C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A...

52
Nr.2 (79) 2005 Publica]ie editat` de Statul Major al For]elor Aeriene C E R S E N I N REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA”

Transcript of C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A...

Page 1: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

Nr.2 (79) 2005Publica]ie editat` deStatul Major al For]elor Aeriene

CER

SENIN

REGIMENTUL 11 RACHETESOL-AER LA 65 DE ANIREGIMENTUL 11 RACHETESOL-AER LA 65 DE ANI

VIA}ADEL@NG~ZBOR

IAR-330

SOCAT

|N

MISIUNEA

“ALTHEA”

IAR-330

SOCAT

|N

MISIUNEA

“ALTHEA”

Page 2: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

PROCESARE TEXTE:LEANA TUDORAN;

CORECTUR~:ANDREIA LUNGU;

TEHNOREDACTARE:LUCIAN TEODORESCU;

FOTOREPORTER:ADRIAN SULT~NOIU

Tip`ri t laCentrul Tehnic-Editorial

al Armatei

Redac]ia ”CER SENIN”

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, km. 10,5sector 1, Bucure[ti

Telefon/Fax: 021/231. 53. 82E-m@il: [email protected]

ISSN 1582-6317. B 222.05; C 1011.00

Ne pute]i vizita [i la www.roaf.ro/ro/cersenin

REDACTOR -{EF:DUMITRU AMARIEI;

SECRETAR GENERALDE REDAC}IE:

locotenentCIPRIAN P~TRA{CU;

REDACTORI DE RUBRIC~:locotenent MIRCEA BARAC;

REDACTORI PRINCIPALI:PETRE BÂN~,

NICOLAE RADU;

CER

SENIN

PUBLICATIE EDITAT~

DE STATUL MAJOR

AL FOR}ELOR AERIENE ROM@NE

C O N S I L I U L E D I T O R I A LAL REVISTEI“CER SENIN”

general-maior CONSTANTIN ZAHARIA

general de flotil` aerian` F~NIC~ C@RNU

general de brigad` MARINEL NICOLAE

general de flotil` aerian` LIVIU BURHAL~

general de brigad` NICULAE TABARCIA

general de flotil` aerian` ION {TEFAN

general de flotil` aerian`

VICTOR STR@MBEANU

comandor VIRGIL RISTEA

comandor LAUREN}IU SIMIONESCU

Pre[edinte

general-maior dr. MIHAIL ORZEA}~

Membri

PER ASPERAAD ASTRA

Coperta 4“Partitur` pentru cer senin” – pastel pe h#rtiede Valentin T`nase

Page 3: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

3CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

CUPRINS

CER SENIN

Arhiva – www.roaf.ro-

Aniversare

Reportaj

Poart` spre lume

Tehnic`

Muzeul Avia]iei

Pagina 11

Pagina 15

Pagina 26

Pagina 46

+- ANIVERSARE (2020202020)

Tab`ra de instruc]ie [i poligonul de trageri sol-aer Capu Midia – 55 de ani

Lectur` pl`cut`!+

AGEND~ (44444)+

+- MISIUNEA “ALTHEA” (1515151515)

Ac]iune dinamic`, eficient`

Nr. 1 (78) 2005+

+- FOR}ELE AERIENE ROM@NE DE-A LUNGUL TIMPULUI (4040404040)

Remember – luna februarie

AM PRIMIT LA REDAC}IE (5151515151)

- TOP 10 MANAGEMENT (4848484848)

+- ALBUM “CER SENIN” (2626262626)

Eurocopter TIGER

+ AEROSPA}IALE (3838383838)

+- BAZA 90 TRANSPORT AERIAN (1616161616)

Poart` spre lume a aviatorilor militari rom#ni

CUPRINS-

- Nr. 2 (79) 2005

- NATO – PREZENT {I VIITOR (1212121212)

+ |n sensul [i ritmul evolu]iilor politico-militare

FOR}ELE AERIENE |N LUME (2828282828)+

+- EXPERTUL DIXIT (2323232323)

Stresul traumatic la personalul aeronavigant

-CAZURI SPECIALE (5050505050)-

- FILE DE ISTORIE (4242424242)

+

+ Istorie Aerospa]ial`

Artileria antiaerian` \n timpul celei de-a doua conflagra]ii mondiale

- ANIVERSARE (4646464646)+ Muzeul Avia]iei la 15 ani de prestigioas` existen]`

ZIUA NATO

Pagina 16

+ Concurs: “E[ti \n top, deci exi[ti!”

Nr. 1 – 6 2004+

CER SENIN

Page 4: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

4 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

AGEND~

|mpreun` cu al]i demnitarimilitari de rang \nalt aiArmatei Rom#ne, generalul debrigad` Marinel Nicolae, [efulresurselor din Statul Major alFor]elor Aeriene, s-a aflat,recent, la Abu Dhabi pentru aparticipa la o important`expozi]ie de tehnic` militar`. La\ntoarcerea \n ]ar`, domnia saa avut amabilitatea s` ne ofereinforma]ii privind evenimentuldin Golf.

– Domnule general, v`rog s` \nf`]i[a]i, mai \nt#i,\n ce a constat evenimentulla care a]i participat.

– Este vorba despre oexpozi]ie interna]ional` detehnic` militar`, IDEX, organi-zat` o dat` la doi ani. Cu prilejuledi]iei din acest an, \n prima zia evenimentului s-a desf`[urat[i o conferin]` pe probleme desecuritate, cu expuneri deose-bit de interesante, \n special cucaracter tehnic.

Expozi]ia IDEX-2005 aavut ca specific prezentareasistemelor de comand`-con-trol, a celor de securitate [i deprotec]ie a for]elor. Din pers-pectiva interesului strictpentru for]ele aeriene, trebuies` spun c` \n standuri s-au aflatmai ales elicoptere de sprijin[i componente pentru avioane– \n mod deosebit pentru avio-nic` [i autoap`rare. Radio-

La Abu Dhabi, IDEX-2005

TEHNIC~ DE LUPT~LA NIVELUL CELEI MAI|NALTE PERFORMAN}E

loca]ia a fost reprezentat`, [iea, foarte generos. Am pututvedea la fa]a locului [i siste-mele SHORAD, prezente \nnum`r mare \n standurile ex-pozi]iei.

– Rom#nia a avut stan-duri la IDEX-2005?

– Da. A avut dou`. Alefirmelor ROMARM [i ROM-TEHNICA. Vreau s` spun c`cele dou` standuri au fostpermanent solicitate de c`treparteneri str`ini, Rom#nia fiindcunoscut` \n zon` ca produ-c`tor de tehnic` de lupt` [iarmament.

– S-a bucurat de interesexpozi]ia? A avut succesIDEX-2005?

– Edi]ia din acest ana avut un anumit spe-cific. |n contextul lupteiantiteroriste, la IDEX-2005 au avut acces, cuprioritate, speciali[tii,vizitatorii aviza]i, exper]ii\n domeniu. Ceea ce senume[te publicul obi[-nuit a avut o pondere maimic`. Probabil [i pentruc` m`surile de securi-tate au fost unele deexcep]ie.

– Ce anume a]iurm`rit, domnule ge-neral de brigad`, \nspa]iul expozi]ional dela Abu Dhabi?

– Pentru For]eleAeriene Rom#ne este deinteres orice variant` viabil`pentru tehnica pe care trebuies-o \nlocuim sau s-o moder-niz`m. M-am concentrat asu-pra acestui aspect [i am realizato documentare serioas`, pecare o voi pune la dispozi]iaspeciali[tilor no[tri. Am re]inut,de asemenea, o serie de ele-mente legate de modernizareaelicopterelor de transport. Darmi-au atras aten]ia \n moddeosebit diversitatea [i nivelul

de performan]` ale sistemelorde securitate fizic` a bazelormilitare.

– V` rog s` prezenta]i,succint, cele mai importanteconcluzii cu care v-a]i \ntorsde la expozi]ia IDEX-2005.

– Din tot ce am v`zut [i amauzit, din discu]iile pe carele-am avut cu numero[i exper]iafla]i la aceast` activitate, am\n]eles, \nc` o dat`, c` \naltatehnologie va influen]a tot maimult strategia militar`. Practic,nivelul la care s-a ajuns \ndezvoltarea armelor va modi-fica substan]ial modul deplanificare [i de ducere a ac]iu-

nilor de lupt`. Se pune mareaccent pe precizia armelor, peacurate]ea informa]iilor, iarceea ce se realizeaz` \n acestdomeniu va face ca un viitorr`zboi s` se desf`[oare cucombatan]ii la mare distan]`.

– V` mul]umesc mult,domnule general!

DUMITRU AMARIEI

Unul dintre exponatele care aucucerit publicul la IDEX 2005:sistemul de radioloca]ie COBRA

(COunter Battery RAdar),produs al unui consor]iu

anglo-franco-german.

TEHNIC~ DE LUPT~LA NIVELUL CELEI MAI|NALTE PERFORMAN}E

Conferin]a Ini]ial de Planificarede la Napoli – Italia

Timp de dou zile, o delega]ie militaralc`tuit` din c`pitan-comandorul dr.Florentin–Neculai Br`tulescu, dinComandamentul Opera]ional AerianPrincipal, locotenent-comandorul CameliaBugean, comandant de escadril` deelicoptere, [i maiorul ing. AugustinSperil , din Serviciul logistic al StatuluiMajor al For]elor Aeriene, a participat laConferin]a Ini]ial de Planificare pentruexerci]iul aerian NOBLE ARCHER 2005,organizat la Napoli, \n Italia.

Activitatea a avut ca scop colec-tarea, de c tre comandamentul NATO\ns`rcinat cu organizarea exerci]iului, aofertelor ini]iale de for]e ale statelorparticipante [i discutarea detaliilorpreliminare privind specificul misiunilor,respectiv angajamentele logistice [iadministrative de principiu.

|n cadrul Conferin]ei de la Napolis-a stabilit c` exerci]iul aerian NOBLEARCHER 2005 se va desf [ura pe bazeleaeriene Graff Ignatievo [i Krumovo,respectiv \n poligonul Koren, din Bulgaria,\n perioada 24 august – 5 septembrie2005. La exerci]iu vor participa 16 statemembre NATO, 8 state partenere decooperare [i, posibil, un stat participantla Dialogul Mediteranean. Scenariul [ispecifica]ia exerci]iului prev`d desf`-[urarea unei for]e multina]ionale demen]inere a p`cii sub mandat ONU, dreptr`spuns la o situa]ie de criz . Obiectivulprincipal al NOBLE ARCHER 2005 \lconstituie ridicarea nivelului deinteroperabilitate \ntre for]ele aerieneale statelor participante \n domeniilecomand`-control, ap`rare aerian`,transport aerian tactic, sprijin aeriannemijlocit, evacuare aeromedical`,c`utare-salvare, recunoa[tere tactic .

Conform mandatului aprobat, [efuldelega]iei rom#ne, c`pitan-comandoruldr. Florentin-Neculai Br`tulescu, aavansat urm`toarea ofert` na]ional`ini]ial de for]e [i mijloace: o aeronav`C-130 Hercules, care va executa misiunide evacuare militar , transport trupe [ipara[ut ri; 3 elicoptere IAR-330 SOCAT,av#nd drept misiuni salvare-evacuare,escort`, transport [i recunoa[tere; 10func]ii \n structura de comand`-control aexerci]iului. Efectivul total al militarilorrom#ni participan]i la exerci]iul NATO/PfP NOBLE ARCHER 2005 va fi de 45de oameni. (N.R.)))))

PREG~TIRIPENTRUEXERCI}IULAERIANNOBLEARCHER 2005

PREG~TIRIPENTRUEXERCI}IULAERIANNOBLEARCHER 2005

Page 5: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

5CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

AGEND~

O delega]ie a Colegiului de R`zboi alFor]elor Aeriene ale SUA a efectuat, \nperioada 8–11 martie a.c., o vizit` dedocumentare \n ]ara noastr`. Cu aceast`ocazie au fost vizitate Baza 86 Aerian`,Baza 90 Transport Aerian [i MuzeulAvia]iei.

Membrii delega]iei au avut \nt#lniri cu[eful Statului Major al For]elor Aeriene,generalul-locotenent Gheorghe Catrina,cu comandan]ii [i personalul bazeloraeriene, precum [i cu ofi]erii rom#ni careau absolvit cursurile Colegiului de R`zboial For]elor Aeriene ale SUA.

|n cadrul \nt#lnirilor au fost prezentateinform`ri privind situa]ia prezent` [i

Vizita unei delega]ii a Colegiului de R`zboial For]elor Aeriene ale SUA \n Rom#nia

perspectivele For]elor Aeriene Rom#ne [is-a discutat pe larg despre participareaaeronavelor C-130 Hercules \n misiuniledin Afganistan [i Irak.

De asemenea, au fost abordate aspecteprivind preg`tirea ofi]erilor \n AcademiaFor]elor Aeriene [i perspectivele evolu]iei\n carier` a acestora, dup` absolvire.

Colegiul de R`zboi Aerian, institu]iemilitar` de prestigiu a For]elor Aeriene aleSUA, preg`te[te ofi]eri superiori din\ntreaga lume pentru func]ii de conducere,la nivel strategic.

|ncep#nd cu anul 1996 [i p#n` \nprezent, la aceast` institu]ie s-a preg`titun num`r de 5 ofi]eri rom#ni.

|n perioada 13–19 martie 2005, odelega]ie de studen]i ai Academiei For]elorAeriene “Henri Coand`”, condus`de locotenent-colonelul Nicu[orlocotenent-colonelul Nicu[orlocotenent-colonelul Nicu[orlocotenent-colonelul Nicu[orlocotenent-colonelul Nicu[or}acu}acu}acu}acu}acu, [eful Biroului \nv`]`m#nt din StatulMajor al For]elor Aeriene, s-a aflat \ntr-ovizit` pentru schimb de experien]` laAcademia Militar` Regal` Olandez`.Activitatea s-a desf`[urat \n comun cu odelega]ie militar` de cade]i [i ofi]eriamericani.

Oaspe]ii rom#ni au purtat discu]ii cugazdele, abord#nd, printre altele,problematica structurii [i con]inutului

STUDEN}IMILITARI ROM@NI –|N VIZIT~LA ACADEMIAMILITAR~REGAL~OLANDEZ~

\nv ] m#ntului la Academia Militar RegalOlandez`, pe de o parte, la AcademiaFor]elor Aeriene Rom#ne, pe de alt parte.A reie[it c` viitorii ofi]eri de avia]ie olandezistudiaz \n Academie patru ani, acumul#ndat#t cuno[tin]e militare de baz`, c#t [icuno[tin]e [i deprinderi practice despecialitate. La absolvire, cade]ii Aca-demiei Militare Regale Olandeze suntavansa]i la gradul de sublocotenent, dup`care ace[tia efectueaz` un curs de baz`de instruire \n zbor \n Statele Unite aleAmericii. Diplomele lor de absolvire nusunt recunoscute \n sistemul universitarolandez, \ns` exist` posibilitatea ca,\ncep#nd cu anul al doilea de studiu, cade]iis se poat \nscrie [i s urmeze o facultatecivil`.

Programul delega]iei militare rom#nea mai cuprins vizitarea unei brig`zimecanizate olandeze, a unui centru deinstruire pentru lupta \n mediul urban [i aunei baze aeriene de elicoptere (au fostprezentate aparatul “APACHE”, la sol, [i

elicopterul “ALOUETTE”, \n zbordemonstrativ). Au fost vizitate, deasemenea, monumente [i locuri istorice(Cimitirul memorial americano-olandez dela Margraten, muzeul din Arnhem, muzeulde art` “Rijksmuseum”, din Amsterdam),precum [i centrele ora[elor Maastricht [iAmsterdam.

|nt#lnirea [i discu]iile dintre studen]iirom#ni, olandezi [i americani au fostdeosebit de interesante [i utile,contribuind la mai buna cunoa[tere [iapropiere reciproc`, la schimburifructuoase de informa]ii at#t \n domeniulmilitar, c#t [i al istoriei, culturii [iciviliza]iilor ]`rilor noastre.

Sediul Academiei Militare Regale Olandeze

Generalul-locotenent GheorgheCatrina, [eful Statului Major al For]elorAeriene, a inspectat, \n ziua de 2 martiea.c., deta[amentul rom#n ALPHA,participant la misiunea “ALTHEA”, dinBosnia-Her]egovina.

Cu aceast` ocazie, generalul-locotenent Gheorghe Catrina a avutconvorbiri cu [eful de stat major alComandamentului Multina]ional deNV, locotenent-colonelul FievezGaspard, care a apreciat contribu]iadeta[amentului For]elor AerieneRom#ne la \ndeplinirea misiunilor dinzon`.

Generalul-locotenent GheorgheCatrina a vizitat s`lile de preg`tire [ilocurile de cazare ale deta[amentului,a avut discu]ii cu \ntregul personal [i aanalizat aspecte cu privire la moda-lit`]ile de \mbun`t`]ire a procedurilorde \ntrebuin]are a elicopterelor IAR-330SOCAT \n cadrul importantei misiunidin Bosnia-Her]egovina.

Componen]a deta[amentului rom#na fost completat` cu trei militari (\ntrecare dou` femei), care vor \ndeplinifunc]ii \n cadrul Centrului Opera]ional|ntrunit al Comandamentului Multi-na]ional din Bosnia-Her]egovina.

{EFULSTATULUI MAJORALFOR}ELOR AERIENEA INSPECTATDETA{AMENTULALPHA

{EFULSTATULUI MAJORALFOR}ELOR AERIENEA INSPECTATDETA{AMENTULALPHA

Page 6: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

6 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

AGEND~

Cea de-a 133-a reuniune a Comitetului deSiguran]` a Zborului al For]elor Aeriene din Europas-a desf`[urat, recent, la un hotel din PoianaBra[ov– Rom#nia.

Structura de securitate a zborului din For]eleAeriene Rom#ne este membru al Comitetului deSiguran]` a Zborului al For]elor Aeriene din Europadin anul 1996 [i a participat la toate reuniunile cares-au desf`[urat dup` momentul intr`rii \n organiza]ie.

De data aceasta, aviatorii rom#ni care se ocup`\n mod special de securitatea zborului au fost gazdeale reuniunii, la aceasta particip#nd reprezentan]i ai27 de ]`ri [i ai NATO. Activit`]ile de acest genfaciliteaz` cunoa[terea preocup`rilor cu privire lametodele [i procedeele de reducere a incidentelor[i accidentelor de avia]ie \n cadrul for]elor aeriene

din statele membre ale Comitetului. La fel, serealizeaz` un bun schimb de informa]ii \n leg`tur` cumodalit`]ile de investigare, ob]inere [i stocare ainforma]iilor din domeniu, formarea bazelor de date,elaborarea sintezelor [i statisticilor.

Aceste \nt#lnir i sunt concepute foarteinteresant, f iecare part icipant prezent#ndfenomenul din for]ele aeriene pe care le reprezint`.Diversitatea evenimentelor [i a elementeloradiacente este at#t de mare, \nc#t uneori po]i credec` te afli \n fa]a unor scenarii [tiin]ifico-fantastice.|n aceea[i m`sur`, apar situa]ii imposibile, pe carepilo]ii militari le rezolv` cu pierderi minime, ris-c#ndu-[i, e drept, propria via]`.

Participan]ii la reuniunea de la Bra[ov auapreciat \n mod deosebit interven]ia colonelului dr.Marian Popa, [eful Sec]iei psihologie din InstitutulNa]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`, cares-a referit la particularit`]ile zborului pe timp denoapte, precum [i pe aceea a profesorului dr. Virgil

Stanciu, prodecan al Facult`]ii de inginerieaerospa]ial` din Bucure[ti, care a prezentat ointeresant` istorie a avia]iei [i a industrieiaeronautice din Rom#nia.

Prin activitatea lor, exper]ii \n securitatea zboruluireu[esc ca incidentele [i accidentele s` scad` canum`r, evit#ndu-se astfel importante pierderimateriale [i, mai ales, umane. La nivelul acesteinobile [i generoase meniri s-au situat organizatoriicelei de-a 133-a reuniuni a Comitetului, grupul deofi]eri de avia]ie din Sec]ia securitate zbor din StatulMajor al For]elor Aeriene organiz#nd activitatea f`r`cusur. Pentru a reliefa acest lucru vom reproduce unpasaj din scrisoarea pe care, la pu]in timp dup`evenimentul din Poiana Bra[ov, pre[edinteleComitetului de Siguran]` a Zborului din For]ele AerieneEuropene, Air Commodore Alan Hudson, a adre-sat-o [efului Statului Major al For]elor Aeriene, general-locotenent Gheorghe Catrina: “|ntrunirea AFFSC(E)a fost un mare succes, un pre]ios schimb de informa]ii\ntre na]iuni. Succesul a fost posibil datorit` munciisus]inute depuse de comandorul Nicolae Jianu,sprijinit de c`pitan-comandorii G`r`iacu [i Grigorie[i, \n special, de locotenent-comandorul EmilianPopovici, care a planificat \n detaliu opera]iunile [i avegheat \n permanen]` la buna desf`[urare alucrurilor. Fiecare na]iune participant` la aceast`\ntrunire [i-a exprimat mul]umirile pentru g`zduirea[i organizarea irepro[abile, care au f`cut ca aceastas` fie una dintre cele mai reu[ite \nt#lniri AFFSC(E)la care au luat parte. Echipa dumneavoastr` de secu-ritate a zborului a reprezentat cu cinste For]ele AerieneRom#ne [i ave]i toate motivele s` fi]i m#ndru de ei”.

Nu vom \ncheia aceste r#nduri \nainte de amen]iona opinia comandorului Nicolae Jianu,potrivit c`reia activitatea a avut succes [i datorit`sprijinului pe care l-a primit de la toate structuriledin Statul Major al For]elor Aeriene care au fostimplicate, \ntr-un fel sau altul, \n preg`tireareuniunii.

DUMITRU AMARIEI

La Editura Psyche a ap`rut“Istoria psihologiei militare“Istoria psihologiei militare“Istoria psihologiei militare“Istoria psihologiei militare“Istoria psihologiei militarerom#ne[ti”, rom#ne[ti”, rom#ne[ti”, rom#ne[ti”, rom#ne[ti”, semnat` de c`pitan c`pitan c`pitan c`pitan c`pitanc o m a n d o r u l C o n s t a n t i n -c o m a n d o r u l C o n s t a n t i n -c o m a n d o r u l C o n s t a n t i n -c o m a n d o r u l C o n s t a n t i n -c o m a n d o r u l C o n s t a n t i n -Edmond Cracsner, Edmond Cracsner, Edmond Cracsner, Edmond Cracsner, Edmond Cracsner, [eful Sec]ieide Psihologie din Statul Major General.

Adun#nd [i decant#nd nume-roasele date din arhive, autorul, unfoarte bun cunosc`tor din interior alsistemului de psihologie militar`, a\ncercat – [i a reu[it! – s` \mbinetratarea istoric` [i didactic-[tiin]ific`cu stilul afectiv al redact`rii.

|n primele patru capitole, lucrareaprezint`, cu rigoare [tiin]ific`, “o scurt`radiografie asupra psihologiei militare,\n demersul explicativ de conturare adomeniului s`u distinct de activitate \ncadrul celorlalte ramuri ale psihologiei…”.

O succint` lec]ie de istorie ofer`capitolul 5, care cuprinde o retros-pectiv`, pe alocuri critic`, asupra evo-lu]iei organizatorice [i func]ionalespecifice structurilor de psihologie din

LUCRARE DE VALOARE

|nt#lnirea exper]ilor\n securitateazborului

La Poiana Bra[ov

|nt#lnirea exper]ilor\n securitateazborului

Armata Rom#niei, autorul c`ut#nd s`scoat` la lumin` r`d`cinile acestora,afirmarea \n timp a identit`]ii de sine,

p#n` la un prezent deosebit de dens \ncon]inut [i extrem de dinamic.

|n capitolul 6, autorul prezint`,\ntr-o manier` sintetic`, informa]ii

despre istoria structurilor de psihologiedin organigrama altor componenteincluse \n sistemul de ap`rare, ordine

public` [i siguran]` na]ional`, eviden-]iindu-se, cu acest prilej, “at#t asem`-n`rile, c#t [i deosebirile de ordin con-ceptual, metodologic, structural [ifunc]ional dintre aceste structuri [i celedin Ministerul Ap`r`rii Na]ionale”.

Capitolul 7, dedicat personalit`]ilordin istoria psihologiei militare rom#ne[ti,con]ine scurte biografii [i apreciericoncluzive la adresa precursorilor,subliniindu-se “aportul lor elocvent lacauza psihologiei \n armata rom#n`”.

Prezentarea unui num`r de 15modele de organizare [i func]ionare aserviciului psihologic din diverse armatemoderne, membre ale NATO, esterealizat` \n capitolul 8.

Integrarea armatei \n structurileAlian]ei Nord-Atlantice presupuneanumite compatibilit`]i de ordin organi-

za]ional. De aici, concluzia autoruluic`, \ntr-un viitor destul de apropiat, seimpune ca sistemul de recrutare [iselec]ie de personal s` suferemodific`ri \n sensul c` “trebuie s` semodeleze \n raport cu concep]ia privindrealizarea conducerii opera]ionale [i aconducerii administrative”. Acesteconsidera]ii privind actualul [i viitorulsistem al activit`]ii psihologice \nArmata Rom#niei fac obiectulcapitolului 9, ultimul al c`r]ii.

Fiind prima lucrare de acest gen\n peisajul literaturii de specialitate,volumul, tip`rit \n condi]ii graficeremarcabile, merit` \ntreaga aten]ie aiubitorilor psihologiei, dar [i a mareluipublic, oferind, cu generozitate, dateextrem de interesante, dar [ideschideri largi de viitor.

C`pitan-comandorpsiholog

FLORIN-ADRIAN P~UN

Page 7: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

7CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

AGEND~

domeniul avia]iei militare, pentru a oferimai apoi am`nunte referitoare laantrenamentul comun al pilo]ilor dinBaza Aerian C#mpia Turzii cu parteneriilor din Grupul de V#n`toare Alsacia.Autorul articolului apreciaz` c`, \nprivin]a avionicii, MiG-21 LanceR sesitueaz` la nivelul ultimei genera]ii deMirage 2000, [i subliniaz` faptul c`, \ncadrul misiunilor de zbor \n forma]ie, desprijin aerian [i de recunoa[tere, pilo]iimilitari rom#ni [i-au dovedit [i de aceastdat` eficien]a, f`c#nd fa]` cu succesexigen]elor impuse de standardeleNATO. Reportajul se \ncheie pe un tonoptimist, anun]#nd c` pilo]ii militarifrancezi au \nceput deja preg tirile pentruexerci]iul bilateral care se va desf`[uraanul acesta \n Rom#nia, pe malulDun`rii.

A ap`rut primul num`r din acest anal publica]iei trimestriale franceze“POINT FIXE”, care ne propune o seriede articole deosebit de interesantereferitoare la avia]ia militar`. |n cadrulrubricii destinate celor mai importantemisiuni desf`[urate de c`tre For]eleAeriene Franceze \n anul precedent,revista a publicat un fotoreportaj intitulat“Rinul [i Dun`rea”, av#nd drept subiectschimbul de experien]` al pilo]ilor militarirom#ni [i francezi, evenimentdesf [urat \n perioada 19 – 30 iulie 2004,la Baza Aerian 132 Colmar-Meyenheim.Bogat ilustrat, materialul debuteaz` cuo scurt` trecere \n revist` a istorieimisiunilor bilaterale rom#no-franceze \n

Un cuprins bogat, o grafic pe m`sur fac dinnr. 1–2/2005 o lectur` interesant` pentru cititoriiacestei publica]ii. Speciali[ti \n psihologie militar`,sociologie [i teoria educa]iei men]in ridicat [tachetacalit ]ii \ntr-un domeniu ce se cere din ce \n ce maimult investigat, abordat, prin prisma unor noi realit ]i[i conjuncturi \n domeniul ost`[esc.

Seria studiilor [i articolelor promovate deredac]ie se deschide cu un incitant ([i foartedocumentat) material semnat de colonelul dr. IonDragoman, de la Universitatea Na]ional` deAp`rare, intitulat “Libertatea de exprimare amilitarilor”. |n sprijinul afirma]iilor autorului suntata[ate o serie de documente, acte normative carereglementeaz \n plan na]ional [i universal libertateade opinie.

Daniela Filimon, de la Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazul”, \n “Motivarea pentrucariera militar`”, dezvolt` c#teva din ac]iunile desf`[urate \n acest sens de institu]iaamintit`.

Invitatul revistei, generalul-maior dr. Teodor Frunzeti, comandantul Comandamentului2 Opera]ional |ntrunit “Mare[al Alexandru Averescu”, ofer`, prin intermediul interviuluiacordat, imaginea actual` [i de perspectiv` a armatelor moderne, a conflictelor militare[i face, totodat`, o radiografie a prezen]ei deta[amentelor noastre pe teatrele de opera]iidin Irak [i Afganistan.

Asupra implica]iilor psihologice survenite \n comportamentul celor ce o bun perioad`au ac]ionat peste grani]` [i modul de revenire la activitatea normal se pronun]`, \ntr-unstudiu bine sistematizat, maiorul Adrian Pris`canu, din Sec]ia de Psihologie a StatuluiMajor General.

Pe aceea[i linie, a unor constat`ri de substan]` \n privin]a calit`]ii oamenilor, amodului \n care reac]ioneaz` \n situa]ii extreme, se \nscriu [i contribu]iile a doi tinerideosebit de talenta]i: locotenentul Florin Manea [i sublocotenentul Constantin Mireanu.

Apari]ii de prestigiu

Cu prima apari]ie din acest an, revistamatelo]ilor trece pragul celor 15 ani de c#nd afost fondat`. {i o face pun#nd la dispozi]iacititorilor un con]inut nu numai bogat, dar [idiversificat, cu rubrici deosebit de atractive.

Evenimentul pe care-l consemneaz` la locde cinste [i cu o ilustra]ie de excep]ie nu puteafi altul dec#t vizita pre[edintelui Rom#niei, TraianB`sescu, f`cut` For]elor Navale, mai exact pefregata Regele Ferdinand [i nava-[coal` Mircea,prilej pentru [eful statului de a dep`na amintiridin anii c#nd, student fiind, s-a instruit pe briculMircea, dar [i din perioada c#t a fost c`pitan decurs` lung`.

Paginile sunt precedate de o punere \n tem`pe care [eful Statului Major al For]elor Navale,

contraamiral dr. Gheorghe Marin, o face asupra rolului [i misiunilor marinei militare[i un grupaj de [tiri despre activit`]i mai importante desf`[urate de categoria defor]e.

Din acest num`r se pot afla multe date interesante despre nava-[coal` detransport strategic “Albatrosul”, expozi]ia de la Muzeul Academiei Navale “Inmemoriam viceamiral ing. Marcel-Vasile Diaconescu”, o personalitate a MarineiMilitare Rom#ne [i primul informatician militar marinar, despre alte figurireprezentative ale acestei arme cu vechi tradi]ii \n armata noastr`.

Revista prezint` c#teva din fetele aflate la posturi de lupt`, pe dragoare,coverte [i alte nave, \n specialit`]i care p#n` nu de mult erau considerate a fidestinate numai b`rba]ilor, dar [i p`rerea b`ie]ilor, a comandan]ilor despre ele:sunt de toat` isprava.

Interesante [i portretele celor ce au lucrat sau lucreaz` \n Grupul mass-mediaal For]elor Navale, confra]ii no[tri pe care \i felicit`m cu ocazia celor 15 ani deprezen]` activ` pe frontul publicisticii.

Page 8: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

8 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

AGEND~

Nu [tiu al]ii cum sunt, dar pentruracheti[tii sol-aer, orice incursiune în ora[ulde la poalele Tâmpei se aseam`n cu orevenire la matc . Pentru c Bra[ovul esteleag`nul în care cu to]ii s-au format caprofesioni[ti. Unii [i-au des`vâr[it carieraaici, al]ii acolo unde i-a purtat valul misteriosal destinului. Dar, din când în când, cu to]iiajung s se întâlneasc în locul în care le-afost t`iat la un moment dat cordonul... profesional.

În casta militarilor sunt cunoscu]i dreptoamenii cifrelor exacte [i ai sutimilor desecund . Deoarece acesta este timpul pecare îl au la dispozi]ie pentru a lua deciziileprivind lansarea [i dirijarea unei rachete spre]int . De aceea, nu sunt multe momenteleîn care speciali[tii acestei arme î[i permitabateri de la programul privind preg tireapentru lupt .

Data de 25 martie a reprezentat, îns ,pentru personalul Regimentului 11 RacheteSol-Aer “Horea”, o adev rat s rb toare. {inu una oarecare, deoarece motivul “abaterii”de la programul cotidian a fost reprezentatde s rb torirea a 65 de ani de la înfiin]areaunit ]ii. O vârst frumoas , cu care pu]ineunit ]i ale Armatei României se pot mândri.

Ziua a început cu o “alarm`”neprev`zut în programul ini]ial, dar de bunaugur, deoarece, de aceast dat , nu ]inteleaeriene au fost cele care au testat vigilen]apersonalului, ci... [eful Statului Major alFor]elor Aeriene. De[i dispunea de o agend`de lucru foarte înc rcat în ziua respectiv ,generalul- locotenentgeneralul- locotenentgeneralul- locotenentgeneralul- locotenentgeneralul- locotenent GheorgheGheorgheGheorgheGheorgheGheorgheCatrinaCatrinaCatrinaCatrinaCatrina a remarcat importan]a eveni-

mentului, drept pentru care, la prima or adimine]ii, s-a aflat \n fa]a personaluluiregimentului pentru a-i adresa felicit ri cuocazia anivers`rii. În discursul s`u, [efulFor]elor Aeriene a apreciat calitatea preg tiriicadrelor din unitate, succesele înregistratela tragerile de lupt`, profesionalismulspeciali[tilor care deservesc tehnica, pa[iiimportan]i pe care regimentul i-a f cut înultima perioad în privin]a profesionaliz rii.Generalul Catrina a remarcat, totodat`,condi]iile dificile pe care personalul unuidivizion le înfrunt uneori pentru a-[i îndeplinimisiunea. Subliniind faptul c` avia]ia,rachetele sol-aer [i radioloca]ia formeaz osingur entitate, vorbitorul a ]inut s precizezec Regimentul 11 reprezint , în momentulde fa] , o component deosebit de importanta For]elor Aeriene.

Îmb`rb`ta]i de mesajul sincer [icamaraderesc al [efului institu]iei, gazdeleevenimentului au continuat activitateamilit re[te, conform planific`rii. Invita]ii nu

au întârziat s`-[i fac apari]ia, îmbr ]i[a]ide razele blânde ale soarelui timid deprim`var`. Ace[tia au fost recompensa]icu plachete aniversare, diplome de excelen]sau insigne pentru contribu]ia [i efortuldepuse de-a lungul timpului la dezvoltareaarmei, la bunul mers al activit ]ii în cadrulap r rii aeriene.

O dat` ce toat` lumea [i-a ocupatlocurile, ceremonialul militar a debutat cuintroducerea Drapelului de lupt în forma]ie.

La tribuna oficial au luat loc loc]iitorul[efului Statului Major al For]elor Aeriene,generalulgeneralulgeneralulgeneralulgeneralul-----maior dr. Mihail Orzea]`maior dr. Mihail Orzea]`maior dr. Mihail Orzea]`maior dr. Mihail Orzea]`maior dr. Mihail Orzea]`,[eful Inspectoratului General al M.Ap.N.,genera lu l - locotenent dr . Iongenera lu l - locotenent dr . Iongenera lu l - locotenent dr . Iongenera lu l - locotenent dr . Iongenera lu l - locotenent dr . IonMagdalena, Magdalena, Magdalena, Magdalena, Magdalena, prefectul jude]ului Bra[ov,Aurelian DanuAurelian DanuAurelian DanuAurelian DanuAurelian Danu. Au mai participat generali,ofi]eri, mai[tri militari [i subofi]eri activi, înrezerv` [i în retragere, reprezentan]i aiautorit ]ilor publice din municipiul Bra[ov,reprezentan]i ai mass-media civile [i militare.

În cadrul ceremonialului a fost oficiatun TeDeum pentru cinstirea eroilor unit ]iicare [i-au sacrificat via]a pe câmpul delupt [i pentru binecuvântarea celor prezen]i.

Directorul Statului Major General,generalul– maior Lauren]iu Maftei,generalul– maior Lauren]iu Maftei,generalul– maior Lauren]iu Maftei,generalul– maior Lauren]iu Maftei,generalul– maior Lauren]iu Maftei,a decorat Drapelul de lupt` al unit`]ii cuOrdinul Serviciul Credincios - în grad decavaler (cu însemn militar). Ordinul a fostacordat prin Decret Preziden]ial semnat depre[edintele României.

Programul a continuat la Cercul MilitarBra[ov prin sus]inerea simpozionului cutema “Regimentul 11 Rachete Sol-Aer

«Horea» – trecut, prezent [i viitor”. Auprezentat comunic`ri: colonelucolonelucolonelucolonelucolonelul înînînînînretragere George Aurelretragere George Aurelretragere George Aurelretragere George Aurelretragere George Aurel, veteran al celeide-a doua conflagra]ii mondiale din posturade ofi]er al Corpului 11 Ap`rare contraAeronavelor; profesorulprofesorulprofesorulprofesorulprofesorul universitar dr.universitar dr.universitar dr.universitar dr.universitar dr.preot Vpreot Vpreot Vpreot Vpreot Vasile Olteanasile Olteanasile Olteanasile Olteanasile Oltean; comandantul Regi-mentului 11 Rachete Sol-Aer “Horea”,colonel Silviu Dimitriucolonel Silviu Dimitriucolonel Silviu Dimitriucolonel Silviu Dimitriucolonel Silviu Dimitriu etc. Cuvântulde încheiere l-a rostit generalulgeneralulgeneralulgeneralulgeneralul-----maiormaiormaiormaiormaiorLauren]iu MafteiLauren]iu MafteiLauren]iu MafteiLauren]iu MafteiLauren]iu Maftei, care, \ntre altele, asubliniat importan]a ap r rii aeriene cu bazala sol, în contextul integr`rii sistemului deap`rare aerian` al României în cadrulNATINEADS.

