Sisteme de Stocare Si Alimentare Cu Combustibili Neconventionali

8/12/2019 Sisteme de Stocare Si Alimentare Cu Combustibili Neconventionali

1/19

5SISTEME DE STOCARE I

ALIMENTARE CU COMBUSTIBILINECONVENIONALI


2/19

5. SISTEME DE STOCARE I ALIMENTARE CU COMBUSTIBILINECONVENIONALI 5.1 Stocarea gazului natural

.......5.1.4. Stocarea hidrogenului lichid 4.1. 5. Stocarea hidrogenului n hidruri metalice

5.2. Sisteme de alimentare cu combustibili neconvenionali

4.2.1. Sisteme de alimentare cu combustibili neconvenionali lichizi

4.2.2. Sisteme de alimentare cu combustibili neconvenionali lichizi

5.1. Stocarea gazului natural

Rezervoare

Rezervoarele sunt clasificate astfel rezervor de forma cilindrica cu un singur container metalic !cuva interioara dealuminiusau otel cu "# $i% izolatie de &erlita' si cu diafragma( rezervor de forma cilindrica cu doua containere% cuva interioara de metal !&rimanvelitoare' si cuva e)terioara din metal sau diafragma din beton !nvelitoaresecundara'( rezervor de forma cilindrica cu cuva interioara de metal !&rima nvelitoare' si cuva

e)terioara din metal sau diafragma de beton &re*tensionat !nvelitoare secundara'( rezervor de forma cilindrica din beton &re*tensionat cu membrana interioara de metal( rezervor de forma cilindrica cu cuva interioara de beton !&rima nvelitoare' si &eretee)terior de beton &re*tensionat !nvelitoare secundara' ( rezervoare sferice.

Pompe GNL

+om&ele sunt caracterizate &rin trea&ta de &resiune de refulare. +om&ele de &resiune,oasa !+-' se folosesc &entru &resiuni de la la 1 bar% iar cele de &resiune nalta !+/'&entru &resiuni de la 1 la &este 1 bar.

Vaporizatoarele0a&orizatoarele !echi&amentul de regazeificare' cele mai frecvent folosite sunt 0a&orizatoare n sistem deschis !0S' fig. a' % b'( 0a&orizatoare cu combustie submersibila !0S' fig. c'(


3/19

Compresoarele de evaporare

om&resoarele de recu&erare a gazelor eva&orate sunt n general com&resoare cu &iston.Recondensoare


4/19

istantele de siguranta din interiorul unui terminal $ rezulta din studiul de risc carese face la &roiectarea terminalului $.6n e)em&lu de distante de siguranta obtinute n urma unui astfel de studiu% sunt date ntabelul 2. .

Distante de siguranta

istantele ntre instalatiile si echi&amentele aferente terminalelor $ &recum si fatade diverse obiective aflate n m&re,urimi !vezi 7abelul 2. 3' se determina astfel nct * sa se reduca la minim &ericolul legat de consecintele unui incendiu%* sa se reduca la minim &ericolul legat de scurgerile de $ !nori de gaz'%* sa minimizeze dimensiunile unui accident%* sa faciliteze accesul echi&elor de interventie n caz de accident

Tabelul 2. Distantele de siguranta ntre !"#$"nentele unui ter#inal %NLC"#$"nentele ter#inalului %NL DistantaRezervoare $ 25 m

0a&orizatori si o sursa de foc75 m

9chi&ament de conectare &entruncarcare:descarcare si sursa de foc saulimita terminalului

70 m

0a&orizatoare de combustie submersibile si zonerestrictionate sau

rezervoare cu fluide inflamabile( cladiri &entru&ersonal.

75 m

9chi&amente de &roces si sursa de foc sau limitaterminalului

75 m

Rezervoare $ si limita terminalului 75 m

;one de retentie si limita terminalului 40 m

0a&orizatoare si limita terminalului 75 m

a &roiectarea% executia si exploatarea infrastructurii de stocare, transport, distributiesi utilizare a GNL trebuie avute n vedere urmatoarele asigurarea sigurantei si sanatatii &o&ulatiei si &rotectia mediului ncon,urator% &ericole naturale !cutremure% fenomene meteorologice etc.'% traficul rutier% feroviar si aerian din zona% a&ro&ierea de alte instalatii industriale

&ericuloase etc.% activitati s&ecifice care vor fi desfasurate du&a &unerea n functiune a obiectivului$% lucrari n cadrul zonei unde va fi construit obiectivul $.


