1 Plam 2005 Buzau

256
CUPRINS PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 1

Transcript of 1 Plam 2005 Buzau

Page 1: 1 Plam 2005 Buzau

CUPRINS

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 1

Page 2: 1 Plam 2005 Buzau

CUPRINS

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 2

Page 3: 1 Plam 2005 Buzau

CUPRINS

CUPRINS

CAPITOLUL I – INTRODUCERE ÎN NOŢIUNEA DE PLAM1.1.Ce este un PLAM?.....................................................................................41.2.Elementele principale ale Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu.....51.3.Ideea unui PLAM...................................................................................... 51.4.Scopul unui PLAM................................................................................... 61.5.Cadrul legislativ existent şi evoluţia legislaţiei de mediu în contextulprocesului de aderare.......................................................................................61.5.1. Generalităţi............................................................................................61.5.2. Procesul de aproximare legislativă........................................................71.6.Istoricul PLAM pentru judeţul BUZAU...................................................81.7.Identificarea si clasificarea problemelor si aspectelor de mediu........... 101.8.Transformarea problemelor/aspectelor de mediu in plan de actiune...... 10

CAPITOLUL II – DESCRIEREA JUDEŢULUI BUZAU2.1. Cadrul natural al judetului Buzau...........................................................12 2.1. 1. Resursele naturale ale judetului Buzău............................................172.2. Starea factorilor de mediu ......................................................................17 2.2. 1.Starea calitatii atmosferei................................................................. 17 2.2. 2.Starea apelor de suprafata si a apelor subterane............................... 46 2.2. 3.Starea solurilor.................................................................................. 62 2.2. 4.Starea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice....................69 2.2. 5. Starea ariilor protejate.......................................................................78 2.2. 6.Starea padurilor..................................................................................79 2.2. 7.Starea asezarilor umane......................................................................84 2.2. 8.Starea radioactivitatii mediului.........................................................104 2.2. 9.Poluari accidentale............................................................................110 2.2.10.Zone critice privind deteriorarea calitatii mediului de pe teritoriul judetului Buzau...........................................................................................113

CAPITOLUL III. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE IN JUDETUL BUZAU3.1.Descrierea metodologiei de identificare, caracterizare si evaluare a problemelor/aspectelor de mediu..................................................1143.2.Caracterizarea si analiza problemelor de mediu identificate....................1143.3.Ierarhizarea si sinteza problemelor/aspectelor de mediu identificate.......117

CAPITOLUL IV. ACTIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI IN JUDETUL BUZAU4.1.Introducere................................................................................................1214.2.Stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor....................................1224.3.Identificarea priorităţilor pentru acţiune...................................................1234.4..Matricile – plan pentru solutionarea problemelor de mediu

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 3

Page 4: 1 Plam 2005 Buzau

CUPRINS

prioritare .......................................................................................................124

CAPITOLUL V .MONITORIZAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR

5.1.Elaborarea planului de monitorizare si evaluare.......................................1515.2.Matricea de monitorizare si evaluare a PLAM..........................................1545.3.Raportul de evaluare a rezultatelor implementarii Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Buzau........................................................1555.4. Revizuirea Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Buzau............................................................................................156

CAPITOLUL VI .CONCLUZII SI RECOMANDARI.............................157

ANEXA A.Evolutia legislatiei de mediu in contextul procesului de aderare..159ANEXA B.Imagini de la intalnirile PLAM Buzau..........................................170ANEXA C.Elaborarea PLAM Buzau in atentia mass media locala................171

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 4

Page 5: 1 Plam 2005 Buzau

CAPITOLUL IINTRODUCERE ÎN NOŢIUNEA DE PLAM1.1. CE ESTE UN PLAM?Programele Locale de Acţiune pentru Mediu (PLAM – uri) au un mare potenţial în soluţionarea problemelor de mediu la nivel local din Europa Centrală şi de Est (ECE). PLAM presupune dezvoltarea unei viziuni comunitare, evaluarea aspectelor de mediu, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme şi realizarea de acţiuni constând în îmbunătăţiri reale ale situaţiei mediului şi aspectelor de sănătate publică.

PLAM oferă un cadru de întâlnire a diverselor grupuri de indivizi având idei, interese, valori şi perspective diferite. PLAM sunt adesea conduse de un Grup de Initiativa (GI), care cuprinde reprezentanţi ai tuturor instituţiilor importante ale comunităţii, inclusiv oameni de afaceri, organizaţii non-guvernamentale (ONG), instituţii academice şi ştiinţifice, precum şi agenţii guvernamentale. Aceste persoane lucrează împreună pe durata a 12-14 luni pentru a obţine consensul asupra priorităţilor şi acţiunilor prin care se pot aborda problemele de mediu. Aceste priorităţi şi acţiuni sunt incluse într-un Plan de Acţiune pentru Mediu (PAM) care se constituie într-un proiect al investiţiilor viitoare din respectiva comunitate. Recomandările PAM sunt apoi încorporate în decizii ale Consiliului Local şi ale altor autorităţi locale.

Planurile Locale de Acţiune pentru Mediu elaborate în Europa Centrală şi de Est au avut, printre altele, următoarele obiective:

să îmbunătăţească condiţiile de mediu; să promoveze conştientizarea publicului; să întărească capacitatea atât a autorităţii locale cât şi a ONG pentru a

coordona şi realiza programe de mediu; să promoveze parteneriatul,între actorii implicati în procesul decizional de

mediu; să identifice, să evalueze şi să stabilească priorităţi de acţiune; să respecte cerinţele legislative naţionale de elaborare PAM.

Programul de Acţiune pentru Mediu conturează un proces în mai mulţi paşi care trebuie urmat de autorităţile centrale în vederea stabilirii priorităţilor de mediu şi luării măsurilor adecvate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în regiune.

Programul subliniază importanţa identificării acţiunilor prioritare în vederea diminuării efectelor negative asupra calităţii vieţii şi sănătăţii ecosistemelor locale datorate poluării mediului.

Cetăţenii din comunităţile locale din lumea întreagă sunt interesaţi să urmeze o nouă direcţie de dezvoltare prin care se vizează în acelaşi timp protejarea mediului, îndepărtarea sărăciei şi a bolilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi asigurarea unei economii puternice şi dinamice.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 5

Page 6: 1 Plam 2005 Buzau

PLAM – urile oferă un punct de pornire excelent în dezvoltarea unei comunităţi durabile, şi de asemenea oferă garanţia faptului că respectiva comunitate a abordat şi examinat adecvat principalele aspecte de mediu care afectează în mod nefavorabil atât sănătatea umană cât şi sănătatea ecosistemului.

1.2. ELEMENTELE PRINCIPALE ALE PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU

Începând cu 1990, în România, în perioada de tranziţie, modul de abordare a problemelor de protecţie a mediului s-a schimbat şi cel mai important obiectiv al activităţilor prezente este de a asigura o dezvoltare durabilă a societăţii. Pentru a atinge acest scop trebuie luate în considerare următoarele principii şi strategii:

principiul precauţiei în luarea deciziei; principiul prevenirii riscurilor ecologice; principiul conservării biodiversităţii; principiul „poluatorul plăteşte”; acordarea unei priorităţi sporite poluanţilor care dăunează sănătăţii populaţiei; reconstrucţia ecologică a zonelor degradate.

Obiectivul general al PNAM este de a îmbunătăţi calitatea mediului în România, cuprinzând o strategie la nivel naţional, iar dezvoltarea unei strategii locale trebuie să fie în concordanţă cu strategia naţională.

1.3. IDEEA UNUI PLAM

Structurarea eforturilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi implementarea unor proceduri complete de protecţie a mediului la nivel local trebuie să urmărească o strategie bine definită. Strategia conturată într-un plan cuprinzător (PLAM) va fi instrumentul principal în abordarea oricărei activităţi privind protecţia mediului la nivel local / regional. Între strategiile de mediu la nivel naţional şi PLAM nu există relaţii funcţionale, ci doar un “suport moral” din partea acelor ministere care au drept obiective îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

PLAM urmăreşte stabilirea corelării corespunzătoare a dezvoltării economice cu aspectele privind protecţia mediului, ceea ce reprezintă de fapt conceptul de dezvoltare durabilă. Scopul planificării locale este de a dezvolta un program cuprinzător de acţiuni concrete pentru îmbunătăţirea calităţii mediului, pe cât posibil cu resursele disponibile.

Cerinţele principale ale unui PLAM sunt ca acesta să fie realist, implementabil şi rezultatele să fie măsurabile, iar pentru a îndeplini aceste cerinţe, programul trebuie:

să implice toţi cetăţenii comunităţii locale pentru a fi siguri că problemele abordate în program sunt importante pentru aceştia;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 6

Page 7: 1 Plam 2005 Buzau

să cuprindă obiective bine definite cu indicatori măsurabili, care să permită comunităţii locale să evalueze reuşita programului;

să cuprindă activităţi pentru care sunt alocate resurse corespunzătoare sau activităţi noi pentru care pot fi găsite fonduri suplimentare reale.

1.4. SCOPUL UNUI PLAM

Obiectivele PLAM trebuie să fie realiste, să poată fi atinse într-o anumită perioadă de timp şi cu un buget sigur. În general planul trebuie concentrat pe priorităţi pe termen scurt si mediu, fără a compromite o viziune a comunităţii asupra obiectivelor pe termen lung. PLAM oferă publicului un mod democratic de a-şi modela propriul viitor, selectând priorităţi şi proiectând ţeluri, implementând proiectele prioritare. Obiectivele de mediu trebuie puse în balanţă cu performanţele economice.

1.5. CADRUL LEGISLATIV EXISTENT ŞI EVOLUŢIA LEGISLAŢIEI DE MEDIU ÎN CONTEXTUL PROCESULUI DE ADERARE

1.5.1. Generalităţi

La elaborarea PLAM s-au luat în considerare actele normative în vigoare cu referire la protecţia mediului: legi, hotărâri de guvern, ordine ministeriale.

Actele normative principale care asigură cadrul legislativ pentru protecţia şi managementul mediului şi care au constituit elementul fundamental în evaluarea problemelor de mediu şi în elaborarea PLAM sunt:

Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995 (republicată); Legea Administraţiei Publice Locale nr. 215/2001; Legea Apelor nr. 107/1996; Legea pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional.

Secţiunea a III - a zone protejate – nr. 5/2000; Legea privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor

raţională, economică şi menţinerea echilibrului ecologic – nr. 2/1987 (art. 35 – 39 şi anexa);

Legea Fondului Funciar nr. 1/2000; Legea privind asigurarea sănătăţii populaţiei nr. 3/1978; Codul Silvic 1996; Legea privind determinarea despăgubirilor în cazul unor daune produse

fondului forestier nr. 81/1993; Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional –

Secţiunea a II - a - Apa - nr. 171/1997; Legile pentru ratificarea convenţiilor internaţionale la care România este parte; Strategia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Planul Naţional de Acţiune

pentru Protecţia Mediului.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 7

Page 8: 1 Plam 2005 Buzau

1.5.2. Procesul de aproximare legislativă

Legislaţia de mediu comunitară a fost dezvoltată de-a lungul ultimilor 30 de ani şi cuprinde aproximativ 300 de acte juridice incluzând directive, reglementari, decizii şi recomandări. Conţine aproximativ 70 de directive, o parte din ele fiind deja amendate de câteva ori şi suplimentate prin „Directivele fiică” şi 21 de reglementări. Cam jumătate dintre acestea sunt cuprinse în Cartea Albă a Comisiei Europene pentru pregătirea ţărilor asociate din Europa centrală şi de est în vederea integrării în Piaţa Internă a Uniunii Europene (1995).Legislaţia comunitară de mediu este structurată în 9 capitole, după cum urmează: legislaţie orizontală, calitatea aerului, managementul deşeurilor, calitatea apei, protecţia naturii, controlul poluării industriale şi managementul riscului, chimicale şi organisme modificate genetic, zgomot produs de vehicule şi instalaţii, siguranţa nucleară şi protecţie împotriva radiaţiilor.În procesul de aproximare sunt esenţiale următoarele elemente:

transpunerea - presupune adoptarea sau schimbarea legilor, regulilor şi procedurilor naţionale în aşa fel încât cerinţele legislaţiei UE relevante să fie pe deplin încorporate în sistemul legislativ naţional;

implementarea sau aplicarea practică - presupune crearea acelor instituţii şi a bugetelor necesare pentru a urmări legile şi reglementările;

controlul - presupune urmărirea şi penalităţile pentru asigurarea că legislaţia este respectată în mod adecvat şi pe deplin.

În cadrul procesului de aproximare, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA), în calitate de minister cu responsabilitate primară în domeniu, trebuie să ia în considerare fiecare act legislativ comunitar în mod individual şi să decidă în ceea ce priveşte obiectul, forma, nivelul şi modul de definire a cerinţelor acestuia în legislaţia naţională.General vorbind, măsurile legislative la nivel naţional care au drept scop aproximarea legislaţiei comunitare trebuie să fie integrate în priorităţile şi principiile de mediu naţionale, în aşa fel încât să întărească principiile, obiectivele şi cerinţele legislaţiei comunitare.În ceea ce priveşte controlul, statele asociate trebuie să ia toate măsurile necesare pentru îmbunătăţirea monitorizării şi mecanismelor de control prin întărirea capacităţii de inspecţie şi prin adoptarea măsurilor administrative şi juridice, pentru a se asigura că legislaţia de mediu este implementată în mod corespunzător.În cele ce urmează vor fi prezentate câteva dintre directivele care presupun costuri mari de aproximare, evidenţiind totodată responsabilităţile ce revin autorităţilor locale în conformarea cu cerinţele acestora.

1.6. ISTORICUL PLAM PENTRU JUDEŢUL BUZĂU

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) este rezultatul unei iniţiative locale a Agenţiei de Protecţie a Mediului Buzău în colaborare cu Prefectura şi Consiliul

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 8

Page 9: 1 Plam 2005 Buzau

Judeţean Buzău. PLAM pentru judeţul Buzău a fost lansat oficial la data de 21.10. 2004 şi s-a finalizat în luna decembrie 2005 .

Procesul de elaborare a PLAM Buzau a inclus următoarele etape: stabilirea unui Grup de Lucrul si a unui Comitet de Coordonare cu

reprezentanţi ai principalelor autoritati publice din judeţ ai ONG-urilor de mediu , ai administratiei publice locale si ai principalilor agenti economici din judet;

descrierea cadrului natural si analiza starii mediului in judetul Buzau; identificarea problemelor de mediu; stabilirea de criterii; ierarhizarea problemelor de mediu utilizând o metodologie bazată pe evaluarea

riscului ecologic; elaborarea de propuneri de activitati pentru cele mai grave cazuri prin

utilizarea unei abordări logice de către Grupul de Lucru si Comitetul de Coordonare;

finalizarea şi decizia asupra PLAM.

Structura organizatorica a PLAM pentru judetul Buzau este urmatoarea:

Coordonatorul Planului Local de Actiune pentru Mediu - Mihai TINCU, Director Executiv al Agentiei de Protectie a Mediului Buzau .

Comitetul de Coordonare al PLAM Buzau

Prefectura Judetului Buzau – Lili IACOB, Secretar General Consiliul Judetean Buzau – Dumitra DRAGHICI, Secretar General Agentia de Protectie a Mediului Buzau - Mihai TINCU, Director Executiv Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Buzau – Carmen ICHIM, Comisar

Sef Sistemul de Gospodarire a Apelor Buzau – Adrian BITA, Director Sistemul de Gospodarire a Apelor Vrancea – Victor Racosanu, Director Directia de Sanatate Publica Buzau – Celine Toader, Director Executiv Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Buzau – Gabriel Alexandru

Balaban, Director Executiv Directia Silvica Buzau –Adrian Angelescu, Director Inspectoratul de Protectie Civila Buzau – Stefan STROIE, Comisar Sef Camera de Comert si Industrie Buzau – Alexandru UTA , Consilier Oficiul Registrului Comertului Buzau- Iulian Sorin LAZAR, Director Asociatia Patronala a IMM-urilor- Filiala Buzau – Stefan DAVIDESCU,

Presedinte Inspectoratul de Politie Buzau – Nae MACOVEI , Subcomisar Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Buzau – Mihail STALPEANU Primaria Municipiului Buzau – Constantin BOSCODEALA , Primar Primaria Municipiului Rm. Sarat – Ion PASCALIN , Viceprimar

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 9

Page 10: 1 Plam 2005 Buzau

R.A.M. Buzau – Dumitru CRISTEA , Director Tehnic SC ACVATERM SA Rm. Sarat – Nicu Petrache, Director General SC DUCTIL STEEL SA Buzau – Maria DUTU , Director Calitate SC DUCTIL SA Buzau – Ionel POPESCU, Director Tehnic SC HOEGANAES EUROPE SA Buzau – Laura FETIC, Director Resurse si

Mediu SC CORD SA Buzau – Dragomir PLUGARU , Director Tehnic SC FERMIT SA Rm. Sarat – Maria CHIRITA, Responsabil Protectia

Mediului SC RAFINARIA VENUS OILREG SA Rm. Sarat – Corneliu OPRESCU,

Director Tehnic Clubul de Turism Montan „Roza Vanturilor” Rm. Sarat – Florin APOPI,

Presedinte Asociatia „Sperante” Maracineni –Ion MACOVEANU, Coordonator Proiecte

Grupul de lucru al PLAM Buzau

Agentia de Protectie a Mediului Buzau – Sanda POSTOLACHE, Sef Serviciu Agentia de Protectie a Mediului Buzau- Carmen PAVAL, Consilier Prefectura Judetului Buzau - Cristina MARIN, Consilier Consiliul Judetean Buzau – Emilia Poenaru, Consilier Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Buzau – Albu VIORICA,

Comisar Directia Silvica Buzau - Constantin JELERIU , Sef Ocol Silvic Buzau Primaria Municipiului Buzau - Gabriel BALTA Sef Serviciu Primaria Municipiului Rm. Sarat – Radian ROBE – Director Inspectoratul de Protectie Civila Buzau - Maior Costel BARBU Grupul de Pompieri „Neron Lupascu” Buzau - Lt.col.Viorel CIUBOTARIU A.N. „Apele Romane” D.A. Ialomita - Buzau – Matei LAPTOIU , Sef Sistem

Hidrotehnic Buzau

Ca o concluzie la cele prezentate până aici, se poate sublinia faptul că Planul Local de Acţiune pentru Mediu este un proces continuu, neavând un termen definit, dar care are acţiuni cu date bine definite.

1.7. Identificarea şi clasificarea problemelor / aspectelor de mediu

În vederea obţinerii unor informaţii cât mai reale asupra problemelor de mediu, Grupul de Lucru a realizat identificarea problemelor de mediu utilizând datele şi informaţiile de mediu deţinute de APM Buzau, de către instituţiile cu atribuţii în domeniul sănătăţii publice (DSP Buzau ), in domeniul protectiei apelor (Directia Apelor Ialomita Buzau, SGA Vrancea ), agriculturii (DA Buzau ), silviculturii

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 10

Page 11: 1 Plam 2005 Buzau

(Direcţia Silvică Buzau, ITRSC Buzau , AJVPS Buzau). Au fost analizate şi informaţiile rezultate în urma procesării datelor conţinute în chestionarele privind inventarierea problemelor de mediului transmise spre completare primăriilor din judeţ.Multitudinea de probleme identificate a fost structurată pe categorii de probleme.Categoriile de probleme/aspecte de mediu, precum şi problemele/aspectele individuale din cadrul fiecărei categorii au fost ierarhizate şi prioritizate pe baza unor criterii specifice. În urma proceselor de ierarhizare şi prioritizare a problemelor, a fost luată decizia includerii în planul de acţiune a tuturor problemelor ce au fost selectate.

1.8.Transformarea problemelor / aspectelor de mediu într-un plan de acţiune

Metodologia pentru elaborarea şi implementarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu are următoarele faze:

Faza I – Iniţierea Planului Local de Acţiune pentru Mediu;Această fază cuprinde iniţierea procesului de elaborare PLAM şi definirea scopurilor proiectului. Pentru aceasta se identifică factorii interesaţi, se iniţiază activităţile pentru implicarea publicului şi se formează Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru.

Faza II – Evaluarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor;Pentru aceasta sunt stabilite metodologii de evaluare, se stabileşte scopul evaluării.Activităţile principale constau în identificarea, definirea şi caracterizarea problemelor de mediu. În final sunt stabilite priorităţile de mediu.

Faza III – Elaborarea unui Plan de Acţiune pentru Mediu;Se clasifică problemele care vor fi incluse în procesele de planificare acţiunilor pentru protecţia mediului, se stabilesc scopurile şi ţintele, se identifică acţiunile posibile şi criteriile de evaluare. Se elaborează, se adoptă şi se instituţionalizează forma finală a PLAM.

Faza IV - Procesul consulativ in vederea finalizarii documentului PLAM

Faza V - Adoptarea oficiala a PLAM

Faza VI - Implementarea, monitorizarea, evaluarea rezultatelor si revizuirea PLAMÎn această fază se stabileşte sistemul de raportare, modul de colectare a datelor, modul de raportare a datelor, responsabilitatea monitorizării, se evaluează rezultatele, după care acestea se comunică publicului.Se realizează evaluarea implementării PLAM, se restabilesc problemele şi priorităţile de mediu pentru perioada respectivă.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 11

Page 12: 1 Plam 2005 Buzau

CAPITOLUL II – DESCRIEREA JUDEŢULUI BUZAU

2.1. Cadrul natural al judetului Buzau

Judeţul Buzău este situat în zona de curbură a Carpaţilor, în partea de sud-est a României, având o suprafaţă de 6102,55 km² (2,6% din suprafaţa ţării). Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.Judeţul Buzău ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului cu acelaşi nume, cuprinzând armonios toate formele de relief: munţii Buzăului şi o mică parte a munţilor Vrancei, în partea de nord, câmpie la sud, între acestea situându-se zona colinară subcarpatică.Judeţul Buzău se remarcă prin importante resurse naturale: petrol, gaze naturale, cărbuni, chihlimbar, calcar, nisipuri cuarţoase şi diatomită, sare, gresie, pietrişuri şi nisipuri, importante izvoare minerale, soluri fertile, păduri, pajişti şi fond cinegetic, potenţial hidroenergetic şi eolian.Clima judeţului Buzău se încadrează în climatul temperat-continental, regimul eolian având două componente: vara, sub influenţa maselor de aer vestice, iar iarna, sub influenţa maselor de aer siberiene.Regimul precipitaţiilor anuale variază între 800 - 1200 mm, în zona de munte, între 600 – 800 mm, în zona dealurilor şi între 400 – 600, în zona de câmpie.Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Buzău are 85 localităţi, din care 2 municipii (Buzău şi Râmnicu Sărat), 2 oraşe (Nehoiu şi Pogoanele) şi 81 comune, cu 481 sate.

2.1.1. Resursele naturale ale judetului Buzău

Resurse naturale neregenerabile

Dintre resursele subsolului, petrolul constituie în prezent principala bogăţie a judeţului. Zăcămintele de hidrocarburi sunt localizate în depozitele meoţiene, dar sunt extrase şi din cele sarmaţiene, terţiene şi chiar cretacice. Alături de petrol, în sud-estul judeţului sunt cantonate însemnate zăcăminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 ani.

Cărbunele existent este de slabă putere calorică, în cantităţi mici, ceea ce îl face neexploatabil. Se întâlneşte pe o suprafaţa de circa 125 ha, în regiunea Ojasca, unde, a fost extras, mai mult pentru nevoile locale, până în anul 1959.

Prezenţa în subcarpaţi (Istriţa, Măgura) a calcarelor *) a permis de mult timp luarea lor în exploatare. Există numeroase cariere, multe de interes local. Cele mai mari sunt la Ciuta şi Vipereşti. Calcarele sunt folosite atât pentru amenajarea căilor rutiere judeţene şi comunale, cât mai ales pentru obţinerea varului.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 12

Page 13: 1 Plam 2005 Buzau

In zona localităţii Pătârlagele se extrag nisipuri cuarţoase şi diatomită *). De la Crivineni, unde există o carieră de extracţie a nisipului cuarţos, acesta este transportat la Pătârlagele, iar de aici spre Buzău, Scăieni, Azuga, unde este întrebuinţat la fabricarea sticlei. Diatomita se exploatează în cariera din dealul Burduşoaia, de pe stânga Buzăului, la confluenţa cu valea Sibiciului. Acest loc reprezintă sectorul accesibil exploatarii, unde diatomita aflorează pe o suprafaţă mare, în cadrul depozitelor oligocene. În judeţ există şi alte aflorimente cu diatomită, însă dimensiunile reduse ale stratelor şi calitatea slabă a acesteia, nu permit, pentru moment, exploatarea ei.

La nord-est de municipiul Buzău (Simileasca), la Berca (Sătuc) şi în sud-vestul municipiului Râmnicu Sărat se exploatează argila*), de calitate superioară, larg folosită în industria materialelor de construcţie. La nivel local, în majoritatea satelor din subcarpaţi, orizonturile de argilă sunt utilizate pentru confecţionarea de cărămizi sau în construcţia de case.

In albia Buzăului, a Râmnicului şi a altor râuri se găsesc rezerve importante de pietrişuri şi nisipuri*), în multe locuri existând balastiere de mare productivitate.

Pentru construcţii de locuinţe, sau pentru amenajarea terasamentului căilor forestiere din zona montană sunt folosite plăcile de gresie de Tarcău sau de Kliwa.

Prospecţiunile geologice şi lucrările de foraj efectuate pentru depistarea de noi rezerve de petrol au evidenţiat prezenţa zăcămintelor de sare, la diferite adâncimi, la Mânzăleşti, Bisoca, Bratileşti, Goideşti, care pot fi luate în exploatare în viitor.Alături de acestea, în subsolul judeţului sunt semnalate gipsuri şi chihlimbar. Chihlimbarul, datorită varietăţii de nuante şi dimensiunilor mari ale bucăţilor extrase, a fost căutat încă din secolul trecut, fără a constitui o operaţie permanentă. El a fost semnalat în perimetrul Mlăjet – Sibiciu – Colţi – Bozioru – Ploştina - Terca, în depozitele oligocene. Dimensiunile elementelor variază de la câteva grame până la câteva kilograme (pe Valea Boului, afluent al Sibiciului, a fost colectat un exemplar de 3,5 kg). Cele mai mari exemplare au fost găsite în albia Sibiciului, în apropiere de Colţi.

Zone protejate

În conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Sectiunea a III-a – zone protejate, în judeţul Buzău există 15 rezervaţii naturale, după cum urmează:

Vulcanii Noroioşi Pâclele Mari, în comuna Scorţoasa, cu o suprafaţă de 15,2 ha;Vulcanii Noroioşi Pâclele Mici, în comuna Berca, cu o suprafaţă de 10,2 ha;Sarea lui Buzău, în comuna Vipereşti, cu o suprafaţă de 0,8 ha;Blocurile de calcar de la Bădila, în comuna Vipereşti, cu o suprafaţă de 1,0 ha;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 13

Page 14: 1 Plam 2005 Buzau

Pădurea Crivineni, în comuna Pătârlagele, cu o suprafaţă de 14,1 ha;Pădurea Brădeanu, în comuna Brădeanu, cu o suprafaţă de 5,8 ha;Platoul Meledic, în comuna Mânzaleşti, cu o suprafaţă de 67,5 ha;Pădurea “Lacurile Bisoca”, în comuna Bisoca, cu o suprafaţă de 10,0 ha;Dealul cu Lilieci Cernăteşti, în comuna Cernăteşti, cu o suprafaţă de 3,0 ha; Pădurea cu tisă, în comuna Chiojdu, cu o suprafaţă de 150,0 ha;Balta Albă, în comuna Balta Albă, cu o suprafaţă de 600,0 ha;Balta Amara, în comuna Balta Albă, cu o suprafaţă de 900,0 ha;Focul Viu – Lopătari, în comuna Lopătari, cu o suprafaţă de 0,03 ha;Piatra Albă “ La Grunj”, în comuna Mânzaleşti, cu o suprafaţă de 0,025 ha;Chihlimbarul de Buzău, în comuna Colţi, cu o suprafaţă de 2,52 ha.

Mentiune: *) Cantităţile de nisip şi pietriş, argilă, calcar şi diatomit, exploatate în 2003, în judeţul Buzău sunt următoarele:

nisip şi pietriş …3850,474 mccalcar … 4,317 toneargilă … 31,348 tonediatomit … 26,616 tone

Resurse naturale regenerabile

Apele freatice. Varietatea litologică, tectonică şi structurală, specifică celor trei mari unităţi de relief, influenţează în mod direct distribuţia şi caracterul apelor subterane.

Zona montană corespunde flişului paleogen compus din facies grezos sau pelitic bituminos, cu fisuraţii fine, ce permit circulaţia şi acumularea apelor subterane. Cele mai bogate rezerve de ape subterane se întâlnesc, însă, în depozitele deluvio-coluviale, cantonate sub formă de lentile. Prezenţa lor este pusă în evidentă prin izvoare numeroase, cu debite suficient de mari. Sunt cunoscute şi câteva structuri hidrogeologice cu ape minerale, care au conţinut ridicat în hidrogen sulfurat, cum sunt cele de la Siriu, Lopătari, Nehoiu şi Fişici.

Zona dealurilor subcarpatice se caracterizează hidrogeologic prin existenţa a două sectoare. Cel situat la vest de valea Slănicului are o litologie şi o tectonică variată (gresii şi marne nisipo-argiloase), ce permit circulaţia şi acumularea apelor subterane la mari adâncimi. În depozitele cuaternare, mai principale sunt stratele acvifere de la 3, 4, 5 şi 7 m. Prezenţa masivelor de sare, a argilelor sărate şi a gipsurilor influenţează chimismul apelor subterane, dându-le un grad ridicat de mineralizare. Astfel se explică prezenţa numeroaselor izvoare cloro-sodice, dintre care mai cunoscute sunt cele din dealurile Meledic, Găvanele şi din văile Murătoarea, Scoroseşti etc. Sectorul de la est de valea Slănicului se caracterizează prin predominarea gresiilor, nisipurilor şi pietrişurilor, cu strate acvifere dispuse diferenţiat. Pe interfluvii, apele subterane se găsesc la mare adâncime, pe când în

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 14

Page 15: 1 Plam 2005 Buzau

cadrul văilor, cele mai bogate rezerve acvifere sunt cantonate în depozitele proluviale şi de terasă. Ca o particularitate hidrologică apare concordanţa ce există între direcţia de curgere a apelor subterane şi înclinarea generală a reliefului (mai pregnantă în cazul piemontului Râmnicului, unde orizonturile acvifere se găsesc la 20-30 m adâncime). Mineralizarea apelor freatice din acest sector este destul de ridicată, înregistrându-se chiar o “onalitate hidrochimică”.

O menţiune aparte trebuie acordată conului de dejecţie al Buzăului. Grosimea mare a depozitelor aluviale ce se suprapun pietrişurilor de Cândeşti şi prezenţa numeroaselor lentile argiloase permit formarea mai multor strate acvifere cu debite bogate.

În zona de câmpie, formaţiunile cuaternare permeabile favorizează înmagazinarea unor importante cantităţi de apa. Alimentarea stratelor acvifere de adancime se face din marginea externă a subcarpaţilor, unde apele sunt cantonate la 50-200 m. La contactul cu dealurile, unde predomină pietrişurile, se formează 1-2 strate acvifere, cu grosimi mari şi debite bogate (5 - 10 l/s), în timp ce spre exterior, unde depozitele devin mai fine, se găsesc strate acvifere mai subţiri şi cu debite mai mici (sub 1 l/s). Din punct de vedere al mineralizării, apele din câmpie se încadrează în tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizaţie totală de 0,650 g/Kg.

Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate în iod, se află la Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fişici, Balta Albă, Străjeni, Nifon, Lopătari. Izvoarele de la Siriu-Băi, cu o temperatura medie de 30º C şi un debit de aproape 4000 l/h oferă posibilităţi de tratament în boli reumatismale. Nămolul de la Balta Albă, cu un procent redus de substanţe organice, cu o concentraţie în saruri de 12471,9 mg/kg (în care predomină ionii de clor, sodiu, magneziu), deşi cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa terapeutică, este în mai mică măsură folosit. Terapia într-un cadru neorganizat, se practică sub forma de ungeri cu namol, expunere la soare şi băi în lac.

