Sisteme fiscale internainternaționaleProfesor:Castraveț Lucia

Tema1:Fiscalitatea în relațiile economice externe1.Principiile internaționale de formare a sistemelor fiscale2.Funcțiile sistemului fiscal internațional3.Clasificarea sistemelor fiscale4.Tendințe în dezvoltarea sistemelor fiscale

=1=INDIVIDUAL de la fiscalitate

=2=Ca o categorie financiară și ca o componentă principală a sistemului resurselor financiare publice, impozitele îndeplinesc în aria lor de manifestare funcțiile atribuite finanțelor în general dar cu unele particularități imprimate de conținutul lor economic, de procesele de redistribuire a PIB.Un economist atribuie sistemului fiscal o funcție de finanțare a cheltuielilor publice, o funcție de redistribuire a veniturilor și averilor conform obiectivului de echitate și o funcție de stabilizare a economiei. Acești economiști nu vorbesc explicit și despre rolul ce revine acestora și anume rolul financiar de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice, rolul intervenționist de încurajare sau frînare a activității economice, rolul social de redistribuire a unei părți importante din PIB într grupurile sociale și indivizi.Raportate la funcțiile atribuite finanțelor publice în ansamblu, impozitele îndeplinesc o funcție de repartiție (numită și funcție financiară) care include și finanțarea cheltuielilor publice, o funcție de redistribuire a veniturilor și averilor asupra activităților economico – sociale și o funcție de reglare a economiei (de corectare a dezechilibrelor). La acestea se poate adăuga și funcția de control, care a servit ca capacitatea impozitelor de a mijloci efectuarea controlului prin diferite faze ale procesului reproducției economice. În cadrul funcției financiare, prin impozite se realizează în cea mai mare măsură prima latură a funcției de repartiție atribută finanțelor publice, aceasta deoarece impozitul este principala formă de procurare a resurselor bănești la dispoziția statului și implicit de redistribuire a resurselor între sfera activităților materiale și sfera activităților nemateriale, între diferitele ramuri și subramuri economice între membrii societății. În aproape toate țările, o buna parte din PIB este repartizat valoric în faza de redistribuire prin intermediul impozitelor. Prin impozite, statul preia la dispoziția sa o parte din veniturile realizate de actorii pieții factorilor de producție.Veniturile disponibile ale persoanelor fizice și uneori chiar ale firmelor, rămase după suportarea impozitelor directe, sunt în continuare supuse unui proces de redistribuire prin intermediul impozitelor indirecte pe piața bunurilor și serviciilor cu ocazia procurării de bunuri și servicii în al căror preț sunt incluse aceste impozite (accize, TVA, taxe vamale, fonduri sociale etc.).În ceea ce privește funcția de redistribuire atribută sistemului fiscal, reese că impozitele mijlocesc alături de alte instrumente a veniturilor și averilor între membrii societății în conformitate cu ceea ce societatea consideră just, echitabil.Impozitele se percep:-din salariile cu venitele pentru munca prestată-din dobînda datorată pentru capitalul împrumutat-din chiriile oferite a bunurilor mobile și imobile-din profituri, respectiv dividendele aferite acționarilor și asociațiilor-din veniturile obținute de persoanele fizice-din activități independente

Criteriile de echitate în repartiția veniturilor și averilor diferă de la o societate la alta și de la o perioadă la alta. Astfel, societatea poate considera ca fiind echitabilă realizarea unei legalizări a veniturilor și averilor sau platforma veniturilor mari, fie asigurarea unui venit minim pentru toți membrii societății.Despre funcția de reglare atribuită sistemului fiscal se poate vorbi în societatea modernă, începînd cu impunerea concepției potrivit căreia, impozitele trebuie considerate nu doar ca resurse financiare ale statului ci și ca instrumente de influențare a activității economice.Implicarea impozitelor în stimularea dezvoltării economico – sociale, presupune o corelare adecvată a proceselor de predare sub formă de impozite, nu doar cu cele consumatoare de resurse cărora le sunt destinate ci și cu cele generatoare de valoare nouă, creatoare de produs național și multiplicatoare de resurse financiare.Impactul reglator al impozitelor pevenituri și averi se relevă cu pregnanță,dacă sunt privite ca o parte constitutivă a PIB, respectiv e veniturilor ce revin participanților la procesele de producție.Dacă se urmărește stimularea întreprinzătorilor pentru creșterea producției și a ofertei, trebuie să se diminueze prelevarea sub formă de impozit, rezultînd o creștere corespunzătoare a venitului rămas din care o parte mai mare va putea fi destinată unor investiții. Pe seama investițiilor efectuate, vor crește capacitățile de producție și numărul locurilor de muncă create și se va reduce șomajul, va spori producția iar economia se va înscrie pe coordonatele de creștere.

=3=Procesul de modernizare a sistemelor fiscale este caracterizat la etapa actuală prin:

Trecerea de la impozite analitice sprijinite doar pe un element determinant al contribuabilului ca impozite sintetice stabilite în funcție de o mărime economică, considerată în totalitatea sa, ce aparține contribuabilului (venit global, cifra de afaceri, patrimoniu).

Adoptarea de noi procedee de așezare și percepere a impozitelor. Creșterea randamentului fiscal. Folosirea impozitelor în scopul realizării unor obiective ale politicii generale a statului.

După natura impozitelor predominante se pot distinge:1. Sisteme fiscale în care predomină impozitele directe caracteristice statelor celor mai

avantajate din punct de vedere economic și care au la bază impozitul pe venit global și impozitul pe veniturile persoanelor juridice.

2. Sisteme fiscale în care se predomină impozite indirecte specifice țărilor subdezvoltate sau celor aflate într-o perioadă de criză economică.

3. Sisteme fiscale cu predominanță complexă specifice țărilor dezvoltate economic cu structuri economico – sociale echilibrate și cu regimuri politice de tip social – democrat.

4. Sisteme fiscale în care predomină impozitele generale specifice celor mai dezvoltate țări în care există un aparat fiscal și o contabilitate foarte bine organizată și care aplică impozitul pe venitul global și impozitul pe cifra de afaceri brută sau TVA.

5. Sisteme fiscale în care predomină impozitele particulare caracteristice structurilor fiscale neevaluate, în care impozitele sunt așezate pe anumite categorii de venituri sub formă indiciară sau forfetară.