5/19

2.2. Proiectarea infrastructurii de stocare, transport, distributie si utilizare a GNL

2.2.1. +rinci&alele as&ecte legate de &roiectarea n sectorul $ sunt abordate nstandarduleuro&ean 9$ 14=3 > /nstalatii si echi&amente &entru gazul natural lichefiat &roiectarea

instalatiilor terestre ?.2.2.2. +rinci&alele standarde euro&ene referitoare la &roiectarea si testele aferenteinstalatiilor$ sunt &rezentate n ane)a 2.

5.&. St"!are 'idr"gen

Statie de ali#entare !u 'idr"gen


6/19

@ &arte im&ortanta din testul 9+ este si statia Aral de alimentare cu hidrogen% deschisala Berlin% &e strada Cessedamm. Aceasta este &rima statie &ublica din lume dealimentare cu hidrogen./ndiferent de modul in care este &rodus% hidrogenul in stare gazoasa &oate fi racit &ana

la *253 de grade elsius si lichefiat. +entru 9+% hidrogenul lichid va fi furnizat decatre inde si de&ozitat in de&ozitul Aral din Cessedamm. Didrogenul in stare gazoasava fi &rodus chiar in cadrul statiei Aral utilizand elecroliza a&ei% &roces ce va generacosturi reduse% datorita fa&tului ca vor fi necesare cantitati mici. Didrogenul obtinut vafi de&ozitat in cadrul statiei de alimentare sub forma de gaz com&rimat.

6tilizarea hidrogenului dre&t combustibil &entru automobile este o &ractica relativ noua%desi acesta este folosit in a&licatii industriale de foarte mult tim&. Anual% la nvelmondial sunt utilizati a&ro)imativ 5 de miliarde de metri cubi de hidrogen.

III. E()LO*IVITATEA AMESTECURILOR +IDRO%EN , O(I%EN , A*OT

6tilizarea &e scarE largE a hidrogenului ca reactant n industria chimicE sau% mai recent%combustibil &entru anumite motoare a im&ulsionat cercetarea com&ortErii sale n amestec cu o)igenulsau aerul% n &rocese de combustie e)&lozivE. ele mai im&ortante riscuri asociate utilizEriihidrogenului gazos &ur sau n amestec cu aerul sunt reunite n 7abelul 1. Se observE cE cea mai mare&arte din aceste riscuri sunt datorate e)&lozivitEii sistemului hidrogen*aer. in acest motiv% se vor&rezenta n continuare date de literaturE referitoare la e)&loziile amestecurilor hidrogen*aer Fihidrogen*o)igen% n &rezena unor aditivi &recum azotul sau dio)idul de carbon.

Tabelul 1

Riscuri de a&ariie a unor incidente n cursul &roducerii% stocErii sau mani&ulErii

hidrogenului gazos :22:

Ti$ul ris!ului a$-rut Des!rierea ris!ului+ro&rietEi fizice care &ot

conduce la &robleme de

securitate

&rin com&araie cu alte gaze% D2are un coeficient de

difuzie foarte ridicat Fi o viscozitate redusE( &ierderile de

hidrogen la mbinErile utila,elor sunt frecvente% chiar dacE

acestea sunt etanFe la testele cu aer

D2este un com&us incolor Fi inodor( nu &oate fi detectatorganole&tic

curgerea D2genereazE electricitate staticERiscuri asociate creFterii de

&resiune% fErE combustie

e)&lozivE

stocarea sa la &resiuni ridicate !&nE la 35 bar% n unele

situaii' &oate conduce la ru&erea unor mbinEri !suduri'

cu a&ariia de schi,eRiscuri asociate combustiei

e)&lozive

este un com&us e)&loziv% n amestec cu aerul( &oate

susine deflagraii sau detonaii


7/19

energia de iniiere a unei deflagraii este scEzutE !%2 1

m-'

amestecul sEu cu aerul are o tem&eraturE ,oasE de

autoa&rindere 5=4oRiscuri datorate materialelor n

care este stocat D2

stocarea D2n containere din metal sau din materiale

&lastice &oate conduce la fErmiarea acestoraRiscuri to)icologice acumularea sa n s&aii nchise determinE asfi)ia

imitele de e)&lozie ale hidrogenului n o)igen Fi n aer% la tem&eratura Fi &resiunea ambiantE% suntdate n 7abelul 2.