Apele curgătoare. Principala artera hidrografică ce străbate judeţul şi care dirijează aproape întregul regim hidrologic este Buzăul. Extremitatea estică a judeţului este brăzdată de bazinul Râmnicului care, prin suprafaţa lui redusă, nu prezintă mare importanţă sub aspect hidrologic. Buzăul îşi adună apele de pe culmea estică a Munţilor Ciucaş şi primeşte ca afluenţi, la Vama Buzăului (bazinul superior al văii Buzăului se desfăşoară pe suprafaţa a trei judeţe: Braşov, Covasna şi Buzău), pe Buzoel şi Dalghiu. De aici curge prin Depresiunea Întorsura Buzăului, unde are un curs leneş şi sinuos, executând şi un cot de peste 90º. Intră apoi în judeţul Buzău, unde străbate cele trei mari unităţi de relief: munte, deal şi câmpie. Particularităţile fizico-geografice ale acestora se înscriu şi în aspectele morfohidrologice ale râului. Sectorul montan al văii Buzăului prezintă o asimetrie pronunţată (afluenţii de pe partea stângă – Zăbrătău, Harţagu, Caşoca şi Bâsca Roziliei – extind bazinul său mult catre est). Pe partea dreaptă, Buzăul primeşte ca afluenţi principali: Valea Neagră, Siriu, Nehoiu, care nu au mare influenţa asupra regimului sau hidrologic.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 15

Page 16: 1 Plam 2005 Buzau

Legat de prezenţa bazinetelor, în sectorul montan întâlnim două tendinţe generale de evoluţie hidrodinamică. În cadrul bazinetelor Sasu, Broasca, Nehoiu-Nehoiaş, Păltineni, Mlăjet etc., prezenţa unei pante mai mici şi a unei secţiuni mai largi contribuie la scăderea vitezei şi la o împrăştiere a apei în cadrul luncii şi albiei minore. Ca urmare, energia şi competenţa râului scad, iar debitul solid transportat include cu preponderenţă elemente cu diametrul redus. Din contră, în sectoarele înguste ale văii, viteza şi puterea hidraulică a râului cresc, ca rezultat al măririi pantei în profil longitudinal şi al îngustarii profilului ei transversal. Dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri.

In sectorul subcarpatic, majoritatea afluenţilor pe care Buzăul îi primeşte sunt văi autohtone dealurilor subcarpatice, excepţie făcând doar Bâsca Chiojdului, Sibiciul, Bălăneasa şi Slănicul. Printre afluenţii autohtoni, mai importanţi sunt: Pănătăul, Sărăţelul, Murătoarea Pâclele şi Nişcovul. Forma bazinului se menţine şi aici asimetrică. Caracterul torenţial al precipitaţiilor, despăduririle masive, friabilitatea rocilor etc. influenţează regimul hidrologic al Buzăului, dar mai ales al afluenţilor. Se remarcă o deosebire clară între regimul scurgerii afluenţilor autohtoni şi al celor alohtoni, care îşi menţin încă trăsăturile din sectorul montan. Din punct de vedere hidrodinamic, în sectorul subcarpatic se manifestă două aspecte: un prim aspect îl dau afluenţii Buzăului, care au o dinamică cu caracter pulsatoriu (datorită litologiei, gradului redus de împădurire şi a precipitaţiilor torenţiale), ce se manifestă pe un fond general de adâncire continuă; al doilea aspect este dat de valea Buzăului, care îşi păstrează caracterele hidrodinamice specifice sectorului montan (se manifestă diferenţiat în zonele depresionare – Pătârlagele, Cislău, Pârscov, Berca – faţă de sectoarele înguste de vale).

In sectorul de câmpie, Buzăul primeşte un număr redus de afluenţi şi de o importanţă minoră, a căror dispunere îi conferă un caracter simetric. Caracteristic este coeficientul ridicat de sinuozitate şi despletire, iar spre aval prezenţa limanelor fluviatile (Amara, Balta Albă) şi a numeroaselor cursuri părăsite (“buzoielele”).

Regimul hidrochimic al râurilor buzoiene este determinat, în principal, de structura geologică şi de climat. Prezenţa gresiilor, marnelor, argilelor, nisipurilor, loessurilor, a benzilor de sare şi gips determină apariţia, în apele râurilor, a anumitor săruri solubile şi a unor suspensii minerale. În perioadele secetoase se înregistrează o creştere a mineralizarii apelor, iar în cele ploioase precipitaţiile produc o eroziune puternică a solurilor, fapt ce influenţează negativ calitatea apelor. De asemenea se constată o creştere a mineralizării apelor în funcţie de treaptă de relief: în zona de munte, apele au un caracter sulfatat-bicarbonatat, cu mineralizare mijlocie; în zona de dealuri, mineralizarea creste la 350-650 mg/l (din care sulfaţi 134-250 mg/l şi cloruri 30-125 mg/l); în zona de câmpie, mineralizarea atinge 680-1160 mg/l (din care cloruri 350-370 mg/l). O notă aparte o dau izvoarele sulfuroase de la Băile Siriu, Fişici şi Nehoiu, precum şi unele izvoare Sărate din subcarpaţi.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 16

Page 17: 1 Plam 2005 Buzau

Nu este de neglijat nici potenţialul hidrografic, reprezentat de râul Buzău, pe cursul căruia există două amenajări hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectrică Nehoiaşu şi barajul Cândeşti, cu amenajarea hidroenergetică Cândeşti –Verneşti - Simileasca (care alimentează cu apă “Sistemul de Irigaţii Câmpia Buzăului Est şi respectiv Vest”). Pe lângă acestea, mai există 5 centrale hidroelectrice de mică putere, amplasate pe râurile Bâsca fără Cale, Bâsca cu Cale, Bâsca şi Slănic.

Pădurile alcătuiesc una dintre importantele bogăţii naturale ale judeţului. Zona montană concentrează cea mai mare parte din suprafaţa acoperită cu păduri şi totodată cel mai însemnat volum de masă lemnoasă, flora şi fauna caracteristice acestei zone. Masive forestiere închegate se extind din vârful Lacauţ şi până în culmea Siriului.

Din produsele secundare ale pădurii, mai ales din zona montană, sunt valorificate plantele medicinale şi fructe de pădure (măceş, cătină, poroambe, zmeură, mure şi altele).

2.2. STAREA FACTORILOR DE MEDIU2.2.1. Starea calitatii atmosferei

La nivel european si international, poluarea atmosfericǎ a devenit o preocupare permanentǎ incepand cu anii 1980. A capatat consistenta prin ratificarea Conventiei din 1979 privind poluarea atmosfericǎ transfrontiera. O atentie sporitǎ a fost acordatǎ, intr-o primǎ fazǎ, limitarii emisiilor de oxizi ai sulfului, responsabili pentru ploile acide. Au urmat marile instalatii de ardere si, in ultimii ani, protectia stratului de ozon, restrictiile in emisiile de dioxid de carbon si limitarea defrisarilor.Poluarea atmosferei – care este alcatuita dintr-un amestec de gaze – este datǎ de modificarea concentratiei componentilor ei prin aditionare de particule, gaze sau forme de energie (ex. caldura, radiatie sau zgomot). Toate aceste procese altereaza atmosfera si creeaza probleme datoritǎ impactului asupra climei, sanatatii populatiei, a animalelor, vegetatiei sau integritatii materialelor. Este important de retinut cǎ aceste schimbari continuǎ sǎ aiba loc, in ultima perioadǎ fiind legate in primul rand de activitatea antropica, referindu-se la:

cresterea cantitatii de CO2 ca urmare a arderii combustibililor si diminuarea cantitatii consumate de regnul vegetal din cauza defrisarii padurilor tropicale;

cresterea cantitatii de CH4 rezultatǎ din descompunerea deseurilor si din culturile de orez si descompunerea termicǎ a reziduurilor rezultate din defrisarea padurilor;

cresterea cantitatii de N2O datoritǎ utilizarii fertilizatorilor pe bazǎ de azot in agriculturǎ;

cresterea emisiei de hidrocarburi halogenate stabile, provenite de la instalatiile de racire, operatii de degresare etc.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 17

Page 18: 1 Plam 2005 Buzau

Poluarea naturala a aeruluiPoluarea atmosferei este, fie consecinta unor procese naturale, fie urmarea activitatii umane (poluare antropica). Desi programele de control sunt axate exclusiv pe poluarea aerului datoritǎ activitatii antropice, este important de inteles cǎ fenomenele naturale contribuie la poluarea atmosfericǎ, efectele lor fiind, in unele cazuri, foarte importante.Sursele naturale de poluare atmosferica pot fi:

solul, din care se elimina particule solide (praf), gaze si vapori de apa; plantele si animalele, care elimina polen, spori de ciuperci, par, pene, etc. ; eruptiile vulcanice, din care rezulta praf, gaze, vapori de apa; ozon format la nivelul stratosferei in reactii fotochimice ; cutremurele, generatoare de praf pentru aer si uneori, prin crapaturile

scoartei aparute, posibilitati de eliminari de gaze; praful cosmic si meteoritii.

Poluantii naturali pot crea serioase probleme pentru calitatea aerului cand sunt generati in cantitati mari in vecinatatea asezarilor umane. Cu exceptia catorva evenimente cum sunt furtunile de praf, incendiile de padure si eruptiile vulcanice, celelalte forme ale poluarii naturale a aerului nu pun probleme sociale majore deoarece:

nivelele de contaminare naturalǎ sunt in general foarte slabe; distantele care separǎ sursele de poluare naturalǎ de asezarile umane sunt, de

obicei, suficient de mari pentru a nu constitui un pericol real si imediat.

Poluarea antropica a aerului

Poluarea antropica a aerului este o problemǎ care s-a amplificat in ultimii ani la scarǎ planetarǎ, in primul rand datoritǎ faptului cǎ nu se localizeaza numai la nivelul sursele poluante, iar efectele asupra calitatii vietii sunt importante si greu de cuantificat.Emisiile sub forma de gaze si particulele - datoritǎ impactului asupra atmosferei, vegetatiei, sanatatii populatiei si materialelor, sunt cercetate si supravegheate in mod deosebit. Desi sunt utilizati doar termenii de gaze si particule, ele existǎ de fapt in toate cele trei stari de agregare a materiei. Particulele sunt prezente si in fazǎ solidǎ si in fazǎ lichidǎ. Particulele solide sau lichide cele mai mici sunt dispersate in atmosferǎ, rezultatul fiind aerosolii. Aerosolii pot reduce vizibilitatea, pot afecta integritatea materialelor de pe sol si sanatatea umanǎ deoarece patrund in sistemul respirator, fiind respirabile.Aerosolii pot fi generati in nenumarate moduri. De exemplu, aerosolii prezenti sub formǎ de aburi pot fi produsi prin condensarea vaporilor diferitelor substante chimice, aerosolii sub formǎ de praf, pot rezulta din fragmentarea materiei, negura de la atomizarea lichidelor sau condensarea vaporilor si fumul de la combustia incompletǎ a materialelor organice.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 18

Page 19: 1 Plam 2005 Buzau

Fumul, dupa cum se stie, este un amestec de gaze, particule solide si picaturi de lichid. Aerosolul fotochimic este produs prin condensarea vaporilor care rezultǎ in urma reactiilor fotochimice din atmosferǎ. Cea mai mare parte a aerosolilor acizi care contribuie la formarea cetei si la acidifierea precipitatiilor sunt, de asemenea, produsi fotochimici. Desi particulele sunt cea mai vizibilǎ manifestare a poluarii aerului, ele constituie doar o componentǎ redusǎ a problemei emisiilor pentru cǎ aproximativ 90% din masa totalǎ a emisiilor antropice o reprezinta gazele. Poluantii gazosi pot fi generati prin arderea combustibililor si a altor materiale, topirea zacamintelor brute minerale, vaporizarea lichidelor volatile etc.In mediul urban, transportul rutier este una din principalele cauze de poluare a aerului cu gaze si particule ultrafine (aprox. 2,5 microni) produse de motoarele pe benzina sau motorina. Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta doua particularitati: in primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune in atmosfera. In al doilea rand, sursele nu sunt punctiforme si liniare producand impact pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatea de dispersie a strazii. Volumul, natura si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare.Impactul poluarii din transportul auto nu se realizeaza doar asupra atmosferei, ci indirect si asupra solului, prin depunere de substante chimice, precum si asupra apelor, prin patrunderea poluantilor in cursurile de apa sau in apele subterane.

In general, poluantii atmosferici se caracterizeaza prin: limita de concentratie, de la care se face resimtit efectul poluant; gradul de persistentǎ – foarte diferit, functie de natura poluantului si conditiile

climatice locale; influentǎ reciprocǎ manifestatǎ in cazul prezentei simultane a mai multor

poluanti. In acest caz, pot aparea fenomene de sinergism, antagonism sau anergism, care conduc respectiv la insumarea efectelor, anihilarea lor sau la lipsa oricarei influente reciproce.

Progresele facute de Romania pentru aderarea la Uniunea Europeana

In ultimii ani s-au facut eforturi importante, in special in domeniul alinierii legislatiei romanesti cu cea din UE, integrarea in Uniunea Europeana devenind cea mai importanta prioritate a ministerului, deoarece se vor putea obtine beneficii importante pentru imbunatatirea calitatii vietii. Astfel, au fost elaborate strategii sectoriale ale implementarii Acquis-ului de mediu si dupa modelul Ghidului European de Implementare a Acquis-ului Comunitar de Mediu. In baza acestor strategii, au fost realizate tabele de armonizare care reprezinta rezultatele legislatiei transpuse in corespondenta cu Directivele europene urmarindu-se respectarea criteriilor obligatorii stipulate de acestea. La nivelul anului 2003 situatia se prezinta astfel:

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 19

Page 20: 1 Plam 2005 Buzau

Directiva Consiliului nr 96/62/EEC privind evaluarea si managementul calitatii aerului Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic Directiva Consiliului nr. 92/72/EEC privind poluarea aerului cu ozon Directiva Parlamentului European si Consiliului 2002/3/CE privind ozonul in aerul inconjurator Directiva Consiliului nr. 2000/69/EC privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator

Aceste directive au fost transpuse prin:Legea nr. 655/20.11.200 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 243/28.11.2000 privind protectia atmosfereiOrdinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in RomaniaOrdinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 592/25.06.2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.

Prioritati de actiune: Masurarea si evaluarea calitatii aerului inconjurator in Sistemul national de

evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului; Masurarea si evaluarea calitatii aerului inconjurator in statiile de monitorizare

a calitatii aerului care nu fac parte din Reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului, exploatate de catre institutii publice sau autoritatile administratiei publice locale, de catre agentii economici, organizatii neguvernamentale sau alte persoane juridice private cu scopul monitorizarii impactului poluarii atmosferice asupra sanatatii populatiei si a mediului.

Prevenirea, eliminarea, limitarea, deteriorarea si imbunatatirea calitatii aerului in vederea evitarii efectelor negative asupra sanatatii omului si a mediului in general. Alinierea la normele internationale si la reglementarile Uniunii Europene prin stabilirea:

valorilor limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator, valorilor tinta si obiectivelor pe termen lung pentru ozon in aerul inconjurator. Termenul de conformare la valorile limitǎ este 01.07.2007 pentru dioxid de sulf, PM10 - faza 1, monoxid de carbon, plumb si 01.01.2010 pentru oxizi de azot, benzen, PM10 - faza 2. Pana la intrarea in vigoare a valorilor orare pentru protectia sanatatii umane se acceptǎ marje de tolerantǎ de 43-50% din valoarea limitǎ dupa cum urmeaza:

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 20

Page 21: 1 Plam 2005 Buzau

Indicator valoare limitǎ marjǎ tolerantǎ an conformareSO2 350 μg/mc/1h 150 μg/mc 1.01.2007NO2 200 μg/mc/1h 100 μg/mc 1.01.2010PM10 50 μg/m /24h 25 μg/mc 1.01.2007Pb 0.5 μg/mc/an 0.5 μg/mc 1.01.2007

pragurilor de alerta pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si ozon in aerul inconjurator si pragul de informare pentru ozon in aerul inconjurator:

indicator prag de alerta timp de masurareSO2 500 μg/mc 3 oreNO2 400 μg/mc 3 oreOZON 240 μg/mc 3 ore

pragurilor superioare si inferioare de evaluare pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon si ozon in aerul inconjurator:

indicator prag superior prag inferiorSO2 75 μg/mc 50 g/mcNO2 32 μg/mc 26 μg/mcPM10 30 μg/mc; 20 μg/mc;Pb 0.35 μg/mc 0.25 μg/mcBenzen 3.5 μg/mc 2 μg/mc

criteriilor pentru determinarea locurilor de amplasare a statiilor de prelevare pentru masurarea in puncte fixe;

numarului minim de statii de prelevare pentru masuratori in puncte fixe; obiectivelor de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor emisiilor

de poluanti; Decizia Consiliului nr. 93/389/EEC (amendata prin Directiva nr.99/296/EEC)

privind mecanismul de monitorizare comunitar pentru CO2 si alte gaze cu efect de sera

Legea nr. 3/2001 de ratificare a Protocolului la Conventia cadru a Natiunilor Unite pentru schimbari climatice, adoptat la Kyoto, la 11 decembrie 1997 (M. Of. 81 din 16 februarie 2001) Directiva nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozonOrdinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 21

Page 22: 1 Plam 2005 Buzau

dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator – (M.Of. 765 din 21 octombrie 2002). Directiva Consiliului 2001/80/CE privind limitarea emisiilor de anumiti poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere in aerHotararea de Guvern nr. 541/17.05.2003 (M.Of. nr. 365/29.05.2003) privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardereOrdinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993 (M.Of. nr. 190/10.08.1993) pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare

Prioritati de actiune: Stabilirea unor mǎsuri pentru limitarea emisiilor in aer ale poluantilor proveniti din instalatiile mari de ardere: dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi in suspensie. Stabilirea unor proceduri pentru masurarea si evaluarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere, dupa cum urmeaza.

Directiva Consiliului 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC)Legea nr. 645/07.12.2002 (M.Of. nr.901/12.12.2002) pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/21.03.2002 (M.Of. nr. 223/03.04.2002) privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii.Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1144/09.12.2002 (M.Of. nr.35/22.01.2003) privind infiintarea Registrului poluantilor emisi de activitatile care intra sub incidenta art. 3 alin. (1) lit. g) si h) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si modul de raportare a acestora.Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1440/12.03.2003 (M.Of. nr. 177/20.III.2003) pentru aprobarea Ghidului national de implementare a Registrului poluantilor emisi de activitatile care intra sub incidenta prevederilor Ordonantei de urgentǎ a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si modul de raportare a acestora.

Prioritati de actiune: Inventarierea instalatiilor, activitatilor si emisiilor in apǎ si aer pentru toti poluantii pentru care valorile de prag specificate in Anexa 1 a OUG 34/2002 sunt depasite. Infiintarea Registrului poluantilor emisi de activitatile care intrǎ sub incidenta art.3, alin.1, lit.”g” si „h”din OUG 34/2002. Abordarea integratǎ a mǎsurilor necesare in vederea prevenirii, reducerii si controlului poluarii precum si stabilirea mǎsurilor pentru emiterea autorizatiilor

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 22

Page 23: 1 Plam 2005 Buzau

integrate de mediu pentru activitatile industriale care intrǎ sub incidenta OUG 34/2002. Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (VOC) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa la terminale si la statiile serviceHG nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati prin depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si statii de benzina.Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1103/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea si analiza emisiilor de de compusi organici volatili rezultati din depozitarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina.Ordinul MIR nr.337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspectia tehnica a instalatilor, echipamentelor si dispozitivelor utilizate in scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili rezultati prin depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si statii de benzina.

Directiva Consiliului 97/68/CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante, provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere Directiva Comisiei 2001/63/CE care adapteaza progresului tehnic Directiva 97/68/CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante, provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiereHotararea de Guvern nr. 743/11.07.2002 (M.Of. nr. 623/22.08.2002) privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere interna, destinate masinilor mobile nerutiere si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectiei atmosfereiOrdinul Ministrului Industriei si Resurselor nr. 636/13.12.2002 (M.Of. nr. 947/23.XII.2002) privind desemnarea serviciului tehnic in vederea eliberarii aprobarii de tip pentru motoare cu ardere interna destinate masinilor mobile nerutiere

Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto

Ecosistemele terestre si clima sunt strans legate. Schimbarile climatice si variatia concentratiei de bioxid de carbon in atmosfera pot cauza modificari in structura si functia ecosistemelor terestre. La randul lor modificarile in structura si functia ecosistemelor terestre influenteaza sistemul climatic prin procesele biogeochimice care implica schimburi de gaze cu efect de sera (CO2, CH4, N2O) intre sol si atmosfera, precum si prin procese biogeofizice care implica schimburi de apa si energie. Consecintele combinate ale acestor efecte si reactiile inverse ("feedbacks") trebuie luate in consideratie cand se evalueaza starea viitoare a sistemelor terestre sau a atmosferei.Studiile stiintifice de impact au pus in evidenta modificarile produse de schimbarea climei asupra sistemelor naturale si au analizat masurile de adaptare pentru ca aceste

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 23

Page 24: 1 Plam 2005 Buzau

modificari sa fie minime, astfel incat sa se asigure resursele de hrana si dezvoltarea pe termen lung a societatii si economiei. Astfel, masurile de adaptare se refera, in principal, la procedeele de diminuare a vulnerabilitatii ecosistemele naturale la schimbarea climei, in timp ce masurile de reducere privesc diminuarea emisiilor de gaze cu efecte de sera rezultate in urma activitatii umane. Articolul 2 al Conventiei Cadru pentru Schimbari Climatice prevede in mod expres ca obiectivul ultim al acestei conventii este stabilizarea concentratiei gazelor cu efect de sera in atmosfera, la un nivel care sa nu aiba o influenta periculoasa asupra sistemului climatic.Un astfel de nivel trebuie atins intr-un interval de timp care sa permita adaptarea ecosistemelor la schimbarea climei, sa asigure ca productia de hrana nu este periclitata si sa dea posibilitatea unei dezvoltari economice durabile.

Protocolul de la Kyoto, la Conventia Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, din decembrie 1997 a facut referire atat la Conventia privind schimbarile climatice cat si la protocolul de la Montreal referitor la substantele care epuizeaza stratul de ozon si s-a desfasurat pe tema limitarii cuantificate a emisiilor de gaze cu efecte de sera si angajamentul reducerii acestora. Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite, prin Legea nr. 3/2001. In conformitate cu acest protocol, Romania elaboreaza suplimentar masuri si politici in concordanta cu imprejurarile nationale, cum ar fi:

industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie trecand la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon (carbune), la combustibilii saraci in carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;

industria energetica, de la extractie si pana la consum, trebuie restructurata astfel incat sa devina mai eficienta si mai putin poluata;

transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluate si cu consumuri reduse;

constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabila;

echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie; padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse.

Obligatii ale Romaniei ca tara semnatara a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbari Climatice precum si a Protocolului de la KyotoO obligatie pe care Romania o are ca tara semnatara a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice vizeaza transmiterea anuala a tuturor informatiilor relevante, respectiv sa creeze un Sistem National pentru estimarea emisiilor antropice la surse si reducerea prin captare, precum si o Strategie Nationala pentru schimbari Climatice. Protocolul de la Kyoto declara explicit faptul ca un Sistem National de estimare a emisiilor include toate aspectele.De asemenea, este necesara elaborarea unui Registru National computerizat, conform liniilor directoare stabilite de Articolul 7.1 al Protocolului de la Kyoto, precum si stabilirea cantitatii initiale de emisii de gaze cu efect de sera pe care

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 24

Page 25: 1 Plam 2005 Buzau

trebuie sa o reducem in conformitate cu liniile directoare din Articolul 7.4 al Protocolului de la Kyoto.Romania are obligatia de a depune anual inventarul emisiilor de gaze cu efect de sera care nu sunt incluse in Protocolul de la Montreal.In anul 2003 a continuat implementarea masurilor stabilite prin Protocolul de la Kyoto, care are doua obiective de baza: respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera; in

cazul Romaniei angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8% comparativ cu anul de baza 1989, pentru perioada 2008-2012;

adoptarea unui set de mecanisme de piata, inclusiv pentru premise de comercializare transferabile si aplicarea comuna a prevederilor, in cooperare cu alte tari.

Conventia Natiunilor Unite privind schimbarile climatice ratificata prin legea nr. 24/1994 a luat in considerare urmatoarele aspecte: schimbarile climatice ale planetei si efectele lor nefaste sunt un motiv de

ingrijorare pentru omenire; activitatea omeneasca a facut sa creasca sensibil concentratia gazelor cu efect de

sera, care dau o incalzire suplimentara a planetei pe care risca sa o suporte ecosistemele naturale si omenirea;

cea mai mare cantitate de gaze cu efect de sera este generata de tarile dezvoltate; in tarile in curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor sunt relativ mici, dar in

continua crestere ca urmare a satisfacerilor nevoilor sociale si de dezvoltare.Conventia a stipulat urmatoarele principii:

echitatea intre generatii; atentie deosebita acordata tarilor in curs de dezvoltare; principiul precautiei in luarea deciziei si cel al prevenirii; partile au dreptul la dezvoltare durabila, deoarece dezvoltarea economica este

indispensabila pentru adoptarea unor masuri; crearea unui sistem economic international deschis astfel incat tarile in curs de

dezvoltare sa beneficieze de dezvoltarea durabila.Gazele cu efect de sera din protocol:

bioxidul de carbon – CO2; metanul – CH4; oxid azotos – N2O; hidrofluorocarburi – HFC; perfluorocarburi – PFC; hexafluorura de sulf–SF6

Pentru judetul Buzau au fost realizate urmatoarele: inventarul surselor de poluare a atmosferei ; retea de monitorizare a imisiilor la principalii indicatori de calitate a aerului ; impunerea automonitorizarii emisiilor, la nivelul agentilor economici; calculul emisiilor rezultate prin evaluari care s-au facut de-a lungul timpului;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 25

Page 26: 1 Plam 2005 Buzau

impunerea masurilor de reducere a poluarii atmosferice prin reducerea la sursa sau prin adoptare de masuri de epurare prin instalatii specifice.

Gaze cu efect de seraConsecinta cea mai cunoscuta a poluarii atmosferice este efectul de sera, care reprezinta un pericol grav pentru viitorul apropiat al omenirii. In unele zone poluate, s-au constatat modificari ale factorilor climaterici, in functie de natura, nivelul si durata perioadelor de poluare. Cresterea procentului de dioxid de carbon din atmosfera, de exemplu, ar conduce la ridicarea temperaturii mai ales la suprafata solului. In prezent, acest fenomen se pare ca este compensat de o racire produsa pe de o parte de reflectarea in spatiu a razelor solare de catre praful din atmosfera iar pe de alta parte prin retinerea unei cantitati din radiatia solara calorica de catre elementele poluante din atmosfera. Aceste fenomene determina o scadere a temperaturii aerului dar mai ales a solului.In acelasi timp, diversi poluanti atmosferici, in special aerosolii, constituie nuclee de condensare pentru vaporii de apa din aer, ceea ce mareste nebulozitatea atmosferica, favorizeaza formarea cetei si creste frecventa precipitatiilor.Cercetari statistice comparative, efectuate pe perioade indelungate, in diferite zone, au aratat ca odata cu cresterea poluarii aerului a avut loc si o crestere a numarului de zile innourate, cu 15 pana la 20%.Toate aceste modificari ale factorilor climatici, determinate de poluarea aerului, au repercusiuni in timp asupra sanatatii populatiei din zonele poluate. Afectiunile favorizate de aceste schimbari climatice sunt in primul rand cele reumatismale si cele neuropsihice. La acestea se adauga afectiunile determinate indirect.Romania a fost a saizecea tara care a semnat „Protocolul de la Kyoto”, in anul 1999 prin care s-au stabilit termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce determina efectul de sera. De mentionat este ca dupa 1989, in tara noastra volumul de gaze cu efect de sera a scazut atat ca urmare a recesiunii economice din perioada 1990 -1994, cat si datorita demararii unor programe de reducere a emisiilor.Dintre poluantii reglementati prin,, Protocolul de la Kyoto’’, in Romania se inventariaza urmatoarele emisii de gaze: dioxid de carbon, oxizi de azot si metanul, urmand ca in perspectiva sa se inventarieze si celelalte gaze prevazute in protocol, respectiv: hidrocarburi fluorurate, perfluorocarburi si hexafluoruri de sulf. Gazul carbonic (CO2) contribuie in mare masura la degradarea stratului de ozon, fiind unul din principalele subproduse ale arderii tuturor combustibililor: pacura, carbune, gaz natural, lemn. La cresterea concentratiei lui in atmosfera se adauga si despadurirea, inclusiv incendierea padurilor, arderea miristilor etc. CO2 rezultat este absorbit de plantele terestre si de fitoplanctonul oceanic, excedentul adaugandu-se la cel atmosferic.Agentia de Protectie a Mediului Buzau a inceput evaluarea emisiilor de gaze cu efect de sera pe baza modelelor de estimare prevazute in ,,Atmospheric Emission Inventory Guidebook-2000’’- ghid CORINAIR si in baza Ordinului MAPPM nr. 524/2000.Incepand cu anul 2000, in conformitate cu ordinul MAPPM nr.524/2000, s-a demarat in cadrul agentiilor de protectie a mediului inventarierea surselor de poluare care

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 26

Page 27: 1 Plam 2005 Buzau

genereaza gaze cu efect de sera, analizarea acestor surse, calculul emisiilor si luarea de masuri pentru limitarea emisiilor.

Emisii anuale de dioxid de carbon (CO2)

Dioxidul de carbon sau gazul carbonic a contribuit in mod hotarator ca planeta Terra sa fie ceea ce este, permitand dezvoltarea vietii. Moleculele de dioxid de carbon au blocat din totdeauna radiatiile calorice provenite de la Soare. Numai mentinerea relativ constanta a unei cantitati de dioxid de carbon asigurǎ conditii optime pentru dezvoltarea vietii. Daca anumite limite ar fi depasite efectele ar fi devastatoare.Gazul carbonic si vaporii de apa din atmosfera absorb cea mai mare parte din radiatiile infrarosii. Aproape o treime din lumina ce reuseste sa ajunga la suprafata terestra este reflectata din nou in spatiu, restul fiind absorbita. Aceasta din urma genereaza, atunci cand solul se raceste, formarea de radiatii infrarosii sau caldura, care sunt retrimise in atmosfera, unde sunt retinute de moleculele de dioxid de carbon, care se comporta ca un filtru in sens unic, permitand trecerea radiatiilor vizibile la ducere, dar impiedicand trecerea radiatiilor cu lungimi de unda mai mari la intoarcere.Poluarea aerului se datoreaza in proportie de 50% dioxidului de carbon. Se stie ca, in linii mari, fiecare kilogram de petrol sau de carbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid de carbon. Crescand concentratia de CO2 si nereducandu-se ceilalti factori care contribuie la producerea efectului de sera, in anul 2050 supraincalzirea va creste cu 4 - 5 grade.In figura 1. sunt inregistrate emisiile de bioxid de carbon din judetul Buzau intre anii 2001-2004.Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor. Valorile din anul 2004 sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43 de agenti economici, urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea inventarului de emisii pe anul 2004.

Figura1 Emisii brute de CO2 (mii tone)Masuri pentru diminuarea emisiilor de CO2

Pentru a raspunde cererii de energie electrica se va urmari: cresterea eficientei instalatiilor energetice; dezvoltarea formelor alternative de generare a energiei.

Economisirea energiei prin: modernizarea punctelor termice; modernizarea si reabilitarea retelelor termice secundare;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 27

Page 28: 1 Plam 2005 Buzau

modernizarea si reabilitarea retelei de transport a apei calde; imbunatatirea izolatiei termice; controlul si masurarea caldurii livrate;

Industria este unul dintre sectoarele cu cel mai mare potential de economisire si conservare a energiei prin:

schimbari structurale (reducerea ponderii industriilor intensiv consumatoare de energie);

modernizarea si reabilitarea tehnologiilor existente; imbunatatirea managementului energiei.

Modernizarea agriculturii in Romania prin: cresterea eficientei masinilor agricole; modernizarea fermelor de animale. Schimbarea politicii forestiere prin impiedicarea despaduririi si

extinderea spatiilor verzi.Politicile pentru emisiile de CO2 in sectorul transporturilor se bazeaza pe:

cresterea performantelor vehiculelor rutiere; dezvoltarea transportului public urban si interurban. folosirea combustibililor alternativi.

Emisii anuale de metan (CH4)

Emisiile de metan intervin in generarea efectului de sera. Acestea provin din:

arderea combustibililor; descompunerea vegetala;

arderi anaerobe (aparatul digestiv al animalelor- bovine, termite )

materiale organice in descompunere (produse alimentare in depozite)

In figura 2. sunt inregistrate emisiile de metan din judetul Buzau intre anii

2001-2004.

Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor.Valorile din anul 2004 sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43 de agenti economici, urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea inventaruluide emisii pe anul 2004.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 28

Page 29: 1 Plam 2005 Buzau

Figura 2 Emisii brute de CH4 (mii tone)

Reducerea emisiilor fugitive de CH4 din industria gazelor naturale prin: imbunatatirea tehnologiei de exploatare; reabilitarea retelei de transport si distributie a gazelor.

