Sisteme Şi Componente Special Concepute Pentru Sistemele de Propulsie Cu Combustibil Lichid Pentru...

6
Sisteme şi componente special concepute pentru sistemele de propulsie cu combustibil lichid pentru rachete, după cum urmează: N.B.: VEZI DE ASEMENEA 9A106 şi 9A108. a. Răcitoare criogenice, vase tip Dewar ambarcate, conducte de căldură criogenice sau sisteme criogenice special concepute pentru a fi utilizate la "vehicule spaţiale" şi capabile de a restricţiona pierderile de fluid criogenic la mai puţin de 30% pe an; b. Rezervoare criogenice sau sisteme de răcire cu circuit închis, capabile să asigure temperaturi de 100K (-1730 C) sau mai mici, pentru "aeronave" capabile să zboare constant la viteze care depăşesc 3 Mach, pentru vehicule de lansare sau pentru "vehicule spaţiale"; c. Sisteme de stocare sau transfer a hidrogenului lichid; d. Turbopompe şi componentele acestora pentru presiuni înalte (care depăşesc 17,5 MPa), sau sistemele lor conexe pentru antrenarea prin turbină a generării de gaz sau a ciclului de destindere; e. Camere de înaltă presiune (care depăşesc 10,6 MPa) şi ajutajele aferente; f. Dispozitive de stocare a combustibilului funcţionând numai pe principiul retenţiei capilare sau a evacuării forţate (de exemplu, cu membrane flexibile); g. Injectoare de combustibil lichid, cu orificii individuale ale căror diametre sunt de 0,381 mm sau mai mici (cu o suprafaţă a orificiilor necirculare de 1,14x10-3 cm 2 sau mai mici), special concepute pentru motoarele cu combustibil lichid ale rachetelor; h. Camere de presiune dintr-o singură bucată din carbon-carbon sau conuri de ieşire dintr-o singură bucată din carbon-carbon având o densitate ce depăşeşte 1,4 g/cm3 şi rezistenţă la rupere ce depăşeşte 48 MPa.

description

Rachete cu combustibil lichid

Transcript of Sisteme Şi Componente Special Concepute Pentru Sistemele de Propulsie Cu Combustibil Lichid Pentru...

Sisteme i componente special concepute pentru sistemele de propulsie cu combustibil lichid pentru rachete, dup cum urmeaz: N.B.: VEZI DE ASEMENEA 9A106 i 9A108. a. Rcitoare criogenice, vase tip Dewar ambarcate, conducte de cldur criogenice sau sisteme criogenice special concepute pentru a fi utilizate la "vehicule spaiale" i capabile de a restriciona pierderile de fluid criogenic la mai puin de 30% pe an; b. Rezervoare criogenice sau sisteme de rcire cu circuit nchis, capabile s asigure temperaturi de 100K (-1730 C) sau mai mici, pentru "aeronave" capabile s zboare constant la viteze care depesc 3 Mach, pentru vehicule de lansare sau pentru "vehicule spaiale";c. Sisteme de stocare sau transfer a hidrogenului lichid;d. Turbopompe i componentele acestora pentru presiuni nalte (care depesc 17,5 MPa), sau sistemele lor conexe pentru antrenarea prin turbin a generrii de gaz sau a ciclului de destindere;e. Camere de nalt presiune (care depesc 10,6 MPa) i ajutajele aferente;f. Dispozitive de stocare a combustibilului funcionnd numai pe principiul reteniei capilare sau a evacurii forate (de exemplu, cu membrane flexibile);g. Injectoare de combustibil lichid, cu orificii individuale ale cror diametre sunt de 0,381 mm sau mai mici (cu o suprafa a orificiilor necirculare de 1,14x10-3 cm 2 sau mai mici), special concepute pentru motoarele cu combustibil lichid ale rachetelor;h. Camere de presiune dintr-o singur bucat din carbon-carbon sau conuri de ieire dintr-o singur bucat din carbon-carbon avnd o densitate ce depete 1,4 g/cm3 i rezisten la rupere ce depete 48 MPa.

Sisteme sau componente, altele dect cele supuse controlului prin 9A006, utilizabile la "rachete", special concepute pentru sistemele de propulsie rachet cu combustibil lichid, dup cum urmeaz:a. Cptueli din materiale ablative pentru camerele de reacie sau de combustie; b. Ajutaje de rachet; c. Subsisteme de comand a vectorului de traciune; Not tehnic: Exemple de mijloace de control a vectorului de traciune supuse controlului prin 9A106. c.: 1. Ajutajele flexibile; 2. Injecia fluidului sau a gazului secundar; 3. Motorul sau ajutajul mobil; 4. Deviaia jetului de gaz evacuat (dispozitivul de deviaie a jetului sau sonde); sau 5. Corectori de traciune. d. Sisteme de comand a combustibilului lichid i n suspensie (inclusiv oxidani) i componentele lor special concepute sau modificate pentru a funciona n mediu cu vibraii mai mari de 10 g rms i frecvena vibraiilor cuprins ntre 20 Hz i 2.000 Hz. Not: 9A106.d. nu supune controlului dect urmtoarele servovalve i pompe: a. Servovalvele concepute pentru un debit de 24 l/min sau mai mare, la o presiune absolut egal sau mai mare de 7 MPa, avnd un timp de rspuns al mecanismului de comand mai mic de 100 ms; b. Pompe pentru combustibil lichid, cu o turaie egal sau mai mare de 8.000 rot/min sau a cror presiune de ieire este egal sau mai mare de 7 MPa.