Dupa numărul impozitelor:1. Sisteme fiscale cu mai multe impozite care se întilnesc în toate țările.2. Sisteme fiscale cu un singur impozit care există doar din punct de vedere teoretic

Proiectele privind impozitul unic, deși sunt numeroase, nu s-au concretizat pînă în prezent în practică. Se pot distinge ca propuneri:-impozitul unic asupra capitalului-impozitul unic pe cheltuiala globală-impozitul pe venit cu o bază cuprinzătoare

Sub aspect organizatoric și funcțional deosebim:1. Sisteme de tip federal2. Sisteme de tip unitar

Sistemul de tip federal este format din 3 verigi de colectare a impozitelor și taxelor:-la bugetul federației-la bugetul unităților teritoriale componente ale federației-la bugetul localSistemul de tip unitar este constituit din 2 verigi de colectare:-la bugetul administrației centrale de stat-la bugetul local al UAT

=4=Procesul contemporan de dezvoltare a globalizării în economia mondială încă nu a scapat de contradicțiile sale numeroase, printre care și diferențierea standartelor de dezvoltare între diferite țări din cadrul economiei mondiale.Într-adevăr vorbind despre procesul contemporan capitalist în sistemul economiei mondiale, dintre subiectele sale vom evidenția în principal țările dezvoltate și cele cu o industrie nouă. Între timp, sistemele fiscale ale țărilor dezvoltate și ale celor în curs de dezvoltare, sunt îndreptate spre diferite strategii de dezvoltare economică și de-o camdată au structuri diferite în ceea ce prinește corelația dintre impozitarea directă și cea indirectă.Odată cu crearea unei clime investiționale favorabile, politica fiscală a țărilor dezvoltate este concepută pentru a asigura stabilitatea în societate în timp ce principalul obiectiv al țărilor în curs de dezvoltare constă în accelerarea creșterii economice pentru majorarea veniturilor pe cap de locuitor. Prin urmare, structura sistemelor fiscale în țările dezvoltate și în cele în curs de dezvoltare diferă în mod semnificativ. Impozitele directe, în primul rînd impozitul pe venit și avere, care reprezintă baza tuturor sistemelor fiscale în țările dezvoltate, îndeplinesc în mare măsură funcția socială de transfer, în timp ce în țările în curs de dezvoltare încă domină impozitele indirecte (impozitarea costurilor, TVA) pentru a încuraja creșterea capitalurilor și economiilor, stimulînd astfel creșterea economică.Dintre sursele comune ale veniturilor în buget, impozitele directe inclusiv taxele și contribuțiile sociale domină în grupul de țări cu economii dezvoltate. În schimb, ponderea veniturilor din impozite indirecte și taxe este mai mare în țările cu nivel mediu și scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor, adică în țările în curs de dezvoltare. Astfel, la începutul secolului XXI, impozitele directe generează aproape 80% din toate veniturile fiscale din SUA, 66,5% în Germania, 60,3% în Elveția. În același timp, cota impozitelor pe bunuri și servicii, adică a impozitelor indirecte este de 53% din veniturile fiscale în Mexic și de 40,7% în Turcia.Potrivit statisticilor Băncii Mondiale, în medie, 35% din toate veniturile inclusiv cele nonfiscale, guvernele țărilor în curs de dezvoltare le primesc de la impozitele pe bunuri și servicii, altele 9% de la impozitele din operații comerciale. Se poate constata că economiile mai slabe și mai puțin competitive se orientează spre impozitarea indirectă, în timp ce țările dezvoltate, s-au concentrat pe impozitele indirecte. Acest lucru poate fi explicat prin următoarele:

Indicatorii absoluți și relativi ai ponderii veniturilor și cheltuielilor publice în PIB sunt mai mari în țările dezvoltate, în special în așa numitele economii social orientate. Astfel, nevoile ridicate ale statului în finanțarea activităților sale sociale, obligă de a lărgi utilizarea în acets scop a impozitului pe venit.

În al doilea rînd, nivelul cultural al contribuabililor asupra căruia la rîndul său influențează negativ imaginea proastă a guvernului național, corupția funcționarilor publici, respectiv tendința subconștientă în masă de a tăinui veniturile, este mai mare în țările cu un nivel scăzut de dezvoltare, de aceea în aceste țări este mai ușor de a colecta impozite indirecte, de la plata cărora este mai dificil de a se eschiva.

În cele din urmă, este destul de echitabil adevărul evident: în țările cu venituri mici, este dificil de a elabora un sistem de impozitare bazat pe impozite directe, deoarece lipsește o bază de

impozitare adecvată. Explicația constă în faptul că în majoritatea acestor țări, potențialul propriu în domeniul impozitării directe rămîine scăzut din cauza veniturilor scăzute ale cetățenilor și ale companiilor naționale. Nu toate țările în curs de dezvoltare pot conta pe afluxul jurisdicției lor din partea investitorilor străini, de aceea, baza sistemelor de impozitare o constituie impozitele indirecte. țările dezvoltate, la rîndul lor, sunt interesate de a supune impozitului atît veniturile interne ale persoanelor fizice și juridice cît și cele obținute peste hotare. În plus, impozitele pe venit, pot fi percepute fără careva dificultăți din veniturile investitorilor străini obținute în țara dată, anumea aceasta face ca impozitele directe să fie cel mai important element în structura sistemului de impozitare ale țărilor dezvoltate.Faptul că țările dezvoltate sunt orientate pe impozitarea directă, iar cele în curs de dezvoltare pe impozitarea indirectă, în procesul de globalizare a sistemului economic mondial, duce la izolarea de cooperare reciprocă între țările dezvoltate cu cele în curs de dezvoltare în materie fiscală.Coordonarea reciprocă a politicilor fiscale naționale ale acestor grupe de țări, sub multe aspecte este mai dificilă. Asemenea divergențe de opinii cu privire la rolul impozitelor directe și indirecte, se reflectă și asupra cooperării comercial economice între aceste state, astfel, taxele vamale ridicate, specifice țărilor în curs de dezvoltare, pot deveni un impediment în comerțul internațional cu țările dezvoltate. La rîndul lor, țările dezvoltate impun cote ridicate conform standartelor proprii la impozitele individuale și asigurările sociale pe venitul obținut din munca migranților ilegali, originari din țările lumii a 3. Acest fapt nu doar reduce salariile reale,dar și crează locuri de muncă ilegale.În cele din urmă, vom aborda problema privind posibilitatea statului de a influența asupra comerțului exterior prin intermediul politicii fiscale. Putem consemna că în cadrul celor 2 modele clasice de impozitare, adică prioritatea impozitelor directe sau indirecte, fiecare stat are posibilitatea de a alege modul optimal de integrare a factorilor de mediu în politica sa națională de impozitare. Această alegere va afecta nemijlocit starea comertului exterior al statului.Astfel, o țară cu un potențial înalt de administrație fiscală în domeniul perceperii plăților fiscale, poate majora nivelul impozitelor directe în același timp menținînd un regim liber al comerțului exterior datorită impozitelor indirecte mici. Dimpotrivă, statul incapabil să colecteze în mod corespunzător impozite directe, nu are așa o posibilitate și va întreprinde tentative de a spori impozitarea indirectă. În această privință, este de așteptat să crească taxele vamale care la rîndul lor ppot frîna comerțul exterior. Prin urmare, comerțul exterior liber depinde de capacitatea statului de a obține venituri suficiente de la impozitarea directă. Deci numai un stat puternic cu o administrație fiscală bine stabilită are o astfel de capacitate.În viitor, analizînd problemele politicilor fiscale naționale, ne vom referi la experiența țărilor dezvoltate, aceste țări merită o atenție specială, deoarce ele formează coloana vertebrală a sistemului econmic, anume aici într-o măsură maimare este întruchipată concepția neoliberală ”eficacitatea guvernării” și anume de consecințele globale ale activităților economice din aceste țări rîmăn direct dependente toate celelalte economii, inclusiv economia țărilor în curs de dezvoltare precum și a celor mai puțin dezvoltat