Un mai bun management al deseurilor prin; igienizarea statiilor de depozitare; diminuarea cantitatilor de deseuri organice depozitate

Imbunatatirea tehnologiilor de crestere a animalelor prin: imbunatatirea calitatii nutretului cresterea performantelor animaliere

c. Emisii anuale de protoxid de azot (N2O)

Protoxidul de azot din atmosfera provine in proportie foarte mare din arderea combustibililor fosili si din transportul rutier. Chiar si agricultura contribuie substantial la poluarea atmosferica mai ales prin consumul sporit de ingrasaminte cu azot.In figura 2.2.3. sunt inregistrate emisiile de protoxid de azot din judetul Buzau intre anii 2001-2004.Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor.Valorile din anul 2004 sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43 de agenti economici, urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea inventarului de emisii pe anul 2004.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 29

Page 30: 1 Plam 2005 Buzau

Figura 3 Emisii brute de N2O (mii tone)

Diminuarea emisiilor de N2OAplicarea de tehnologii imbunatatite de tratament al solurilor cu ingrasaminte pe baza de azot.Masurile de diminuare a emisiilor in ecosistemele de paduri sunt:

extinderea ariilor de padure; imbunatatirea speciilor si formelor de copaci; realizarea intregului volum de protectie a lemnului.

Emisii totale brute de CO2 echivalent. Emisiile gazelor cu efect de sera, calculate in CO2 echivalent pentru anii 2001- 2004, sunt prezentate in figura 4.Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor. Valorile din anul 2004 sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43 de agenti economici, urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea inventarului de emisii pe anul 2004.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 30

Page 31: 1 Plam 2005 Buzau

4. Emisii de gaze cu efect de sera (mii tone)

Deteriorarea stratului de ozon

Ozonul, o forma alotropica a oxigenului cu molecula triatomica, O3, alcatuieste un strat principal situat intre 20 si 35 km altitudine, extins uneori pana la 55 km.Concentratia maxima este atinsa de obicei la 30 km.Geneza si existenta stratului de ozon sunt de importanta capitala pentru desfasurarea vietii pe pamant.Absorbind cea mai mare parte a radiatiei UV cu proprietati puternic antibiotice, ozonul protejeaza, prin ecranare, toate formele de viata, care altfel n-ar putea rezista intensitatii initiale ale acestei radiatii.Cantitatea totala de ozon este foarte redusa.In stare pura la peesiune normala, ar alcatui un strat continuu de doar 3 cm grosime in jurul globului terestru.Echilibrul stratului de ozon este tot mai mult periclitat de activitatile antropice cu emisii de hidrocarburi fluoroclorurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul, bromura de metil.substante cu numeroase utilizari in industrie si agricultura. Diminuarea concentratiei de ozon este datorata cresterii concentratiei de COx, NOx si CH4 si a prezentei clorofluorocarbonatilor (CFC< freoni) in atmosfera, care sub influenta radiatiilor UV se descompun in radicali liberi ce distrug ozonul. Romania a facut progrese in implementarea regimului juridic de protectie a ozonului prin:

dezvoltarea cadrului legislativ si institutional prin adoptarea Legii 84/1993 de aderare la Conventia de la Viena si la Protocolul de la Montreal si a HG 58/2004 de aprobare a Programului national de eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon.

implementarea transferurilor de tehnologie nepoluanta instituirea controlului cu aceste substante, conform Ord.MAPPM 506/1996.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 31

Page 32: 1 Plam 2005 Buzau

introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate ce afecteaza stratul de ozon, prin OUG 89/1999 aprobata prin Legea 159/2000.

In judetul Buzau utilizarea substantelor care epuizeza stratul de ozon se face in doua directii:

pentru instalatiile de refrigerare se folosesc atat substante de tip CFC 12 si HCFC 22 (SC MITAVA SERVICE RM. SARAT, SC SELCOM PV SRL BUZAU, SC ELECTROUTIL SNC RM. SARAT, PR FURFURICA FLORIN BUZAU, SC CLIMASTAR BUZAU), dar sunt si 10 agenti economici care utilizeaza freon ecologic de tip R134A;

pentru productia de spume poliuretanice, SC METAPLAST SA BUZAU utilizeaza freonul alternativ HCFC 141b, care este inglobat in proportie de aprox. 30%. Astfel in decursul anului 2004 a folosit in activitatea de productie 10810 kg poliol Bayterm cu un continut de3243 kg HCFC 141b.

In sensul implementarii tehnologiilor nepoluante in judetul Buzau , in anul 2004 a inceput sa produca (probele tehnologice s-au facut la sfarsitul anului 2003) la SC ROMCARBON SA BUZAU o instalatie de obtinere a foliilor de polistiren si polietilena expandate, care utilizeaza ca agenti de expandare butanul.

Situatia gazelor care distrug stratul de ozon rezultate din emisiile de poluanti din anii 2003 si 2004 , in judetul Buzau este urmatoarea :

Gazul ( ce distruge stratul de ozon )

Cantitatea , kg / locLa nivelul anului 2003 La nivelul anului 2004

CO 4,068 4,253CO2 1029,000 1136,8CH4 8,930 6,3NO2 0,369 2,156

Ploi acide

Ploile acide sunt precipitatiile atmosferice cu pH<5,6.Ele sunt provocate de prezenta in atmosfera a oxizilor de sulf si de azot, in concentratie mare, proveniti din arderea combustibililor fosili, industra chimica si metalurgica, sau din procesele de oxidare a unor materiale biologice, care in contact cu apa de ploaie produc solutii diluate de acid sulfuric si azotic.Aceste ploi, care se pot manifesta la distanta mare (sute km) de locul emisiei agentului poluant, au efecte nocive asupra vegetatiei, solului si apelor:

distrugerea vegetatiei prin atacul direct asupra clorofilei, in special a padurilor de conifere;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 32

Page 33: 1 Plam 2005 Buzau

acidifierea solului prin dizolvarea sarurilor de calciu si magneziu, rezultand carente in nutritia vegetatiei;

dizolvarea stratului protector de ceara de pe frunze, ducand la scaderea rezistentei vegetatiei la atacul daunatorilor;

suprafertilizarea solului, plantele crescand prematur; acidifierea apei lacurilor, ducand la scaderea faunei acvatice.

Emisiile de poluanti cu efecte acidifiante in anul 2004 in judetul Buzau au fost :

Poluantul Cantitatea kg / loc Media in UE 12 in anul 1990 , kg / loc

SOx 1,66 36NOx 2,205 37NH3 0,335

Emisiile de gaze cu efect acidifiant

Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot si amoniac, provenite in special din arderea combustibililor fosili, de la spalarea combustibililor solizi, din reactii chimice si din transport, sunt principalele surse de acidifiere. Acesti poluanti, sunt transportati pe distante mari fata de sursa impurificatoare, unde in contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusi acizi. Prin precipitatii acestia se depun pe sol sau intra in compozitia apei.

A1. Concentratii de dioxid de sulf, mg/mc

Valorile medii anuale pe puncte de monitorizare sunt prezentate in figura 5.

Fig. 5 Evolutia anuala de SO2 in cele trei puncte monitorizate

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 33

Page 34: 1 Plam 2005 Buzau

De mentionat este ca nu s-au semnalat depasiri ale concentratiei medii zilnice, iar valoarea medie anuala a fost sub valoarea limita pentru protectia vegetatiei (0,0020μg/mc).

A2. Concentratii de dioxid de azot, mg/mcValorile medii anuale pe puncte de monitorizare sunt prezentate in figura 6.

Fig. 6. Evolutia anuala de NO2 in cele trei puncte monitorizate

Fata de concentratia maxima admisa, nu s-au semnalat depasiri in nici unul din punctele monitorizate, conform STAS 12574 – „Aer din zonele protejate”. Cele mai mari valori s-au inregistrat la SC DUCTIL SA. Concentratiile medii anuale s-au situat sub valoarea limita anuala de 0,06 mg/mc pentru protectia sanatatii umane, stipulata in Ord. 592/2002.

A3. Concentratii de amoniac, mg/mcValorile medii anuale pe puncte de monitorizare sunt prezentate in figura 7

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 34

Page 35: 1 Plam 2005 Buzau

Fig. 7 Evolutia anuala de NH3 in cele trei puncte monitorizate

Din analiza datelor de mai sus se pot concluziona urmatoarele: nu s-au semnalat depasiri ale concentratiei medii zilnice in nici unul din

punctele monitorizate.

Metale grele si poluanti organici persistenti Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Aceste substante sunt cunoscute sub denumirea de poluanti sistemici, datorita faptului ca nu au o functie biologica, dar dupa patrunderea in organism determina leziuni specifice la nivelul anumitor organe si sisteme, chiar in concentratii foarte mici.Surse de poluare:

cadmiu surse stationare care cuprind procese de combustie pe baza de carbuni, petrol, gaze naturale surse mobile- trafic pe baza de motorina

mercur surse mobile – trafic pe baza de benzina surse stationare – centrale termice, turnatorii fonta incinerare deseuri spitalicesti

plumb Surse mobile – trafic; Surse stationare – procese industriale etc.

Prin ardere plumbul organic este transformat in plumb mineral, crescand gradul de expunere al populatiei. Valorile emisiilor de metale grele sut prezentate in figura 8.a,b si cDiferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 35

Page 36: 1 Plam 2005 Buzau

emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor. Valorile din anul 2004 sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43 de agenti economici, urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea inventarului de emisii pe anul 2004.

Figura 8a. Emisii de Hg( kg)

Figura 8.b. Emisii de Cd (kg

Figura 8.c. Emisii de Pb (kg)

Poluanti Organici Persistenti (POP)

Poluantii Organici Persistenti sunt substante chimice foarte stabile, care se pot acumula in lanturile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sanatatii omului si mediului inconjurator.Principalele tipuri de POP sunt :-pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex, toxafen, DDT, etc. ;-substante sintetice: bifenili policlorurati (aprox.129 compusi) ;-produse secundare: dioxine si furani.Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac sa fie extrem de periculoase si efectele lor asupra organismelor vii,sunt :

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 36

Page 37: 1 Plam 2005 Buzau

-persistenta – sunt foarte rezistente la degradarea fotolitica, chimica si biologica avand urmatorii timpi de injumatatire :

-in apa : > 2 luni ;-in sol : > 6 luni ;-in aer : > 2 zile.

-sunt transportabili in mediu pe distante lungi de la sursa ;-bioacumularea – se depun in tesuturile grase ale organismrlor vii, prin intermediul apei, hranei si a aerului inspirat ( factorul de bioacumulare este intotdeauna > 5 000) ;-toxicitatea – sunt toxici pentru oameni si animale producand dezechilibre ale sitemului imunitar, endocrin, de reproducere si au efecte cancerigene si genotoxice.

Scopul monitorizarii POP-urilorProtejarea sanatatii umane si a mediului inconjurator impotriva impactului daunator al POP-urilor constituie scopul general al Conventiei de la Stockholm,adoptata de Romania prin Legea 261/2004.Prevederile generale ale acestei Conventii sunt :

-masusi de eliminare a evacuarilor datorita productiei si utilizarii intentionate;-restrictionarea productiei si utilizarii;-masuri de reducere si eliminare a evacuarilor din producerea neintentionata;-masuri de reducere si eliminare a evacuarilor de la depozite si deseuri.

In acest sens este necesar ca acesti poluanti sa fie monitorizati pentru :-identificarea surselor de emisie in mediu ;-determinarea emisiilor si masurarea lor cantitativa ;-stabilirea prioritatilor in vederea reducerii si eliminarii emisiilor; -evaluarea riscurilor privind sanatatea si mediul;-promovarea masurilor de prevenire a poluarii.

Sursele de emisieSursele de emisie ale POP –urilor se clasifica in 3 categorii:

a. punctiforme – din activitati industriale si neindustriale de tip :-producerea fontei – cu emisii de hidrocarburi aromatice piliciclice(PAH),

hexaclorbenzen,dioxine ; -productia de oteluri in cuptoare electrice ;-productia continua si discontinua de asfalt in mixere tip cuptor si in tambur

rotativ - cu emisii de benzo-a-antren, crisen, benzo-b-fluorantren, benzo-a-piren ;

-conservarea lemnului – cu emisii de creozot ;-incinerarea deseurilor spitalicesti ;-utilizarea solventilor in activitati gospodaresti.b. de suprafata – din activitati agricole de tip:-arderea miristilor ;-aplicarea produselor fitosanitare.c. de linie – din transporturi in afara drumurilor publice (drumuri interioare in

fabrici, agricultura,etc.).Agentii economici din judetul Buzau cu potentiale emisii de POP-uri :

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 37

Page 38: 1 Plam 2005 Buzau

fabricare fonta :SC AROMET SA BUZAU, SC METACALD SRL BUZAU, SC MIC IND SA BUZAU, SC ELMET SRL BUZAU, SC FONT COM SA RM. SARAT, SC TUPREMO SA RM. SARAT, SC SEMAR PROD SRL RM. SARAT, SC FEROTURN SRL STALPU ;

fabricare oteluri : SC HOEGANES EUROPE SA BUZAU ; productia de asfalt : SC DRUMURI SI PODURI SA BUZAU (3 statii la

BUZAU, BERCA si SETU), SC CONSTRUCTII MUNTENIA SA TARGOVISTE (statia BUZAU), SC MECAN CONSTRUCT SA PATARLAGELE (statia OJASCA) ;

incinerare deseuri spitalicesti : SPITALUL JUD. BUZAU(4 incineratoare), SPITALUL RM. SARAT (3 incineratoare), CENTRUL DE SANATATE PATARLAGELE, CENTRUL DE ASISTENTA MEDICO- SOCIALA POGOANELE, CENTRUL DE SANATATE PARSCOV, SPITALUL DE NEUROPSIHIATRIE SAPOCA, SPITALUL SMEENI, SPITALUL CFR BUZAU, SPITALUL NEHOIU, SPITALUL VINTILA VODA.

In anul 2004 , emisiile calculate de POP-uri la nivelul judetului Buzau au fost : - Dioxina – 12,188 gr / an - PAH – 1,43 kg / an - Fluorantren – 0,242 kg / an - Benzo ( a ) – 0,016 kg / an - Benzo ( b ) – 0,0269 kg / an

Ozon troposferic si alti oxidanti fotochimici

Spre deosebire de ozonul stratosferic care protejeaza viata pe pamant, ozonul troposferic este deosebit de toxic si constituie poluantul principal al atmosferei tarilor si oraselor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activitati industriale si trafic rutier. Este generat prin descarcari electrice, reactii fotochimice sau cu radicali liberi. Are densitatea de 1,66 ori mai mare decat aerul si se mentine aproape de sol. Se descompune usor, generand radicali liberi cu putere oxidanta. Principalii poluanti primari care determina formarea prin procese fotochimice, a ozonului si altor oxidanti in atmosfera joasa sunt: oxizii de azot (NOx), compusii organici volatili (COV) si metanul.Ca surse generatoare de precursori ai ozonului se evidentiaza urmatoarele:

arderea combustibililor fosili: carbune, produse petroliere, in surse fixe si mobile (trafic)

depozitarea si distributia benzinei utilizarea solventilor organici procesele de compostare a gunoaielor menajere si industriale

Compusii organici produsi fotochimic includ azotatii alifatici organici, acizii dicarboxilici, acizii benzoic si fenilacetic si produsii de terpene. O gama de produsi organici pot fi adsorbiti la suprafata carbonului elementar. Clase specifice de compusi organici identificati includ hidrocarburi alifatice si aromatice, hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide si cetone alifatice si aromatice, fenoli, chinone, esterii acidului ftalic, heterocicli ai sulfului, clorfenoli si agenti de alchilare.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 38

Page 39: 1 Plam 2005 Buzau

Cantitatea de ozon troposferic este foarte variabilǎ in timp si spatiu, stiut fiind faptul cǎ precursorii sunt transportati la distante mari de sursǎ. Din aceste considerente, ozonul este foarte greu de urmarit, fiind necesarǎ in mod deosebit si monitorizarea precursorilor sai: oxizi de azot, metan, compusi organici volatili.Nocivitatea compusilor organici volatili este pusa in evidenta prin concentratia mai mare sau mai mica de ozon troposferic. Masuratorile de ozon se efectueaza cu aparatura speciala conform standardelor internationale. Valorile emisiilor de metale grele sut prezentate in figura 9.Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor. Valorile din anul 2004 sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43 de agenti economici, urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea inventarului de emisii pe anul 2004.

Figura 9. Emisii brute de COV (mii tone)

Calitatea aerului Poluarea de fond si poluarea de impact

Poluarea de fondAPM Buzau nu are statii pentru supravegherea poluarii de fond.

Poluarea de impactReteaua de control a poluarii de impact in judetul Buzau, mai precis punctele de prelevare a probelor a asigurat monitorizarea permanenta a urmatoarelor categorii de poluanti astfel:- in municipiul Buzau:

poluanti gazosi: NO2, NH3, SO2;o precipitatii atmosferice;o pulberi in suspensie;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 39

Page 40: 1 Plam 2005 Buzau

o pulberi sedimentabile,in municipiul Rm Sarat:

o precipitatii atmosferice;o pulberi sedimentabile,

iar in orasele Nehoiu si Patarlagele: pulberi sedimentabile.

De asemenea precipitatiile au mai fost monitorizate in punctele Magura si Cernatesti.Pentru o evaluare corecta a poluantilor s-a avut in vedere, ca pentru punctele de prelevare a probelor, determinarile sa fie facute astfel:

concentratii maxime si minime la 24 de ore; frecventa de depasire a concentratiei maxime admisibile(CMA) la 24 ore; concentratii medii anuale pentru: dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac,

pulberi sedimentabile si pulberi in suspensie.

In anul 2004, reteaua de monitorizare a Agentiei de Protectie a Mediului Buzau a fost organizata astfel:a)Polunti gazosi

Monitorizarea poluantilor gazosi s-a realizat in urmatoarele puncte: SEDIUL A.P.M. BUZAU – este situat in centrul orasului, influentat in special

de traficul intens din zona si de emisiile caracteristice datorate agentilor economici din zona industriala a orasului datorita faptului ca directia predominanta a vantului este SE -NV ;

Indicatorii urmariti: NO2, NH3, SO2, pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile.

SC COMAT SA BUZAU - este situat la intrarea in oras prin partea nordica, influentat de trafic rutier pe drumul national DN 10;

- indicatorii urmariti: NO2, NH3, SO2. SC DUCTIL SA BUZAU – este situat in partea de SV a orasului, influentat

de traficul rutier si de industrie prin poluantii emisi de la SC DUCTIL SA, SC HOEGANES EUROPE SA, SC CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA - care prelucreaza metale.

Indicatorii urmariti: NO2, NH3, SO2,pulberi sedimentabile.

a) Precipitatii atmosfericeDistributia si frecventa precipitatiilor a fost supravegheata prin patru puncte de control, amplasate astfel:

STATIA METEO BUZAU; STATIA METEO RM SARAT; MAGURA; CERNATESTI.

Media anuala a fost de 412,7 l/mp cu o maxima de 40,1 l/mp in data de 31.07.2004 in punctul STATIA METEO BUZAU.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 40

Page 41: 1 Plam 2005 Buzau

Valorile medii anuale pe indicatori si puncte de prelevare in anul 2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 2.8.1

Punct de prelevare

Cant. (l/mp)

Conductivitate

pHCa2+

Mg2

+SO42

-CL-

NO2-

NO3-

NH4+

STATIA METEO BUZAU

296,3 171,5 7,54

STATIA METEO RM SARAT

430,9 160,4 7,16

MAGURA 383,9 147,4 6,66

CERNATESTI 428,8 143,4 7,23

Din punct de vedere calitativ s-au constatat urmatoarele:

Conductivitatea, care da informatii asupra continutului total de saruri, se caracterizeaza prin continut ionic total ,, mare’’, in toate punctele de monitorizare. Din punct de vedere a valorilor pH-ului valorile acestuia s-au situat intre

5,05upH si 8,31upH.

b) Pulberi in suspensieReteaua de supraveghere este formata dintr-un punct de control la sediul APM Buzau.

c) Pulberi sedimentabileAceasta retea este alcatuita din 18 puncte de control, amplasate astfel:

- in municipiul Buzau – 12 puncte;- in municipiul Rm Sarat – 3 puncte;- in Berca - 1 punct;- in Nehoiu – 1 punct;- in Patirlagele – 1punct.

Poluari cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile

Consideratii generaleParticulele din atmosfera variaza ca marime, geometrie, masa, concentratie, compozitie chimica si proprietati fizice. Ele apar natural ori ca rezultat direct sau indirect al activitatii antropice.O preocupare aparte necesita particulele cu dimensiuni < 20m datorita faptului ca ele raman suspendate in atmosfera unde (functie de marimea particulei ) se pot

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 41

Page 42: 1 Plam 2005 Buzau

depune cu viteza relativ mica. Aerosolii atmosferici sunt caracterizati prin aceste particule de dimensiuni reduse. Formarea si cresterea concentratiei aerosolilor atmosferici sunt de o importanta deosebita pentru calitatea aerului, datorita faptului ca particulele de aerosoli:

-pot reflecta lumina, reducand astfel vizibilitatea;-sunt substante periculoase pentru sanatatea oamenilor si a animalelor;-afecteaza climatul impreuna cu particulele sedimentabile;-sunt nedorite datorita potentialului lor ridicat de acoperire a solului.

Particulele in atmosfera sunt de mai multe ordine de marime si magnitudine variind de la cele sub forma de puncte, la cele care sunt vizibile cu ochiul liber, cu diametre de la 0.005m la 100m. Particulele mici (1m in diametru aerodinamic) se comporta ca gazele; ele sunt capabile de coagulare (aglomerare) si sedimenteaza cu viteza foarte mica. Particulele cu diametrul mai mare de 1m sunt puternic afectate de gravitatie si rareori se aduna la un loc.Particulele sub forma de aerosoli sunt emise direct in atmosfera de la o varietate de surse naturale si antropice. In cazul formarii naturale, sursele sunt: vulcanii, incendiile padurilor, particulele oceanice, sursele biologice (sol, polen, bacterii, resturi de plante) si urme de meteoriti; categoria a doua include transporturile, sursele stationare de arderea combustibililor, o gama larga de procese industriale, depozite de deseuri solide si o serie de surse de tipul activitatilor din agricultura si emisiile sporadice de la caile de transport rutiere. Particulele de aerosoli includ sulfati, azotati si hidrocarburi oxigenate care sunt produse prin oxidari direct, catalitic si fotochimic ale sulfului, azotului si hidrocarburilor volatile.

Particulele solide sunt numite cu un termen colectiv pentru a descrie particulele mici, solide, care sunt prezente in atmosfera pentru perioade relativ scurte (minute) pana la perioade lungi de timp (zile sau saptamani).

Marimea este o caracteristica foarte importanta a particulelor, deoarece ea determina durata atmosferica de viata, efectele de difuzia luminii si depunerea in plamanii oamenilor. La o studiere a marimii particulelor corelata cu numarul de particule prezent, este evident ca cele mai multe particule sunt foarte mici (0.1 m), in timp ce cea mai mare parte a volumului si masei acestor particule este asociata cu particulele cu diametrul >0.1m.Cele mai mici particule, de tip nucleu, sunt cele cu dimensiuni mai mici de 0.08 m. Particulele de tip nucleu sunt formate din asocierea si condensarea vaporilor substantelor la presiune joasa generati in faza gazoasa, prin reactii chimice sau vaporizari la temperatura inalta ce au loc in atmosfera. Particulele de tip nucleu cresc in marime prin coagulare si condensare (gaze/vapori condenseaza in interiorul particulei existente). Rata de crestere depinde de numarul particulelor, viteza si aria suprafetei. Acestea descresc rapid la particulele cu marimi ce ating 1 m. Ca rezultat, particulele tind sa nu creasca pana in jur de 1 m. Particulele cu marimi in domeniul 0.1-1 m, reprezinta particulele ce se inscriu in modul de acumulare. Aceste particule nu cresc in particulele mai mici.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 42

Page 43: 1 Plam 2005 Buzau

Particulele grosiere sunt in mod normal produse prin procese mecanice de tipul fragmentarii materiei si atomizarii lichidelor. Marea majoritate a masei lor este data de particulele din domeniul 2-100 m. Desi exista unele diferente in domeniul de marime, particulele grosiere difera ca si comportare in atmosfera, depunere si surse de producere.In zonele urbane, particulele sub forma de aerosoli sunt ca masa impartite intre cele fine si cele grosiere. In conditii de calm atmosferic, masa particulelor fine incepe sa fie mai mare decat masa particulelor grosiere, cu cresterea distantei fata de zonele urbane.

Datorita vitezei lor mici de sedimentare, particulele fine pot fi transportate pe distante relativ mari fata de regiunile surselor de producere.

Particule in suspensieIn cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide, netoxice cu diametru pana la 20g. Dintre acestea, cele cu diametre micronice si submicronice patrund prin tractul respirator in plamani, unde se depun. Atunci cand cantitatea inhalata intr-un interval de timp depaseste cantitatea ce poate fi eliminata in mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardiorespiratorii. In cazul in care particulele contin substante toxice, ca de exemplu metale grele in cazul cenusii de carbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici conducand, in functie de metal si de doza, la tulburari foarte serioase.

Pulberi sedimentabile – cu diametre mai mari de 20 μm, care, dupa ce sunt emise in atmosferǎ, se depun pe sol, vegetatie, apǎ si constructii. Particulele sedimentabile sunt particulele solide cu diametrul de peste 10g. Acestea rezulta din procese mecanice, constructii de drumuri, pulverizarea solului de catre autovehicule, unele industrii ca siderurgia, industria materialelor de constructie sau ca urmare a actiunii de eroziune a vantului asupra solului.Particulele care compun aerosolii ambientali difera in compozitie. Particulelor pot contine sute de specii chimice diferite; cel mai mult, datorita faptului ca semnificative concentratii in particulele fine sunt: sulfatii, azotatii, carbonul elementar, compusii organici condensati si o multime de metale (sub forma de urme).

Poluari cu pulberi in suspensie PM 10

Surse de poluareSursele de poluare cu pulberi in suspensie specifice judetului Buzau sunt: industria, centralele termice si transportul rutier. Valoarea medie pentru anul 2004 este de 0,0328 mg/mc.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 43

Page 44: 1 Plam 2005 Buzau

De mentionat este ca datele au provenit de la un singur echipament de prelevare, amplasat la sediul APM Buzau. Valorile medii lunare ( mg/ mc) sunt prezentate in fig.10

Fig. 10 Evolutia fractiunii PM10 – concentratie medie lunarǎ (mg/mc)

Poluari cu pulberi sedimentabile, (mg/m2/ luna)

Punct de prelevare 2002 2003 2004

LABORATOR APM BUZAU 4,46 4,63 4,37

SC STAC SA BUZAU 4,15 4,07 3,17

SC TRICOSTAR SA BUZAU 4,32 4,13 4,55

SC BETA SA BUZAU 4,79 3,86 5,19

BETA I BUZAU 3,6 4,08 7,24

BETA II BUZAU 4,52 3,99 3,85

STAVILAR BUZAU 4,5 4,11 3,47

SC URSUS SA BUZAU 7,61 4,2 6,25

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 44

Page 45: 1 Plam 2005 Buzau

STATIA METEO BUZAU 2,45 2,09 4,98

SC ZAHAR SA BUZAU 5,81 3,9 5,92

SC DUCTIL SA BUZAU 3,61 2,83 6,86

SC SEMROM SA BUZAU 3,14 2,96 2,48

STATIA PECO

PATARLAGELE3,85 4,39

4,76

STATIA POMPARE NEHOIU 4,91 5,04 3,56

BERCA 3,38 3,10 3,82

ADP RM SARAT 4,89 2,86 2,35

SC FERMIT SA RM SARAT 3,22 2,76 2,46

STATIE EPURARE RM

SARAT3,97 2,63

3,41

Concluzii generale:

Poluanţi gazoşi – la nivelul judeţului Buzău nu s-au semnalat depăşiri ale concentraţiei anuale admisibile la nici unul din poluanţii monitorizaţi: NO2, SO2, NH3.

Pulberile în suspensie, PM10 şi pulberi sedimentabile - sunt principalii poluanţi la care s-au înregistrat depăşiri semnificative ale concentraţiei maxime admise pentru diferite intervale de mediere.

PM10 – din totalul de 266 probe zilnice în anul 2004 nu s-a semnalat nici o depăşire a valorii limitǎ zilnice pentru protecţia sǎnǎtǎţii umane conform Ord.MAPPM nr.592/2002.Pulberi sedimentabile - din totalul de 215 probe analizate, s-a înregistrat o depăşire a concentraţiei maxime, ceea ce reprezintă o frecvenţă de depăşire de 0,47%.Precipitaţii – pH-ul a avut valori între 5,05upH şi 8,31upH, iar conductivitatea care dă informaţii asupra conţinutului total de săruri, se caracterizează prin conţinut ionic total ,, mare’’, în toate punctele de monitorizare.

2.2.2.Starea apelor de suprafata si a apelor subterane

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 45

Page 46: 1 Plam 2005 Buzau

Apa, indispensabila vietii, reprezinta o resursǎ naturalǎ regenerabilǎ, disponibilǎ in cantitati limitate si cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influenteaza si agreseaza mediul ambiant: substante poluante si deseuri emise de unitatile industriale si agricole, exploatari miniere si de hidrocarburi, aglomerari urbane.Utilizata ca materie prima pentru activitatile productive, ca sursa de energie, cale de transport, acvacultura si agrement, o putem considera indispensabila si societatii omenesti.

Apele de suprafata

Descrierea apelor de suprafata

Apele de suprafata provin din precipitatii atmosferice, din topirea zapezilor si din izvoare, curgand sau stationand la suprafata solului in functie de inclinatia acestuia. Compozitia apelor variaza in limite largi, in raport cu caracteristicile bazinului de alimentare, in functie de natura rocilor terenurilor din care isi aduna apele si pe care le traverseaza, de anotimp, de aportul si proprietatile altor ape pe care le primesc etc. Ploile si topirea zapezilor produc modificari importante atat cantitative cat si calitative deoarece, curgand la suprafata solului si spaland suprafata cestuia, antreneaza tot felul de impuritati (germeni microbieni, suspensii, pesticide, fertilizanti etc.) pe care le transporta in apa. Dar, in afara acestor modificari inevitabile, apele de suprafata isi modifica compozitia pe unele sectoare si uneori pe distante apreciabile din cauza folosirii lor in diverse scopuri (menajere, industriale, agricole etc.) si indeosebi dupa deversari de ape reziduale care pot denatura brusc proprietatile fizico-chimice si biologice ale apei atunci cand nu se respecta regulile igienice la deversarea lor.Municipiul Buzau este amplasat pe malul drept al raului Buzau, pe cursul mijlociu al acestuia.

DESCRIEREA PRINCIPALELOR CURSURI DE APA

a. Raul Buzau

Raul Buzau isi aduna afluentii de pe teritoriul a patru judete, Brasov, Covasne, Buzau si Braila. El izvoraste din partea din partea de vest a masivului Ciucas, traverseaza muntii Buzaului, dreneaza o serie de depresiuni si apoi strabate campia Buzaului, avand o lungime de 302 km si un bazin de receptie de 5264 km/p, pe teritoriul judetului Buzau fiind 142 km si o suprafata de 3660 km/p. Afluentii cu cel mai important aport de debit sunt: Basca Mare, Basca Mica, Basca Chiojd, Balaneasa, Muratorea, Slanic, Saratel, Niscov si Calnau. In dreptul municipiului Buzau, are o albie indiguita, in largime de 200-300 m, putand prelua apele, chiar si la viituri, neexistand posibilitati de a se produce inundatii.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 46

Page 47: 1 Plam 2005 Buzau

Raul Buzau indeplineste multe functii : constituie principala sursa de apa pentru diverse folosinte; principalul receptor natural al apelor uzate; este o importanta cale de transport, taind dealurile si muntii

perpenticular; importanta sursa hidroenergetica; sursa de recreere in numeroase puncte ; sursa de hrana.

b. Raul Calmatui

Raul Calmatui izvoraste di imediata vecinatate a orasului Buzau, strabate Baraganul Central si se varsa in fluviul Dunarea. Are o lungime de 152 km, din care 46 km in judetul Buzau, iar bazinul hidrografic pe care il strabate are o suprafata de 1460km/p, din care 955 km/p in judetul Buzau. Albia raului, ingusta, se colmateaza datorita pantei reduse si coeficientului mare de meandrare, ducand in perioade secetoase, la baltirea apei in anumite portiuni, secarea pe altele. Alimentarea se face in perioadele secetoase din panza freatuica aflata de la 1-2 m, in unele zone, pana la 30m.Existenta unui strat freatic ridicat in conditiile unei ape puternic mineralizata si a unei evapotranspiratii abundente determina un potential de saraturare ridicat. Datorita canalelor de desecare din zona, limita naturala a a bazinului a fost extinsa, ajungand la 1587 km/p suprafata, iar nivelul apei freatice a coborat cu 1 m, ameliorand terenurile saraturate.

c.Raul Sarata

Raul Sarata izvoraste din Subcarpatii de Curbura (de sub masivul Istrita) si straaate campia pana la varsarea in Ialomita. Este anemic, cu pante mici, puternic meandrate. Are o lungime de 87km, din care 47 pe teritoriul judetului Buzau, si o suprafata de 1290 km/p, din care 537 km/p pe teritoriul judetului Buzau.

d.Raul Rm. Sarat Raul Rm. Sarat are o lungime de 137 km, din care 51 km pe raza judetului Buzau.