Tabelul 2

imitele de e)&lozie ale amestecurilor hidrogen*o)igen Fi hidrogen*aer% la tem&eratura iniialE de25G Fi &resiunea de 1 atm :1=% 18% 23:

Oidant LIE/0"l12 LSE/0"l12

@)igen 4% "5

Aer 4% =5

Aceste valori au fost obinute &rin e)&erimente ce au urmErit &ro&agarea ascendentE a flEcErii% ncelule de e)&lozie cu diferite forme Fi mErimi !a' tub cu seciune &EtratE !latura seciunii 8.< cm' FinElime de 2 m :23:( !b' tub cilindric cu diametrul de 5.1 cm Fi nElimea de 1.5 m :1=:( !c' vas sfericcu diametrul de 21.5 cm !volumul de 5 ' :18:. 9ste im&ortant de menionat cE e)&erimentele de ti&!b' sunt efectuate &rin metoda recomandatE de Biroul de Cine al S6A% iar cele de ti& !c' &rin metodastandard recomandatE de +7B !/nstitutul Hederal de CEsuratori Hizice' din ermania.

CEsuratori mai recente ale limitelor de e)&lozie ale hidrogenului cu o)igenul Fi

cu aerul au fost realizate n celule cu volum mai mare de 5 :21% 25*2=:% folosind surse

foarte energice de iniiere filamente metalice to&ite sau detonatoare cu e)&loziv solid%

&reluate din industria minierE. Rezultatele confirmE valorile din 7abelul 2 &entru limita

inferioarE de e)&lozie la tem&eratura Fi &resiunea iniialE ambiantE% indicnd nsE valori

su&erioare &entru limita su&erioarE de e)&lozie a hidrogenului cu aer !==*=8 vol#'.reFterea tem&eraturii iniiale a amestecurilor conduce la creFterea

domeniului de inflamabilitate% &rin scEderea /9si creFterea S9. 6n set re&rezentativ de

date este dat n 7abelul 3.

Tabelul


8/19

imitele de e)&lozie ale hidrogenului n aer% la &resiunea atmosfericE Fi diferite

tem&eraturi iniiale% mEsurate ntr*un tub cu diametrul 2%5 cm( &ro&agare descendentE a

flEcErii :24:

t /3C2 1= I 3 5 1 15 2

LIE/0"l12 "%4 "%2 8%8 8%3 =%"

LSE/0"l12 =1%5 * =3%5 * =


9/19

amestecul D2 aer n afara domeniului de inflamabilitate sunt =2# azot Fi res&ectiv%

55# @2:1=:.

/niierea unei deflagraii n amestecuri hidrogen*aer necesitE energii deosebit de

scEzute %2 m- &entru un amestec stoechiometric D 2*aer !3 # D2' res&ectiv %< m-

&entru un amestec sErac != # D2' la tem&eratura Fi &resiunea iniialE ambiante :1:.

0alori att de mici ale energiei de iniiere a unei deflagraii se observE la amestecurile

hidrocarburilor cu o)igenul( amestecurile hidrocarburE*aer necesitE nsE energii de

iniiere a deflagraiei cu un ordin de mErime mai mari dect amestecurile D 2*aer :1:. Ni

&rin valoarea foarte scazutE a s&aiului ma)im de siguranE !C9SJ%35 mm% la &J 1

bar Fi tJ 2o'% hidrogenul se &laseazE &rintre gazele cele mai &ericuloase din &unctul

de vedere al e)&lozivitEii :2":. in acest &unct de vedere% com&ortarea sa se aseamanEcu acetilena n amestec cu aerul( amestecurile alchenE*aer se caracterizeazE &rin %5 O

C9S O %" mm% iar alcanii Fi arenele au C9S P %" mm :2":.

a e)&lozia n celule nchise% amestecurile hidrogen aer dezvoltE &resiuni

ma)ime de cel mult 8%3 bar :2:. urata atingerii ma)imului de &resiune de&inde de

volumul de amestec D2 aer care e)&lodeazE. Astfel% 1 de amestec stoechiometric

D2 aer !3# D2' aflat la tem&eratura iniialE de


10/19

Tabelul 4

aracteristici ale e)&loziei unor amestecuri hidrogen aer n celula nchisE cu volum de 1 % la tem&eratura iniialE de