Simpozionul a reprezentat ultimaac]iune de ordin formal, activitatea avândca punct final un cocktail oferit de organizatorituturor participan]ilor la manifestare. Acestaa fost [i contextul în care barierele trasatede timp [i de distan]` au fost sf`râmatepentru câteva ore, vechi camarazi formândadev ra]i ciorchini ai bunei dispozi]ii în jurulmeselor împodobite într-un tradi]ional stilrom#nesc. Amintiri comune, mai vechi saumai noi, au fost evocate în cadrul unei

atmosfere destinse, de c`tre cei mai învârst`. Ani de [coal militar`, trageri delupt tocmai în pustietatea stepei ruse[ti,nesfâr[itele „cantonamente” de la Capu Midiaau fost cernute sistematic prin sitabinevoitoare a memoriei. Cei mai tineriascultau amuza]i pove[tile de „la gura sobei”cu gândul la viitoarea tehnic cu care va fidotat regimentul.

Pe înserat, o parte a celor afla]i laaniversare [i-au pus pove[tile în desag cugândul la urm torul eveniment de acest gen,iar cealalt parte [i-a zis c n-ar fi r u dac`ar strânge [i ea, la rându-i, multe amintiri cumisiuni NATO. Nu de alta, dar peste ani [iani, ar da bine o poveste la „gura sobei”.

Cine [tie? Poate nu \nt#m-Cine [tie? Poate nu \nt#m-Cine [tie? Poate nu \nt#m-Cine [tie? Poate nu \nt#m-Cine [tie? Poate nu \nt#m-pl`tor, aniversarea celor 65 de anipl`tor, aniversarea celor 65 de anipl`tor, aniversarea celor 65 de anipl`tor, aniversarea celor 65 de anipl`tor, aniversarea celor 65 de aniai Regimentului a coincis cu s`rb`ai Regimentului a coincis cu s`rb`ai Regimentului a coincis cu s`rb`ai Regimentului a coincis cu s`rb`ai Regimentului a coincis cu s`rb`-----toarea de Bunavestire...toarea de Bunavestire...toarea de Bunavestire...toarea de Bunavestire...toarea de Bunavestire...

LocotenentMircea Barac

REGIMENTUL 11RACHETE SOL-AER

„HOREA”A S~RB~TORIT

65 DE ANI

|n ziua de Bunavestire

{eful Statului Major al For]elor Aeriene,generalul-locotenent Gheorghe Catrina, prime[te

placheta aniversar` de la comandantul regimentuluis`rb`torit, colonelul Silviu Dimitriu

Aspect de la ceremonialul militar. |ntreaga asisten]`acord` onorul Drapelului de lupt`

Generalului-maior Lauren]iu Maftei i-a revenitmisiunea decor`rii Drapelului de lupt` al regimentuluicu Ordinul “Serviciul Credincios” – \n grad de cavaler,

cu \nsemn militar

Page 9: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

9CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

AGEND~

Cu aceea[i dat`, generalul-maior Lauren]iu Maftei a fosteliberat din func]ia de loc]iitor al [efului Statului Major alFor]elor Aeriene [i numit \n func]ia de director al Statului MajorGeneral.

De asemenea, prin ordin al ministrului ap`r`rii na]ionale,generalul-maior Constantin Croitoru a fost numit, din func]iade comandant al For]elor Aeriene Opera]ionale [i comandantal Comandamentului Opera]ional Aerian Principal, \n func]iade [ef al Direc]iei Opera]ii din Statul Major General.

Generalul de flotil` aerian` F`nic` C#rnu a fost numit, dinfunc]ia de [ef al Sec]iei Doctrin` [i Instruc]ie, \n func]ia decomandant al For]elor Aeriene Opera]ionale [i comandant alComandamentului Opera]ional Aerian Principal.

De la 1 martie 2005, comandorul Tache Jurubescu, [efulServiciului resurse umane din Statul Major al For]elor Aeriene,a fost numit \n func]ia de [ef al Serviciului personal la Direc]iaOrganizare, Personal [i Mobilizare din Statul Major General.

|N FA}A UNOR NOI{I IMPORTANTE

R~SPUNDERIPrin Ordin al minis-

trului ap`r`rii na]ionale,genera lu l -maior dr .Mihail Orzea]` a fostnumit, \ncep#nd cu datade 1 martie 2005, \nfunc]ia de loc]iitor al[efului Statului Major alFor]elor Aeriene. Ante-rior, a \ndeplinit func]iade director al StatuluiMajor General.

S-a n`scut la data de20 noiembrie 1951, \nlocalitatea Rose]i, dinjude]ul C`l`ra[i. Estec`s`torit [i are un fiu.

A absolvit {coalaMilitar` de Ofi]eri deAvia]ie (1973), Cursul detrecere pe avionul super-

sonic (1974), Academia Militar` – sec]ia avia]ie [i ap`rareantiaerian` (1981), Cursul postacademic (1985), ColegiulSuperior de Stat Major (1995), Colegiul de R`zboi al For]elorAeriene ale S.U.A. (1998), Cursul Interna]ional Superior deManagement al Resurselor de Ap`rare (Canada, 2002), Colegiulde Management al Resurselor de Ap`rare [i Educa]ional (2004).Din 1990, este doctor \n [tiin]e militare. A publicat mai multec`r]i, studii [i articole de specialitate.

Cunoa[te foarte bine limbile englez` [i francez`.|n decursul carierei militare a \ndeplinit mai multe func]ii,

\ntre care: pilot \ntr-un regiment de avia]ie v#n`toare-bombardament; navigator cu dirijarea; asistent, lector [iconferen]iar universitar la Academia Militar`; loc]iitor al [efuluiDirec]iei Planificare Strategic` [i Control Armamente din StatulMajor General; loc]iitor al comandantului ComandamentuluiOpera]ional Aerian Principal; director al Statului Major General.

Generalul-maior dr.Mihail Orzea]`

|n Marea Britanie a avut loc,recent, o interesant` conferin]`interna]ional`, dedicat` noilor tendin]epe plan mondial privind instruireapilo]ilor militari \n condi]iile cre[teriiperforman]elor de zbor [i a precizieiloviturilor aeriene cu noile tipuri deaeronave de lupt`. Au participat peste250 de delega]i, reprezentan]i aicomunit`]ilor [tiin]ifice, industriale [iopera]ionale din \ntreaga lume. For]eleAeriene Rom#ne au fost reprezentatede generalul de flotil` aerian`generalul de flotil` aerian`generalul de flotil` aerian`generalul de flotil` aerian`generalul de flotil` aerian`F`nic` C#rnuF`nic` C#rnuF`nic` C#rnuF`nic` C#rnuF`nic` C#rnu, comandantul For]elorAeriene Opera]ionale [i comandant alComandamentului Opera]ional AerianPrincipal.

Din lectura [i analiza lucr`rilorsus]inute \n cadrul Conferin]ei MilitaryFlight Training reiese c`, la aceast`dat`, pe plan mondial se manifest`dou` tendin]e majore privind proble-matica preg`tirii pilo]ilor militari. Una

este de tip avangardistavangardistavangardistavangardistavangardist, viz#nd cuprec`dere eficien]a [i cre[tereanivelului de interoperabilitate prininstruirea \n centre interna]ionale depreg`tire, gen ENJJPT (Euro NATOJoint Jet Pilot Training), \n S.U.A., [iNFTC (NATO Flying Training), \nCanada, sistem ce se practic` [i \ncentrul franco-belgian AEJPT.Cealalt` tendin]` este una a[a-zis`conservatoareconservatoareconservatoareconservatoareconservatoare, care se funda-menteaz` pe p`strarea [i moder-nizarea actualelor capabilit`]i [iprograme na]ionale de preg`tire apilo]ilor militari, care asigur` nivelul

minim de interoperabilitate pedomeniile de interes specifice, \nfunc]ie de bugetul avut la dispozi]ie.

CONFERIN}~ MILITARYFLIGHT TRAINING

Cele mai incitante lu`ri de cuv#nt\n cadrul dezbaterilor s-au referit la:adaptarea programelor de instruire lanoile provoc`ri legate de cre[tereaspectaculoas` a complexit`]ii aero-navelor de lupt` [i de apari]ia, \nconsecin]`, a noilor tactici [i proceduride \ntrebuin]are (trecerea de lasimulatoarele de zbor la dezvoltareade software); modernizarea avioa-nelor de [coal` [i antrenamentavansat (trecerea la avionica de ultim`genera]ie, perfec]ionarea tehnicii depilotaj); con]inutul etapelor depreg`tire a pilo]ilor militari (p`strareaetapelor tradi]ionale, dar punerea unuiaccent mai mare pe preg`tirea tactic`[i utilizarea avioanelor de antrenamentavansat).

|n ce prive[te categoria noastr`de for]e, pe baza concluziilor rezultatedin Conferin]a Military Flight Training,de la Londra, s-au formulat urm`-

toarele propuneri: continuarea pro-gramului de modernizare a procesuluide instruire \n zbor, lu#ndu-se \n calculcele dou` tendin]e actuale (avan-gardist` [i conservatoare); \mbo-g`]irea experien]ei profesionale [imetodice a corpului instructorilor no[tride zbor prin participarea, \ncep#ndcu 2006, cu un nucleu de pilo]i tineri,preg`ti]i deja teoretic \n institu]ii de\nv`]`m#nt din str`in`tate, laprogramele de preg`tire a pilo]ilormilitari [i instructorilor de zbor \ncadrul ENJJPT– S.U.A.; utilizareainforma]iilor [i a materialelor prezen-

tate la conferin]` \n procesul demodernizare a preg`tirii de zbor apersonalului navigant.

Marea Britanie

tendin]e actuale privind instruirea pilo]ilor militari concluzii practice pentru For]ele Aeriene Rom#ne

CONFERIN}~ MILITARYFLIGHT TRAINING

Page 10: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

10 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

AGEND~

S-a n`scut \n Moldova.Acolo unde Siretul \ncepe s`ude p`m#ntul Sucevei, VasileNejnec a v`zut lumina zilei. Cuo valiz` [i o geant` dup` el,c`ut#nd pe o hart` imaginar`locul sub soare unde Dun`rease desplete[te, m#ndru cumvade diploma de maistru militarspecializat \n avioane [i mo-toare, omul nostru poposea laFete[ti \n vara lui 1972. Veneaca s` r`m#n`. Ca s`-[i lini[-teasc` g#ndul iscat \n poart`,c#nd mama \i spunea: “Ai grij`,m`i, b`iete! Tu s` nu umblifleaura prin lume. Mai bine viiacas`, dac` acolo la avioanenu-i de stat…”.

Dar, nu a fost a[a.Tehnic de avion de la bun

\nceput, [i-a dat s#rguin]a s`\nve]e. S` munceasc`, cel maiadesea mai mult dec#t al]ii, s`nu se pl#ng`, s` spere \n tain`c` nu se va adeveri vorbamamei, c` este de acum b`rbat[i poate duce mai mult dec#torice p`rinte g#nde[te despreodrasla lui, s` cread` onest c`acesta este sensul devenirii [im`sura vie]ii.

Trei zile la Siret, cu iubire[i \n]elegere se “a[eaz`” la casalui, iar la c#]iva ani Felicia \iaduce pe lume o fat` frumoas`[i care \i seam`n` \n toate –ast`zi, profesoar` de biologie,c`s`torit` tot cu un maistrumilitar de avia]ie, la Fete[ti.

Au zburat anii… Deprinsde acas` cu munca serioas`,\n 33 de ani de aerodrom a datla zbor cel mai mult avioanede dubl` comand`. Nu oriceom preg`te[te pentru zbor

VIA}ADEL@NG~ZBOR

La Bruxelles – Belgia,s-a desf`[urat, \n perioada20–23 februarie 2005,reuniunea ComitetuluiEUROCONTROL pentruinterfa]a civi lo-mil i tar`CMIC, activitate la care apart ic ipat [ i c`pitan-comandorul Pal Iosif, [efulBiroului ACC (Aria ControlCenter) Bucure[ti, repre-zentant al Statului Major alFor]elor Aeriene.

Pe agenda de lucru a

REUNIUNEACOMITETULUIEUROCONTROL

Via]a unui om este unstrop de ve[nicie. Unpunct de preami[c`toarelume cuprins` deuniversalitate, un pasc#t o m`sur` a unuispa]iu [`galnic [ifulgerul de-o clip` alunui timp r`sf`]at deanii-lumin`.O via]` tr`it` pe un c#mpde zbor, l#ng` inimacald` a avioanelor,m`surat` \n zborurireu[ite [i trecut` \nsuflet ca piatra deamintire, este semnulexisten]ial cel mai depre].Aura nev`zut` a omuluibun, lini[tit [i statornic,se z`misle[te ca uncurcubeu \n aerulzborului, sfredelitor defierbinte ori biciuitor derece, al aerodromului dela Fete[ti. S` r`m#n`. S`fie ochilor [i min]iisimbol de monument [icreang` de via]`. Via]ade l#ng` zbor.

reuniunii s-au aflat subiectede interes major: securi-tatea mangementulu it raf icului aer ian – ATMsecurity; pierderea prelun-gi t` a leg`tur i i radio(PLOC); planul de echi-pare a aeronavelor de statcu transponder Mode-S;planul revizuit referitor laaeronavele de stat nee-chipate cu sta]ii de comu-nica]ii cu ecart de frecven]`8,33kHz; raportul grupuluide armonizare c iv i lo-militar`; raportul echipei deexper]i militari.

Tema de la Bruxelles vafi reluat` \n alte sesiuni,p#n` la defini t ivareaprogramului de mana-gement al traficului aerian.

dublele comenzi… {tiu astapilo]ii.

Zece comandan]i deunitate i-au fost deasupra, i-astr#ns \n chingile cabinei adoua sau i-a a[teptat la Nord,la gurile de alimentare cupetrol, \n \ntoarceri victorioase.Pe unii, dragi lui, avea s`-i urce\n avion ca tineri locotenen]iori s`-i \nve]e avionul a[a cumnumai el l-a [tiut – ca pe “Tat`lnostru” – mai spune uneori, iarpeste ani s`-i admire cagenerali ai For]elor Aeriene.Pu]in lucru o fi?! Mare?! Cinemai [tie…

Rememorez:Var` de zbor, noapte lumi-

noas` la cap`t de pist`, st`mjos pe betonul cald \nc`,rezema]i de jamba avionuluimeu, eu [i b`dia Vasile. Dup`ce a f`cut ocolul acela, altuldec#t \l face pilotul la luareaavionului \n primire, \nconjurullui, s` se p`trund` o dat` \n plusc` totul este \n regul` [iavionul poate zbura, b`diavorbe[te ca pentru el:

“Dragi mi-au fost avioa-nele totdeauna. {i cu c#t`tragere de inim` am lucrat laele, le-am preg`tit [i le-amsp`lat ca pe un copil \n covat`,m-am uitat dup` ele \n zbor [ile-am a[teptat jos, dar num-a[ urca \n ele \n fiecare zinici mort; au ele scaune decatapultare, dar fierul tot fierr`m#ne…”

“Cum, b`die, nici dac`te-a[ zbura eu?!”

“Ei, cu dumneavoastr`m-a[ \nghizui..”

Nu am comentat. Doar i-amspus c` glume[te.

“Nu glumesc. Eu nu amglumit niciodat` cu via]a mea[i cu at#t mai pu]in cu a altora.|mi este martor Dumnezeu. Euam tratat avionul ca pe o fiin]`:vie [i cald`. {i \n anii ce autrecut am \n]eles c` avionul esteprecum calul: nu uit` b`taia [ite plesne[te c#nd nu te a[tep]i;este bine s` te por]i frumos cuel, s`-l domestice[ti pentru tine,\n felul t`u; numai a[a \]i var`spunde cu supunere”.

Finalul de februarie alanului 2005 i-a adus l`sarea lavatr`. La limit` de v#rst`. Dup`mai multe calificative “Excep-]ional”. Dup` o via]` l#ng`avioane. |ntr-o ceremoniescurt`, l-am serbat cum secuvine. A[a cum se serbeaz`oamenii buni.

“Vei pleca, b`die, la izvoa-rele Siretului?”

“Nu. Voi r`m#ne. Aici estevia]a mea”.

Tac, nu-i spun nimic, dar \lascult. Spune ceva despreB`r`ganul care i-a devenitdrag, despre oameni [i desprestatornicie, despre ce la[i peunde treci, despre dragoste [iiubire curat`, despre familie [i\n]elegere, despre repetabilapovar` a existen]ei umane,despre fata lui, Cristina, [idespre nepo]i, despre via]`.

Via]a de l#ng` zbor.O via]` extraordinar`!

C`pitan-comandorDUMITRU BERBUNSCHI

VIA}ADEL@NG~ZBOR

Page 11: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

11CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

AGEND~

Ca \n fiecare an, la 4 aprilie s-a s`rb`toritZIUA NATO. Acest reper calendaristicmarcheaz` crearea, la 4 aprilie 1949, aAlian]ei Nord-Atlantice, cea mai puternic`[i prestigioas` organiza]ie politico-militar`din lume, garantul p`cii [i securit`]iiomenirii de mai bine de o jum`tate de secol.Tratatul Nord-Atlantic, \ncheiat laWashington, se fundamenteaz` pe articolul51 din Carta Na]iunilor Unite, careconsfin]e[te dreptul inalienabil al statelorindependente la ap`rarea individual` [icolectiv`.

De la \nceput, NATO s-a proclamatorganiza]ie inter-guvernamental`, \ncadrul c`reia ]`rile membre \[i p`streaz`,neatinse, suveranitatea [i independen]a.

Ini]ial, Alian]a Nord-Atlantic` a fostformat` din 12 state: Belgia, Canada,Danemarca, Fran]a, Islanda, Italia,Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia,Marea Britanie [i Statele Unite. Ulterior,au mai aderat la Tratatul de la WashingtonGrecia [i Turcia (1952), Republica Federal`a Germaniei (1955) [i Spania (1982).

“P`r]ile convin asupra faptului c` unatac armat \mpotriva uneia sau maimultora dintre ele, petrecut \n Europasau America de Nord, va fi consideratdrept un atac \mpotriva tuturorp`r]ilor semnatare [i, \n consecin]`,convin asupra faptului c`, dac` sepetrece un asemenea atac, fiecaredintre ele, \n exercitarea dreptului delegitim` ap`rare individual` saucolectiv`, recunoscut` de articolul 51din Carta Organiza]iei Na]iunilorUnite, va acorda ajutor p`r]ii saup`r]ilor astfel atacate, \ntreprinz#ndimediat, individual sau \n acord cucelelalte p`r]i, orice ac]iune pe care ova crede de cuviin]`, inclusiv folosireafor]ei armate, pentru a restabili [iasigura securitatea \n regiuneaAtlanticului de Nord”. (Articolul 5 –Tratatul Atlanticului de Nord)

Prin statutul s`u, NATO s-a declarat oalian]` deschis` tuturor statelor caredoresc s` se integreze \n aceast` structur`(articolul 10 al Tratatului Nord-Atlantic).Pornind de aici, la 8 iulie 1997, \n cadrul\nt#lnirii la nivel \nalt a Consiliului Nord-Atlantic, de la Madrid, au fost invitate s`adere la NATO \nc` trei state: RepublicaCeh`, Ungaria [i Polonia. Aceste ]`ri auacces de facto \n Alian]` \n aprilie 1999.

Moment istoric pentru Rom#nia \nnoiembrie 2002, la Praga. |n cadrulSummit-ului NATO din capitala Cehiei,

\nc` [apte state, inclusiv ]ara noastr`, aufost invitate oficial s` adere la Alian]a Nord-Atlantic`, iar la 29 martie 2004 – laWashington [i 2 aprilie 2004 – la Bruxelles,ROM@NIA, Bulgaria, Estonia, Letonia,Lituania, Slovenia [i Slovacia au primitstatutul de membri cu drepturi depline aiNATO! Alian]a ajunsese, de la 12 membri,\n 1949, la 26 de membri, \n 2004!

Ca apar]in`toare de drept [i de fapt aAlian]ei Nord-Atlantice, op]iune a\ntregului nostru popor, manifestat` pe

\ntreaga durat` a procesului de aderare,Rom#nia \[i onoreaz` cu cinste aceast`nou` calitate, continu#nd ferm procesulde integrare [i particip#nd remarcabil, lastandarde NATO, la \ntreaga activitate aAlian]ei, inclusiv pe teatrele de opera]iiantiteroriste din Afganistan [i Irak.

ZIUA NATO este \nc` o s`rb`toare desuflet a ROM@NIEI, a ROM@NILOR.

La mul]i ani!

NICOLAE RADU

ZIUA NATOZIUA NATO

Page 12: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

12 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

NATO – PREZENT {I VIITOR

Consol idareaConsol idareaConsol idareaConsol idareaConsol idareacapacit`] i lorcapacit`] i lorcapacit`] i lorcapacit`] i lorcapacit`] i lorde ap`rarede ap`rarede ap`rarede ap`rarede ap`rare

Alia]ii depun eforturi concertatepentru consolidarea capacit`]ilor deap`rare, astfel \nc#t s` furnizezeorganiza]iei lor for]e care s` se deplasezerapid oriunde ar fi necesar, s`sus]in` opera]ii la distan]` [i \ntimp, precum [i s` \[i ating`obiectivele c#t mai rapid [i maieficient posibil. De]inerea decapacit`]i militare adecvate [iac]iunea comun` au o rele-van]` esen]ial` \n contextulactualului mediu de securitate.|n eventualitatea unor crizecare ar putea amenin]a secu-ritatea membrilor Alian]ei,for]ele NATO trebuie s` fiecapabile s` complementeze [is` consolideze ac]iunile politice[i s` contribuie efectiv lagestionarea unor astfel de crize[i la solu]ionarea lor pe calepa[nic`.

Tendin]a de consolidare acapacit`]ilor a fost ini]iat` atunci c#ndliderii alia]i, reuni]i \n aprilie 1999, laWashington, au conceput tabloul uneiAlian]e pentru secolul XXI: maicuprinz`toare, mai capabil` [i mai flexibil`,cu reiterarea angajamentului ap`r`riicolective [i \n m`sur` s` \ntreprind` noimisiuni, inclusiv s` contribuie la

|N SENSUL {I |N RITMULEVOLU}IILOR POLITICO-MILITAREAst`zi, NATO este o institu]ie foarte diferit` fa]` de cea creat` \n

1949. At#t ea, c#t [i lumea \ntreag` s-au dezvoltat \n direc]ii pe carefondatorii Alian]ei cu greu [i le-ar fi putut imagina. NATO este oinstitu]ie diferit` de aceea care a ap`rat Europa Occidental` timp depatru decenii \n timpul r`zboiului rece sau chiar fa]` de cea care aurm`rit Europa \n tranzi]ie dup` r`zboiul rece, \n anii ’90. |n c#]ivaani de acum \ncolo, nu este nici o \ndoial` c` NATO se va transformadin nou, pe m`sur` ce \[i dezvolt` modalit`]i de reac]ie coordonatela provoc`rile la adresa securit`]ii pe care le \nt#mpin` statelemembre la \nceputul secolului XXI. |ntr-adev`r, pe m`suraschimb`rii mediului strategic, NATO va trebui s` evolueze din ce \nce mai rapid, pentru a aborda noile amenin]`ri la adresa statelorsale membre. Cu toate acestea, doctrinele de baz` ale cooper`rii \nAlian]`, [i anume valorile [i interesele comune, r`m#n fideleprincipiilor din Tratatul de baz` de la Washington.

prevenirea conflictelor [i s` se angajezeactiv \n opera]iuni de gestionare a crizelor[i de r`spuns la crize. Tocmai de aceea eiau lansat Ini]iativa Capacit`]ilor deAp`rare (DCI): \n scopul consolid`riipoten]ialului de ap`rare al NATO \ndomenii-cheie.

Pe parcursul urm`torilor trei ani, DCIa realizat progrese \n anumite domenii,\n special \n cele care necesitau mai pu]ine

resurse, dar au continuat s` existedeficien]e \n ceea ce prive[te capacit`]ilede importan]` critic`, iar procesul deimplementare a fost lent. |ntre timp, acrescut urgen]a adapt`rii [i moderniz`rii,datorit` riscurilor generate de amenin]`rinoi [i asimetrice, adic` a celor provenindde la adversari care \ncearc` s`

exploateze vulnerabilit`]ile societ`]iimoderne, [i de la puteri militare dez-voltate, adesea folosind mijloace necon-ven]ionale, \n special terorismul. Atacurilem#r[ave din 11 septembrie 2001 \mpotrivaS.U.A. au readus \n centrul aten]ieiamenin]area terorismului, iar interven]iasubsecvent` condus` de SUA \nAfganistan a reliefat men]inerea defici-en]elor \n privin]a capacit`]ilor alia-]ilor.

Astfel, la summit-ul de la Praga, dinnoiembrie 2002, liderii alia]i s-au angajat s`acorde o aten]ie mai mare consolid`riicapacit`]ilor militare ale NATO, ca parte apachetului de m`suri destinate cre[teriieficien]ei viitoarelor opera]iuni din \ntreagagam` de misiuni ale Alian]ei, inclusiv lupta\mpotriva terorismului. A fost adoptat` oabordare tridimensional` cu privire laconsolidarea capacit`]ilor de ap`rare aleAlian]ei: o nou` ini]iativ` privind capa-cit`]ile – Angajamentele de la Praga privindCapacit`]ile –, o For]` NATO de R`spuns [io structur` eficient` de comand`. Mai mult,au fost lansate o serie de ini]iative \ndomeniul ap`r`rii, \n principal pentru aaborda noile amenin]`ri.

Progresele \n direc]ia interoperabilit`]ii[i a sporirii capacit`]ilor deimportan]` critic` vor permitealia]ilor europeni s` aib` ocontribu]ie mai substan]ial` [imai coerent` la misiunile NATO,prin abordarea deficien]elor \ndomeniul capacit`]ilor europenede ap`rare. Astfel de progresetrebuie s` fie, \n mod necesar,corelate cu eforturile UniuniiEuropene de dezvoltare a capa-cit`]ilor militare [i de realizare aObiectivului Global privindcrearea unei for]e de reac]ierapid dislocabile, de dimen-siunea unui corp de armat`.

AngajamenteleAngajamenteleAngajamenteleAngajamenteleAngajamentelede la Pragade la Pragade la Pragade la Pragade la Pragapr iv indpr iv indpr iv indpr iv indpr iv ind

Capacit`] i leCapacit`] i leCapacit`] i leCapacit`] i leCapacit`] i le

Ini]iativa Capacit`]ilor de Ap`rare lua\n considerare resursele avute \n vederede Alian]`, ca \ntreg, dar care nu implicauangajamentele na]ionale specifice. Cu toate

|N SENSUL {I |N RITMULEVOLU}IILOR POLITICO-MILITARE

Cartierul general al Comandamentului Aliat pentruTransformare – Norfolk, S.U.A.

Page 13: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

13CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

NATO – PREZENT {I VIITOR

acestea, \n baza Angajamentelor de la Pragaprivind Capacit`]ile, alia]ii, \n modindividual, au f`cut angajamente ferme [ipublice \n sensul perfec]ion`rii capacit`]ilormilitare \n domenii-cheie, fix#ndu-[itermene specifice [i un sistem de monitori-zare, la nivel \nalt, a implement`rii.

Capacit`]ile \n domeniile-cheie includtransport strategic \n aer [i pe mare,realimentare \n aer, unit`]i dislocabile desprijin \n lupt` [i de asisten]` \n lupt`,comand`, control [i comunica]ii, supra-veghere aerian`, informa]ii, supraveghere[i identificarea ]intelor, eficien]` \n lupt`,inclusiv muni]ie ghidat` cu precizie,neutralizarea ap`r`rii aeriene a adversarului[i capacit`]i de ap`rare \n domeniile chimic,biologic, radiologic [i nuclear.

Consolidarea capacit`]ilor de ap`rare vanecesita reprioritizarea bugetelor de ap`rareale majorit`]ii alia]ilor, de exemplu pentru

reducerea nivelurilor for]elor [i utilizarearesurselor pentru modernizarea echipa-mentelor. Cu toate acestea, \n multe cazuri,nu va fi suficient s` se cheltuiasc` \n modinteligent, fiind necesare resurse financiaresuplimentare. |n prezent, sunt exploratesolu]ii eficiente – din punct de vedere alcosturilor – pentru deficien]ele \n domeniulcapacit`]ilor de ap`rare. Sunt avute \nvedere, printre altele, sporirea rolului specia-liz`rii, achizi]ionarea \n comun deechipamente [i finan]area \n comun [imultina]ional` \n domeniile cheie.

O dat` implementate, Angajamentelede la Praga privind Capacit`]ile vor ducela sporirea, de patru ori, a num`rului deaeronave de transport de mare capacitate\n Europa [i, prin punerea \n comun aresurselor, alia]ii europeni \[i vor sporicapacit`]ile de realimentare \n aer.Stocul muni]iei ghidate cu precizie,lansabile \n aer, provenind de la statealiate, altele dec#t SUA, este prev`zut s`creasc` cu 40 la sut` p#n` \n 2007.

For]aFor]aFor]aFor]aFor]aNATO deNATO deNATO deNATO deNATO deR`spunsR`spunsR`spunsR`spunsR`spuns

For]a NATO deR`spuns va asigura ostructur` de \nalt`tehnologie, flexibil`,cu capacitate ridicat`de dislocare, intero-perabil` [i autosus-tenabil`, cuprinz#ndelemente terestre,navale [i aeriene, \nm`sur` s` \ndepli-neasc` \ntreaga ga-m` de misiuni ale

Alian]ei. Dezvoltareaacestei for]e cu capa-citate ridicat` de dislo-care va reprezenta, deasemenea, un cata-lizator pentru promova-rea progreselor [i a uneimai mari interopera-bilit`]i \n privin]a capa-cit`]ilor militare aleAlian]ei, pentru asigu-rarea transform`rii lorcontinue, \n scopul abor-d`rii cu succes a provo-c`rilor la adresa securi-t`]ii.

Urmarea conferin]eidin iulie 2003, o for]` prototip a fost lansat`\n octombrie acela[i an. Se estimeaz` c` ocapacitate opera]ional` intermediar` vaputea fi ob]inut` \n cur#nd [i c` for]a va ficomplet opera]ional` p#n` \n octombrie2006. La momentul respectiv, ea va fialc`tuit` din 21.000de militari [i va avea\n componen]` avioa-ne de v#n`toare deultim` genera]ie,nave de lupt`, vehi-cule militare, sprijin[i asisten]` \n lupt`,logistic`, comunica]ii[i informa]ii. Ea vaputea fi desf`[urat`\ntr-o zon` de criz` \ntermen de 5 z i le[ i este capabil` s`r ` m # n ` \ n t e r e ntimp de 30 de zile.

Noua structur`Noua structur`Noua structur`Noua structur`Noua structur`de comand`de comand`de comand`de comand`de comand`

La Praga, liderii alia]i au optat pentruo structur` militar` de comand` mai supl`,mai eficient` [i mai u[or dislocabil`,coordonat` de dou` comandamentestrategice – unul opera]ional [i cel`laltfunc]ional. Elementele concrete ale noiistructuri de comand` au fost finalizate \niunie 2003. Aceasta reflect` nevoia uneifor]e mai mici, mai flexibile, mai bineadaptate noilor misiuni ale NATO. |n acestscop, num`rul comandamentelorregionale a fost redus de la 20 la 11 [iresponsabilit`]ile lor au fost redefinite.

Toate comandamentele regionaleopera]ionale sunt coordonate deComandamentul Aliat pentru Opera]ii, dela Cartierul General al For]elor Aliate dinEuropa (SHAPE), situat \n Belgia.Activitatea acestui comandament estesprijinit` de dou` comandamente de for]e\ntrunite, \n m`sur` s` activeze un cartiergeneral terestru pentru For]e Operative

AWACS – o fort`rea]` zbur`toare destinat`supravegherii spa]iului aerian al NATO

Cartierul general al Comandamentului Aliat pentruOpera]ii – Mons, Belgia

Patrul` NATO aero-maritim` \n Str#mtoarea Gibraltar

Page 14: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

14 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

NATO – PREZENT {I VIITOR

Av#nd \n vedere dimensiuneaactual` [i compozi]ia pe na]iuni aAlian]ei Nord-Atlantice, aceasta va

trebui s` armonizeze interesele unuinum`r crescut de ]`ri, astfel \nc#tacestea s` ac]ioneze la unison. |n

acela[i timp, zona de stabilitate dinEuropa va cre[te [i, o dat` cu ea,

perspectivele prosperit`]iieconomice se vor \mbun`t`]i. |n

fapt, pe m`sur` ce Alian]a vaconsolida rela]iile cu Rusia, Ucraina

[i alte state de pe b`tr#nulcontinent, Europa va l`sa \n urm`trecutul s`u divizat [i va deveni o

entitate din ce \n ce mai stabil`.Aceste tendin]e pozitive vor fi cu

aten]ie cultivate.|n timp ce natura amenin]`rilor cu

care se confrunt` statele membre [imodul \n care NATO se organizeaz`

pentru a le aborda se modific`, rolulAlian]ei r`m#ne acela[i. NATO

asigur` cadrul transatlantic politico-militar pentru gestionarea

provoc`rilor la adresa securit`]ii.Alian]a contribuie la leg`tura dintre

Europa [i America de Nord [iechilibreaz` o multitudine de

interese na]ionale. Mai mult, pem`sur` ce NATO evolueaz` de la un

scut de ap`rare colectiv` la unadministrator al securit`]ii \n sensul

cel mai larg al no]iunii, ea a ajunss` reprezinte o comunitate de valori,

cum ar fi democra]ia [i drepturileomului, precum [i o comunitate

de interese.

Text preluat dinNATO TRANSFORMED

http://www.NATO.int/docu/NATO-trans/NATO-

trans-rom.pdf

Multina]ionale Inter-Arme (CJTF), [i deun cartier general permanent de for]e\ntrunite, robust, dar mai restr#ns, av#ndcapacitatea de a activa un cartier generalde tip CJTF pe mare. Structurile decomand` de tip CJTF sunt flexibile [i permitcomandan]ilor militari s` utilizeze serviciiprovenind din diferite ]`ri, care, \n comun,vor putea \ndeplini cerin]ele specifice aleunei anumite opera]iuni militare.

Comandamentul Aliat pentru Transfor-mare (ACT) vegheaz` asupra continueitransform`ri a capacit`]ilor NATO [ipromoveaz` interoperabilitatea dintre for]e.Acest comandament \nlocuie[te vechiulComandament Atlantic, este situat laNorfolk, \n Statele Unite, dar estereprezentat [i \n Europa. ComandantulAliat Suprem pentru Transformare este,\n acela[i timp, Comandantul Comanda-mentului For]elor |ntrunite ale S.U.A.,

motorul intern de schimbare a for]elorS.U.A., ceea ce aduce avantaje evidente.

ACT va avea un rol-cheie \n procesulde adaptare a capacit`]ilor [i de dezvoltarea doctrinei pentru o nou` For]` NATO deR`spuns.

CombatereaCombatereaCombatereaCombatereaCombatereanoilor amenin]`rinoilor amenin]`rinoilor amenin]`rinoilor amenin]`rinoilor amenin]`ri

Dup` cum se [tie, la Praga au fostadoptate c#teva ini]iative menite s`consolideze capacit`]ile de lupt` \mpotrivaterorismului [i a altor noi amenin]`ri laadresa securit`]ii. A fost adoptat [i un

concept militar deap`rare \mpotrivaterorismului. A fost,de asemenea, lansatprocesul de coo-perare cu statelepartenere, sub formaPlanului de Ac]iune\mpotriva Teroris-mului, \n scopul efec-tu`rii schimbului deinforma]ii [i pentrusporirea capacit`]iicivile de lupt` \mpo-triva unor posibileatacuri chimice, bio-logice sau radiologiceasupra popula]iei ci-vile, precum [i pentru a acorda sprijin \nprocesul de gestionare a consecin]eloracestora.

Au fost lansate cinciini]iative \n scopul conso-lid`rii capacit`]ilor delupt` ale Alian]ei \mpo-triva armelor nucleare,biologice [i chimice:crearea unui laboratorprototip analitic dislocabil;\nfiin]area unei echipe dereac]ie la evenimente;realizarea unui centruvirtual de excelen]` \ndomeniul ap`r`rii \mpo-triva acestui tip de arme;constituirea unei rezervea NATO de substan]efolosite pentru protec]ia\mpotriva agen]ilor chi-mici [i biologici; punereala punct a unui sistem desupraveghere a epide-miilor [i bolilor. Mai mult,un studiu de fezabilitateal NATO privind ap`rareaantirachet` examineaz`op]iunile pentru protec]iateritoriului, for]elor [i

popula]iei Alian]ei \mpotriva \ntreguluispectru de amenin]`ri cu rachete. Sunt,de asemenea, consolidate capacit`]ile deap`rare \mpotriva atacurilor cibernetice.

La 1 decembrie 2003, un nou BatalionMultina]ional de Ap`rare \mpotrivaArmelor Chimice, Biologice, Radiologice[i Nucleare (CBRN), cu sediul la Liberec,\n partea de nord a Republicii Cehe, a atinsun nivel intermediar de capacitateopera]ional`. La momentul lans`rii, 13 ]`riau participat la crearea acestuia: Belgia,Canada, Republica Ceh`, Ungaria, Italia,Norvegia, Polonia, Portugalia, Rom#nia,Spania, Turcia, Marea Britanie [i StateleUnite.