Tema3:Dubla impunere internațională.1.Fenomenul de dubla impunere internațională2.Modalitatea de evitare a dublei impuneri internaționale3.Necesitatea evitării dublei impuneri internaționale

=1=Ca urmare a mobilității, cooperării transfrontaliere internaționale și a dezvoltării relațiilor economice internaționale, a mobilității persoanelor și capitalurilor, a apărut și apare și în continuare fenomenul de dunblă impunere internațională.Dubla impunere internațională reprezintă supunerea la impozit a aceleiași materii impozabile pentru aceeași perioadă de timp de către 2 autorități fiscale din țări diferite.Dubla impunere se manifestă sub 2 forme:

1. Dubla impunere economică – impunerea în cadrul unui stat a aceleiași averi sau venit la mai multe impozite

2. Dubla impunere juridică – impunerea aceleiași materii impozabile de 2 ori în state diferite.

Dubla impunere poate apărea numai în cazul impozitelor directe, adică impozitului pe venit și a celui pe avere. Apariția dublei impuneri internaționale este posibilă datorită folosirii următoarelor criterii (aplicabile în practica fiscală internațională):

1. criteriul rezidenței – conform acestuia,impunerea veniturilor se efectuiază de țara căreia aparține rezidentul, indiferent dacă veniturile ori averea care fac obiectul impunerii sînt obținute sau se află pe teritoriul acelui stat sau în afara acestuia

2. criteriul naționalității – conform acestui criteriu, un stat impune rezidenților săi care realizează venituri sau posedă avere din statul respectiv indiferent dacă aceștia locuiesc sau nu în țara lor.

3. criteriul de origine a veniturilor – potrivit acestuia, impunerea se efectuiază de către organele fiscale din țara pe al cărei teritoriu s-au realizat veniturile sau averea, făcîndu-se abstracție de rezidența sau naționalitatea beneficiarilor de venituri.

Criteriul numărul 1 și 3 este aplicabil mai mult în țările dezvoltatea. Efectele negative induse de dubla impunere internațională asupra dezvoltării relațiilor economice și financiare din diferite țări, au făcut posibilă identificarea unor soluții pentru înlăturarea acesteia. Dubla impunere poate fi evitatăfie pe baza unor măsuri legislative unilaterale, fie prin încheerea unor acorduri bilaterale sau multilaterale între state. Republica Moldova are încheiate X acorduri privind evitarea dublei impuneri.

=2=Pentru evitarea propriu zisă a dublei impuneri internaționale, în practica fiscală internațională se utilizează mai multe metode sau procedee tehnice cum ar fi:

1. Metoda scutirii totale – conform acestei metode, organul fiscal din țara de reședință, nu ia în calculul venitului impozabil venitul realizat peste hotare dacă s-a plătit impozit în țara de origine a venitului.

2. Metoda scutirii progresive – potrivit acestei metode, organul fiscal din țara de reședință cumulează veniturile obținute în țară și în străinătate, stabilește cota de impunere aferentă acestui venit cumulat și calculează impozitul aplicînd cota astfel stabilită, numai la venitul realizat în țara de reședință.

3. Metoda creditării obișnuite – se aplică astfel, se cumulează veniturile obținute în țară și în străinătate, se calculează impozitul aferent acestui venit total, din care se scade impozitul plătit în străinătate dar nu integral ci numai pînă la limita impozitului ce revine în țara de reședință la un venit egal cu cel obținut în străinătate.

4. Metoda creditării integrale – în acest caz, impozitul plătit în străinătate pentru veniturile realizate acolo se deduce integral din impozitele datorate în țara de reședință, inclusiv în

situațiile în care impozitul plătit în străinătate este mai mare decît impozitul intern aferent aceluiași venit.

