UNIVERSITATEA  "TRANSILVANIA " BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Localitatea SIRIU >>judetul Buzau<<

Cond :prof.univ.Florea M Studenta : Radu Cristina An II,IMIT,GR 16284

2010

CUPRINS

1 Localizare si delimitare : 1.1 Asezare 1.2 Flora si fauna 1.3 Resursele subsolului 1.4 Lacul Siriu, sursa viitoare de apa potabila

2 Obiective turistice :

2.1 Viaductul Giurca 2.2 Viaductul Stanca Teharau 2.3 Lacul Vulturilor 2.4 Coltii Babei 2.5 Varful Penteleu 2.6 Baile Siriu 2.7 Cascada Pruncea 2.8 Monumentul si Cimitirul Eroilor 2.9 Muzeul de Chihlimbar

3 Trasee

4 Cultura Buzaului

5 Manifestari folclorice

6 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectului advers asupra factorului de mediu apă

7 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectului advers asupra factorului de mediu sol

8 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectului advers asupra factorului de mediu antropic

9 Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila

10 Bibliografie

LOCALIZARE :

Zona Siriului se incadreaza intr-un tinut muntos din zona Carpatilor de Curbura, in nord-vestul judetului Buzau (muntii Buzaului )Este o localitate care promite foarte mult din punct de vedere al turismului situandu-se intr-o zona frumoasa , inconjurata de munti si avand atractii turistice deosebite .Situatã pe drumul national DN 10 Buzãu - Brasov la jumãtatea distantei dintre cele douã orase resedinte de judet ( 80 Km.), Siriu este localitatea de unde se pot ataca masivele: Podu Calului , Siriu si Monteoru, deasmenea de aici pornind si cel mai scurt traseu spre Vârful Penteleu urmând în prima parte drumul tehnologic al barajului Ciresu - Surduc ( de pe valea râului Basca Mare ). Reprezentativ ptr.localitate: Barajul Siriu înãltime 122 m., lungime coronament 570 m., construit intre masivul Siriu si masivul Podu Calului din roca, steril si miez din argila,(lac cu lungimea de 11.5km si un volum de 155 milioane mc. apaPe barajul de la Siriu se organizeaza partide de pescuit la: caras, crap, clean, pastrav, scobar. Tulburi albastre sau verzui apele lacului Siriu incearcã sã se punã în concordantã cu peisajele ce le înconjoarã, si de fiecare datã nu poti spune cã nu au reusit !Construirea barajului a implicat schimbarea rutei drumului national DN 10 pe linia de contur a lacului Siriu, cu aceastã ocazie construindu-se mai multe viaducte.

Flora:Etajul padurilor de molid este reprezentat în masivele Siriu si Penteleu prin paduri de molid, ce alterneaza cu pajisti secundare cu caracter subalpin si tufarisuri de ienupar, coacaz, smirdar si afin. Padurile alcatuiesc una dintre importantele bogatii naturale ale judetului. Zona montana concentreaza cea mai mare parte din suprafata acoperita cu paduri si totodata cel mai însemnat volum de masa lemnoasa, flora si fauna caracteristice acestei zone.Cel mai mare pericol cu care se confrunta padurile judetului este distrugerea prin taieri necontrolate si o data cu retrocedarea altor paduri catre fostii proprietari fenomenul va lua amploare daca nu se iau masuri.

Padurile au un rol ecologic, de protectie a mediului si de protectie împotriva catastrofelor naturale, cum ar fi avalanse, stânci ce pot sa cada si inundatii.

FaunaSpeciile faunistice caracteristice sunt: ursul, cerbul, râsul, mistretul si în padurile de foioase cocosul de munte.Râurile au un potential ridicat pentru pastrav

Resursele subsolului:Dintre rocile utile se evidentiaza diatomita la PatârlageleApe minerale (feruginoase, clorosodice) apar la Nehoiu, Monteoru, Fisici, Strejeni, Nifon, Lopatari, iar la Balta Alba exista namol terapeutic. În perimetrul Sibiciului exista chihlimbar.