Aeronave MiG-21 LanceR [i Mirage F1 CT \ntimpul unui exerci]iu comun rom#no-francez

F-16, unul din avioanele NATO care asigur`serviciul Poli]ie Aerian`

Page 15: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

15CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

MISIUNEA “ALTHEA”

L a data c#nd am redactat acest articol, de[i nu se \mpliniser` \nc` dou` luni

de la aterizarea la Banja Luka, celepatru elicoptere IAR-330 SOCATefectuaser` peste 100 de ore de zbor.Ziua [i noaptea. |n condi]ii meteorolo-gice normale [i grele. De fapt, av#nd\n vedere [i anotimpul, deseorimisiunile debuteaz` pe vremefrumoas` [i se \ncheie \n meteo grele.Dar c#nd situa]ia impune, nu sea[teapt` s` r`sar` Soarele. “Decol`mcu 5 km vizibilitate, pentru ca s` netrezim, nu peste mult` vreme, cu 500metri [i mai pu]in, apel#nd astfel totmai des la zborul dup` aparate” – nepreciza locotenent-comandorul EugenSuciu, comandantul deta[amentului.Fiecare misiune este o provocare.Indiferent c` de pe aerodrom se \nal]`unul, dou` sau trei elicoptere.

Se aterizeaz` \n teren cunoscut,dar [i necunoscut, dup` cum suntsolicit`rile. Uneori, c#nd se str`batdefilee \nguste, orice posibilitate de ag`si un loc pentru a pune ro]ile esteexclus`. Factorii de risc p#ndesc,deopotriv`, datorit` urm`rilor r`zboiului[i datorit` reliefului. Alpii Dinarici suntplini de surprize. {i vremea este foartecapricioas`, cu temperaturi oscil#nd

Elicopteri[ti militari rom#ni \n Bosnia-Her]egovina

AC}IUNE DINAMIC~,EFICIENT~

La Banja Luka, se zboar` zi [i noapte,indiferent de starea timpului

|nainte de decolare

Gravele urm`ri ale r`zboa-ielor care au m`cinat fostaIugoslavie [i-au pus o puternic`amprent` [i asupra Bosniei-Her]egovinei.

Cu o suprafa]` de 51.100 km2

[i o popula]ie de 4,11 milioanelocuitori (1981), ]ara este unadintre cele mai divizate dinEuropa. Bosniaci (musulmani),croa]i, s#rbi par s` nu se mai\n]eleag` deloc \ntre ei, dup` ces-au c`s`pit \ntr-un [ir deconfrunt`ri de o duritate extre-m`. Mujahedinii, care au popositaici din Afganistan [i nu numai,au adus cu ei, dup` cum remarcarecent trimisul special al uneiprestigioase publica]ii, [i tarelefundamentalismului islamic pecare \ncearc` s`-l induc` \ncomportamentul popula]iei deorigine musulman` din zon`.

Pe fondul urii [i dezastrelorgenerate de r`zboi, au luat am-ploare s`r`cia, mizeria, corup]ia.Grupuri mafiote \ncearc` s`-[i

impun` legile lor. Mai exist` \nc`depozite de armament neiden-tificate. Pericolul minelor anti-personal p#nde[te la tot pasul.Un serios grad de insecuritate \lreprezint` [i persoanele dinlumea interlop`.

Dup` terminarea r`zboiului,geni[ti din for]a de stabilizare ap`cii, \ntre care [i militari rom#ni,s-au angajat \n ac]iuni de amploarepentru refacerea c`ilor decomunica]ii [i a altor obiectivedistruse de bombardamente.Plutoane de poli]ie militar` [i-auadus [i \[i aduc contribu]ia laasigurarea ordinii. Unii au pl`titcu via]a aportul lor la reconstruc]ia]`rii.

De peste dou` luni, subegida Uniunii Europene, lamisiunea ALTHEA, deta[amen-tul “ALPHA”, alc`tuit din elicop-teri[ti militari rom#ni, cutreier`cerul plumburiu al Bosniei-Her]egovina \n misiuni detransport [i cercetare.

\ntre +10°C [i –20°C. Tehnicienii sunt\ns` \n permanen]` gata de interven]ie.Chiar dac` \napoierile din misiuni au locla ore t#rzii, aeronavele sunt luateimediat \n primire de c`tre ace[tia, lise reface capacitatea de lupt`, \n a[afel \nc#t a doua zi s` fie din noudisponibile. Sim]ul datoriei esteomniprezent. A[a se explic` faptul c`\n mai toate zilele de p#n` acumdisponibilitatea aparatelor de zbor a fostde sut` la sut`. Semn c` tehnicienii desub comanda locotenent-comandoruluiing. Hora]iu Davi]oiu \[i onoreaz` din

plin r spunderea fa] de menirea pe careo au.

Deducem acest fapt [i dinrapoartele care se transmit zilnic \n]ar`, la Statul Major al For]elor Aeriene.Mereu patru din patru elicoptereSOCAT sunt preg`tite s`-[i ia zborul\n misiunile ordonate de Coman-damentul de Nord-Vest al For]eiMultina]ionale. Generalul englez, [efulstructurii, este mul]umit de elicopteri[tiimilitari rom#ni, care, \ntr-un timp scurt,s-au adaptat tuturor situa]iilor dindispozitiv.

Av#nd amenajate puncte derealimentare \n mai multe zone, eiefectueaz` misiuni p#n` la limita razeide ac]iune a aparatelor, fiind capabilica, de oriunde s-ar afla, s`-[i asumeresponsabilitatea execut`rii altor ac]iuni.

Spicuim din rapoartele primite laserviciul operativ din comandament.|ntr-o zi, dou` misiuni \nsum#nd 4 ore[i 15 minute. A doua, trei misiuni – unade cercetare [i dou` de antrenament.|n urm`toarea – alte dou`, una decercetare [i una de transport, deaproximativ 4 ore. Pentru ca \n celelaltedou` zile care au urmat, s` raportezealte misiuni de circa patru ore pe zi.S#mb`ta [i duminica sunt zile des`rb`toare numai \n calendar. |n cadrul

opera]iunii cu numele de cod “Cur`]eniade prim`var`” nu pot exista pauze. Laordin, drumurile sunt cercetate cuminu]iozitate pentru a se descoperic`ile rutiere pe care se desf`[oar`contrabanda. Lupta \mpotriva corup]iei[i a contrabandei se duce permanent,pe drumuri principale sau secundare,indiferent de relieful \n care suntdispuse.

Colaborarea dintre for]ele aeriene[i cele de la sol func]ioneaz` din plin.Sunt semnalate zonele primejdioase,pentru eventuale ateriz`ri din cauzaminelor nedetectate \nc`, se coordo-neaz` activit`]ile de cercetare asupralocurilor frecventate de contrabandi[ti,se stabilesc misiuni comune sauspeciale.

Un eveniment emo]ionant s-aconsumat c#nd aviatorii no[tri s-au\nt#lnit cu militari din deta[amentulrom#n de geni[ti, care, de asemenea,ac]ioneaz` \n Bosnia-Her]egovina. |nanii c#t s-au “rulat” \n aceast` \ncercat`]ar`, geni[tii rom#ni au realizat lucruricare vor r`m#ne \n istorie. De acela[irespect [i considera]ie din parteapopula]iei [i a autorit`]ilor au \nceput s`se bucure [i aviatorii de la deta[amentul“ALPHA”. De[i scurt`, \nt#lnirea a fostun bun prilej de a se sf`tui \ntre ei cums` procedeze pentru ca misiunea\ncredin]at` de ]ar` [i armat` s` fie\ndeplinit` \n bune condi]ii. Chiar dac`[i pe unii, [i pe ceilal]i \i fr`m#nt` uneorig#ndul la cei dragi. Dar, vorba cuiva,bunicii lor au \ndurat greul unui r`zboiani \n [ir \n tran[ee, pe viscol, \ntren`me]i sau sub potopul ploilor reci ori alar[i]ei n`prasnice, \n b`taia foculuidevastator al inamicului.

Acum, nepo]ii acelor eroi, la BanjaLuka, \[i m#ng#ie aleanul din zilele [inop]ile \ng#ndurate cu ajutorulcelularului [i al imaginilor din albumulfotografiilor luate de acas`.

Comandor (r)PETRE B@N~

AC}IUNE DINAMIC~,EFICIENT~

Page 16: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

16 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

POART~ SPRE LUMEA AVIATORILOR MILITARI ROM@NI

Avionul C-130 Hercules care, \n luna ianuarie a acestui an,ateriz#nd \n insula Sumatra, a atins punctul cel mai estic

de glob \n care a aterizat vreodat`

Verificare minu]ioas` dup` zborul de \ncercare

BAZA 90 TRANSPORT AERIAN

POART~ SPRE LUMEA AVIATORILOR MILITARI ROM@NI

Baza 90 Transport Aerian poart`numele primului pilot din lume care azburat cu proteze la ambele picioare,Gheorghe B`nciulescu, [i a \mplinit, la 19martie, 15 ani de activitate.

A luat fiin]` din Flotila 50 [i Grupul 99Avia]ie Transport. Cu o zestre pe m`sur`:avioane [i elicoptere performante [i oamenide o probitate profesional` remarcabil`,selecta]i pe baza unor criterii deosebit desevere. Via]a at#tor oameni pe care \iduceau, pe calea aerului, \ndiferite col]uri ale ]`rii [i alelumii, \ntre care s-au aflatnumeroase VIP-uri, nuputea fi dat` pe m#na oricui.Ei erau cartea de vizit` aavia]iei militare rom#ne pestehotare.

Aici se mo[tene[te [i ovaloroas` tradi]ie. Structurade avia]ie de la Otopeni,indiferent de denumirea ei,a g`zduit de-a lungul timpu-lui numeroase personalit`]idin toat` lumea: capete\ncoronate, [efi de stat, prim-mini[tri…

La bordul avioanelor [ielicopterelor sale s-au aflat,\ntre al]ii, regina Iuliana aOlandei, cu prin]ul consort, Bernard,[ahin[ahul Iranului, Mohamed RezaPahlavi Aryamer, cu frumoasa \mp`r`teas`Farah, pre[edin]ii Fran]ei, Germaniei,Portugaliei, Bulgariei, Turciei, Tunisiei,Ghanei, Zambiei, Africii Centrale [.a. Lidericare au ]inut ani de zile pagina \nt#i aziarelor, ca Willy Brandt, Indira Ghandi,Yasser Arafat, Fidel Castro Ruz, au r`masimpresiona]i, asemenea multor altora, dem`iestria pilo]ilor militari de la Otopeni.

I -au binecuv#ntat \n c#teva r#nduriPatriarhul Bisericii Ortodoxe Rom#ne,Prea Fericitul P`rinte Teoctist, SanctitateaSa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic alConstantinopolului, arhiepiscopi [i episcopi,vicari patriarhali, iar regretata maic`Tereza de Calcutta le-a d`ruit iconi]e cuchipul Maicii Domnului. {i, poate, un faptunic \n istoria bazelor militare din lume,un pilot rom#n, azi comandorul (r) VasileIura[cu, a avut \n timpul unui zbor, ca pilot

secund, un \mp`rat. Pe [ahin[ahulIranului, care a ]inut cu tot dinadinsul s`piloteze, [i el, Alouette-ul, al`turi decomandantul aeronavei. {i s-a descurcatde parc` l-ar fi strunit de c#nd lumea.

{i ast`zi, Baza 90 Transport Aerian face,prin oamenii ei, o frumoas` imagineFor]elor Aeriene Rom#ne. Pe toate meri-dianele globului.

Datorit` reorganiz`rilor succesive [i acomplexit`]ii misiunilor pe care le

\ndepline[te, Baza 90Transport Aerian a de-venit o structur` supl`,dinamic` [i eficient`, lanivelul standardelorarmatelor occidentale.

PERFORMAN}EPENTRUISTORIE

Am relatat, aproape\n fiecare num`r alrevistei, despre misiu-nile pe care b`tr#na, dar\nc` viguroasa fort`-rea]` zbur`toare C-130Hercules le execut` \n

diverse ]`ri ale lumii. Mai cu seam` dinnoaptea de 28 ianuarie 2002, c#nd, de peaeroport, sub privirile a numero[i oficiali [ia 45 de ziari[ti, puternica aeronav`,av#ndu-l comandant pe comandorul FlorinMuntiu, decola \n prima misiune de lupt`pe care avia]ia militar` rom#n` o efectuadup` cel de-al doilea r`zboi mondial, sprecapitala Afganistanului, Kabul. Seinaugura, la miezul acelei nop]i, \ntransmisie direct` la Televiziunea Rom#n`,podul aerian Bucure[ti–Kabul, \n cadrulmisiunii I.S.A.F., o suit` de zboruri pentrua transporta deta[amentul de militarirom#ni \n teatrul de opera]ii, cu toat` bazalogistic` din dotare.

De atunci au fost b`tute [i str`b`tutedrumurile aeriene spre\ndep`rtata ]ar`, au inter-venit apoi zborurile spre Irak,Sri Lanka, Indonezia,Bosnia-Her]egovina. Toatedeta[amentele de militarirom#ni au fost transportate\n zonele de men]inere ap`cii cu aeronave ale For-]elor Aeriene, fapt remarcatde congresmeni americani,de \nalte oficialit`]i NATO.Zboruri, nu pu]ine, cu ungrad ridicat de risc, \ncondi]ii meteorologice din-tre cele mai grele.

Numai \n luna februariea.c., dup` cum ne declaracomandantul escadrilei,

c`pitan-comandorul Viorel T`nase, aufost efectuate, \n Irak, 17 misiuni detransport trupe, muni]ie, materiale. 14 orede zbor, cu dou` de pauz`, la Talill – undeera desc`rcat` aeronava – [i deplas`rileerau reluate, la orele 2 din noapte. Aproapemereu \n acelea[i condi]ii: decolau de peOtopeni pe cea]`, pe viscol, pentru ca laTalill s`-i “\nt#mpine” furtunile de nisip.Vremea le-a fost mereu cel mai maredu[man. {i la dus, [i la \napoiere. Daravioanele s-au aflat \ntotdeauna pe m#inibune, pricepute. Mai[trii militari VirgilStanciu, Traian Antonescu, OvidiuV`rzaru, Vasile P`durice, \n frunte cuinginerul-[ef al escadrilei, locotenent-comandorul Cristian Marcu, ref`ceauimediat capacitatea aeronavelor Herculespentru a fi, din nou, gata de decolare.

Echipajele comandate de comandoriiGabriel Stroe, Florin C`lin, c`pitan-comandorii Viorel T`nase, Iulian Iancu,Virgil Ion, Ninel Grigore, Mihai Ro[caau dovedit \n oricare \mprejurare un nivelprofesional ridicat, curaj, tenacitate,mobilitate \n g#ndire [i ac]iune. Navigatoriide bord locotenent-comandorii VasileComan, Vasilic` Apostol, Florin Ghican,Radu Mihai au dat de fiecare dat`adev`rate examene de st`p#nire perfect` azonelor str`b`tute. Pentru c`pitan-

Page 17: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

17CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

BAZA 90 TRANSPORT AERIAN

|nainte de plecare \ntr-o nou` misiunepeste hotare

AN-30, aeronava cu mari performan]e\n cadrul misiunilor “CER DESCHIS”

comandorul Cristian Motoroiu zborurilefrecvente din februarie 2005 au constituitultima prob` de m`iestrie din \ndelungatasa carier`, prob` cu care [i-a \ncheiatactivitatea de personal aeronavigant,urm#nd s` ias` la pensie.

Dar acest travaliu urma celui dinianuarie, care-l continua pe cel dindecembrie, cu misiuni \n Afganistan, [i a[amai departe, \n timp. Rigoare, seriozitate,responsabilitate – acestea ar fi liniile defor]` ale personalului care zboar`, careexploateaz` C-130. A[a se face c` la Kabul,ora exact` se d` dup` aterizarea C-uluirom#nesc, primul avion al avia]iei noastremilitare care a p`truns, dup` 1945, \nzonele de r`zboi. {i cu care s-au stabilitpremiere remarcabile. Atingerea celui mainordic punct de c`tre o aeronav` militar`rom#neasc` – Reykjavik, \n iunie 1997, acelui mai vestic – Atlanta (Georgia, SUA),de c`tre echipajul comandat decomandorul Florin C`lin, punctul cel maisudic, \n Angola, la Lubango, de c`trec`pitan-comandorul Leonid {otropa, \n1998, [i, recent, dup` 22 de ore de zbor [iparcurgerea a peste 11.000 km, cea mailung` curs` de c#nd este \n \nzestrareaFor]elor Aeriene Rom#ne, C-130 Herculescu num`rul 5.927 a atins, \n Sumatra, laMedan, punctul cel mai estic de pe glob \ncare a aterizat vreodat`.

|n ]ar`, \n cadrul unui exerci]iucombinat \ntrunit de instruc]ie, s-a realizat,\mpreun` cu aviatori americani, \n aprilie

2002, misiunea FARP, de realimentare \npuncte \ndep`rtate, pe timp de noapte, \nbezn` total`, a unor elicoptere, direct dinC-130 Hercules, cu motoarele pornite. Totatunci, a fost autorizat [i certificat de c`treamericani primul echipaj preg`tit pentruo asemenea opera]iune, echipajul alc`tuitdin comandorul Florin C`lin [i c`pitan-comandorul Viorel T`nase.

Au zburat, p#n` la Craiova, \n forma]ie,pilo]ii rom#ni cu cei americani. Acolo,echipajul avionului rom#nesc, monitorizatde americani, a reu[it s` asigure ali-mentarea elicopterelor \n timp foarte scurt,

pentru ca aeronavele s`-[iia din nou zborul, \n altemisiuni.

Ne face pl`cere s`consemn`m c` aviatoriiamericani, ca [i ai altor ]`ricu renume \n domeniu, cucare colaboreaz` perma-nent echipajele de la Baza90, au dus vestea peste m`ri[i ]`ri despre iscusin]azbur`torilor no[tri.

“S~ VIN~AN-ul!”

Este o chemare la carese r`spunde cu promptitu-dine de decenii. De c#ndavionul mediu-curier AN-26 a intrat \ndotarea avia]iei militare de transport.

|n pofida timpului, aparatul r`m#ne unadintre cele mai performante aeronave dinclasa sa. Un avion prin excelen]` u[or,simplu de exploatat [i foarte fiabil.

|n anii ’92–’94, c#nd AN-26 survolaSahara spaniol` \n cadrul misiunilorMINURSO, mult` lume a fost uimit` devarietatea ac]iunilor pe care le puteadesf`[ura. Pe oriunde au fost, inginerii str`iniau studiat sistemul de \nc`rcare [i trapa, pecare le-au considerat foarte ingenioase.

La Amman, anul trecut, c#nd s-a pusproblema transport`rii unor r`ni]i grav,

s-a apelat la mai toatecompaniile. Nici unanu s-a angajat, c#nd aauzit c` este vorba deoameni cu trauma-tisme la coloana ver-tebral`, cu r`ni deo-sebit de dureroase \nalte zone ale corpului.Timpul presa. Trebu-iau luate m`suri ur-gente de aducere \n]ar` a accidenta]ilor.De[i \n capitala Ior-daniei erau companiice aveau \n dotareavioane de transportatr`ni]i, c#nd au aflat

despre ce este vorba, au declinat oferta.Atunci s-a chemat AN-ul din Rom#nia, careare targ` pe chingi cu sistem de prinderece amortizeaz` [ocurile. Iar \nainte detoate, are echipaje de talie interna]ional`[i de mare suflet. Tot ei, cei de la AN-26, auadus \n ]ar` victimele atacurilor teroristedin Spania, din 11 martie anul trecut. O]ar` \ntreag` a[tepta, prin intermediultransmisiei directe de la TVR, aterizareape aeroportul B`neasa a celor dou`AN-uri ale Bazei 90 care transportaucorpurile ne\nsufle]ite ale oamenilornevinova]i r`pu[i \n odioasele atentate.

C#nd au pus ro]ile pe pist` [i au rulatspre locul \n care \i a[tepta o mare deoameni, c`pitan-comandorii LucianMarinescu, Ion Victor, Marius C`lin,locotenent-comandorii Lucian Popa,Nicolae Nedelcu, Ion Florea, ceilal]imembri ai echipajelor abia dac` mai aveaulacrimi s`-i pl#ng` pe cei care au avut undestin at#t de tragic.

{i n-au pregetat nici anul acesta, c#nd,fie c` a fost vorba de Cluj, Bac`u, Ia[i, Arad,de orice localitate, au fost solicita]i s`intervin` \n cel mai scurt timp pentrusalvarea oamenilor. Nu are importan]`dac` sunt civili, militari, cet`]eni ai altor]`ri. |n numele omeniei, datoria nu aregrani]e.

De c#nd au debutat misiunile \n cadrulParteneriatului pentru Pace [i, mai ales,acum, de c#nd Rom#nia este membru cudrepturi depline \n cea mai puternic`alian]` a lumii, NATO, Europa parc` adevenit spa]iul lor de zbor, de afirmare.C#teva repere: Satenas, \n Suedia,Priestany, \n Slovacia, Antavida, o baz`aerian` din Grecia, unde [i-au demonstratdin plin capacitatea de a transporta, peorice timp [i \n orice condi]ii, oameni,materiale, armament [i muni]ie, de a lansapara[uti[ti. Apoi Pristina, din Kosovo,Sarajevo [i Banja Luka, \n Bosnia-Her]egovina, \n ianuarie-februarie a.c.,unde au schimbat contingentele trupelorde men]inere a p`cii, Eindhoven, \nOlanda, o misiune \n derulare, \n cadrulc`reia transport` \n zonele \nc` fierbin]idin Balcani personalul deta[amentului degeniu rom#no-olandez. {i oriunde ]ara,armata \i trimit. Cum i-au mai trimis, pe eisau pe cei dinaintea lor, [i dincolo degrani]ele Europei. La Talill \n Irak, ori \nSudan, Maroc, Algeria…

Pe cerul Europei, \n diverse bazeaeriene unde Rom#nia \ntreprinde misiuni“CER DESCHIS”, avionul special amenajatAN-30, cu echipa de la bord, au creat obun` imagine avia]iei militare. |n cele peste

Page 18: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

18 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

BAZA 90 TRANSPORT AERIAN

Zbor \n flux continuu

Avioane [i elicoptere din zestrea de aura Bazei 90 Transport Aerian Comandor (r)

PETRE B@N~

100 de misiuni de un asemenea gen, dintrecare cele mai multe comune cu Ungaria,Baza 90 Transport Aerian [i-a avutmesageri destoinici \n Fran]a, Germania,Belgia, Olanda, Luxemburg, Ucraina,Turcia, Bulgaria, precum [i \n alte ]`ri.

|n Germania, de pild`, zborurile, cuie[iri [i la Marea Nordului, s-au executat\n condi]ii at#t de grele, \nc#t aviatorii din]ara gazd` au r`mas uimi]i. |nc` o bil` alb`pentru noi, fapt ce i-a f`cut ca atunci c#ndau venit la Bucure[ti s` solicite realizareamisiunii CER DESCHIS cu AN-ul rom#-nesc. Comandorul Niculae Mitu,locotenent-comandorul Alin Colbea, doidintre cei mai experimenta]i \n misiuni “Cerdeschis”, pilot [i, respectiv, navigator, aufost, la prima misiune a Rusiei \n ]aranoastr`, monitori pe avionul acesteia.

Paleta activit`]ilor celor de la AN adep`[it de mult laturile pur-militare, dup`cum se poate constata. |ntre altele, ei au,de pild`, un rol \nsemnat \n descoperireapungilor de petrol de pe teritoriu, dinMarea Neagr`, \n observarea unorfenomene astronomice etc.

{i este o cinste, dinainte de a fi oprovocare, orice chemare la datorie: “S`vin` AN-ul!”

ELICOPTERI{TII –LA ORELE MARILOR

|NCERC~RI

{i cele trei escadrile de elicopterezboar` intens. C#te patru starturi pes`pt`m#n`. |n jur de 40 de ore la fiecarestart. Cele mai multe, \n aceast` perioad`,zboruri de noapte, \n condi]ii meteorologicegrele, cu vizibilitate cuprins` \ntre 1–1,5km [i plafon la 100–120 m. Cu IAR-330SOCAT – zboruri [i \n NVG.

Sunt capabili s` fac` fa]` celor maicomplicate situa]ii. Cum s-a \nt#mplat nudemult. Un nou instructor, c`pitanulAurelian Badea, era \n faza final` depreg`tire pentru a fi apt s`-i \nve]e pe ceimai tineri tainele pilot`rii \n bezn` deplin`,folosind sistemul de vedere \n infraro[u dela bordul elicopterului.Experien]a viitorului in-structor, calmul [i st`p#-nirea de sine dovedite \nat#tea exerci]ii [i aplica]ii\n ]ar` [i peste hotareaveau s`-[i spun` din noucuv#ntul. Abia decolase,luna trecut`, \mpreun` culocotenent-comandorulValeric` Vr`jescu, c#ndmaistrul militar prin-cipal Dudu]` Bidic`,tehnicianul de bord, aobservat cre[terea accen-tuat` a presiunii la insta-

la]ia hidraulic`.|ntr-un timp scurt,indicatorul dep`[isecu 10 atmosfere li-mita maxim`. Erau la100 de metri \n`l-]ime [i se \ndreptauspre zon`. Pericolulspargerii conduc-telor era iminent.R`m#nerea f`r` li-chid hidraulic f`ceadificil` pilotarea [iimpunea aterizareape c#mp. A raportat[i a luat m`sura\ntoarcerii la aero-drom, cu ochii ]int` pe aparatul cu pricina.Noroc c` elicopterul s-a comportat normal,a[a c` totul a decurs \n cea mai deplin`siguran]`. Decolaser` la ora 13 [i 13 minute.Era 13 februarie 2005!

Aten]ia personalului de la SOCAT – nespune locotenent-comandorul AdrianConstantinescu – este concentrat` \naceast` perioad` asupra execut`rii unormisiuni \n zon` muntoas`, pentrudob#ndirea deprinderilor specifice de c`treaviatorii din deta[amentul “Bravo”. Ei \ivor schimba pe cei ce ac]ioneaz` deja \nBosnia-Her]egovina, \n cadrul misiuniiALTHEA.

Pentru accelerarea preg`tirii grup`riice va prelua [tafeta \n Bosnia, va fi atestat\nc` un instructor: locotenent-coman-dorul Mihai Ioni]`.

|ntr-un viitor nu prea \ndep`rtat,printre pilo]ii care vor ac]iona \n aceast`]ar` este posibil s` se numere locotenent-comandorul Camelia Bugean [ic`pitanul Cristina Kelemen. Ar fi \nc` opremier` pentru For]ele Aeriene Rom#ne,c#nd dou` femei ar participa la o misiunede lung` durat` \n afara hotarelor ]`rii.

C`pitanii Claudiu Alexandru [iHora]iu H#ncu [i locotenen]ii IoanMischie [i Marius Mitric sunt, deasemenea, \ntr-un stadiu avansat deinstruire pentru ca, la ordin, s` poat` pleca\n Bosnia-Her]egovina. De cur#nd, ei aufost inclu[i \n deta[amentul ce a demarat

preg`tirile pentru a fi dislocat, \ntr-operspectiv` de durat`, \n orice zon` deac]iune a NATO, inclusiv \n mediu ostil.

Din Grupul 2 Elicoptere, al`turi de celedou` escadrile de SOCAT, face parte [iescadrila de IAR-330 PUMA, comandat`de c`pitan-comandorul Cristinel Ion,care are, la r#ndu-i, o frumoas` carte devizit`. La care au contribuit, \ntr-o bun`m`sur`, transporturile frecvente depersonal, cooperarea cu trupele de uscat\n diverse situa]ii (o bun` partematerializ#ndu-se \n antrenarea deta[a-mentelor de militari care execut` misiuni\n Afganistan [i Irak), dar [i misiunile decercetare chimic` [i de radia]ie \n ]ar`,precum [i cele de peste hotare. |nPortugalia, Turcia, Ucraina, Ungaria,misiunile efectuate de personalul escadrileiau fost bine apreciate de conduc`toriiexerci]iilor.

|n Ungaria, de pild`, la SAREX – 2004,pilo]ii [i tehnicienii [i-au dovedit profe-sionalismul \ntr-o aplica]ie interna]ional`cu participarea a cinci state.

Comandantul escadrilei [i c`pitaniiSorin S#rbu, Ioan C`lin, mai[triimilitari clasa a II-a Constantin Hurchi[i Sorin Marin, zbur#nd pe elicopterulamenajat MEDEVAC, au reu[it s` desco-pere \n timp scurt [i \n condi]ii grele deteren, \n zone \mp`durite, “r`ni]ii”, s`-itransporte la spitalul de campanie indicat,iar atunci c#nd li s-a schimbat, \n aer,destina]ia, au f`cut fa]` cu succes situa]ieinou create.

Rom#nia va organiza SAREX – 2005.Subordona]ii c`pitan-comandorului Cris-tinel Ion g#ndesc \nc` de pe acum cetrebuie s` fac` pentru a fi [i de aceast`dat` “vioara \nt#i”. |n bunul “obicei” alBazei 90 Transport Aerian. Acela de a fiprintre cei mai buni, fie c` se zboar` cuC-130 Hercules, fie cu AN-urile sau cuelicopterele.

Page 19: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

19CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

BAZA 90 TRANSPORT AERIAN

– Dup` o perioad` de timp lacomanda Bazei 61 Elicoptere, a]i fostnumit \n fruntea Bazei 90 TransportAerian, o unitate cu specific aparte, cusarcini deosebit de complexe. Cumaprecia]i aceast` trecere, domnulecomandor?

– Preluarea comenzii Bazei 90Transport Aerian a \nsemnat un momentdeosebit \n cariera mea. Evident, suntdiferen]e substan]iale \ntre ceea ce a fostBaza 61 [i ceea ce reprezint` conducereauneia de m`rimea [i importan]a Bazei 90Transport Aerian. Ca o prim` carac-teristic`, este mult mai greu. Anvergura[i multitudinea problemelor fac diferen]a.Actul de comand` este un proces cuadev`rat non-stop. {i nu sunt singurulcare se confrunt` cu aceast` provocare.|n fapt, no]iunea de “comanda unit`]ii”con]ine atribu]iile, preocup`rile, grijile [icontribu]ia unui num`r important delideri.

A existat un [oc la preluarea acesteifunc]ii. L-am dep`[it \n urm` cu multe luni.Preocuparea principal`, pentru moment,este continuarea, extinderea [i ampli-ficarea intensit`]ii schimb`rilor pe caresocotim noi, cei din comanda unit`]ii, [inu doar eu, comandantul, c` trebuie s` leimpunem activit`]ii [i, implicit, rezulta-telor muncii noastre. Este, \ntr-adev`r,greu, deosebit de solicitant, uneorifrustrant, cu sacrificii [i renun]`ri, cu multconsum nervos [i fizic, este o munc` f`r`pauze [i f`r` momente de respiro (cel pu]in\n aceast` etap`). Satisfac]iile nu lipsesc,dar, ca peste tot, ele au un pre] pe care \lpl`tesc \mpreun` cu cei din jurul meu –colegi, prieteni, membrii familiei.

– Care sunt misiunile maiimportante pe care le executa]i acum,domnule comandor?

– Cele mai importante misiuni suntlegate de prezen]a deta[amentului“Alpha” \n Bosnia-Her]egovina, ca o prim`misiune de mare amploare [i pe o perioad`\ntins` de timp \ntr-un teatru de opera]iiextern, deja tradi]ionalele misiuni desprijin al contingentelor rom#ne[ti dinAfganistan [i Irak, deja obi[nuiteleparticip`ri la exerci]iile comuneinterna]ionale care nu lipsesc nici \n acestan, nenum`rate alte misiuni de mai mic`amploare [i impact, dar care au trans-format via]a Bazei [i men]in ritmulactivit`]ii de 24 de ore pe zi [i 7 zile pes`pt`m#n` \n cotidianul existen]einoastre.

– interviu cu comandantulBazei 90 Transport Aerian,

comandorLAUREN}IU SIMIONESCU –

CHEIA SUCCESULUI:R~M@NEM DESCHI{I

SCHIMB~RII!

– Cel mai greu moment tr`it aici?

– N-am avut timp de statistici [i nicinu cred c` voi avea cur#nd. Tr`iesc at#tde repede [i de intens, \nc#t nu-mi potpermite s` devin sentimental saunostalgic. Trebuie s` r`m#n realist,ra]ional [i sensibil la ceea ce se \nt#mpl`\n unitate. Va veni [i vremea bilan]ului.Atunci voi fi, probabil, \n stare s` v`r`spund la aceast` \ntrebare.

– Dar cel mai frumos?

– R`spunsul la aceast` \ntrebare estefrate cu cel anterior. Pentru a nu v`dezam`gi, v` voi spune, totu[i, c` via]a decomandant al unei baze aeriene este camai toate vie]ile, o \mbinare de bune [irele. Echilibrul dintre ele te ajut` s` mergimai departe, s` progresezi [i s` crezi c` sepoate [i mai bine, [i mai mult. Este ceeace \ncerc s` insuflu [i celor care suntpesimi[ti, reticen]i sau resemna]i.

– |n ultima vreme au plecat multecadre de valoare din Baz`: pilo]i,tehnicieni, navigatori. Unii cu o expe-r ien]` cons iderab i l` . Cum s -aprodus schimbul de genera]ii?

– Schimbul de genera]ii, mai ales \nspecialit`]ile cu timp \ndelungat deopera]ionalizare, este o problem` pe care osocot important`, urgent` [i de mareimpact. Este o problem` care m` preocup`de c#]iva ani, am rezolvat-o \n unelesectoare, \n altele constituie o prioritate.Am luat unele m`suri, viz#nd schimb`ride mentalitate, de metodic` \n instruire,nu \n ultimul r#nd un management depersonal mai riguros [i mai favorabilstructurii, f`r` a neglija sau defavorizapersoana. Rezultatele se v`d, dar se vorsim]i mai bine \n urm`toarele [ase la zeceluni. Din p`cate, \n ultimii ani, uneleprobleme au fost rezolvate doar pe termenscurt, f`r` o perspectiv`, m`car pe termenmediu, f`r` consisten]`, [i au vizat doarinteresele personale. Acum, resim]imrezultatele [i pl`tim tributul cerut de acelegre[eli. Structura a pierdut unii speciali[ti,dar i-au r`mas oameni devota]i [i motiva]is` munceasc` \n avia]ie. Avia]ia nu se poateface cu mercenari, ea se face cu cei careau drag de meserie. Am schimbatmentalit`]i [i vom continua s` ne trans-form`m. Cu toate acestea, nu vom avearestan]e la concedii, ca \n trecut. Oameniimai mult vin dec#t pleac` de la Otopeni.Cu excep]ia celor afla]i, \n mod natural, lasf#r[it de carier` militar`, pleac` cei carenu [tiu de ce au venit aici. Vor constataunul c#te unul c` Baza 90 Transport Aerian\[i duce drapelul mai departe [i f`r` ei.Chiar [i cu aceste “pierderi”, calitateaactivit`]ii Bazei se \mbun`t`]e[te,performan]ele cresc [i trebuie recunoscutechiar [i de cei ce nu ne iubesc prea tare.Ele sunt rezultatul muncii colectivului [ipoate doar \n parte a liderilor. Putereacolectivelor d` t`ria [i performan]eleunit`]ii. La nivelul unit`]ii, num`rultinerilor, al femeilor \n uniform` este maimare ca niciodat`, media de v#rst` a sc`zut

considerabil, num`rul celor care-[icompleteaz` studiile este \ntr-o continu`cre[tere. Acestea sunt semne c` are cineprelua [tafeta (dac` n-au f`cut-o deja) dingenera]ie \n genera]ie. Una din menta-lit`]ile care \[i dau ob[tescul sf#r[it esteaceea c` doar un echipaj format dinveterani ar putea executa nu [tiu cemisiune. Ne cre[tem tinerii repede,responsabil [i bine. Iar ei sunt primii carene ajut` s-o facem. Am zburat cu ei \nAfganistan, \n misiuni VIP, sunt \n Bosnia,iar de cur#nd am introdus \n teatru dou`femei sergent [i sergent-major, controloride trafic. Sun` nou, nu-i a[a?

– A]i participat, domnulecomandor, la multe exerci]ii [i aplica]iimultina]ionale. A]i cunoscut bazeaeriene din str`in`tate, pilo]i,comandan]i din for]e aeriene renumite,deosebit de performante. Cum leaprecia]i? Dar ei cum ne apreciaz` penoi?

– N-avem motive \ntemeiate s` fimcomplexa]i. Pe alocuri putem fi m#ndri c`,de[i avem o baz` material` semnificativmai pu]in \nsemnat` dec#t al]ii, nusuntem mai prejos dec#t ei. Important estes` facem realist compara]iile [i, mai ales,s` r`m#nem deschi[i schimb`rii. S`prelu`m ce este bun [i s` adapt`m. Avemoameni la fel de buni ca al]ii. Unii suntchiar str`lucitori. {i la acest capitol maiavem c#te ceva de f`cut [i vom face. Estevorba de preg`tirea cadrelor [i deproiec]ia \n carier`. C.V.-ul a devenit o]int`, [i nu o oglind` a performan]elorprofesionale. Sunt cursuri unde nu reu[ims` trimitem propuneri de participare dincauza lipsei de doritori. Este trist s`consta]i c` suntem mai atra[i de avantajemateriale imediate dec#t de perfec-]ionarea profesional` [i perspectivele uneicariere mai \ndelungate [i mai reu[ite.Str`inii ne percep din ce \n ce mai realist.Adic` a[a cum suntem. Este greu s` maip`c`le[ti pe cineva \n condi]iile uneideschideri interna]ionale de asemeneaanvergur`. Nu cred c` trebuie s` ne maipunem problema de a ne prezenta binemarfa, ci de a avea marf` bun`. |n generalvorbind, nici aici nu trebuie s` avemcomplexe. Suntem la fel de buni ca al]ii.

– V` mul]umim mult, domnulecomandor!