EX 1:Un rezident francez obține în Algeria un venit de 4000 EUR care este impozitat cu 25% iar în Franța mai obține un venit de 6000 EUR pentru care scara impunerii este următoarea: pentru un venit mediu de 4000 EUR se reține un impozit de 20%, pentru un venit mediu de 6000 EUR se aplică un impozit de 30% și pentru 10000 EUR-45%. Să se calculeze impozitul datorat în cele 2 țări, evitîndu-se dubla impunere prin cele 4 metode.În primul caz, organul fiscal din țara de reședință (Franța) nu ia în calcul venitul realizat peste hotare (Algeria) dacă s-a plătit impozit în țara de origine a venitului.IF=6000*30%=1800IA=4000*25%=1000IT=IF+IA=1800+1000=2800În cazul celei de a 2 metodă se calculeaza astfel: Organul fiscal din țara de reședință Franța, cumulează veniturile realizate în țară și în străinătate Algeria, apoi stabilește cota de impunere aferentă venitului total, dar o aplică doar venitului realizat în țara de reședință Franța.Vt=VA+VF=6000+4000=10000 se impozitează cu 45%IF=6000*45%=2700IA=4000*25%=1000IT=2700+1000=3700

Metoda 3 impune cumularea veniturilor în țară și în străinătate, se calculează impozitul aferent acestui venit din care se scade impozitul plătit în străinătate Algeria dar nu integral ci numai pînă la limita impozitului ce revine în Franța la un venit egal cu venitul obținut în Algeria.1.Vt=VA+VF=6000+4000=100002.Calculăm impozitul plătit în Franța pentru un venit de 10000 EUR; IF=10000*45%=45003.Calculăm impozitul ce se plătește în Franța la un venit egal cu cel obținut în strănătate Algeria IF’=4000*20%=8004.Calculăm impozitul efectiv plătit în Franța IFP =IF-IF’=4500-800=37005.Calculăm impozitul total IT=IFP+IA=3700+1000=4700Caracteristica metodei a 4, este faptul că din impozitul corespunzător venitului total realizat în Franța și în Algeria, dar calculat în țara de reședință (Franța), se scade integral impozitul plătit peste hotare (Algeria).1.Calculăm venitul total. Vt=VA+VF=6000+4000=100002.Aplicăm la acest venit cota de 45% și obținem impozitul plătit în Franța la un venit de 10000 EUR IF=10000*45%=45003.Calculăm impozitul plătit în algeria: IA=4000*25%=10004. IFP= 4500-1000=35005.Impozitul total: 1000+3500=4500

EX 2:Un italian obține în SUA un venit de 5000 USD pentru care plătește impozit care este calculat prin aplicarea cotelor progresive pe tranșe astfel: de la 0-1000 cota e de 7%; de la 1001-3000 cota e de 12%; de la 3001-5000 cota e de 18%. În Italia, acesta mai obține un venit de 20000 USD iar scara impunerii este următoarea: de la 0-1000 e scutit; 1001-4000 e de 10%; 4001-8000 e de 15%; de la 8001-15000 e de 25%; de la 15001-20000 e de 30%; de la 20001-30000 e de 40%. Să se calculeze impozitele datorate în cele 2 țări evitînd dubla impunere prin metodele scutirii totale, creditării obișnuite și creditării totale.Prima metodă:ISUA=(1000*7%)+(2000*12%)+(2000*18%)=670IIt=(3000*10%)+(4000*15%)+(7000*25%)+(5000*30%)=4150IT=670+4150=4820

A doua metodă:Venit total=5000+20000=25000IIt=(3000*10%)+(4000*15%)+(7000*25%)+(5000*30%)+(5000*40%)=6150ISUA=670IIt’=1000*0%+3000*10%+1000*15%=450IIt- IIt’=6150-450=5700IT= ISUA- IIt

=3=Fac to ru l f i s ca l , ma i cu s eamă p r i n i n t e rmed iu l dub l e i impune r i j u r i d i ce internaţionale, afectează buna desfăşurare a comerţului exterior şi a cooperării economice internaţionale. Într-adevăr, dezvoltarea schimburilor externe de valori materiale şi a cooperării economice internaţionale necesită, între alte măsuri, şi găsirea mijloacelor adecvate pentru evitarea dublei impuneri a veniturilor realizate din operaţiuni cu străinătatea, care să asigure o desfăşurare normală a acestora şi cointeresarea reciprocă a partenerilor în promovarea şi amplificarea în continuare acolaborării internaţionale, sub toate formele.Apa r i ţ i a   dub l e i   impune r i   i n t e rna ţ i ona l e   e s t e   de t e rmina t ă   de d ive r s i t a t e a sistemelor fiscale naţionale, de particularităţile politicilor fiscale precum şi de modul de folosire a impozitelor şi taxelor ca pârghii de stimulare sau limitare a uno r a c t i v i t ă ţ i e conomice ş i nu a r e decâ t e f ec t e nega t i ve a sup ra soc i e t ă ţ i i , î n general, deoarece produce o presiune fiscală mai mare.Eliminarea dublei impuneri internaţionale reprezintă o necesitate pentru a asigura dezvoltarea nestânjenită a relaţiilor economice internaţionale. Este necesară c l a r i f i c a r ea ş i   ga r an t a r ea   s i t ua ţ i e i   f i s ca l e   a   con t r i buab i l i l o r   ( pe r soane   f i z i c e   ş i  juridice) care sunt principalii „actori” ai activităţii economice si financiare.În condiţiile existenţei statelor ca entităţi politice şi a economiilor naţionale, precum şi a folosirii impozitelor ca pârghie stimulatoare sau de limitare a unor activităţi economice, comerciale si financiare, dubla impunere este operantă pentru partenerul străin. Acest fenomen fiscal are un rol si efect restrictiv, constituind o frână în schimburile internaţionale de valori, întrucât sarcina fiscală devine mai mare în raport cu situaţia când venitul sau averea ar fi impusă o singură dată, într-un singur stat.Dubla   impune re  dev ine  un  obs t aco l   g r eu  de  depăş i t   î n   c a l ea  dezvo l t ă r i i comerţului exterior şi lărgirii în continuare a cooperării economice, financiare şi tehnico-siinţifice  internaţionale,  astfel că eliminarea sau restrângerea ei capătă o importanţa deosebită pentru asigurarea evoluţiei pozitive ascendente a colaborării între state.

Tema 4:Planificarea fiscală internațională.1.Paradisul fiscal ca element al planificării fiscale internaționale.2.Modalități de folosire a paradisurilor fiscale.3.Companiile offshore ca instrument a planificării fiscale internaționale.

=1=În literatura de specialitate, paradisurile fiscale pot îmbrăca diverse definiții.Conform economistului Hoanță, paradisurile fiscale sunt centre financiare care oferă condiții de impozitare mai favorabile.În viziunea economistei Corduneanu, paradisul fiscal reprezintă orice țară care este considerată ca atare și care dorește să fie astfel sau orice teritoriu în care persoanele fizice sau societățile au impresia de a fi impuse mai puțin decît altundeva.Principalele caracteristici ale paradisurilor fiscale:

1. Impozite scăzute sau chiar inexistente asupra veniturilor atît pentru persoane fizice cît și juridice.

2. Protecția prin lege a operațiunilor financiare sau comerciale și refuzul de a coopera cu organele fiscale străine.

3. Dispun de acorduri fiscale în vederea evitării dublei impuneri a veniturilor cu țările industrializate.

4. Aceste entități pentru a asigura un regim fiscal privelegiat, își adaptează în permanență legislația fiscală în concordanță cu evoluția acesteia în plan internațional.