TransportSistemul de transport este unul dintre cei mai amenintatori factori asupra mediului înconjurator si sanatatii umane.Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea sistemului de transport si asigurarea functionarii acestuia în vederea realizarii unui sistem de transport omogen, conectat, din punct de vedere al structurii, la retelele de transportnationale si europene. Lacul Siriu, sursa viitoare de apa potabila Din surse proprii, prin accesarea programelor de finantare existente, dar si prin posibilitatea accesarii unor fonduri de coeziune, Consiliul Judetean Buzau doreste implementarea proiectului referitor la “Alimentarea cu apa a localitatilor situate pe Valea Buzaului din lacul de acumulare Siriu”, o hotarâre aprobata deja, prin care aproape 300.000 de buzoieni vor dispune de apa potabila. Nici calitatea dar nici cantitatea de apa necesara tuturor celor 25 de localitati care sunt vizate de respectivul proiect nu sunt întocmai normelor europene în vigoare, astfel încât Consiliul Judetean a luat hotarârea întocmirii unui studiu de prefezabilitate, urmând studiul de fezabilitate premergator investitiei în sine. Orasul Nehoiu si localitatea Siriu beneficiaza de apa potabila din acumularea Siriu, capacitatea statiei de tratare fiind

de 105 l / sec., din care utilizeaza doar 50 l/ sec., întregul sistem de alimentare având un grad pronuntat de uzura

OBIECTIVE TURISTICE Viaductul Giurca are o lungime de 276 m.,cu piloni de 46 m. înaltime iar viaductul Stânca Tehãrãu, strãpunge stânca versantului cu acelasi nume dând impresia unui pod suspendat.

Lacul Vulturilor (denumit si Lacul Fara Fund) este un lac periglaciar aflat în Muntii Siriului, la o altitudine de 1.420 m, în

apropierea localitatii Gura Siriului din comuna Siriu, judetul Buzau, România. Adâncimea sa maxima este de 2,5 m.

Lacul fara fund, lac in jurul caruia dainuiesc inca legendele conform carora un cioban si-a lasat turma de mioare, a aruncat bata in apa lacului si a plecat. Dupa un an de peregrinari isi regaseste bata in apele Dunarii si mistuit de dorul mioarelor si a locurilor natale se reintoarce acasa, iar Lacul Vulturilor deoarece, Alexandru Vlahuta in Romania pitoreasca afirma ca: ,<<"aici vin vulturii, primavara, de beau apa ca sa intinereasca, aici isi invata puii sa zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufasii regi ai inaltimilor.>>"Acest lac  periglaciar (a luat nastere prin actiunea de nivatie si gelivatie, precum si prin deplasari masive de teren in conditii periglaciare), situat la o altitudine de 1.420 m, acoperind o suprafata de 0,5 hectare, in apele caruia se gasesc pastravi.

-

- Coltii Babei - zona din masivul Siriu cu aspect alpin, populata cu capre negre, aduse din Muntii Retezat.

- Varful Penteleu - varf din Masivul Penteleu, delimitat de Basca Mica si Basca Mare. Este cel mai important atat ca dimensiuni, cat si ca altitudine (1.772 m), varful sau piramida se zareste in zilele insorite de iarna chiar din orasul Buzau.

Impresioneaza indeosebi prin culmile sale prelungi, pajisti intinse si prin perspectiva larga pe care o ofera asupra Carpatilor de Curbura. Cele mai multe legende si catece haiducesti sunt legate de locuri aflate pe culmile, varfurile si vaile Penteleului. Ele amintesc de fapte de vitejie ale oamenilor acestor meleaguri. Mai cunoscute sunt cele legate de haiducul Gherghelas. De aceea in amintirea acestora in luna mai la Gura Teghii se organizeaza un festival pe urme de o balada adevarata sarbatoare a dansului,cantecului si portului popular buzoian

- Baile Siriului - dispun de trei izvoare cu ape minerale sulfuroase, usor bicarbonate, clorurosodice, foarte slab mineralizate, termale .Aici din pacate mai trebuiesc cateva investitii  noi ,  dar speram ca se va reusi construirea unui strand.

- Cascada Pruncea- cascada ce se afla pe drumul forestier Casoca

Monumentul si Cimitirul eroilor - societatea "Cultul Eroilor" a avut initiativa inaltarii acestui monument pe un loc incarcat de glorie pe Valea Siriului , chiar in apropierea vechii frontiere dintre Regatul Romaniei si Austro-Ungaria Acest ansamblu monumental a fost ridicat de catre " aparatorul Vaii Buzaului " generalul Traian Epure  in cinstea eroilor Regimentului 3 Vanatori. Datorita construirii barajului el a fost mutat si ridicat pe malul acestuia.