Resursele de apǎ

Spre deosebire de alte resurse naturale care cunosc un proces de epuizare in timp, apa este o resursa regenerabila, fiind supusa unui proces continuu de reimprospatare, urmand ciclul natural care ii asigura continuitatea.

Resursele de apa ale judetului Buzau sunt : ape de suprafata – raurile si lacurile naturale sau antropice.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 47

Page 48: 1 Plam 2005 Buzau

ape subterane - rezerve de apa existente in straturi acvifere freatice si straturi de mare adancime.

Surse de apǎ de suprafatǎ

Sunt de trei ori mai bogate decat cele subterane, daca se iau in considerare debitele medii multianuale. Dat fiind ca folosirea surselor subterane este mai putin costisitoare si sunt teoretic de calitate mai buna, acestea sunt rezervate in majoritatea cazurilor pentru alimentari cu apa potabila, iar cele de suprafata pentru cerintele industriale, care de regula sunt mai mari decat cele menajere, pentru irigatii, piscicultura si alte folosinte.Pentru judetul Buzau, sursa de apǎ de suprafatǎ o constituie raul Buzau, de unde apa este preluatǎ prin intermediul drenurilor (Patarlagele) sau a prizelor.

Surse de apǎ subteranǎ

Sursele de apa subterane pot fi: straturi freatice, straturi de apa cu nivel liber sau de unica presiune; straturi de mica adancime (sub 50 m ) straturi de medie adancime (50 - 100 m ) straturi de mare adancime (peste 100 m )

Prelevarea apei pentru Municipiul BUZAU se realizeaza din doua surse: sursa de suprafata rau Buzau –priza de mal pentru apa industriala sursa subterana din stratele aqvifere si straturi de mare aancime in 4

fronturi cu un numar de 89 puturi, cu adancimi cuprinse intre 27-150 m si un debit exploatat de 600l/sec.;

Prelevarea apei pentru orasul Nehoiu se realizeaza din lacul de acumulare Siriu si se prelucreaza in statia de tatare Siriu, de unde pleaca prin reteaua de distributie in oras si localitatile limitrofe

Prelevarea apei pentru orasul Patarlagele se face din raul Buzau prin drenuri facute sub albie.Prelevarea apei pentru orasul Pogoanele se face din subteran

Resurse de apa teoretice :

o Surse din apǎ de suprafatǎ : 8878 l/sec

o Surse din apǎ subteranǎ : 2606 l/sec

Resursele de apa pentru MUNICIPIUL RM. SARAT, urmarite de SGA VRANCEA sunt:

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 48

Page 49: 1 Plam 2005 Buzau

o Surse de apa de suprafata : la SH Puiesti debitul mediu pentru anul 2004 a fost de 898 l/s;

o Surse de apǎ subteranǎ : in BH al Rm. Sarat sunt urmarite 2 foraje la Ceausu si 2 foraje la Nicolesti, valorile indicatorilor de calitate determinate conform Legii nr 458 / 2002 :

o Ceausu: amoniu 0,12 - 0,48 mg/l, azotiti 0,016-0,25 mg/l,azotati 53,6 mg/l, cloruri 647-1033 mg/l, CCO-Mn 6,9-9 mg/l,fosfati 0,205 –0,264 mg/l.

o Nicolesti: amoniu 0,14 – 0,28 mg/l, azotiti 0,02 – 2,66 mg/l, cloruri 1276 mg/l, CCO- Mn 10,5 – 11.3 mg/l. Captarile de alimentare cu apa (foraje de exploatare) urmarite de SGA VRANCEA sunt forajele de la:

o sursa Voetin, unde s-au inregistrat urmatoarele valori: la amoniu 0,43 mg/l, azotiti 0,02 mg/l si fosfati 0,176 mg/l;

o sursa Oreavu, unde s-au inregistrat urmatoarele valori: la amoniu 0,89 mg/l, sulfati 384 mg/l si fosfati 0,117 mg/l;

Nivelul mediu piezometric la forajul Fotin F1 masurat de la buza burlanului pana la nivelul apei este de 476 cm, cota forajului fata de n.r.M.N. este de 70,55 m.

Prelevarile de apa

Pentru Municipiul BUZAU, societatea R.A.M. administreaza sistemul de alimentare cu apa. Apa bruta de suprafata este folosita numai in industrie.Apa din subteran, potential potabila, este exploatata prin 4 fronturi:

- Crang-Lipia- Sud- Zahar- Est

si dupa o tratare simpla este distribuita populatiei.Pentru orasul Nehoiu, societatea SERVCOOM administreaza sistemul de alimentare cu apa, prin prelevarea din sursa de suprafata lac de acumulare Siriu si tratatrea acesteia in propria statie de tratare . Pentru orasul Pogoanele, societatea Serviciul Public administreaza sistemul de alimentare cu apa, prin prelevarea apei din sursa subterana. Pentru orasul Patarlagele, societatea Serviciul Public administreaza sistemul de alimentare cu apa, prin prelevarea apei din sursa subterana, dren din raul Buzau. Multe din comunele judetului Buzau au alimentari cu apa mai vechi sau chiar foarte noi din subteran pentru satisfacerea cerintelor populatiei.

Starea apelor de suprafata

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 49

Page 50: 1 Plam 2005 Buzau

Evaluarea calitatii apelor de suprafata pe teritoriul judetului Buzau s-a bazat pe prelucrarea datelor primite lunar de la Directia Apelor Buzau-Ialomita pe diferite sectiuni de control. Principiile care au stat la baza evaluarii calitative ale apelor de suprafata au fost:

incadrarea sectiunilor de control in clasele de calitate prevazute de O.M. 1146/10.12.2002 ; evidentierea sectiunilor de apa degradate - analiza surselor de poluare; imbunatatirea calitatii apelor de suprafata pe tronsoane; tendinta de evolutie pe termen scurt (prin comparatie cu anul precedent).

Indicatorii de calitate analizati: regimul oxigenului – oxigen dizolvat,CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn; nutrienti –amoniu, azotiti, azotati, ortofosfati, fosfor total; ioni generali, salinitate- reziduu filtrabil, fier total, sodiu, calciu, magneziu, cloruri, sulfati substante toxice organice – fenoli, detergenti.

La nivelul judetului Buzau s-au monitorizat urmatoarele cursuri de apa:

Raul Buzau cu afluentii sai; Raul Sarata; Raul Calmatui; Raul Rm. Sarat.

In cele ce urmeaza, se vor prezenta succint, principalele elemente de calitate ale cursurilor de apa importante din judetul nostru si tendintele acestora, functie de o serie de factori cunoscuti sau previzionati, cum sunt: capacitati de productie industriale si agricole, volumul precipitatiilor, temperatura mediului ambiant, masuri adoptate de agenti economici, programe de investitii in obiective de mediu, obiective noi generatoare de noxe, eficienta activitatii de control la sursele generatoare de emisii in mediu.Monitorizarea acestor cursuri s-a efectuat, ca si in anii precedenti in sectiuni caracteristice de ordinul I (Buzau), care sunt stabilite pe tronsoane ale raurilor, in puncte de interes national, pe baza unor criterii ce au in vedere urmatoarele elemente: confluenta cu alte cursuri de apa, existenta unor sisteme centralizate de alimentare cu apa, prezenta unor factori cu impact negativ asupra cursurilor de apa, si sectiuni de ordinul II (Sarata, Calmatui), care sunt stabilite in puncte de interes local (regional): programe de urbanizare, zone de reconstructie ecologica, folosinte importante.

EVOLUTIA CALITATII APELOR DE SUPRAFATA

Urmarirea calitatii cursurilor de apa se face permanent, de regula in sectiuni de control caracteristice fiecarui curs natural in parte, avandu-se in vedere urmatoarele:

clase de calitate necesare (Normativul privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata aprobat prin O.M.1146/2002);

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 50

Page 51: 1 Plam 2005 Buzau

frecvente de prelevare; surse de poluare potentiale; confluentǎ cu afluentii principali; asezari umane.

La interpretarea datelor analitice s-au avut in vedere, in primul rand, limitele admise pe grupe de poluanti si cantitatile acestora, pe unitate de timp (debitele poluantilor). Aceasta, pentru a stabili clasa de calitate pe tronsoane de rauri (intre sectiunile caracteristice), cat si pentru a depista mai usor eventualele emisii generate de surse de poluare punctuale sau difuze.

RAUL BUZAU

Supravegherea calitatii apelor raului Buzau s-a efectuat atat in flux informational rapid, cat si in flux informational lent. Monitorizarea in flux informational rapid a asigurat in mod operativ cunoasterea situatiei de poluare zilnicǎ. Prin monitorizarea in flux informational lent s-a realizat evaluarea tendintelor globale ale calitatii apelor in decursul anului.In tabelul de mai jos este prezentata evolutia indicatorilor de calitate rezultati in urma monitorizarii in anul 2004, in urmatoarele sectiuni caracteristice:

- Nehoiu (Km 233)- Am. Mun. Buzau (Km 160)- Banita (km 131)

Evolutia indicatorilor de calitate este prezentatǎ sintetic in tabelul urmator:

Indicator analizat

Buzau - Sectiuni de control Limite admise mg/l

Nehoiu Am. Mun. Buzau Banita ORD 1146/2002

Sem.I

Sem.IIAn

Sem.I Sem. II

AnSem.I

Sem. II

An

PH 7.3 7.7 7.4 7.5 8 7.8 7.3 7.6 7.4 6.5-8.5

CBO53

3.4 3.4 4 4.8 4.2 6.7 5.9 6.7 5

CCO-Mn3.9

11.9 10.7 5.5 15.2 10.2 17.7 16.3 15.7 10.00

RF 265.4 385.2 334.7 950.2 1013 1016 896.2 1098.3 943.3 500

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 51

Page 52: 1 Plam 2005 Buzau

N-NH4 0.097 0.106 0.1 0.37 0.15 0.32 2.07 1.776 2 1

N-NO2 0.01 0.013 0.011 0.041 0.024 0.028 0.059 0.111 0.088 0.06

N-NO3 2.06 2.18 2.08 1.987 1.788 2.086 2.285 1.788 2.176 3

Concluzii:

Este un râu cu debit foarte redus de apǎ; Caracteristicile solului influenţeazǎ în mare mǎsurǎ calitatea apei; Gradul de poluare creste din amonte în aval

Clasele de calitate ale raului Buzau in anul 2004 :

Curs de apǎSectiunea de control

Normativ de referintǎ

O.M.1146/2002Trim..I Trim.II Trim.III TrimIV

Buzau Nehoiu II II II II

BuzauAm. Mun. Buzau

III III III III

Buzau Banita III III III III

RAURILE CALMATUI si SARATA

Supravegherea calitatii raului Calmatui a fost realizata in anul 2004 in sectiunea de control de ordinul II Smeeni (Km 22) iar raul Sarata in sectiune Monteoru

Evolutia indicatorilor de calitate este prezentatǎ sintetic in tabelul urmator:

Indicator analizat

Calmatui Sarata Limite admise mg/l

Smeeni MonteoruORD

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 52

Page 53: 1 Plam 2005 Buzau

1146/2002Sem.I Sem.II

AnSem.I Sem.II

An

PH 8.13 7.93 8.03 7.98 7.76 7.87 6.5-8.5CBO5 5.1 4.8 5.1 3.4 5.7 4.8 7CCO-Mn 10.76 9.73 10.245 9.5 9.65 9.575 10RF 361.33 309.33 335.33 275 288.5 281.75 500N-NH4Ca

0.95 0.38 0.66 0.35 0.91 0.73 1

N-NO2 0.034 0.034 0.034 0.0241 0.0206 0.0223 0.06N-NO3 1.609 1.090 1.349 1.482 1.164 1.323 3

Clasele de calitate in anul 2004:

Curs de apǎSectiunea de control

Normativ de referintǎ

O.M.1146/2002Trm.I Trim.II Trim.III Trim.IV

Calmatui Smeeni III III III IIISarata Monteoru III III III III

Concluzii: S-au semnalat depǎşiri la regimul nutrienţilor ca urmare a fondului natural al

solului; Cauzele depǎşirilor înregistrate se datoreazǎ debitelor foarte scǎzute, poluǎrii

difuze din agriculturǎ (îngrǎşǎminte pe bazǎ de fosfaţi, azotaţi), depozitelor de gunoi, mai ales în urma spǎlǎrii acestora de cǎtre ploile repezi

Mediile anuale realizate pe raul Rm. Sarat in sectiunea Nicolesti sunt prezentate in tabelul urmator:

Indicator analizat

Raul Rm. Sarat – sectiunea Nicolesti

Incadrarea in limite admise mg/l,conf. Ord. 1146/2002

Sem.I Sem.IIAn

PH 8,15 7,8 7,9 6,5 - 8,5

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 53

Page 54: 1 Plam 2005 Buzau

CCO-Mn 16,3 16,35 16,32 IIIRF 3196,5 3699,5 3448 DSO4 295,5 307 301,25 DN-NO2 0,645 0,77 0,68 DN-NO3 1,825 1,56 1,69 II

Incadrarea in clasele de calitate a raului Rm. Sarat :

Curs de apǎSectiunea de control Nicoresti

Normativ de referintǎ

O.M.1146/2002Trm.I Trim.II Trim.III Trim.IV

Rm. Sarat

PH I I I ICCO Mn II IV II IVRF D D D DSO4 D D D DN-NO2 IV D D IIIN-NO3 II I I II

Concluzii: Raul Rm. Sarat se caracterizeaza printr-o mineralizare naturala, incluzand si

sectiunea Nicolesti.Ca urmare, indicatorii RF si SO4 sunt peste limitele admise, conform Ordinului 1146/2002.

Evolutia indicatorilor de calitate a cursurilor de apa monitorizate este prezentata in figurile de mai jos:

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 54

Page 55: 1 Plam 2005 Buzau

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 55

Page 56: 1 Plam 2005 Buzau

Starea lacurilor

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 56

Page 57: 1 Plam 2005 Buzau

La nivelul judetului Buzau, in cursul anului 2004, Directia Apelor Buzau-Ialomita a monitorizat urmǎtoarele lacuri:

lacuri naturale Balta Alba si Amara; lacuri de acumulare:

-Siriu -Cindesti.

Stadiul trofic al lacurilor din punct de vedere al incǎrcǎrii cu nutrienti este prezentat pe sectiuni (intrare lac, mijloc lac, iesire lac) in tabelul urmator:

Lacul intrare lac mijloc lac iesire lacSiriu Oligo-mezotrof mezotrof Oligo-mezotrofCindesti mezotrof mezotrof Mezotrof

Aprovizionarea cu apa de baut din instalatii centrale

Nr.crt. LOCALITATEA INSTALAŢIA CENTRALĂ

SURSA CAPTATĂ

PROCEDEE DE

TRATARE1. BERCA VERNEŞTI de

profunzimeclorinare

2. BRĂDEANU BRĂDEANU de profunzime

clorinare

3. BREAZA BREAZA izvoare clorinare4. BUZĂU BUZĂU de profunime clorinare5. CĂNEŞTI CĂNEŞTI izvoare clorinare6. CERNĂTEŞTI CERNĂTEŞTI de

profunzimeclorinare

7. CISLĂU CISLĂU de profunzime

clorinare

8. COZIENI COZIENI izvoare clorinare9. GLODEANU

SILIŞTEAGl. SILIŞTEA de

profunzimeclorinare

10. GURA TEGHII GURA TEGHII izvoare clorinare11. LOPĂTARI LOPĂTARI de

profunzimeclorinare

12. MĂRĂCINENI SĂPOCA de profunzime

clorinare

13. MÂNZĂLEŞTI MÂNZĂLEŞTI de suprafaţă coagulare,

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 57

Page 58: 1 Plam 2005 Buzau

clorinare;14. MĂGURA MĂGURA izvoare clorinare15. MEREI MEREI de

profunzimeclorinare

16. NĂIENI NĂIENI izvoare clorinare17. NEHOIU SIRIU de suprafaţă coagulare,

clorinare;18. PADINA PADINA de

profunzimeclorinare

19. PĂTÂRLAGELE PĂTÂRLAGELE de suprafaţă clorinare20. POGOANELE POGOANELE de

profunzimeclorinare

21. PÂRSCOV PÂRSCOV de profunzime

clorinare

22. RÂMNICU SĂRAT RM. SĂRAT de profunzime

clorinare

23. RUŞEŢU RUŞEŢU de profunzime

clorinare

24. SĂHĂTENI SĂHĂTENI de profunzime

clorinare

25. SĂPOCA SĂPOCA de profunzime

clorinare

26. SIRIU SIRIU de suprafaţă coagulare, clorinare;

27. SMEENI SMEENI de profunzime

clorinare

28. ULMENI ULMENI de profunzime

clorinare

29. VERNEŞTI VERNEŞTI de profunzime

clorinare

TOTĂL 38 I.C.TOTAL NUMĂR CONSUMATORI = 241424POPULAŢIE DESERVITĂ DE I.C.= 46,90%

Apele uzate

Protectia mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate orasenesti si de ape uzate din anumite sectoare industriale (in special industra alimentara) constituie obiectivul Directivei Consiliului 91/271/CEE.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 58

Page 59: 1 Plam 2005 Buzau

Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.

Pe teritoriul judetului au fost inventariate un numar de 12 statii din care 4 in mediul urban si 8 in mediul rural.

Situatia apelor uzate epurate din judetul Buzau in anul 2004 este urmatoarea:

Statia de epurare Tipul de

epurare

Ape uzate, mc/an

Industriale menajere total

Buzau- RAM Me+B* 6559488 9839232 16398720

Rm Sarat –

ACVATERM

Me+B 676447 1058033 1734480

Nehoiu- SERVCOM Me+B 133800 104059 237859

Berca –IGOSERV Me+B - - 298982

Merei-Monteoru –

Primaria

Me+B - - 40

Beceni –Primaria Me+B 50 2500 2550

Pogoanele - Primaria Me+B 1440 10777 122017

* Me – tratare mecanica

B – tratare biologica

Agentia de Protectie a Mediului Buzau primeste zilnic rezultatele determinarilor fizico-chimice efectuate in sectiunea de flux rapid „Aval municipiului Buzau” pentru raul Buzau de la laboratorul Directiei Apelor Ialomita Buzau.De asemenea, Agentia de Protectie a Mediului Buzau are inregistrati in baza de date 7 agenti economici ( RAM BUZAU, SC DUCTIL STEEL SA BUZAU, SC ACVATERM SA RM SARAT, SC ELARS SA RM SARAT, SC ROMCARBON SA BUZAU, SC

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 59

Page 60: 1 Plam 2005 Buzau

CORD SA BUZAU, SC OILREG RM SARAT) care isi automonitorizeaza calitatea apealor uzate, care prin natura activitatilor, a capacitatilor existente si a compozitiei apelor uzate pot afecta datorita substantele poluante emise, calitatea acestor resurse.

Lunar se mai primesc rezultatele automonitorizarii calitatii apelor uzate de la urmatorii agenti economici: DEPOUL CFR MARFA BUZAU, COMPANIA DE BERE ROMANIA BUZAU, SC DUCTIL SA BUZAU, SC FILATURA SA BUZAU, SC GREENTECH SA BUZAU, SC BETA SA BUZAU, SC FERMIT SA RM. SARAT.

Principalele statii de epurare din judetul Buzau sunt:

RAM BUZAU are in subordine statia de epurare a Municipiului Buzau ,care functioneaza in doua trepte (mecanica si biologica).Statia are o capacitate proiectata de 1100 l/s, capacitatea existenta fiind de 1100 l/s; gradul de epurare pentru treapta mecanica este de 80%, iar pentru treapta biologica de 50 %.Agentii economici mari poluatori care deverseaza in reteaua RAM sunt SC AVICOLA SA si SC EURO AVIPO SRLS- au inregistrat depasiri la suspensii si amoniu. In prezent RAM BUZAU se afla in derularea unui proiect de Reabilitare a Statiei de epurare printr-un program ISPA, programul fiind in stadiu de proiectare .

SC ACVATERM SA RM. SARAT are in subordine statia de epurare a Municipiului RM. SARAT, statie care functioneaza in doua trepte (mecanica si biologica)avand o capacitate de 170 l/s; gradul de epurare pentru treapta mecanica este de 80%, iar pentru treapta biologica de 50 %. gradul de epurare pentru treapta mecanica este de 80%, iar pentru treapta biologica de 50 %. Agentii economici mari poluatori care deverseaza in reteaua ACVATERM RM. SARAT sunt SC NEPTUN SRL, SC MERIDIAN SRL, SC CARMO ZIMBRU SRL, SC SAMIPLAST SRL,SC DANIROPAN SRL si SC RODEMAT SRL. A inregistrat depasiri la CBO5 ,CCO-Cr si NH4(din raportarile primite de la SGA VRANCEA).Ca masura pentru incadrarea indicatorilor in limitele NTPA 001/2002 din Legea 188/2002, SC ACVATERM SA Rm.Sarat este cuprinsa intr-un program de finantare PHARE pentru Reabilitarea si Retehnologizarea statiei de epurare.Studiul de fezabilitate pentru aceasta investitie a fost depus la Agentia de Dezvoltare Regionala Sud Est pentru obtinerea de finantare ( valoarea de investitie =2.792.636 €).

APOSERV POGOANELE - statia de epurare are treapta mecanica si biologica, asigurand si clorinarea.Treapta mecanica asigura epurarea unui debit de 21,4l/s.In orasul Pogoanele nu sunt agenti economici mari poluatori; nu exista laborator propriu de monitorizare , ca atare nu detin date privind depasiri ale indicatorilor .

PRIMARIA COMUNEI BECENI -instalatia de epurare are treapta mecanica si filtru biologic , gradul de epurare fiind de 90%.Sursele de poluare sunt SC ASCOMEX SAsi SC CARMONTANA SA.Proprietarul instalatiei de epurare raporteaza ca nu are inregistate depasiri la valorile indicatorilor de calitate ai apei.

SC IGOSERV SA BERCA-statia de epurare se afla in curs de modernizare a celor doua trepte ( mecanica si biologica) , prin Programul SAPARD.Proprietarul statiei raporteaza ca nu are depasiri la indicatori.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 60

Page 61: 1 Plam 2005 Buzau

STATIA DE EPURARE MONTEORU - nu este functionala. Se afla in stadiul de intocmire a proiectelor pentru a beneficia de un Program SAPARD pentru alimentarea cu apa si canalizare pentru satul Monteoru.

SC SERVCOM SA NEHOIU- unitatea are doua statii de epurare situate la Nehoiasu si Paltineni.Statia de epurare de la Nehoiasu a evacuat un debit mediu de 2 l/s fiind supradimensionata datorita reducerii activitatilor agentilor economici care deverseaza apele uzate in reteaua sa.Statia de la Paltineni epureaza apele provenite din orasul Nehoiu.Aceasta are un debit proiectat de 28 l/s si a epurat in 2004 un debit de 36l/s, deci este subdimensionata.S-au inregistrat depasiri la CBO5, NH4 si materii in suspensii, putandu-se evidentia lipsa treptei biologice, exploatarea si intretinerea necorespunzatoare a celei mecanice.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 61

Page 62: 1 Plam 2005 Buzau

2.2.3 STAREA SOLURILOR

Repartitia solurilor pe clase de pretabilitate

Gruparea terenurilor pe clase de pretabilitate s-a realizat luandu-se in considerare natura si intensitatea factorilor limitativi: textura, panta terenului, eroziuni ale solului, alunecarile de teren, excesul de umiditate freatica, excesul de umiditate de suprafata, saraturarea, neuniformitatea terenului, etc.

In urma aplicarii principiilor si criteriilor de grupare pe teritoriul judetului Buzau, s-au identificat 6 clase de pretabilitate:

Clasa I (174785 ha – 43,4%) – terenuri cu pretabilitate buna pentru cultura de camp Clasa II (66885 ha – 16,6%) – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitari reduse pentru cultura de camp Clasa III (44502 ha – 11,1%) – terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu limitari moderate pentru cultura de camp Clasa IV (33310 ha – 8%) – terenuri cu pretabilitate slaba, cu limitari severe pentru cultura de camp Clasa V (54910 ha – 14,7%) – terenuri cu limitari foarte severe nepretabile pentru cultura de camp, vii, livezi Clasa VI (29085 ha – 7,2%) – terenuri cu pretabilitate slaba (marginale), cu limitari severe pentru cultura de camp

Pe terenurile agricole calitatea solului este afectata intr-o masura mai mica sau mai mare de una sau mai multe restrictii. Influentele daunatoare ale acestora se reflecta in deteriorarea caracteristicilor si functiilor solurilor, respectiv in capacitatea lor bioproductiva, dar, ceea ce este si mai grav, in afectarea calitatii produselor agricole si a securitatii alimentare, cu urmari serioase asupra calitatii vietii omului. Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc), fie de actiuni antropice agricole si industriale; in multe cazuri factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.

O influenta aparte asupra calitatii solului exercita reactia solului ( gradul de acididate sau bazicitate care este data de raportul dintre concentratia de ioni de H si OH). Astfel, solurile acide sunt sarace sau uneori, total lipsite de Ca element important pentru viata plantelor si, de asemenea,lipsite de unele microelemente (bor, molibden,cobalt). Reactia puternic alcalina a solului determina blocarea unor microelemente (Zn,Cu,Mn,Bo,etc) si ,prin urmare, carente in ceea ce priveste aprovizionarea plantelor. Aceste soluri au proprietati fizice nefavorabile, nu au strcutra, au porozitate mica,practic sunt impermeabile. Cunoasterea reactiei solului ajuta la stabilirea formei sub care trebuie folosite ingrasamintele chimice pe diferite soluri.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 62

Page 63: 1 Plam 2005 Buzau

Alt factor limitativ natural il constituie lipsa apei din sol care, se resimte acut exact in perioadele critice pentru plante. Principala sursa de alimentare cu apa a solului o reprezinta precipitatiile, la care se adauga intr-o mica masura vaporii de apa din atmosfera. Unele soluri pot primi apa din panza freatica, din scurgerile de suprafata sau din interiorul solului ( cazul solurilor situate la baza versantilor din irigatie.. Pierderea apei din sol poate avea loc ca urmare a trecerii acesteia in atmosfera prin evaporatie directa la suprafata solului sau prin transpiratia plantelor. Evaporatia consta in trecerea sub forma de vapori ai apei solului la suprafata acestuia si raspandirea vaporilor rezultati in atmosfera numai prin actiunea caldurii solare. Daca solul este aprovizionat cu apa din panza freatica ,pierderea de apa este compesata cu apa care se ridica prin capilaritate si solul ramane umed. In cazul in care solul nu se gaseste sub influenta apei freatice,evaporarea duce la micsorarea treptata a umiditatii solului, adica se produce usacrea acestuia la suprafata.Lipsa apei din sol se datoreaza si consumului acesteia de catre plante prin transpiratie. Apa se poate pierde si prin infiltrarea acesteia spre spatiul subteran, proces cunoscut sub denumirea de drenaj intern; tot ca o pierdere a apei din sol se considera si scurgerea apei pe suprafata terenurilor in panta, proces numit drenaj extern. Saraturarea solurilor se datoreaza in principal secetelor si in al doilea rand irigatiilor in excesIn zona localitatii Rusetu terenurile datorita texturii nisipoase si nisipo- lutoase presupun o agrotehnica protectionista in special impotriva eroziunii prin deflatie. Se preteaza foarte bine la culturi perene inalte (vii, livezi, paduri) care indeplinesc si rol de fixare a terenurilor nisipoase.

Principalul factor natural limitativ al calitatii solului il constituie eroziunea si alunecarile de teren. Eroziunea rocilor si a solurilor apare datorita vantului, ploilor, activitatilor umane, cum sunt: - lucrari agricole necorespunzatoare, care distrug textura solului, deci apa se evapora, sau se scurge la suprafata; - tratamentele cu pesticide si fertilizanti chimici; - ploile acide; - defrisarile.

Defrisarile si excavatiile la suprafata, in contact cu cantitati mari de apa de ploaie, pot cauza alunecari de teren.Pentru reducerea eroziunii solurilor se pot lua urmatoarele masuri:

reducerea pantelor; efectuarea de terasari; constructia de valuri de pamant pentru protectie; aplicarea de culturi antierozionale in fas; impaduriri in zonele afectate sau numai plantarea de perdele forestiere; constructia de canale de coasta, pentru drenarea apelor.

Alt factor limitativ il constituie saracirea solului in principalele elemente fertilizante. Fertilizarile organice si minerale – atunci cand se fac – nu au la baza studii agropedologice, se fac in mod empiric si numai pentru culturile de baza(premergatoare).

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 63

Page 64: 1 Plam 2005 Buzau

In zona colinara a judetului datorita gradului mare de inclinare a pantelor si intercalatiilor lentilelor de argila in profil, sunt frecvente cazurile de alunecari de teren. Acest fapt favorizeaza degradarea naturala a solului, conduce la schimbarea categoriei de folosinta in sensul declasarii acesteia, la aparitia izvoarelor de coasta a pajistilor cu vegetatie specifica scotand practic suprafata din circuitul productiv.Terenurile degradate au fost in atentia A.P.M. Buzau urmarindu-se evolutia degradarii precum si masurile ce trebuiesc luate pentru stoparea degradarii si ameliorarii calitatii acestora

Din “Studiul privind inventarierea terenurilor degradate din fondul funciar agricol al judeţului Buzău” elaborat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău conform metodologiei de evaluare a formelor de degradare intocmite de acad. M. Moţoc şi Gh. Mihaiu .La nivelul judetului Buzau exista o suprafata totala de 44.893 ha de terenuri cu diferite degradari de sol sau vegetatie.Pe unitati de inventariere, şi tipuri de degradari sunt urmatoarele suprafete : - eroziuni de suprafata.............................................20.607 ha................. 46,0 % - eroziuni de adâncime.............................................. 1.453 ha ................ .3,4 % - alunecari active, semiactive, semistabilizate........... 2.411 ha ................ 5,3 % - sărături ...................................................................14.481 ha ............... 32,2 % - exces de umiditate freatică.......................................2.942 ha ................. 6,5 % - exces de umiditate din inundaţii ...................................62 ha .....................– - exces de umiditate de suprafaţă ................................. 908 ha ..................2,0 % - vertisoluri (soluri cu orizonturi foarte compacte)...... .257 ha ..................0,5 % - protosol aluvial scheletic ........................................... 117 ha ...................0,2 % - eroziune eoliană(nisipuri zburătoare)......................... 359 ha....................0,6 % - eroziune geologică (rocă dură la suprafaţă)................ 106 ha....................0,2 % - poluare cu petrol (foste sonde)........................................4 ha ................... – - deponii deşeuri (de la zootehnie)................................ ..14 ha ................... – - invadări de vegetaţie nevaloroasă (pajişti).................. 988 ha ...................2,2 % - terenuri agricole abandonate (vii nobile) ........................9 ha .................... – - rupturi maluri (la viituri mari)........................................85 ha ...................0,2 %

Măsuri si lucrări pentru reconstructia ecologica si ameliorarea terenurilor agricole degradate :

Reinfiintarea padurilor cu rol functional de protectia a culturilor agricole

Folosinta silvica (plantatie de protectie) ofera protectia si siguranta necesara pentru prevenirea unor fenomene naturale foarte pagubitoare pentru mediu si activitatea omului .

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 64

Page 65: 1 Plam 2005 Buzau

Astfel, incepind cu anul 2005 O.C.P.I. Buzau colaboreaza cu I.C.A.S. Brasov prin punerea la dispozitie de planuri topografice si harti cadastrale privind infiintarea unor perdele de protectie situate de-a lungul drumurilor nationale si a cailor ferate.

Reteaua de supraveghere a solurilor

Reteaua de monitorizare a solului la nivelul judetului Buzau in anul 2004 a fost formata din puncte din zone agricole (Aldeni, Cochirleanca, Valea Ramnicului, Viperesti-Cislau, Vernesti) si din apropierea rampelor de deseuri menajere si industriale (Nehoiu-Valea Rea, Patarlagele, Buzau 1 si 2, Rm Sarat 1 si 2, Pogoanele 1 si 2, Monteoru, Smeeni).

In urma analizei valorilor medii anuale la indicatorii urmariti, se poate concluziona ca:

nu s-au inregistrat situatii de poluare a solului datorita acidifierii; din punct de vedere a pH-ului, solurile analizate se caracterizeaza prin valori

cuprinse antre 7-8,87upH, ceea ce evidensiaza o reactie a solului de la “neutra” in Viperesti-Cislau la “alcalina” la Nehoiu-Valea Rea. PH-ul solurilor analizate prezinta o variatie sezoniera, fiind mai scazuta in perioadele uscate si cu temperaturi mari, si mai ridicate in perioadele reci cu umiditate marita in sol;

din punct de vedere a nutritiei plantelor, pH-ul are implicatii directe asupra solubilitatii si accesibilitatii elementelor nutritive in sol. Astfel in perioadele mai uscate creste continutul de saruri (valoarea pH-ului scade), iar in perioadele cu umiditate ridicata creste pH-ul ca urmare a dilutiei sarurilor, care evidentiaza o buna levigare a sarurilor solubile.

solurile situate in apropierea rampelor de deseuri menajere si industriale prezinta continut mare de saruri solubile si concentratii ridicate la % de carbon organic.