DESIGN OF LIQUID PROPELLANT ROCKET ENGINES-NASAFuncia unui sistem chimic motor racheta este de a genera fora de traciune prin ardere; eliberarea adic, de energie termic derivate din energie chimic a propulsori. Fora generat (presiune) confer un impuls la produsele de ardere. n conformitate cu legile de baz ale micrii, un impuls n direcia opus este, de asemenea, mprtit vehiculului. n practic, temperaturi ridicate, gaze de inalta presiune sunt produse in camerele de combustie, prin reacii chimice de propulsoare fie solide sau lichide. Aceste gaze sunt evacuat printr-o duz cu vitez mare. Operarea unui sistem motor racheta este independent de mediul su, cu excepia efectelor uoare asupra performanei cauzate de presiunea aerului ambiant. Racheta, ntr-un sens mai general, motorul de reacie "n prezent este singurul dispozitiv practic posibilitatea de a propulsa un vehicul n spaiu.S examinm brieny procesul de generare traciune i s rezume cele mai frecvent utilizate legile i formulele necesare pentru a proiecta forma i de a anticipa comportamentul unui motor rachet. Aceste legi sunt simple adaptri ale legilor fizice de baz. tim c F = ma.For egal cu masa ori acceleraia. tim, de asemenea c majorarea vitezei cu experienta de masa accelerat, n timpul fora este mprtit, estev = at. Combinnd aceste dou relaii fundamentale, obinem: F = (m / t) * v.Aceast expresie, cunoscut sub numele de teorema impuls, este ecuaia de presiune de baz pentru motoarele de rachete. Atunci cnd se aplic pentru motoarele de rachet, termenul de mas, m, i termenul de viteza, v, se pot aplica fie pe vehicul sau a gazelor evacuate. Produsele de v si m, n direcii opuse, trebuie s fie egal, n modul stabilit de lege de aciune i de reacie. Aceast condiie exist chiar i ntr-o "tiedown" tragere rachete static. In acest caz, cu toate acestea, "masa vehiculului" (pmntul) este att de mare nct efectele de reacie sunt nedetectabile.

Elementele de baz ale A combustibil lichid, sistem rachet ENGINE

Un sistem de vehicul a fost ocazional definit ca un conglomerat scop de subsisteme. Una dintre acestea este sistemul motor. Definirea domeniului de aplicare al diferitelor subsisteme ale vehiculului nu a fost ntotdeauna uniform i probabil, din necesitate, nu va fi niciodat. De exemplu, pentru sisteme de vehicule n care rezervoarele cu combustibil servesc simultan fuzelajului vehiculului, aceasta poate fi o chestiune de opinie dac acestea fac parte din structura sau din sistemul motor. Decizia la care subsistem fac parte poate depinde bine de faptul dac rezervoarele vor fi furnizate de ctre constructorul motorului sau de ctre un contractant separat. n mod similar, unii, n special furnizorul sistemului motor, poate lua n considerare sistemul de ghidare o parte din sarcina util, n timp ce utilizatorul vehiculului va avea ca nimic fr de care vehiculul nu poate zbura fiabil i precis la destinaie, nu este sarcin util. Oricare ar fi definiiile. este important ca acestea s fie utilizate n mod uniform i consecvent ntr-un anumit proiect. n scopul acestei cri, vom defini un vehicul ca fiind compus din urmtoarele majoresubsisteme:(1) Sistem de motor(2) Structura vehicul(3) Sistemul de ghidare(4) Payload(5) Accesoriin cele ce urmeaz ne vom referi doar cu sistemul motor, cu excepia referine scurte la alte sisteme, dup cum este necesar. Noi definim n continuare c sistemul motor cuprinde toate prile, fr de care fora de propulsie nu poate fi generat. Astfel. vom include rezervoarele cu combustibil i accesoriile acestora.Un sistem astfel definit frecvent se numete un sistem de propulsie. tim din cele de mai sus c, prin includerea tancurile putem fi "ilegal", pe structura vehiculului prin alte definiii.

Astfel pregtit putem trece acum la subdiviza sistemul motor n continuare n componente majore sau subansamble, dup cum urmeaz:(1) de asamblare camer traciune(2) Sistemul de alimentare a combustibilului: Una din urmtoarele dou se utilizeaz n general: sistem de alimentare carburant de gaz sub presiune i turbopompe sistemul de alimentare carburant. Aceasta din urm include un anumit tip de sistem presurizare rezervor(3) sisteme de valve i de control(4) tax de depozitare a combustibilului(5) componente de interconectare i mounts. n funcie de sistemul motor selectat, unul sau nu s fie necesar o alt subsistem sau pot fi integrate cu un altul. Sisteme tipice de motoare pentru rachete cu combustibil lichid sunt prezentate nfigurile 1-12 i 1-13. Racheta a fost ocazional numit simplu sistemul de propulsie cunoscut. Cea mai simpl form de rachete cu combustibil solid sau a unei sub presiune ce poate fi stocat rachete cu combustibil lichid alimentat cu gaz pare s Corne aproape de acest ideal. Din pcate, simplitate frecvent este sinonim cu inflexibilitate. Datorit cerinelor de vehicule plecri importante din simplitatea de baz poatedevin necesare pentru a ndeplini cerinele, cum ar fi: greutate redusa, de nalt performan, control traciune, de control a vectorului de traciune, restarrability, controlul impulsurilor cutoff, control utilizarea carburant (uneori numite management carburant), perioada de depozitare, manipularea etc. Astfel, motoarele de rachete moderne conin mai multe subsisteme dect principiul de baz de funcionare poate sugera s ndeplineasc requirements.This vehiculului adesea stricte este valabil att pentru lichid ct i solidSisteme propulsoare. In toate acestea general, motorul propulsor lichid este cel mai flexibil, n special acolo unde sunt considerate sistemele mari.