Zona Muntilor Buzau impresioneaza prin satele asezate pe luncile raurilor, prin satele razlete de pe munti , chihlimbar , bisericile din lemn, padurile de rasinoase. Cu toate aceste o alta atractie a zonei sunt vechile biserici si chilii sapate in stanca , ale caror ramasite se pot vedea si astazi. Aceasta impresionanta concentrare de schituri rupestre se afla asezate in masivul Ivanetu. Acolo se ajunge plecand  din localitatea Patirlagele pe drumul judetean ce duce spre localitatile Colti , Alunis , Nucu. In apropierea localitatii Alunis se gaseste o mica biserica sapata in gresie , iar in jurul ei se gasesc mai multe chilii. In localitatea Nucu se afla o pestera pe ai caror pereti se observa o multime de simboluri. Impresionanta este chilia lui Dionis , chilie sapata in piatra, la intrarea careia se ajunge cu o scara.

Muzeul de chihlimbar a fost construit de de locuitorii din Colti în anul 1973. Clãdirea ese asemãnãtoare unei case tãrãnesti cu trei nivele: demisol parter si etaj. Parterul este compus din trei încãperi în care se aflã colectia de chihlimbar, colectiile de flori de mina fost construit de locuitorii din Colti în anul. Sunt amenajate numai parterul si etajul.Tot aici se mai aflã documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pãmântului, atestarea documentarã a localitatii

Colti, învãtãmântul-cultura si istoria acestor meleaguri. Chihlimbarul (sau ambra) este o răşină fosilă divers colorată (mai ales în nuanţe de galben), provenită din mai multe specii de pini; vârsta sa este estimată la 50-60 milioane de ani. În structura sa se găsesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin tradiţie, este considerat a avea proprietăţi terpautice speciale, dar este şi un material foarte apreciat pentru bijuterii.

Colectia de chihlimbar este unicã în tara noastrã si printre putinele în lume. Ideea organizarii ei se datoreazã faptului cã la Colti se gãseste chihlimbar în sol, în strate dezvelite, la suprafatã sau în adâncime. Aceasta colectie este compusã din: roci cu chihlimbar, chihlimbar brut(romanit, denumit si piatra soarelui sau ambra) si prelucrat, unelte folosite la extragerea si prelucrarea chihlimbarului.Ca obiecte deosebite avem: o bucatã de chihlimbar de 1785 grame, o alta bucatã de chihlimbar de 1500 grame, obiecte din chihlimbar pe diferite nuante de culori, de la galben transparent panã la negru opac,

sau cu mai multe nuante de culori într-un singur obiect, un cercel din chihlimbar care are conservat în el o furnicã (specialistii spun cã furnica a trãit la Colti acum trezeci de milioane de ani), o bucatã de chihlimbar sectionatã care pãstreazã urme din scoarta copacului din care ca provenit rãsina respectivã. Fosta minã de chihlimbar se aflã

chiar lângã muzeu. O importantã deosebitã prezintã si celelalte colectii si documente.La etaj se aflã o frumoasã si deosebitã colectie de etnografie compusã din obiecte tãrãnesti vechi, donate de locuitori: rãzboi de tesut, stergare, lãzi de zestre, pieptãni pentru lânã, pieptãni pentru cânepã, cofe, cric din lemn, opinci din lemn, etc.Tot aici se aflã o colectie de batiste cusute cu multã migalã si pricepere.Turistul ajuns la Colti, nu trebuie sã rateze vizitarea asezãrilor rupestre Alunis, aflate la 6 Km. de centru comunei, în satul cu acelasi nume.Biserica Alunis sãpatã în piatrã de doi ciobani pe la anul 1274, atestatã documentar la 1351, a fost schit de cãlugari pâna la 1871, iar de atunci este biserica satului.-Hramul ei este la 29 August - Tãierea capului Sfântului Ioan Botezatoru

Trasee marcate :

 Pentru a ajunge la Colti se urmeaza DN10 Buzãu -Brasov, pânã în localitatea Pãtârlagele, dupã care se parcurg pe drumul judetean Valea Sibiciu-Colti 13 km.

- Siriu - Valea Neagra - Lacul Vulturilor. La Lacul Vulturilor se poate ajunge prin Valea Neagra pe un traseu de 3 ore. Pe un versant stâncos din apropiere se gaseste singurul loc din Muntii Buzaului unde pot fi vazute capre negre. Traseul începe la Gura Siriului (520 m), trece prin valea Milea si ajunge la Lacul Vulturilor. De acolo, continua spre Poarta Vânturilor (1.490 m) apoi spre valea Urlatoarea–valea Crasna si se termina în localitatea Crasna (570 m). Traseul este marcat cu un triunghi albastru si parcursul sau total dureaza 7-8 ore.