Presiuni ale altor factori de tratare a solului

Utilizarea ingrasamintelor si a produselor fitosanitare

Ingrasaminte

Ingrasamintele chimice sunt substante ce contin cel putin un element nutritiv de baza pentru sol – azot , fosfor , potasiu si ele se clasifica in trei categorii :

simple – contin doar cate un element nutritiv ; mixte – amestecuri de ingrasamite simple ; complexe – contin in aceeasi formula 2 elemente nutritive .

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 65

Page 66: 1 Plam 2005 Buzau

Folosirea in exces a acestor substante modifca echilibrul ecologic din sol , afectand procesul de conversie ceea ce duce la scaderea potentialului productiv .Acest lucru poate fi preintampinat prin asocierea lor cu ingrasaminte naturale sau alternarea folosirii lor .Impactul cel mai puternic asupra sanatatii umane si a mediului il au ingrasamintele cu azot si fosfor . Cantitatile de ingrasaminte aplicate in anul 2004 , in judetul Buzau sunt urmatoarele :

Nr crt Specificare Total agricultura Din care : in sectorul privat

Suprafata, ha

Cantitate, tone

Suprafata, ha

Cantitate, tone

1 Ingrasamite naturale 7758 109910 7044 101565

2 Ingrasaminte chimice total , din care : - azotoase - fosfatice - potasice

47229

45598259796118

4520

3572792156

45968

44337255625701

4439

3502788149

3 Amendamente 82 29 82 29

Produse fitosanitare

Produsele fitosanitare sunt substante chimice destinate protectiei culturilor agricole .Datorita structurii lor chimice, aceste produse au efecte nedorite asupra sanatatii oamenilor si a mediului :-penetreaza in lanturile trofice si mediul inconjurator ;-sunt mutagene, teratogene si cancerigene;-produc efecte secundare necunoscute cauzate de interactiunea dintre ele si metabolitii plantelor;-distrug echilibrele naturale, pentru ca in afara organismelor daunatoare sunt distruse si cele utile ;-se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorita efectelor secundare asupra micro- si macroorganismelor acestuia ;-reducerea speciilor dintr-un ecosistem ;-remanenta in alimente, putand dauna sanatatii umane.In anul 2004 in judetul Buzau s-au utilizat urmatoarele cantitati de produse fitosanitare (conform anexei transmise de Unitatea Fitosanitara Judeteana Buzau) :-insectofungicide : 15,142 tone substanta activa pentru tratarea a 12475,6 tone samanta. Din cantitatea de mai sus s-au folosit 0,164 tone substanta activa organoclorurata (Lindan) petru tratarea a 182 tone samanta.-insecticide – 5,078 tone substanta activa petru tratamente pe 25603,2 ha ;-fungicide – 87,398 tone substanta activa pentru tratarea a 34834,5 ha ;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 66

Page 67: 1 Plam 2005 Buzau

-erbicide – 27,519 tone substanta activa pentru tratarea a 49508 ha.

Cantitatile agentilor de tratare folositi pentru ameliorarea agricola sau de alta natura

Irigatii

Irigarea este un procedeu tehnic specific agriculturii intensive prin care se urmareste completarea deficitului de apa din sol in raport cu nevoile plantelor.

-extindere suprafata

In anul 2004, s-au aplicat udari de catre SNIF Buzau pe o suprafata de 4950 ha.Suprafete irigate in anii 2001-2004 de catre SNIF Buzau in judet au fost:

-debite de apa consumate

Debitele de apa consumate in anii 2001-2004 pentru irigatii in judetul Buzau sunt :

Nr.crt. Anul Debit apa consumata

1 2001 450mc/ha2 2002 377mc/ha3 2003 370mc/ha4 2004 403mc/ha

Cantitatea de apa ajunsa la fiecare hectar irigat este de aproximativ 800 mc, ceea ce reprezinta doua udari de aproximativ 400 mc/ha.Suprafata amenajata la irigat este de 41.594 ha, din care pe sisteme administrative:

-sistemul Buzau Vest = 24336 ha- sistemul Buzau Est = 12322 ha- sistemul Gheraseni = 2658 ha- sistemul Pogoanele = 2278 ha

Suprafetele cu posibilitati de aplicare a udarilor pe sisteme administrative se prezinta astfel:

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005

Nr crt Anul Suprafata (ha)

1 2001 7.326

2 2002 12.930

3 2003 11.886

4 2004 4950

67

Page 68: 1 Plam 2005 Buzau

- Sistemul Buzau Vest = 10716 ha - Sistemul Buzau Est = 3512 ha- Sistemul Gheraseni = 658 ha

Situatia echipamentului de udare pentru suprafetele cu posibilitati de udare este de 347 aripi de udare, din care ale SNIF Sucursala Buzau – 99 aripi de udare.

Efecte

Irigarea nerationala are efecte negative atat asupra productiei cat si asupra solului si, in general, a mediului inconjurator.

Daca din punct de vedere fitotehnic abaterile de la regimul optim de irigare se pot solda, in cel mai rau caz, cu scaderea recoltei in anul respectiv, sub aspect pedologic pot avea implicatii grave, culminand cu scoaterea din circuitul agricol a intinse suprafete de teren ca urmare a salinizarii, alcalinizarii, inmlastinarii sau eroziunii.

Masuri necesare pentru reducerea poluarii soluluiMasuri de mediu legate de agricultura

SNIF – Sucursala Buzau, prin lucrarile pe care le executa in amenajarile de combatere a eroziunii cauta sa stopeze fenomenele de degradare a solului, prin refacerea si pastrarea la parametrii de functionare a unor praguri, canale de coasta, debusee, baraje, podete, perdele antierozionale de protectie, etc.

problema deosebita o ridica amenajarile de desecare, unde datorita depozitarii reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de desecare, in urma precipitatiilor, reziduurile sunt antrenate de apa, ducand la combatarea canalelor, podetelor, existand pericolul inundarii unor suprafete de teren sau chiar gospodarii si a deteriorarii calitatii apei ce se descarca in emisari (sau rauri).

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 68

Page 69: 1 Plam 2005 Buzau

2.2.4.Starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

Habitate naturale

Habitate naturale pe zone de relief : 1.paduri de conifere din muntii temperati2.paduri temperate in etajele forestiere: - montane (FM), - deluroase (FD), - de campie (FC),-din silvostepa (Ss).3.pajisti mezofile: - de cosit, montane; - de altitudine joasa (din zona dealurilor).4.Formatiuni ierboase si facies cu tufarisuri ( pe unitati de relief accidentat, cu terenuri degradate) din zonele :- piemontane, - deluroase,- de campie.Activitatea initiata recent, intemeiata pe cunoasterea terenului (din verificarile anterioare) ca si pe vizualizari recente in parte din Ecosistemele Forestiere, - a identificat (pana la aceasta data,) habitate naturale care, intr-o situatie (acum) provizorie (ca fiind cu S partiale, ) se pot denumi astfel:

I . Potrivit Directivei 92/43/CEE - Habitate:91 – Paduri (PD) ale Europei Temperate9170 – Stejaris cu Galio- Carpinetum9180 – Paduri de panta, grohotis, ravene, cu Tilio- Acerion91B0 – Paduri de Frasin termofil cu Fraxinus angustifolia91E0 – Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior91I0 - Paduri Eurosiberiene stepice cu Quercus ro94 – Paduri (PD) de Conifere din Muntii Temperati9410 – PD Acidofile cu Picea din etajele alpine (real, subalpine) muntoase62 – Formatiuni ierboase si uscate semi-naturale si facies de acoperire a suprafetelor cu tufisuri6220 – Pseudostepe cu iarba si plante anuale de Thero-Brachypodietea (cu Brachipodium silvaticum = Obsiga)6230 – Pajisti bogate in sp de Nardus, pe substrate silicioase ale zonelor muntoase (si submuntoase) din Europa Continentala65 – Pajisti Mezofile6510 – Pajisti slabe la secerat , de altitudine joasa (Alopecurus pratensis = coada vulpii, Sanguisorba officinalis=Sorbestrea)6520 – Preerii de cosit montane

II . In conformitate cu Legea nr.462/2001 – Tipuri de habitate (Anexa 2)1 – Habitate (marine, costiere si) de dune

dune cu Hippophae rhamnoides dune impadurite ale regiunilor (atlantice) continentale ( boreale)

2 – Habitate de ape dulci (inclusiv salmastre)

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 69

Page 70: 1 Plam 2005 Buzau

ape puternic oligomezotrofe cu vegetatie bentica de Chara ssp. Lacuri distrofe naturale (si helestee)

3 – Habitate de pajisti si tufarisuri pajisti bogate in sp. de Nardus, pe substrate silicioase ale zonei montane pseudostepe cu iarba si plante anuale de Thero-Brachypodietea pajisti aluviale ale vailor raurilor (cu Cnidion dubii) pajisti de altitudine joasa (cu Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

5 – Habitate de stancarii si pesteri grohotis stancos al etajului montan (cu Galeopsis ladani = Taposnic) pante stancoase silicioase cu vegetatie chasmofitica

6 – Habitate de padure (PD)9110 – PD tip Luzulo-Fagetum (Fageta Luzuletosa montana – cod silvic 4151)9130 –PD tip Asperulo – fagetum (Fageta Asperuletosa submontana – cod silvic 421)9170 –Stejaris cu Galio-Carpinetum (cu sp. ierbacee din genul Gallium si sp. arborescenta Carpinus betulus)9180 – PD de Panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion91B0 –PD de Frasin termofil cu Fraxinus angustifolia 91E0 –PD aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior91I0 – PD Eurosiberiene stepice cu Quercus robur (f.putin reprezentate, ca resturi din codrii Vlasiei)9410 – PD Acidofile cu Picea din etajele alpine (real, subalpine) montane .Considerand ca bioecosistemele forestiere avand caracterul actual natural fundamental – prin valoarea patrimoniului natural si prin stabilitatea functionala la calamitatile zise naturale trecute si prin rezistenta la confruntarile climato-edafice previzionate – sunt demne (cel putin silvicultural) a fi protejate (tocmai cu titlu de Habitate Naturale,) ca aport al naturii Romaniei la continutul Directivei Europene 92/ 43/CEE – noi ne-am propus a inventaria TP = tipurile naturale fundamentale de padure (rezultand pana acum, cca. 173) in fondul forestier din judetul Buzau.

Flora si fauna salbatica

Flora din zone de relief-mezofila - in zonele montana, deluroasa ( pe expozitii semiinsorite - semiumbrite), de campie ( pe expozitii semiumbrite - umbrite); -termofila - in zonele deluroasa( pe expozitie insorita),- de campie ( pe expozitii semiinsorite);-xerofita - ( in silvostepa deluroasa specifica judetului Buzau) si in zona de campie ( pe expozitii insorite);

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 70

Page 71: 1 Plam 2005 Buzau

Unitatile de relief care diferentiaza flora din zona de campie si pe terenurile cu mica energie de relief - sunt cele de microrelief si luncile raurilor.Flora judetului Buzau, este variabila, in functie de: morfologie (Sp.ierbacee/lemnoase), mediu de viata in care exista phyllum-ul (higrofile – cu tot corpul in apa, hidrofile-partial expuse inundatiilor sesoniere), umiditatea edafica valorificata de sistemul radicelar (de la hidrofite–mezofite→la xerofite),temperamentul pentru lumina ( de la sciofile =ombrofile la heliofile ) , exigenta pentru caldura satisfacuta de lungimea sezonului vegetativ , potrivita etajului fitoclimatic in care se afla fiecare planta .

Conditiile orohidrografice ale judetului Buzau, realizeaza o zonare si o etajare altitudinala a vegetatiei care corespunde, in general la 3 zone de vegetatie: zona subalpina (pe muntii Penteleu-1771 m si Siriu-1659 m), zona padurilor si zona stepei.In corelatie cu bonitatea statiunilor si troficitatea solurilor care satisfac diferentiat exigentele plantelor pentru conditiile (indirecte) de influenta si factorii (directi) de actiune- dinspre mediul ambient-plantele au o distributie spatiala pe verticala cu benzi avand optim al vegetatiei (unde, populatiile sunt abundente, din exemplare frecvente) ca si limite sup/inf. (unde exemplarele devin facultative).In raport de nisa (analizata) pozitionata in banda de vegetatie, de favorabilitatea mediului nisei respective, de frumusetea si valoarea economica/nutritiva (ca biomasa furajera) a sp. considerate , ca si de accesibilitatea omului in locatia nisei-rezulta ca speciile de flora (si fauna) sub efectul mediului si impactul omului sunt prezente cu semnificatii discriminatorii:Astfel, estimam ca amenintate, speciile:

-Nitraria schoberi (Gardurarita) (endemica)-Cypripedium calceolus (Condurul Doamnei) (rara) mn (mn=monument al naturii)-Tulipa biebersteiniana (rara)-Fritillaria meleagris (Bibilica) (rara) mn si ( probabil, in raport cu zonele tarii -endemica)-Fritillaria tenella (Montana) (periclitata)-Erythronium dens-canis (maseaua Ciutei) (periclitata)-Lilium martagon (Crin de padure) (rara)-Lilium bulbiferum (Coroana imparatului ) (rara? )-Crocus moesiacus (Brandusa galbena) (periclitata)-Narcissus stellaris (Angustifolius) ) (periclitata)-Paeonia daurica (Triternata) (Bujor) (rara) mn-Soldanella pusilla (Degetarut pitic) (rara)-Muscari racemosum (Porumbei) (vulnerabila)-Clematis alpinum (Atragene alpina) (Curpen de munte) (vulnerabila)-Hepatica nobilis (vulnerabila)-Scilla autumnalis (rara)-Pulsatilla montana (Deditei) (periclitata)-Dianthus tenuifolius (Garofita rosie de munte) (periclitata)

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 71

Page 72: 1 Plam 2005 Buzau

-Dianthus guttatus (rara)-Iris sintenisi (periclitata)-Iris dacica (rara)-Gladiolus imbricatus (Sabiuta) (vulnerabila)-Nigritella rubra (Sangele voinicului ) (rara) mn-Convallaria majalis (Lacramioare) (periclitata)-Ranunculus ophioglossifolius (rara) (Pd.Spataru , Frasinu)-Verbascum phoeniceum (Coada mielului ) (vulnerabila)-Seratula bulgarica (Caput najae) (Capu sarpelui) (vulnerabila)-Centaurea triumfetti (Albastrele de munte) (periclitata)-Centaurea cyanus (Vinetele) (vulnerabila)-Centaurea salonitana (periclitata)-Echinops ruthenicus (Tatarnica) (periclitata)-Adonis aestivalis (Cocosei de camp) (vulnerabila)-Lychnis coronaria (Curcubeu) (vulnerabila)-Geranium caeruleatum (periclitata)-Arnica montana (Arnica) (vulnerabila)-Primula minima (vulnerabila)

* tot planta endemica : Seratula caput najae (Capul sarpelui) in padurile Spataru,Frasinu si Maxenu.Comparand conditiile de mediu actuale si cele normale de dezvoltare- este de semnalat deprecierea conditiilor climatice pe fondul carora sunt destabilizati si factorii de clima si sol care intervin direct, efectiv asupra vegetatiei silvice si mai ales agricole.Chiar daca anul 2004 (prin suma si concentrarea precipitatiilor) este de exceptie, -totusi, nu se poate desconsidera starea de fond a climei care, prin indicatorul de ariditate (de Martonne) intr-o relatie simplificat exprimata (prin raportul) intre suma precipitatiilor si suma temperaturilor prezinta: -tendinta de a coborậ dinspre Ia = 52 spre Ia = 28

-sunt tot mai frecventi anii cu Ia < 24, acoperind zone tot mai extinse (acum inca partiale) din suprafata judetului, ceea ce semnifica: depasirea domeniului de toleranta a factorilor limitativ si intrarea in domeniul factorilor nepermisivi, destabilizatori, implicand:-reducerea zonelor si suprafetelor cu clasa de favorabilitate ridicata pentru speciile silvice edificatoare de formatii forestiere (prin deficite de umiditate care nu favorizeaza dezvoltarea acestor specii);-extinderea suprafetei speciilor silvice cu valoare secundara care, in paduri derivate, iau locul speciilor principale valoroase functional (productiv si protector);-presiunea crescanda asupra biocenozelor forestiere dar si asupra culturilor agricole cauzata de secetele cronice (pe fondul carora apar periodic secete acute) destabilizand echilibrele necesare managementelor (silvice si agricole) ca activitati de amenajare, organizare si aplicare a tehnologiilor specifice;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 72

Page 73: 1 Plam 2005 Buzau

-in folosinta agricola-culturile principale (de felul graului) au randamente maxime doar in perioade din domeniul exceptiilor (2004, cu precipitatii abundente in fenofazele dezvoltarii spicului la grau);

-chiar si biomasa furajelor cu valoare nutritiva proteica este afectata prin inlocuirea speciilor importante cu cele secundare-celulozice- (frecvent ruderale) limitand si cresterea animalelor;

-sintetic, devine reala tendinta diminuarii productiilor (din culturile agricole si silvice) de produse principale de baza si traditionale – ceea ce poate pune problema substituirii speciilor autohtone cu specii sudice (chiar mediteraneene, insa xerofite).

Fauna pe zone de relief: mamifere mari ( ierbivore si rapitoare) si pasari,in

- zona montana : Capra neagra ( pe muntele Siriu), Cerbul carpatin, Mistretul,Rasul,Ursul Brun,Lupul ( mai putin),Cocosul de munte,Ierunca.

- zona dealurilor : Capriorul,Mistretul Ursul, Lupul ( in optimul arealului), Bursucul, Potarnichea,Sitarul de padure,Fazanul (mai putin);

- zona campiei : Capriorul (mai putin),Iepurele, Lupul ( mai putin),Prepelita, Fazanul ( arealul padurilor din comuna Rusetu).

Fauna naturala valorifica mediul terestru arondat (FV) fondurilor de vanatoare si mai putin mediul acvatic arondat FP (fondurilor de pescuit) (mai putin in mediu acvatic, prin capacitatea sa biogenica avand limitari; induse sau implicate).Fata de fauna autohtona (care se reproduce) regenerandu-se in teritoriul judetean, avifauna de migratie si pasaj, periodic aduce in judet , alte specii si populatii;Caracterizata general, fauna prezinta o tendinta de saracire in specii incepand cu evidente manifestari de modificari (restrangeri) ale piramidelortrofice unde , tot mai multe sunt verigile slabe; verigi care, o data afectate, implica resetarea (materiala, energetica si informationala) a piramidelor trofice in sensul :

diminuarii biodiversitatii; scaderii prezentei si semnificatiei (intai a) populatiilor (apoi si a) speciilor de

interes (de valoare naturala, aflate la varful piramidei trofice ca si ) pentru scopul economic;

extinderii si(frecvent) eruptiei speciilor in populatii daunatoare.

Specii protejateAnaliza: evaluarii speciilor cinegetice (la care se face evaluarea) prin dinamica efectivelor reale in raport cu efectivele optime, proprii bonitatii FV, prin comparatiile multianuale a recoltelor obtinute – dincolo de variatiile normale in limitele coeficientilor specifici- poate oferi in judet (ca zona raportata,) locale semificatii pentru prezenta populatiilor si reprezentarea speciei ; astfel, sunt amenintate;- Rupicapra rupicapra carpathica (Capra Negra)-(vulnerabila)- Cervus elaphus montanus (Cerbul carpatin)- (vulnerabil)- Dama dama (Cerbul lopatar)-(periclitat)- Meles meles (Viezure )-(vulnerabil)- Felis lynx (Rasul) – (vulnerabil)

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 73

Page 74: 1 Plam 2005 Buzau

- Martes Martes (Jderul de copac)-(vulnerabil)- Martes foina (Jderul de piatra) – (vulnerabil)- Tatrao uragallus (Cocosul de munte ) – (periclitat)- Tetrastes bonasia (Ierunca)-(periclitata)- Perdix perdix (Potarniche) – (Periclitata)- Cournix coturnix (Prepelita , Pitpalac)- (vulnerabila)- Alauda arvensis (Ciocarlia de camp)-(vulnerabila)- Scolopax rusticola (Sitar de padure ) – (vulnerabil)- Columba oenas (Porumbelul de scorbura) – (rar)- Testuda hermanni (Broasca testoasa de uscat) – (periclitata)

Comparatie intre conditiile de mediu actuale si cele normale de dezvoltarePentru fauna, efectele negative sunt:

-implicate de:a). reducerea suprafetei habitatelor naturale specifice unde speciile , populatiile si indivizii nu-si mai afla usor nisele proprii, pentru ocuparea carora intra in concurenta intraspecifica (desi populatiile sunt tot mai diminuate , ca densitate).b).supraexploatarea (desi autorizata chiar de autoritati abilitate cu functii de control -cu ascendent juridic fata de cele competente doar pentru verificare)-induse de saracirea biodiversitatii si astfel raporturile trofice depreciendu-se (prin subnutritie, prin neexercitarea selectiei naturale positive).

Specii de flora si fauna salbatica valorificate economic

Autorizatii de recoltare plante-beneficiar de autorizatie, specia:1) Directia Silvica Buzau (autorizatiile nr.5/05.05.2004 si nr.13/02.11.2004) pentru: -ciuperci comestibile (Ghebe: 10+50 to; Galbiori: 50 to);-plante medicinale (Mesteacan: 0,5 to; Nuc: 0,5 to; Paducel: 1 to; Pelin: 0,5 to; Rostopasca 0,5 to; Salcam: 0,5 to; Sunatoare: 0, 5 to; Tei argintiu: 14+30 to; Tei pucios: 6+ 1to; Urzica: 0,5 to; Matase de porumb: 0,5 to);-fructe de padure (Catina: 200 to; Macese: 100 to; Porumbe: 60 to; Paducel : 20 to);2)SC PILZ EXPORT SRL PREJMER ( autorizatie nr.2/14.04.2004) pentru :ciuperci comestibile (Galbiori: 25 to; ghebe: 20 to; Hribi: 30 to);-fructe de padure (Afine: 15 to; Fragi: 2,73 to; Scoruse: 12,5 to; Zmeura: 12, 5 to);3).SC MANATARCI SRL –TISAU (autorizatie nr.8/30.06.2004 pentru :-ciuperci comestibile (Ghebe: 5,0 to; Galbiori: 15,0 to; Hribi: 40,0 to.

Cantitatile recoltate in anul current, se raporteaza de catre beneficiarii autorizatiei de mediu, insotind cererea de autorizare pentru anul viitor(document in cre se inscriu cantitatile recoltate incluzand si cantitatile achizitionate, operabile pana la termenul autorizatiei, 31.12.a.c.).

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 74

Page 75: 1 Plam 2005 Buzau

Comparatia cu anii anteriori evidentiaza cererile in accord cu studiile de evaluare (asadar cu resursele) dar si potrivit contractelor comerciale de livrare catre beneficiari.Resursele evaluate reflecta variatii specifice potrivite cu variabilitatea anuala a favorabilitatii climatice si biomasei de nutritie.

Specii admise la vanat-titularul autorizatiei, nr.exemplare pe specii, comparatii cu anii anterior.

Specii de mamifere de interes vanatoresc autorizate sezon 2004/2005

Titulari autorizatiDirect

ia Silvica Buzau

AJVPS Buzau

AVPS Caprioara Rm Sarat

AVPS Diana Bucuresti

AVPS Acvila Bucuresti

AVPS Bradu Bucuresti

cote extractii

Bizam (Ondatra zibethica)

29

-

Capra negra (Rupicapra rupicapra)

4 1 1 -

Caprior (Capreolus capreolus)

27

8 218

4 1 20

Cerb comun (Cervus elaphus montanus)

17

2 19

5

Dihor (Putoris putoris)

19

- 233

4 10

Iepure (Lepus europaeus)

430

6 6665

560

70

100

10

Jder de copac (Martes Martes)

13

- 53

1

Jder de piatra (Martes foina)

2 - 7 1

Lup (Canis lupus) 3 - 8Mistret ( Sus scrofa)

74

7 191

2 15

Nevastuica (Mustela nivalis)

8 - 221

4 10

Pisica salbatica (Felis silvestris)

2 - 25

Ras ( Felis lynx) 3 - 8Urs (Ursus rctos) 7 5 6Viezure (Meles meles)

3 - 106

5

Vulpe (vulpes vulpes)

81

1 378

10

5 10

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 75

Page 76: 1 Plam 2005 Buzau

Comparatiile cu anii anteriori evidentiaza:-curba cifrelor de recolta-cerute la autorizare-in crestere (in general=cu cateva exceptii);-curba recoltelor realizate-raportate la autorizarea ceruta, in anul urmator- in descrestere (in general); multe cifre de recolte, nu se realizeaza; la unele specii, cifrele cerute nu se realizeaza nici chiar la una unitate, (considerand si capturile de fauna salbatica-drept recolte cinegetice fiind extrase moral daca sunt realizate prin gospodarirea vanatului silvic, asadar prin managementul fondului cinegetic);-in judetul Buzau, pe baza evaluarii bonitatii FV efectivele optime pentru suprafata totala a FV (573.683 ha) pe specii sunt : Capra neagra – 50, Caprior -3630 , Cerb comun -713, Cerb lopatar -33, Iepure-33109, Mistret-648, Ras-47, Cocos de munte-133, Fazan-1246, Potarniche-3175.

Specii depasari de interes vanatoresc autorizate sezon 2004/2005

Titulari autorizatiDirectia Silvica Buzau

AJVPS Buzau

AVPS Caprioara Rm Sarat

AVPS Diana Bucuresti

AVPS Acvila Bucuresti

AVPS Bradu Bucuresti

Becatina comuna (Gallinago gallinago)

50

805

50

Ciocarlia de camp (Alauda arvensis cantarella)

0 0 0 0

Cocos de munte (Tetrao urogallus)

5 6

Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo)

40

Fazan (Phasianus colchicus) 44

859

5

Gainusa de balta (Gallinula chloropus)

140

Garlita mare (Anser albifrons)

50

4690

50

Gasca salbatice (Anser sp.) (admise de lege)

50

1190

100

Graur comun (Sturnus vulgaris)

150

3425

200

50

Gugustiuc (Streptopelia decaocto)

120

10280

300

50

50

Ierunca (Tetrastes bonasia) 25

62

Lisita (Fulica atra) 20

445

100

Nagat (Vanellus vanellus) 490

Porumbel gulerat (Columba palumbus)

110

390

150

100

Prepelita (Coturnix coturnix)

290

7245

300

50

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 76

Page 77: 1 Plam 2005 Buzau

Potarniche (Perdix perdix) 15

1090

90

5 5 5

Rate salbatice (Anas sp.) (admise de lege)

50

9244

200

30

Sitar de padure (Scolopax rusticola)

100

110

20

Stancuta (Corvus monedula) 375

Starcul cenusiu (Ardea cinerea)

30

Sturzul de vie (Turdus iliacus)

200

9290

200

Turturica (Streptopelia turtur)

200

2800

100

50

Alte autorizatii : SC POMAROM SRL ALBA IULIA-autorizatie (nr.3/14.04.a.c.) pentru 17,6

tone melci SC ROLUX SRL HARTEG – autorizatie (nr.4/14.04.a.c.) pentru 22 ,4 tone

melci-realizat 15,063 tone D S Buzau – autorizatiile 12 / 13.10. si 10/26.06. 2004; AJVPS Buzau-

autorizatiile 14/15.11. si 8/14.06.2004; CAPRIOARA RM SARAT autorizatia 9/29.06. a.c., ACVILA BUCURESTI- autorizatia 11/30.08., DIANA BUCURESTI- autorizatia 7/20.05, BRADUL BUCURESTI – autorizatia 6/18.05.

Fondul piscicolMediul acvatic neamenajat (in scopul pisciculturii) valorificand intiofauna naturala – in judetul Buzau- este arondat la 9FP:

a) 6- administrate de catre Directia Silvica Buzau: 1 Siriu, 2 Crasna, 5 Basca Roziliei, 6 Basca Mare, 7 Basca Mica, 9 Malaia sib) 3 - administrate de catre AJVPS Buzau: 3 Vl.Buzaului superior, 4 Vl.Buzaului mijlociu, 8 acumularea Siriu;

Cele 6 FP administrate de D S Buzau au 185 km lungime, 79 cascade cu lungimea 510 m.l. si densitate 0,48 buc/km, 5 toplite cu S= 3800 mp; in 2004, in 4 FP s-au deversat 23212 bucati de pastrav, astfel, se realizeaza o productivitate (pe ansamblu FP) de 67,4 kg/1 km, curs de apa in FV din zona Montana;Cele 3 FP administrate de catre AJVPS Buzau au 65,5 km, lungimea ocupata cu pesti, cu latimea variind 1 m (pr.Gramaticu) si 29 m (r.Buzau), cu capacitatea biogenica la valori intre 4 (lacul Siriu ), 5 (pe paraie) si 6 (r.Buzau), speciile de pesti existente sunt:Pastravul comun,-pe 45,5 km, Clean, Mreana, Scobar – pe 20 km si in lacul Siriu (S=117 ha).

2.2.5.Starea ariilor protejate

Nume, tip, localizare, suprafata, custode

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 77

Page 78: 1 Plam 2005 Buzau

Conform Legii 5/2000 (la care se raporteaza propunerile de rearondare):

2261-Vulcanii Noroiosi Paclele Mari – com. Scortoasa- 15,2 ha - IV g, b2262-Vulcanii Noroiosi Paclele Mici -com. Scortoasa - 10,2 ha– IV g,b2263-Sarea lui Buzau -com.Parscov - 3,1 ha - III g(b)2264-Blocurile de calcar de la Badila -com.Vipesresti - 1,0 ha – III g(b)2265-Padurea Crivineni -com.Patarlagele - 14,1 ha – IV f2266 –Padurea Bradeanu -com.Bradeanu - 5,8 ha - IV f 2267-Platoul Meledic -com.Manzalesti - 67,5 ha – IV m(g,s,b)2268-Padurea Lacurile -com.Bisoca - 10,0 ha – IV m (f,b,g) 2269-Dealul cu Lilieci - com.Cernatesti -3,0 ha – IV (f,z)2270-Padurea cu Tisa- com.Chiojdu -150 ha – IV f2271-Balta Alba- com.Balta Alba -600 ha – IV m (g,b,z) 2272-Balta Amara -com.Balta Alba -900 ha – IV m (g,b,z)2273-Focul Viu la Terca- com.Lopatari - 0,03 ha – III g2274-Piatra Alba “Grunj” -com.Manzalesti - 0,025 ha – III g2275-Chihlimbarul de Buzau - com.Colti - 2,52 ha – IV m (g,p)

Numai pentru Ariile Naturale Protejate avand codurile 2.261 si 2.262 – au fost depuse 2 documentatii, in luna noiembrie a.c, astfel incepand procedura de atribuire in custodie, potrivit Ordinului MAPAM nr.850/2003.

Probleme legate de Ariile Naturale Protejate

obiectivele din cuprinsul Fondului Forestier, beneficiaza (cel putin indirect) de managementul silvic al padurilor limitrofe – (astfel ele sunt si protejate si pazite);

Rezervatia Balta Alba- este acum de interes pentru societatea PELL-AMAR Bucuresti care (cu aprobari) face explorarea resursei naturale (a namolului sapropelic);

Rezervatia Balta Amara – nu mai contine inhtiofauna la valoarea comerciala, firma SC ESOX SRL Buzau renuntand in 2000, la piscicultura si executand langa balta, o amenajare piscicola (cu accord de mediu);

pentru Rezervatiile Padurea “Lacurile” Bisoca (ajunsa proprietate privata, inainte de Legea 5/2000) si Padurea Bradeanu (la propunerea D.S.Buzau) - se fac propuneri de radiere (cu compensare prin paduri de valoare naturala, din fondul forestier administrat de catre D.S.Buzau).

Consideram ca pot deveni obiective de interes major privind patrimoniul natural al judetului Buzau si constituirea a doua Parcuri Naturale : Penteleu-Casoca (S=22.915 , 7) si Siriu-Monteoru (S=15.846,1 ha); aceste obiective aflate in Muntii Buzaului (continand si Rezervatiile Naturale –in denumire silvica , Coltii Balei si Cernatu-Viforata, cat si noi rezervatii naturale si habitate naturale ), impreuna cu (de asemenea) noi arii naturale protejate in O S Nehoiasu (UP V Hartagu si UP VI

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 78

Page 79: 1 Plam 2005 Buzau

Crasna), O S Gura Teghii – vor mari procentul de reprezentare a naturii judetului la valori apropiate de cele corespunzatoare realitatii.