5. Dezvoltarea unui sistem bancar lipsit de reglementări restrictive care asigură rapiditatea operațiunilor în interiorul și în afara hotarelor.

Clasificarea paradisurilor fiscale:1.în funcție de sistemul de impunere:

țări în care veniturile realizate în străinătate sunt scutite total de impozit pe profit plătindu-se astfel o taxă anuală fixă

țări în care baza de impozitare nu este profitul ci valoarea capitalului social țări în care impozitarea are loc în sistem liniar – indiferent de valoarea profitului realizat,

se impune un venit fix.2.după specificul propriu:

țări specializate în industria maritimă (Malta) țări specializate pe industria financiar bancară (Luxemburg) țări specializate pe sistemul valorilor mobiliare, imobiliare și financiare (Monaco)

3.pe zone geografice: țări care își fac publicitate pe piața SUA, Canadei țări care își fac publicitate pe piața Marii Britanii

4.în funcție de importanță: paradisuri fiscale principale (1.țări care nu aplică nici un fel de impunere asupra

veniturilor și creșterii de capital pentru persoanele fizice-Principatul Monaco,Insulele Bermude; 2.țări în care impozitul pe venit este stabilit pe o bază teritorială-Hong Kong, Filipine; 3.țări în care cotele de impunere sunt foarte scăzute adică datorate încheerii acordurilor privind evitarea dublei impuneri, cu țările în care povara fiscală este ridicată-Cipru, Elveția, Irlanda; 4.țări care oferă avantaje specifice societăților de tip holding ca cum ar fi reduceri parțiale a impozitului pe venit –Luxemburg,Olanda,Niderlanda).

paradisuri fiscale secundare (1.țări mici care sunt caracterizate printr-o suprafață mică și o populație redusă numeric, acestea nu îmbină toate caracteristicile paradisurilor fiscale – Vaticanul, Haiti; 2.țări industrializate ca SUA, Franța, Germania, Italia, Austria).

Factorii care determină alegerea unui paradis fiscal pot fi:

1. Generali – sun statutul juridic, consensul politic, situația geografică, stabilitatea politică și economică, structura socială, moneda și controlul schimburilor, regimul fiscal.

2. Particulari – menționăm domiciliul sau rezidența persoanei fizice, sediul societăților și transferul acestora, transferul capitalurilor, accesibilitatea paradisului, asigurarea secretului operațiunilor, existența acordurilor fiscale

3. Specifici – aceștia țin de particularitățile diverse ale regimurilor juridice, ale sistemelor fiscale și avantajelor acordate de guverne.

De caracterizat paradisul fiscal MONACO caracterizînd:-situația geografică-suprafața-populație-monedă națională-nivelul PIB pe cap de locuitor-regimul fiscal-legislația fiscală-tipuri de companii existente

PENTRU MARȚI PREZENTARE

=3=Offshore reprezintă activitate desfășurată în exterior, efectuată în afara legilor țării din care provine investitorul. Altfel spus, o zonă offshore reprezintă spațiul restrîns pe teritoriul unui stat de obicei în cadrul unui port sau aeroport ș.a, unde taxele vamale asupra mărfurilor intrate și destinate reexporturilor sunt suspendate și se autorizează realizarea unor operațiuni comerciale, industriale, bancare, financiare și de asigurare.Scopul pentru care se decide înființarea unei companii offshore, este în principal minimizarea taxării și reducerea poverii fiscale. Companiile offshore, pe lîngă regimul de impozitare lejer, beneficiazăși de mult dorita confidenâialitate în fața unui control valutar, avînd protecție împotriva intervenției guvernamentale și a schimbărilor politice exterioare.Schemele offshore, constau în stabilirea și domicilierea unei entități juridice prin intermediul căreia se derulează afaceri cu alte entități domiciliate în afara statului respectiv. Aceste entități și sunt denumite zone offshore care oferă scutire la plata impozitelor pe profit, pe creștere de capital, pe dividende, pe dobînzi.Există următoarele tipuri de companii offshore:-societăți holding – sunt acele societăți care dețin un portofoliu de participație fără să exercite o activitate de afaceri. Acestea sunt înregistrate în paradisuri fiscale sau înțări dezvoltate care oferă regimuri fiscale privilegiate.-societăți de bază – ncici aceste societăți nu au o activitate proprie și sunt înregistrate în țări cu presiune fiscală redusă unde gestionează trezoreria grupului care le-a creat. Acesta concentrează și administrează beneficiile comerciale și financiare realizate în alte țări cu fiscalitate ridicată de către filialele și întreprinderile grupului fondator.-societăți fictive – acestea nu au o bază în țările de refugiu și se limitează la o simplă colaborare ”cutie de scrisori” existentă temporar pe lîngă o bancă, pe lîngă un avocat sau contabil. Acestea au dublu scop: să transforme mai dificil controlul fiscal asupra contabilității întreprinderii din grup și alt scop e să stabilească în țările de refugiu profiturile realizate din anumite operațiuni.

Companiile offshore au următoarele domenii de utilizare:1. Comerț internațional2. Investiții3. Tranzacții imobiliare4. Servicii profesionale5. Operațiuni bursiere

6. Proprietate intelectuală7. Recrutare de personal8. Operațiuni bancare etc.

Independent:Fraudele fiscale internaționale.

Tema 5:Particularitățile sistemelor fiscale în statele de tip unitar.1.Principiile impozitării în statele de tip unitar.2.Sistemul fiscal al unui stat de tip unitar. (Romania, Franța, Japonia, Belgia) etc.

=1=Principalele caracteristici ale statelor de tip unitar sunt:

Legislație unică care se aplică pe teritoriul întregii țări Organecentrale ale puterii și administrației de stat cu autoritate pe întreg teritoriul țării Teritoriu împărțit în unități administrativ teritoriale condus de autorități locale autonome

cu personalitate juridică și bugete proprii. Autoritățile publice locale sunt obligate să respecte legislația națională cu toate că sunt autonome.