Page 20: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

20 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

ANIVERSARE

|nfiin]at la data de 01.04.1950, prin ordinul Marelui StatMajor, sub denumirea de Poligonul de Trageri AntiaerieneCapu Midia, \n cadrul Centrului de Instruc]ie al ArtilerieiAntiaeriene Bra[ov, poligonul este singura structur` dinRom#nia care ofer` facilit`]i pentru instruirea for]elor,testarea [i evaluarea armamentului [i muni]iilorspecializate \mpotriva aeronavelor. Aici se execut` trageriaeriene, de instruc]ie [i de lupt`, cu toate structurilespecializate din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.Peren` în timp, unitatea a contribuit [i contribuie, într-omare m`sur`, la formarea [i men]inerea spiritului dearm`, devenind un reper obligatoriu în carierapersonalului din arma artilerie [i rachete sol-aer, un liantcare a sudat existen]e, experien]e [i în care, de asemenea,fiecare din cei ce au cunoscut poligonul a l`sat sau aad`ugat o p`rticic` din sufletul [i mintea sa.

Scurt istoric

Cu o suprafa]` total` de aproximativ1.500 de kilometri p`tra]i, incluz#nd [i zonamaritim`, unitatea este dispus` pe litoralulM`rii Negre, la 38 kilometri nord demunicipiul Constan]a, unul din principaleleporturi europene, în perspectiv` “poartade tranzit” între Europa [i Orient. Cel maiapropiat aeroport, care poate primi oricetip de avion, se afl` la o distan]` de 25 dekilometri, în localitatea Mihail Kog`lni-ceanu. De asemenea, accesul este posibil

TAB~RA DE INSTRUC}IE{I POLIGONUL

DE TRAGERI SOL-AERCAPU MIDIA

[i de pe mare, prin Portul Midia, aflat la odistan]` de numai 5 kilometri.

Ini]ial, poligonul a avut o organizareredus`, potrivit tehnicii de lupt` existenteîn dotarea unit`]ilor [i subunit`]ilor deartilerie antiaerian`. Pe m`sura cre[teriicantitative [i calitative a tehnicii [iarmamentului antiaerian [i a apari]iei unorunit`]i [i subunit`]i antiaeriene înzestratecu tunuri de calibru 30 mm, 85 mm [i 100mm, a achizi]ion`rii unei aparaturi deapreciere obiectiv` a tragerilor [i a diver-sific`rii ]intelor întrebuin]ate, structuraorganizatoric` a Taberei de Instruc]ie [i

Poligonului de Trageri Sol-Aer CAPU MIDIAs-a dezvoltat.

Începând din anul 1969, concomitentcu tragerile cu artileria, s-au executattrageri de lupt` [i cu rachetele sol-aer cub`taie apropiat` [i medie, iar din anul 1976s-au executat trageri experimentale, deomologare [i recep]ie de tehnic` [i muni]iecu specific antiaerian.

În anul 1983, ca urmare a dezvolt`riiactivit`]ilor de prospec]iuni [i exploat`ripetroliere pe platforma continental` a M`riiNegre, tragerile de lupt` cu racheteleantiaeriene au fost sistate, fiind reluate înanul 1992, în cadrul unui amplu programde realizare a condi]iilor tehnice necesareexecut`rii în deplin` siguran]`.

Dup` Revolu]ia din 1989 [i ca urmarea c`derii “cortinei de fier”, atât lupt`toriiantiaerieni, cât [i produc`torii români detehnic` militar` au fost pu[i, în modinevitabil, fa]` în fa]` cu speciali[tii în acestdomeniu din ]`rile occidentale pe timpuldesf`[ur`rii, în zona poligonului, a unorexerci]ii comune cu ]`rile NATO, în cadrulParteneriatului pentru Pace.

TAB~RA DE INSTRUC}IE{I POLIGONUL

DE TRAGERI SOL-AERCAPU MIDIA

55 de ani de existen]`

Page 21: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

21CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

ANIVERSARE

Tot în aceast` perioad`, în dotareaunit`]ii au intrat categorii noi de tehnic`specific` de poligon, cum ar fi: Sistemuldigital de m`surare a traiectoriilorEOTS-F [i Sistemul de avioane ]int` f`r`pilot FOX TS-1. |ncep#nd cu anul 2000, aintrat în func]iune Centrul de antrenareprin simulare MTS-II, unul din cele maimoderne din Europa.

De asemenea, unitatea a participat la: teste de acceptan]` ale sistemului antiae-

rian 2x35 mm Oerlikon [i Gepard; teste\n cadrul programului “rachet` antigrin-din`”; trageri executate de unit`]i anti-aeriene apar]in#nd: Ungariei, (1963,1964); Moldovei (1998), Fran]ei (2003); aplica]ia multina]ional` Corner Stone 2003;

lansarea vehiculului Demonstrator 2B,

echipat cu primul motor reutilizabil dinlume, \n cadrul competi]iei interna]ionaleX-Prize (2004).

În urma activit`]ilor desf`[urate încomun cu partenerii str`ini, s-a tras concluziac` Tab`ra de Instruc]ie [i Poligonul de TrageriSol-Aer CAPU MIDIA, prin dot`rile existenteîn prezent, prin condi]iile generale oferite [iprin gradul de preg`tire a personalului, seafl` la un nivel apropiat de cel al altorpoligoane ale armatelor din ]`ri dezvoltate.

Obiective

Analiza ultimelor con-frunt`ri armate a scos \neviden]` apari]ia unor noiamenin]`ri \n domeniulavia]iei [i ap`r`rii antiae-riene: folosirea de mijloacetehnice de ultim` gene-ra]ie, principii [i strategiide lupt` noi, diversitatea [irapiditatea mijloacelor deatac aerian, caracterul denoutate al scenariilor\ntrebuin]ate (rachete decroazier`, rachete balisticetactice, gama larg` de for-

ma]ii, \n`l]imi [i viteze de atac, intensitateaac]iunilor de r`zboi elec-tronic, b`taia [i preciziamare ale diferitelor mijloacesol-aer, aer-sol sau aer-aer).

Din aceast` cauz`,evaluarea riguroas` acapacit`]ii opera]ionale [ide lupt` a structurilordestinate combaterii ad-versarului aerian (avia]ie,ap`rare antiaerian` cubaza la sol sau pe nave)reprezint` o problem` com-plex` pentru toate armatelemoderne. O evaluare rea-list` a posibilit`]ilor deripost` permite sesizareaamenin]`rilor la securi-tatea na]ional` [i la planifi-

carea resurselor.Comandantul unit`]ii, colonelul

Victor Filimon, ne-a prezentat princi-palele aspecte legate de desf`[urareaactivit`]ii \n poligon, precum [i obiectivelepentru anul \n curs:

“Verificarea parametrilor tehnicii deavia]ie, artilerie [i rachete sol-aer dindotarea For]elor Aeriene, precum [i anivelului preg`tirii personalului ce o\ncadreaz`, prin executarea de trageri delupt` pe ]inte aeriene performante,reprezint` cea mai important` verig` a

evalu`rii capacit`]ii de lupt` aacestora. Pentru asigurareaserviciilor [i a suportuluilogistic necesare activit`]ilorspecifice de poligon, pentruantrenarea, executarea [ievaluarea tragerilor de ins-truc]ie, testare [i omologare,unitatea este \ncadrat` cupersonal foarte bine instruit,adev`ra]i profesioni[ti aisistemelor de evaluare pe carele deservesc. Aplicarea stan-dardelor NATO \n procesul deinstruc]ie a condus la schim-barea filozofiei instruc]iei înFor]ele Aeriene, trecându-se de

la instruc]ia de tip vechi la instruc]ia pemisiuni, sub deviza „instruie[te-te a[a cumvei lupta”. |n cadrul ciclului de generare,întrebuin]are [i refacere a for]elor, Tabereide Instruc]ie \i revine rolul de EVALUATORprincipal [i organizator, în deplin` siguran]`,al unor activit`]i de o complexitate deosebit`[i cu un grad de risc ridicat, a[a cum sunttragerile sol-aer, aer-aer [i aer-sol de lupt`sau experimentale.

De asemenea, în poligonul din CapuMidia, produc`torii de tehnic` militar`autohtoni execut` trageri cu muni]ie real`[i diverse activit`]i conexe, în scopul test`rii[i evalu`rii noilor produse aflate în diferitefaze de cercetare-dezvoltare. Siguran]a,precizia, protec]ia mediului [i reducereacontinu` a costurilor activit`]ilor specifice,prin m`suri organizatorice eficiente,reprezint` priorit`]ile actuale ale conduceriiunit`]ii [i ale întregului personal. Totodat`,larga deschidere, perfec]ionarea structural`[i eficientizarea Taberei de Instruc]ie [i aPoligonului de Trageri Sol-Aer, în specialdup` aderarea României la NATO, au atrasaten]ia speciali[tilor din ]`rile Alian]ei,poligonul, de altfel interna]ional, constituindun element esen]ial de sprijin al na]iuniigazd` în cadrul opera]iilor [i exerci]iilormultina]ionale.

Din anul 1994, poligonul Capu Midia afost inclus \n facilit`]ile logistice pentruactivit`]i militare comune desf`[urate peteritoriul Rom#niei \n cadrul Programuluiindividual de parteneriat \ntre Rom#nia [iNATO, fiind nominalizat \n r#ndul struc-turilor ce trebuie s` realizeze interopera-bilitatea cu structurile Alian]ei. Pentru anul\n curs, se are \n vedere realizarea unui nivelde instruire a personalului [i de asigurarelogistic`, \n stare s` asigure aprecierea [ievaluarea competent` [i obiectiv` atragerilor planificate cu unit`]i din cadrulFor]elor Aeriene, For]elor Terestre,Comandamentului Na]ional al Jandarmeriei[i o unitate a Armatei franceze.

Urm`rim, \n acela[i timp, formarea [idezvoltarea competen]elor lingvistice ale

Aparatura modern` de evaluare a tragerilora contribuit la nominalizarea poligonului \n

r#ndul structurilor destinate a realizainteroperabilitatea cu structurile Alian]ei

Dou` dintre ]intele pe care se execut` tragerileaeriene: avioanele f`r` pilot FOX-TS-1 [i ATM-3

Sistemul EOTS-F este principala component`de evaluare a tragerilor sol-aer

Page 22: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

22 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

ANIVERSARE

personalului [i familiarizarea cu termenii,expresiile, abrevierile [i acronimeleNATO” – a conchis colonelul Filimon.

Capabilit`]i

|n prezent, \n poligonul Capu Midia sepot executa trageri cu rachete sol-aer,rachete aer-aer, tunuri [i mitraliereantiaeriene [i avioane de lupt`.

Tragerile cu rachete sol-aer se execut`\ntr-un sector de 300, pe urm`toarele tipuride ]inte: rachete de tipul RT-11D, cub`taie medie, lansate de pe o platform`dispus` \n largul m`rii; avioane f`r` pilotFOX-TS-1, telecomandate instrumental,p#n` la 30 de kilometri; para[ute lumi-noase cu poliedru reflectorizant de tipulTPDM-01, lansate din aer sau de la sol; avioane f`r` pilot radiodirijate (ATT-01,ATM-03), man[a metalizat` cu senzoriacustici tractat` cu avionul; ]inte imitate.

Cu artileria antiaerian` se execut`,trageri defazate, \n timp ce avia]ia execut`trageri de lupt` pe ]inte terestre [i pe ]inteaeriene marcate electronic.

Tragerile terestre [i navale cu artileria[i mitralierele antiaeriene se execut` pemachete tanc fixe [i mobile, precum [i pemachete plutitoare dispuse \n largul m`rii.

Sistemul EOTS-F digital de m`surare atraiectoriilor este desti-nat determin`rii cumare precizie a traiec-toriilor ]intelor aeriene,a abaterilor \ntre dou`]inte aeriene, precum [i\ntre proiectilele tra-soare [i o ]int` aerian`.|n poligonul Capu Midia,sistemul este utilizatpentru aprecierea tra-gerilor cu artileria [irachetele sol-aer [i estecompus dintr-o sta]ie decontrol [i patru cineteo-dolite, echipate cu dis-pozitive de urm`rire

automat` TV [i IR. Sistemulde cineteodolite este de tipulelectrono-optic, iar determi-narea pozi]iei tridimensionalea ]intei se bazeaz` pe metodatriangula]iei. |n prezent, selucreaz` la implementareaunui calculator performantcu care s` se poat` capta [iprelucra imaginile preluatede c`tre cineteodolite, \nscopul evalu`rii mai multortipuri de trageri.

Simulatorul de ]inteaeriene MTS-II reprezint`,\ns`, cea mai modern`dotare cu care se poatem#ndri unitatea. Construit

de c`tre firma A.A.I. Corporation, dinS.U.A., \ncep#nd cu anul 1999, investi]ia afost finalizat` \n anul 2001 [i reprezint` unsistem de antrenament al trupelor deap`rare aerian`, ce ofer` posibilitateainstruirii unui num`r maimare de lupt`tori \ntr-untimp mai mic [i cu costurireduse, \n condi]ii careimit` realitatea c#mpuluide lupt` astfel: amprenta\n infraro[u a avioanelor [ielicopterelor; selectareaunui num`r de minim 16fundaluri ale c#mpului delupt`, \ncep#nd de la zonade c#mpie [i p#n` la zonede deal, munte, dar [i zonede tip arctic sau tropical; selectarea condi]iilor devizibilitate [i meteo; omare varietate de ]inte(avioane [i elicoptere mili-tare) apar]in#nd majorit`]ii statelor de pemapamond; peste 200 traiecte de zbor;

reproducerea sunetelor c#mpului delupt` [i materializarea traiectoriei rachetei;

efecte vizuale ale evolu]iei ]intelor, soare,nori, mascarea traiectoriilor, explozii; oprirea prin \nghe]are a traiectoriilor \nscopul \nv`]`rii; preg`tirea [i antrenarea

tr`g`torilor \n mod gradual, de la situa]iisimple la situa]ii complexe.

|n ceea ce prive[te infrastructuralogistic`, unitatea dispune de urm`-toarele facilit`]i: dou` minihoteluricu 66, respectiv 12 camere, vile cucamere de 2 [i 4 locuri, 18 dormitoarea c#te 30 de locuri; dou` cantine cuautoservire, care dispun de o capacitatede deservire a c#te 500 de persoane peschimb, o alt` cantin` cu 60 de locuri;

infirmerie; hal` de \ntre]inere [iasisten]` tehnic`; mi j loace detransport persoane, marf` [i produsespeciale, precum [i utilaje de geniu; forma]iune de ap`rare \mpotr ivaincendiilor; posibilit`]i de comuni-care prin telefon, fax [i internet; posibilit`]i de recreere: terenuri defotbal , baschet , handbal , volei [ igimnastic`, pist` militar`, pist` deatletism, sporturi de plaj` etc.

În mod cert, Tab`ra de Instruc]ie [iPoligonul de Trageri Sol-Aer Capu

Midia reprezint` un simbol, în jurulc`ruia au gravitat dragostea de arm`,

pasiunea, profesionalismul, dar [icurajul [i tenacitatea celor care

mereu, cu fiecare ie[ire în poligon,s-au confruntat cu încerc`rile deloc

facile ale meseriei armelor [i cuvitregiile vie]ii de campanie, ale

climei, ale încerc`rilor de tot felul.Concluzionând, putem afirma, f`r`

teama de a gre[i, c` Tab`ra deInstruc]ie si Poligonul de Trageri

Sol-Aer CAPU MIDIA reprezint` unloc în care racheti[tii [i artileri[tiiantiaerieni – cadre – [i-au petrecut

luni, ani sau, poate, o via]` dinexisten]a lor, iar cei mai mul]i militariîn termen care [i-au satisf`cut stagiul

militar în aceast` arm`, au tr`it oexperien]` de via]` unic`.

La mul]i ani!

Locotenent MIRCEA BARAC

Centrul de antrenare prin simulare MTS-II este,\n prezent, unul dintre cele mai moderne

din Europa

Imagine virtual` a c#mpului de lupt`, generat`de simulatorul MTS-II

|n cadrul taberei, subunit`]ile se familiarizeaz`cu adev`ratele condi]ii de campanie

Page 23: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

23CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

EXPERTUL DIXIT

A tunci c#nd, proasp`t absolvent fiind,am intrat pentru prima dat` \ntr-ounitate de avia]ie, am fost contrariat

de frecven]a situa]iilor de risc cu care seconfruntau aviatorii [i de posibilul impact alacestora asupra echilibrului lor psihic. Iar maiapoi, \n discu]iile cu pilo]ii [i comandan]ii lor,am constatat o atitudine mai degrab de deta[are,\mbr`cat` \n clasicele argumenta]ii de “sfidare apericolului”, care creeaz` imaginea fascinant` aaviatorilor \n ochii oamenilor “obi[nui]i”.

Am tr`it [i eu cu aceast` imagine p#n` \nziua \n care unul dintre instructorii de zbor aavut un accident cu avionul IAR-823. Balamauasuperioar` a direc]iei s-a rupt, aceasta a c`zutpeste profundor [i a imprimat avionului o

traiectorie de picaj. Din disperare, f`r` s` [tiece s-a \nt#mplat, pilotul a tras de man[` cu at#taputere, \nc#t a reu[it s` \nving` rezisten]acomenzii blocate, iar avionul a fost redresat \nultima clip , evit#ndu-se pr`bu[irea. De[i a sc`patdoar cu r`ni u[oare, pilotul, un b`rbat t#n`r [iputernic, a intrat \ntr-o evolu]ie psihic` de tipnevrotic-reactiv, care i-a f`cut via]a un co[marpentru o bun` perioad` de timp [i, evident, el arenun]at la zbor. A[a am \nceput s` \n]eleg c` [ipilo]ii sunt oameni la fel de obi[nui]i ca to]i“oamenii obi[nui]i”.

|n decursul anilor, am mai avut, apoi, demulte ori ocazia s` v`d pilo]i care au trecut prinmomente critice. De fiecare dat`, \n jurul lorp`rea a se fi creat un spa]iu tabu, \nc`rcat de o

anumit` suspiciune. Cei din jur,comandan]ii, dar [i medicii saupsihologii, se \ntreabau dac` vorrezista sau nu. Ei \n[i[i, [tiind c`sunt observa]i [i c` se a[tepta dela ei un comportament “b`rb`-tesc”, c`utau s` mascheze oricefel de sechele psihice. {i, dup`o vreme, lucrurile intrau \nnormal. Uneori cu adev`rat,alteori numai aparent. De regul`,\ns`, traumele psihice r`m#nmult` vreme active, ca un vulcancare nu [i-a consumat toat`energia, [i pot oric#nd explodadin nou.

|nt#mplarea de mai sus nepune \n fa]a unuia dintre cele maiobi[nuite fenomene cu care sepot confrunta nu doar pilo]ii, ci [ialte categorii de militari: stresultraumatic. Acesta este un

fenomen psihic complex, cauzat, printre altele,de expunerea direct` (uneori indirect`, prinevocare) la evenimente cu caracter neobi[nuit,cu apari]ie brusc`, cu pierderea sau diminuareacontrolului situa]iei [i cu consecin]etraumatizante \n plan fizic [i/sau emo]ional.Semnifica]ia unui astfel de eveniment nu selimiteaz` la reac]ii \n plan psihic compor-tamental, ci se extinde [i asupra echilibruluifiziologic, cu consecin]e asupra performan]eiprofesionale [i adapt`rii la regimul zilnic dezbor.

Din exemplul de mai sus s-ar putea deducec` incidentele traumatice implic` evenimentelespectaculoase, cu urm`ri dramatice. Ceea ceeste gre[it. Un caz special de zbor, un pericolevitat, un incident la trageri ori o aterizare maipu]in reu[it`, toate acestea pot genera st`ri destres traumatic, chiar dac` \n situa]iile sugeratetotul s-a terminat f`r` urm`ri grave. Simplaconfruntare cu un pericol iminent, semnificativ,poate genera o traum` psihic`. Despre acestfenomen vom vorbi mai departe, urm`rindsensibilizarea pilo]ilor, a comandan]ilor lor, dar[i a medicilor [i psihologilor din avia]ia militar`,cu privire la necesitatea unei abord`ri modernea fenomenelor psihotraumatizante.

O reac]ie de stres posttraumatic esteun r`spuns normal la o situa]ieanormal`. Mai mult dec#t at#t, este

expresia unui mecanism de ap`rare prin careorganismul r`spunde unei agresiuni fizice saupsihice. Principala consecin]` a acestei “defini]ii”este includerea fenomenelor traumatice pe listamanifest`rilor “normale” care nu trebuie s` fieconsiderate ca invalidante [i, \n nici un caz, unmotiv de descalificare profesional`.

|n identificarea stresului traumatic (am evitatinten]ionat termenul de “diagnosticare”), celemai semnificative elemente constitutive sunt: revenirea persistent` \n memorie a aspectelorlegate de eveniment; tulbur`ri de somn(co[maruri), diminuarea apetitului, modific`riale obi[nuin]elor curente (nevoie mai mare detutun, de alcool etc.); dificult`]i de amintire a

STRESUL TRAUMATICla personalul aeronavigantSTRESUL TRAUMATIC

Despre “boala” numit` stres[i conota]iile ei pentrupersonalul For]elor Aerieneam scris pe larg \n num`rul5(76) al revistei noastre din2004. La solicitarea cititorilor,relu`m subiectul, abord#nd,de aceast` dat`, problematicastresului traumatic lapersonalul aeronavigant.A avut amabilitatea s` tratezeaceast` at#t de interesant`[i incitant` tem` coloneluldr. Marian Popa, [eful Sec]ieipsihologie la InstitutulNa]ional de Medicin`Aeronautic` [i Spa]ial`“General aviatordr. Victor Anastasiu”.

Page 24: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

24 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

EXPERTUL DIXIT

unor aspecte legate de incidentultraumatic respectiv; tensiunepsihic`, nervozitate, iritabilitate,agita]ie; deprimare, izolaresocial`, sentiment acut devulnerabilitate, de neajutorare; dificult`]i de concentrare \nsarcinile de rutin`, reducereasemnificativ` a performan]eiprofesionale.

Studiile au ar`tat c`, \n anumitecondi]ii, orice persoan` – chiar [icele “obi[nuite” cu situa]iile critice– poate dezvolta reac]ii tipice destres traumatic. Absen]a rapor-t`rilor de acest gen dup` eveni-mentele deosebite nu este nici pedeparte un semn al “rezisten]eipsihice”, ci, cel mai adesea,rezultatul unei “neg`ri voluntare”,determinate de nevoia de conser-vare a imaginii de sine. La aceast`atitudine contribuie decisiv [ipromovarea programatic , de c`treunii comandan]i, a unui modelideal, dar nerealist, de “pilot imunla pericole”. Dac` avia]ia este un mediu prinexcelen]` al riscurilor [i neprev`zutului, atuncise consider`, \n mod gre[it, c` aviatorii “nu audreptul” la vulnerabilitate psihic`, perceput`drept “condamnabil`” [i “ru[inoas`”, iar dac` se\nt#mpl` acest lucru, el le poate fi direct“imputat”.

|n realitate, suprimarea ori mascareaemo]iilor consecutive evenimentelor trau-matice au, paradoxal, un efect de cre[tere aanxiet`]ii [i depresiei. Ca atare, calea de urmatnu este aceea de reprimare, ci, dimpotriv`, descoatere la suprafa]`, de “ventilare” a tensiuniipsihice generate de evenimentul traumatic. S`discu]i despre un incident critic, cum ar fi unaccident de avion, sau chiar o situa]ie special`,ap`rut` \n zbor [i rezolvat` cu bine, are un“efect terapeutic” preventiv, chiar dac` celimplicat nu acuz` \n mod evident consecin]e \nplan psihic. Procedeul, denumit “analizaincidentelor critice” (Critical StressDebriefing), este \n prezent una dintre celemai r`sp#ndite modalit`]i de interven]iepsihologic` \n situa]ii posttraumatice.

Poten]ialul traumatizant variaz`, desigur, \nfunc]ie de amploarea evenimentului. Studiilearat` c`, \n cazul incidentelor critice, aproximativ85 la sut` dintre persoane prezint` modific`ripsihice acute, 43 la sut` continu` s` aib`probleme de natur` psihic` dup` 3 s`pt`m#ni,20 la sut` – dup` [ase luni, 10 la sut` – dup` unan, iar 4 la sut` – pot prezenta modific`ri cronicepe termen lung. Este bine de re]inut faptul c`prezen]a unor manifest`ri acute, care afecteaz`starea psihic` [i capacitatea de adaptarepersonal`, se \ncadreaz` \n clasa modific`rilorpatologice, care necesit` interven]ie medical`[i suport adecvat.

Pentru a combate efectele stresuluitraumatic s-a impus, din ce \n ce mai insistent \nultimul deceniu, o atitudine umanist`, “tole-rant`”, fa]` de reac]iile determinate de inci-dentele traumatice. Pe acest fond s-au dezvoltato serie de tehnici de interven]ie fie cu caracterpreventiv, fie cu caracter terapeutic, al c`ror efect

s-a dovedit cu adev`rat spectaculos. |n esen]`,toate formele de interven]ie se bazeaz` pe c#tevaprincipii esen]iale, [i anume: normalitateareac]iilor posttraumatice. Persoanele afectate nusunt tratate ca bolnavi, ci ca unele carereac]ioneaz` la o situa]ie extrem`. Cu c#tinterven]ia de suport are loc mai devreme, \ninterval de ore de la impactul traumatic, cu at#t[ansa evit`rii unui derapaj psihic este mairedus`. Oricum, primele 24 de ore sunt conside-rate critice pentru succesul interven]iei; interven]ia preventiv`, chiar [i \n situa]ii \n carenu sunt acuzate manifest`ri psihice adverse, curespectarea liberului consim]`m#nt; duratainterven]iei trebuie s` fie relativ redus`, pentrucei mai mul]i fiind suficient` o singur` [edin]`,iar \n cazurile mai dificile – dou` s`pt`m#ni, darnu mai mult de 30 de zile (pragul diagnosticatpentru tulbur`rile de stres posttraumatic, carecer o interven]ie medical` de specialitate).

|n mod practic, se constituie echipe deinterven]ie formate din speciali[ti \n analiza

incidentelor traumatice, care sunt deplasate deurgen]` la locul evenimentului [i care \[i ofer`serviciile tuturor celor expu[i. |n cazul acci-dentelor de avion, de exemplu, subiec]iiinterven]iei pot fi membrii echipajului saupasagerii supravie]uitori, membrii familiiloracestora, persoanele implicate accidental(locuitori din aria accidentului) [i chiar membriiechipelor de c`utare, salvare [i recuperare avictimelor. Astfel de opera]iuni se desf`[oar`sistematic \n multe dintre armatele NATO, iarrapoartele de evaluare cu privire la efectul lorsunt, \n toate cazurile, pozitive.

| n ce ne prive[te, pled`m pentrudezvoltarea [i \n avia]ia noastr` militar` aunui sistem de interven]ie \n situa]ii

traumatice, \ncep#nd cu incidentele lipsite deurm`ri grave [i termin#nd cu catastrofele careimplic` pierderi umane. Existen]a unui num`rrelativ mare de psihologi \n bazele de avia]iereprezint` o resurs` de mare valoare, care arputea fi preg`tit` [i antrenat` \n acest scop.Aceasta nu ar fi dec#t partea “u[oar`” a unuiasemenea proiect. Partea cu adev`rat dificil`]ine de punerea \n mi[care a acestei opera]iuni,ale c`rei aspecte principale sunt: reglementarea procedurilor de interven]ie (bazalegal` pentru deplasare, protec]ia confiden-]ialit`]ii etc.); asigurarea logistic` (mijloacede anun]are [i de deplasare operativ`, accesulla persoanele afectate, asigurarea unui spa]iuadecvat pentru sesiunile de analiz` etc.); con[tientizarea structurilor de comand` [i apersonalului avia]iei cu privire la utilitatea unorasemenea interven]ii. Aceasta presupuneinformarea pe scar` larg` asupra bazei [tiin]ifice[i a condi]iilor \n care se desf`[oar` acesteinterven]ii, pentru eliminarea prejudec`]ilor [ia temerilor inerente \n leg`tur` cu aproape oricetip de interven]ie psihologic`. Acest aspect nutrebuie subestimat. Spre exemplu, proiectulderulat de EUROCONTROL \n mediulcontrolorilor de trafic aerian a presupus ani\ntregi de informare [i, \n final, implementareagradual` a sistemului.

Crearea unor grupe de interven]ie [iimplementarea unui astfel de sistem \n avia]ia

Page 25: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

25CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

EXPERTUL DIXIT

militar` ar putea fi un bun \nceput [i un exemplupentru \ntreaga institu]ie militar`. |n acest scop,Sec]ia de psihologie din Institutul Na]ional deMedicin` Aeronautic` [i Spa]ial` a ini]iat unprogram de instruire pentru interven]ia \nincidente traumatice. Efectuat pe o durat` deopt s`pt`m#ni, cursul de interven]ieposttraumatic` a cuprins dezbateri, analize [istudii de caz. Eficien]a ac]iunii noastre se poatematerializa, \ns`, doar prin sus]inerea [ipromovarea lor de c`tre structurile de comand`ale avia]iei militare. |n acela[i spirit, vomcontinua cu formarea psihologilor angaja]i \ntoate structurile Statului Major al For]elorAeriene. Sper`m ca, \n urm`torii ani, s` activ`m,astfel, o re]ea de speciali[ti capabili s` oferesuport psihologic personalului aeronautic, dar[i altor categorii de persoane aflate sub efectulevenimentelor traumatice.

C #ndva, \n ultimul deceniu, un pilot afost implicat \ntr-o opera]iune deinterven]ie la locul unei catastrofe de

avia]ie, soldat` cu moartea unui coleg [i prieten.Omul a r`mas profund impresionat de cele v`zute[i, dup` c#teva zile \n care a continuat s` zboare,a raportat c` nu se simte bine [i a cerut o pauz`de activitate. Dar consecin]a acestei cereri a fostuna nepotrivit` cu situa]ia. Pilotul a fost internat

la un spital teritorial, unde a fost diagnosticatpsihiatric [i i s-a recomandat un tratamentcorespunz`tor. Situa]ia nou creat` a avut un efectdevastator asupra t#n`rului pilot, care s-a trezit,dintr-o dat`, \n postura de bolnav psihic, de[i elnu avea nevoie dec#t de o perioad` de“consumare” a unei suferin]e fire[ti! Mai mult,din cauza acestei situa]ii, comandan]ii [i-aupierdut \ncrederea \n el [i l-au trecut “pe liniemoart`” din punct de vedere profesional. |n celedin urm`, atunci c#nd a ajuns la Institutul nostru,situa]ia a fost pus` \n cadrul ei firesc, dar r`ulf`cut nu a mai putut fi recuperat integral.

Am relatat acest caz real cu speran]a c` el vafi suficient de conving`tor pentru a genera oschimbare de atitudine \n raport cu necesitateade sprijin psihic de care au nevoie cei care suntvictime ale unor incidente traumaticeprofesionale.

|n absen]a unei interven]ii specializate,consider`m binevenit` prezentarea unorrecomand`ri utile pentru prevenirea stresuluiposttraumatic [i recuperarea dup` incidentelecritice: \n intervalul primelor 24–48 de oredup` un incident critic se recomand` alternarea

perioadelor de activitate cu cele de relaxare.|n acest fel se vor atenua unele dintremanifest`rile fizice generate de stresultraumatic (tensiune, tahicardie, agita]ie etc.);

se va evita inactivitatea, chiar dac` persoana\n cauz` resimte o stare deoboseal`. Nu trebuie f`cut mult,dar este recomandabil ca pilotulvizat s`-[i propun` [i s` fac` ceva,fie [i lucruri banale, cum ar fipunerea \n ordine a lucrurilorpersonale, de pild`; se va evitareprimarea emo]iilor sau st`rii detensiune prin abuzul de alcool,tutun sau medicamente. Emo]iilelegate de incident vor fi acceptateca fire[ti, normale. To]i oameniisunt afecta]i \ntr-o m`sur`oarecare de experien]ele nega-tive. De aceea emo]iile nutrebuie nici negate, niciexagerate; o idee bun`, pentru

cei c`rora le place s` se exprime \n scris, esteaceea de a deschide un jurnal \n care s` fienotate tr`irile legate de experien]a prin careau trecut. Scrisul este catartic, determin` odeta[are benefic` de propriile emo]ii, dac`acestea sunt descrise cu sinceritate; nu seva uita c` [i cei din jur (familia, prietenii, [efii,colegii) sunt sub efectul aceluia[i stres, fiecare\n felul lui. De aceea o aten]ie aparte trebuieacordat` rela]iilor cu familia, care suport` unefect uneori extrem de intensde pe urma [ocului celui drag.Este o atitudine gre[it`evitarea discut`rii cu membriifamiliei despre situa]ia trau-matic`. Pe de o parte, absen]aoric`rei informa]ii \i va speria[i mai mult, exager#nd riscul.Pe de alt` parte, refuz#nddialogul cu ei, cel \n cauz` selipse[te de un suport pre]iostocmai din partea celor caresunt cei mai dispu[i \n a-l oferi;

se impune mult` r`bdare,deoarece revenirea cere

uneori timp. Dar, dac` trec mai mult de 30 dezile f`r` ca simptomele sup`r`toare s` dispar`,este recomandabil` consultarea unui specialist;

se va evita luarea unor decizii majore pefondul st`rii de stres posttraumatic, cum ar fidemisia, schimbarea func]iei sau a locului demunc`. Stresul nu este un bun sf`tuitor!; amintirile persistente ale evenimentului,visurile grele sunt normale pentru o perioad`de timp. Ca urmare, nu se recomand` s` fiereprimate [i nici s` fie tr`ite cu \ngrijorare. Elese vor reduce, p#n` la dispari]ie, cu timpul; nu se vor schimba obiceiurile cotidiene, nutrebuie evitate contactele uzuale. Izolarea estecel mai sigur mod de plasare \ntr-un mediuartificial, \n care tr`irile traumatice se voraccentua; se recomand` mese echilibrate [iregulate, f`r` excese. Corpul [i mintea aunevoie de un aport nutritiv adecvat pentru a serecupera complet.

I ar pentru cei care se \nt#mpl` s` fie \n preajma unor colegi care au trecut printr- un incident traumatic, urm`toarelerecomand`ri pot ajuta la o recuperare mai u[oar`a acestora: fi]i un bun ascult`tor dac` vi sepoveste[te \nt#mplarea [i nu ezita]i s` v`interesa]i despre tr`irile generate de aceasta; evita]i cu grij` orice observa]ie critic` cu privirela eventualele “imperfec]iuni” sau “gre[eli” f`cutede cel implicat pe parcursul evenimentului.Rezista]i tenta]iei de a scoate \n eviden]` felul,evident mai bun, \n care dumneavoastr` \n[iv`a]i fi ac]ionat. Dup` r`zboi, mul]i viteji se arat`!Mai mult, dac` cel \n cauz` are tendin]a de a seconsidera vinovat, \ncerca]i s`-l \ndep`rta]i deacest g#nd; dac` sunte]i tratat cu iritare sauagresivitate, rezista]i tenta]iei de a replica [i dea v` sim]i jignit. Agresiunea nu v` este dec#taparent adresat ; de fapt, cea “vizat`” este situa]iacreat` de incident; \ncerca]i s` fi]i al`turi c#tmai mult timp de cel traumatizat, f`r` a exagera,totu[i, dar manifest#ndu-v` cu simpatie aten]ia[i disponibilitatea; nu \ncerca]i consol`ri degenul: “zi mersi c` ai sc`pat!”, “te-ai n`s-cut a doua oar`!”, “bine c` e[ti \n via]`,restul nu are importan]`!”. Astfel de afirma]iinu fac dec#t s` accentueze [i s` prelungeasc`sentimentul pericolului. Este mult mai importantca persoana \n cauz` s` fie convins` c` \n prezentse afl` \ntr-o situa]ie sigur` [i c` toate eventualeleneajunsuri se vor rezolva.

Colonel dr. MARIAN POPA

Page 26: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

26 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

ALBUM “CER SENIN”

Euro

copte

r TI

GER

Euro

copte

r TI

GER

Page 27: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

27CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

ALBUM “CER SENIN”P

oliv

alen

t, p

ute

rnic

, E

uro

cop

ter-

Tig

er a

fost

re

aliz

at

pri

n

efo

rtu

rile

F

ran

]ei

[iG

erm

anie

i. P

rim

ele

disc

u]ii

pri

vind

con

stru

c]ia

\n c

omu

n a

eli

copt

eru

lui

au

avu

t lo

c \n

an

ul

1984

, iar

dec

izia

fin

al`

a fo

st lu

at`

la 1

3 n

oiem

-b

rie

1989

.A

cord

ul,

car

e in

i]ia

l pr

eved

ea c

onst

ruir

eaa

trei

apa

rate

ne\

nar

mat

e (p

entr

u e

valu

area

perf

orm

an]e

lor

aero

din

amic

e),

a u

nu

i ap

arat

con

fig

ura

t ca

v#n

`to

r d

e ta

ncu

ri [

i a

cin

ciap

arat

e p

en

tru

mis

iun

i m

ixte

(d

e a

tac

[ire

cun

oa[t

ere)

, a

avu

t ca

pri

m r

ezu

ltat

zb

oru

lpr

otot

ipu

lui

PT

-1,

la 2

1 ap

rili

e 19

91,

urm

at d

ezb

orur

ile

alto

r pr

otot

ipur

i, p

#n`

la 2

1 fe

brua

rie

1997

.|n

cerc

`ri

stat

ice

de

veri

fica

re a

vib

ra]i

i-lo

r, r

edes

en`r

i al

e fu

zela

julu

i, v

erif

ic`r

i al

ein

teg

r`ri

i ec

hip

amen

telo

r d

e b

ord

, alt

e \n

cer-

c`ri

\n z

bor

efe

ctu

ate

au c

ulm

inat

cu

lan

sare

a,d

e c`

tre

prot

otip

ul

PT

-5,

\n l

un

a m

ai 1

997,

ara

chet

ei H

OT

-2.