2.2.6. Starea padurilor

Functia economica a padurilor

Suprafata totala asigurare genofond, exclusiv protectie de productie si protectie, exclusiv de productiePotrivit sistemului informational silvic (asadar cel curent) din suprafata totala de 127.235 ha a PD administrate de catre D S Buzau,

75696 ha sunt in gr.I – PD de protectiesi

51.539 ha sunt in gr.II – PD de productie si protectie.Precizam ca, in zona montana, in SUP E, ca PD cu functii speciale pentru ocrotirea naturii, se afla vechi rezervatii ale Academiei Romane:

“Coltii Balei “ (384,2 ha) pe Muntele Siriu “Cernatu Viforata” (541,8 ha) in Masivul Penteleu

Fondul forestier

Esenta Forme de proprietate Suprafata (ha)

Rasinoase (paduri)

Proprietate de stat Proprietate privataIn afara Fondului ForestierTotal

3687211525

48397

Foioase (paduri) Proprietate de statProprietate privataIn afara Fondului ForestierTotal

9036320840

111203

Total (Fond Forestier)

Proprietate de statProprietate privataIn afara Fondului ForestierTotal

12986132365

162226

Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

In D S Buzau s-au realizat recolte de masa lemnoasa reprezentand productia silviculturala a padurilor si constituind indicator raportat la cota de taiere reglementata:

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 79

Page 80: 1 Plam 2005 Buzau

Nr. crt

Locul de recoltare

Rasinoase Fag Stejar Alte specii tari

Alte specii moi

Total mii mc

1 Paduri proprietate publica a statului

284,4 -2004

72,5 -2003 190,5 263,0 -2003

2 Paduri proprietate publica a unitatilor

3 Paduri proprietate privata

4 Vegetatie forestiera in afara Fondului Forestier National

5 Total 284,4 -2004

72,5 -2003 190,5 263,0 -2003

Distributia padurilor dupa principalele forme de relief: munte, deal, podis, campie, lunca.

Padurile ocupa 26% din suprafata judetului Buzau.Pe formele de macrorelief, fondul forestier al judetului Buzau se distribuie prin:

3 O.S. (Nehoiu, Nehoiasu, Gura Teghii) – in zona Montana (avand 65. 573,7 ha);

4 O.S. (Cislau, Parscov, Tisau, V.Voda) - in zona deluroasa (fara podisuri) ( pe cca. 71. 298,8 ha);

2 O.S. (Rm Sarat, Buzau)– in zona de campie (pe cca. 15.082,1 ha).Cunoscand ca delimitarea formelor de macrorelief se face altimetric (si prin energia de relief), fata de liniile: Culuarul Catiasu-Sibiciu-Lopatari (intre munte si deal) si DN 2 (Ploiesti-Buzau-Rm Sarat) (intre deal si campie) – distributia PD se face prin alte aproximatii ale suprafetelor.Cu certitudine, distributia PD pe etaje forestiere FM3,FM2,FM1+FD4, FD3, FD2, FD1 , (FC), SS - este de interes pentru orice management, plan (o actiune ce a fost, de noi, incheiata in zona Montana).Particularitatile judetului Buzau (unde FC nu- i destul reprezentata, iar in zona dealurilor se prezinta extrazonal SSd – silvostepa de deal )– ar preciza informatia.Zonarea si regionarea ecologica a PD jud.Buzau evidentiaza:

C- regiunea Carpatilor si Subcarpatilor de Curbura - Grupa Sud-Est Carpatica

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 80

Page 81: 1 Plam 2005 Buzau

C2, cu sectoarele 1-molidisuri , 2 - PD de FA cu rasinoase, 3-Fagete montane, 4- Fagete colinare, 5- Gorunete.

M2 – Regiunea Sud-estica avand sectorul 8 = PD de STB si STP.

Starea si evolutia padurilor In 2004 – nu au fost suprafete in Fondul Forestier afectate de incendii;S-au sustras ilegal arbori insumand 1320 mc si astfel o paguba de 1398,7 milioane lei - prin fapte constatate (de catre personalul silvic) in procese verbale de infractiune (in nr. de 85) sau de contraventie (678 la numar).Monitorizarea starii de sanatate a PD arata:1)decolorarea aparatului foliar, la toate speciile – redata prin distributia suprafetelor (% din S PD) (pe categorii de decolorare) astfel: 80,7% (0); 14,9% (1); 1,9 % (2); 2,2% (3); 0,2% (4); 0,1% (7)2)defolierea pe specii (edificatoare) grupe de varsta (sub/peste 60 ani) prin % S (pe clase de vatamare), arata - ca faza succesiva decolorarii apartului foliar - efectul de impact al secetelor, al ariditatii asupra padurilor.

Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire

Potrivit reglementarilor nationale, se cunoaste ca in judetul Buzau, zona de campie arondata O.S.Buzau si O.S. Rm.Sarat-este deficitara in paduri din (S) teritoriului arondat la O S Buzau, padurile ocupa 3,1 % S, cu variatii semnificative intre 15,8% S (in UP IV Monteoru) si 2,2 % S (in UP I-III, in zona Padina-Rusetu-Pogoanele)Astfel, partea de E-SE a judetului fiind un teritoriu cu deficit de vegetatie silvica- si APM Buzau (in echipa cu delegati ai autoritatilor judetene pentru silvicultura si pentru agricultura , ca si ai autoritatilor locale – primarii ) a actionat pentru identificarea perimetrelor de ameliorare a terenurilor (degradate, cu limitari) . Efectiv, D.S.Buzau a facut demersuri pentru preluarea spre impadurire (din domeniul privat al Primariei Luciu – 6.946 ha si respectiv din domeniul privat al statului = A D S – 7.229 ha in comuna Rusetu).A- terenuri erodate la suprafata - din padurile statuluiB- terenuri cuprinse in perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate ( si subproductive agricol) -la nivelul a parte din comunele judetului

Suprafete (ha) de sol degradat in fond forestier

Categoria de soluri Suprafete (ha)Cu exces de umidate 15AcideSaraturate 7Nisipoase 1

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 81

Page 82: 1 Plam 2005 Buzau

Erodate de ape din care:Cu eroziuni de suprafata semnificativeCu eroziuni de adancime

12818

110Poluate 1Altele ( bolovanis,pietris) 79Total 231

Suprafete scoase din Fondul Forestier

Suprafete scoase pentru alte utilizari

Nu s-au facut scoateri din Fondul Forestier (in anul curent); aplicam consecvent procedura de reglementare admitand numai scoaterile cu compensare (cantitativa, calitativa) echivalenta (indiferent de beneficiar ) – acordand prioritate padurilor (efectiv functionale).

Nr.Crt Ocolul Silvic *Suprafata scoase definitiv (ha)

Beneficiar Obiectivul Aprobare

1. OS Buzau 0,9358 Vama Buzau constructii anexe Notificare Impact redus

Suprafete scoase din proprietatea statului in vederea retrocedarii:

Cu destinatia persoane fizice, prin aplicarea Legii Fondului Funciar nr.18/1991 si Legii nr.1/2000 , s-au constituit 32.365 ha paduri private (in Fondul Forestier total de 162.226 ha, a judetului Buzau).6.2.11.* Masa lemnoasa planificata taierii in 2005 (mii mc)Cota de taiere reglementata pentru anul 2004 (prin Ord.M.A.P.D.R. 624/26.08.2004 ) este de : 0,1 mii mc din FF (Fond Forestier) public, 86,5 mii mc din FF privat si 15,7 mii mc din afara FF national; recent s-a revenit la procedura de reglementare a exploatarilor forestiere (la nivelul agentilor economici ) ; consideram ca este benefica constituirea de parcuri naturale pentru managementul activ al padurilor deoarece in regulamentele de administrare vom introduce si conditia ca lucrari de felul “amplasarea masei lemnoase “ si “aplicarea tratamentelor de regenerare a padurilor “ ca si “stabilirea compozitiilor de regenerare (impadurire)” – sa fie prezentate si la A.P.M.Buzau , pentru ca la nivelul Comp.de Biodiversitate sa se faca verificarile profesioniste, ceea ce devine o actiune de colaborare efectiva cu activitatea Corpului Silvic specializat.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 82

Page 83: 1 Plam 2005 Buzau

2.2.7.Starea asezarilor urbane

-Suprafata urbana : 451 000 ha-Asezari urbane : Buzau ; Rm. Sarat ; Nehoiu ; Pogoanele ; Patarlagele-Densitate urbana : 

-municipiul Buzau : 1693 locuitori/Km2 ; -municipiul Rm. Sarat : 758 locuitori/Km2 ; -Nehoiu : 104 locuitori/Km2 ; -Pogoanele : 63 locuitori/Km2 ; -Patarlagele : 104 locuitori/Km2 .

Calitatea aerului in mediul urban

In ultimele decenii, calitatea aerului in mediul urban din judetul Buzau a suferit schimbari influentat fiind de o serie de factori: intensitatea zgomotului, traficul tot mai intens, dezvoltarea unor activitati cu impact asupra atmosferei. In aceste conditii, Agentia de Protectie a Mediului Buzau a urmarit caracterizarea calitatii aerului in mediul urban datorata poluarii de impact.Reteaua de control a poluarii de impact in mediul urban in judetul Buzau, mai precis punctele de prelevare a probelor, a asigurat monitorizarea permanenta a urmatoarelor categorii de poluanti :

poluanti gazosi: NO2, NH3, SO2; precipitatii atmosferice; pulberi in suspensie; pulberi sedimentabile.

Actiuni desfasurate pentru diminuarea impactului poluantilor gazosi din mediul urban au fost:

mentinerea si intretinerea zonelor verzi – parcul Crang ramasita din codrul Vlasiei;

realizarea soselei de centura prin care se diminueaza traficul din interiorul orasului Buzau;

mentinerea luciului de apa ( helesteiele din parcul Crang, Tineretului, Marghiloman).

Masurile ce se impun pentru reducerea impactului asupra mediului:

utilizarea proceselor tehnologice putin poluante; introducerea sistemelor de epurare a emisiilor, evacuarea gazelor la inaltime

pentru a favoriza dispersia si dilutia; folosirea unui sistem de combustie cu randament mare, utilizarea unor

combustibili putin poluanti, folosirea unor motoare de ardere interna cat mai putin poluante si reglarea corecta a acestora pentru reducerea poluantilor emisi;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 83

Page 84: 1 Plam 2005 Buzau

intre intreprinderile industriale care polueaza atmosfera si zonele protejate (zone de locuit, parcuri, rezervatii naturale,zone balneoclimatice, de odihna si recreere, dotari social culturale si unitati economice a caror proces tehnologic necesita o atmosfera lipsita de impuritati) se realizeaza zone de protectie sanitara, a caror dimensiuni se stabilesc functie de concentratia poluantilor in aer, care nu trebuie sa depaseasca concentratiile maxime permise;

imbunatatirea sistemului complet de monitorizare integrata a factorului de mediu aer: emisii, calcule de dispersie, metode instrumentale de masurare a imisiilor, evaluarea efectelor asupra sanatatii;

amplasarea unui punct de prelevare si afisare electronica a nivelului de poluare datorat transportului, intr-o zona centrala, pentru informarea si constientizarea populatiei, avand ca efect indirect scaderea traficului, sau folosirea metodelor alternative de trafic.

Spatiile verzi si zone de agrement

In judetul Buzau, zonele urbane sunt caracterizate printr-un spatiu restrans de spatii verzi.Pentru orasul Buzau s-a inregistrat o crestere a suprafetei spatiilor verzi pentru fiecare locuitor de la 14,66 mp in anul 2000 la 15,33 mp in anul 2003 (in procente aceasta crestere este de 4,57%).In tabelul urmator este prezentata structura spatiilor verzi din municipiul Buzau si suprafetele corespunzatoare:

Nr. Crt. Zona verde Suprafata (ha)1. Zone verzi stradale 10,702. Peluze 19,603. Scuaruri 4,254. Bulevarde si strazi 18,505. Parcuri –Crang-35ha

-Tineretului-26ha -Marghilman-16ha

77,60

6. Cartiere 46,607. Alte zone verzi (pepiniere, sere) 27,50Suprafata totala 204,75

In municipiul Buzau, suprafata totala a celor 11 scuaruri este de 4,25 ha, in crestere cu 0,20 ha fata de anul trecut.Suprafetele corespunzatoare fiecarui scuar din municipiul Buzau sunt redate in tabelul urmator.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 84

Page 85: 1 Plam 2005 Buzau

Nr. Crt.

Denumirea scuarului Suprafata (ha)

1. Scoala nr. 1 0,062. Intersectia Spiru Haret 0,083. Nicolae Titulescu 0,054. Mesteacanului 0,455. Furnica 0,276. Hasdeu 0,607. Piata Centrala 1,008. Monumentul Eroilor

Romani0,50

9. Simileasca – Obor 0,0410. Metalurgica 1,0011. CEC 0,20Suprafata totala 4,25

O problema importanta a habitatului uman o constituie deficitul de spatii verzi si spatii de joaca pentru copii.In ceea ce priveste spatiile de joaca pentru copii, avem 173750,8 m2, inregistrandu-de un deficit de 163050,8 m2.Situatia spatiilor verzi la nivelul anului 2004 in municipiului Rm. Sarat:

Nr. crt Tipul de spatiu verde Suprafata (ha)1 Zone verzi stradale 52 Peluze 93 Scuaruri 14 Parcuri 45 Sere 0.56 Spatii verzi din cimitire 1,57 total 21

Orasul Patarlagele dispunea la sfarsitul anului 2004 de 12,1 ha spatiu verde din care zone verzi stradale 0,65ha,parcuri 0,56ha. Situatia zonelor de agrement:In municipiul Rm.Sarat suprafata zonelor de agrement este de 9,03 ha din care locuri de joaca pentru copii 0,6ha,terenuri de sport 7,5 ha ,stranduri ( concesionat la SC SIMA CONSTRUCT 2000 SRL) 0,93ha.La nivelul orasului Patarlagele zonele de agrement ocupa o suprafata de 43,9ha din care:

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 85

Page 86: 1 Plam 2005 Buzau

Nr.crt Tip zona agrement Localizare Suprafata (ha)

1 Parc joaca pentru copii Patarlagele 0,12 2 Parc joaca pentru copi Gradinita

Patarlagele0,08

3 Teren sport oras Patarlagele (Abator)

1

4 Teren sport Liceul Patarlagele 1,25 Teren sport Satul Maruntisu 0,86 Teren sport Scoala Sibiciu 0,327 Teren sport Scoala Valea

Muscel0,31

8 Extinderi 2004 09 TOTAL 3,71

La sfarsitul anului 2004, in cele 4 orase ale judetului Buzau (Buzau, Ramnicu Sarat, Pogoanele, Nehoiu ,Patarlagele), suprafata totala a spatiilor verzi era de 238,3 ha.

Din informatiile obtinute de la Sectorul Bugetar – Spatii Verzi de pe langa Primaria Municipiului Buzau, in scuarurile existente se vor planta in continuare specii rezistente la seceta si poluare urbana si va creste numarul exemplarelor de trandafiri.Fiecare locuitor al acestor orase beneficiaza de urmatoarele suprafete de spatiu verde:

Buzau – 15,33 mp Pogoanele – 2,56 mp Nehoiu – 2,75 mp Ramnicu Sarat – 7,47 mp

Avand in vedere ca norma OMS este de 50mp/locuitor, ca in Europa se ajunge la 25mp/locuitor si ca in medie in Romania un locuitor beneficiaza de 18mp/locuitor,este evident ca orasele judetului Buzau se confrunta cu o problema serioasa –lipsa spatiilor verzi.

Zona urbana

Clima

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 86

Page 87: 1 Plam 2005 Buzau

Clima unui oras se defineste ca ceva de sine statator, bine individualizat fata de macroclima cat si de microclima. Orasul este in acelasi timp un factor generator al propriului climat, dar si un factor modificator al climatului zonei in care este situat.Clima oraselor isi exercita influenta asupra zonei prin: albedou diferit fata de cel al zonei, relief antropic determinat de arhitectura si alinierea cladirilor care ofera o suprafata de evaporatie mult mai mare; reprezinta un obstacol in calea vanturilor datorita inaltimii cladirilor, temperatura urbana este mai mare datorita caldurii degajate de populatie ( valorile cresc de la periferie spre centrul orasului), densitatea aerului este mult mai mica,concentratii mari de praf, fum gaze cu efect de seramicroorganisme care genereaza "ceata urbana", precipitatiile sunt mai bogate datorita cantitatii mari de aerosoliDatorita acestor particularitati clima unui oras este total diferita de cea a zonei in care este amplasat iar in cadrul sau, diferentierile climatice de la un sector la altul sunt mari.Orasele isi creeaza un relief foarte complex format din tipurile de constructii, densitatea lor, structura dimensionala pe verticala si orizontala, configuratia retelei stradale, a bulevardelor care actioneaza ca niste vai inguste. Municipiile Ramnicu Sarat si Buzau, fiind situate la contactul dintre campie –deal si deal-munte, dispun de o dinamica atmosferica activa. Uneori se remarca si calm atmosferic cu valori ridicate . In noptile cu calm atmosferic din perioada rece a anului se produc inversiuni de temperatura destul de accentuate, insotite de multa ceata si de intensificarea poluarii aerului cu noxe emanate de intreprinderile industriale, vehicule, cosurile de locuinte.Astfel, orasele Ramnicul Sarat si Buzau se incadreaza in climatul temperat continental unde valorile radiatiei solare globale se cifreaza in jur de 125 kcl/cmp. Cele mai mari valori ale radiatiei globale se produc in perioada calda a anului (aprilie – septembrie), circa 90 kcal/cmp. La Buzau temperatura medie multianuala,este de 10,6*C ; Temperatura medie lunara variaza de la o luna la alta. Din februarie pana in iulie temperatura medie este in crestere, apoi in septembrie ea scazand pana in ianuarie. Reprezentative sunt temperaturile lunii ianuarie si iulie. Astfel, in ianuarie datorita incalzirii solare reduse, determinata de invazia aerului rece siberian, cele mai mici temperaturi medii coboara la Buzau sub –2 C.Zilele de vara cu temperaturi de peste 25 C se inregistreaza in circa 95-105 zile iar zile tropicale, cu temperaturi de peste 30 C in 20-30 zile . Municipiul Buzau se incadreaza in sectorul cu cele mai scazute valori medii anuale ale umezelii relative (70-74%). Aceste valori scazute se datoresc frecventei foarte mari a miscarilor descendente ale aerului care au afectat incalzirea acestuia si scaderii umezelii relative.Astfel, mediile anuale ale nebulozitatii au valori cuprinse intre 5,0-5,1 zecimi. Minimul principal de nebulozitate se inregistreaza la sfarsitul verii (august-septembrie), ca urmare a predominarii timpului anticiclonic caracterizat prin nebulozitate redusa si cer senin. Nebulozitatea redusa din perioada calda a anului determina o durata prelungita de insolatie favorabila perioadei de vegetatie a plantelor.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 87

Page 88: 1 Plam 2005 Buzau

Frecventa medie a zilelor cu cer senin este de aproape 80 zile, numarul acestora variind de la o luna la alta (august – 10-12 zile, decembrie- 2-3 zile), restul zilelor dintr-un an sunt zile cu cer acoperit.Pozitia geografica a municipiului Buzau, face ca distributia duratei de stralucire a soarelui sa fie omogena. Sumele anuale variaza intre 2100 si 2250 ore de insorire. In semestrul rece al anului (octombrie-martie) durata medie de stralucire a soarelui se cifra intre 620 si 670 ore cu valori mai ridicate in partea nordica. Aceste valori sunt influentate de durata mai scurta a zilelor si a nebulozitatii mai accentuate. In perioada calda a anului (aprilie-octombrie) valorile sunt cuprinse intre 1520 si 1560 ore, aceasta datorandu-se duratei mai mari a zilelor si a timpului senin.Precipitatiile medii anuale se caracterizeaza prin cantitati reduse, variind intre 450-550mm. In cadrul unui an normal, cea mai mare cantitate de precipitatii cade in perioada calda, totalizand 2/3 din intrega cantitate, restul producandu-se in perioada rece. Astfel, cele mai mari cantitati se produc in luna mai si mai ales in iunie (70-90 mm), ca o consecinta a patrunderii aerului maritim umed transportat de anticiclonul azoric si ciclonii mediteraneeni. Cele mai putine precipitatii se produc catre sfarsitul semestrului rece (februarie- 20-30 mm).Numarul mediu anual al zilelor cu ninsoare este de 125-94 iar cel al stratului de zapada de 30-40 zile. Grosimea stratului de zapada variaza de la un an la altul, in anii bogati in ninsori aceasta atinge 30-50 cm.Vanturile se dezvolta sub actiunea directa a principalilor centri barici (ciclonii mediteraneeni, anticiclonul azoric si anticiclonul euroasiatic). Predominante sunt vanturile cu directie nord est ele avand o frecventa de 29,9% in cursul unui an, la Buzau 25,6% In ianuarie sub influenta anticiclonului siberian si ciclonilor mediteraneeni vanturile dominante sunt cele de nord-est, urmate indeaproape de cele de sud-est. In luna iulie frecventa vantului predominant este tot nord-est. In ceea ce priveste viteza vantului, media anuala este cuprinsa intee 2,5-3,5 m/s, . Cele mai mari valori ale vitezei vanturilor se inregistreaza in lunile de iarna (ianuarie-februarie). In perioada calda a anului, catre sfarsitul verii, viteza vantului are cele mai mici valori. Energia eoliana este aproximativ uniform repartizata teritorial, diferentiindu-se de la un sezon la altul.Orasele Patarlagele si Nehoiu, se desfasoara in etajul montan forestier ( sub 1400 m alttitudine), in cadrul caruia clima se caracterizeaza prin 3-5 luni reci si relativ umede si 7-9 luni temperate, din care martie,septembrie si octombrie sunt mai uscate, iar mai si iulie mai umede ; iarna sunt frecvente inversiunile de temperatura in lungul culoarelor de vale si astfel se inregistreaza temperaturi medii de -2°C- -4°C iar varatemperaturile sunt relativ ridicate, mediile lunare situandu-se intre 17,5°-21,4°C, maxima absoluta inregistrand la Patarlagele 37°C.

Vegetatia si fauna

VegetatiaIn functie de relief si influentele climatice, vegetatia si fauna caracteristice judetului Buzau ,deci si a zonelor urbane, se incadreaza in zona de subcarpati si de campie,

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 88

Page 89: 1 Plam 2005 Buzau

Zona de campie (orasele Buzau,Pogoanele,Ramnicu Sarat) se incadreaza in vegetatia de stepa si silvostepa si este reprezentata de : pajisti spontane secundare alcatuite din fanete si pasuni, asociatii vegetale xerofile ( Festuca si Artemisia),vegetatie halofila (Salicornia). Fauna caracteristica silvostepei si stepei este reprezentata de rozatoare (popandai-Cittelus cittelus ; harciogi-Cricetus cricetus ;iepuri de camp-Lepus europaeus ; dihor-Mustella mustella) pasari dintre care cele mai raspandite sun ciocarliile,graurii-Sturnus vulgaris ;prepelite-Conturnix conturnix ; vrabii, ciori de camp. Se intalnesc si repatile- soparla verde (Lacerta viridis ) si soparla de stepa-(Eremias arguta.)In zona subcarpatica (orasele Nehoiu,Patarlagele) vegetatia este reprezentata de padurile de foioase alcatuite din etajul stejarului (Quercus robur, stejar termofil –cer, garnita, stejar pedunculat,gorun,carpen,ulm tei)si etajul fagului(Fagus silvatica).In pajistile secundare predomina speciile de graminee (paius si colilia).In luncile raurilor vegetatia este hidrofila si este reprezentatade -papura,trestie,salcam,plop si arin.Fauna caracteristica acestor zone este reprezentata de mistret,viezure,vulpe,pisica salbatica in padurile de foioase in timp ce in padurile subcarpatice din etajul coniferelor au patruns veverita si caprioara.Pasarile sunt reprezentate de pupaza,sitar,gaita,cinteza si ciocanitoareIn municipiul Buzau exista 3 parcuri in suprafata de 77 ha.Cea mai mare suprafata este ocupata de Parcul Crang – 35 ha. Parcul Crang se afla in Padurea Crangul Buzaului (suprafata totala de 162 ha), padure aflata sub protectie locala, in conformitate cu Hotararea Consiliului Judetean Buzau nr. 13/1995, anexa 1, rezervatii naturale.

Parcul si Padurea Crang, situate in partea de sud-vest a municipiului Buzau, sunt considerate „plamanul verde” al orasului. Atat in parc cat si in zona ocupata de padure, intalnim numeroase exemplare de stejari seculari dintre care amintim Stejarul comun (Quercus robur) (ramasite din falnicii „Codrii ai Vlasiei”). Multe din aceste exemplare sunt in faze diferite de uscare. De multe ori, chiar exemplarele cu vitalitate medie ridicata, sunt supuse taierilor neautorizate. Dintre speciile de plante ocrotite amintim Laleaua pestrita (Fritillaria meleagris )si Laleaua de crang (Tulipa bierbersteiniana).

Celelalte doua parcuri, Parcul Marghiloman (16 ha) si Parcul Tineretului(26 ha), desi au vegetatie lemnoasa mai putina, sunt importante pentru ca sunt pozitionate in puncte cardinale diferite (primul in partea de est, iar celalalt in partea de nord a municipiului Buzau) si pentru ca sunt singurele „oaze” de verdeata compacte pentru cartierele limitrofe lor.Toate cele trei parcuri ale municipiului Buzau au pe teritoriul lor linii de apa sub forma elesteelor. In prezent doar unul dintre aceste helestee – cel din Parcul Crang – poate fi folosit pentru agrement (plimbari cu barca), celelalte doua helestee avand diferite grade de colmatare.In Parcul Marghiloman este amplasata vila Albatros – aflata acum intr-un proces de restaurare; de asemenea, se mai gasesc aici cateva exemplare seculare de chiparosi de

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 89

Page 90: 1 Plam 2005 Buzau

balta. Atat vila cat si parcul fac parte din vestitele mosii ale lui Alexandru Marghiloman.Municipiul Ramnicu Sarat beneficiaza de un Parc Central, in vecinatatea Primariei Ramnicu Sarat. Gasim aici exemplare seculare de platani (Platanus acerifolia)– ocrotite prin aceeasi Hotarare nr. 13/1995a Consiliului Judetean Buzau, anexa 3 – monumente ale naturii.

Situatia animalelor domestice in 4 orase ale judetului Buzau este prezentata in tabelul urmator:

Nr. Crt.

Orasul Bovine Ecvine Ovine Porcine Pasari

1. Buzau 9 6 - 220 2228682. Rm.

Sarat479 5 1377 286 -

3. Nehoiu - - - - -4. Pogoan

ele- - - - -

Total 488 11 1377 506 222868

Calitatea factorilor de mediu

Ape

Apele de suprafata

In extremitatea NE a municipiului Buzau curge raul cu acelasi nume,care izvoraste din partea vestica a masivului Ciucas si se varsa in Siret,fiind ultimul afluent pe dreapta si totodata cel mai important afluent al Siretului inainte de varsarea acestuia in Dunare. Zone le critice ale apelor pe raul Buzau sunt in sectiunea aval municipiu, unde debitele de apa evacuate sunt mari,provenite de la RAM Buzau si canalul deschis al zonei industriale Buzau, unde apele sunt insuficient epurate si neepurate.In municipiul Ramnicu Sarat principalul curs de apa esre raul Rm Sarat cu o lungime de 137 km din care 51km pe teritoriul judetului Buzau.Pe teritoriul municipiului Buzau exista trei lacuri/helestee: Marghiloman (situat in parcul Marghiloman),Tineretului(lac artificial situat in parcul Tineretului) si Crang(in parcul Crang) .Doar helesteul din Parcul Crang poate fi folosit ca loc de agrement celelalte doua avand diferite grade de colmatare.

Apele subterane Apele subterane reprezinta cea mai importanta rezerva de apa potabila de care dispunem, fapt ce justifica interesul acordat protectiei calitatii acestora cu atat mai

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 90

Page 91: 1 Plam 2005 Buzau

mult cu cat cresterea gradului de urbanizare este unul din factori care conduce la deteriorarea caracteristicilor naturaleale acestora.Varietatea litologica, tectonica si structurala, specifica celor trei mari unitati de relief, influenteaza in mod direct distributia si caracterul apelor subterane.Conform datelor primite de la RAM Buzau pe teritoriul municipiului exista mai multe surse de apa potabila dupa cum urmeaza :

1. Sursa de apa Crang-Lipia face parte din sistemul de alimentare cu apa a municipiului si se afla situata in Parcul Crang avand fronturi de captare in parc si pe terenul fermei legumicole Lipia. Sursa de apa este compusa din urmatoarele obiective : front de captare apa potabila Crang,front de captare apa potabila Lipia,retea de aductiune Crang ,retea de aductiune Lipia,rezervoare de inmagazinare si statii de repompare. Frontul de captare Crang are 18 foraje de adancime ;frontul de captare Lipia are 6 foraje cu adancimi de 100m. Transportul apei se face pe cale hidraulica iar pomparea de la foraje la Gospodaria de apa se face cu electropompe submersibile.Gospodaria de apa Crang se afla in parcul Crang langa frontul de captare.2. Sursa potabila –Sud ( este situata intre soseaua Buzau Urziceni si soseaua Buzau-Ploiesti.Aceasta sursa face parte din sistemul de alimentare cu apa a municipiului si are 21 de foraje din care 19 in functiune si 2 foraje scoase din functiune.3.Sursa de apa potabila- Est este situata intre Parcul Tineretului si Bazinul Olimpic Buzau si face parte de asemenea din sistemul de alimentare cu apa a municipiului.Aceasta sursa de apa are 11 foraje din care 10 sunt in functiune.4.Sursa de apa potabila –Zaharul situata pe Aleea Industriala intre soseaua Buzau-Urziceni si soseaua Buzau-Braila are 29 de foraje dintre care 24 sunt in functiune iar 4 au fost scoase din uz.

Apa subterana din fronturile exploatate de RAM Buzau sunt propice vietii chiar in stare naturala si se incadreaza in limitele admisibile.In zona municipiului Buzau se observa o incarcare minerala a apelor subterane

Pentru municipiul Ramnicul Sarat S.C.Acvaterm SA Rm-Sarat presteaza servicii de alimentare cu apa potabila a populatiei si dispune de trei fronturi de captare subterana ( surse de apa ) dupa cum urmeaza :

1.Sursa de apa Voetin amplasata in zona Voetin,comuna Podgoria care are un numar de 18 puturi de forare.2.Sursa de apa Oreavu situata in zona Oreavu, comuna Valea Ramnicului care dispune de 5 foraje.3.Sursa de apa Crangul Ursului situata zona Colibasi,com.Ramnicelu are un numar de 5 foraje.

S.G.A. Vrancea monitorizeaza un numar de doi agenti economici, care au susrsa de alimentare cu apa in intravilanul municipiului Rm.Sarat :

- SC Elars SA Rm.Sarat : alimentarea cu apa se face din subteran prin 2 puturi forate.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 91

Page 92: 1 Plam 2005 Buzau

-SC Rafinaria OILREG SA Rm. Sarat : alimentarea cu apa se face din 2 puturi forate.

Aerul ambiant: idei principale asupra calitatiiIn orase, poluarea aerului se datoreaza:

proceselor de combustie arderii combustibililor pentru obtinerea de energie – care sunt folosite in

scopuri industriale si/sau pentru realizarea energiei calorice necesare incalzirii proceselor industriale diverse care actioneaza prin urmatorii poluanti: bioxid

de carbon, metan, bioxid de sulf, hidrocarburi, particule in suspensie mijloacelor de transport care se fac prezente prin urmatorii poluanti: oxid de

sulf, particule in suspensie, oxid de azot, monoxid de carbon, hidrocarburi, dioxid de carbon

Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece poluantii, odata ajunsi in atmosfera, se disipeaza rapid si nu mai pot fi practic captati pentru a fi epurati – tratati. De aceea se impun masuri de ameliorare a mediului pentru reducerea acestora.Ozonul este daunator vietii pe pamant, si pentru ameliorarea mediului trebuie sa se acorde o atentie deosebita surselor de poluare care emit compusi organici volatili (COV) si oxizi de azot (NOx).Pentru reducerea CO si NOx – s-a impus folosirea benzinei fara plumb si a convertizoarelor catalitice pentru autovehiculele care folosesc bezina cu plumb.Efectele negative ale emisiilor de SO2 se realizeaza utilizand spalarea sulfului din combustibili si constructia de cosuri inalte. Poluarea cu pulberi sedimentabile si in suspensie se controleaza riguros la locul unde se produce; la fabrici se folosesc filtre de diverse tipuri.Intre intreprinderile industriale care polueaza atmosfera si zonele protejate se realizeaza zone de protectie sanitara, ale caror dimensiuni se stabilesc in functie de concentratia poluantilor in aer, care nu trebuie sa depaseasca concentratiile maxime admise.

In ultimele decenii, calitatea mediului urban din judetul Buzau a suferit schimbari influentat fiind de o serie de factori: intensitatea zgomotului, traficul tot mai intens, dezvoltarea unor activitati cu impact asupra atmosferei. Spatiile deschise si zonele verzi sunt in permanenta amenintate de nevoia tot mai mare de spatii cu o destinatie precisa, spatii care sunt deja limitate. In general, orasul este un mare consumator de resurse si un mare producator de emisii poluante si deseuri, fiind in aceste conditii o continua amenintare si presiune pentru mediul local si regional. In aceste conditii, Agentia de Protectie a Mediului Buzau a urmarit caracterizarea calitatii aerului in mediul urban datorata poluarii de fond cat si a poluarii de impact.