Sistemul de impunere în statele de tip unitar se bazează pe următoarele principii:1. Neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferite categorii de investitori și capitaluri cu

forma de proprietate asigurînd condiții egale investitorilor, capitalului național și cel străin.

2. Certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, adică plătitorii să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.

3. Echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice prin impunerea diferită a veniturilor în funcție de mărimea acestora.

4. Eficiența impunerii prin asigurarea stabilității pe termen lung a prevederilor legislației fiscale a țării astfel încît aceasta să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice și juridice.

=2=Sistemul fiscal român este guvernat de codul fiscal cu normele metodologice de aplicare. Codul fiscal al Romaniei cuprinde 10 titluri și 298 articole. Codul fiscal român a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004. Obiectivul fundamental al elaborării codului fiscal a fost armonizarea cu legislația fiscală auniunii europene precum și asigurarea concordanței cu acordurile fiscale internaționale la care Romania este parte.Printre avantajele majore ale codului fiscal român menționăm:

Unificarea legislației fiscale Claritate în privința impozitelor Siguranță juridică Armonizarea cu directivele UE.

Codul fiscal al Romaniei stabilește cadrul legal pentru impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii care constituie venituri la bugetul de stat, bugetle locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj și fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Acesta mai precizează contribuabilii care au obligația să plătească aceste impozite, taxe și contribuții sociale precum și modul de calcul și de plată al acestora. Codul fiscal mai autorizează ministerul finanțelor publice al Romaniei să elaboreze norme metodologice, instrucțiuni și ordine care ar completa codul fiscal în cauză.În sistemul fiscal român există următoarele tipuri de

I.impozite și taxe din care fac parte:1.impozitul pe profit2.impozitul pe venit3.impozitul pe veniturile microîntreprinderilor4.impozitul pe veniturile obținute din Romania de nerezidenți5.impozitul pe reprezentanțe6.TVA7.Accizelee8.Impozitele și taxele locale

1. impozitul și taxa pe clădiri2. impozitul și taxa pe teren3. taxa asupra mijloacelor de transport4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă6. Impozitul pe spectacole7. Taxa hotelieră8. Taxe speciale etc.

II. contribuții sociale1.contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat.2.CAS de sănătate datorate bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate3.contribuția pentru concedii și îndemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate4.contribuțiile asigurărilor pentru șomaj datortae bugetului asigurărilor pentru șomaj5.contribuții de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat6.contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator.

Moneda de plată și de calcul a impozitelor și taxelor este leul românesc. Sumele înscrise pe o declarație fiscală se exprimă în moneda națională a Romaniei.Sunt considerate ca venituri obținute în Romania următoarele:

1. Dividende de la o persoană juridică română2. Dobînzi de la un rezident3. Dobînzi de la un nerezident care are un sediu permannent în Romania4. Venituri din proprietăți imobiliare situate în Romania inclusiv veniturile din exploatarea

resurselor naturale situate în Romania5. Venituri din transferul titlurilor de participare6. Venituri atribuite unui sediu permanent din Romania7. Venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat8. Venituri din servicii prestate în Romania și din afara Romaniei9. Venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în Romania10. Venituri din premii acordate la concursuri organizate în Romania11. Venituri obținute la jocurile de noroc practicate în Romania

Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane denumite contribuabili: Persoanele juridice române Persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu

permanent în Romania Persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente ce desfășoară activitatea în Ro Persoanele juridice străine care realizează venituri din proprietăți imobiliare situate în Ro Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române pentru veniturile

realizate atît în Romania cît și în străinătate. Persoanele juridice cu sediul social în Romania înfiinâate potrivit legislației europene.

Sunt scutiți de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili: Trezoreria statului Instituțiile publice pentru fondurile publice Cultele religioase Instituțiile de învățămînt particular acreditate BNR Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar Organizațiile nonprofit;Organizațiile sindicale;Organizațiile patronale pentru următoarele

tipuri de profit: cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor, contribuțiile bănești ale membrilor și simpatizanților, taxele de înregistrare, donațiile, banii și bunurile primite prin sponsorizare etc.

Anul fiscal este anul calendaristic. Cota de impozit pe profit aplicabilă asupra profitului impozabil este de 16%. Contribuabilii care desfășoară activități de natura cluburilor de noapte, cazinourilr, discotecilor, pariurilor sportive în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile menționate este mai mic de 5% din veniturile respective, sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

EX:o societate comercială a determinat la sfîrșitul trimestrului 2 impozit pe profit în sumă de 250 RON. Veniturile totale anuale au constituit 40000 RON. Să se calculeze impozitul pe profit datorat și impozitul minim calculat pentru trimestru II. Se ocupă cu pariuri sportive.Ip(I 2012)=250 RONVenit anuale totale pu 2012=40000RON

Impozitul pe venit: în calitate de contribuabili pot fi numite:1. Persoanele fizice rezidente.2. Persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul

unui sediu permanent în Romînia.3. Persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în romînia.

Sunt supuse impzoitului pe venit următoarele categorii de venituri: Venituri din salarii Venituri din activități independente Venituri din investiții Venituri din cedarea folosinței bunurilor Venituri din pensii Venituri din activități agricole, silvicultură, piscicultură. Venituri din premii și din jocuri de noroc Venituri din transferul proprietății imobiliare și altele.

Nu sunt impozabile următoarele tipuri de venituri: Ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială acordate din

bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale și din alte conturi publice.

Sumele încasate din asigurări care reprezintă despăgubiri precum și ocre alte drepturi cu excepția cîștigurilor primite de la societățile de asigurări.

Sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale.

Pensiile pentru invalizii de război, orfanii, invalizi. Sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare. Veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor

imobile și mobile din patrimoniul personal.

Premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport, obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în România.

Cota de impozit este de 16 % care se aplică asupra venitului impozabil. Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Au obligația de a depunde declarația pe venit pînă la data de 25 martie.Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile la locul unde se află funcția de bază. Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pînă la 1000 RON inclusiv. Astfel pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere, deducerea constituie 250 RON, pentru cei ce au o persoană în întreținere, deducerea e de 350 RON, pentru cei ce au 2 persoane în întreținere e de 450 RON, care au 3 persoane în întreținere e de 550 RON și pentru cei ce au 4 sau mai multe persoane în întreținere e de 650 RON. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1000,01 RON și 3000 RON inclusiv, deducerile personale se stabilesc prin ordin al Ministerului Finanțelor Publice. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000 RON, nu se acordă deducere personală. Personă în întreținere poate fi: copii minori în vîrstă de pînă la 18 ani; soția sau soțul; rudele contribuabilului sau soției sau soțului pînă la gradul al 2 inclusiv.