11/19

autovehiculului este com&licat Fi costisitor% datorita &erformanelor tehnice alerezervorului Fi echi&amentelor au)iliare !schimbEtoare de cEldurE% &om&e criogenice'%dificultEilor de realizare a izolaiei !n vederea reducerii la minimum a &ierderilorinevitabile datorite tem&eraturii foarte scEzute a hidrogenului' Fi dis&ozitivelor de

control% comandE Fi sigurana care trebuie instalate &e autovehicul. om&onentelesistemului de stocare a hidrogenului lichid determinE o masE de &atru ori Fi% res&ectiv%un volum de cinci on mai mare !fig 3.13' n ra&ort cu un rezervor de benzinaasigurnd o autonomie echivalentE a autovehiculului K21L. atoritE acestorconsiderente autovehiculele cu rezervoare de hidrogen lichid% realizate in &erioada1"=*1"" !S 6 A% ermania% -a&onia K21% 18% 13L% nu au de&EFit stadiul de vehiculee)&erimentale.

Mn cadrul cercetErilor &rivind alimentarea motoarelor de autovehicul cu hidrogenlichid au fost e)&erimentate diferite variante de stocare reci&iente de ti& ear%reci&iente de gaz natural lichefiat Fi rezervoare &roiectate n mod s&ecial &entru

autovehicule.

n fig 3.14 Fi 3.15 snt &rezentate douE soluii de stocare a hidrogenuluilichid &eSrlmotoare de autovehicul. +rima soluie de rezervor ecTindUn autoturism cu motor n doi tim&i% cu trei cilindri% de 11 cm % realizatade /nstitutul de 7ehnologie Cusashi din 7oVio K13L% re&rezintE un reci&ientde tS ear de formEgcilindricE% din oel ino)idabil% avnd grosimea de15 mm Sstana ntre &ereii dubli este de


12/19

Rezervorul re&rezentat n fig. 3.15 $1 W rezervor interior( 2 % izolaie( Wconducte de hidrogen s&re motor( 4W conductE de alimentare cu hidrogen lichid( 5 Wsu&a&E de evacuare( &W racord &entru traductori( 7W ecrane de radiaie termicE( 'WncElzitoare electrice( (W ecrane transversale( 10W rezervor e)terior( 11W su&ori derigidizare' constituie rezultatul cercetErilor efectuate n. comun de centrele de cercetareH0R !eutsche Horschugs W und 0ersuchsanstalt fur uft W und Raumfahrt WR.H..' Fi os Alamos $ational aboratorX W S.6.A. K21L. AceastE soluie% realizatE n

baza unor tehnologii criogenice avansate% a urmErit reducerea &ierderilor de hidrogen&rin eva&orare. /n acest sco&% ntre cele douE rezervoare au fost introduse ecrane deradiaie termicE !folii de cu&ru% avnd grosimea de %8 mm'. Schimbul de cEldurE%

datoritE im&erfeciunii izolaiei% &rovoacE fierberea hidrogenului lichid n reci&ientulinterior. Didrogenul n stare de gaz% generat de fierbere% este utilizat &entru rEcireaecranelor de radiaie% micFornd astfel schimbul de cEldurE ntre cele douE rezervoare.

e&EFirea stadiului e)&erimental al autovehiculului echi&at cu rezervor criogenicde hidrogen lichid ntm&inE dificultEi considerabile din &unctul de vedere considerat.ercetEri sistematice au stabilit cE nivelul &ierderilor zilnice ale unui rezervor% izolatconform celor mai &erfecionate tehnici criogenice e)istente% este de cea 5# K8L.


13/19

AceastE valoare cores&unde% n cazul unui autovehicul cu motor clasic% echi&at cu unrezervor de


14/19

datE cu creFterea tem&eraturii% &resiunile de &alier sunt mai mari. egEtura ntre&resiunea de &alier Fi tem&eraturE% n funcie de &arametrii termodinamici ai reaciei see)&rimE &rin ecuaia 0ant Doff

lnp/$*-l$T-$3s-,

n care* este variaia de ental&ie cores&unzEtoare reaciei de absorbie a hidrogenuluin metal !reacia fiind e)otermE% variaia ental&iei va fi negativE' (

*sW variaia entro&iei sistemului.

eterminarea mErimilor * Fi As% cores&unzEtoare unei reacii de hidrurare% se

efectueazE cu a,utorul diagramei de variaie a &resiunii n funcie de inversultem&eraturii absolute !fig. 3.1='. 0ariaia de ental&ie rezultE din &anta curbei $*- iarvariaia entro&iei se calculeazE cu a,utorul ordonatei la origine !ln& J W *s-6&entru1:2] J'.