Au

fost

ver

ific

ate,

de

asem

enea

, pos

ibili

t`]i

lede

ope

rare

a e

lico

pter

ului

\n

cond

i]ii

arc

tice

,pr

in p

arti

cipa

rea

la e

xerc

i]ii

\n S

uedi

a a

vari

ante

iP

T-4

, ec

hip

at`

cu t

ren

de a

teri

zare

pe

sch

iuri

,n

ece

sar

de

col`

rii/

ate

riz`

rii

din

te

ren

uri

\nz`

pezi

te,

la t

empe

ratu

ri d

e p#

n` l

a –

300 C

.R

edu

cere

a co

nst

ant`

a b

ug

etel

or d

esti

nat

eap

`r`r

ii d

in ]`

rile

par

tici

pant

e la

pro

iect

a f`

cut

ca i

ntr

area

efe

ctiv

` \n

ser

vici

u a

eli

copt

eru

lui

Eu

roco

pter

-Tig

er s

` ai

b`

loc

abia

\n a

nu

l 200

1.V

aria

nta

PT

-4,

ech

ipat

` cu

tu

n d

e b

ord

,ra

chet

e ae

r-ae

r M

IST

RA

L [

i ra

chet

e n

edir

i-ja

te,

s-a

tran

sfo

rmat

\n

var

ian

ta c

ore

spu

n-

z`to

are

ceri

n]el

or fr

ance

ze d

e sp

rijin

[i e

scor

t`T

iger

HA

P,

iar

vari

anta

PT

-5,

ech

ipat

` cu

rach

ete

aer-

aer

ST

ING

ER

, a

dev

enit

Tig

erU

HT

/HA

C,

con

form

cer

in]e

lor

ger

man

e d

esp

riji

n \

n l

upt

` [i

mu

ltir

ol.

Fra

n]a

in

ten

]io

ne

az`

s` c

om

and

e 1

15

apar

ate

Tig

er H

AP

[i 1

00 d

e ap

arat

e T

iger

HA

C,

iar

Ge

rman

ia –

21

1 a

par

ate

Tig

er

UH

T.

Liv

r`ri

le a

u \

nce

put

\n a

nu

l 20

01,

urm

#nd

a s

ed

esf

`[u

ra p

#n`

\n d

ece

niu

l al

do

ile

a al

seco

lulu

i X

XI.

Tige

r H

AP

Est

e de

stin

at s

priji

nulu

i aer

ian

petim

p de

zi

[i d

e no

apte

, op

era]

iona

lin

clus

iv \n

con

di]ii

NB

C. |

nc`

din

faza

de

dezv

olta

re a

pro

iect

ului

, au

fost

lua]

i \n

calc

ul tr

ei p

aram

etri

def

inito

rii:

posi

bi-

litat

ea d

e de

scop

erir

e de

c`t

re in

amic

c#t m

ai re

dus`

(at#

t viz

ual [

i rad

ar, c

#t [i

\n i

nfra

ro[u

); e

fici

en]a

max

im`

aar

mam

entu

lui [

i a si

stem

ului

de

cont

rol

al f

ocul

ui (

cu e

fort

uri

min

ime

din

part

ea e

chip

ajul

ui);

cost

uri d

e ex

ploa

tare

c#t

mai

redu

se.

Est

e ec

hipa

t cu

un tu

n de

bor

d ca

libru

30

mm

. I s

epo

t acr

o[a

at#t

rach

ete

nedi

rija

te d

e ca

libru

l 68

mm

, c#t

[i r

ache

te i

ntel

igen

te a

er-a

er M

IST

RA

L. S

iste

mul

de

cont

rol a

l foc

ului

est

e co

ntro

lat d

e ec

hipa

men

te T

V [

i \n

infr

aro[

u. A

vion

ica

este

com

plet

at`

de d

ispl

ay-u

ri c

olor

mul

tifun

c]io

nale

[i s

iste

me

de a

vert

izar

e ra

dar/

lase

r.

Pag

ini r

ealiz

ate

deA

DR

IAN

SU

LT~

NO

IU

La

data

de

8 de

cem

brie

200

4, M

inis

tere

le A

p`r`

rii

din

Span

ia [

i Fra

n]a

au s

emna

t un

cont

ract

ce

prev

edea

dez

volt

area

var

ian

tei

mu

ltir

ol H

AP

/UH

T a

eli

cop-

teru

lui

Eu

roco

pte

r T

iger

. A

cest

a u

rmea

z` s

` fi

eec

hip

at c

u va

rian

ta \m

bun`

t`]i

t` a

mot

orul

ui M

TR

390

prod

us

de

Tu

rbom

eca,

Rol

ls-R

oyce

[i

MT

U A

ero

Eng

ines

. U

n nu

m`r

de

440

de m

otoa

re M

TR

390

au

fost

com

and

ate

(in

clu

siv

pies

e d

e sc

him

b,

at#t

\n

vari

anta

sta

ndar

d, c

#t [

i \n

cea

mod

erni

zat`

), p

entr

u a

ech

ipa

206

apar

ate

com

anda

te d

e F

ran]

a, G

erm

ania

,A

ustr

alia

[i

Span

ia.

Tige

r U

HT/

HA

CE

licop

ter m

ultir

ol. E

chip

at c

u un

tun

de b

ord

aer-a

er ca

libru

12,

7 m

m. D

ispu

nede

sen

zori

mul

tipli

din

gene

ra]ia

a d

oua

Eur

omep

Osi

ris (F

LIR,

TV

[i la

ser)

, situ

a]i

deas

upra

roto

rulu

i prin

cipa

l, pre

cum

[i d

ese

nzor

i FLI

R d

estin

a]i p

ilota

julu

i, si

tua]

i\n

„nas

ul” a

para

tulu

i.E

licop

teru

l est

e \n

zest

rat c

u ra

chet

eae

r-aer

ST

ING

ER

[i r

ache

te n

edir

ijate

calib

ru 6

8 m

m,

aces

tea

din

urm

` co

nfer

ind

apar

atul

uica

pabi

lit`]

i de

sprij

in ae

r-sol

.

CA

RA

CTE

RIS

TIC

I TE

HN

ICO

-TA

CTI

CE

♦♦♦♦ ♦Lu

ngim

ea: 1

4,8

m (1

5,0

m in

clus

iv tu

nul d

e bo

rd,

pent

ru v

aria

nta

HA

P),

res

pect

iv 1

5,8

m c

u ro

toru

l \n

mi[

care

;♦♦♦♦ ♦

|n`l

]imea

: 3,8

3 m

(5,2

0 m

\n v

aria

nta

UH

T/H

AC

);♦♦♦♦ ♦

Dia

met

rul r

otor

ului

pri

ncip

al: 1

3,00

m;

♦♦♦♦ ♦A

nver

gura

(fuz

elaj

[i g

rinz

i de

acro

[are

): 4

,52m

;♦♦♦♦ ♦

Gre

utat

ea m

axim

`: 5

.925

kg;

♦♦♦♦ ♦E

chip

ajul

: 2 p

erso

ane

\n ta

ndem

(pilo

t [i g

unne

r);

♦♦♦♦ ♦|n

c`rc

`tura

max

im`:

1.8

00 k

g(1.

650

kg \

nva

rian

ta U

HT

/HA

C)

♦♦♦♦ ♦P

ropu

lsia

: dou

` m

otoa

re M

TR

390

;♦♦♦♦ ♦

Put

erea

mot

oare

lor

la d

ecol

are:

958

kW

;♦♦♦♦ ♦

Put

erea

mot

oare

lor \

n re

gim

con

tinuu

: 873

kW

;♦♦♦♦ ♦

Vitez

a de

cro

azie

r`:

280

km/h

(260

km

/h \n

vari

anta

UH

T/H

AC

);♦♦♦♦ ♦

Aut

onom

ia d

e zb

or: 8

00 k

m.

Page 28: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

28 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

FOR}ELE AERIENE |N LUME

Recent, a fost semnat,la Sofia, contractul \ntreMinisterul Ap`r`rii al Bul-gariei [i compania Euro-copter privind achizi]ionareade c`tre partea bulgar` a 12elicoptere de tipul AS 532AL Cougar [i 6 de tipul AS565 MB Panther.

Livrarea celor 18elicoptere se va desf`[urape o perioad` de 3 ani,primele 3 elicoptere urm#nda intra \n dotarea armateibulgare la sf#r[itul anului2006.

Bulgaria va achizi]iona12 elicoptere Cougar

[i 6 PantherAparatele Cougar vor

intra \n \nzestrarea For]elorAeriene Bulgare [i vorparticipa at#t la misiuni tacticede transport, c#t [i la misiunide salvare [i supraveghere.

Dac` va fi necesar,acestea vor putea fi puse ladispozi]ia NATO \n teatrelede opera]ii sau vor participala misiuni sub egidaNa]iunilor Unite.

Elicopterele Panthervor \nzestra For]ele NavaleBulgare, urm#nd a fi utilizate\n misiuni de supraveghere,c`utare [i salvare pe mare.De asemenea, \n cazul unuiconflict, vor putea fi utilizateat#t \n lupta antisubmarin,c#t [i \n opera]iuni lasuprafa]`.

Achizi]ionarea elicopte-relor face parte din procesulde restructurare a ArmateiBulgare, ca urmare a inte-gr`rii ]`rii \n NATO.

Primul Eurofightersimplã comandãa fost livrat Luftwaffe

La 14 februarie 2005, a fost \nregistrat`livrarea c`tre Luftwaffe a primului avion de lupt`Eurofighter simpl` comand`, avion destinatopera]iilor aeriene.

Acesta se al`tur`, astfel, celor 8 aeronaveEurofighter dubl` comand` destinate antrena-mentului pilo]ilor, aflate deja \n \nzestrareaFor]elor Aeriene Germane.

Primul avion Eurofighter simpl` comand` afost recep]ionat \n data de 29 decembrie 2004 dec`tre For]ele Aeriene Spaniole.

Avionul, echipat cu tehnologie de ultim`genera]ie, va deveni \n perioada urm`toare ocomponent` esen]ial` a sistemului de ap`rareaerian` \n Germania, Marea Britanie, Spania [iItalia.

AS 565 MB Pan therAS 565 MB Pan therAS 565 MB Pan therAS 565 MB Pan therAS 565 MB Pan ther

AS 532 AS 532 AS 532 AS 532 AS 532 ALALALALAL Cougar Cougar Cougar Cougar Cougar

Exerci]iul AIREX 2005, desf`[uratla sf#r[itul lunii ianuarie \n Fran]a, areprezentat ultimul test \naintea intr`riifor]elor armate franceze \n structura NRF(NATO Response Force). Cu aceast`ocazie, Armée de l’Air – avia]ia militar`francez` – [i-a demonstrat capacitatea dereac]ie [i de conducere a opera]iiloraeriene la nivel interna]ional.

La exerci]iu a participat [i undeta[ament pe linie de stat major dincadrul Royal Air Force, acesta av#nd un

rol important \n modul de conducere aac]iunilor tactice planificate.

AIREX 2005 a fost considerat unsucces [i, totodat`, o repeti]ie util`, av#nd\n vedere faptul c` la 1 iulie 2005 Fran]ava deveni na]iunea conduc`toare \n cadrulNRF pentru o perioad` de 6 luni, urm#ndca \n ianuarie 2006, aceasta s` predea[tafeta Marii Britanii.

Compania Boeing [i Ministerul Canadian al Ap`r`riiau semnat, la 18 februarie 2005, contractul privind fazaa doua de modernizare a avionului CF-18 HORNET.

Un num`r de 80 de avioane CF-18 HORNETapar]in#nd For]elor Aeriene Canadiene, aflate lajum`tatea perioadei de exploatare, sunt supuse \nprezent unui amplu proces de modernizare pentru aputea fi men]inute \n serviciul opera]ional p#n` lasf#r[itul anului 2017.

Valoarea aproximativ` a programului dep`[e[te sumade 2 miliarde de dolari, iar procesul de modernizare se vaderula \n mai multe etape. Avionul va fi dotat cu un nouradar, cu un nou sistem de comunicare [i pozi]ionareglobal` prin satelit, sistem de vedere \n infraro[u pe timpde noapte, rachete aer-aer [i aer-sol de ultim` genera]ie,panou de control modern, sistem de contram`surielectronice etc.

Aceste capabilit`]i vor face din CF-18 HORNET unadin componentele de baz` ale sistemului de ap`rareaerian` a Americii de Nord, conform acordului NORAD.De asemenea, va participa la misiuni de men]inere a p`ciisub conducerea NATO [i UE.

FOR}ELE AERIENE CANADIENEMODERNIZEAZ~ CF-18 HORNET

AIREX 2005

Page 29: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

29CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

FOR}ELE AERIENE |N LUME

|n perioada 08–14 ianuarie 2005,For]ele Aeriene aleMarii Britanii [iCanadei au participatla exerci]iul anualFROZEN STAR,desf`[urat \n regi-unea Goose Bay(Canada).

Scopul acestuiexerci]iu a fost acelade a oferi echipajelor,inginerilor [i perso-nalului de la sol posi-bilitatea antren`rii\n condi]ii climate-rice foarte sc`zute.Trebuie subliniatfaptul c`, la \nceputullunii ianuarie, tempe-ratura \n Goose Bay a atins un minim de –45°C.

|n aceste condi]ii, trupele para[utate \n zona deantrenament au fost obligate s` apeleze la tehnici desupravie]uire \n condi]ii extreme: v#nat, deplas`ri cusnowmobilul [i pe schiuri etc.

FROZEN STAR 2005

|n perioada 19 februarie –12 martie 2005 s-a derulat, \nEmiratele Arabe Unite, exer-ci]iul interna]ional “GOLFUL2005”.

Patru avioane Mirage2000 -D [ i patru Mirage2000-S apar]in#nd For]elorAeriene Franceze au fost

“GOLFUL 2005” deplasate la d’Al Dhafrah.“GOLFUL 2005” este

un exerci]iu desf`[urat \nbaza acordului de cooperaredintre Fran]a [i EmirateleArabe Unite, \n vederearealiz`rii interoperabilit`]ii\ntre cele dou` for]e aerienepentru a participa la misiunicomune de men]inere ap`cii.

La \nceputul lunii februarie a.c., \n cadrul unui test desf`[urat \npoligonul de lansare a rachetelor White Sands, dou` rachete PatriotGEM-T au interceptat [i au distrus dou` avioane f`r` pilot. Lans`rileau fost planificate \n vederea test`rii noilor rachete Patriot.

Dintr-un num`r de 376 de rachete Patriot PAC-2 ce trebuiaumodernizate, de compania Raytheon, \n configura]ia GEM-T, 230au fost deja livrate armatei americane. Configura]ia GEM-T estemai economic` [i mai fiabil` \n compara]ie cu configura]ia PAC-2,at#t datorit` costurilor mai mici de \ntre]inere, c#t [i noilor capabilit`]irezultate \n urma programului de modernizare.

RAYTHEON MODERNIZEAZ~RACHETELE PATRIOT

Dezvoltatde c`tre KAI( I n d u s t r i aAerospa]ial`Sud-Koreean`)sub asisten]`L o c k h e e dMartin, avionul[coal` T-50Golden Eagleeste destinata n t r e n ` r i ipilo]ilor studen]i pentru trecereape avioanele de lupt` superso-nice.

|n prezent, For]ele Aeriene aleRepublicii Koreea (ROKAF)conduc programul de testare \nzbor a avionului la baza aerian`Sacheon. P#n` acum, toate testele

T-50 Golden Eagle

efectuate auc o r e s p u n sa [ t e p t ` r i l o roficialilor, astfel\nc#t, este posi-bil ca p#n` lasf#r[itul anuluiprimul avions` fie livratROKAF.

|n luna ia-nuarie, [eful

statului major al For]elor Aerieneale Republicii Koreea, generalulLee Han-ho, a efectuat un zbor-testcu avionul T-50. Generalul a fostimpresionat de capabilit`]ileavionului, felicit#nd cu aceast`ocazie echipa care a lucrat ladezvoltarea proiectului.

{eful For]elor AerieneRuse a anun]at, \n cursul luniiianuarie, faptul c` Rusia arputea vinde Chinei mai multebombard ie re de t i pu lTu-22M3 [i Tu-95.

Bombardiere ruse[ti pentru China

Acest anun] v ine lapu]in timp dup` ce Rusia [iChina [i-au anun]at inten]iilede a sus]ine un exerci]iumil i tar comun, \n cursulacestui an, pe teri toriul

Ch ine i . D iscu] i i le peaceast` tem` au avut loccu ocazia vizitei ministruluirus al ap`r`rii, SergheiIvanov, la Beijing, de lasf#r[itul anului trecut, \ncontextul \n care UniuneaEuropean` a decis s` nuridice embargoul impusChinei \n 1989 privindexportul de armament.

Aceast` decizie areprezentat o oportunitatepentru Rusia de consolidarea rela]iilor cu China, \nspecial \n privin]a livr`rii dearmament [i tehnologiemilitar`.

Un avion de tipul Tornado GR4 din cadrul Escadrilei 12 aRoyal Air Force cu baza la Lossiemouth, Sco]ia, a aterizatfor]at \n data de 21 februarie, datorit` unei probleme ap`rute \ntimpul zborului.

|n urma ateriz`rii avionul a luat foc, \ns` reac]ia rapid` aechipei de interven]ie \n astfel de situa]ii a condus la stingerearapid` a incendiului [i la salvarea aeronavei [i a celor doimembri ai echipajului.

O echip` de speciali[ti va analiza cauzele care audeterminat incidentul aviatic.

Tornado GR4 – aterizare for]at`

Page 30: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

30 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

FOR}ELE AERIENE |N LUME

FOR}ELE AERIENE RUSE“PARIAZ~” PE SU-27 MODERNIZAT

Un num`r de 7 avioane de lupt`Su-27 modernizate au fost livrate, decur#nd, \mpreun` cu \ntregul

echipament de mentenan]` [i noularsenal, For]elor Aeriene Ruse.

Su-27 modernizat este un avionde lupt` multifunc]ional, adaptatoric`ror condi]ii meteo [i echipat curachete aer-sol de mare precizie. “De[ieste cel mai modern avion de caredispunem, \n urma moderniz`riicosturile de \ntre]inere au sc`zut

substan]ial. De asemenea, resurseleexistente permit exploatarea acestuiavion pentru o perioad` de cel pu]in 13

ani” –, a declarat [eful For]elor AerieneRuse, generalul-colonel VladimirMikhaylov.

De[i se a[teapt` recep]ionarea apeste 200 de Su-27 modernizate \nurm`torii ani, \n paralel vor fi demarate[i procedurile de produc]ie ale celeide-a cincea genera]ii de avioane delupt`, conform generalului Mikhaylov.

Conform agen]ieide [t ir i MosNews,Rusia a testat, decur#nd, o rachet`balistic` ce ar puteaface nefolositor pro-iectul american “R`z-boiul Stelelor”.

Scot Ritter, uninspector american \nprobleme de arma-ment, a declarat c`racheta balistic` mo-bil` SS-27 Topol-Mdispune de sisteme ceo fac invulnerabil`ac]iunii laserului. Astfel,sistemul de ap`rare culaser al SUA – unprogram care oricumeste \n urm` – ar fi dejadep`[it. Pe l#ng` manevrabilitatea sporit` a rachetei, care este capabil`s` lanseze trei \nc`rc`turi nucleare [i patru capcane de protec]ie,posibilit`]ile de interceptare sunt reduse [i datorit` faptului c` aceastase pr`bu[e[te \n faza terminal` a zborului.

|n replic`, purt`torul de cuv#nt al Agen]iei de Ap`rare cuRachete a SUA, Rick Lehner, a declarat c` scopul agen]iei saleeste s` neutralizeze “cele mai rudimentare rachete pe care ledezvolt` Coreea de Nord [i Iran. Posibilitatea ca Teheranul [iPhenianul s` achiz i ] ioneze rachete SS-27 Topol-M estenecunoscut` pentru noi”.

“R`zboiul stelelor”,amenin]at

de noua rachet`ruseasc` TOPOL

La sf#r[itul lunii ianuarie, la BazaAerian` Edwards, oficialii echipei de testarea sistemului aviatic de lupt` f`r` pilot X-45Aau efectuat cu succes un transferde comand` [i control folosindcapacit`]ile liniei de ochire a dou`drone (avioane f`r` pilot).

Testul de zbor “linia de ochire”a relevat fiabilitatea programuluisoftware Black 3 privind capaci-t`]ile tactice de comand` [i controlale avionului X-45A. Astfel, o dat`ce pilotul de baz` a l`sat liberecomenzile sistemului, pilotul dinzona de responsabilitate sau dinzona de lupt`, aflat la o distan]` de

p#n` la 900 de mile, va prelua controlulambelor avioane. Dup` \ncheierea misiunii,comanda [i controlul avioanelor vor fi

transferate \napoi pilotului de baz`.Cu toate c` recentele zboruri

au testat programul Block 3,datorit` c`ruia X-45A poate zburaautonom \n misiuni coordonatecu o singur` ]int`, oficialiiAgen]iei de Cercetare Avansat`a Proiectelor de Ap`rare audeclarat c` a[teapt` livrareaprogramului Block 4, care va m`ricapabilit`]ile avionului, astfel\nc#t acesta s` poat` urm`ri \ntimpul misiunii ]inte multiple.

X-45A a trecut testulX-45A a trecut testulX-45A a trecut testulX-45A a trecut testulX-45A a trecut testul“linia de ochire”“linia de ochire”“linia de ochire”“linia de ochire”“linia de ochire”

Rusia nu poart` discu]ii cu Siria \n vederea v#nz`rii sistemului derachete Iskander – sus]ine ministrul rus al ap`r`rii, Serghei Ivanov.“Nu exist` nici un fel de discu]ii \ntre Rusia [i Siria cu privire la livrareaunor astfel de rachete. Astfel de discu]ii nu au loc” – a declarat Ivanov\n cadrul vizitei efectuate, la jum`tatea lunii ianuarie, \n Statele Unite.

Washingtonul a abordat acest subiect datorit` tensiunilordiplomatice ivite \ntre Rusia [i Israel \n urma unor rapoarte conformc`rora Rusia pl`nuie[te s` v#nd` sistemul de rachete IskanderSiriei. |n cazul \n care ipoteza s-ar confirma, gama de rachete pecare le de]ine i-ar permite Siriei s` loveasc` ]inte de pe tot teritoriulIsraelului.

|ntre timp, Ivanov a subliniat c` v#nz`rile rachetelor \n discu]ie nuapar sub nici o restric]ie interna]ional`. “Aceste rachete nu suntacoperite de nici o restric]ie sau obliga]ii interna]ionale asumate deRusia. Nu exist` restric]ii asupra livr`rii lor c`tre state str`ine”, adeclarat ministrul rus al ap`r`rii.

SISTEMUL DE RACHETE ISKANDERSISTEMUL DE RACHETE ISKANDERSISTEMUL DE RACHETE ISKANDERSISTEMUL DE RACHETE ISKANDERSISTEMUL DE RACHETE ISKANDERPROVOAC~ FUM F~R~ FOC!PROVOAC~ FUM F~R~ FOC!PROVOAC~ FUM F~R~ FOC!PROVOAC~ FUM F~R~ FOC!PROVOAC~ FUM F~R~ FOC!

Page 31: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

31CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

FOR}ELE AERIENE |N LUME

La 17 ianuarie 2005, EADSa semnat un angajament pentruinvesti]ii [i expansiune indus-trial` \n Mobile, Alabama(SUA).

|n acest sens, EADS CASAva face o investi]ie ini]ial` de 1milion de dolari pentru constru-irea unei noi baze aviatice.Centrul va avea ini]ial 30 deangaja]i [i va sprijini Paza de

Nou centrude sprijinaviatic\n Alabama

Coast` pentru trecerea \nserviciul activ al avionului de

patrul` maritim` CN-235. Deasemenea, va asigura instru-

irea, cu ajutorul simul`rii pecomputer a personalului Pazeide Coast` [i a personaluluiauxiliar. O alt` misiune va fiaceea de a aproviziona cu piesede schimb primare depozitul [icentrul de service pentruavioanele apar]in#nd EADSCASA ce opereaz` \n Americade Nord.

Avioanele CN-235, care aufost achizi]ionate pentru misi-unile de patrul` maritim` alePazei de Coast`, vor deveni unelement important al progra-mului Deepwater, programdestinat consolid`rii securit`]iiStatelor Unite.

Compania Eurocopter a livrat, de cur#nd, MinisteruluiAp`r`rii din Spania, dou` aparate AS 532 UL Cougar, versiuneaVIP. Acestea vor face parte din Escadrila 402 a For]elor AerieneSpaniole cu baza la Cuatro Vientos, la sud de Madrid, [i se voral`tura flotei existente de 4 elicoptere AS 332 M1 [i dou` AS 332B Super Puma destinate transportului oficialit`]ilor.

Contractul, \n valoare de peste 33 milioane de dolari, acoper`costul elicopterelor, serviciul de mentenan]` al acestora [iantrenarea pilo]ilor.

Elicoptere AS 532 UL Cougarpentru Spania

SUEDIA VA TESTARACHETA METEOR

Echipa suedez` destinat` test`riirachetei aer-aer Meteor va \ncepepreg`tirile pentru testarea armei \n lunamai, urm#nd ca \n octombrie s` fieefectuat` prima lansare. |n urma analiz`riiparametrilor, va fi efectuat` o a douatragere, \n interval de o lun` de la primatestare.

Lans`rile vor avea loc \n poligonulVidsel, cu ajutorul a patru avioane de tipulGripen. Acestea vor fi dotate cu un sistemde contram`suri electronice destinatspecial test`rii capabilit`]ilor racheteiaer-aer Meteor.

Pagini realizate delocotenent MIRCEA BARAC

Ocolul P`m#ntului \n 67 de ore

Milionarul american Steve Fosset a devenit prima persoan` din lume care a efectuatun zbor non-stop, singur la bordul unui avion, \n jurul P`m#ntului.

Dup` 67 de ore de la decolare, Steve Fosset a reu[it s`-[i duc` la bun sf#r[itperiplul individual, ateriz#nd cu avionul ultrau[or Virgin Atlantic GlobalFlyer pe aceea[ipist` din Kansas, de unde \ncepuse aventura.

Avionul lui Steve Fosset – un om care a b`tut p#n` acum peste 100 de recorduri,\n diverse domenii – a urmat un traseu care l-a purtat peste Atlantic, nordul Africii,Asia [i Pacific.

A fost o prob` fizic` remarcabil`, Fosset fur#nd de c#teva ori doar o picoteal` dec#teva minute, hr`nindu-se cu numai 12 milkshake-uri [i f`c#ndu-[i nevoile \n sticle.

Aventura a fost la un pas de e[ec, \n momentul \n care, pe la jum`tatea traseului,s-a descoperit c` aparatul a consumat la decolare mult mai mult combustibil dec#t seestima, [i s-a pus problema abandon`rii tentativei. |n final, GlobalFlyer a fost ajutat dev#nturile de altitudine foarte puternice, care i-au permis s` fac` economie decombustibil, \n condi]iile \n care a zburat cu o vitez` de aproximativ 600 kilometri peor`, la o altitudine de peste 13.000 de metri.

“Sunt cu adev`rat norocos.Mi-am \mplinit visul”, a declaratmilionarul \n v#rst` de 60 de ani,destins [i vizibil \nc#ntat de faptulc` este aplaudat \ndelung desutele de persoane adunate peaeroport.

Zborul a fost finan]at de omulde afaceri britanic RichardBranson, “complice” al lui Fosset\n mai multe aventuri, afaceristuldorind s` testeze materialelecompozite ultrau[oare cu scopulde a reduce greutatea [i, implicit,consumul de carburant al avioa-nelor de linie.

Page 32: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

32 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

|n ultimii ani, For]ele Navale Francezeau trecut printr-o important` etap` demodernizare. |n ceea ce prive[teaeronavele \nvechite, acestea au fostretrase din uz, (F-8P “Crusader”, EtendardIVM [i Brequet 1050 “Alize”). Pentru a\nlocui tipurile mai sus men]ionate, RafaleM a fost ales ca un comptetitor mai multdec#t bun pentru Eurofighter [i JointStrike Fighter (JSF). |n ciuda intr`rii \nserviciu a avioanelor Rafale M, SuperEtendards au suferit un program extinsde modernizare, ceea ce le va daposibilitatea de a folosi proiectile ghidateprin laser. Super Etendards upgradatpoart` acum numele de SEM – SuperEtendards Modernisé.

Chiar dac` nu este de produc]iefrancez`, avionul de tip E-2C Hawkeye aintrat \n \nzestrarea For]elor NavaleFranceze. E-2C este folosit ca platform` deAvertizare Aeropurtat` Timpurie(AWACS), misiunea sa principal` fiindrecunoa[terea avioanelor inamice ce arputea reprezenta o amenin]are pentruportavion sau alte obiective strategice.

Urm`torul pas al moderniz`rii a fostscoaterea din uz a navelor \nvechite. Porta-vionul “Foch” a fost retras, dup` 40 de anide activitate, \n anul 2000, fiind \nlocuit denoul [i modernul portavion CVN “Charlesde Gaulle”. Ini]ial, vasul a fost botezat“Richelieu”, dar, din ra]iuni politice, a fostredenumit “Charles de Gaulle”, dup`faimosul general francez din cel de-al doilear`zboi mondial. Aceast` hot`r#re s-a luat

PORTAVIONUL“CHARLESDE GAULLE”

\n timpul perioadei politice a lui JacquesChirac, \n anii ’80.

Construc]ia portavionului “Charles deGaulle” a \nceput \n mai 1984, la Brest, pecoasta francez`. Nava a intrat \n serviciu\n anul 2000, dup` o larg` serie de teste ceau \nceput \n ianuarie 1999. |n timpulperioadei de testare au ap`rut oserie de probleme. Drepturmare, puntea de decolare-aterizare a fost lungit` cu 4,4metri pentru a putea operanoile E-2C Hawkeye, astfel\nc#t, dup` aterizare, punteas` poat` fi eliberat` rapidpentru urm`toarele avioane.Pentru aceast` modificare porta-vionul a trebuit s` reintre la docurile dinBrest. El a devenit pe deplin opera]ional \nmai 2001. |n decembrie 2001 a p`r`sitapele teritoriale franceze pentru a participala Opera]iunea “Enduring Freedom”, delupt` \mpotriva terorismului interna]ional,fiind sta]ionat \n Golful Arab.

Vechiul portavion “Foch” a fostachizi]ionat de Guvernul Braziliei \nseptembrie 2000, fiind rebotezat “SaoPaulo” de c`tre For]ele Navale Braziliene.Alt portavion francez, “Clemenceau”, a fostretras \n 1997.

|n momentul intr`rii \n serviciu a lui“Charles de Gaulle”, \n anul 2001, For]eleNavale Franceze au deschis o nou` er`din lunga lor istorie, cu un portavionsupermodern, dep`[ind astfel cu multcelelalte for]e navale din Europa. For]eleNavale Regale, de exemplu, au \n dotaretrei portavioane – HMS “Invincible”, HMS“Illustrious” [i HMS “Ark Royal”. Acesteaopereaz` cu avioane Harrier [i Sea Harrier,avioane de tip VTOL (Vertical Take Offand Landing), aceasta \nsemn#nd c` potdecola [i ateriza vertical sau pot folosicatapulta care exist` la cap`tul pun]ii dedecolare-aterizare. For]ele Navale aleSpaniei au un singur portavion, “Principe

PORTAVIONUL“CHARLESDE GAULLE”

de Asturias”, care utilizeaz`, de asemenea,aeronave de tip VTOL, \n acest cazEAV-8B Matador, construite dup` licen]`Sea Harrier. Ultima ]ar` european` caremai de]ine un portavion este Italia, For]eleNavale Italiene av#nd \n \nzestrare

portavionul “Giuseppe Garibaldi”,acesta fiind din aceea[i clas` cu

portavioanele Marii Britanii [iSpaniei. |n compara]ie cuportavioanele men]ionatemai sus, “Charles de Gaulle”este de dou` ori mai mare.

“Charles de Gaulle” va ficea mai important` nav` a

For]elor Navale Franceze \n aniiurm`tori. Exist` planuri pentru

construirea unui al doilea portavion, cuacelea[i caracteristici, ce ar putea fiopera]ional \n 2010–2015, dar costul uria[al portavionului “Charles de Gaulle”, deaproximativ 3 miliarde de euro, va fihot`r#tor \n luarea acestei decizii.

Propulsie nuclearã

Fran]a este, la ora actual`, singura ]ar`\n afar` de Statele Unite care de]ine unportavion nuclear \n serviciu. For]eleNavale Americane (US Navy) au \n dotarenou` portavioane de acest tip, cel de-alzecelea urm#nd s` fie gata p#n` \n 2009.Portavioanele americane fac parte dinclasa Nimitz [i sunt echipate pentrumultiple misiuni de lupt`. Primul submarindin aceast` clas`, USS “Nimitz”, a intrat \nserviciu \n 1975, iar ultimul, USS “RonaldReagan”, \n iulie 2003. Lucr`rile pentrucel de-al zecelea [i ultimul din clasa Nimitz,portavionul USS “George H. W. Bush”, au\nceput \n septembrie 2003, fiind planificata intra \n serviciu \n 2009.

De pe aceste portavioane americanese opereaz` cu urm`toarele aeronave:avioane – F-14D Bomcats, F/A-18 Hornet,S-3B Viking, E-2C Hawkeye [i EA-6B

Page 33: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

33CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

Prowler; elicoptere – SH-60F [i HH-60HSeahawks. At#t avioanele F-14D, c#t [i celeS-3B Viking sunt \n curs de retragere, fiind\nlocuite cu F/A-18 E/F SuperHornet.

De pe portavionul “Charles deGaulle”poate opera o flot` de peste 40 deaeronave, de la elicoptere la avioane delupt` cu reac]ie, acesta av#nd o punte de12.000 metri p`tra]i. Transport` elicopterede tip SA-319B Alouette III, SA-365FDauphin, AS-656 MA Panther [i Westland“Lynx”; avioane de v#n`toare: Rafale M [iSuper Etendards; avioane de avertizarea e r o p u r t a t ` t i m p u r i e ( A W A C S ) :E -2C Hawkeye. Pe viitor, se vor folosi [ielicopterele de fabrica]ie european`NH-90.

Piesa de rez is ten]` a For]e lorNavale Franceze r`m#ne totu[i SuperEtendards, ce va fi \n serviciu cel pu]inp#n` \n 2010, dup` recenta sa moder-nizare. Super Etendards Modernisépoate \ndeplini [i misiuni de recu-noa[tere aerian`, misiuni \ndepliniteanter ior de Etendards 4M. SuperEtendards este \n prezent \n serviciula dou` escadrile de la Baza Aerian`Naval` Landviseau (Bretagnia), dar secrede c` \n ce le d in urm` vor f i\n locu i te cu pes te 60 de av ioaneRafale M.

Dispozitiv cu laserpentru apuntare

“Charles de Gaulle” este singurulportavion european cu un sistem dedecolare-aterizare conven]ional, porta-

tare de coasta Toulonului, ie[irile zilniceconst#nd \n dou`-trei valuri de Super Eten-dards. |naintea lor decola un E-2CHawkeye \mpreun` cu “PEDRO” –elicopterul de salvare care este \n alert` \ntimpul decol`rilor [i ateriz`rilor, E-2CHawkeye monitoriz#nd tot traficul aeriandin vecin`tatea navei.

|n timpul acestui exerci]iu au fostsimulate atacuri cu Mirage 2000, de laEscadrila Istres le Tube, [i cu A-4Skyhawk apar]in#nd Aviation DefenceService, o companie civil` angajat` deMinisterul Ap`r`rii Francez pentru diferitescopuri, cum ar fi tractarea ]intelor saur`zboiul electronic. Super Etendards-urilede pe “Charles de Gaulle” au avut misiuneade a ap`ra portavionul de avioanele“inamice”.

Misiunile de zbor aveau loc de la ora10 diminea]a p#n` la miezul nop]ii, \nfunc]ie de condi]iile meteorologice. |ntimpul fiec`rei zile, cel pu]in cinci SuperEtendards erau lansate de pe cele dou`catapulte de la bordul portavionului,

catapulte ce au posibilitatea s` lanseze unavion la fiecare 30 de secunde.

Planuri de viitor

For]ele Navale Franceze pl`nuiescconstruirea unui al doilea portavion cares` intre \n serviciu \n 2010–2015, dar auanun]at [i realizarea, \n parteneriat cuRoyal Navy, a unui nou portavion, care nuva face parte din aceea[i clas` cu “Charlesde Gaulle”, ci va fi unul propulsatconven]ional. Prezen]a Fran]ei \n apeleinterna]ionale pare asigurat` dup`participarea la opera]iunea “EnduringFreedom”. |n 2005 va participa la diferiteexerci]ii interna]ionale din toat` lumea,afirm#nd capabilitatea Fran]ei \n teatreleinterna]ionale, cu “Charles de Gaulle”av#nd posibilitatea de a lovi oric#nd [ioriunde.

Material asigurat dePAUL KIEVIT [i CARLO KUIT

de la “Bronco Aviation”

vioanele britanice,spaniole [i italienesunt potrivite numaipentru avioane cudecolare-aterizarepe vertical`, de peacestea ac]ion#nd\n principal avioaneSea Harrier [i AV-8,\mpreun` cu di-verse elicopterepentru misiuni desalvare. Acesteportavioane sunt

inferioare din punct de vedere al dimen-siunilor [i al num`rului de avioanetransportate fa]` de “Charles de Gaulle”.Pentru aterizare pe “Charles de Gaulle” sefolose[te DALAS (Dispositif d’Aide al’Appontage au Laser System), sistem deapuntare cu ajutorul laserului. Acestdispozitiv determin` cu precizie pozi]iaaeronavei [i ofer` ofi]erului cu aterizareadate exacte, pentru ca acesta s` ghidezepilotul pe panta de aterizare c`tre nav`.Sunt trei culorifolosite de DALAS:verde – panta deaterizare este co-rect`, portocaliu –u[or \n afara pantei,ro[u – panta estegre[it`. Pe aceast`baz` ofi]erul cuateriz`rile poatedecide dac` unavion trebuie s`rateze [i s` \ncerceo nou` aterizare.Sistemul DALAS deghidare a ateriz`riicu ajutorul laseru-lui este un instrument deosebit de folositorat#t pentru pilot, c#t [i pentru ofi]erul cuateriz`rile.

