COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE IN ROMANIA INTRODUCERE Am prezentat : -SISTEMUL FINANCIAR -FISCAL ACTUAL IN ROMANIA reprezinta un ansamblu de principii, reguli si mod de organizare care se materializeaza printr -o serie de legi sau acte normative cu putere de lege, ce au menirea sa asigure col ectarea veniturilor statului si cheltuirea in folosul natiunii a acestora; -POLITICA FISCALA - constituie elementul cel mai important al unei administratii in sensul ca, atat executivul cat si legislativul au sarcina de a stabili strategia fiscala pe care o vor utiliza in cadrul sistemului fiscal adoptat; -PROCEDURA FISCALA - consta in elaborarea unei metodologii fiscale care sa reglementeze asezarea impozitelor si taxelor, perceperea si incasarea acestora; -ASEZAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR - se face : - in sume absolute ( ex.: taxa asupra mijloacelor de transport, accize, impozit pe teren, s.a.) ; - in cote procentuale fixe ( ex.: impozit pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe dividende, s.a.) -in cote procentuale pe transe de venit ; -DEFINITIA IMPOZITELOR SI TAXELOR. CAP. I ROLUL IMPOZITELOR SI TAXELOR IN OPTIMIZAREA INCASARILOR BUGETARE: ASEZAREA, PERCEPEREA SI CONTROLUL PRIVIND INCASAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR : IMPUNEREA - poate fi individuala sau colectiva, directa sau indirecta, initiala sau anuala. PERCEPEREA - se poate realiza prin plata directa, retinere ( stopaj ) la sursa s au aplicarea pe timbre mobile. - Consider ca, un sistemul fiscal sanatos, trebuie sa fie unitar, simplu si eficient. De asemenea, procedura fiscala trebuie sa fie clara, localizata pentru fiecare impozit si taxa. - Pentru ca un mecanism fiscal sa functioneze coerent, clar si eficient, este necesar, dupa parerea mea, ca in cadrul administratiei fiscale sa fie intoc mite si aplicate procedurile de control. La intocmirea acestor proceduri, trebuie sa se urmareasca : crearea unei metodologii de control unitare pentru fiecare impozit sau taxa, asupra modului cum sunt asezate si percepute acestea; sa se respecte etica intre contribuabili si bugetul de stat; sa se urmareasca ca orice control sa fie efectuat cu acordul ambelor parti, pe de-o parte contribuabilul, iar pe de alta parte reprezentantul administratiei fiscale. -Prezentarea institutiilor functionale de specialitate financiar-fiscale din

Romania si rolul lor in incasarea veniturilor bugetare : Ministerul Finantelor Publice - minister cu rol de sinteza, cu personalitate jur idica si contribuie n mod eficient, transparent si orientat la elaborarea si implementa rea strategiei si a Programului de guvernare n domeniul finantelor publice;

2 -Agentia Nationala de Administrare Fiscala ATRIBUTII; OBIECTIVE PRINCIPALE SI

-Garda Financiara - se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, n subordinea Minister ului Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Garda Financiara exercita controlul operativ si inopinat, cu exceptia controlului fiscal, privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care au ca efect evaziunea si frauda fiscala. Curtea de Conturi atributii, unitati supuse controlului Curtii de Conturi. Modelul Laffer privind legatura dintre nivelul de impozitare si veniturile bugetare A. Laffer - arhitectul politicilor economice care au remodelat economia americana moderna. Curba lui Laffer GRAFIC, ZONELE CURBEI, STRATEGIA DE DESTINDERE FISCALA. Optimizarea veniturilor bugetare prin adaptari ale politicii fiscale interne aplicarea cotei unice de 16%, care se doreste a fi o noua ,,reteta pentru crearea unui sistem fiscal eficient cat si pentru dezvoltarea economica a tarii. Cred ca acea sta masura a fost inspirata de studiul lui Arthur Laffer care prevede ca modificarea ratei de impozitare are doua efecte asupra veniturilor din impozitare: efectul aritmetic si efectul economic. Referindu-se la masura adoptata de Guvernul Romaniei privind aplicarea unei cote unice de 16% si ce ar mai fi necesar pentru ca sistemul cotei unice sa aiba efecte pozitive pe termen lung, Arthur Laffer a declarat : ,, Sunt cateva lucruri care, cred eu, ca ar trebui facute. Cota unica va rezolva multe din problemele de coruptie pent ru ca aplicata la o baza larga, o cota suficient de mica face sa existe foarte putine stimulente pentru eludarea legii. In acelasi timp insa, este nevoie de un program de amnist ie fiscala. Iar asta este foarte dificil. Cum rezolvi toate ilegalitatile comise in regimul fiscal anterior, atunci cand schimbi un sistem corupt cu unul simplu ? Trebuie sa o iei de la zero, dar e foarte dificil. In opinia lui Arthur Laffer, amnistia fiscala este foarte necesara, pentru ca al tfel fiecare individ va cauta razbunare. El da exemplul Africii de Sud, unde, intr-un

context similar, a trebuit sa se traga linie si sa se porneasca de la zero, pentru ca nu mai asa se putea merge mai departe. Intrebat daca o astfel de masura ar fi nedreapta fata de cei care au platit taxe ani de zile Arthur Laffer a opinat : ,, Stiu, nu e o masura dreapta, dar nu stiu cum altcumva s-ar putea face. Cand ai un sistem corupt, aproape fiecare insala, minte, fura. Asta e coruptia (Interviu publicat in revista Capital nr. 11 / noiembrie 2005). CAP. II - CONTINUTUL, SFERA SI FORMELE DE MANIFESTARE A EVAZIUNII FISCALE SI ANALIZA CAUZELOR ACTUALE CE CONDUC LA EVAZIUNE FISCALA : -Conceptul de evaziune fiscala conform DICTIONAR ENCICLOPEDIC si legislatiei actuale pag. 23: -DEFINITIE CF. LG 87/1994 ( abrogata prin LG 241/2005) - Legea nr. 87/1994 republicata = Legea privind combaterea evaziunii fiscale, defineste la art.1 eva ziunea fiscala ca o sustragere prin orice mijloace de la impunere sau plata impozitelor , taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bug etului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale dec catre persoane le fizice si persoanele juridice romane sau straine, denumite in cuprinsul legii contribuabil i.