Sol-date geotehnice si procese geomorfologice

In zona de campie deci si a municipilor Buzau si Ramnicu Sarat- solurile sunt reprezentate de cernoziomuri si cernoziomuri levigate, cernoziomuri argiloiluviale si

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 92

Page 93: 1 Plam 2005 Buzau

soluri cenusii. In lunca Buzaului si a Ramnicului sunt specifice solurile aluviale. In albia Buzaului, a Ramnicului si a altor rauri se gasesc rezerve importante de pietrisuri si nisipuri. In orasele Patarlagele,Nehoiu,favorizate de climatul racoros si umed si de existenta padurilor,conform pozitiei altitudinale,apar soluri brune si brun acide de padure ;se adauga argiluvisoluri ( brun-roscate) ;pe portiuni restranse apar si soluri hidromorfe (lacovisti)Din punct de vedere geologic suprafata orasul Buzau face parte din cele mai noi unitati geomorfologice ale tarii, fiind situat pe platforma Valaha alcatuita in fundament din sisturi verzi si sisturi cristaline foarte vechi peste care urmeaza cuvertura sedimentara groasa de cca.8000m formata din depozite paleozoice, mezozoice, neogene, pliocene, miocene.Suprafata judetului deci si a municipiulu Buzau a fost afectata de cutremurele moldavice cu intensitati diferite care isi au originea legata de fracturile existente in fundament.

Deseurile menajere

In judetul Buzau, deseurile menajere municipale si urbane sunt eliminate organizat de catre servicii de salubritate.Exista 4 societati comerciale care pe teritoriul judetului asigura prestarea serviciilor de salubritate, desfasurand activitati de intretinere a curateniei oraselor si colectarea deseurilor menajere de la populatie in mediu urban : localitatile Buzau, Rm.Sarat, Nehoiu si in mediul rural: Patirlagele, Berca, Parscov, Valea Nucului, Joseni, Ratesti, Casoca, Plescoi.Aceste societati au deservit in anul 2004 : 125637 loc. /mediu urban si 3493 loc/ mediul rural, colectind 56169,4 to deseuri menajere din care: 41688,3 to neselectiv de la populatie si 13708,3 to de la agentii economici, iar 763,8 to colectate selectiv.Pe linga acestea, au mai fost colectate 10366,5 to deseuri stradale,139,6 to deseuri din piete si 6527,7 to deseuri din gradini, parcuri si spatii verzi. Deseurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu mijloace de transport adecvate naturii deseurilor transportate, care sa nu permita imprastierea si in astfel de conditii incat sa fie respectate normele privind sanatatea populatiei si a mediului inconjurator. La nivelul intregului judet sunt inventariate 73 de astfel de utilaje (numarul incluzind si utilajele care deservesc depozitele de deseuri menajere), dupa cum urmeaza:- autogunoiere: 12- transportator de containere: 8- autobasculante: 5- tractor cu remorca:16- altele: 32

Colectari deseuri

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 93

Page 94: 1 Plam 2005 Buzau

Cea mai mare societate de salubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzau, care deserveste municipiile Buzau si Rm.Sarat , a initiat un plan de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje incepind cu 1999 pentru municipiul Buzau si cu 2003 pentru municipiul Rm.Sarat. Astfel, in municipiul Buzau au fost amenajate:

15 puncte de colectare in scoli/licee, gradinite, puncte comerciale, institutii publice, in care a amplasat 17 containere pentru colectarea selectiva a deseurilor tip PET;

18 puncte de colectare la asociatii de proprietari, in care a amplasat 10 containere pentru colectarea selectiva a deseurilor din hartie-carton si 12 containere pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje tip PET.

In municipiul Rm. Sarat au fost amenajate: 21 puncte de colectare la asociatii de proprietari, in care a amplasat 30

containere pentru colectarea selectiva a deseurilor tip PETUrmand acest plan de colectare selectiva, in anul 2004, au fost colectate 65 to deseuri ambalaje tip PET si 631 to hartie –carton.

In ceea ce priveste colectarea deseurilor industiale reciclabile, in judetul Buzau sunt autorizate sa desfasoare activitati de colectare, respectiv valorificare a deseurilor industriale reciclabile, conform Legii nr. 465/2001 pentru aprobarea OU nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile:

de la populatie (in baza autorizatiilor emise de Prefectura), 55 de societati comerciale care colecteaza:

-deseuri metalice feroase – 52-deseuri acumulatori – 13-deseuri hartie-carton – 22-deseuri sticla – 8-deseuri mase plastice – 13-deseuri cauciuc – 10-deseuri textile – 9

de la agenti economici (in baza autorizatiilor emise de MIR), 14 de societati comerciale care colecteaza/valorifica:

-deseuri metalice feroase – 7-deseuri hartie-carton – 4-deseuri sticla – 1-deseuri mase plastice – 5

Cantitatile de deseuri colectate de aceste societati, in perioada ianuarie-decembrie 2004, sunt: - acumulatori uzati: 142,62 to - deseuri cauciuc (anvelope uzate) : 16,5 to - hartie: 2054,806 to - mase plastice: 6586,56 to - deseuri metalice feroase: 83432 to

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 94

Page 95: 1 Plam 2005 Buzau

- deseuri metalice neferoase :170 to

Numar de depoziteDepozitarea deseurilor municipale

Depozitarea deseurilor menajere municipale reprezinta principala optiune de eliminare a deseurilor.In judetul Buzau exista inventariate la nivelul anului 2004, un numar de 4 depozite deseuri municipale mixte:-depozitul municipal Nehoiu-Chirilesti (operator SC SERVCOM SA Nehoiu)-depozitul orasenesc Buzau -depozitare sistata, la sfirsitul anului 2003-depozitul municipal Rm.Sarat, (operator SC RER ECOGIC SERVICE Buzau)-depozitul ecologic Galbinasi (deserveste municipiul Buzau), care a fost pus in functiune la sfarsitul anului 2003 (operator SC RER ECOLOGIC SERVICE Buzau)

In conformitate cu prevederile Strategiei Nationale de Gestiune a Deseurilor, Planul judetean final se va revizui in sensul amenajarii unui singur depozit zonal si a opt statii de transfer.Celelalte depozite pentru deseuri menajere urbane, care deservesc municipiul Ramnicu Sarat (operator: SC RER Ecologic Service SA Buzau) si orasul Nehoiu (operator: SC SERVCOM SA Nehoiu), vor fi folosite in continuare, pana la gasirea unor surse de finantare pentru amenajarea depozitului ecologic zonal, a statiilor de transfer si pentru inchiderea depozitelor existente.Avandu-se in vedere costurile mari necesare demararii procedurii de inchidere a depozitelor de deseuri menajere actuale s-a solicitat, pentru implementarea Directivei 1999/31 EC, perioada de tranzitie, dupa cum urmeaza - 2017 – pentru depozitul Rm. Sarat; - 2009 - pentru depozitul Nehoiu. - 2009 - pentru depozitul Buzau

In municipiul Buzau, deseurile din constructii si demolari sunt depozitate pe un amplasament (care ocupa o suprafata de 8 ha) situat in zona “Dig aparare rau Buzau”. Acesta este administrat de SC URBIS SERV SRL Buzau. Depozitarea deseurilor inerte in aceasta zona a fost stabilita de Primaria municipiului Buzau, in scopul aducerii la cota a terenului pe care se intentioneaza amenajarea unui parc industrial. In celelalte orase, deseurile de materiale din constructii sunt utilizate pentru amenajarea drumurilor de acces in depozitele de deseuri menajere si/sau pentru aducerea la cota a terenurilor.

In zona rurala, in cele 81 de comune, exista 369 de rampe neamenajate pentru depozitarea deseurilor menajere, care ocupa o suprafata de 161,5586 ha. In aceste amplasamente se depoziteaza neorganizat deseuri menajere, dejectii animaliere solide (gunoi de grajd), resturi vegetale provenite din culturi agricole si deseuri de materiale din constructii (in special moloz, restul materialelor fiind valorificate in gospodarii). Aceste depozite, in cea mai mare parte pot fi considerate depozite

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 95

Page 96: 1 Plam 2005 Buzau

temporare, ele fiind de cele mai multe ori suprafete de teren din izlazurile comunale, care pot fi cu usurinta aduse la starea initiala.

Depozitarea deseurilor industriale

In judetul Buzau au fost inventariate 4 depozite deseuri industriale: SC DUCTIL STEEL SA Buzau si SC CORD SA Buzau detin un depozit de

deseuri industriale periculoase unde se depoziteaza namoluri rezultate de la epurarea apelor uzate industriale, avand o suprafata de 0,8 ha. In sfera de activitate a acestor societati enumeram: prelucrarea metalurgica a sirmei si obtinerea de cord metalic, cabluri, sirme diverse, trefilarea sarmei, fabricarea panourilor din plase sudate, fabricarea cuielor si caielelor. Sistarea depozitarii deseurilor este stabilita, prin program de conformare, la 31.12.2004, urmand ca cele doua societati sa-si amenajeze alte depozite individuale.

SC FERMIT SA Rm. Sarat detine un depozit de deseuri industriale periculoase, in amestec, cu o suprafata de 2 ha, unde se depoziteaza deseuri elastomer si praf mineral cu continut de azbest. Acesta societate are in obiectul de activitate fabricarea de garnituri de frecare si etansare: placute de frana, segmenti, discuri de ambreiaj, garnituri din marsit. Ca termen de sistare a depozitarii deseurilor in depozitul existent s-a stabilit data de 31.12.2006, iar ca metoda alternativa, incepind cu 2007, se propune incinerarea deseurilor.

SC RAFINARIA VENUS OILREG SA Rm.Sarat detine un batal pentru depozitarea deseurilor lichide rezultate de la regenerarea uleiurilor si a namolului de la epurarea apelor industriale uzate, avand o suprafata de 6,2 ha. Societatea desfasoara activitati de regenerare a uleiurilor minerale uzate, in vederea obtinerii de combustibil usor tip III , pacura, Ulform. Tipurile de deseuri eliminate pe acest amplasament sunt: argile de filtrare epuizate, gudroane acide, deseuri de la spalarea combustibililor cu baze, namoluri de la epurarea apelor uzate industriale. Termenul stabilit pentru sistarea depozitarii este 31.12.2006, iar ca metoda alternativa, incepind cu 2007, se propune coincinerarea si/sau utilizarea ca materii prime alternative la fabricile de ciment.

SC HOEGANES EUROPE SA Buzau detine un depozit de deseuri nepericuloase unde se depoziteaza zgura si caramizi refractare, pe o suprafata de 0,3 ha. Termen de sistare a depozitarii a fost stabilit la 16.07.2009, iar ca metoda alternativa se propune recuperarea deseurilor si utilizarea ca materii prime alternative la fabricile de ciment sau amenajarea unui nou depozit conform.Caraceristicile acestor depozite sunt prezentate sintetic in anexa nr. 2.

Concentrarile urbaneIndicatori sociali si sociologici ai locuirii:date despre locuinte (numar)

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 96

Page 97: 1 Plam 2005 Buzau

In conformitate cu legea nr. 2/1998 privind organizarea administrativ-teritoriala a Romaniei, teritoriul judetului Buzau cuprinde un numar de 562 localitati, care se afla pe teritoriul a 2 municipii, 3 orase si 82 comune, repartizate dupa cum urmeaza:

2 municipii – Buzau, resedinta de judet, si Ramnicu Sarat 3 orase – Pogoanelecu 2 localitati componente, Patarlagele si Nehoiu, cu 10

localitati componente ale oraselor 82 de comune cu 475de sate componente comunelor

Numarul de localitati urbane situeaza judetul Buzau pe locul 33 in cadrul judetelor tarii, in grupa celor 9 judete pe teritoriul carora se afla numai 4 orase.Din punct de vedere al organizarii administrativ-teritoriale, reteaua urbana este compusa din localitati componente si sate apartinatoare.

Municipiul sau orasul

Numarul de localitati componente si sate apartinatoare

Populatia urbana

Buzau 1 134227Ramnicu Sarat 1 38828Nehoiu 10 11631Pogoanele 2 7795Patarlagele 3 6535Total 14 199016

Densitatea populatiei in zonele urbane este in medie de 129,21 loc./km2. Numarul de gospodarii din aglomerarile urbane este de 64.870 (37,9% din totalul gospodariilor din judet) si 68.169 locuinte (36,1% din total). Populatia urbana reprezinta 38,65% din populatia judetului Buzau (in scadere fata de anul 1992 cand reprezenta 41,9%). Concentrarea populatiei urbane s-a facut cu precadere in municipiul Buzau (26,89%) si Ramnicu Sarat (7,83%), si intr-o pondere mai mica, in orasele Nehoiu (2,35%) si Pogoanele (1,57%).Locuintele din mediul urban al judetului Buzau dispun de instalatii de alimentare cu apa (in locuinta) in procent de 78,6%; de canalizare (in sistem public sau propriu) in procent de 77%; de instalatii electrice in procent de 98,3%, iar de instalatii de termoficare sau centrale termice – 62,9%.

Structura localitatilor urbane pe categorii de marime, dupa numarul de locuitori, este dupa cum urmeaza:

Categorii de marime alemunicipiilor si oraselor

Nr. %

5000 - 9999 1 2510000 – 19999 1 2520000 – 99999 1 25

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 97

Page 98: 1 Plam 2005 Buzau

100000 – 199999 1 25Total 4 10

0

Orasele judetului Buzau

Municipiul Buzau ,resedinta judetului cu acelasi nume in cadrulcaruia ocupa o pozitie centrala, este asezat in zona Campiei Buzau-Calmatui-pe terasele de pe partea dreapta a raului Buzau si are o suprafata de 7035 ha..Numele orasului este este luat de la raul pe care este asezat iar acesta ar veni de la termenul slavon” boza” care inseamna tulbure. Orasul se desfasoara la altitudini cuprinse intre 85m in E si 105m in NV. Cu o populatie de 134227 locuitori,este un puternic centru economic in care industria se afla concentrata in principal pe platformele din partea de S,N,E ale orasului ;principalele ramuri industriale dezvoltate sunt metalurgia feroas (DuctilSA,Cord) electrotehnica (chimie,materiale de constructie,textile etc.Printre obiectivele de atractie ale orasului mentionam :Palatul Comunal Buzau,astazi Primaria Municipiului,Palatul Eepiscopal,Catedrala Episcopiei Buzaului, Tribunalul,Muzeul Judetean,Teatrul G.Ciprian infiintat in 1996,Biblioteca Judeteana V.Voiculescu.Anual se organizeaza manifestari cultural-artistice cum ar fi Festivalul national de poezie V.Voiculescu, Festivalul de tetru comic scurt Ion Baiesu, Festivalul de muzica usoara M.Runceanu.

Municipiul Ramnicu Sarat avand o populatie de 38828 este al doilea oras ca marime din judet ; este situat pe malul stang al raul Ramnic din cadrul Campiei Ramnicului se face remarcat prin : Parcul Central, in vecinatatea Primariei Ramnicu Saratunde gasim exemplare seculare de platani (Platanus acerifolia), Piata Garii, Arhitectura liceelor Stefan cel Mare si AL.Vlahuta,etc.

Orasul Nehoiu este situat la 415 m alt,la 68 km de Buzau si numara 11631 locuitori.Este centru industrial (cherestea,mobila),capat de cale ferata,nod rutier.Dispune de un hotel cu 35 locuri cazare,magazine .Este un oras de un pitoresc deosebit oferit de cadrul natural (muntii Penteleu-Podul Calului) ;iarna, pantele de sub varful Ghergheleu pot fi folosite pentru schi.

Orasul Patarlagele situat in Subcarpatii Buzaului pe raul Buzau la alt.de 265m, numara 6541 locuitori si reprezinta un punct de plecare in excursiile de pe valea Sibiciului spre Colti,Alunis si Nucu. Se face remarcat si ca un centru industrial ( filatura de lana cardata,covoare plusate,extractii de diatomit,nisip cuartos,balast).

Bilantul teritoriului in intravilanul existent

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 98

Page 99: 1 Plam 2005 Buzau

In Planul Urbanbistic General al Municipiului Buzau s-a reconsiderat intravilanul localitatii care include suprafetele de teren ocupate de constructii si suprafetele din teritoriul administrative pe o perioada determinata de 10 ani. Se propune in acest plan o marire a zonei de locuinte si functiuni complementare la 805,93 ha respectiv cu 198,75 ha , a zonei de parcuri , recreere si sport cu 17,3 ha rezultand 171,10 ha, o zona de gospodarire comunala cu 7,6 ha , rezultand 76,85 ha , a zone industriale nord cu 23,36 ha,si a zonei industriale sud cu 19,00 ha, reprezentand o suprafata de 732,06 ha . Unitatile agricole se vor mentine cu suprafete respectiv 119,52 ha.Prin schimbarea limitei zonei centrale aceasta s-a marit cu 7,4 ha ajungand la 24,71 ha.Zona cailor de comunicatie rutiera se mareste cu 16,1 ha , rezultand 224,34 ha, marire impusa de asigurarea noii retele de circulatie, zonei noi si studierea celor existente.Zona caii ferate si zona cu destinatie speciala isi pastreaza suprafata.Suprafata intravilanului propus este de 23316,0 ha cu 280, 47 ha mai mult decat cea existenta.

Zgomotul urban

Monitorizarea poluarii sonore in zonele urbane din judetul Buzau s-a concretizat prin masuratori lunare in patru puncte din municipiul Buzau ( zona NORD, Complex OMI EXPO, zona EST, intersectia E85 cu DN10), intr-un punct din municipiul Rm Sarat (Scoala Ajutatoare ), intr-un punct din Patarlagele si intr-un punct din Nehoiu.

Zgomotul este datorat in primul rand civilizatiei si apoi progresului tehnic, industrializarii, mobilitatii populatiei, mijloacelor de transport.

Acesta reprezinta o suprapunere dezordonata de sunete cu frecvente si intensitati diferite si poate produce reactii directe asupra urechii si chiar a intregului organism. Intensitatea dereglarii produse de zgomot este in raport cu intensitatea, frecventa si durata lui.

Zgomotele puternice produc stresuri destul de grave. Pentru ca o persoana sa se inteleaga bine cu o alta persoana, trebuie ca zgomotul de fond sa fie cu 10 dB sub nivelul de zgomot al convorbirii.

Pentru evitarea unor zgomote ce ar putea depasi normele, se recomanda amplasarea in afara cladirilor de locuit a unor peluze de iarba, flori si arbusti; acolo unde soseaua trece in apropiere de unele cladiri, se recomanda executarea unor panouri de protectie constituite din din arbori sau din diferite materiale care pot reduce zgomotul pana la 10 – 15 dB.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 99

Page 100: 1 Plam 2005 Buzau

Zgomotul datorat circulatiei se poate reduce si printr-o serie de masuri administrative: devierea circulatiei, reducerea numarului de opriri si porniri a autovehiculelor, reglementarea vitezei de circulatie in oras.

In municipiu Buzau s-a realizat in acest sens semaforizarea strazii Unirii care stabate orasul de la un capat la altul si in care se beneficiaza de „ unda verde” , modernizarea soselei de centura si devierea traficului autovehiculelor grele pe aceasta.

Monitorizarea poluarii sonore in judetul Buzau s-a concretizat prin masuratori ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale, in mediul urban.

Masuratorile s-au efectuat cu sonometrul SIP 95. Valorile inregistrate au evidentiat depasiri a L.M.A. conform STAS 10009 / 1988, in municipiul Buzau,in zone cu trafic rutier intens..

In tabelul urmator sunt datele monitorizarii in anul 2004. In luna mai nu s-au facut masuratori deoarece sonmetrul a fost la verificare metrologica.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 100

Page 101: 1 Plam 2005 Buzau

Variatia lunara a zgomotului (in dB) in judetul Buzau

Amplasamente afectate sau contaminate de poluanti: (amplasare, suprafete, descriere, masuri de remediere)

Ca amplasamente afectate de poluanti din punct de vedere al gestiunii deseurilor putem considera terenurile pe care s-au constituit depozite de deseuri menajere si industriale, cit si zonele invecinate acestor depozite. Deoarece aceste depozite au fost

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005

Luna

Punctde

prelev.

Ianu

arie

Feb

ruar

ie

Mar

tie

Apr

ilie

Mai

Iuni

e

Iuli

e

Aug

ust

Sept

embr

ie

Oct

ombr

ie

Noi

embr

ie

Dec

embr

ie

Niv

el Z

gom

ot e

chiv

a-le

nt

conf

orm

ST

AS

1000

9/ 1

988

Zon

a N

OR

DB

uzau

80 70 82,3 72,3 65 82,1 66 68,9 71,2 68,9 72,9 70

Com

plex

O

MI

EX

PO

Buz

au

69 76 80,8 73,4 78,3 82,9 64,8 85 70,4 83,8 71,5 65

Zon

a E

STB

uzau

80 67 80 68,9 84,5 83,1 67,1 88,2 75,8 75,8 72,3 70

Inte

rs.

E85

cu

DN

10B

uzau

77 78 78,4 70,8 68,8 80,7 73,5 61,5 68,5 66,4 75,9 75-85

Neh

oiu

71 65 58 64,9 69,3 65 61,1 70,4 70,3 48,2 67,6 70

Pat

arla

-ge

le

69 72 76,2 68,6 68,8 64,1 65,2 67,2 58,5 57,1 73,1 70

Sc.a

jut.

Rm

.Sa

rat

74,6 77,4 46,4 67,2 76,6 86,4 72,3 75,8 78,1 47,2 77,9 55

101

Page 102: 1 Plam 2005 Buzau

infiintate intr-un moment cind nu se punea un mare accent pe protectia mediului si a populatiei, ele nu sunt prevazute cu dotari speciale.Ca urmare a analizarii situatiei depozitelor de deseuri menajere (amplasare, distanta fata de asezarile umane, fata de rauri etc.) si coroborand cu posibilitatile financiare ale administratiei publice locale, care pe langa costurile de inchidere (bilanturi de mediu, proiecte, cheltuieli materiale, de personal si servicii) trebuie sa ia in consideratie si costurile pentru deschiderea depozitelor zonale si a statiilor de transfer, am estimat inchiderea depozitelor urbane pentru deseuri menajere dupa cum urmeaza:

2017-depozitul Rm.Sarat 2009 - depozitul Nehoiu 2009 - depozitul Buzau

Pentru depozitele din mediul rural, care sunt in numar de 369, se propune deasemenea inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare pina la 16.07.2009 si realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone racordate la statiile de transfer, precum si extinderea serviciilor de salubritate la nivelul localitatilor rurale (extinderea colectarii deseurilor municipale).Pentru sistarea depozitarii in depozitele de deseuri industriale se propune graficul urmator:

31.12.2006-SC RAFINARIA VENUS OILREG SA -Rm.Sarat 31.12.2006-SC DUCTIL STEEL SA Buzau, SC CORD SA Buzau 31.12.2006-SC FERMIT SA Rm.Sarat 16.07.2009-SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA Buzau

In afara de masura inchiderii depozitelor neconforme si redarea in circuitul economic a zonelor afectate se are in vedere si o ierarhizare a optiunilor de gestionare a deseurilor:

minimizarea cantitatilor de deseuri generate; reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate cu 25%, pana in

2010, 50%, pana in 2013 si 65%, pana in 2016; reciclarea deseurilor;

2.2.8.Starea radioactivitatii mediului

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 102

Page 103: 1 Plam 2005 Buzau

Mediul inconjurator contine surse naturale de radiatii, existente de miliarde de ani pe planeta Pamant; acestora, omul le-a adaugat in ultimii aproape o suta de ani si pe cele artificiale create de el. Scopurile supravegherii radioactivitatii sunt:

cunoasterea factorului fizic – radioactivitatea – existent pe Pamant si intr-o buna masura determinant al evolutiei vietii;

evaluarea expunerii omului la radiatii si, dupa caz, luarea de masuri de radioprotectie;

stabilirea oportunitatilor si prioritatilor in refacerea ecologica a zonelor cu radioactivitate crescuta ca urmare a actiunilor umane.

Reteaua nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului

Reteaua nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluarii mediului pe teritoriul Romaniei, din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). Organizarea si functionarea RNSRM se realizeaza in baza Legii protectiei mediului 137/1995, republicata in 2000 si a Ordinului nr. 338/2002 al Ministrului apelor si protectiei mediului.Infiintata in anul 1962, RNSRM constituie o componenta specializata a sistemului national de radioprotectie, care realizeaza supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale privind radioprotectia mediului si asigura indeplinirea responsabilitatilor MMGA privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sanatatii populatiei.La nivelul anului 2004, RNSRM a cuprins un numar de 37 de statii din cadrul Agentiilor de protectia mediului, coordonarea stiintifica si metodologica fiind asigurata de laboratorul national de referinta pentru radioactivitatea mediului din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM, Bucuresti.Statia de Radioactivitatea Mediului Buzau efectueaza in prezent masuratori de radioactivitate beta globala pentru toti factorii de mediu, calcule de concentratii ale radioizotopilor naturali Radon si Toron, cat si supravegherea dozelor gamma absorbite in aer.Statia de Radioactivitate a Mediului Buzau deruleaza un program standard de supraveghere a radioactivitatii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltari si masuratori asigura supravegherea la nivelul judetului, in scopul detectarii cresterilor nivelelor de radioactivitate in mediu si realizarii avertizarii / alarmarii factorilor de decizie.Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situatii normale, cat si procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum si fluxul de date in cazul sesizarii unor depasiri ale pragurilor de atentionare / avertizare / alarmare.

Situatia radioactivitatii mediului pe teritoriul judetului Buzau in anul 2004Programul standard de supraveghere a radioactivitatii mediului

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 103

Page 104: 1 Plam 2005 Buzau

Situatia radioactivitatii mediului pentru judetul Buzau rezulta din masuratorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate si precipitatii atmosferice, ape, sol si vegetatie.

In anul 2004 s-a efectuat un numar de 8479 analize beta globale (imediate si intarziate) si de doza gamma externa. Ponderea numarului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentata in graficul urmator:

In cursul anului 2004 activitatile specifice beta globale determinate nu au evidentiat abateri de la media multianuala si nici nu au fost inregistrate depasiri ale limitelor de avertizare.

In figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limitele de atentionare specifice fiecarui factor de mediu monitorizat valorile medii lunare ale masuratorilor imediate, la nivelul anului 2004 si comparativ pentru perioada 2000-2004, pentru:

-- aerosoli atmosferici

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 104

Page 105: 1 Plam 2005 Buzau

Comparativ,in perioada 2000-2004, valorile activitatii specifice beta globale medii pentru aerosolii atmosferici au evoluat astfel:

--- depuneri atmosferice

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 105

Page 106: 1 Plam 2005 Buzau

Comparativ, in perioada 2000-2004, valorile activitatii beta globale pentru depuneri atmosferice au evoluat astfel:Limita de avertizare in cazul depunerilor atmosferice (masuratori imediate) este de 1000 Bq/mp/zi

--- apa bruta, Raul Buzau

In anul 2004, pentru apa bruta s-au efectuat masuratori imediate si la 5 zile.In perioada 2000-2004, valorile activitatii medii beta globale pentru apa rau Buzau, au evoluat astfel:

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 106

Page 107: 1 Plam 2005 Buzau

--- apa potabila

Pentru perioada 2000-2004, evolutia valorilor activitatii beta globale masurate pentru apa potabila a fost urmatoarea:

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 107

Page 108: 1 Plam 2005 Buzau

Concentratiile izotopilor radioactivi naturali Radon si Toron calculate s-au situat in limitele specifice teritoriului judetului . Valoarea medie anuala a fost de 4,4 Bq/m3

pentru Rn si 0,24 Bq/m3 pentru Tn.

Valorile orare ale debitului de doza gamma externa nu au prezentat depasiri ale limitelor de avertizare , variind intre 0,039 0,094 Gy/h. Maxima anuala s-a inregistrat in luna ianuarie 2004.

Nivelul mediu anual al radioactivitatii factorilor de mediu, masurat in cursul anului 2004 este in continua scadere fata de nivelul din perioada accidentului de la Cernobil. La nivelul anului 2004, principala sursa de contaminare artificiala a judetului a fost reprezentata de procesele de resuspensie de pe sol.

Programe speciale de supraveghere

In cursul anului 2004 Statia de Radioactivitatea Mediului Buzau a executat prelevari si masuratori de probe in afara Programului Standard pentru urmarirea radioactivitatii beta globale a unui foraj din municipiul Buzau.

--- apa de adancime – foraj BuzauIn anul 2004, s-au facut recoltari zilnice de apa de adancime provenind din forajul din zona Crang a orasului Buzau. In anul 2004 masuratorile pentru apa de adancime au fost numai masuratori imediate.Se mentioneaza ca la nivelul anului 2004 nu s-au inregistrat depasiri ale limitei de avertizare pentru acest factor de mediu.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 108

Page 109: 1 Plam 2005 Buzau

2.2.10. POLUARI ACCIDENTALE

In judetul Buzau in anul 2004 s-au inregistrat doua poluari accidentale si anume : prima-un atac la conducta de transport motorina in zona Galbinasi , conducta

ce apartine societatii SC PETROTRANS SA Ploiesti , ca urmare a deversarii motorinei , s-a poluat solul ;

iar a doua poluare s-a datorat spargerii la conducta de transport titei Monteoru–Berca a societatii SC CONPET SA Ploiesti in zona podului peste paraul Niscov, din localitatea Niscov .

In cele doua cazuri de poluari accidentale au fost luate masuri de depoluare si de remediere a mediului afectat , iar cele doua societati au fost sanctionate contraventional pentru nesupravegherea instalatiei, conform prevederilor L.P.M. 137/1995 cu completarile si modificarile ulterioare.

Precizari cu privire la poluarile accidentale :

I Prima poluare : data si locul : 08.06.2004-localitatea Galbinasi ; poluantul : motorina ; cauze : atac la conducta magistrala de transport motorina Ploiesti-Constanta ; efecte inregistrate : - suprafata afectata 5225 mp , pe o suprafata de cca 3 mp

adancimea solului afectat a fost de 120 cm ( in zona atacului ) ; pe o suprafata de cca 2600 mp solul a fost afectat la o adancime de 2-3 cm , marginile suprafetei afectate ( fiind acoperite de vegetatie) a fost doar stropita cu produs petrolier ;

masuri de remediere : au fost efectuate lucrari de depoluare a solului afectat ;

II A doua poluare :

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 109

Page 110: 1 Plam 2005 Buzau

data si locul : 12.08.2004-localitatea Niscov ; poluantul : titei ; cauze : spargerea conductei de transport titei Monteoru-Berca ; efecte inregistrate : ca urmare a spargerii conductei s-au scurs cca 100 l titei pe

sol si in cursul de apa Niscov ; masuri de remediere :

1. efectuarea unui dig de pamant si gropi de colectare in aval pentru colectarea produsului petrolier scurs ;

2. efectuarea de baraje cu baloti de paie , fese absorbante si material absorbant PEAT SORB pe luciul de apa afectat ;

3. decopertarea solului afectat ;4. remedierea conductei.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 110

Page 111: 1 Plam 2005 Buzau

2.2.11. ZONE CRITICE PE TERITORIUL JUDETULUI

Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane

Sursele de poluare cele mai importante care afecteaza indeosebi apa de suprafata precum si apele subterane :

Nr. crt.

Bazinul hidrografic Sursa de poluare

1 Ialomita RAM Buzau2 SC DUCTIL SA Buzau

Sursele majore de poluare a apelor de suprafata din judetul Buzau

Zonele in care se inregistreaza poluari ale apelor subterane cu diversi poluanti proveniti din agricultura:

Nr. Crt.