6tilizarea hidrurilor metalice dre&t rezervoare de stocare a hidrogenului &entru unanumit sco& de&inde de &arametrii im&uFi &entru alimentarea cu hidrogen !&resiunea Fitem&eratura gazului'% &recum Fi de asigurarea cantitEii de cEldurE necesarE desorbieihidrogenului la &arametrii res&ectivi. 7em&eraturile la care &resiunile de desorbie ahidrogenului sunt de 1 W 1 bar &rezintE un interes deosebit &entru a&licaiile &ractice.in acest &unct de vedere% re&rezentarea graficE a izocorelor 0ant Doff &entru diferitehidruri metalice !fig. 3.18' K8L &ermite gru&area acestora n douE categorii hidruri detem&eraturi ,oase% care asigurE o &resiune de desorbie in limitele s&ecificate% latem&eraturi cu&rinse ntre W 1G Fi ^ 1G !zona din &artea drea&tE a diagramei' Fihidruri de tem&eraturi ridicate% la care desorbiahidrogenului se realizeazE la tem&eraturi de 25W35G !zona din &arteastingE a diagramei'. +rinci&alele hidruri din categoria celor de ,oasE tem&eraturE suntcom&uFi de ti&ul He W 7i% 7i!He Cn'% a$i Fi a$i iar cele din categoria a doua suntcom&uFi de ti&ul Cg$i Fi Cgu.

ercetErile efectuate n domeniu K14L evideniazE o ca&acitate ma)imE

de stocare a hidrogenului n hidrurile de tem&eraturi ,oase de 2%3W2%5#


15/19

!n &ro&orie gravimetricE'. /n cazul hidrurilor de tem&eraturi nalte% acestevalori &ot a,unge la 8# !hidrura CgD2'.

3.1.4.2. C"nstru!?ia re4er0"arel"r de 'idr"gen st"!at n 'idruri #etali!e@ $entrua!?i"narea #"t"arel"r de aut"0e'i!ul. Alegerea unei hidruri metalice &entru stocareahidrogenului destinat unei anumite utilizEri &ractice &resu&une analiza detaliatE a

urmEtorilor factori

Wcorelarea o&timE ntre &ro&rietEile hidrurii !&resiune de &alier tem&eraturE dedesorbie% ca&acitate de stocare a hidrogenului% cEldurE de reacie% vitezE de absorbie*desorbie% conductibilitate termicE etc.' si &arametru sistemului alimentat cu hidrogen!valorile necesare ale &resiunii si debitului de hidrogen'(

Wsigurana n funcionare Fi fiabilitatea hidrurii metalice(Wcostul Fi condiiile tehnologice de fabricaie.

n cazul utilizErii hidrurilor metalice dre&t sistem de stocare a hidrogenului &entrualimentarea motoarelor de autovehicul% desorbia gazului nu im&licE utilizarea uneienergii su&limentare% cEldura necesarE desorbtiei fiind furnizata de motorul cu ardereinternE. in acest &unct de vedere &ot fi utilizate att hidrurile de tem&eraturi ,oase!agentul termic fiind fluidul de rEcire al motorului'% cit Fi hidrurile de tem&eraturinalte% desorbtia hidrogenului reahzndu*se cu a,utorul gazelor de ardere evacuate demotor.

ondiia &rinci&alE im&usE rezervorului de hidruri metalice &entru echi&area unuiautovehicul este furnizarea unor anumite debite de hidrogenla &resiuni determinate% in conformitate cu regimurile de funcionare a motorului.Aceasta &resu&une selecia unor hidruri metalice avnd o &resiune convenabilE de

desorbie Fi caracteristici favorabile &rivind viteza de desorbie W absorbie% &entru


16/19


17/19

hidrura 3% se&arate &rin lamelele 2. Agentul de ncElzire !a&a' ZcirculE &rin s&aiul dintrecilindrii 4 Fi 5 W intrarea a&ei( + W ieFirea a&ei'. /ntrarea Fi% res&ectiv% evacuareahidrogenului% A% se realizeazE &rintr*un tub central% 2% n interiorul cEruia este montat unfiltru micronic !ca&acitate de filtrare %3W%5 !im'. +entru mEsurarea tem&eraturii

hidrurii metalice


18/19

este &revEzut termocu&lul &. Avanta,ul acestei soluii constE n o&timizarea transferuluide cEldurE ntre agentul de ncElzire Fi hidrur W &rin su&rafaa #are de schimb decEldurE oferitE de lamelele 2.