3 In lucrarea de fata mi-am propus, studierea evaziunii fiscale cu efectele sale n egative, urmarind sa analizez si sa evidentiez imprejurarile in care acesta se manifesta precum si metodele de prevenire si limitare a fenomenului CONSIDERATII PERSONALE : Efectele evaziunii fiscale se resimt direct asupra nive lului veniturilor fiscale, conduce la aparitia de distorsiuni in mecanismul pietei si nu in ultimul rand, poate contribui la crearea unor inechitati sociale datorate ,,excesului ,, inclinatiei si

diferite a contribuabililor catre acest fenomen. -Neglijarea combaterii formelor de manifestare a evaziunii fiscale poate conduce la escaladarea fenomenului pana la nivelul fraudei fiscale sau economice. De asemenea, consecintele negative ale acestui fenomen se reflecta si asupra realiz arii echilibrului bugetar la nivel local si central, asupra puterii de cumparare a mo nedei nationale si nu in ultimul rand, asupra stabilitatii economiei nationale. -Consideratii teoretice si practice despre conceptul de evaziune si frauda fiscala pag. 26: -Evaziunea fiscala se refera la minimizarea impozitarii prin utilizarea unor alternative accesibile reale. Frauda fiscala, pe de alta parte, este determinata de contribuabilii preocupati de intentia de a nu tine seama de legea fiscala in vig oare. -Evaziunea fiscala legala si evaziunea fiscala frauduloasa sau frauda fiscala. *Descrierea evaziunii fiscale licita sau ilicita ( frauda fiscala ) - este neces ara si utila pentru a da posibilitatea, cel putin teoretica, estimarii fenomenului pe c ele doua forme de manifestare. Aceasta disociere ajuta si la sensibilizarea diferiti lor factori de decizie politica si a celor administrative in cautarea si stabilirea mijloacelor adecvate de limitare si combatere a evaziunii fiscale - Eu consider ca, de evaziunea fiscala licita ar trebui sa se ocupe in special factorii de decizie politica ( partidele politice ) si apoi cei administrativi (Guvernul ), in timp ce de evaziunea fiscala ilicita ar trebui, in primul rand, sa fie preocupat Guvernul, care, potrivit legii, raspunde de infaptuirea politicii fiscale a statului. In practica insa, este incert si foarte greu de delimitat evaziunea legala de cea ilegala, astfel ca intre cea legala si cea ilegala nu ex ista o ruptura, ci o continuare. Incercarile succesive de a profita de lacunele legii conduc contribuabilul de la legal la frauda. - Analiza evaziunii fiscale in Romania intre anii 1990-2005 pag. 28. In anul 2004, ponderea sumelor atrase suplimentar la bugetul statului s-a reflectat intr-o crestere de la 1,81 % la 2,79 % a produsului intern brut si o crestere a veniturilor bugetare de la 11,15 % la 16,16 % . Cele mai intalnite forme de manifestare a evaziunii fiscale, au fost :

1. reducerea bazei de impozitare; 2. neinregistrarea integrala a veniturilor realizate ; 3. neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor inregistrate de la clien ti; 4. neinregistrarea la organul fiscal teritorial ca platitor de TVA la atingerea plafonului de venit prevazut de lege, realizat din operatiuni impozabile; 5. aplicarea eronata a cotei zero ( TVA ). Consider ca prevenirea eficienta si limitarea dezvoltarii evaziunii fiscale se p oate realiza prin aplicarea unei strategii coerente, bazata pe dezvoltarea urmatoarel or parghii: -organizarea legislatiei fiscale pornind de la cerintele unui sistem fiscal mode rn, care sa aiba drept obiective realizarea si folosirea unor proceduri unice in mat erie de control si incasare a veniturilor statului, prin eliminarea imperfectiunilor si lipsurilor legislative in materie fiscala; intarirea controlului fiscal si a urmaririi platii impozitelor prin elaborarea u nor criterii de selectare si programare a controlului fiscal, respectiv : verificare a cu

4 prioritate a marilor contribuabili, cresterea calitatii controlului prin ridicar ea nivelului de pregatire al inspectorilor, etc. -dezvoltarea si perfectionarea acolo unde deja exista, a serviciilor de informar e si asistenta pentru contribuabili, care au ca scop acordarea de consultanta in domeniul fiscal. Un prim pas in acest sens, s-a facut prin infiintarea Departamentului pentru asistenta contribuabililor din cadrul Ministerului Finantelor Publice, aflandu-ne in faza de extindere a acestuia la nivel teritori al. -Evaziunea fiscala un rezultat al presiunii fiscale si factorii ce au influentat

cresterea presiunii fiscale in perioada 2000-2005 - pag. 32: -presiunea fiscala impusa de puterile publice trebuie sa armonizeze doua tendint e diametral opuse : pe de-o parte, pe cea a statului, care doreste ca sa fie tot m ai mare pentru acoperirea cheltuielilor publice crescande si, pe de alta parte, cea a cetateanului care doreste o presiune cat mai mica. -Presiunea fiscala a fost influentata de o serie de factori, mai semnificativi f iind : -performantele economiei la un moment dat; -eficienta redusa in folosirea cheltuielilor publice finantate din impozite si taxe; -gradul redus de intelegere al contribuabililor privind necesitatile bugetare si de adeziune la politica guvernului; -nivelul democratiei atins de populatie. Eu consider ca nivelul fiscalitatii deriva in principal din stadiul dezvoltarii economice, mai ales de gradul de implicare al statului in economia unei tari. In concluzie, trebuie sa subliniez faptul ca indicatorul ,, presiune fiscala obtinut prin raportarea prel evarilor obligatorii la PIB, desi permite compararea in timp si spatiu, nu constituie un indiciu sigur si precis al sarcinilor impuse de catre puterile publice asupra activitati i economice de piata, atat ale indivizilor, cat si a agentilor economici. Cert este faptul ca, din punct de vedere psihologic, o presiune fiscala ridicata , creeaza, cel putin in mod subiectiv, motive contribuabilului de a se sustrage de la plata impozitelor si taxelor prevazute de lege fapt care genereaza, printr-o diversita te de forme, un nivel ridicat de evaziune fiscala si fraude fiscale, determinand astfe l specialistii in domeniu sa gaseasca cele mai rentabile cai si metode de combater e a acesteia.