“Sea Trails – 2004”

La sf#r[itul lui octombrie 2004, \ncadrul exerci]iului “Sea Trails – 2004”, s-aefectuat brevetarea pilo]ilor de pe SuperEtendards.

La 24 octombrie 2004,“Charles de Gaulle”ap`r`sit portul Toulon, dinsudul Fran]ei, av#ndla bord 12 avioaneSuper Etendards, dou`Hawkeye, un Alouette III[i dou` elicoptereDauphin. |n timpul aceleis`pt`m#ni, aeronaveleSuper Etendards auzburat at#t ziua, c#t [inoaptea. Exerci]iul a avutloc la 50 de mile dep`r-

Page 34: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

34 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

FOR}ELE AERIENE |N LUME

Se a[teapt`noi

restructur`ri\ntre

2005 2006

Statul Major al For]elor Aerie-ne Bulgare are \n subordineComandamentul Ap`r`rii Aeri-ene, Comandamentul Avia]ieiTactice [i o baz` de instruc]ie.Comandamentul Ap`r`rii Aerieneeste format dintr-o baz` aerian`de lupt`, trei brig`zi de rachetesol-aer [i o brigad` radiotehnic`;Comandamentul Avia]iei Tacticeare în compunere trei bazeaeriene (de atac, de elicoptere [ide transport); Baza de Instruc]iese subordoneaz` direct StatuluiMajor al FAB [i dispune de ostructur` activ` [i una non-opera]ional`.

Bulgaria a fost integrat` în NATO în martie 2004.Pentru aceasta, între anii 1999 [i 2003, For]eleAeriene Bulgare au suferit un amplu proces dereorganizare [i restructurare, în urma c`ruia doar otreime din bazele aeriene, un sfert din flota deavioane [i mai pu]in de o treime din personalul carecompunea Bulgarski Voennovazdushni Sili (FAB) înanul 1997 au supravie]uit.Obstacole de natur` organiza]ional`, politic` [itehnologic` au întârziat at#t procesul de modernizare [i înlocuire a flotei, c#t [i îmbun`t`]irea instruc]ieide lupt` a echipajelor de zbor. Dep`[irea acestor probleme ar putea transforma For]ele Aeriene Bulgare\ntr-o structur` de mici dimensiuni, dar cu posibilit`]i de ac]iune sporite, capabil` s` fie un partenerviabil \n cadrul structurilor aeriene ale NATO.

Dezvoltarea For]elor Aerieneca parte component` a For]elorArmate Bulgare a urmat îndea-proape deciziile conduceriipolitice a ]`rii din anii 1999–2000. Astfel, Bulgaria s-a angajatîntr-o schimbare decisiv`, prinaderarea la structurile NATO. Uninventar descresc`tor, combinatcu mic[orarea num`rului perso-nalului [i a bugetului, arat` c`armata bulgar` înfrunt` provoc`riserioase. Nu numai c` va trebuis` asigure suveranitatea na]ional`\ntr-un mediu militar [i politiccomplex, în Balcani, dar va tre-bui, de asemenea, s` se confor-meze standardelor impuse destatutul de membru NATO.

P#n` \n prezent, transformareaFor]elor Aeriene Bulgare s-aconcretizat \n restructurareafor]elor, modernizarea infrastruc-turii terestre, cursuri de perfec-]ionare a unei limbi str`ine [i o

modernizare, deocamdat` limitat`,a flotei aviatice existente.

Flotaavioanelorde lupt`,

la r`scruce

For]ele Aeriene Bulgaredispun în prezent de o flot` de20 avioane MiG-21bis/Ums [i 20de avioane de vân`toare MiG-29.Utilizarea acestora se afl` \ns` laun nivel destul de sc`zut, din cauzalipsei motoarelor de schimb,precum [i a altor piese impor-tante. Ambele tipuri de aeronavese afl` în serviciu la baza aerian`de la Graf Ignatievo. Aceasta estesingura baz` aerian` de lupt` aFAB, iar din 29 martie 2004, areprezentat cea mai mare contri-bu]ie a Bulgariei la SistemulNATO de Extindere a Ap`r`riiAeriene. Aici, dou` avioaneMiG-29 [i dou` MiG-21bis sunt

]inute în stare de alert` perma-nent`, fiind puse la dispozi]iacentrului regional al NATO pentruopera]iuni aeriene combinate dinLarissa, Grecia. Acest lucru serealizeaz` prin intermediulCentrului Opera]ional de Supra-veghere Aerian` (ASOC).

|n septembrie 2004, For]eleAeriene Bulgare anun]au c`modernizarea avionului MiG-29era înc` privit` ca o prioritate,cu toate c` nu se f`cuser` pa[iimportan]i \n aceast` direc]ie.De[i oficialii bulgari consider`c` MiG-29, în forma sa ini]ial`,nemodernizat`, ar putea fiadecvat ap`r`rii aeriene, discu-]iile cu compania RSK MiG asu-pra continu`rii lucr`rilor demodernizare [i extinderii durateide via]` urmau s` fie reluate lasf#r[itul anului 2004. Programulde extindere a duratei de via]` aestimat un ciclu de utilizare aavioanelor de 40 de ani [i 4.000ore de zbor (cifrele ini]ialepentru MiG-29 erau de 20 deani [i 2.000 ore de zbor).

Patrul` de elicoptere rom#no-bulgar`, \ntr-unexerci]iu de antrenament \n comun

“Nemuritorul” MiG-21, \ntr-o misiunede supraveghere a spa]iului aerian

În mijlocul unei tranzi]ii dificile

FOR}ELE AERIENEBULGARE

Page 35: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

35CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

Cu o avionic` modern`, MiG-ul 29 arputea reprezenta una din solu]iile deviitor ale For]elor Aeriene Bulgare

FOR}ELE AERIENE |N LUME

|ntr-o prim` etap` a proiectuluide modernizare, proiect \n valoarede 65 milioane dolari, companiarus` trebuia s` furnizeze 6 avioanecu durat` de via]` (resurs`)extins` \n ianuarie 2003. La pu]intimp dup` semnarea contractului\ns`, se presupune c` au ap`rut oserie de probleme, precum [i oatitudine neglijent` a RSK MiG în

ceea ce prive[te îndeplinireaobliga]iilor sale contractuale.

|n aceste conditii, agerul, dardemodatul MiG-21 este înc` celmai folosit avion de lupt` \nBulgaria. |ns` zilele acestuia suntnum`rate, întrucât actualele limitede via]` ale motorului [i disponi-bilitatea pieselor de schimb arpermite ca activitatea normal` dezbor s` continue numai pân` lafinele anului 2006.

|n ceea ce prive[te avioaneleMiG-23, acestea au fost scoase dinuz în noiembrie 2002, dup`îndelungi discu]ii. Decizia a fostîntrucâtva surprinz`toare, având învedere c`, în acel moment,aproximativ 20 de avioane eraumen]inute în stare de func]ionarepentru zbor [i exista [i un grup depilo]i bine antrena]i. Mai mult, unnum`r de [ase avioane MiG-23MLD[i dou` avioane MiG-23UBbeneficiaser` de un program deprelungire a duratei de via]`, cucosturi reduse, în anul 2001–2002,care le-a redat capacitatea de a maifunc]iona înc` trei ani. Retragereaavionului MiG-23 a marcat, totodat ,sfâr[itul opera]iunilor active de labaza aerian din Dobroslavtzy, lâng`Sofia, care s-a închis în mai 2003.

Su-25 reprezint` un alt tipimportant de avion din inventarulFor]elor Aeriene Bulgare. |ns`discu]iile privind reducereacosturilor institu]iei pot duce laretragerea sa din serviciul activ maidevreme decât era planificat,probabil la finele anului 2005.

|n prezent, din cele 39 deavioane Su-25 active, numai câtevasunt folosite, de[i în anul 2003

[ase aeronave (patru simpl`comand` [i dou` dubl` comand`)erau programate s` treac`printr-o modernizare la scar`mic` pentru a fi compatibilecerin]elor NATO [i ICAO,deoarece fuseser` solicitate s` iaparte la exerci]ii [i misiuni înstr`in`tate. Compania Radom, dinIsrael, a fost aleas` pentru a fi

integratorul de sis-tem. |ns` procesul demodernizare a fostîntârziat considerabildin cauza dificult`]ilorexportului din SUA aunor componenteaviatice, lucr`rile fiindreluate \n august–septembrie 2004.

Dac` ne referim laf l o t a d e a v i o a n eSu - 22, problemelede logistic` ar fi prin-cipala cauz` invocat`pentru justificarearetragerii acestora din

serviciu, mai devreme dec#t eraplanificat. Lipsa pieselor deschimb [i a motoarelor a deter-minat un nivel extrem de sc`zutal disponibilit`]ii flotei Su-22 \nperioada 2002–2003. |n anul2004, un singur avion Su-22,simpl` comand`, mai era în starede func]ionare. Acesta a fost îns`retras din serviciu în luna mai2004.

|n aceste conditii, FAB aupredat o mare parte din exce-dentul de aeronave achizi]ionatep#n` \n 1990 c`tre o agen]ie carese ocup` cu materialul militar însurplus. Astfel, un num`r de 40avioane MiG-21, 50 de avioaneMiG-23 [i 10 avioane Su-22 aufost depozitate la diverse bazeaeriene în 2003-2004, pân` lavânzarea lor c`tre for]e aerienestr`ine, colec]ionari de avioanesau muzee. Pân` în octombrie2004, vânz`rile c`tre clien]i

militari au fost foarte sc`zute,vânzându-se numai dou` avioaneMiG-23MLD [i dou` elicoptereMi-24D c`tre Coasta de Filde[, înaprilie 2003.

Capabilit`]ide transport

Flota de transport a FAB estegrupat` în cadrul Bazei 16 Aerienede Transport de pe AeroportulSofia-Vrazhdebna, aceasta fiindreprezentat` de cinci avioaneAN-26 destinate transportului demateriale [i de trupe, recep]ionate

în anii 1984 [i 1985. Trei avioaneAN-26 au fost supuse unei reviziigenerale între 1998 [i 2004 [idispun de resurse de func]ionarepân` în jurul anilor 2010–2014.

Singurul avion de suprave-ghere aerian`, An-30, estecunoscut drept aeronava „OpenSkies” (“Cer Deschis”) a Bulga-riei. De asemenea, mai exist` unsingur avion Tu-134B în inventar,care, pân` în iulie 2004, a fostînchiriat liniei aeriene Hemus Air,cu baza la Sofia. În prezent, acesta

urmeaz` s` fie vândut sau retras,la fel ca [i cel`lalt avion Tu-134A,v#ndut în anul 2002.

{apte aeronave L-410UVP/UVP-E vor asigura antrenamentultrupelor de para[uti[ti [i vor înde-plini, totodat`, rolul de avioane deleg`tur` pân` în anii 2010–2012.Singurul avion An-2 aflat înserviciul FAB este în prezentfolosit ca principal aparat de antre-nament de c`tre for]ele de opera-]iuni speciale ale armatei bulgare.

|n cur#nd, dou` avioaneAn-26 [i dou` s a u t r e i a v i o a -n e L - 410UVP urmeaz` s` fiedotate cu sisteme de naviga]iemoderne, integrate de c`trecompania Radom, sisteme simi-lare cu cele deja instalate peaeronavele Su-25.

În prezent, dou` avioaneAn-26 sunt folosite la sprijinireacontingentului militar bulgar dinIrak, îns` aceast` modalitate s-adovedit a fi foarte dificil`, dincauza capacit`]ii limitate aînc`rc`turii [i a razei de ac]iune aacestor avioane Antonov, caretrebuie s` fac` numeroase opriride alimentare între Sofia [iBagdad. Pentru remediereaacestor neajunsuri, ini]ial, fusesepropus` achizi]ionarea unui aviondin clasa C-130. Ulterior, solici-tarea a fost schimbat` cu un avionde transport cu dou` motoare [icu o înc`rc`tur` de pân` la 10 tone.|n aceste condi]ii, favori]i suntLMATTS C-27J Spartan [ iEADS-CASA C-295. Cel dintâi afost prezentat la Sofia, ocazie cucare FAB [i surse din Statul MajorGeneral [i-au exprimat în moddeschis preferin]a pentru Spartan,datorit` design-ului s`u specialconceput pentru misiuni tactice [iopera]iuni de rutin` într-un mediuauster. Livr`rile pentru acest tipde avion vor fi f`cute în a douajum`tate a anului 2005, iar even-

Avionul de supraveghere aerian` An-30, aeronava“Open Skies” a Bulgariei

“R`zboinicul” Mi-24, un elicopter gatade misiune \n orice moment

Page 36: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

36 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

FOR}ELE AERIENE |N LUME

tuala comand` se pare c` va num`-ra opt aparate de zbor.

Avioane deantrenament– singurelenoi achizi]ii

de p#n`acum

Patru aparate L-29 au fostpilotate la baza aerian` de laDobroslavtzy pân` în martie 2002,fiind folosite ca avioane deantrenament [i de vân`toare. Unnum`r similar aeronave L-29 aufost, de asemenea, pilotate \ncadrul bazei aeriene din Bezmer,\n aceea[i perioad`. “Veteranul”L-29 a fost în cele din urm` retrasîn noiembrie 2002. Expirarea du-ratei de via]`, combinat` cu lipsafondurilor pentru procurareapieselor de schimb, au condus lao sc`dere drastic` [i a num`rului

de avioane L-39ZA în serviciulactiv, de la 35 la 12. Acestea vorr`mâne opera]ionale în urm`toa-rea perioad`, de[i va fi necesar` oanumit` investi]ie pentru moder-nizarea [i prelungirea duratei lor

de via]` dincolo de anii 2006–2007. Nu mai pu]in de 21 avioaneL-39ZA au fost vândute între 2002[i 2004 unor companii private saupersoane fizice, \n special dinStatele Unite, \n timp ce alte dou`au fost destinate antrenamentuluistructurii aeriene terestre.

În vederea form`rii pilo]ilor lastandarde NATO, \n decembrie2003 a fost semnat un contract cucompania Pilatus pentru achizi]io-narea a [ase avioane PC-9M deantrenament, dar [i a unui avionPC-12 pentru misiuni speciale.Cele [ase avioane de antrenamentreprezint` doar primul lot dintotalul unei comenzi de 12avioane PC-9M.

Flota deelicoptere –

multeretrageri,pu]ine

achizi]ii

G e n e r a l u lNikola Kolev, [efulStatului Major Ge-neral al armateibulgare, este con-[tient de proble-mele flotei de eli-coptere , declarândpresei în iunie 2004c` aceasta se afl` laun nivel critic, nu-mai patru din cele42 de elicopterefiind apte de zbor.Restul se aflau lasol, fie din cauzalipsei pieselor de

schimb, fie a duratei de timp preamari între dou` revizii alemotoarelor.

Flota format` din 43 elicopterede atac Mi-24D/V (livrat` între1979–1986 [i între]inut` pân` în

1990) a fost redus` la jum`tate pân`în anul 2000. Conform duratei devia]` a modelului Mi-24D/V, sepresupunea c` acest elicopterblindat, cu aripa rotativ` [i cu unaspect fioros, va fi în serviciul FABpân` în 2006. În anul 2003 a fostconceput` o extindere a duratei devia]` pentru [ase Mi-24V [i pentru20 Mi-24D, \n vederea men]ineriilor în serviciu pân` în perioada2009–2012.

Aceea[i schem` de moder-nizare a fost propus` pentru flotautilitar [i de transport tactic, formatdin elicoptere Mi-17. În prezent,aceasta este compus` din 18elicoptere, comparativ cu cele 25

existente în 2000. Se a[teapt` caelicopterele Mi-17 s` se afle înserviciu cel pu]in pân` în anul 2010.În cadrul flotei Mi-17 se aflau patruelicoptere de lupt` Mi-17PPdestinate r`zboiului electronicachizi]ionate în 1989 [i 1990. Pân`în 1999, acestea erau consideratecele mai secrete aparate de zbordin serviciul bulgar.

|n ultimul timp, un num`r de[ase elicoptere Mi-17 [i cinciMi-24D au fost vândute unorcompanii intermediare locale [iruse, \n timp ce un elicopterMi-24D [i-a g`sit calea c`treconsor]iul francez ATL, careinten]ioneaz` s`-l modernizeze.

|n ceea ce prive[te achizi]iile,[ase elicoptere Bell 206B-3 JetRangers sunt singurele elicopterenoi recep]ionate de FAB din 1990pân` azi. Patru dintre acestea,cump`rate la pre]ul de 8,8 milioaneUSD, sunt configurate pentruantrenament [i leg`tur`. AparateleJet Rangers au fost livrate între iulie[i septembrie 1999.

De asemenea, dimensiuneaprogramului de modernizare pentruelicopterele Mi-17 va fi redus`semnificativ, întrucât Bulgariadore[te s` achizi]ioneze noielicoptere pentru transport. Înnoiembrie 2003, Eurocopter a f`cutprima sa încercare de a penetra pia]a

militar` bulgar`, încercând s`conving` autorit`]ile s` cumpereelicoptere din Vest în locul moder-niz`rii Mi-17 [i Mi-24. Dup` ceoferta ini]ial` de elicoptere Puma siFennecs a fost respins`, \ntreMinisterul Ap`r`rii din Bulgaria [icompania Eurocopter a fost semnat,de cur#nd, un contract privindachizi]ionarea de c`tre parteabulgar` a 12 elicoptere de tipulAS 532 AL Cougar pentru transport,cercetare [i salvare.

Pagini realizate deMIRCEA HARITON

Elicopterul AS 532 AL Cougar va intra, \n cur#nd,\n dotarea For]elor Aeriene Bulgare

|n organigrama For]elor Aeriene Bulgare exist`, \nprezent, trei brig`zi de rachete sol-aer

Su-22 a devenit legend`, o dat` cu retragerea sadin serviciul activ, \n anul 2004

Avionul de antrenament PC-9M,aeronava pe care

se vor forma pilo]ii militari

Page 37: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

37CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

CRISTINA GHENU}~locotenent-colonel {TEFAN BURC~

GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II

GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}IIGLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}IIGLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}IIGLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}IIGLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II

Dup` o zi plin` la locul de munc`, nimic nu este maipotrivit dec#t un somn odihnitor. |n spa]iu, astronau]ii seodihnesc noaptea, pentru a fi eficien]i \n misiunileprogramate pentru a doua zi. “La fel ca pe P`m#nt!” – amputea spune. Totu[i, exist` c#teva “mici” diferen]e…

“Cine se culc` devre-me doarme bine!” –

pare a spuneastronautul RichardLinnehan, norocosul

care a ocupat unuldintre cele patru

paturi existente labordul navetei

Columbia,\n misiunea din 1998

|n spa]iu, nu exist` “sus” [i “jos”, din cauza lipsei gravita]iei.Drept urmare, astronau]ii pot dormi \n orice pozi]ie. Cei care nuapreciaz` levita]ia nocturn` sunt sf`tui]i s` se ancoreze, pentrua evita incidentele din timpul somnului (a se citi cucuie [iv#n`t`i)…

Navetele spa]iale sunt utilate cu paturi speciale, amenajatepentru un somn confortabil \n spa]iu. Din p`cate, exist` numai 4astfel de paturi, iar echipajele sunt formate deseori din mai multde 5 membri. A[adar, unii dintre membrii echipajului vor dormilega]i de scaune sau de pere]i…

Dac` astronau]ii aleg s` doarm` \n cabina navetei, vorbeneficia de o priveli[te \nc#nt`toare a spa]iului, \nainte deculcare. |ns`, pe timpul unei misiuni, soarele r`sare la fiecare 90de minute, iar c`ldura [i lumina solar` sunt foarte greu desuportat…

|n fiecare diminea]`, la bordul navetelor spa]iale americane,de[teptarea \nseamn` muzic` de calitate, aleas` de Centrul deControl al Misiunii, din Houston, Texas, sau de c`tre membriifamiliilor echipajului. De acest serviciu, \ns`, nu beneficiaz` [iechipajele sta]iilor spa]iale, acestea folosind \n continuare ceasuride[tept`toare…

Unii astronau]i au raportat c`, pe timpul misiunilor, au visat sau chiar auavut co[maruri. Al]ii s-au pl#ns c` nu au putut visa din cauza sfor`ituluicolegilor lor…

Astfel a ajuns sfor`itul obiect de studiu pentru speciali[tii NASA. Ace[tiaaveau deja confirmarea faptului c` pentru a sfor`i nu este nevoie de gravita]ie,\ns` nu aveau date suficiente pentru a demonstra faptul c`, \n procesul respira]iei,omul inspir` [i expir` o cantitate mai mic` de aer, atunci c#nd se afl` \n spa]iu.

|n prim`vara anului 1998, pentru a l`muri anumite aspecte legate desomnul orbital al astronau]ilor, NASA l-a trimis \n misiune, la bordul naveteiColumbia, pe specialistul \n medicin` Dave Williams, care a demonstrat,compar#nd \nregistr`rile sfor itului membrilor echipajului pe orbit` [i pe P`m#nt,precum [i graficele activit`]ii cerebrale ale acestora pe timpul somnului, c`somnul terestru este mai odihnitor dec#t cel spa]ial. A[adar, cercet`torii nu auf`cut dec#t s` confirme o zical` ancestral` a rom#nilor: “Nic`ieri nu-i mai bineca acas`!”…

B L I TZ

Dorm astronau]ii \n spa]iu?Da! DORM {I, CHIAR, SFOR~IE…

manevr` – 1. Mi[care destinat` s` pun`ambarca]iuni sau aeronave \n pozi]ie favorabil` fa]` deinamic. 2. Exerci]iu tactic efectuat pe mare, \n aer, pep`m#nt sau pe hart` pentru a simula opera]iile de r`zboi.3. Angajarea de for]e pe c#mpul de lupt` care combin`mi[carea cu focul efectiv sau poten]ial, \n scopul de a sepune \n pozi]ie avantajoas` \n raport cu inamicul, pentrua \ndeplini misiunea \ncredin]at`.

manoeuvre – 1. A movement to place ships oraircraft in a position of advantage over the enemy. 2. Atactical exercise carried out at sea, in the air, on the ground,or on a map in imitation of war. 3. Employment of forceson the battlefield through movement in combination withfire, or fire potential, to achieve a position of advantage inrespect to the enemy in order to accomplish the mission.

manoeuvre – 1. Mouvement destiné à mettredes b#timents ou aéronefs en position favorable parrapport à l’ennemi. 2. Exercice tactique effectué enmer, dans les airs, sur terre ou sur la carte pour simulerdes opérations de guerre. 3. Emploi des forces sur lechamp de bataille combinant le mouvement avec lefeu effectif ou potentiel en vue de se mettre en positionfavorable par rapport à l’ennemi pour accomplir lamission donnée.

m`suri de protec]ie electronic` – parte ar`zboiului electronic care cuprinde m`surile luatepentru a asigura for]elor amice o \ntrebuin]are eficacea spectrului electromagnetic \n ciuda \ntrebuin]`rii dec`tre inamic a energiei electromagnetice \n scop decontraac]iune.

electronic protective measures – that divisionof electronic warfare involving actions taken to ensureeffective friendly use of the electromagnetic spectrumdespite the enemy’s use of electromagnetic energy.

mesures de protection électronique – partiede la guerre électronique qui concerne les mesuresprises pour assurer aux forces amies un emploiefficace du spectre électromagnétique malgrél’utilisation par l’ennemi de l’énergie électro-magnétique.

mentenan]` – 1. Tot ceea ce se face pentru aconserva sau a repune un lucru la punct. Acestacuprinde: inspec]ia, proba, \ntre]inerea, punerea \nstare de disponibilitate, repararea, renovarea [irecuperarea. 2. Toat` opera]ia de aprovizionare, derevitalizare [i reparare pentru men]inerea \n formanecesar` \ndeplinirii misiunii. 3. Toat` munca de rutin`necesar` pentru men]inerea infrastructurii (instala]ii,construc]ie, sistemul de utilit`]i) \n stare de utilizarepermanent` [i imediat`, \n conformitate cu scopulpentru care a fost conceput`.

maintenance – 1. All actions taken to retainequipment in or to restore it to a specified condition,including inspection, testing, servicing, classification as toserviceability, repair, rebuilding and reclamation. 2. Allsupply and repair action taken to keep a force in conditionto carry out its mission. 3. The routine recurring workrequired to keep a facility (plant, building, structure,ground facility, utility system, or other real property) insuch condition that it may be continuously utilized, at itsoriginal or designed capacity and efficiency, for itsintended purpose.

maintenance – 1. Ensemble de mesures prisespour mettre ou remettre un matériel dans un étatspécifié, comprenant, entre autres, l’inspection, l’essai,l’entretien, la mise en état de disponibilité, la réparation,la rénovation et la récupération. 2. Toute opérationd’approvisionnement, de ravitaillement et deréparation pour maintenir une formation en état deremplir sa mission. 3. Tout travail de routine nécessairepour maintenir l’infrastructure en état d’utilisationpermanente et immédiate, conformément au butpour lequel elle a été conçue.

mesaj – g#nd sau idee exprimat` \ntr-o manier`concis` \n limbaj clar sau secret [i redactate \ntr-o form`adaptat` transmisiei prin orice mijloc de comunica]ie.

message – any thought or idea expressed brieflyin a plain, coded, or secret language, prepared in a fromsuitable for transmission by any means of communication.

message – pensée ou idée exprimée d’unemanière concise dans un langage clair ou secret etrédigée dans une forme adaptée à la transmission parun quelconque procédé de télécommunication.

misiune – expresie clar` [i concis` a ac]iunii deexecutat [i de urmat.

mission – a clear, concise statement of the task ofthe command and its purpose.

mission – expression claire et concise de l’actionà accomplir et du but poursuivi.

misiune aerian` – una sau mai multe aeronavepentru executarea unei sarcini special destinate.

air mission – one or more aircraft ordered toaccomplish one particular task.

mission aérienne – un on plusieurs aéronefspour accomplir une t#che particuliére.

Dorm astronau]ii \n spa]iu?Da! DORM {I, CHIAR, SFOR~IE…

Page 38: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

38 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

AEROSPA}IALE

Lansarea rachetei Ariane 5-ECA dela baza spa]ial` din Guyana Francez` afost a[teptat` cu emo]ii de c`tre oficialiiAgen]iei Spa]iale Europene, mai alesdup` lansarea nereu[it` a aceleia[irachete \n iarna anului 2002.

De aceast` dat` \ns`, lansarea aavut succes, iar racheta Ariane 5-ECAa devenit cea mai puternic` rachet`comercial`.

|ntruc#t aceasta poate ridica de peP`m#nt diferite obiecte cu masa total`de p#n` la 10 tone (cu 4 tone mai multdec#t cea mai puternic` rachet`comercial` de p#n` acum), speciali[tiiconsider` c` pre]urile vor sc`dea de la30–40 de mii de dolari pe kilogram

ARIANE 5-ECA, noul transportor europeantransportat la 15–20 de mii de dolari.

De asemenea, aceast` rachet`poate transporta pe orbit` \nc`rc`turimultiple, \n prima misiune ajung#nd cubine la destina]ie dou` bagaje pre]ioase:un satelit spaniol [i o mic` nav` spa]ial`experimental`.

Reu[ita lans`rii are, totodat`, [i ovaloare simbolic`, pentru c` asigur`accesul independent al Europei Unite laspa]iul cosmic.

PPPPP.S..S..S..S..S. Cea mai puternic` rachet`r`m#ne \ns` racheta american` Delta4-Heavy, care poate duce pe orbit` 13tone de materiale, dar a c`rei utilizareeste strict militar`.

Galileo, sistemul euro-pean de pozi]ionare global`prin satelit, a f`cut un pasimportant spre prima faz` deconstruc]ie. Astfel, la sf#r-[itul lunii decembrie 2004,ESA (Agen]ia Spa]ial` Euro-pean`) [i compania GalileoIndustries au semnat uncontract preliminar privindfaza de verificare pe orbit`(IOV).

Contractul dintre ESA [iGalileo Industries prevedeca aceast` prim` faz` s` sefinalizeze p#n` la jum`tateaanului 2005. Valoarea de 950de milioane de euro urmeaz`

GALILEOprinde contur

s` acopere at#t costurilepentru primii patru sateli]i ceurmeaz` a fi pozi]iona]i peorbit` \n cursul anului 2008,c#t [i dezvoltarea infrastruc-turii de comand` cu baza lasol. Urm`torii 26 de sateli]i ce

vor completa “constela]iaGalileo” vor fi pozi]iona]i\ntr-un interval de timpfoarte scurt, astfel \nc#t, lasf#r[itul deceniului, sistemuls` fie opera]ional.

La peste un an de la intrarea pe orbitaopera]ional` a planetei Marte (28 ianua-rie 2004), sonda spa]ial` european` MarsExpress a trimis c`tre P`m#nt o adev`-rat` avalan[` de date [i fotografii. De ocal i tate foarte bun`, acestea v in s`completeze cuno[tin]ele noastre desprePlaneta Ro[ie.

Pentru analiza noilor date, \n perioada21–25 februarie 2005, a avut loc, la CentrulEuropean de Cercetare Spa]ial` [iTehnologic` din Noordwijk – Olanda –, o\ntrunire la care au participat peste 200de cercet`tori din Europa, SUA, Japonia,Rusia [i alte ]`ri.

Dezbaterile au avut ca punct de plecareultimele date transmise de c`tre sondaMars Express [i au atins subiecte precum:compozi] ia geologic` [i mineral` asuprafe]ei lui Marte, regiunile polare,clima, efectul gravita]iei sateli]ilor naturaliai planetei etc.

Mars Express –un an pe orbita lui Marte

For]ele Aeriene ale StatelorUnite au semnat, la sf#r[itul luniiianuarie, un contract \n valoare deaproximativ 170 milioane dolari cucompania Boeing pentru achizi]ionareaa trei sateli]i GPS (Global PositioningSystem). Contractul prevede, deasemenea, achizi]ionarea mai multorcomponente hardware pentru al]i treiastfel de sateli]i.

Programa]i s` intre \n serviciula \nceputul anului 2007, sateli]ii vorcontribui at#t la securizarea, c#t [i lacre[terea puterii semnalelortransmise prin sistemul de pozi]io-nare global`.

Sateli]i GPSpentru USAF

Oficialii chinezi au confirmat, la\nceputul acestui an, faptul c`urm`torul vehicul pilotat, Shenzhou6, este programat a fi lansat \n spa]iu

\n luna septembrie sau octombrie aacestui an [i va avea ca principalscop trimiterea pe orbit`, pentru operioad` de 5–6 zile, a doi astronau]i.

|n timpul petrecut la bordulmodulului orbital, echipajul va efectuamai multe experimente [tiin]ifice.

China dezvolt`programulShenzhou 6

Compania spa]ial` canadian`MDA (MacDonald, Dettwiler andAssociates) a anun]at recentc#[tigarea contractului privinddezvoltarea unui sistem de sateli]imilitari de supraveghere.

Departamentul Na]ional alAp`r`rii din Canada a specificat faptulc` sistemul de supraveghereSAPPHIRE va fi pozi]ionat pe orbitamedie a P`m#ntului [i va fi destinatsupravegherii traseelor sateli]ilor,precum [i a altor obiecte ce orbiteaz`\n jurul P`m#ntului.

MDA a ob]inutcontractulSAPPHIRE

Page 39: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

39CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

AEROSPA}IALE

Pagini realizate deMIRCEA HARITON

Oficialii companiei RSC ENER-GIA au dezv`luit noi detalii desprenaveta spa]ial` care va \nlocui, \ncur#nd, naveta Soyuz \n transferulechipajelor c`tre Sta]ia Spa]ial`Interna]ional`.

Dezvelirea unei machete la scara1:1 a modelului propus, Kliper, a avutloc \ntr-o conferin]` de pres`, la unuldin birourile RSC, l#ng` Moscova.Naveta reutilizabil`, av#nd ocapacitate de 6 oameni, va fi lansat`cu ajutorul unei rachete Zenit, vaopera pe orbit` \n mod independentp#n` la 15 zile, [i va r`m#ne docat`la ISS p#n` la 12 luni, de dou` ori maimult dec#t Soyuz. Modul de aterizarea navetei nu a fost \nc` determinat;

Kliper, un posibil\nlocuitorpentru Soyuz

inginerii studiaz` am#ndou` variantele– cu arip` [i aterizare pe pist` sau cupara[ut` [i aterizare pe ap`.

Chiar dac` oficialii RSC ENERGIAcred c` pot dezvolta Kliper c#t pentruo zecime din costul NASA, pentru nouls`u CEV – Crew Exploration Vehicle

–, vor fi necesare [i fondurisuplimentare programului spa]ial rus.|n condi]iile unei finan]`ri de 100%,naveta va fi gata pentru teste \n 2010.Rusia ar putea \ncheia un parteneriatcu U.E. sau cu alte ]`ri interesate –au declarat oficialii ENERGIA.

Agen]ia Spa]ial` European` a decis prelungirea misiuniisondei SMART-1 cu un an de zile, din august 2005 p#n` \naugust 2006.

|nscris` recent pe orbita lunar`, sonda urmeaz` s`cartografieze topografia Lunii [i compozi]ia ei mineralogic`

Misiunea SMART-1a fost extins`

cu ajutorul revolu]ionarului spectrometru D-Cixs, care varealiza un catalog al elementelor chimice de pe suprafa]aLunii.

Plasarea pe orbita lunar` a sondei SMART-1 a marcatsf#r[itul sec]iunii tehnologice a misiunii: aceasta a permisEuropei s` testeze sistemul de propulsie ionic` \n timpullungii traiectorii \n spiral` pe care SMART-1 a efectuat-o\ntre P`m#nt [i Lun`, pe o distan]` total` de 84 milioanekilometri, o distan]` comparabil` cu zborul unei misiuni

interplanetare. “Este pentru prima oar` c#ndun vehicul spa]ial cu propulsie electric`efectueaz` manevre de asisten]`gravita]ional`, exploat#nd atrac]ia exercitat`de Lun`” – a declarat Octavio Camino, [efulcontrolului la sol al misiunii din Darmstadt(Germania).

Echipa misiunii lui SMART-1 a mai f`cut[i unele teste de comunicare \n spa]iul\ndep`rtat, motivul fiind dorin]a de a \ncercatransmisii radio pe frecven]e mult mai ridicatedec#t cele tradi]ionale.

De asemenea, au fost testate [i cele 4instrumente miniaturizate aflate la bord:camera de luat vederi AMIE, spectrometreleD-Ciks, monitorul solar XSM (care va m`suravaria]iile de temperatur` ale Soarelui) [ispectrometrul \n infraro[u SIR.

|n data de 12 ianuarie 2005, a fost lansat`, de la Cape Canaveral Air ForceStation, sonda NASA Deep Impact. Misiunea ei este una inedit` [i spectaculoas`:s` lanseze un proiectil \n nucleul cometei Tempel 1, \n data de 4 iulie 2005.

Deep Impact este compus` din dou` module: sonda propriu-zis` [i proiectilul.Fiecare dintre aceste dou` module are propriile instrumente pentru navigare [iimagerie. Ele vor c`l`tori ca un singur modul timp de [ase luni (431 milioane dekm), dup` care se vor separa.

Separarea celor dou` module se va realiza cu 24 de ore \naintea impactuluipropriu-zis, iar proiectilul se va \ndrepta direct c`tre nucleul cometei, \n timp cesonda va trece pe l#ng` acesta.

Ciocnirea proiectilului cu nucleul cometei va produce un crater lat c#t unteren de fotbal, fapt care va face vizibil materialul din interiorul nucleului, materialprimordial, r`mas de la formarea sistemului solar.

A fost lansat Deep Impact

Un grup de companii specializate\n turism spa]ial [i aerospa]ial aformat o “federa]ie industrial`” \nscopul promov`rii [i dezvolt`riiturismului spa]ial la cele mai \naltestandarde de siguran]` [i confort.

Federa]ia, organizat` de c`treFunda]ia X Prize, propune vehiculedestinate turismului spa]ial,dezvoltate de companii ca: PioneerRocketplane, Scaled Composites,Space X, Space Adventures sauVirgin Galactic.

Primul scop al Federa]iei estecrearea unui nucleu de personal cares` dezvolte standardele turismuluispa]ial.

S-a \nfiin]atFedera]iaTurismuluiSpa]ial Industrial

Agen]ia spa]ial` rus` a plasatpe orbit`, la sf#r[itul lunii ianuarie, 2sateli]i. O rachet` Kosmos 3 M,lansat` de pe cosmodromul Plesetsk,din nordul Rusiei, a urcat pe orbitajoas` a P`m#ntului un satelit militar.Cel de-al doilea, av#nd o greutate de30 kilograme [i purt#nd denumireaTatiana, apar]ine Universit`]ii de Statdin Moscova [i a fost construit cuocazia anivers`rii a 250 de ani arespectivei institu]ii. Satelitulurmeaz` a fi folosit de c`treUniversitate \n scop educa]ional.

De asemenea, \ntr-un comunicatde pres` dat publicit`]ii la \nceputullunii februarie, Roskosmos a anun]at

c` va lansa 2 sateli]i iranieni decomunica]ie – Mesbah [i Sinah-1.Sateli]ii vor fi plasa]i pe orbit` dec`tre o rachet` Kosmos 3 M.

|nc` 2 sateli]iruse[ti pe orbit`

Page 40: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

40 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

REMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBER– LUNA– LUNA– LUNA– LUNA– LUNA

FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE

FOR}ELE AERIENE ROM@NE DE-A LUNGUL TIMPULUI

06.02.1896 – S-a n`scut, laBr`ila, Anastase Dragomir, inventatorulcabinei catapultabile, experimentat` \n1929 [i brevetat` \n Fran]a, la 2 aprilie1930.

27.02.1897 – A v`zut lumina zileicomandorul George Davidescu, partici-pant, \ntre anii 1933 – 1935, la cele dou`raiduri intercontinentale de traversarea Africii p#n` la Capetown. A fostcomandantul {colii Militare de Avia]ie\ntre anii 1939 – 1944.