in &unctul de vedere al ti&urilor de hidrurE% e)istE &osibilitatea utilizEriiurmEtoarelor soluiiWstocarea n hidruri de ,oasE tem&eraturE% de ti& He W 7i% desorbia

hidrogenului efectundu*se &rin cEldura cedatE de lichidul de rEcire almotorului !variante constructive W fig. 3.2 Fi 3.21'(

Wstocare combinatE% n hidruri de naltE Fi ,oasE tem&eraturE% soluiemai avanta,oasE din &unctul de vedere al autonomiei autovehiculului!datoritE ca&acitEii de stocare mErite'( n acest caz slnt &revEzute douErezer voare de hidruri !fig. 3.23' rezervorul &rinci&al cu hidrurE deCg2$i% de sorbia fiind realizatE &rin gazele de evacuare% Fi un rezervor dedimensiuni reduse% cu hidrurE He W 7i% activat de lichidul de rEcire almotorului(

Wstocare n hidrurE de naltE tem&eraturE !Cg2$i' sau stocarecombinatE !Cg2$i Fi He W 7i'% conform fig. 3.22% agentul termic &entruambele rezervoare fiind gazele arse evacuate de motor K8L.

3.1.4.3. E!'i$area aut"0e'i!ulel"r cu rezervoare de hidrogen stocatn 'idruri #etali!e. /nstalar1111ea unui rezervor de hidruri metalice labordul autovehiculului &resu&une o eta&E &reliminarE de cercetare &rivindstabilirea ca&acitEii rezervorului de a furniza debitele de hidrogennecesare alimentErii motorului% cores&unzEtor diferitelor regimuri defuncionare% utiliznd ca sursE de cEldurE fluidul de rEcire sau gazele arseevacuate.

@ referinE n acest domeniu o constituie e)&erimentErile efectuate de/nstitutul de 7ehnologie /zoto&icE Fi ColecularE din lu,*$a&oca &rivind


19/19

TEHNOLOGII DE FABRICARE A COMBUSTIBILILOR NECONVENIONALI

Hig. 3.32

4W su&a&E de in,ecie a hidrogenului( 5 W regulator de &resiune( & W reductor de&resiune( =W filtru( 'W schimbEtor de cEldurE gazeWlichid de rEcire( (W &om&E de a&E(10W rezervor de a&E'. Didrura are masa de 14 Vg% asigurnd o autonomie de circulaie de

cea. 15 Vm. +entru alimentarea &arcului de autovehicule a fost construitE n Berlin o staiecentralE de distribuie a hidrogenului% care este furnizat &rintr*o ramificaie a reelei urbanede gaze naturale% ada&tatE &entru trans&ortul hidrogenului :8:.

/n fig. 3.32 este &rezentatE soluia de stocare a hidrogenului n hidrura He W 7i labordul unui autovehicul acia 131% n cadrul e)&erimentErilor efectuate de autori.

Aceste &rime realizEri n domeniu demonstreazE &osibilitEile de generalizare autilizErii hidrogenului &entru acionarea autovehiculelor.

/ntr*o &rimE eta&E staiile de distribuie a gazului &ot fi racordate la infrastructurilore)istente ale reelelor de gaz natural !conform e)em&lului menionat' sau &ot fi alimentatecu reci&iente de gaz sub &resiune% urmnd ca nivelul tehnologic al viitorului sE stabileascEsoluiile o&time de distribuie.

Date despre Hythan- Canadian Patent Number 2,054,482

.

escriere8amestecuri de gas natural cu hidrogen care &ot deveni un combustibil alternativ &entru motoare cu ardere.Sco&ul rEmne reducerea emisiilor de CO, CO2, NOx i hidrocarburi din benzin sau gaze naturale alimentate nmotoarele !ehiculelor" #itanul scade n s$ecial con%inutul de CO2 dega&at"#itanul 'i$ic este un amestec de 20 hidrogen i 80( N)C, hidrogenul m*rind $uterea caloric a )NC iar maimult hidrogen reduce i mai mult emisiile $oluante" +&ung*nd la 00( hidrogen se $oate a&unge la a$roa$ezero emisii"

1

Sisteme de Stocare Si Alimentare Cu Combustibili Neconventionali

Documents

Transcript of Sisteme de Stocare Si Alimentare Cu Combustibili Neconventionali