- Limitarea presiunii fiscale prin politicile fiscale si monetare in perioada 20 002005 pag. 35 : - Indicatorul presiune fiscala evidentiaza prin nivelul sau, gradul de imixtiune a statului in economie dar si in viata sociala; - aspecte privind politica fiscala si monetara din Romania, axandu-ma in princip al pe anul 2005, pe care, personal, il consider ca an de cotitura in ceea ce priveste perfectionarea sistemului fiscal in Romania. Astfel, politica fiscal-bugetara promovata de guvern n primele noua luni ale anul ui 2005 a continuat sa sprijine obiectivul de consolidare a stabilitatii macroecono mice, prin asigurarea unui rol stimulativ al impozitelor si taxelor, menit sa contribuie la dezvoltarea si ntarirea activitatii din economie, care sa conduca la o crestere e conomica sustenabilasi durabila. - Printre cele mai semnificative modificari legislative n materie de colectare a creantelor fiscale aduse prin Legea nr. 210/2005, le enumerez pe cele care se re fera la: -raspunderea n solidar cu debitorul declarat insolvabil, a persoanelor juridice c are, direct sau indirect, controleaza, sunt controlate sau se afla sub control comun cu debitorul, potrivit legii; - comunicarea prin publicitate a actelor administrative;

5 -exceptarea de la executarea silita prin poprire a sumelor reprezentnd credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte; -ridicarea masurilor de executare silita prin decizie a organului de executare silita. -Armonizarea legislatiei fiscal-bugetare cu normele Uniunii Europene se realizea za prin: Documentul de pozitie complementar III al Romniei, capitolul 10 Impozitarea, s-a stabilit un calendar de transpunere a Directivei nr. 48/2003/CE privind impunerea venitului din economii sub forma platilor de dobnda; dispozitia presedintelui A.N.A.F. nr.302319/2005, cand s-a nfiintat un grup de lucru care sa coordoneze procesul de transpunere a acestei directive. De asemenea, s-au identificat modificarile legislative care vor fi aduse la nivelul Codului fiscal si al legislatiei secundare, precum si la nivelul actului normati v care reglementeaza organizarea si functionarea M.F.P. si a A.N.A.F; Eu consider ca cea mai importanta masura luata de guvern n vederea relaxarii fiscalitatii asupra muncii, venitului si capitalului a fost unificarea la 16% a cotei de impozitare a veniturilor si a profitului, concomitent cu masurile de ntarire a di sciplinei financiare. -Nivelurile impozitelor si taxelor locale prevazute de Titlul IX din Codul fisca l au fost adaptate la dispozitiile Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei national e, fiind stabilita valoarea lor pentru anul 2006. Totodata, au fost revizuite si niveluri le impozitului pe teren datorat de persoanele fizice si persoanele juridice, prin L egea nr.247/2005 privind reforma n domeniile proprietatii si justitiei, precum si unel e masuri adiacente; -Reforma n domeniul politicii fiscal-bugetare a mai avut ca obiectiv si cresterea capacitatii de administrare fiscala. In acest scop, actiunile ntreprinse au vizat mai ales eliminarea, n privinta colectarii impozitelor si taxelor, a practicilor de scutir e sau reesalonare a datoriilor la bugetele publice; - Asigurarea transparentei n mediul de afaceri a fost urmarita prin publicarea pe pagina de Internet a MFP, a listei contribuabililor mari precum si a celor mici si mijl ocii care nregistreaza obligatii restante la data de 31.03.2005 si la data de 29.07.2005, a celor care nregistrau obligatii bugetare restante la data de 30.06.2005; - Imbunatatirea legislatiei n domeniul colectarii creantelor bugetare a fost real izata prin

elaborarea de norme si instructiuni n aplicarea dispozitiilor Codului de procedur a fiscala referitoare la aplicarea operativa a masurilor de executare silita. -Aprecieri personale, practice si teoretice asupra evaziunii fiscale in Romnia- p ag. 46 : -Evolutia evaziunii fiscale n perioada 2000-2003 conform datelor privind controalele ntreprinse de organele Ministerului Finantelor Publice si ale Garzii Financiare, se prezinta schematic in tabelul de la pag. 43 ; -Ponderea evaziunii n produsul intern brut, a nregistrat o scadere fata de nceputul intervalului analizat( 2001), respectiv de la 0,9% la, jumatate de punct procent ual din produsul intern brut, la sfarsitul anului 2004; - factorii care au favorizat aparitia si dezvoltarea economiei subterane si impl icit a fenomenului evaziunii si fraudei fiscale, pot fi mentionati si urmatorii: - trecerea, fara existenta unei legislatii fundamentate si coerente, la economia de piata, fapt ce a permis ca intreprinderii de stat sa fie transformate in firme particul are, iar o parte din patrimoniul public sa fie, practic, insusit;