TVA:Conform codului fiscal român, deosebim următoarele cote ale TVA: Cota standart de 24% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile

impozabile care nu sunt scutite de taxă și care nu sunt supuse cotelor reduse. Cota redusă de 9% care se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări

de servicii și/sau livrări de bunuri:-livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste cu excepția celor destinate în principal publicității-serviciile care constau în piermiterea accesului la muzee, castele, monumente istorice, grădini zoologice și botanice, tîrguri, expoziții, cinematografe etc.-livrarea de proteze și accesorii ale acestora cu excepția protezelor dentare-livrarea de produse ortopedice-livrarea de medicamente de uz uman și veterinar-cazarea în cadrul sectorului hotelier

Cota redusă de 5% ce se aplică asupra:-livrarea de clădiri inclusiv a terenurilor pe care sunt construite destinate a fi utilizate drept cămine de bătrîni și pensionari-livrarea de clădiri inclusiv a terenului pe care sunt construite destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare pentru minori

Următoarele operațiuni de interes general sunt scutite de TVA: Spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strîns legate de acestea desfășurate de

unități autorizate precum spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane,dispensare, baze de tratament etc.

Prestările de servicii efectuate de către stomatologi și tehnicieni dentari. Livrările de organe, sînge de proveniență umană. Activitatea de învățămîn efectuată de instituțiile publice sau de alte entități autorizate. Meditațiile acordate în particular de către cadre didactice din domeniul învțămîntului

școlar, preunivesitar, universitar. Prestările de servicii legate de practicarea sportului, seviciile publice poștale, activitățile

specifice posturilor publice de radio și televiziune etc.

ACCIZELEPotrivit codului fiscal romîn sunt aplicate următorele cote de acciz.

1. Berea produsă de micii producători independenți, unitatea:hectolitru/un grad plato. Aciza este echivalentă în euro:0,473. Alte tipuri de bere, acciza este 0,8288 euro.

2. Vinuri: liniștite(hectolitru de produs) cota:0 Spumoase(hectolitru) cota:34,05

3. Băuturi fermentate altele decît bere și vinuri: liniștite(hectolitru)cota:100 Spumoase:cota 45

4. Alcool etilic(hectolitru de alcool pur) cota:750 euro5. Țigarete (1000țigarete) cota :48,50+22%6. Țigări și țigări de foi(1000 bucăți) cota:64 euro7. Tutun de fumat fin tăiat destinat rulării în țigarete (kg) cota:818. Benzină cu plumb(tonă) cota:547 euro (1000 litri) cota:421,19 euro9. Motorină (tonă) cota:391 (1000 litri) 330,39510. Cafea prăjită inclusiv cafea cu înlocuitori (tonă) cota:225 euro11. Cafea solubilă (tonă) cota:900 euro

Exemplu. Întreprinderea de producție ROM SERVICE a expediat din încăperea de acciz 1000 sticle de bere cu volum unitar de 0,25 litri și prețul 2 RONI sticla. 1000 sticle de vinuri spumoase cu volum unitar de 0,7 litri și prețul de 20 RONI sticla. 4000 țigarete a cîte 4 RONI pachetul. 500 kg cafea solubilă la prețul de 100 RONI pe Kg. Să se calculeze suma totală a accizelor? Cursul de schimb: 1 euro=4,5420 roni

Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt:1. Persoane fizice rezidente care realizează venituri din salarii precum și orce alte venituri

din desfășurarea unei activități dependente.2. Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori.3. Pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 RON.4. Instituțiile publice care calculează, rețin, plătesc și după caz suportă potrivit prevederilor

legale contribuții sociale obligatorii în numele asiguratului( agenția națională pentru ocuparea forței de muncă, casa națională de pensii publice, miniserul justiției, ministerul administrației și internelor, secretariatul de stat pentru culte, casa națională de asigurări de sănătate și autoritățile administrației publice locale)

Cotele de contribuții social obligatorii sunt următoarele:1. Pentru contributia de asigurări sociale:

-31,3% pentru condiții normale de muncă din care 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator-36,3% pentru condiții deosebite de buncă din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator-41,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă din care 10,5% pentru contribuția individuală și 30,8% pentru contribuția datorată de angajator

2. Pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate-5,5% pentru contribuția individuală-5,2% pentru contribuția datorată de angajator-0,85% pentru contribuția pentru concedii și îndemnizații

3. Pentru contribuția la bugetul asigurărilor de șomaj-0,5% pentru contribuția individuală-0,5% pentru contribuția datorată de angajator-0,15-0,85% pentru contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale diferențiat în funcție de clasa de risc conform legii datorată de angajator-0,25% pentru contribuția la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale datorată de angajator.

Cotele prevăzute mai sus se pot modifica prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și prin Legea bugetului de stat după caz cu excepția cotei de contribuție de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale în cazul șomerilor care se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru șomaj și se datorează pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate. Calculul contribuțiilor sociale individuale se realizează prin aplicarea cotelor menționate asupra bazei lunare de calcul corectată cu veniturile specifice fiecărei contribuții în parte cu anumite excepții.Baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale individuale obligatorii reprezintă cîștigul brut realizat din activități dependente în țară și în străinătate cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care Romania este parte, care include:

a) Venituri din salarii în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă.

b) Îndemnizații din activități desfășurate ca urmare a unei fucții de demnitate publică stabilite potrivit legii.

c) Îndemnizații din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial.

d) Remunirația administratorilo societăților comerciale companiilor sau societăților naționale și regiilor autonome.

e) Îndemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale suportate de angajator potrivit legii.

f) Îndemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale suportate de la Fondul Național de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale potrivit legii.

g) Ajutoarele lunare și plățile compensatorii care se acordă conform legii personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la trecerea în rezervă sau direct în retragere.

Contribuțiile sociale individuale calculate și reținute se virează la bugetele și fondurile cărora le aparțin pînă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează sau pînă la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează după caz împreună cu contribuția angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului datorată potrivit legii.