16.02.1903 – Traian Vuia aprezentat Academiei de {tiin]e din Parisproiectul aeroplanului-automobil.

28.02.1908 – |n v#rst` de numai14 ani, Ion Romanescu, elev al Liceului“Carol I”, din Craiova, a \ncercat \n zborplanorul construit de el, micul inventatorfiind considerat de secretarul Federa]ieiAeronautice Interna]ionale cel mai t#n`rzbur`tor din lume. Zece ani mai t#rziu,\ncadrat \n Escadrila 12 “SPAD”,Romanescu a luat parte la celebrab`t`lie de la Verdun. A fost decorat depre[edintele Fran]ei cu “Crucea deR`zboi”.

02.1913 – Sunt \ncercate \n zbor, \n Anglia, avioanele Bristol-Coand`, careurmau s` fie achizi]ionate de statul rom#n.

10.02.1919 – S-a stins din via]`,\n Italia, c`pitanul Mircea Zorileanu.A fost primul autor rom#n de lucr`riliterare av#nd ca tem` zborul (“Cara-vana”, “Pentru Carpa]ii no[tri”, “IonPripitu – po[ta[ aerian” [.a.). Urna cucenu[a lui – adus` pe calea aerului deofi]eri aviatori – a fost a[ezat` la temeliamonumentului ridicat \n 1937, pestrada Paris, din Bucure[ti, unde, subun glob p`m#ntesc care simbolizeaz`drumurile “Oceanului Aerian”, st`scris numele marelui aviator.

07.02.1919 – |nrolat voluntar \navia]ia francez`, Romeo Popescu ob]inebrevetul de pilot la {coala militar` de laIstres, dup` care urmeaz` cursurile{colii Superioare de Aeronautic` de laPau, pe care o termin` str`lucit,clas#ndu-se primul din 600 de pilo]iaviatori.

10.02.1917 – S-a folosit, pentruprima dat` \n Rom#nia, telegrafia f`r` firla bordul unui avion.

18.02.1917 – Marele Cartier Gene-ral a subordonat ap`rarea antiaerian`Comandamentului Artileriei.

07.02.1927 – Ion Stroiescu abrevetat prima suflerie aerodinamic` din]ar` [i “Dispozitivul rigid de canalizarefor]at` a fileurilor de aer”.

01.02.1933 – A luat fiin]` aero-portul Constan]a.

13.02.1933 – C`pitanul DumitruHubert [i locotenentul AlexandruPapan`, doi a[i ai avia]iei militare,cuceresc, \n Germania, locul \nt#i [imedaliile de aur la campionatul mondialde bob – dou` persoane, \n fa]a a peste200.000 de spectatori.

01.02.1934 – S-a \nfiin]at Aero-clubul Oltenia, care avea [i o revist`proprie – “Aripa Oltean`”.

02.1935 – Petre Ivanovici, \nechipaj cu Irina Burnaia, au executat unraid peste trei continente, la bordul unuiavion de concep]ie [i fabrica]ie rom#-neasc` IAR-22. |n luna men]ionat`,echipajul a survolat Africa.

02.02.1936 – A murit, \ntr-unaccident de zbor, locotenentul PetreIvanovici, component al renumiteiescadrile de acroba]ie “Dracii Ro[ii” [iprotagonist al mai multor raiduri, printrecare [i cel p#n` la Lacul Victoria.

02.1939 – George Valentin Bibescu,\mpreun` cu pilotul Ioan Culuri [iradiotelegrafistul Enescu, au \nceput, cu unavion bimotor de tip POTEZ 56, un zborpentru deschiderea de noi rute aeriene pentrupropagand aeronautic [i turism, ajung#ndp#n \n localitatea african Bangui.

01.02.1912 – SublocotenentulNicolae Cap[a a realizat primul recordde \n`l]ime, ating#nd 2.000 metri cuun avion Farman.

Page 41: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

41CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

REMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBER– LUNA– LUNA– LUNA– LUNA– LUNA

FEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIEFEBRUARIE

Documentar realizat decomandor(r)

PETRE B@N~

FOR}ELE AERIENE ROM@NE DE-A LUNGUL TIMPULUI

05.02.1939 – Pilotul inginer IonCocia[u a efectuat raidul aerian Bucu-re[ti – Bombay – Bucure[ti (aproximativ15.000 km).

02.1940 – La {coala Politehnic`, \nprezen]a ministrului Aerului [i Marinei,generalul-adjutant Paul Teodorescu, [i a\ntregului corp profesoral, maiorul IonBungescu a deschis cursul “Construc]iide aparate antiaeriene”.

07.02.1943 – A avut loc un serviciudivin pentru pomenirea eroilor Regimen-tului 1 Artilerie Antiaerian` c`zu]i \n lupt`la Stalingrad.

28.02.1943 – Au fost citate, prin Ordinde Zi, comanda Regimentului 5 ArtilerieAntiaerian` [i a Divizioanelor 5, 8 [i 17.

02.1944 – For]a combativ` aartileriei antiaeriene rom#ne era de 85de baterii de 75–88 mm [i 92 baterii de20–37 mm.

13.02.1944 – C`pitanul Alexandru{erb`nescu a fost numit comandant alGrupului 9 V#n`toare, ca recunoa[tere afaptelor de vitejie s`v#r[ite \n lupteleaeriene, a competen]ei dovedite \n condu-cerea acestora. Pentru victoriile dob#nditefusese deja decorat cu “Virtutea Aerona-utic`”, “Crucea de Fier” clasa I [i cu ceamai \nalt` distinc]ie militar` de r`zboi,Ordinul “Mihai Viteazul”.

09.02.1945 – Corpul 1 Aerian a fostcitat pe \ntreaga Armat` Rom#n` pentrucontribu]ia adus` la victoriile din toamnaanului 1944 – eliberarea teritoriului na]ional[i pe Frontul de Vest.

14.02.1945 – Escadrila 109 Tran-sport cu Planoare [i-a \nceput activitatea pefront, pe urm`toarele aerodromuri dinUngaria [i Cehoslovacia: Miskolc, Lucenec,Zvolen, Piestany, f`r` a avea pierderi.

19.02.1945 – Brig`zile 1 [i 2 ArtilerieAntiaerian` au primit ordin de realizare anoi dispozitive de lupt` pentru ap`rareaunor aerodromuri pe Frontul de Vest.

25.02.1945 – Aflat \n a 176-a misiuneaerian`, adjutantul Traian D#rjan, lovitgrav de avioanele de v#n`toare inamice,[i-a \ndreptat, \n c`dere, avionul spre ocazemat german , pref`c#nd-o \n pulbere,o dat cu aeronava [i cu sine \nsu[i.

27.02.1951 – S-a \nfiin]at, laIanca, prima divizie de avia]ie reactiv`,av#nd \n frunte pe colonelul VasileCozma. Comandan]ii celor trei regi-mente – 11, 12 [i 14 – erau maiorii IonDeac, {tefan Gheorghiu [i AurelR`ican(foto). Divizia a fost dotat` cu120 de avioane IAK-17D [i IAK-23, c#te40 pentru fiecare regiment.

01.02.1948 – Centrul de Instruc]ie alAvia]iei s-a mutat de la Media[ la Tecuci, av#ndcomandant pe comandorul Mihai C linescu.

02.02.1948 – A murit SmarandaBr`escu, campioan` mondial` depara[utism. Pentru a sc`pa de urm`rireasecurit`]ii, aviatoarea se c`lug`rise [i \[iducea via]a la o m`n`stire catolic`.

02.02.1949 – Prin Ordin al MareluiStat Major, Divizia 1 Artilerie Antiaerian`(cu cele [ase regimente din subordine),Centrul de Instruc]ie al ArtilerieiAntiaeriene [i {coala de Ofi]eri de ArtilerieAntiaerian` au trecut \n subordineaComandamentului Artileriei.

15.02.1949 – ComandamentulAeronauticii a primit denumirea deComandamentul Avia]iei. S-a trecut laorganizarea avia]iei militare pe regimente[i batalioane de deservire aerodrom.

01.02.1956 – |n cadrul Regimentului99 Avia]ie Transport a luat fiin]` o escadril`de elicoptere, comandat` de c`pitanul IoanRepede.

27.02.1960 – ComandamentulAp`r`rii Antiaeriene a Teritoriului a fostreorganizat, desfiin]#ndu-se cele trei diviziide avia]ie de v#n`toare.

02.1962 – A plecat la Krasnodar, \nURSS, prima grup` de pilo]i pentru trecereala zborul pe avioane MiG-21 F-13.

02.1974 – Centrul de Medicin`Aeronautic` a primit diploma “PaulTissandier” din partea Federa]iei AerieneInterna]ionale, ca recunoa[tere a particip`riiactive la dezvoltarea medicinii aeronauticeinterna]ionale.

02.1990 – Preg`tiri intense laRegimentul de avia]ie de la MihailKog`lniceanu pentru trecerea peMiG-29 a pilo]ilor din unitate, instrui]i\n prealabil la Lugovia, \n Kazahstan.

21.02.1976 – Aeroclubul CentralRom#n a cump`rat 17 avioane noi deantrenament [i perfec]ionare Zlin-726,fabricate \n Cehoslovacia.

02.1981 – Grupul “Sirius”, coman-dat de generalul-maior Aurel Niculescu,[i-a \nceput activitatea la {coala Na]ional`a Avia]iei Militare (ENAM), din Angola,cu 156 de elevi. Dup` \nsu[irea cuno[tin-]elor teoretice, a urmat zborul pe avioane[i elicoptere. |n cursul lunii au sosit laNegoge, sediul {colii, 12 avioane IAR-823,6 elicoptere IAR-316 [i 6 avioane bimotorBN-2, toate din Rom#nia.

10.02.1999 – A fost inauguratCentrul Opera]ional de SupraveghereAerian` (ASOC).

04.02.2000 – A \nceput exerci]iulcomun pentru instruire multina]ional`“TEAM–DACIA 2000”, la care For]eleAeriene Rom#ne au participat cu 60 demilitari, un avion C-130 B, trei MiG-uri 21LanceR, un MiG-29 [i trei elicoptereIAR-330 PUMA.

02.2002 – Au continuat zborurileavioanelor C-130 Hercules \n cadrulmisiunii ISAF. Preg`tiri intense \nvederea particip`rii la exerci]iulmultina]ional “STRONG RESOLVE2002”, din Polonia.

02.2003 – Exper]i din armataFran]ei au vizitat Tab`ra de Instruc]ie[i Poligonul de tragere sol-aer CapuMidia, \n vederea unui exerci]iu comunde tragere cu racheti[tii antiaerienirom#ni.

Page 42: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

42 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

FILE DE ISTORIE

,ISTORIE AEROSPATIALÃPrima sta]ie spa]ial`

Modulul principal al sta]iei spa]iale sovietice MIR [i-a \nce-put c`l`toria orbital` pe data de 20 februarie 1986, av#nd la bordpe astronau]ii Leonid Kizim [i Vladimir Soloviev.

Cel de al doilea modul, Kvant-1, a fost ad`ugat un an mai

t#rziu. Pentru cuplarea celor dou` module, astronau]ii YuriRomanenko [i Alexander Laveikin, au fost nevoi]i s` fac` o ie[ire\n afara sta]iei pentru a \ndep`rta un s`cule] cu reziduuri careocupase unul dintre loca[urile de cuplare.

|n 1989, sta]ia spa]ial` a primit cel de al treilea modul,Kvant-2, \nzestrarea acestuia permi]#nd astronau]ilor o mai maremobilitate pe timpul misiunilor executate \n afara sta]iei.

|n decembrie 1990, jurnalistul nipon Toyohiro Akiyama arealizat o transmisiune \n direct de la bordul sta]iei spa]iale,av#nd drept subiect misiunile astronau]ilor.

Pe 4 februarie 1993, nava-cargo Progress M-15 a desf`[urato “oglind`“ gigantic`, la numai 230 de metri de MIR, \n cadrulexperimentului Znamya-2, menit s` testeze surse alternativepentru iluminarea ora[elor situate dincolo de Cercul Arctic.

La 8 ianuarie 1994, naveta Soyuz TM-18 decola c`tre MIR,av#nd la bord un nou echipaj format din trei membri, inclusiv pespecialistul \n medicin` Valery Polyakov. Acesta din urm` aveas` r`m#n` la bordul sta]iei spa]iale nu mai pu]in de 438 de zile,

stabilind un record absolut pentru cea mai lung` misiune \nspa]iu.

|ncep#nd cu prim`vara anului 1995, astronau]i apar]in#ndNASA. au devenit oaspe]i pe termen lung ai sta]iei spa]iale. Ca oanticipare a misiunilor comune ruso-americane, suprafa]a util`a sta]iei a fost m`rit`, prin ad`ugarea unui nou modul.

La 26 aprilie 1996, dup` un deceniu de existen]`,construc]ia sta]iei spa]iale MIR a fost finalizat`. O dat` cuconectarea ultimului modul, Priroda, ultimul port vacant al sta]ieia fost ocupat.

|n martie 1996, americanul Shannon Lucid a ajuns labordul sta]iei, pentru o misiune de 179 de zile, devenindastronautul NASA. care a efectuat cel mai lung zbor spa]ial.

Anul 1997 a fost unul de r`u augur pentru MIR, sta]iaspa]ial` fiind nevoit` s` fac` fa]` unui incendiu la bord [i uneicoliziuni cu o nav`-cargo. Aceste incidente aveau s` tensionezerela]iile dintre Agen]ia Spa]ial` Rus` [i NASA.

La 20 noiembrie 1998, naveta spa]ial` Proton atransportat pe orbit` primul modul al Sta]iei Spa]ialeInterna]ionale, Zarya, deschiz#nd un nou capitol \n explorareaspa]iului.

|n anul 2000 a fost \nfiin]at` o corpora]ie \n scopul de astr#nge fonduri pentru p`strarea pe orbit` a “bunicu]ei” MIR.De[i l`udabil`, ini]iativa a fost sortit` e[ecului.

De-a lungul existen]ei sale, sta]ia spa]ial` MIR s-a dovedita fi o gazd` primitoare, printre “musafirii” s`i num`r#ndu-se oserie de astronau]i –sirianul MohammedFaris (1987), bul-garul AlexanderAlexandrov (1988),afganul Abdul AhadMohmand (1988),francezii Jean-LoupChretien (1988) [iMichel Tognini(1992) – [i oamenide [tiin]`, precum:austriacul FranzFibek (1991), ger-manii Klaus DietrichFlade (1992) [i UlfMerbold (1994).

Explozia navetei spa]ialeamericane Challenger, catastrof`\n care [i-au pierdut via]a [apteastronau]i.

Lansarea sta]iei spa]ialesovietice MIR.

Vladimir Titov [i MusaManarov au devenit primii astronau]icare au executat o misiune spa]ial`cu o durat` mai mare de un an, labordul sta]iei MIR.

A avut loc testarea \n zbor aprimului avion proiectat integral pecomputer – Boeing 777.

A devenit opera]ional sistemulde pozi]ionare global` prin satelit –G.P.S.

1986 1988

1994

1995

Page 43: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

43CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

FILE DE ISTORIE

Pagini realizate de locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

ISTORIE AEROSPATIALÃ,Misiune pe Marte

Dup` o c`l`torie care a durat 7 luni, la 4 iulie 1997, MarsPathfinder a aterizat pe Marte. Acesta a fost \nceputul unei misiunide explorare care avea s` se dovedeasc` a fi un succes deplin.

Mars Pathfinder a fost rezultatul unuiproiect care urm`rea identificarea unei

modalit`]i de a transporta pe Marte un robot autonom capabils` transmit` c`tre P`m#nt informa]ii c#t mai exacte desprePlaneta Ro[ie. Mars Pathfinder nu numai c` [i-a \ndeplinit cusucces misiunea ini]ial`, dar a reu[it s` transmit` o cantitate deinforma]ii utile care i-a uluit p#n` [i pe proiectan]ii s`i.

Pentru a ajunge \n bune condi]ii pe Marte, Mars Pathfindera utilizat o metod` inovativ`, folosind at#t o para[ut` specialproiectat` pentru a-i \ncetini “c`derea” prin atmosfera rarefiat`a planetei, c#t [i un sistem de perne de aer menit s` atenueze[ocul impactului cu solul.

Pentru explorarea Planetei Ro[ii, NASA a folositinstrumentele [tiin]ifice de la bordul navetei Mars Pathfinder [ispectrometrul cu raze X Alpha Proton din \nzestrarea robotului-cerceta[ Sojourner Rover, utilizat pentru determinareacompozi]iei solului mar]ian.

Robotul Sojourner Rover, av#nd 65 cm lungime, 48 cml`]ime [i 30 cm \n`l]ime, c#nt`rea 10,5 kilograme pe P`m#nt [inumai 4 kilograme pe Marte, datorit` diferen]ei de dimensiunea celor dou` planete.

De la aterizarea pe Marte [i p#n` la ultima transmisie de

date, efectuat` la 27 septembrie 1997, Mars Pathfinder a trimisc`tre “cas`“ mai mult de 17.000 de imagini, precum [i o mul]imede informa]ii referitoare la clima planetei [i la compozi]ia chimic`a solului mar]ian. Analiz#nd aceste date, cercet`torii au ajuns laconcluzia c`, la un anumit moment al existen]ei sale, Marte afost o planet` cald` [i umed`, beneficiind de cantit`]i importantede ap` \n stare lichid`.

Telescopul Hubblea oferit pentru \nt#ia oar`astronomilor posibilitateade a cerceta, prin vizaredirect`, corpuri cere[tisituate \n afara sistemuluinostru solar.

|n 1998, cu ajutorulacestui telescop a fost des-coperit` o stea \n constela]iaTaurus, aparent at#rn#nd lacap`tul unui fascicul delumin`, \n imediata veci-n`tate a unor stele binare. Aceast` descoperire avea s`aduc` atingere unor teorii conven]ionale despre na[terea[i evolu]ia planetelor, oferind, \n acela[i timp, o nou` ipotez`de lucru cercet`torilor care studiaz` formarea sistemuluinostru solar.

E c h i p a j u lformat din astro-nau]ii Bill Shep-herd, Serghei Kri-k a l e v [ i Y u r iGidzenko urma s`porneasc` spreSta] ia Spa] ia l`Interna]ional`, labordul naveteiSoyuz, \n 1998.

Datorit` unei \nt#rzieri survenite \n construc]ia modululuirusesc al sta]iei, misiunea a fost am#nat` cu aproape doiani.

NASA a \nceput explorareaPlanetei Marte, cu ajutorul naveteispa]iale Mars Pathfinder [i arobotului-cerceta[ SojournerRover.

Telescopul spa]ial Hubble a\nregistrat primele imagini cu o planet`din afara sistemului nostru solar.

A fost lansat` prima navet`spa]ial` cu propulsie ionic` - DeepSpace 1.

Astronau]ii Yuri Gidzenko, BillShepherd [i Serghei Krikalev audevenit primii reziden]i ai Sta]ieiSpa]iale Interna]ionale.

Explozia navetei americaneColumbia, soldat` cu moartea a[apte astronau]i.

Locotenent-colonelul YangLiwei a condus prima misiunespa]ial` chinez`.

1997

1998

2000

2003

Page 44: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

44 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

FILE DE ISTORIE

ARTILERIA ANTIAERIANÃROMÂNÃ |N TIMPUL

CELEI DE-A DOUACONFLAGRA}II MONDIALE

ARTILERIA ANTIAERIANÃROMÂNÃ |N TIMPUL

CELEI DE-A DOUACONFLAGRA}II MONDIALEAc]iunile de lupt` \mpotriva

inamicului sovietic (1944)

Ac]iunile de lupt` ale avia]iei sovietice au fostconcentrate, \n perioada primelor 3 luni ale anului1944, \n sprijinul trupelor proprii. Totodat`, \n lunileianuarie [i februarie, s-au executat atacuri asupraportului Odessa, Dalnic [i T`tarca, precum [i asupraaltor obiective dispuse \n raza de ac]iune a CorpuluiAerian Rom#n.

Unit`]ile de artilerie antiaerian` din compunereaCorpului Aerian Rom#n aveau misiunea de a asiguraap`rarea trupelor de uscat, precum [i aaerodromurilor, nodurilor de comunica]ie feroviare

[i rutiere importante [i a altor obiective din ad#ncimeazonei operative, care, \nc` din primele luni ale anului1944, cuprindea Moldova de la Carpa]i la Nistru, dela linia frontului p#n` la aliniamentul Foc[ani – Br`ila,incluz#nd [i Dun`rea maritim`.

Divizioanele de artilerie antiaerian` din cadrulRegimentului 15 Artilerie Antiaerian`, men]inute laOdessa, au executat trageri intense, reu[ind, numai\n luna ianuarie, s` doboare 7 avioane \n cursulcelor 11 atacuri ale avia]iei sovietice.

Avia]ia inamic` a efectuat, totodat`,incursiuni [i recunoa[teri \n ad#ncime laChi[in`u, Tiraspol, Sulina [i chiar laZimnicea [i Giurgiu, cu avioane de tipulPE-2 [i DB-3, care au lansat [i para[uti[tila Orhei [i B`l]i.

Ca urmare, un accent deosebit a fostpus pe m`surile de combatere apara[uti[tilor, a debarc`rilor de pe mare,precum [i pentru respingerea atacurilorterestre \ntreprinse de agen]ii [i partizaniicare executau ac]iuni de distrugere [isabotaj. S-au luat m`suri intense deap`rare apropiat` a pozi]iilor de tragere [ia posturilor de comand`, pentru lupta la

\ncercuire [i pentru protec]ia leg`turilor telefonice.|n cursul lunii martie 1944, sub loviturile

Fronturilor 2 [i 3 Ucrainean pe direc]ia Krivoirog–Tiraspol, trupele germano-rom#ne s-au retras succesivpe Bug, apoi pe aliniamentul Vosnesensk – Nicolaev,iar dup` c`derea ora[ului Odessa, la 12 aprilie 1944,pe Nistru, \ntre Dub`sari [i Limanul Nistrului.

|n aceste condi]ii, la \nceputul lunii aprilie,dispozitivele Regimentului 15 Artilerie Antiaerian` [iale Regimentului 2 Artilerie Antiaerian` au suferitregrup`ri succesive, astfel c`, la 6 aprilie 1944, eles-au retras de la Odessa. |n urma ajungerii trupelorsovietice pe Nistru, Regimentul 15 ArtilerieAntiaerian`, instalat cu postul de comand` la Vaslui,a preluat protec]ia obiectivelor de pe Valea B#rladului,

lu#nd \n subordine toatemijloacele de ap`rare antiae-rian` aflate la nord de liniaPiatra Neam] – Vaslui [iTighina.

O dat` cu ajungereafrontului pe teritoriul na]ional,Marele Stat Major a ordonat,\nc` de la 23 martie 1944, casec]iile de artilerie antiaerian`u[oar` apar]in#nd unit`]ilor dinarmata de uscat [i care,temporar, s-au subordonatoperativ brig`zilor de artilerieantiaerian` pentru ap`rareaobiectivelor de teritoriu, s` fieretrase treptat [i s` se

\napoieze, p#n` la 1 aprilie 1944, la unit`]ile organice(companiile antiaeriene ale diviziilor de infanterie [iplutoanele antiaeriene din organica divizioanelor deartilerie).

|n luna aprilie, ac]iunile trupelor sovietice au fostdeosebit de active, acestea urm`rind prin lupteofensive violente, duse pe direc]ia general` Ia[i, s`cucereasc` ora[ul, sau cel pu]in s`-[i consolidezecapul de pod la sud de Jijia.

Au fost, \ns`, \nt#mpinate de rezisten]a \nd#rjit`a diviziilor rom#ne, care nu au cedat cu nici un pre]capitala Moldovei. Mai mult, \n luna mai, trupelegermane [i rom#ne au organizat [i executat, la r#ndullor, ac]iuni cu caracter ofensiv \n acest raion, \nscopul lichid`rii capului de pod al trupelor sovietice lasud de Jijia [i consolidarea capului de pod al trupelorrom#ne la nord de Bahlui. |n ambele ac]iuni auparticipat, al`turi de Divizia blindat` “Gross

Deutchland”, Diviziile 18 [i 3 infanterie rom#ne.Ac]iunile s-au soldat cu mari pierderi [i de o parte, [ide alta.

|n toat` aceast` perioad`, inclusiv \n iunie 1944,ac]iunile avia]iei sovietice au fost deosebit deagresive. Concomitent cu recunoa[terile executate\n zona Bac`u – Vaslui – Constan]a, avia]ia dev#n`toare – bombardament a executat atacuri la sol,\ndeosebi asupra grup`rilor de artilerie. Cu forma]iimici, avia]ia inamic` a lovit cu insisten]`aerodromurile, caz`rmile, g`rile [i trupele din ora[eleRoman, Piatra Neam], Bac`u, Hu[i, B#rlad, Vaslui,Tulcea, Sulina [i Constan]a.

Bateriile [i divizioanele de artilerie antiaerian`au ripostat prin trageri masive. Pentru ap`rareanodurilor batalionare din prima linie, at#t bateriile demitraliere de 13,2 mm, c#t [i cele de tunuri de calibrumic din f#[ia marilor unit`]i din linia \nt#i ocupaudispozitivul noaptea sau \n zorii zilei, cu m`suri severede camuflare, ad`postire [i de ap`rare apropiat`,toate subunit`]ile fiind dotate cu grenade pentru luptaapropiat`. |ntruc#t atacurile aeriene asupra unorpuncte sensibile au fost tot mai puternice, pentrumotivarea personalului, \n jurnalul de opera]ii al Brig`zii2 Artilerie Antiaerian`, se consemna: “Domnul Mare[alAntonescu a dispus s` se acorde osta[ilor carem#nuiesc arme antiaeriene c#te 10.000 de leirecompens` pentru fiecare avion inamic dobor#t pe

teritoriul Rom#niei, \n afar` de altedistinc]iuni ce se vor acorda.Avioanele dobor#te trebuie s` fieomologate.”

|n luna iunie, ac]iunile avia]ieisovietice au sl`bit oarecum \nintensitate, dar atacuri s-au maiexecutat, mai mult \n e[alonul\nt#i, asupra obiectivelor [irezervelor de la Adjudeni, Micl`-u[eni [i aerodromul Roman. S-amen]inut, de asemenea, activi-tatea de recunoa[teri \n toat` zonade opera]iuni (Moldova), asupraDeltei [i \n Dobrogea.

Conducerea Armatei Rom#ne \n inspec]iela o baterie de artilerie antiaerian`, \n anul 1944

Pluton din eroica Baterie 271Proiectoare - august 1944

Artileri[ti antiaerieni ac]ion#nd pentru ap`rareateritoriului na]ional

Page 45: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

45CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

FILE DE ISTORIE

Locotenent MIRCEA BARAC

Bibliografie:General de corp de armat` (r.) Vasile B`rboi, general de

brigad` (r.) Titus Popescu, general de brigad` (r.) EugenTeodorescu, locotenent-colonel Visarion Neagoe, “Istoria Artileriei[i Rachetelor Antiaeriene Rom#ne”

Pentru ap`rareaobiectivelor de pe

teritoriul na]ional

|n perioada 4 aprilie – 19 august 1944, avia]iaanglo-american` a efectuat, asupra unor obiectivedeosebit de importante de pe teritoriul ]`rii, lovituriaeriene executate cu forma]ii masive de avioane debombardament. Efectele au constat \n mari pierderimateriale [i de vie]i omene[ti, cu \nsemnateconsecin]e asupra continu`rii r`zboiului.

Pentru organizarea ap`r`rii antiaeriene \mpotrivaloviturilor executate de avia]ia anglo-american asupraobiectivelor de pe teritoriu, Comandamentul ArtilerieiAntiaeriene rom#n, \n cooperare cu Comandamentulgerman, a avut \n vedere asigurarea ripostei la toate\n`l]imile, pe toate direc]iile de atac la obiective,concentr#nd totalitatea mijloacelor pentru cele maiimportante obiective, respectiv Bucure[ti [i Ploie[ti.

|n acest sens, for]a combativ` a artilerieiantiaeriene rom#ne a crescut \n cursul anului 1944de la 85 baterii de 75-88 mm [i 92 baterii de 20-37mm, \n ianuarie 1944, la 102 [i, respectiv, 99 baterii.|n august 1944, un spor calitativ s-a produs [i prinprezen]a bateriilor germane, \nzestrate cu tunuri decalibru mare (105 [i 128 mm), tehnic` eficace \ntragerile la \n`l]imi mari, de 7.000-8.000 de metri.

Astfel, din punct de vedere organizatoric, artileriaantiaerian` rom#n` era compus` din 4 brig`zi cu 10regimente de artilerie antiaerian`, totaliz#nd circa 200de baterii – jum`tate de calibru 75-88 mm, iar cealalt`jum`tate de calibru 20-40 mm.

|n ceea ce prive[te \ntrebuin]area marilor unit`]i[i unit`]ilor de artilerie antiaerian` [i reparti]ia lor peobiective, \n zona operativ` ac]ionau 3 regimente deartilerie antiaerian`, cu un total de circa 50 de baterii,pentru ap`rarea antiaerian` a obiectivelor apar]in#ndtrupelor din compunerea Armatelor 3 [i 4, precum [ia Corpului Aerian din Moldova, p#n` la linia Foc[ani-Br`ila-Dun`rea maritim` inclusiv. Celelalte 150 de

baterii, adic` 75% din total, au fost repartizate pentruobiectivele din zona interioar`: Ploie[ti, Bucure[ti,Cernavod`, Constan]a, Bra[ov, Re[i]a, Hunedoara,Giurgiu. Se poate aprecia c` aceasta a fost o reparti]iejudicioas`, care a ]inut seama de nevoile reale at#tdin zona operativ`, c#t [i de pe teritoriul na]ional.

Privind zona interioar`, la cele 150 de bateriirom#ne[ti se ad`ugau circa 60 de baterii germane,destinate \ndeosebi ap`r`rii antiaeriene a zoneipetrolifere Ploie[ti [i a obiectivelor Giurgiu,Cernavod`-Constan]a. |n total, pentru ap`rareaantiaerian` a obiectivelor de teritoriu, s-au \ntrebuin]at210 baterii de artilerie antiaerian`. Interesant deremarcat este faptul c` aceste subunit`]i au fostdislocate, \n marea lor majoritate, la obiectivele careau fost vizate [i bombardate de avia]ia american`.

Din punct de vedere al repar-ti]iei subunit`]ilor la obiective,pentru ap`rarea antiaerian` aplatformei petroliere Ploie[ti-C#mpina s-au \ntrebuin]at 83 debaterii, din care 45 de baterii eraugermane; pentru Bucure[ti, 52 debaterii, toate subunit`]i rom#ne[ti.Urmau, \n ordine, Constan]a-Fete[ti, cu 25 de baterii, Bra[ov,cu 13 baterii apoi Re[i]a – 12 baterii,Foc[ani – 11, Gala]i –10, Hune-doara – 8, Giurgiu – 3 baterii.

Din punct de vedere al \ntre-buin]`rii tehnicii, \n func]ie deposibilit`]ile de lupt`, s-au folosittunuri de calibre superioare, [i

anume: 7 baterii de 128mm pe cale ferat` [i 10baterii de 105 mm, restul bateriilor decalibru mijlociu fiind de 88 mm. Calibrelede 105 [i 128 mm aveau posibilitatea de acombate eficace ]intele aeriene evolu#ndla plafoanele de 7.000 de metri [i mai sus,adic` tocmai acolo unde zburau avioaneleanglo-americane, pentru a evita foculbateriilor de calibru 75-88 mm; de remarcatc`, pentru ap`rarea Bucure[tiului, existaunumai calibre p#n` la 88 mm.

Ca un aspect calitativ important, estede men]ionat existen]a \n dotare a sta]iilorde radioloca]ie de tragere tip Würtzburg,tehnica cea mai modern` a momentului;astfel, din totalul de 42 de sta]ii existente\n Rom#nia, 29 erau dispuse la Ploie[ti,deservind bateriile de tragere, la Bucure[ti– 8 [i la Cernavod` – 5.

|n general, materialul din dotareaartileriei antiaeriene – tunurile de 88 mmKrupp, de 75 mm Vickers, de 37mmRheinmetall, aparatele de conducere afocului de tipuri le Bungescu sauKapagerat-40, sta]iile de radioloca]ie

Würtzburg, tunurile automate de 20 mm Gustloffetc. erau la nivelul celor existente \n dotarea altorarmate aflate \n conflagra]ie. O problem` deosebit`pentru artileria antiaerian` o constituia plafonulmaxim; avia]ia anglo-american`, sesiz#ndeficacitatea tunurilor de 75 [i 88 mm p#n` la 6.000-6.500 m, [i-a ridicat treptat plafonul de zbor la7.000m, reduc#ndu-se astfel mult din eficacitatea

materialului; pentru atacurile la \n`l]imi de 4.000 m[i foarte jos, eficacitatea fusese deja demonstrat`at#t pe frontul de r`s`rit, c#t [i la respingerea ataculuiamerican de la 1 august 1943.

Un alt parametru care a definit lupta artilerieiantiaeriene l-a constituit intensitatea focului,exprimat` prin consumul de muni]ii. Astfel, pentrurespingerea avia]iei anglo-americane \n perioada 4aprilie – 19 august 1944, rezult` un total de circa330.000 proiectile, din care \n jur de 283.000 calibresuperioare, adic` 75 – 128 mm.Totalul acestei muni]iise cifra la circa 10.000 de tone; valorile aproximative\n bani au \nsumat circa 1 miliard de lei \n valutaanului 1944. A fost un efort economic impresionantpentru acea perioad`.

Analiz#nd problema consumului mediu de

proiectile pentru dobor#rea unui avion, rezult` unconsum de 1.350 de lovituri de calibru mijlociu [imare pentru un avion dobor#t (284.000 de proiectilepentru 210 avioane dobor#te). Pentru perioada celuide-al doilea r`zboi mondial, aceste consumuri, pentruo dobor#re de avion, pot fi considerate ca fiindnormale.

Se poate aprecia, de asemenea, c` eficien]adispozitivului ap`r`rii antiaeriene a fost pe m`suraposibilit`]ilor materialului, efectivele de ofi]eri,subofi]eri [i trup` au dovedit spirit de abnega]ie \nlupt`, iar prin nivelul de preg`tire a speciali[tilor(ochitori, telemetri[ti, radiolocatori[ti etc.), se poatespune c` au folosit la maxim posibilit`]ile din dotare.

Aspectele prezentate \nf`]i[eaz` un tablou deansamblu al ripostei artileriei antiaeriene, al for]eicombative [i al modului de \ntrebuin]are \n lupt`,tablou care cuprinde ac]iuni desf`[urate de c`treap`rarea antiaerian` rom#n` p#n` la data de 23august 1944, moment \n care Rom#nia a trecut departea Na]iunilor Unite.

Amplasamentul unui tun de 37mm dinap`rarea antiaerian` a Capitalei

Tun antiaerian sistem Skoda, calibru76,5 mm, model 1925, utilizat

\n cel de-al doilea r`zboi mondial(va urma)

Page 46: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

46 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

ANIVERSARE

SCURT ISTORIC. Cuamabilitatea-i cunoscut` [i verva-icaracteristic`, comandorulSandachi a trecut \n revist`,special pentru publica]ia “CERSENIN”, principalele repere [i datede referin]` ale institu]ieianiversate. Am aflat, astfel, c`primul care a lansat ideea unuimuzeu al avia]iei rom#ne a fost

\nsu[i marele istoric [i om politicNicolae Iorga. Apoi, dup` primulr`zboi mondial, Liga Na]ional`Aeronautic` a f`cut primeledemersuri concrete, reu[ind s`adune \ntr-un punct muzeisticmaterialul de r`zboi capturat dearmata rom#n` pe timpul ostilit`-]ilor militare. Dup` 1970, gra]ieeforturilor generalilor Aurel

MUZEUL AVIA}IEIla 15 ani de prestigioas` existen]`

La 2 martie 2005 s-au \mplinit 15 ani de c#nd, printr-o Hot`r#re a GuvernuluiRom#niei, a fost \nfiin]at Muzeul Avia]iei – prestigioas` institu]ie de cultur`, educa]iepatriotic` [i propagand` tehnico-[tiin]ific` a categoriei noastre de for]e armate,structur` de referin]` a Statului Major al For]elor Aeriene, punct de atrac]ie pentru unnumeros [i larg public iubitor de cunoa[terea glorioaselor tradi]ii ale aripilorrom#ne[ti deja centenare.Evenimentul a fost marcat printr-un Ordin de Zi al [efului Statului Major General,generalul dr. Eugen B`d`lan, [i printr-un Mesaj al [efului Statului Major al For]elorAeriene, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, [i a fost onorat de prezen]ageneralului-maior dr. Mihail Orzea]`, loc]iitorul [efului Statului Major al For]elorAeriene, care a \nm#nat diplome [i plachete jubiliare celor mai ilustrativepersonalit`]i ale aeronauticii rom#ne[ti.Cu prilejul acestui moment aniversar, la sediul Muzeului Avia]iei din {oseauaBucure[ti-Ploie[ti, kilometrul 16,5 au fost vernisate expozi]ia “|nsemneleAeronauticii Rom#ne[ti”, cuprinz#nd piese rare de vestimenta]ie, arme [i insigneapar]in#nd avia]iei militare [i civile, [i expozi]ia de fotografii [i documente “MuzeulAvia]iei – 15 ani de existen]`”, care marcheaz` cele mai importante momente dinactivitatea tinerei institu]ii muzeistice a For]elor Aeriene Rom#ne.

Niculescu [i Gheorghe Z`rnescu,afla]i, \n acea vreme, la comandaavia]iei militare, la Boboc [i Media[s-au pus bazele viitorului muzeu.|ns` patrimoniul de profil a trecut,printr-un protocol, \n zestreaactualului Muzeu Militar Na]ional.