6 - acapararea conducerii unor banci comerciale de catre persoane corupte a determ inat frustrarea cetatenilor de resursele lor banesti; - activitatea ineficienta a organelor de drept si de control in combaterea econo miei subterane si implicit a evaziunii fiscale; - raspandirea fenomenului coruptiei si protectionismului in organismele si insti tutiile publice a afectat imaginea tarii noastre in lume, prin aceasta aducandu-se mari prejudicii dezvoltarii economice si sociale. - In vederea determinarii modului optim de combatere a evaziunii fiscale, este u tila dezvoltarea unui model care sa tina seama de urmatoarele elemente : pagube, , co stul descoperirii evaziunii fiscale, numarul de infractiuni vezi formule pag. 46-48. -CAP. III ANALIZA ELEMENTELOR TEHNICE CARE INCITA LA EVAZIUNE FISCALA REIESITE DIN CONTROALELE FINANCIAR FISCALE IN PERIOADA 2000-2005 : -Factorii generatori de evaziune fiscala n Romania( pag. 55) sunt: *desfasurarea de activitati nelegale ( sub aspectul obtinerii autorizatiei de fu nctionare sau a respectarii obiectului de activitate declarat ); *intentia de eludare sau nerespectarea intentionata a legislatiei fiscale, in sc opul sustragerii de la plata obligatiilor catre stat; *tergiversarea sau refuzul achitarii efective a obligatiilor fiscale corect dete rminate; *conducerea incorecta sau incompleta a evidentelor privind elementele de determi nare a obligatiilor fiscale; *exploatarea unor incoerente, inconsecvente sau interpretari ale legislatiei, in deosebi pe linia unor facilitati fiscale acordate de lege; *necunoasterea legislatiei fiscale. -Analiza modalitatilor de evaziune fiscala si frauda fiscala pe categorii princi pale de impozite si taxe pag. 56: -In perioada 2002-2005, "impozitul cel mai fraudat" nu s-a mentinut acelasi n fie care an; daca frauda la taxa pe valoarea adaugata este de mai mici dimensiuni, ocazii le din practica sunt mai frecvente, iar suma totala este semnificativa; n schimb, ocazii le de eludare a platilor datorate la impozitul pe profit, desi mai putin numeroase, su nt la niveluri individuale mai ridicate. - evaziunea fiscala pe categorii de venituri si ponderea acesteia n total evaziun e fiscala identificata, pe perioada 2002-2005 este redata la pag. 51; -deficientele constatate la controalele efectuate privind respectarea prevederil or

legale in domeniul TVA, pana la modificarea cadrului legislativ, in acest domeni u( noul Cod Fiscal). -Evaziunea fiscala licita si ilicita ( pag. 62) - Procedeele utilizate de platit ori pentru a se sustrage obligatiilor fiscale : licite si ilicite. Ca urmare a acestor proced ee se disting doua forme de evaziune: evaziune fiscala legala (licita sau legitima) si frauda fiscala (ilicita sau nelegitima) exemple pag. 57. - Evaziunea ,, legala sau mai bine spus ,, tolerata exprima actiunea contribuabi lilor de a ocoli legea, acestia recurgand la o combinatie neprevazuta de legiuitor si deci tolerata prin scaparea sau eroare. Ea nu poate fi posibila decat datorita inadve rtentelor sau lacunelor legilor si este frecventa mai ales in perioadele cand apar noi for me de intreprinderi sau categorii de impozite.

7 -Frauda contabila cale de manifestare a evaziunii fiscale (pag. 67): apare sub d oua forme : legala si ilegala ; definitie pag. 68; - Definitie : Frauda contabila este cel mai greu de identificat in practica si c onsta in a crea aparenta unei contabilitati regulate, prin utilizarea de documente false (p recum facturi false si documente pentru cheltuieli false) in scopul majorarii tuturor cheltuielilor efectuate, diminuarii veniturilor, tinerea unei evidente duble (re ale si fictive), falsificarea bilanturilor. - Paradisul fiscal definitia lui Roger Brunet: se numeste paradis fiscal un terit oriu in care persoane fizice sau societati au impresia de a fi mai putin impuse decat altundeva . - Consideratii asupra economiei subterane : in Romania, economia subterana a inf lorit continuu, iar persoanele care opereaza in acest domeniu plaseaza fondurile obtin ute in tarile unde procesul de reciclare este mai sigur si mai rapid decat cel in care politicile economice sanatoase permit randamente mai ridicate, dar exista riscul interventi ei autoritatilor - Factorii care au favorizat aparitia si dezvoltarea economiei subterane si impl icit a fenomenului evaziunii si fraudei fiscale sunt : - trecerea, fara existenta unei legislatii fundamentate si coerente, la economia de piata, fapt ce a permis ca intreprinderii de stat sa fie transformate in firme particulare, iar o parte din patrimoniul public sa fie, practic, insusit; - acapararea conducerii unor banci comerciale de catre persoane corupte a determinat frustrarea cetatenilor de resursele lor banesti; - activitatea ineficienta a organelor de drept si de control in combaterea economiei subterane si implicit a evaziunii fiscale; - raspandirea fenomenului coruptiei si protectionismului in organismele si institutiile publice a afectat imaginea tarii noastre in lume, prin aceasta aducandu-se mari prejudicii dezvoltarii economice si sociale. CAP. IV PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A METODELOR DE PREVENIRE SI COMBATERE A EVAZIUNII FISCALE CALE DE ASIGURARE A STABILITATII CLIMATULUI ECONOMIC SI SOCIAL : -Analiza cauzelor generatoare de evaziune fiscala in etapa actuala in Romnia pag. 78; - Cauzele manifestarii fenomenului de evaziune fiscala: a. intentia de eludare sau nerespectarea intentionata a legislatiei fiscale, n sc opul sustragerii de la plata obligatiilor catre stat; b. desfasurarea de activitati nelegale (sub aspectul autorizarii de functionare sau a respectarii obiectului de activitate autorizat); c. refuzul sau tergiversarea achitarii obligatiilor fiscale corect determinate;

d. conducerea incorecta sau incompleta a evidentelor privind determinarea obligatiilor fiscale; e. exploatarea unor incoerente, inconsecvente sau interpretari ale legislatiei, ndeosebi pe linia unor facilitati fiscale acordate de lege; f. necunoasterea legislatiei fiscale. -Cauze generatoare de evaziune fiscala reiesite din activitatea de control in ca drul GF sunt:

8 * Desfasurarea activitatilor comerciale si financiare de catre firme care nu fun ctioneaza la sediul social declarat si care nu sunt identificate si verificate de organele fiscale, desi sunt inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului. * Lipsa unui sistem informatic integrat care sa cuprinda institutiile nationale de control financiar-fiscal precum si institutii cu rol important in gestionarea informatii lor privind activitatile agentilor economici : ANAF, Garda Financiara, Autoritatea Nationala a Vamilor, Politia, Oficiul National de Prevenire si Combaterea a Spalarii Banilor , Oficiul National al Registrului Comertului, Politia de Frontiera, Oficiul de Lupta Antifrauda. * Inexistenta unor instante fiscale sau comerciale, care sa functioneze in cadru l Parchetelor, fapt care determina utilizarea excesiva a cailor de atac impotriva actelor de control. * Posibilitatea circulatiei marfurilor si a deducerilor fiscale pe baza unor doc umente apartinand altor societati decat furnizorii reali sau emise in numele unor firme inexistente. * Lipsa unui control ferm in ceea ce priveste comercializarea documentelor cu re gim special catre diversi agenti economici. - Obiectivele si sarcinile politicii financiar-fiscale promovate de guvern in vederea reducerii evaziunii fiscale pag 81. -Politica fiscala actuala precum si cea viitoare, trebuie sa urmareasca accelera rea si aprofundarea n mod coerent a reformei n acest domeniu, ceea ce presupune reducerea gradului de fiscalitate att prin desfiintarea contributiilor la unele fonduri spe ciale, ct si prin reasezarea sarcinii fiscale si a raportului dintre impozitele directe si in directe, n vederea stimularii muncii, economisirii, investitiilor, ntreprinderilor mici si m ijlocii si a exporturilor. Acest deziderat se poate realiza, prin: - scutirea integrala de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata pentru importul de utilaje si echipamente, materii prime si materiale destinate moderni zarii ntreprinderilor mici si mijlocii; - eliminarea impozitarii cu 10% a profitului net utilizat de catre agentii econo mici pentru cresterea capitalului social; - reducerea impozitului pe profit pentru societati comerciale din sectoare indus triale cu larg impact asupra dezvoltarii procesului de industrializare a materiilor prime autohtone; - revizuirea transelor si cotelor de impozitare a veniturilor banesti ale popula tiei att pentru stimularea procesului de munca, n scopul cresterii si consolidarii clasei de

mijloc, ct si n vederea sporirii puterii de cumparare a persoanelor cu venituri re duse, ndeosebi n prima etapa de guvernare; - scutirea de la plata impozitului agricol si acordarea unor subventii fundament ate pe baza celor practicate in Comunitatea Europeana, pentru proprietarii de teren ara bil sau echivalent arabil pna la 10 hectare; -Propuneri de masuri teoretice si practice de limitare si administrare a evaziun ii fiscale pe plan central si local pag. 86 : Reprimarea muncii clandestine, limita rea fraudelor, asigurarea transparentei finantarii partidelor politice, colaborarea cu alte state in depistarea cauzelor de spalare a banilor negri, eliminarea coruptiei la nivel inalt, sunt masuri care pot conduce catre o reducere a economiei subterane din Romania. Insa , consider ca este nerealist sa afirm ca se va produce o eliminare totala a fenome nului. Totodata, costul controalelor fiind foarte mare, este necesar sa se ajunga la un echilibru, prin definitie delicat si dificil de precizat, intre pericolele pe care le pot g enera aceste activitati si resursele alocate efectuarii lor. Pornind de la aceste considerent e, se pot elabora politici fiscale realiste pentru urmatorii ani, avandu-se in vedere rezu ltatele asteptate si criteriile de alegere facute.

9 -Propuneri de masuri legislative si institutionale de limitare si administrare a evaziunii fiscale pe plan central si local pag. 91 : a) unificarea legislatiei fiscale si asigurarea caracterului sistematic, complet si corelat cu ansamblul cadrului normativ din economie; b) eliminarea prevederilor normative care favorizeaza evaziunea fiscala, ndeosebi n ceea ce priveste ordonarea si corelarea facilitatilor fiscale; c) conferirea, alaturi de rolul punitiv, a unui rol stimulativ al legislatiei fi scale, care sa determine un comportament economic non-evazionist al contribuabililor; d) reorganizarea structurilor teritoriale ale aparatului Ministerului Finantelor Publice, de natura sa asigure canale directe si neredundante pentru transmiterea informatiei, respectiv a comenzilor n ceea ce priveste activitatea de administrar e a veniturilor si de control, activitati care trebuie sa se realizeze n mod distin ct, si a raspunderii; e) asigurarea, pe cale normativasi organizatorica, a coordonarii unitare, ia niv el teritorial si central, a tuturor activitatilor de control, pentru evitarea suprapunerilor n desfasurarea acestor actiuni; f) accelerarea actiunilor pentru editarea unei publicatii specializate a Ministerului Finantelor Publice, care sa asigure interpretarea unitara, sub aspe ct metodologic, a cadrului normativ pe linia identificarii si combaterii evaziunii fiscale; g) identificarea unor instrumente fezabile si eficace la nivelul Ministerului Finantelor Publice, care sa conduca la cresterea profesionalismului si moralitat ii n identificarea si combaterea evaziunii fiscale. In acest sens trebuie gasit un raport optim ntre salariu si stimulente ca elemente substituibile n cointeresarea aparatului fiscal; h) modificarea surselor de constituire a fondurilor de stimulare ale personalulu i Ministerului Finantelor, prin includerea n cadrul acestora si a obligatiilor suplimentare, de natura diferentelor de impozite si taxe. i) identificarea unui raport optim ntre gradul de sanctionare a contribuabilului evazionist si gradul de atragere a acestuia n evitarea evaziunii fiscale. CAP.V IMPORTANTA CONTROLULUI FINANCIAR-FISCAL IN COMBATEREA FENOMENULUI EVAZIONIST INTRE ANII 2000-20005 : -Rolul controlului fiscal efectuat de rfiscal n combaterea evaziunii fiscale pag. -Obiectivul fundamental al activitatii resurselor banesti necesare att la nivel central este realizarea sumelor cuprinse n bugetul agentii economici a reglementarilor fiscale si organele financiare din sistemul financia 94. fiscale consta, n principal, n constituirea ct si la nivel local. Controlul fiscal urmar public national, respectarea de catre toti financiar-contabile si, pe aceasta baza,

achitarea tuturor obligatiilor catre stat. -Organizarea pe principii de eficienta a controlului fiscal, constituie o modali tate de combatere si limitare a fenomenului evazionist. De aceea, specialistii din Minis terul Finantelor Publice consideraca, eliminarea deficientelor constatate n desfasurare a controlului fiscal, presupune crearea unui aparat de control unic, att la nivel central ct si la nivel local, care sa se ocupe de combaterea formelor si metodelor de evaziune fiscala, att din punct de vedere procedural, ct si practic. -Obiectivul principal al acestui corp de control unic trebuie sa fie constatarea abaterilor savrsite de persoanele fizice si juridice n ceea ce priveste:

10 constatarea realaa obligatiilor fatade bugetul central si local; tinerea corecta, pe baza documentelor legale, a evidentelor financiarcontabile si fiscale; ndrumarea persoanelor fizice si juridice (contribuabililor), in vederea respectarii legilor economice si fiscale. Promovez ideea ca eficienta controlului fiscal va fi mult mai ridicata daca se v a pune accentul pe prevenirea fenomenului evazionist, care nu depinde numai de gradul d e constiinta si seriozitate al contribuabilului, ci poate, mai degraba, de crearea unor legi fiscale coerente si juste, de scaderea presiunii fiscale si de cresterea nivelului de de zvoltare economicasi sociala. De asemenea, sustin faptul ca, eficienta controlului fiscal este direct dependen ta de mentinerea unui climat economico-financiar riguros, si nu de volumul de abateri si sanctiuni aplicate. Se poate afirma ca faptele de evaziune fiscala care trebuie sanctionate prin rigoarea legii, reprezinta n final, nu numai deficiente ale activitatii econ omico-fianciare, ci si carente ale aparatului de control, care nu a utilizat toate metodele, astf el nct, sa previna, pe ct posibil, manifestarea acestor aspecte negative. -Specialistii din cadrul Ministerului Finantelor Publice si al Garzii Financiare , care se ocupa de efectuarea controlului economico-financiar si fiscal au ajuns, din consideren te practice, la concluzia ca, ntocmirea si evidenta riguroasa a ,, Cazierului fiscal , "Fisei platitorului" si "Situatiei comparative", pentru contribuabili, constituie cea m ai eficienta metoda de prevenire si combatere a fenomenului evazionist . Justificarea acestui fapt se regaseste n relatia dintre contribuabil si unitatea fiscala, relatie care presupune existenta unui proces complex, n care sunt obligatorii urmatoarele etape : urmarirea respectarii legislatiei in domeniul economico-financiar si fiscal de catre contribuabili; constatarea si calcularea tipurilor de impozite si taxe conform obiectului de activitate al fiecarui contribuabil; stabilirea obligatiilor fiscale prin debitarea impozitelor si taxelor cu debit sau crearea obligatiilor pentru restul impozitelor; urmarirea si ncasarea acestora; ntocmirea evidentelor fiscale nominale (pentru fiecare contribuabil), ct si a celor centralizate (n vederea cunoasterii volumului total al ncasarilor fata de obligatiile stabilite pe fiecare contribuabil sau natura de venit). - Consideratii proprii cu privire la intocmirea evidentelor fiscale si de recupe rare a fraudelor fiscale pag. 103: -Contraventiile stabilite de lege referitoare la manifestarea evaziunii fiscale

: - nedeclararea, n termenele prevazute de lege, de catre contribuabili, a venituri lor si bunurilor supuse impozitelor, taxelor si contributiilor; - erori n calcularea impozitelor si taxelor, avnd drept consecinta diminuarea valorii creantei fiscale a statului; - neprezentarea la cererea organelor de control a bunurilor materiale supuse impozitelor si taxelor pentru stabilirea corectei ntocmiri a declaratiei de impun ere ; -neretinerea si nevirarea la timp, potrivit legii, a impozitelor, taxelor si contributiilor care se realizeazaprin stopaj la sursa. - Analiza concreta a fenomenului evazionist in Romania ntre anii 2000-2005 pag. 1 05. : In cursul perioadei, organele de control fiscal, au constatat ca n domeniul eco nomicofinanciar se manifesta grave disfunctionalitati generate de fenomenul de evaziune fiscala. Plecnd de la aceste constatari, a rezultat ca sunt puse n practica o multitudine d e modalitati de eludare a normelor legale, mai ales n domeniile tranzactiilor comerciale cu alcoo l si bauturi

11 alcoolice, petrol si produse petroliere, tigari si cafea ; Exemple cazuri instru mentate de GF la pag. 109 -Analiza structurii evaziunii fiscale pe categorii de venituri si a sumelor atra se suplimentar la buget pag. 112 / Coeficientul Onicescu : este un coeficient de omogenizare struc turala cunoscut si sub numele de coeficient informational Onicescu. Coeficientul Onices cu masoara gradul de omogenizare/eterogenizare a structurilor relative care caracterizeaza un fenomen. Modul sau de calcul este urmatorul: k = unde X reprezinta ponderea (sub forma d e coeficient, a elementului "i" n totalul fenomenului analizat. - Analiza sanctiunilor generate de evaziunea fiscala identificatan aceastaperioad a pag. 116 -Analiza evaziunii fiscale dupanatura juridica a contribuabilului n anul 2005 pag . 117 -Garda Financiara instrument de contracarare a evaziunii fiscale despre actiunil e GF la pag. 119. -Datorita rolului deosebit detinut in cadrul societatii romanesti, Garda Financi ara a sustinut politica financiara a Guvernului, realizand in mod concret atat preveni rea si combaterea evaziunii si fraudei fiscale, cat si recuperarea la bugetul statului a unei insemnate parti din sumele sustrase de la impozitare, cu efecte pozitive asupra realizarii veniturilor bugetare. -Colaborarea interinstitutionala cu celelalte institutii de control : ONPCSB, PA RCHET, POLITIE, DLAF, etc -Analiza studiilor de caz privind metodele de evaziune fiscala practicate in Romania, depistate de Garda Financiara REZULTATE, TABELE, GRAFICE la pag. 124-131. -In scopul prevenirii, depistarii si instrumentarii la timp a economiei subteran e, a factorilor generatori de evaziune fiscala, pe lnga masurile de ordin legislativ i n domeniul financiar si fiscal care se impun, consider ca trebuie avute in vedere si urmatoarele: -realizarea si dezvoltarea unor relatii de parteneriat cu asociatiile oamenilor de afaceri, prin ntlniri si informari reciproce asupra evolutiei fenomenului de evaziune fiscala in domeniile de activitate respective; - dezvoltarea colaborarii cu institutii ale statului cu atributii in prevenirea, depistarea si instrumentarea faptelor si factorilor generatori de evaziune fisca la, prin ncheierea unor protocoale, in care sa fie precizate modalitatile de actiune, schimbul reciproc de date si informatii, etc; - abordarea, pe baze moderne, a actiunilor si misiunilor speciale, incat efectel