- Varlam - Valea Basca Mare -Valea Cernatului - Vf.Penteleu - traseul este de dificultate medie pe timp de vara si dureaza circa 3,5-4 ore.

- Siriu Drum forestier Paraul Stanii - Vf.Podul Calului- traseul este de dificultate medie pe timp de vara si dureaza circa 1-1,5 ore.

- Siriu - Drum forestier Trestia -Golul Casoca - Vf.Podu Calului - traseul este de dificultate medie pe timp de vara si dureaza circa 3,5-4 ore.

  Cultura Buzaului

O componenta importanta a istoriei Buzaului în evul mediu este cultura.Aceasta nu poate fi separata de viata religioasa a locuitorilor sai.

Înfiintarea episcopiei de Buzau în timpul domniei lui Radu cel Mare (1495-1508) si stabilirea resedintei episcopale în târgul Buzaului au influentat evolutia culturala a orasului si a judetului.Pâna în deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea, toate initiativele culturale au pornit de la episcopie si au fost puse în practica de oameni ai bisericii.Primii carturari ai orasului provin din mediul ecleziastic, sunt oameni ai bisericii, episcopi, calugari, preoti, dascali.La Episcopie si la manastirile din oras s-au desfasurat primele activitati carturaresti.S-au copiat si s-au ilustrat manuscrise religioase, cel mai cunoscut miniaturist fiind episcopul Luca (1583-1603), s-au zugravit icoane, s-au tradus si s-au tiparit carti de slujba si de învatatura pentru preoti.Expozitia prezinta valori ale culturii si artei religioase provenind de la biserici si manastiri din judetul Buzau, din secolele XVII-XIX.Un deosebit interes prezinta obiectele de cult din argint: cescutele de „caldura” pentru savârsirea cuminecaturii, anafornita (vasul pentru oferirea anafurii), din 1820, cadelnita decorata cu vulturi bicefali, ferecatura unei Evanghelii (Bucuresti, 1693), lucrata de mesterul argintar Thomas Lang din Sibiu, daruita de A. Cantacuzino manastirii Banu din Buzau în 1716.Impresionante sunt si caramizile funerare, datând din prima jumatate a secolului al XIX-lea, descoperite în mormintele unor calugari de la manastirea Cârnu, pe care sunt inscriptionate numele celor înmormântati.Activitatea tipografiei de la Episcopia Buzaului, înfiintata în anul 1691 de Constantin Brâncoveanu, prin intermediul episcopului Buzaului Mitrofan, mare carturar si maestru tipograf, este ilustrata prin cartile tiparite aici pâna la încetarea activitatii în anul 1871.Sunt prezentate: carti de cult (Apostol, 1743, Sfânta Scriptura pe scurt, 1836, Liturghii, 1840, Biblia, 1854-1856), de învatatura pentru preoti (Carte foarte folositoare de suflet, 1838), manuale scolare (Biblioteca tinerilor începatori, 1838, Abetedar românesc, 1839, Manual de silabism, 1854), carti de beletristica (Guillom Tell, 1839, traducere de Grigorie Negrea) si prima revista bisericeasca din tara

aparuta la Buzau între 1839-1840, numita Vestitorul Bisericesc (editata de Dionisie Romano si Gavriil Munteanu sub patronajul episcopului Chesarie).De asemenea este prezentata o carte despre tratarea bolilor prin cure de ape minerale, scrisa de doctorul Stefan Vasilie Episcopescu, doctorul orasului Bucuresti, Apele metalice ale României Mari tiparita tot la Buzau în anul 1837.Mai sunt expuse vechi instrumente de scris, unelte folosite pentru realizarea ilustratiei de carte si pentru ornamentarea copertelor de carte (matrite, rolete, filete, aplice).Trecutul scolilor din Buzau este reînviat cu ajutorul manualelor manuscrise, Gramatica, Geografie, Psaltichie (cântari bisericesti), care au apartinut lui Dimitrie Bocanescu, elev al Seminarului Teologic între anii 1843-1846.De asemenea, sunt etalate documente referitoare la începuturile si evolutia învatamântului – manuale scolare, tablite din ardezie si condeie, atestate scolare, carnete de elev din 1905, statul de lefuri în care figureaza cunoscutul om de cultura, Basil Iorgulescu si pictorul Ion Andreescu, profesori la Gimnaziul “Tudor Vladimirescu” (actualul Colegiu National “B. P. Hasdeu”); fotografii reprezentând elevi si profesori de la diferite scoli etc.Atmosfera religioasa este sugerata si de prezenta unor componente artistice aduse de la biserici si manastiri din judet.Pot fi vazute: un fragment de fus de coloana din piatra, decorata în stil brâncovenesc, de la fosta manastire „Adormirea Maicii Domnului” din Râmnicu Sarat, o coloana din lemn sculptat si poleit, decorata în stil brâncovenesc (cu frunze de vita-de-vie si de acant), de la biserica fostei manastiri Berca, si un iconostas de la mijlocul secolului al XIX-lea, provenind de la biserica din Valea Salciei.