Dup` evenimentele dindecembrie 1989, procesul reali-z`rii Muzeului Avia]iei s-aaccelerat. Guvernul a aprobat, la2 martie 1990, \nfiin]area institu-]iei, specific#ndu-se chiar posibilasa loca]ie – Pavilionul “H”, dinincinta Parcului Her`str`u.Lucrurile \ns` au trenat, dinmotive birocratice, iar muzeul afunc]ionat, mai bine de un an, \ncorturi (!), \n perimetrul Bazei 90Transport Aerian. Abia dup` aceeaMuzeul Avia]iei a primit un spa]iuc#t de c#t corespunz`tor, peAeroportul B`neasa, pentru ca, la\nceputul lui 1999, s` se mute \nloca]ia unde func]ioneaz` [i \nprezent. Suprafa]a actual` aspa]iului muzeistic este de circa60.000 mp, din care 6.800 mp oreprezint` suprafa]a construit`(inclusiv Sala Hermann Oberth, dela Media[).

ORGANIZARE. MuzeulAvia]iei a fost \nfiin]at pentrucinstirea ilu[trilor \nainta[i aiaripilor rom#ne[ti [i pentrure\ntregirea \n patrimoniulna]ional a realiz`rilor de prestigiudin domeniul aeronautic. |n acestscop, institu]ia a fost organizat`potrivit legisla]iei \n vigoare [i

func]ioneaz` pe trei sec]ii: Istoriaaeronauticii na]ionale [i uni-versale, al c`rei [ef este prof.univ. dr. Valeriu Avram, renu-mit cercet`tor [i istoriograf \ndomeniu; Tehnica de for]eaeriene, sec]ie condus` de ing.aeronave Andrada Lehr; Isto-ria rachetelor [i a cercet`riispa]iale, condus` de c`pitan-comandorul Mircia }iplea (laMedia[).

Pe l#ng` cei trei [efi de sec]ie,institu]ia mai are \n organigram`un muzeograf (ing. CarmenBe[cuc`), trei gestionari custozi,un specialist \n radioloca]ie(maistrul militar clasa I NicuNicolae), o bibliotecar` (MariaSandachi), un fotograf (Aurelia

Vochin), compartiment adminis-trativ-contabil. Din p`cate, nu sunt\nc` \ncadrate func]iile derestaurator, supraveghetor sal` [i\ngrijitor.

Dar chiar [i a[a, subdimen-sionat, personalul MuzeuluiAvia]iei este unul de cea mai bun`calitate, devotat institu]iei, profe-sionist “p#n` \n m`duva oaselor”,cum apreciaz` directorul muze-ului, deschis spre nou, disciplinat,plin de solicitudine fa]` de oaspe]i[i vizitatori.

PATRIMONIU. La nivelulanului 2004, zestrea muzeistic` ainstitu]iei a fost evaluat` la maimulte miliarde de lei (\n costurispecifice ). Aici se includ cele 24de colec]ii [i 5 arhive documen-tare, cuprinz#nd \n total peste15.000 de titluri care au apar]inutpionierilor aeronauticii rom#ne[ti[i mondiale, peste 20.000 devolume de specialitate (\n biblio-tec`), precum [i un parc cu 62 depiese muzeistice – aeronave,piese de artilerie, rachete

antiaeriene, sta]ii de radioloca]ie.Printre cele mai valoroase

colec]ii ale muzeului se num`r`cele dedicate lui Aurel Vlaicu(diploma de inginer ob]inut` laabsolvirea Politehnicii dinMünchen, obiecte personale,documente, brevete, scrisori,caschet` militar`, masc` mortu-ar`), Henri Coand` (colec]ieunic` \n lume, cuprinz#nd 80 decolete doar \n parte cercetate,primite de la Paris, diplome,pliante, fotografii, stenograme dela [edin]ele de lucru, insigne,manuscrise originale, scrisori,obiecte personale de vestimen-ta]ie), Smarandei Br`escu(2.000 de fotografii originale),Elie Carafoli, Henri August

MUZEUL AVIA}IEI

ComandorulGeorge Paul Sandachi –

directorulMuzeului Avia]iei

Aspect de la festivitatea de \nm#nare a diplomelor[i plachetelor jubiliare

Page 47: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

47CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

ANIVERSARE

(creator de aparate de zbor),Petre Ivanovici (pilot \n vestitaescadril` “Dracii Ro[ii”), RaduManicatide, Francisc Galeno(comandantul Grupului 5Bombardament, din cel de-aldoilea r`zboi mondial, decorat cucea mai \nalt` distinc]ie de avia]ie– Ordinul “Virtutea Aeronautic`”\n grad de comandor), AlexandruMarcu (a zburat, printre primiipilo]i rom#ni, avionul supersonicMiG-21) etc.

De asemenea, \n principalelecl`diri ale muzeului sunt amena-jate, pe spa]ii largi, Sala deini]iere \n avia]ie Traian Vuia,cuprinz#nd momentele de v#rf aleaeronauticii rom#ne[ti, Sala HenriCoand` (motoare, machete etc.),Sala Radu Manicatide (cu maimulte tipuri de aparate de zborconstruite de el), Sala \nsemneloroficiale ale For]elor AerieneRom#ne (1947–2005), Salaistoriei radioloca]iei (caremarcheaz` 50 de ani de existen]`a Trupelor de Radioloca]ie), Salaistoriei rachetelor [i cercet`riispa]iale (care func]ioneaz` laMedia[, \n casa ce a apar]inutsavantului sibian Hermann Oberth,[i care cuprinde [i activitateaastronau]ilor rom#ni DorinPrunariu [i Dumitru Dediu).

ACTIVIT~}I SPECI-FICE. Desigur, principala preo-cupare a personalului acesteiinstitu]ii o constituie c`utarea,adunarea, clasificarea, expunerea[i conservarea de noi [i reprezen-tative piese de interes muzeistic.|n acest sens, Muzeul Avia]iei aremai multe protocoale de cola-borare fie cu institu]ii similare dinalte ]`ri (SUA, Fran]a, Polonia,Germania), fie cu institu]ii de profil

autohtone (Muzeul Olteniei,Muzeul de la Ia[i, Muzeul Bana-tului etc.). Muzeul colaboreaz`, deasemenea, cu Academia Rom#n`,cu OSIM (peste 20 de activit`]i cutematic` aviatic`, \n ultimii ani),cu Academia For]elor Aeriene“Henri Coand`”, cu ARPIA, cuAcademia Civil` de Avia]ie, cuROMATSA etc.

O alt` direc]ie important` deac]iune o reprezint` populari-zarea, prin diverse c`i [i mijloacespecifice, a glorioaselor tradi]ii aleaeronauticii rom#ne[ti, a impre-sionantului patrimoniu din zestreamuzeului. Acest obiectiv seatinge, \n primul r#nd, printr-odens` [i elaborat` “ie[ire \nlume”. Ceea ce \nseamn`: expozi]ii permanente [i ocazio-nale at#t \n ]ar`, c#t [i \n str`in`tate(Fran]a, SUA); elaborarea unorlucr`ri [i c`r]i de specialitate(“Istoria aeronauticii militarerom#ne 1910–1916”, de prof.

univ. dr. Valeriu Avram, “Contri-bu]ii rom#ne[ti la dezvoltareaaeronauticii la \nceputul secoluluiXX”, de comandor George PaulSandachi [i Valeriu Avram, “Istoriaavia]iei reactive”, de comandorGeorge Paul Sandachi, “Generalulaviator ing. Gheorghe Negrescu”,de prof. univ. dr. Valeriu Avram,“Traian Vuia [i avioanele saleprofetice”, de general-locotenent\n retragere Iosif Rus [i comandorGeorge Paul Sandachi etc.);

acordarea de asisten]` despecialitate unor institu]ii (Aero-portul Interna]ional Henri Coand`;ROMATSA; Autoritatea Aerona-utic` Civil` Rom#n`); condu-cerea, \n calitate de \ndrum`tori[tiin]ifici, a unor lucr`ri de licen]`la Facultatea de Istorie [i laAcademia Civil` de Avia]ie (prof.

univ. dr. Valeriu Avram); lucrunemijlocit [i calificat cu publiculvizitator (anual, Muzeul Avia]iei

este vizitat de peste 30.000 depl`titori, la care se adaug` alte zecide mii de nepl`titori – elevi,studen]i, militari \n termen,ziari[ti, delega]ii militare str`ineetc.); colaborare str#ns` cumass-media militar` [i civil`(“Observatorul Militar”, “CERSENIN”, Postul B1TV, Postul TVRCultural, emisiunea Pro Patria aArmatei etc).

|n perioada ce urmeaz`,personalul Muzeului Avia]ieipreg`te[te asiduu momentul 18martie 2006, c#nd se vor \mplinio sut` de ani de la zborul istoric allui Traian Vuia pe c#mpul de laMontesson, de l#ng` Paris, c#nd,pentru prima dat` \n lume, unaparat mai greu dec#t aerul adecolat cu ajutorul mijloacelor

proprii de bord. |n mod concret,institu]ia muzeistic` se va implicaprin: organizarea expozi]iei“Traian Vuia [i epoca sa”;realizarea, \n m`rime natural`,dup` planurile originale, aavionului “Vuia 1”; reeditarea c`r]ii“Traian Vuia [i avioanele saleprofetice” (\n trei limbi: englez`,francez`, german`); realizarea“Memorialului Traian Vuia” (soclucu bustul genialului constructor [iaviator; avionul “Vuia 1”; fresc`reprezent#nd cele mai importantemomente [i personalit`]i aleaeronauticii rom#ne[ti).

Dar despre evenimentulCENTENARUL ZBORULUI LAROM@NI vom scrie pe larg \nnumerele viitoare ale revisteinoastre.

Colonel (r)NICOLAE RADU

La intrarea \n muzeu este prezentat` o valoroas` pies`de patrimoniu: macheta aeronavei “Vuia-1”

Unul din “veteranii ” avia]iei cu reac]ie – MiG-ul 15prezent \n parcul de aeronave

Rachetele sol-aer [i sta]iile de radioloca]ie – repereale istoriei For]elor Aeriene Rom#ne

Page 48: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

48 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

TOP 10 MANAGEMENT

NOSCETE

IPSUM!

Oricine a pornit pecalea descoperirii de sine[tie c` s-a angajat pe undrum foarte lung, care nuse sf#r[e[te, probabil,niciodat`. E foarte greus`-i conduce]i pe al]ii dac`nu ave]i m`car un nivelrezonabil de \n]elegere apropriei personalit`]i.

A fi manager \nseamn` a lucra cu oamenii. Partea bun`este aceea c`, de obicei, managerii au posibilitatea de a-[ialege personalul.

At#ta timp c#t reu[im s` instal`m oamenii potrivi]i \nposturile potrivite, efortul pe care va trebui s`-l facem, \n calitatede manageri, pentru atingerea obiectivelor organiza]iei vor fiminime deoarece, primind instruirea adecvat`, angaja]ii sepot ocupa singuri de \ndeplinirea sarcinilor care le sunt\ncredin]ate.

A[adar, unul din principalele noastre obiective estealegerea persoanei potrivite, pentru un anumit post, ceea cenecesit` o preg`tire foarte atent` a selec]iei. Acest procespresupune:

descrierea postului (sarcinile principale [i respon-sabilit`]ile vor fi \nscrise \n fi[a postului);

portretul-robot al angajatului ideal (calit`]i fizice, calit`]ipsihice, abilit`]i [i cuno[tin]e);

recrutarea candida]ilor (anun] publicitar cu specificareatipului de persoan` c`utat);

ob]inerea [i prelucrarea informa]iilor preliminare oferitede candida]i (Curriculum Vitae, referin]e, scrisori de inten]ie);

verificarea candida]ilor selecta]i (testare psihologic`,testare practic`, interviu);

luarea deciziei de angajare (\ncadrarea candidatuluicare se potrive[te cel mai bine postului).

O fi[` a postului \nm#nat` din start angajatului va prevenieventualele ne\n]elegeri ulterioare, deoarece noul ocupant alpostului va [ti exact ce se a[teapt` de la el.

Interviul este etapa decisiv` \n selectarea angaja]ilor,permi]#nd managerului s`:

evalueze compatibilitatea candida]ilor cu postul scos laconcurs;

analizeze informa]iile ob]inute anterior; testeze reac]ia candida]ilor \n anumite situa]ii.

Pentru a realiza interviuri de succes, managerul trebuies` planifice \n detaliu subiectele pe care le va discuta cucandida]ii, preg`tind \ntreb`ri relevante care s`-i permit`formarea unei p`reri obiective referitoare la caracterul [ipersonalitatea acestora.

Principalele direc]ii pe care le vor viza \ntreb`rileintervievatorului sunt:

activit`]ile curente (Cu ce se ocup` \n prezent?); rela]iile de munc` (Prefer` s` lucreze singur sau \n

echip`?); educa]ia [i realiz`rile profesionale (Are ini]iativ`?); interesele personale (Ce \i poate afecta activitatea

profesional`?); motivele alegerii postului (Este ambi]ios?).

Formularea \ntreb`rilor este deosebit de important` \ncadrul interviului, deoarece cu ajutorul acestora putemob]ine informa]ii suplimentare despre domeniile de interes,putem examina competen]a candidatului [i, nu \n ultimulr#nd, \i putem explora opiniile, atitudinile [i sentimentele.

Pentru a ob]ine informa]ii c#t mai exacte, este esen]ials` utiliz`m \ntreb`ri deschise, care s` nu sugereze variantede r`spuns (De ce? Cum?) [i s` ascult`m activ r`spunsurilecandidatului, rezum#nd, din c#nd \n c#nd, ceea ce s-adiscutat.

E vremeatalentelor!

www.psihoteste.ro, sec]iunea CARIERA:“Care este atu-ul t`u pentru a face carier`?”“Vei face carier`?”“Ce fel de subaltern e[ti?”

www.job-consulting.ro, sec]iunea TESTE PSIHOLOGICE:“Chestionar de interese personale”

Este momentul alegerii pre[edintelui O.N.U., iarvotul t`u va determina cine este alesul. Iat`-i pe cei

trei candida]i:Canditatul A are leg`turi cu politicieni corup]i, are

dou` amante [i fumeaz` ca o locomotiv`;Candidatul B a fost concediat de dou` ori, iar \n

facultate se droga [i bea un sfert de litru de whisky\n fiecare noapte;

Candidatul C este erou de r`zboi, nu a avutniciodat` leg`turi extraconjugale [i nu consum`

alcool dec#t ocazional.Pe care candidat \l alegi?

R: Dac` ai optat pentru C, tocmai l-ai promovat peAdolf Hitler, \n detrimentul lui Franklin D.

Roosevelt [i a lui Winston Churchill.

Oamenii f`r` vicii

au foarte pu]ine

virtu]i!

Abraham Lincoln

C#nd p`m#ntulera singura resurs`

sacr`, na]iunilese b`teau pentru el.

Acum, b`t`liase d` pentru

oamenii talenta]i.

Stan Davis

Carierele noastreau nevoie de o

important` infuziede talent.

Iar talentul poatefi g`sit, cel mai

probabil, printrenon-conformi[ti

[i rebeli.

David Ogilvy

Nu angajaniciodat`

o persoan` carenu a comis nicio gre[eal` p#n`

\n prezent!

Tom Peters

E[ti creatorulpropriului t`u

destin! {i \]i po]icrea proprialegend`…sau nu…

Isabel Allende

Am un plan detaliat pentrufiecare candidat pe care

\l voi intervieva?

Page 49: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

49CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

Sunte]i talentat[i nu lua]i nici m`car salariu de merit?Dovedi]i-o!Intra]i \n TOP 10 MANAGEMENT!

CONCURS

A[tept`m r`spunsurile dumneavoastr` pe adresaredac]iei, telefonic sau prin e-mail. Datele de contact leg`si]i \n caseta redac]ional`, la pagina 2 a f iec`reiedi] i i a revistei “CER SENIN”.

Locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

TOP 10 MANAGEMENT

PREMII, FAIM~, RECUNOA{TERE!

Selec]ia personalului

CANDIDAT = persoan` care se prezint` ca fiind potrivit` pentru postul oferit.

REFERIN}E = opinii cu privire la calit`]ile [i cuno[tin]ele unui candidat oferite de persoane

care \l cunosc.PRESELEC}IE = o prim` triere a celor mai buni candida]i,

\n urma analizei informa]iilor preliminare.|NTREB~RI |NCHISE = \ntreb`ri care permit candidatului

s` r`spund` prin DA sau NU.

Sufer` cineva

dintre voi

de prea mult

talent?

Studen]ii premian]idevin deseori angaja]i

mediocri, fiind incapabilis` rezolve aceleprobleme care

se prezint` \n alt` form`dec#t cea pe care

au \nv`]ats-o recunoasc` \n [coal`.

Howard Gardner

C#nd te-ai \ntrebatultima oar`:“Ce vreaus` devin?”

Sara AnnFriedman

C#nd \]i placeceea ce faci,TR~IE{TI!

Tom Peters

Nu credc` exist` cevamai r`u dec#ta fi obi[nuit.

WarrenBennis

Oamenii talenta]i\[i a[teapt`

rareori r#ndul.Tot mai des vedem

tineri \n func]iide conducere.

Astfel, talentul devineautoritate!

Ed Michaels

Promoveaz`talentul! Restul

este detaliu.

Allan Pease

{tiu exact de cineam nevoie?

Am folosit la maximuminforma]iile primite

de la candida]i?

Am \ncercat s`-i facpe candida]i s` se simt`

\n largul lor de la\nceputul interviului?

Am dat candida]ilor posibilitateade a spune tot ce au de spus?

Am f`cu

t o pr

esele

c]ie c

orec

t`

(dup`

crite

rii),

pentru

a dete

rmina p

e cine

invit la

inter

viu?

Imagina]i-v` c` ave]i doi candida]i excelen]i pentru un post.Unul dintre ei are foarte mult` experien]`, este deosebit de calm [i\ncrez`tor \n propriile abilit`]i. Cel`lalt are semnificativ mai pu]in`experien]`, dar are calific`ri mai bune [i este deosebit de motivat.

Pentru care dintre urm`toarele dou` instrumente a]i opta \nvederea lu`rii unei decizii?

A) Evaluarea simpl` a op]iunilor:1. Lista]i candida]ii pe o foaie de h#rtie;2. Enumera]i criteriile pe baza c`rora ve]i alege;3. Puncta]i fiecare candidat pentru fiecare criteriu (1–10);4. Aduna]i punctele.B) Evaluarea sofisticat` a op]iunilor:1. Lista]i candida]ii;2. Enumera]i criteriile;3. Pondera]i criteriile (Da]i primului criteriu valoarea 1. Dac` al

doilea este doar pe jum`tate la fel de important, acorda]i-i 0,5; dac`este de dou` ori mai important, da]i-i 2);

4. Puncta]i fiecare candidat pentru fiecare criteriu;5. |nmul]i]i punctajul fiec`rui criteriu cu ponderea sa;6. Aduna]i rezultatele.

Page 50: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

50 CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

CAZURI SPECIALE

Omul care, cu o memorie de cristal, decupa dinnoianul amintirilor asemenea cazuri de excep]ie [i lea[ternea cu un deosebit har \n pagini de revist`, ast`zi,nu mai este. Comandorul (r) ION CLENCIU adecolat \n ultimul s`u zbor, spre escadrilele din ceruri.

S-a dus s`-i spun` lui Doru Davidovici c` nu esteadev`rat c` a fost uitat, cum insinua cineva pe unpost de televiziune, ci c` abia s-a scris despre el. S-amutat la aviatorii promo]iilor de dinaintea lui, la fo[tiicolegi [i la cei ce i-au urmat la man[a avioanelorreactive [i, de la un timp, au trecut pe cel`lalt t`r#m,despre care se spune c` este al unei lini[ti eterne.

A plecat gr`bit, f`r` s`-[i ia r`mas bun de la noi,el care era de un calm imperturbabil, calculat \n tot [i\n toate. El care, ca pilot, printre primii pe avioanemilitare de lupt` cu reac]ie, [tia for]a focului ]#[nitdin efuzoare a murit, vai!, flagelat de fl`c`rile...aragazului din buc`t`rie! Sau, poate, era cu g#ndulla manuscrisele l`sate pe birou, la urm`torul “Cazspecial” ce se angajase s`-l aduc` la redac]ie, ori lafi[ele pentru Dic]ionarul personalit`]ilor din avia]ie,la care lucra cu neasemuit` r#vn`.

Nici un ziarist nu a cunoscut, [i probabil nici nuva mai reu[i s` cunoasc` mai bine, mai \n detaliu cael, problemele din avia]ie [i, pentru o bun` perioad`de timp, [i din marina militar`. Timp de c#teva

decenii, \n “Ap`rarea patriei”, organul central de pres`al Armatei Rom#ne, cele dou` arme, str`juitorii cerului[i ai apelor, [i-au g`sit reflectate toate problemele lorde munc`, de via]`, de familie, de suflet.

{i-a consacrat cei mai frumo[i ani, \ntreagaexisten]`, aducerii \n prim plan a figurilor de excep]ieale aeronauticii na]ionale, [i militare \n special, afaptelor lor extraordinare, dar [i a marilor anonimi aiaerodromurilor. Era biograful neconfirmat al tuturormarilor c`rturari ai avia]iei, ai marilor a[i, c`rora le[tia \n am`nunt via]a [i activitatea. Tocmai de aceeaera \ndr`git [i respectat de to]i, f`r` excep]ie.

A vibrat [i la cele bune [i la cele rele care s-aupetrecut \n avia]ie, ca structur` [i ca fenomen. A fostomul care a dat de la el totul [i n-a cerut nimic \nschimb. Un altruist, \n deplin`tatea sensului [isemnifica]iei acestei no]iuni.

A sprijinit drumul pe calea gazet`riei al celor ceau \mbr`]i[at aceast` frumoas` profesie, pe care el aiubit-o ca nimeni altul. Le-a fost [i ne-a fost un excelentcoleg, mentor, prieten, pov`]uitor.

A d`ruit din zestrea lui intelectual`, cu o modestiedes`v#r[it`, tot ce era mai sensibil, mai curat, celorce \ndr`geau avia]ia, zborul, aventura spa]ial`.

{i la aproape 79 de ani, avea poft` de via]`, aveaproiecte \ndr`zne]e. Scria la “Orizont Aviatic”, unde ainventat rubrici, cotiza substan]ial din pensia sa pentruca aceast` publica]ie s` nu piar`. Preg`tea o cartedespre aviatorii reportajelor sale, despre eroii epociisale. Scria la noi, la “CER SENIN”, [i venea adesea \nredac]ie ca un membru de facto al colectivului nostru.Ne oferea uneori, nu f`r` re]ineri [i teama de a sup`ra,sugestii, ne propunea subiecte.

C@ND {ICERUL PL@NGE…

A fost un om \n continu` mi[care, vibra la nou, setopea \n demersurile aviatice, fiindc` se considera,dintotdeauna, integrat avia]iei, \n aceast` entitatemirific`, glorioas`, pe care o venera [i pentru care eracapabil de orice sacrificiu.

Era spiritul bun al aviatorilor, augurul lor. {i nusuporta nici m`car \n g#nd catastrofa, dezastrul,drama celor ce se sacrificau pe altarul aripilor patriei.|n destinul lor f`r` noroc, au avut \n el primul\n]eleg`tor, primul pl#ng`tor [i iert`tor al pieiriitragice. El, nea Ion Clenciu, Domnul Avia]iei [iDomnul Gazet`riei Militare.

Recompensa lui va fi dincolo, \n eternitate. Var`m#ne omul care a \ntruchipat \n cel mai \nalt gradpuritatea, spiritul de sacrificiu al celui ce a fost unmare scriitor [i ziarist, un poet de o rar` sensibilitate,un aviator de o des`v#r[it` fidelitate.

Poate [i de aceea, ca s` limpezeasc` [i cerul [ip`m#ntul, marele Prooroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul[i patronul spiritual al aviatorilor, \n ziua ultimuluis`u drum, a deschis larg b`ierile v`zduhului [i a iscato ploaie toren]ial`, pentru ca sufletul lui nea Ion,curat ca lacrimile ce nu ne conteneau pe fa]` [i \nsuflet, s` intre de-a pururi \n \mp`r`]ia lui Dumnezeu.Pl#ngea cerul, \l pl#ngea pe bunul [i minunatulcomandor aviator ION CLENCIU! Iar el zbura, zburaspre \naltul nedefinit, unde escadrilele cernite sepreg`teau s`-i dea ONORUL.

Adio, nea Ioane!

“CER SENIN”

…|nceputul prim`verii anului 1974.Este \nc` frig. Ger de minus 14 grade.Vizibilitate redus`, p#cl`. Aflat \n pantade urcare cu un MiG-21, locotenentul-major Doru Davidovici, pilot clasa 1,prime[te, pe nea[teptate, o izbitur`peste fa]`, piept [i picioare de parc`s-ar fi pr`v`lit brusc peste el, \n cabin`,un imens val nev`zut. Capul, rezematde scaunul catapultabil, \i este r`sucitspre dreapta. C#nd se dezmetice[te,vede c` avionul coboar` cu 800 km laor` spre o p`dure. Decupleaz` imediatfor]ajul, aduce avionul la orizontal`,raporteaz` c` i-a s`rit cupola [i \ncepeprocedurile de venire la aterizare.

O f#[ie din plexiglasul cupoleir`mas` \n rama metalic` din dreapta \i\ngreuneaz` vizibilitatea. Prinde man[acu st#nga, iar cu dreapta \ncearc` s-osmulg`. M`nu[a \i este rupt` [i degetele\ns#ngerate. Revine cu dreapta r`nit`pe man[` [i cu st#nga se chinuie s`desz`vorasc` rama, \nl`tur#nd astfel[i f#[ia aceea flutur#nd` care deveniseat#t de periculoas`. Degetele \l dor dince \n ce mai tare. Pune din nou st#ngape man[`, ca s` coboare, cu dreapta,vizorul de la casc`, dar curentul turbionar,cu for]a unei cascade, i-o r`suce[te [ii-o duce la spate, \n prelungireafuzelajului. L`s#nd pentru c#teva clipeman[a liber`, pilotul reu[e[te, cu ajutorulm#inii st#ngi, s` readuc` dreapta \ncarling`, fixeaz` man[a, dar m#nar`m#ne inert`. |[i d` seama c` bra]uli-a ie[it din articula]ie [i piloteaz` numaicu st#nga. A[a reu[e[te s` a[tearn`avionul pe pist`.

…O alt` \nt#mplare ie[it` dincomun, petrecut` cu mult mai multtimp \n urm`, cu 40 de ani, unic` p#n`atunci \n ]ar` [i, se p`rea, [i pecontinent, \l are ca erou pe c`pitanulNicolae Dan[e. Ater izase cu unMiG-21 cu o jamb` escamotat`. F`r`flapsuri, f`r` fr#ne aerodinamice. Doarpe jamba din dreapta [i triciclu, [iacestea scoase cu avarie, \ntruc#tr`m`sese f`r` presiune hidraulic`. Cuavionul \n pericol s` capoteze pe pist`sau, mai r`u, s` ia foc.

A reu[it o aterizare care i-a f`cutpe mul]i, inclusiv pe el, s` se \nchine.Dac` ar mai fi rulat 20 de metri,supersonicul ar fi intrat \n linia deavioane parcate pe bretel`!

…Catapultarea comandorului IoanZ`p#r]an, dintr-un avion care aexplodat [i s-a rupt \n zbor [i aterizareape o p`dure a locotenentului Mihai Viragau r`mas, de asemenea, \nscrise \nmemoria cititorilor datorit` dramatis-mului lor, dar [i a talentului cu care aufost redate de comandorul (r) IonClenciu, \ntr-o vreme camarad [iprieten cu eroii reportajelor din caream spicuit cele de mai sus.

La unele din cazurile speciale afost martor ocular. Altele i-au fostrelatate. |n c#teva s-a num`rat printreeroii ac]iunii, cum a fost \nt#iainterceptare a unui avion de cercetare[i bombardament cu reac]ie, noaptea,\n condi]ii meteorologice grele.

C@ND {ICERUL PL@NGE…

Page 51: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;

AM PRIMIT LA REDAC}IE

51CER SENIN Nr. 2 (79) 2005

Pagin` realizat` decomandor (r)comandor (r)comandor (r)comandor (r)comandor (r)PETRE B@N~PETRE B@N~PETRE B@N~PETRE B@N~PETRE B@N~

Pre[edintele filialei A.N.V.R. Gorj,generalul de brigad` (r) ConstantinIspas, continu` seria Nemuri-torilor cu un nou volum, al treilea,dedicat celor mai viteji dintre vitejii]inutului \n care tr`ie[te – cavaleriiOrdinului Militar “Mihai Viteazul”,distinc]ia suprem` acordat` numaiofi]erilor pentru fapte de arme cu totul[i cu totul excep]ionale s`v#r[ite \ncontact direct cu inamicul.

Decora]ia, instituit` \n decembrie1916 de Regele Ferdinand I, a fostatribuit` \n primul r`zboi mondial unuinum`r de 314 ofi]eri rom#ni (din care117 post-mortem), dintr-un total de17.921 ofi]eri participan]i pe front, iar\n cel de-al doilea, la 1.336, din care422 post-mortem, dintr-un total de200.000 ofi]eri care au luat parte laacest r`zboi.

Printre ofi]erii gorjeni decora]i cu\nalta distinc]ie se num`r` [i locotenentulaviator VASILE CRAIU, n`scut la 31decembrie 1895, la T#rgu C`rbune[ti.

Craiu – men]ioneaz` autorul – afost printre primii eroi care au primitOrdinul Militar “Mihai Viteazul”. “{oimul

de la M`r`[e[ti”, cum a mai fostsupranumit, f`cea parte din EscadrilaNieuport 10 V#n`toare, Grupul 3Aeronautic Gala]i, repartizat` pe l#ng`Armata 1, [i s-a distins, de la \nceput,ca un des`v#r[it zbur`tor. |n Ordinulde zi nr. 96/1917, general EremiaGrigorescu, comandantul armatei,propun#ndu-l pentru decora]ie, \lcaracteriza pe Craiu ca “un pilot de elit`,inteligent [i cu un curaj ie[it din comun”.

Dup` ce, \n luna martie 1917, af`cut inofensive trei avioane “Fokker”,\n aprilie a angajat o lupt` inegal`, pevia]` [i pe moarte, cu trei avioanegermane, c`rora le-a dat o ripost`serioas`, pun#ndu-le pe fug`.

|n cartea generalului Ispas esteremarcat, de asemenea, faptul c` \ntimpul primului r`zboi mondial au fostdistinse cu Ordinul “Mihai Viteazul” [ipatru flotile de avia]ie.

Un alt erou aviator gorjean cavaleral Ordinului amintit este [i maiorul DanScurtu, comandant de patrul`, deescadril` [i, apoi, al Grupului 7 V#n`toare\n cel de-al doilea r`zboi mondial.

Numai \n primele patru luni ale

Campaniei din Est a totalizat 24 de misiunila inamic, 31 lupte aeriene [i 7 atacuri lasol. A luptat apoi la Stalingrad. |n noapteade 22/23 noiembrie 1942, c#nd aerodromul

Karpowka era \ncercuit de 50 de tancurisovietice, \n fruntea Escadrilei 58, Scurtua reu[it s` resping` atacurile succesiveale acestora, folosind cu iscusin]` [ipricepere armamentul personal [i cel dindotarea avioanelor.

|n calitate de comandant alGrupului 7 V#n`toare, pe Frontul deR`s`rit, Scurtu a executat 110 misiunila inamic, cu 5 atacuri la sol, 8bombardamente \n picaj [i 41 lupteaeriene. A participat apoi la ap`rareazonei petrolifere Ploie[ti, efectu#nd20 de misiuni, din care 13 de ap`rareaerian` [i 7 lupte aeriene.

Prin admirabila sa tactic` deconducere, at#t terestr`, c#t [iaerian`, precum [i prin actele debravur` personal` – cum se specific`\n Raportul de decorare semnat decomandantul Corpului Aerian Rom#n,generalul de escadr` Emanoil Ionescu–, “aviatorul Dan Scurtu este un viuexemplu de lupt`tor [i comandant”.

La 26 august 1944, de pild`,\ntr-o lupt` aerian` pentru ap`rareaCapitalei, el a dobor#t un avion Hb323 – gigant, cu 6 motoare, care aveala bord 80 de militari SS \narma]i [i 12membri ai echipajului, pentru ca, dou`zile mai t#rziu, \n fruntea forma]iei,s` atace o coloan` de 150 autoblin-date, care, astfel neutralizat`, a pututfi capturat` de trupele noastre.

E d i t u r a U n i v e r s i t ` ] i i Na]ionale de Ap`rare [i-a f`cut un titlu de onoare dinaducerea la lumin` a unor c`r]ivaloroase axate pe probleme de mareactualitate, \n care fenomenul militareste abordat prin prisma celor mai noicuceriri ale [tiin]ei [i tehnicii. O astfelde lucrare este [i cea semnat` de treispeciali[ti de cert` valoare, cadredidactice recunoscute \n cea mai \nalt`institu]ie militar` de \nv`]`m#nt pentrurigoarea matematic` cu care “atac`”componentele c#mpului de lupt`modern: general de brigad`prof. univ. dr. Viorel Bu]a,locotenent-colonel prof.univ. dr. ing. Gelu Alexan-drescu [i maior conf. univ.dr. Daniel Dumitru.

Av#nd ca obiect de studiuputerea de lupt`, autorii trateaz`cu aplomb acest element dinamic \nstr#ns` dependen]` cu toate aspectelesale, reu[ind s` determine metodologiimoderne de evaluare a niveluluiacesteia bazate pe modele matematicecorespunz`toare.

Deosebit de interesante pentrucititorul pasionat de problematicafor]elor aeriene sunt constat`rileprivitoare la radioloca]ia viitorului.Sublinierea potrivit c`reia datele [iinforma]iile ob]inute prin radioloca]ieau [i vor continua s` aib` o importan]`vital` \n sistemul de comand` [icontrol al spa]iului aerian, pentruprevenirea surprinderii, asigurarea

\ntrebuin]`rii oportune a avia]iei,rachetelor [i artileriei antiaeriene, amijloacelor de r`zboi electronic [icontrolul respect`rii regimului de zbor– este pe c#t de adev`rat` pe at#t debine documentat`.

Sunt, de asemenea, relevate [isupuse controlului matematic rolul,direc]iile de perfec]ionare a sistemelorde radioloca]ie proprii, modalit`]ile decombatere a celor apar]in#nd inamicului,

considera]iile referitoare la descoperirea]intelor “invizibile”, determin`rile pe caretoate acestea [i multe alte laturi alecomponentei electrono-optice a for]eloraeriene le incumb`.

De[i cartea pare axat`, \n principal,pe aspecte ale puterii de lupt` \nstructurile tactice din trupele de uscat,multe [i de mare \nsemn`tate suntconcluziile reie[ite pentru comandan]iidin toate categoriile de for]e, inclusivdin cele aeriene.

L iteratura cu tematic aeronautic ,dezvoltat` \n special \n perioadade dup revolu]ia din decembrie

1989, c#nd tot mai mul]i autori s-au\ncumetat s`-i diversifice [i \mbog ]easc`aria de manifestare, ne propune o nou`lucrare, “EROUL AVIATOR VASILE A.GAVRILIU”, de comandor (r) ConstantinIordache.

Publicist [i scriitor deosebit de activ \nultimele decenii, el \nsu[i fost pilot,comandorul (r) Iordache, cu o seam delucr`ri ap`rute [i altele aflate sub tipar,reu[e[te, \n cartea pe care o semnal m, odescriere plin` de savoare a mediului [imodului \n care Vasile Gavriliu, Chi]u – cum\l apelau colegii –, [i-a desf [urat activitatea.O emo]ionant` trecere \n revist` a vie]iibravului aviator, \ncep#nd cu anii copil riei,adolescen]ei [i culmin#nd cu str`lucitaactivitate de front, \n ambele campanii, [icu perioada \n care s-a afirmat ca dasc l,la C.I.P.A., unde a format zeci de promo]iide aviatori civili – pilo]i, ingineri de bord,navigatori, tehnicieni, pe toate tipurile deaeronave existente \n timpul s`u.

Un om pasionat [i dedicat p#n` lasacrificiu profesiei, artei zborului, dar [i datoriei\n slujba armatei, a ] rii. Cavaler al Ordinului“Mihai Viteazul”, dup ce a ob]inut o seriede alte medalii [i ordine, pilotul [icomandantul Vasile Gavriliu are un palmaresde lupt impresionant: 306 misiuni la inamic,cu realizarea a 12 victorii sigure, 2 probabile,5 avioane distruse la sol, coloane de blindatescoase din lupt`, mijloace antiaerieneneutralizate.

Cartea ne aduce \n prim plan, prinm`rturia documentelor [i a celor care l-aucunoscut [i i-au fost apropia]i, inclusiv alenu mai pu]in apreciatului s`u frate,

comandorul (r) Traian Gavriliu, momenteimpresionante din via]a lui Vasile Gavriliu [iale camarazilor s`i, aviatori de elit` –Alexandru {erb`nescu, Constantin B#zuCantacuzino, Ion Mucenica, Ion Milu, IonDobran –, ca s` cit`m numai c#]iva dinpleiada v#n torilor cu care a plutit plan laplan pe cerul spintecat de proiectilele artilerieiantiaeriene ori de loviturile ]#[nite din gurilede foc ale avioanelor inamice.

Cartea ne d`, prin delicate]eascriitorului, [i o lec]ie. Cum trebuie s`lup]i atunci c#nd soarta \]i este potrivnic`,s` nu te la[i \nfr#nt. Niciodat`. Estestrategia celui ce are mentalitate de\nving`tor. Cum au avut-o Gavriliu [ifratele s`u. Sco[i abuziv [i prea devremedin armat`, ei nu s-au resemnat, n-auabandonat lupta cu via]a, ci s-au\ncumetat s` atace noi obiective chiardac` \n via]a civil`. {i cu mare succes!

Page 52: C REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI E · REGIMENTUL 11 RACHETE SOL-AER LA 65 DE ANI VIA}A DE L@NG~ ZBOR IAR-330 SOCAT |N MISIUNEA “ALTHEA” PROCESARE TEXTE: LEANA TUDORAN;