e sa fie cele scontate, instrumentarea unor cazuri complexe (documentare prealabila asupra legaturilor si procedeelor folosite pentru sustragerea de la impozitare, culegerea de date despre canalele folosite si persoanele fizice si juridice implicate, etc) -perfectionarea si armonizarea legislatiei specifice organismelor de control financiar-fiscal cu reglementarile europene, astfel incat sa se realizeze o cres tere a capacitatii de raspuns a institutiei la situatiile operative din diversele dom enii de activitate; - crearea unei conduite morale si profesionale moderne in randul personalului cu atributii de control, coroborat cu o salarizare corespunzatoare, incat, pe aceas ta baza, sa se asigure consolidarea ncrederii si respectului persoanelor fizice si juridice in institutiile statului si sa se obtina un sprijin cat mai larg in efo rtul de prevenire si sanctionare a fenomenului evaziunii si fraudei fiscale, inclusiv a factorilor generatori; -dezvoltarea relatiilor de colaborare cu institutii similare din strainatate, in vederea armonizarii standardelor proprii cu cele impuse de Uniunea Europeana.

12 - Rezultatele verificarilor n domeniul importului, productiei si comercializarii carburantilor sau altor componente petroliere n anul 2005 pag. 132 - Studiu de caz privind depistarea evaziunii fiscale la societati comerciale din diferite domenii de activitate - Prezentarea unor exemple din activitatea Garzii Financiare : in domeniul comer tului cu uleiuri minerale pag. 134; indicatori realizati n domeniul productiei si comercializarii de alcool si bauturi alcoolice si cazuri identificate-exemple pag . 143; indicatori realizati in domeniul producerii si comercializarii de tigarete si pr oduse din tutun si cazuri identificate - exemple pag. 153; in domeniul producerii si comercializarii cafelei pag. 154; In domeniul exploatarii, gestionarii, prelucra rii si comercializarii masei lemnoase pag. 155 cu exemple si metodologii de control. -CAP. VI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE IN CONTEXTUL ADERARII ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA : -Perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, presupune o limitare puternica a eva ziunii si fraudei fiscale, fapt care genereaza schitarea unei serii de masuri important e n acest sens. - Din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, apar ca indicate cel p utin urmatoarele masuri mai importante: asigurarea unui mediu macro-economic si a unui mediu de afaceri (la nivel micro) stabile si favorizante; sprijinirea macro-stabilittii si a reformelor la nivel micro-economic prin dezvol tarea adecvata a infrastructurii institutionale; accelerarea privatizarii si reformelor utilitatilor publice; rationalizarea taxarii muncii printr-un pachet coerent de reforme fiscale; reformarea sistemului de protectie sociala cu accent pe asigurarile sociale - n s pecial viabilitatea financiarasi legatura dintre contributiile platite si beneficiile p rimite; cresterea flexibilitatii pietei muncii si evitarea reglementarilor prea stricte privind angajarea de forta de munca; reformarea impozitarii indirecte in general si a TVA n special, n conformitate cu cerintele integrarii n Uniunea Europeana; cresterea simplicitatii, transparentei si a stabilitatii reglementarilor privind impozitele si taxele; reducerea fondurilor extrabugetare, care segmenteaza bugetul; reforma sistemului contabil; mbunatatirea colectarii taxelor la buget; rationalizarea regimului facturilor fiscale; fluidizarea controalelor si a auditului financiar si contabil; clarificarea responsabilitatilor persoanelor specializate n efectuarea auditului si controlului fiscal; promovarea principiului transparentei fiscale att din punctul de vedere al venitu rilor ct si al cheltuielilor bugetare;

insotirea reformelor fiscale de masuri destinate rationalizarii poverii fiscale; simplificarea procedurilor de trecere n somaj; echilibrarea criteriilor de eficienta cu cele de protectie sociala, -Rolul Oficiului de Lupta Antifrauda - OLAF in cadrul noii arhitecturi europene DESCRIERE, COMPETENTE la pag. 170.

13 -Adoptarea noii legi a evaziunii fiscale masura determinanta in prevenirea si

combaterea fenomenului - pag. 172 - legea instituie masuri de prevenire si comba tere a infractiunilor de evaziune fiscalasi a unor infractiuni aflate n legatura cu aces tea. Infractiunile prevazute de aceasta lege sunt urmatoarele: - fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele de evidenta contabila distruse, n termenul nscris n documentele de control, desi acesta putea sa o faca, constituie infractiune si se pedepseste cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei vechi; - refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, dupa ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din patrimoniu, n scopul mpiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale, constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda; - mpiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, n conditiile prevazute de lege, n sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale, constituie infractiune si se pedep seste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda; -retinerea si nevarsarea, cu intentie, n cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentnd impozite sau contributii cu retinere la sursa, constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda; -punerea n circulatie, fara drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate n domeniul fiscal, cu regim special, constituie infractiune s i se pedepseste cu nchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi; -tiparirea sau punerea n circulatie, cu stiinta, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate n domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi; - stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avnd ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu ti tlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat, constituie infractiune si se pedepseste c u nchisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi. -CONCLUZII SI PROPUNERI pag. 176 : Din practica si cazuistica pe care am ntlnit-o, reiese ca fenomenul evaziunii fiscale se manifesta pe toate treptele ierarhiei sociale, fiind amplif icat si de lipsa unei educatii fiscale a contribuabililor, la care se adaugasi unele deficiente legislative si administrative ale gestionarii impozitelor. Fenomenul apare cu att mai pregnant, cu ct omul, prin natura sa mentala, emotionalasi educationala, are nclinatia sa puna interesul individual naintea celui general, al societatii. Rezultatele obtinute n prevenirea si combaterea evaziunii si fraudei fiscale, astfel cum le-am prezentat n continutul acestei lucrari, sunt rezultatul nemijlocit al studierii metodelor si tehnicilor de producere ale acestui fenomen

daunator pentru societatea n care traim, stiut fiind faptul ca, n instrumentarea marilor cazuri de evaziune este necesar si obligatoriu, parcurgerea unor etape standard ce presupune din partea organelor statului, profesionalism si resurse mari de timp si financiare, de la initiere si pna la finalizarea operatiunilor complexe de control.