Acesta din urma reprezinta opera unor pictori formati la „Scoala de zugravi de subtire”, înfiintata în 1831 de episcopul Chesarie, condusa de Nicolae Teodorescu (1797-1880) din Odobesti (unchiul si primul maestru al cunoscutului pictor Gheorghe Tattarascu).

Manifestari folclorice:"Cat e Siriul de mare" - denumire data dupa titlul cantecului de muzica populara al cunoscutului interpret Benone Sinulescu, originar din Siriu si are loc in prima duminica dupa Sfanta Maria, pe malul lacului Siriu.

In luna mai la Gura Teghii se organizeaza un festival pe urme de o balada, adevarata sarbatoare a dansului,cantecului si portului popular buzoian.(Gherghelas)

Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectului advers asupra factorului de mediu apă :

îmbunătătirea calitătii apelor de suprafată si a apelor subterane în judetul Buzău, prin încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate evacuate de diversele unităti socio-economice în emisarii naturali si/sau în retelele de canalizare a localităŃilor

crearea, extinerea si reabilitarea retelelor de canalizare si amenajarea sau

modernizarea de statii de epurare eliminarea posibilitătilor de scurgere pe sol si implicit în pânza

freatică a reziduurilor lichide, de orice natură, dacă nu au protectie impermeabilizată, executia de retele de canalizare

prevenirea si diminuarea efectelor inundatiilor prin realizarea lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundatiilor, dar si a celor cu folosinte complexe, care includ si atenuarea viiturilor.

Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectului advers asupra factorului de mediu sol :

stabilizarea si valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri si însământare cu amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protectia antierozională si stabilizarea versantilor;

evitarea supraîncărcării versantilor cu constructii de orice fel stoparea defrisărilor amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea

deseurilor colectate

Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectului advers asupra factorului de mediu antropic :

crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul viitoarei

autostrăzi, care va străbate teritoriul judetului Buzău, care să atentioneze asupra principalelor atractii si disponibilităti turistice din judet

Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila : lucrări hidrotehnice de apărare împotriva

inundatiilor, si atenuarea viiturilor (îndiguiri de maluri) întretinerea permanentă a lucrărilor existente de apărare

împotriva inundatiilor realizarea, extinderea si modernizarea retelelor de canalizare a

apelor uzate Reîmpădurirea si extinderea suprafetelor silvice crearea unor retele de transport si distributie a energiei electrice

si de telecomunicatii care să satisfacă cerintele actuale si de viitor

Protectia si conservarea zonelor naturale în sensulmentinerii biodiversitătii si valorificării durabile a resurselor naturale

Modernizarea drumurilor

Se recomanda:· extinderea sistemelor de alimentare cu apa;· reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa;· asigurarea rezervelor de apa de incendiu;· mentinerea în stare buna a amenajarilor existente pe râurile din judet, atât cele piscicole cât si cele cu scop de protectie a albiei si a malurilor;· realizarea unor constructii si amenajari de orice fel ce au drept scop limitarea riscurilor naturale si tehnologice (lucrari hidrotehnice pentru atenuarea si devierea viiturilor,lucrari de combatere a eroziunii de adâncime)si orice fel de constructii si amenajari cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare

.

BIBLIOGRAFIE :

1. http://www.itinerar.ro/Baraj_Siriu2. http://www.cjbuzau.ro/draft_Raport_Mediu_PATJ_Buzau.pdf

3. http://gavanesti-buzau.blogspot.com/2010/01/lacul-siriu-sursa-viitoare-de-apa.html

4. http://gavanesti-buzau.blogspot.com/2010_01_01_archive.html

5. http://gavanesti-buzau.blogspot.com/2010/01/principalele-atractii-turistice-ale.html

6. http://facultate.regielive.ro/proiecte/turism/evaluare_si_amenajare_turistica-12566.html