Tema:Particularitățile sistemelor de impozitare în statele CSI.1.Sistemul de impozitare în RM.2.Sistemul fiscal al Ucrainei.3.Sistemul fiscal al Rusiei.

=2=Începînd cu 1 ianuaire 2011, a fost introdus noul CF al Ucrainei care a schimbat substanțial sistemul de impozitare al acesteia. Noul CF a introdus un nr de 23 impozite și taxe dintre care 18 sunt generale de stat și 5 sunt locale. Potrivit raportului Băncii Mondiale din anul 2011, Ucraina este al 3 loc ca dificultate din lume în ceea ce privește sistemul său fiscal. Colectarea impozitelor și taxelor este dirijată și controlată de către administrația fiscală de stat și serviciul vamal de stat. Legislația UK în domeniul fiscal include:

4. Constituția UK5. Codul Fiscal al UK6. Codul vamal al UK7. Acordurile internaționale în vigoare semnate de Rada supremă a UK8. Hotărîile Radei supreme a Republicii Autohtone Crimeea9. Hotărîrile organelor locale privind impozitele și taxele locale

Conform CF, sunt stabilite următoarele tipuri de impozite și taxe generale de stat și locale:I.Taxe generale de stat1.Impozitul pe venitul persoanelor fizice

2.Impozitul pe venitul întreprinderilor3.Taxa pe valoare adăugată4.Accizele 5.Taxa pentru prima înregistrare a unității de transport6.Impozitul ecologic7.Plata sub formă de rentă pentru transportarea petrolului și produselor petroliere.Transportarea de tranzit a gazului natural și amiacului pe teritoriul UK8.Impozitul pentru utilizarea subsolurilor9.Impozitul pe pămînt10.Taxa pentru utilizarea resurselor de unde radio ale UK11.Taxa pentru utilizarea specială a apei12.Taxa pentru utilizarea specială a resurselor forestiere13.Taxa pentru dezvoltarea viticulturii, pomiculturii și producției de hamei14.Taxele vamale15.Impozitul fix pe gospodărie țărănească16.Taxa sub formă de adaos la tariful existent pe energia electrică și pe căldură17.Taxa sub formă de adaos la tariful existent pentru gazul natural pentru consumatorii de orice formă organizatorico juridicăII.Taxe și impozite locale1.Impozitul pe imobil altul decît lotul de pămînt2.Impozitul unic 3.Taxa pentru locul de parcare a unităților de transport4.Taxa pentru desfășurarea a unelor tipuri de activitatea de întreprinzător5.Taxa turistică

Impozitul pe venit a persoanelor fizice.Persoanele care sunt rezidente în UK sunt supuse la plata impozitului pe venitul personal. Persoanele fizice nerezidente sunt impozitate numai pentru veniturile obținute din sursele ukrainene. Conform CF avem următoarele cote de impozitare:- Rata de impozitare standart de 15%. Această rată se aplică de obicei asupra veniturilor din

salarii, valoarea cărora nu depășește de pînă la 10 ori venitul minim lunar.- Rata de impozitare de 17% care se aplică asupra venitului din salarii care depășește de 10 ori

venitul minim lunar.- Rata de impozitare de 30% care se aplică asupra veniturilor din premii obținute de rezidenți

și nerezidenți de pe teritoriul UK.- Rata de impozitare de 5% care se aplică asupra venitului obținut din vînzarea mai multor

proprietăți imobiliare pe parcursul unui an.- Cota de 1% ce se aplică asupra veniturilor obținute de către un contribuabil din vînzarea

unui imobil o singură dată pe parscursul unui an în cazul în care suprafața totală depășește 100m2.

Impozitul pe profit a întreprinderilor.Entitățile juridice constituite și care funcționează în conformitate cu legislația UK sunt tratate ca și rezidenți fiscali și sunt impozabile pe venitul obținut atît în țară cît și peste hotare.Rezidenții ce achită impozit pe profit: întreprinderele de transport feroviar și subdiviziunile acestora care obțin profit din activitatea de transport feroviar de bază sau auxiliar.Nerezidenți ce achită impozit pe profit: persoanele juridice sub orice formă organizatorico-juridică care obțin profit din sursa de proveniență de pe teritoriul UK, reprezentanțele permanente ale nerezidenților care obțin venituri din sursa de proveniență a UK.Cota de impozitare de bază constituie 16%. Pentru desfășurarea activității de asigurare a persoanelor juridice rezidente, cotele impozitului pe profit se administrează astfel:- 3% pentru obținerea venitului în rezultatul îndeplinirii condițiilor contractuale în ceea ce

privește alte tipuri de activitate de asigurare

- 0% la obținerea venitului în rezultatul îndeplinirii condițiilor contractuale în ceea ce privește asigurarea pe viață și asigurarea pentru pensii

TVAConform CF al UK sunt stabilite următoarele cote ale TVA:- Cota de 17% - Cota de 0%. Aici sunt supuse impozitării următoarele tipuri de operațiuni:

1.exportul mărfurilor peste teritoriul vamal al UK2.livrarea de mărfuri cu scop de: alimentare și asigurare a vaselor marine; pentru alimentarea și asigurarea aparatelor aeriene; pentru alimentarea și asigurarea corăbiilor cosmice și sateliților pămîntului; pentru asigurarea și alimentarea transportului militar și a altui contingent special a forțelor armate ale UK; pentru magazinile dutyfree.3.pentru livrarea de servicii ca: transport internațional de pasageri, bagaj și încărcături prin intermediul transportului feroviar, auto, aerian și naval; serviciilor pentru deservirea aparatelor aeriene care îndeplinesc rute internaționale; servicii pentru transportarea pasagerilor cu trenurile rapide INTERCITY PLUS.

Accizele.În grupa mărfurilor accizate se includ:- Alcoolul etilic și alte substanțe distilate- Băuturile alcoolice, berea- Produse de tutun și înlocuitori ai acestuia- Petrolul- Automobilele- Remorcile - MotocicleteleBerea la unitatea de măsură UAH pentru 1litru e de 0.81Vinuri din struguri 0,01 hrivne pentru 1litruAlcool etilic de 100% alc e de 45,87 hrivne pe litruȚigări pe filtru pentru 100buc+% și este de 110,67+25%