14 Reusita politicii fiscale a Guvernului din aceasta perioada se poate realiza numai prin continuarea procesului de relaxare fiscala, ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri si de stimulare a initiativei private. n acest context, relaxarea fiscala va asigura sustenabilitatea cresterii economice prin extindere a bazei de impozitare, ca urmare a dezvoltarii activitatilor economice oficiale, l a nivel antreprenorial si la nivelul ofertei de munca. Relaxarea fiscala va confer i mediului de afaceri din Romnia flexibilitate, predictibilitate si elasticitate. n realizarea acestui deziderat, nu trebuie uitat si faptul ca amploarea miscarii capitalurilor din economia mondiala, aflata n plin proces de globalizare, poate sa genereze anumite dezechilibre comerciale si de cont curent n economia statelor n curs de dezvoltare, ca reactii la diferentialul dobnzii. Astfel, se poate explica de ce o tara ca Romnia, care a acumulat datorii externe mari ntr-o perioada de timp relativ scurta, a adoptat o politica bazata pe fiscalitate ridicata, uneori excesiva. Dar, n adoptarea diverselor prghii de politica macroeconomica ce pot fi utilizate de Executiv pna la ,,momentul integrarii , trebuie sa se tina seama de starea concreta a economiei si de permanenta ei interdependenta cu factorii conjuncturali specifici tarii noastre. Consider, deci, ca ndeplinirea obiectivului de realizat, mai presupune si adoptarea unei politici economice prudente n ceea ce priveste liberalizarea pietelor financiare si a contului de capital. De asemenea, in domeniul controlului financiar-fiscal, se impune, incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana (1 ianuarie 2007), acordarea autonomiei Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cainstitutie pu blica avand calitatea de ordonator principal de credite. n acest context, Garda Financiara ca institutie de prevenire si combatere a evaziunii fiscale va urma sa functioneze n structura ANAF, cu lege de organizare si statut propriu iar comisarul general - ordonator secundar de credite va fi subordonat exclusiv presedintelui ANAF, eliminandu-se astfel, dubla-subordonare a institutiei (fata de Ministerul Finantelor Publice pe de-o parte si fata de presedintele ANAF pe de alta parte - conform structurii organizatorice prevazuta de HG nr. 208/2004). Aceste prioritati trebuiesc realizate alaturi de o profunda reforma a administratiei publice, prin consolidarea rolului institutiilor de control ale statului, ca mecanisme capabile sa raspunda la impulsurile negative asupra climatului economic si social intern, generate de economia subterana aflata n declin si de tendinta unor contribuabili de a eluda pe diferite cai, legislatie fiscala actuala. * * *

CURRICULUM VITAE INFORMATII PERSONALE Nume Adresa Telefon Fax E-mail Nationalitate Data nasterii EXPERIENTA DE MUNCA EDUCATIE SI FORMARE ABILITATI SI COMPETENTE PERSONALE Pagina 1 - Curriculum vitae [ NUME si prenume ] CONSTANTIN TEODOR STR. DOMNEASCA NR.2,BL.P72,ET.II, AP.7, BUCURESTI SECTOR 5 0740224343 Dorteocon@yahoo.com Romana 10.06.1962 - 01.08.2005 prezent Comisar sef Comisariatul Regional Garda Financiara Prahova -16.04.2003 01.08.2005 comisar superior Garda Financiara Comisariatul General Bucuresti -16.08.2000 16.04.2003 comisar Garda Financiara Ilfov -01.08.1994 01.02.1999 Director SC COMPIL SA Bucuresti Sucursala Teleorman - 01.02.1999 16.08.2000 Director General SC COMPIL SA Teleorman -2006 prezent Colegiul National de Aparare -2006 prezent Academia de Studii Economice Doctorand Teza Evaziunea Fiscala in Romania -2005 2006 Universitatea Hyperion Bucuresti curs Masterat Specializarea drept penal al afacerilor Diploma de absolvire 1998 1999 Academia de Studii Economice post universitara Managementu si relatii economice Internationale Certificat de absolvire 1997 1998 Universitatea Politehnica Bucuresti Expert National in Management general si Consultant pe domeniul Industrial Atestat

-1994 1997 Academia de Studii Economice Facutatea de Finante Asigurari si Burse de Valori Diploma Licenta Economist -1976 1980 Liceul MMR Rosiorii de Vede diploma de bacalaureat Bun negociator, obiectivitate si capacitate de decizionare rapida, fire dinamica, perseverenta, flexibila, capacitate de adaptare rapida la munca in echipa, spirit de initiativa, punctualitate si rezistenta la stres

LIMBA MATERNA Romana ALTE LIMBI Franceza, Engleza scris-vorbit ABILITATI SI COMPETENTE Capacitatea de comunicare si coordonare in munca cu echi pa SOCIALE ABILITATI SI COMPETENTE ASIGURAEA OBIECTIVA SI CONSILIEREA PENTRU BUNA ADMINISTR ARE A CHELTUIELILOR ORGANIZATORICE PUBLICE, PERFECTIONANAD ACTIVITATILE ENTITATII PUBLICE. BUN ORGANIZATOR IN DESFASURAEA ACTIVITATII SI COMUNICARE CU ALTE INSTITUTII ALE STATULUI. ABILITATI SI COMPETENTE OPERARE PC TEHNICE WORD, EXCEL AVANSAT

ABILITATI SI COMPETENTE Literatura, muzica ARTISTICE . ALTE ABILITATI SI COMPETENTE OPERARE PC PERMIS DE CONDUCERE Categoria B si C (categorii) INFORMATII SUPLIMENTARE Comisar general adj. Garda Financiara Comisariatul General Bucuresti Sorin Blejnar, Director General SC COMPIL SA Bucuresti Stefanescu Eduard Pagina 2 - Curriculum vitae [ NUME si prenume ] WORD, EXCEL AVANSAT