Denumire zona poluata

Denumire acvifer Bazin hidrografic

Suprafata acvifer poluat

(Km2)

Interval concentratii de azotati

(>50 mg/l)

Cauze

1. Manasia – Glodeanu Sarat - Cioranca

Freatic(nisipuri) Ialomita-Calmatui

767.014 52,21-178,75 Poluare cu nitrati din ingrasaminte minerale si pesticide

2. Scanteia-Valea Ciorii

Freatic(Strate de Fratesti)

Ialomita-Buzau

215.763 51,65-63,05 Poluare cu nitrati din ingrasaminte minerale si pesticide

3. Luciu-Giurgeni

Freatic(nisipuri) Dunare 4.489 4.49 Poluare cu nitrati din ingrasaminte minerale si pesticide

4. Silistratu Freatic(nisip aluvionar)

Buzau 236.747 70,40 Poluare cu nitrati din ingrasaminte minerale si pesticide

5. Cilibia Freatic(nisip aluvionar)

Buzau 1.973 192,75 Poluare cu nitrati din ingrasaminte minerale si pesticide

6. Vernesti Freatic 2.972 Poluare cu nitrati din ingrasaminte minerale si pesticide

Mai pot fi considerate zone critice pentru factorul de mediu sol , pt. apele subterane si de suprafata depozitele de deseuri menajere si industriale din judet 

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 111

Page 112: 1 Plam 2005 Buzau

Depozitele de deseuri industriale din judetul Buzau :

Nume agent economic Tip depozit Clasa depozit Suprafata ocupata (ha)

SC DUCTIL STEEL SA BUZAU, SC CORD SA BUZAU

B namol DIP 0.8

SC FERMIT SA RM.SARAT Depozit DIP 2

SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA BUZAU - fosta SC DUCTIL IRON POWDER SA BUZAU

HZC DINP 0.300

SC RAFINARIA "VENUS OILREG" SA RM. SARAT

B des petrol DIP 6.2

Depozitele de deseuri menajere urbane din judet care exercita presiuni asupra factorilor de mediu :

Nume depozit Suprafata ocupata (ha)

An deschidere Distanta apa de suprafata (m)

Adancme apa subterana (m)

Depozit mixt orasenesc Nehoiu 0.1 2001 4 4Depozit mixt Buzau (depozitare sistata) 10 1975 50 4.5

Depozit mixt municipal Rm.Sarat 2 1980 650 30

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 112

Page 113: 1 Plam 2005 Buzau

CAPITOLUL III. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE IN JUDETUL BUZAU

3.1.Descrierea metodologiei de identificare, caracterizare si evaluare a problemelor/aspectelor de mediu

Identificarea problemelor de mediu

Pentru identificarea problemelor de mediu au fost identificate principalele surse de date existente si s-au trimis chestionare de mediu la toate primariile din judet, la agentii ecologi voluntari , precum si tuturor membrilor Comitetului de Coordonare si ai Grupului de Lucru. Raspunsurile la aceste chestionare au constituit o sursa importanta de informatii asupra principalelor probleme de mediu ale comunitatii.Agentia de Protectie a Mediului Buzau, prin datele pe care le detine, a constituit cea mai completa si mai importanta sursa de informatii pentru identificarea, caracterizarea si evaluarea problemelor de mediu.. Definirea problemelor de mediu

Prin natura lor, problemele mediului accepta cu greu definitii si limite clare, prin urmare au fost abordate intr-un mod care sa nu izoleze mediul de toate celelalte activitati si considerente.

Problema de mediu a fost definita, in cea mai mare parte, ca fiind efectul pe care cauza il genereaza in mediu. Unde nu a fost posibila o asemenea abordare, problema de mediu a fost plasata intre cauza si efect, ea definind o stare de criza existenta. Definirea problemei de mediu este importanta pentru ordonarea problemelor de mediu. Problema de mediu trebuie clar definita si pentru ca aceasta va determina in mare masura solutia ei si calea prin care aceasta solutie va fi implementata.

3.2.Caracterizarea si analiza problemelor de mediu identificate

Metoda utilizata pentru caracterizarea si analiza problemelor de mediu este Analiza Comparativa a Riscului.Pentru caracterizarea problemelor de mediu prin Analizele Comparative de Risc s-a utilizat urmatoarea terminologie:

Factori de stres -se definesc drept poluanti chimici sau impacturile fizice care afecteaza speciile individuale;

Sursele - se definesc drept activitatile umane care genereaza factori de stres in mediu.Unii factori de stres au o singura sursa, in timp ce altii provin dintr-o multitudine de surse. In mod similar multe surse genereaza o multitudine de factori de stres;

Impactul - acesta serveste la evaluarea problemelor de mediu;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 113

Page 114: 1 Plam 2005 Buzau

S-a studiat impactul asupra: Sanatatii umane – Factorii de stres chimici si biologici pot genera o diversitate

de probleme de sanatate. Factorii de stres care afecteaza sanatatea umana sunt, in general, cancerigeni si necancerigeni;

Sanatatii ecologice – Include efecte adverse asupra sistemelor ecologice si asupra speciilor individuale de plante si animale din cadrul acestor sisteme;

Calitatii vietii – Calitatea vietii cuprinde efecte adverse asupra valorilor sociale si economice, ca de exemplu diminuarea oportunitatilor recreative, diminuarea activitatilor bazate pe resursele naturale etc.

Aceste categorii de impact au fost evaluate in raport cu: Scara - definita ca magnitudinea si/sau aria impactului; Severitatea – definita ca intensitata impactului ; Persistenta / reversibilitatea – in ceea ce priveste persistenta, impactul poate

dura citiva ani sau citeva secole. In ceea ce priveste reversibilitatea se pune problema evaluarii timpului necesar diparitiei impactului dupa disparitia sursei.

Efectul negativ al impactului a fost analizat in relatia cu sanatatea umana, mediul natural si calitatea vietii in functie de magnitudine, intensitate, persistenta /reversibilitate.

Evaluarea problemelor de mediu

Evaluarea problemelor de mediu reprezinta un profil al conditiilor de mediu existente in teritoriul administrativ al judetului Buzau. Acest profil, la rindul sau, reprezinta o imagine cit mai clara a starii actuale a factorilor de mediu. Practica de evaluare a problemelor de mediu pentru PLAM Buzau a abordat acest proces in primul rind ca pe un mijloc de inventariere a conditiilor de mediu si apoi ca o baza pentru ordonarea problemelor de mediu.Evaluarea problemelor de mediu implica analizarea conditiilor de mediu ale comunitatii , luandu-se in considerare starea calitatii aerului, apei si solului si descrie efectele problemelor de mediu exprimate prin amenintari asupra sanatatii umane, sanatatii mediului si calitatii vietii.Obiectivele procesului de evaluare au fost:

Furnizarea unei analize clare a problemelor de mediu pentru comunitate; Furnizarea informatiilor privind impactul activitatilor institutiilor publice,

private si individuale asupra mediului, precum si modul in care acestea pot imbunatati si proteja mediul;

Stabilirea unui nivel initial al conditiilor de mediu care sa constitue reperul fata de care se va masura eficienta actiunilor de imbunatatire;

Constientizarea publicului in raport cu problemele de mediu; Facilitarea stabilirii relatiilor si parteneriatului intre participanti, ceea ce poate

conduce la noi oportunitati de actiune.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 114

Page 115: 1 Plam 2005 Buzau

Selectarea metodologiei de evaluare a problemelor de mediu

Procesul de evaluare a problemelor de mediu a putut fi abordat printr-o gama larga de metode. Metodologiile difera in functie de nivelul de complexitate, cerintele privind datele, costurile si timpul necesar.Exista doua categorii principale de evaluari:

Evaluari participative; Evaluari – expert.

Evaluarile participative se bazeaza pe implicarea publicului, in special a membrilor Grupurilor de Lucru.Evaluarea participativa, in cadrul Grupurilor de Lucru a constat in :

identificarea poluatorilor din cadrul comunitatii; identificarea tipurilor de poluatori si, unde a fost posibil, cantitatea acestora; analizarea posibilelor efecte ale poluantilor; analizarea situatiilor cand diverse grupuri de locuitori sunt expusi unei poluari

mai accentuate in comparatie cu altii; analiza infrastructurii la nivel de judet; analiza transportului urban, a problematicii de urbanism. analiza aspectelor legate de conformarea legislatiei cu directivele sectoriale ale

UE. Evaluarile expert sunt metodologii mai formalizate care utilizeaza metode stiintifice si statistice pentru evaluarea si fundamentarea problemelor de mediu si sunt efectuate de catre experti. Datorita resurselor limitate, (persoanele disponibile pentru realizarea evaluarii , disponibilitatile privind datele, fondurile si timpul) a fost dificil sau chiar imposibil sa se recurga la un asemenea tip de abordare a evaluarii pentru toate problemele de mediu identificate.Cele doua categorii de metode nu se exclud reciproc. In limita posibilitatilor, problemele de mediu au fost evaluate prin cumularea acestor metode, obtinandu-se astfel evaluari care se bazeaza atit pe informatii stiintifice cit si pe implicarea publicului.

Pentru procesul de evaluare s-au luat in considerare urmatoarele aspecte: Cerintele de aderare la UE;

Deoarece Romania se afla in plin proces de aderare la UE, este important de luat in considerare indeplinirea cerintelor in domeniul protectiei mediului. De aceea PLAM trebuie sa includa recomandarile UE referitoare la urmatoarele domenii:- Tratarea apelor uzate urbane;- Controlul Integrat al Poluarii;- Directiva cadru pentru Deseuri;- Directiva cadru pentru Apa.

Posibilitati limitate de control ale autoritatilor locale/judetene asupra poluatorilor

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 115

Page 116: 1 Plam 2005 Buzau

Autoritatile locale se afla in incapacitatea de a implementa obiectivele si masurile incluse in PLAM, de aceea eforturile trebuie concentrate catre activitati ce pot inlocui controlul direct al poluatorilor: informarea, educarea, promovarea si implementarea masurilor.

Dificultatile economice si conditiile socialeNu toate problemele de mediu identificate pot fi rezolvate, chiar daca unele dintre ele reprezinta prioritati. In identificarea actiunilor s-au luat in considerare conditiile economice si sociale existente la nivelul judetului, pentru a preveni deteriorarea ulterioara acestora.

Pentru identificarea, caracterizarea si evaluarea problemelor de mediu, lipsa datelor si informatiilor de mediu a constituit una din cele mai serioase probleme. In perioada de timp alocata procesului PLAM nu a fost posibil ca aceasta problema sa poata fi rezolvata, datorita lipsei bazelor de date, accesibilitatii dificile, acolo unde ele exista, cat si datorita resurselor limitate alocate procesului PLAM.

Iesirea din impas s-a facut pe mai multe cai: Utilizarea datelor existente pentru alte zone similare (chiar din alte tari); Utilizarea de estimari cantitative, bazate pe metode stiintifice, efectuate de

persoanele din GL, cu inalta calificare si experienta; Utilizarea de evaluari calitative sau semicantitative efectuate de persoane cu

experienta si capacitate de expertiza din GL, cu mentionarea limitarilor privind acuratetea datelor;

Utilizarea de informatii furnizate de ONG-uri si cetateni; Definirea si caracterizarea calitativa a unei probleme de mediu, prin

cooperarea participantilor din GL.

In situatia in care nu a fost posibila nici macar o evaluare intuitiva, a trebuit sa se renunte la includerea in evaluare a acestor probleme, chiar daca s-a recunoscut ca acestea sunt in mod real probleme de mediu.

3.3.Ierarhizarea si sinteza problemelor/aspectelor de mediu identificate

Ierarhizarea problemelor de mediu

Ierarhizarea problemelor de mediu reprezinta ordonarea problemelor de mediu, in functie de severitatea lor, evaluate in raport cu impactul asupra sanatatii populatiei, sanatatii sistemelor ecologice si a calitatii vietii.

Metoda analizei multicriteriale (metoda bazata pe formule)

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 116

Page 117: 1 Plam 2005 Buzau

Metoda imparte o probleme de mediu in mai multe parti. Fiecare parte este apoi evaluata si recombinata matematic pentru a obtine un rezultat final.

Pentru PLAM Buzau s-a selectat ca metoda de ierarhizare metoda bazata pe formule, cu specificarea ca asigurarea unui echilibru intre diferitele consideratii nu a fost un lucru usor, considerand varietatea mare de factori care au trebuit luati in considerare, si datele disponibile, care au fost adesea de o calitate indoielnica.

Criteriile si procedura de ierarhizare prin metoda analizei multicriteriale

Criterii selectate pentru ierarhizare:

1 - in ce masura problema afecteaza sanatatea umana.Fundamentare: pericolul existent sau potential asupra vietii umane este inacceptabil. Sanatatea publica trebuie protejata.

2 - in ce masura problema afecteaza mediul.Fundamentare: necesitatea refacerii, protejarii si conservarii naturii si biodiversitatii. Un mediu natural bogat si sanatos si resurse naturale bine protejate sunt conditii esentiale pentru o dezvoltare durabila.

3 – in ce masura problema afecteaza calitatea vietii pentru locuitorii din aria PLAM.Fundamentare : imbunatatirea conditiilor de viata, reducerea riscului si diminuarea neplacerilor sunt aspecte importante pentru o societate civilizata.

Fiecarui criteriu i s-a asociat o scara calitativa si anume: mare, mediu, redus.Scarii calitative i s-a asociat o scara cantitativa:- Criterii ierarhizare ( 1,2,3 ): mare=3, mediu=2 redus=1.

Fiecarui criteriu i s-a asociat o pondere:criteriul 1 - pondere 5;criteriul 2 - pondere 4;criteriul 3 -pondere 3.

Scorul pe criterii s-a calculat inmultind scara cantitativa cu ponderea criteriului.Scorul pe problema este egal cu suma scorurilor pe criterii.Ierarhizarea categoriilor de probleme s-a efectuat in ordinea descrescanda a mediei aritmetice pentru problemele individuale din fiecare categorie.

Avantajele metodei: Poate fi aplicata intregului process de ierarhizare si prioritizare;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 117

Page 118: 1 Plam 2005 Buzau

In aceasta abordare rationamentele bazate pe valori au un rol mai important decit in alte tipuri de metodologii, mai mult sau mai putin cantitative. Rationamentele bazate pe valori sunt necesare pentru a determina ce criterii sunt necesare, cum pot fi ele ponderate si combinate;

Formulele pot fi foarte explicite in ceea ce priveste relatiile dintre diferite criterii, deoarece aceleasi criterii se aplica tuturor problemelor;

Formulele pot asigura o imagine clara a modului in care este generata ordonarea.

Limitari metodologice: Formulele construite neadecvat pot genera rezultate incorecte. Acest lucru nu

se datoreaza erorilor matematice, ci faptului ca participantii nu pot avea o intelegere clara a consecintelor alegerii ponderilor si/sau ecuatiilor;

Pot fi foarte explicite in ceea ce priveste modul de obtinere a rezultatelor ierarhizarii si prioritizarii, dar nu sunt clare in ceea ce priveste selectarea criteriilor sau alocarea anumitor valori pentru unii factori;

Crearea unei false impresii privind precizia si nivelul de intelegere a riscurilor, pentru sanatate si mediu;

Convertirea aprecierilor si datelor in scoruri numerice reclama testarea formulelor pentru diferite ipoteze, pentru a li se asigura comportarea dorita.

Intr-o prima etapa s-a obtinut o lista exhaustiva de probleme si aspecte de mediu identificate, pe baza careia s-a realizat ulterior o lista mai sintetica, care a stat la baza ordonarii finale a problemelor de mediu.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 118

Page 119: 1 Plam 2005 Buzau

Prioritati identificate

PROBLEMA

PM0 POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA

1 Poluarea apelor de suprafata din surse controlate (statii de epurare uzate fizic, sub- sau supradimensionate)

2 Poluarea apelor de suprafata din surse necontrolate (deseuri: rumegus, deseuri menajere, gunoi de grajd etc., ape uzate menajere si industriale)

PM1 POLUAREA APELOR SUBTERANE

1 Poluarea apelor subterane cu poluanti specifici proveniti din agricultura (ingrasaminte, produse de uz fitosanitar)

PM2 CANTITATEA SI CALITATEA APEI POTABILE

1 Apa potabila la parametrii cantitativi si calitativi necorespunzatori

PM3 POLUAREA ATMOSFEREI

1. Emisii de gaze cu efect de sera de la depozitele de deseuri menajere.2. Emisii de COV de la statiile de benzina si terminale3. Emisii de poluanti in atmosfera proveniti din instalatii mari de ardere4. Emisii de COV provenite din anumite activitati si instalatii

industriale5. Emisii de poluanti in atmosfera proveniti din activitatile care intra sub

incidenta Directivei IPPC6. Emisii de noxe provenite din transport

PM4 POLUAREA FONICA

1 Poluarea fonica datorata traficului autosi nerespectarii planurilor de sistematizare

PM5 POLUAREA SOLULUI

1 Poluarea solului datorata sectorului agricol (depozitarea si utilizarea nerationala a ingrasamintelor si produselor de uz fitosanitar)

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 119

Page 120: 1 Plam 2005 Buzau

2 Poluarea solului cu poluanti specifici rezultati din transportul substantelor periculoase

PM6 CONSERVAREA BIODIVERSITATII SI A HABITATELOR NATURALE

1 Exploatarea resurselor naturale peste potentialul de regenerare si capacitatea de suport a ecosistemelor

2 Afectarea starii normale a fondului forestier prin actiuni conjuncturale de valorificare a produselor padurii

3 Degradarea terenurilor prin eroziune , alunecari de teren4 Deficitul zonelor ocupate de padure in zona culturilor agricole5 Starea anormala a fondului piscicol indusa de gestionarea neecologica

a terenurilor bazinelor hidrografice6 Afectarea patrimoniului natural al ariilor naturale protejatePM7 GESTIUNEA DESEURILOR

1 Depozite neconforme pentru deseurile industriale si menajere2 Slaba reprezentare a sistemelor moderne de colectare, transport,

depozitare intermediara (statii de transfer) si prelucrare (statii de compost) a deseurilor menajere in zona urbana si rurala

3 Solutii costisitoare pentru eliminarea deseurilor de produse de uz fitosanitar

4 Slaba reprezentare a sistemelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie

PM8 ASPECTE LEGATE DE EDUCATIE

1. Comunitatea nu este pregatita sa se implice activ, sa intervina pentru ameliorarea conditiilor de mediu

PM9 URBANISM SI MEDIU

1. Spatii verzi in intravilan insuficiente si prost administrate

CAPITOLUL IV. Acţiuni strategice pentru protecţia mediului în judeţul Buzau

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 120

Page 121: 1 Plam 2005 Buzau

4.1.Introducere

Planificarea actiunilor de mediu la nivel local trebuie sa fie complementara planurilor de dezvoltare regionala, judeteana si nationala. Relatia stabilita pe baza unei asfel de abordari poate fi exprimata prin urmatoarele elemente:

Planurile de Dezvoltare stabilesc prioritatile de dezvoltare; Aceste masuri de dezvoltare impun luarea in considerare a problemelor de

mediu si, mai ales reducerea impactului de mediu a proiectelor de dezvoltare; Masurile continute in Planurile de Dezvoltare vor genera presiuni asupra

mediului.Planul local de actiune pentru mediu trebuie sa cuprinda, dar nu neaparat sa limiteze masurile necesare pentru minimizarea impactului planurilor de dezvoltare asupra mediului.Planul local de actiune pentru mediu este armonizat cu planurile si programele din alte sectoare orizontale si stabileste o relatie verticala intre planificarea regionala, pe de o parte si cea nationala si locala, pe de alta parte. Prioritatile si obiectivele PLAM trebuie sa fie armonizate cu prioritatile si obiectivele nationale si cu planurile si programele la nivel national si local.

4.2.Stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor

Scopul PLAM in judetul Buzau a fost conceput sa indice directia strategica a eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemelor de mediu si posibilitatea construirii unui consens al participantilor asupra a ceea ce se spera a se realiza intr-un anumit interval de timp:

Facilitarea atingerii unui consens intre principalii factori implicati : sectorul public, sectorul privat, comunitatea in ansamblul ei, asupra celor mai urgente probleme de protectie a mediului;

Sprijinirea unui complex de politici, reforme institutionale si investitii in care toti factorii implicati sa joace un rol corespunzator.

Obiectivele de mediu au fost stabilite sa exprime intr-un mod sintetic tipurile de actiuni esential a fi realizate intr-o perioada de timp. Ele reprezinta cadrul care asigura formularea si implementarea unui set coerent de actiuni.S-a urmarit ca obiectivele de mediu sa aiba urmatoarele caracteristici:

sa fie specifice problemei de mediu; sa fie cuantificabile; sa fie realizabile; sa fie relevante; sa poate fi realizate intr-o perioada de timp definita.

Identificarea actiunilorActiunile identificate se concentreza pe indeplinirea obiectiveler generale si specifice.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 121

Page 122: 1 Plam 2005 Buzau

Tipurile de actiuni identificate: Actiuni tehnologice Actiuni de informare si educare Masuri economice Masuri legislative Actiuni organizatorice Actiuni de neconformare

4.3.Identificarea priorităţilor pentru acţiune

Stabilirea prioritatilor de actiune constitue o baza pentru identificarea a ce nu trebuie facut acum cat si la identificarea a ceea ce trebuie facut de urgenta pentru ameliorarea conditiilor de mediu. Planul Local de Actiune pentru Mediu considera prioritare actiunile care:

Previn deteriorarea mediului. Prevenirea este intotdeauna mai ieftina decat anularea sau reducerea efectelor, odata ce acestea au aparut;

Conduc la rezolvarea simultana a unor probleme si evita transferul problemelor de la o componenta a mediului la alta;

Asigura cel mai inalt raport beneficiu-cost, pe termen scurt si mediu. In stabilirea actiunilor de mediu ceea ce conteaza este marimea raportului dintre beneficii si costuri, care ne indica in ce masura ameliorarea calitatii mediului poate fi obtinuta prin cheltuirea unor sume de bani intr-o directie , mai degraba decat in alta. Se vor acorda prioritate rezolvarii acelor probleme de mediu care:

afecteaza sanatatea populatiei, considerand ca daunele aduse sanatatii populatiei constitue principalul cost al deteriorarii mediului;

sunt prezente in planurile si strategiile judetene, nationale, regionale ca prioritati reprezentative;

Se conformeaza cu durata de tranzitie necesara transpunerii si implementarii legislatiei UE;

Prezinta fezabilitate tehnica; Sunt acceptate si sprijinite de public sau de catre administratia locala; Vizeaza asigurarea fluxurilor de informatii si pregatirea partenerilor pentru

atragerea de finantari necesare rezolvarii problemelor, precum si acele actiuni care genereaza/ gestioneaza informatie relevanta de mediu.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 122

Page 123: 1 Plam 2005 Buzau

4.4.Matricile – plan pentru solutionarea problemelor de mediu prioritare MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 0– POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific

Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/Indicatori pentru fiecare tinta

Termen Responsabil

1. Poluarea apelor de suprafata

1.1.Prevenirea poluarii apelor de suprafata din surse controlate (statii de epurare uzate fizic, subdimensionate)

1.1.1.Protejarea mediului prin inlaturarea efectelor negative create de evacuarea apelor uzate orasenesti si a apelor uzate din anumite sectoare industriale.

1.1.1.1.Crearea , extinerea si reabilitarea retelelor de canalizare

Asigurarea cu sisteme de colectare a apelor uzate orasenesti pentru toate aglomerarile cu peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.);

Numar de proiecte implementate; procent de implementare;km de retea

2018 Directia Apelor Buzau-Ialomita,Consiliul Judetean Buzau;Consiliile Locale

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 123

Page 124: 1 Plam 2005 Buzau

1.1.1.2..Amenajarea sau modernizarea de statii de epurare

Toate aglomerarile cu peste 2000 l.e sa fie echipate cu statii de epurare , la un nivel de epurare specific :-tratare secundara pentru aglomerari mai mici de 10 000 l.e ;-tratare tertiara pentru aglomerari cu peste 10 000 l.e/

Numar de proiecte implementate;Procent de implementare

2018 Directia Apelor Buzau-Ialomita,Consiliul Judetean Buzau;Consiliile Locale

1.2.Prevenirea poluarii apelor de suprafata din surse necontrolate

1.2.1.Reglementarea activitatilor desfasurate de agentii economici potentiali poluatori

1.2.1.1.Identificarea potentialilor poluatori

Autorizarea tuturor agentilor economici identificati/

2007 APM Buzau;GNM Buzau;ANAR-DAIB

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 124

Page 125: 1 Plam 2005 Buzau

( rumegus , deseuri menajere , gunoi de grajd, ape uzate menajere si industriale)

Nr. autorizatii emise/nr. total de potentiali poluatori identificati

1.2.1.2. Eliberarea autorizatiilor de mediu pentru potentialii poluatori

1.2.2.1.Urmarirea modului de conformformare

Verificarea periodica a conformarii /

Nr. de controale efectuate;nr. de sesizari; nr si valoarea amenzilor

permanent GNM,ANAR-DAIB,APM Buzau

MATRICE – PLAN pentru PROBLEMA PM1– POLUAREA APELOR SUBTERANE

ProblemaObiectiv general Obiectiv specific Actiuni propuse pentru

atingerea fiecarui obiectiv specific

Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/Indicatori pentru fiecare tinta

Termen Responsabil

1Poluarea apelor subterane cu poluanti proveniti din surse agricole

1.Respectarea si aplicarea Planului de Actiune pentru protectia apelor

1.1.Reducerea poluarii produsa sau indusa de nitratii din surse agricole;

1.1.1.Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari

Incadrarea in normele stabilite de CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE/

permanent Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 125

Page 126: 1 Plam 2005 Buzau

impotriva poluarii provenite din surse agricole

Concentratia de azot din apele subterane

1.1.2.Stabilirea unor programe corespunzatoare de monitorizare si control

1.2.Rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice.

1.2.1.Gestionarea ecologica, in cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane –ape uzate provenite din activitate

Folosirea cantitatilor de azot in conformitate cu legislatia europeana/

Concentratia de azot din apele subterane

Permanent Titularii activitatilorDA Buzau-Ialomita

1.2.2.Utilizarea unui management ecologic al folosirii ingrasamintelor naturale si sintetice

MATRICE –PLAN pentru PM 2 - CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE

Problema Obiectiv general Obiectiv specific Actiuni propuse pentru realizarea fiecarui obiectiv specific

Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/Indicatori pentru fiecare tinta

Termene prevazute pentru finalizare

Responsabil

1.Apa potabila la parametri cantitativi si calitativi necorespunzatori

1.1.Imbunatatirea calitatii apei potabile furnizate populatiei

1.1.2.Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurilor sistemelor centralizate de

1.1.1.1.Monitorizarea calitatii apei potabile in intregul judet de catre Ministerul Sanatatii si producatorii si distribuitorii de apa potabila 

Asigurarea calitatii apei potabile in conformitate cu prevederile Legii nr. 311/2004 privind

2015 Consiliile Locale;Consiliul Judetean;DSP;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 126

Page 127: 1 Plam 2005 Buzau

alimentare cu apa potabila

modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 /

Nr. de proiecte; Km. de retea reabilitata;Km. de retea nou infiintata

DABuzau-Ialomita

1.1.1.2 Reabilitarea tehnologiilor de tratare1.1.1.3 Reabilitarea si extinderea retelelor de distributie a apei potabile

2.Consum mare de apa comparativ cu tarile UE

2.Utilizarea durabila a resurselor de apa din judetul Buzau

2.1Reducerea consumului de apa prin diminuarea pierderilor din sistemele de alimentare cu apa potabila

2.1.1.Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa

Respectarea normelor cantitative de gestiune a apei/

Volume si debite de apa livrate siconsumate;Nivelul pierderilor;Numar de proiecte;Procent de implementare

2015 APM;Consiliul Judetean;Consiliile Locale;DABuzau-IalomitaAgentii economici;ONG;

2.1.2.Contorizarea tuturor consumatorilor

2.1.3.Programe de constientizare atat a autoritatilor locale cat si a populatiei

2.1.4.Masuri financiare stimulative- introducerea unor sisteme de tarifare diferentiata in functie de nivelul consumului de apa, avantajoase in cazul consumului sub medie.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 127

Page 128: 1 Plam 2005 Buzau

MATRICE-PLAN pentru PROBLEMA PM 03 - POLUAREA ATMOSFEREI

ProblemaObiectiv general

Obiectiv specific Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv

specific

Tinte pentru realizarea

fiecarui obiectiv specific/

Indicatori pentru fiecaretinta

Termene prevazute

pentru finalizare

Responsabil

1. Emisii de gaze cu efect de sera de le depozitele de deseuri menajere

1.1.Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile legislative in vigoare

1.1.1.Reducerea emisiilor din haldele inactive (abandonate sau inchise ) si active de deseuri industriale si menajere rezultate din descompunerea deseurilor biodegradabile

1.1.1.2.Proiect pilot de colectare a gazelor emise si de folosire a acestora ca sursa de energie

Cel putin 1proiect implementat/

Procent de implementare

2010 Consiliul Judetean,Consiliile Locale,Agentii Economici

1.1.1.3.Reconstructia ecologica a depozitelor de deseuri menajere si industriale inactive, prin acoperire, inierbare sau impadurire(conform proiectelor de onchidere)

Cel putin 1proiect implementat/

Procent de implementare

2017

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 128

Page 129: 1 Plam 2005 Buzau

2..Emisii de COV de la statiile de benzina si terminale

2.1.Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile legislative in vigoare

2.1.1.Limitarea emisiilor de compusi organici volatili(COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service

2.1.1.1.Conformarea instalatiilor de depozitare a benzinei la terminale

Toti detinatorii de instalatii de depozitare, transport si distributie a benzinei sa se conformeze prevederilor legale/

Numar de instalatii conforme /numarul total de instalatii

2009 Agentii economici;APM Buzau;GNM Buzau

2.1.1.2.Conformarea instalatiilor de incarcare si descarcare a containerelor mobile la terminale

2.1.1.3.Conformarea instalatiilor de incarcare si descarcare a containarelor mobile la terminale

2.1.1.4.Conformarea containarelor mobile

2.1.1.5.Conformarea activitatilor de incarcare in instalatiile de depozitare la statiile de depozitare a benzinei

3.Emisii de poluanti in atmosfera proveniti din instalatii mari de ardere

3.1.Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile

3.1.1.Limitarea emisiilor anumitor poluanti ( dioxid de

3.1.1.1.Realizarea masurilor de retehnologizare conform cerintelor domeniului controlului poluarii industriale ,

Toti detinatorii de instalatii mari de depozitare, transport si

2007 Agentii economici;APM Buzau

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 129

Page 130: 1 Plam 2005 Buzau

legislative in vigoare

sulf,oxizi de azot si pulberi) in aer , proveniti din instalatii mari de ardere ( puterea termica nominala este egala cu sau mai mare decat 50 MWt , indiferent de tipul de combustibil folosit)

respectiv aplicand recomandarile ghidurilor de referinta privind ”cele mai bune tehnici disponibile”(BREF) in atingerea valorilor limita de emisie

distributir sa se conformeze prevederilor legale/

Numar de instalatii conforme /numarul total de instalatii

3.1.1.2.Relizarea masuratorilor pentru poluantii de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi in conformitate cu prevederile standardelor CEN (ISO sau standarde nationale echivalente din punct de vedere stiintific)

4..Emisii de COV provenite din anumite activitati si instalatii industriale

4.1.Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile legislative in vigoare

4.1.1.Respectarea valorilor limita de emisie pentru compusii organici volatili(COV) in gazele reziduale si in emisiile fugitive, sau a valorilor limita ale emisiilor totale de COV

4.1.1.1Aplicarea unei scheme de reducere care va asigura reducerea emisiilor de COV din instalatii

Toti agentii economici care au activitati si instalatii industriale ce au emisii de COV provenite din utilizarea solventilor organici sa se conformeze prevederilor legale/

Numar de instalatii conforme /numarul total de instalatii

2007 Agentii economici, GNM Buzau,APM Buzau

5..Emisii de poluanti in atmosfera proveniti din activitatile desfasurate in instalatiile IPPC

5.1.Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile legislative in

5.1.2.Realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si controlul poluarii

5.1.1.1.Realizarea, actualizarea permanenta a evidentei bazei de date IPPC la nivel local/autorizarea instalatiilor

Implementarea de masuri de prevenire

Permanent APM BuzauGNM Buzau;Agentii economici

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 130

Page 131: 1 Plam 2005 Buzau

vigoare provenita de la activitatile desfasurate in instalatiile IPPC

a emisiilor in atmosfera, apa si sol , inclusiv a masurilor privind managementul deseurilor , pentru toate activitatile desfasurate in instalatiile IPPC din judetul Buzau/

Nr. autorizatii integrate emise/nr. instalatii;

5.1.1.2.Realizarea controlului conformarii activitatilor pentru care au fost emise autorizatii integrate de mediu

Permanent incepand din 2006

APM Buzau, GNM Buzau

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 131

Page 132: 1 Plam 2005 Buzau

nr. de masuri realizate; valorile masuratorilor

Permanent APM BuzauGNM Buzau;Agentii economici

5.1.1.3.Asigurarea monitorizarii activitatilor(conform art. 14 din Directiva 96/61/CE)

5.1.1.3.Conformarea cu prevederile Directivei 91/61/CE pentru agentii economici care cad sub incidenta acestei directive si care nu au solicitat perioada de tranzitie

Toti agentii economici care cad sub incidenta Directivei 91/61/CE si care nu au solicitat perioada de tranzitie sa se conformeze/

Nr. de instalatii conforme/nr. instalatii existente

2007 Agentii economici, GNM Buzau,APM Bu

6.Emisii de noxe provenite din transport

6.1.Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise

6.1.2.Implementarea de masuri de limitare a

6.1.1.1.Vehiculele de transport in comun ( autobuzele) sa respecte

Incadrarea emisiilor de noxe in limitele

permanentRAR, IPJ

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 132

Page 133: 1 Plam 2005 Buzau

de reglementarile legislative in vigoare

efectelor negative ale emisiilor de noxe provenite din transport

graficele de revizie si normele de emisie

prevazute de legislatia in vigoare

Valoarea masuratorilor

6.1.1.2.Constientizarea populatiei pentru reducerea transportului individual si incurajarea transportului in comun

permanent IPJ,APM

6.1.1.3.Imbunatatirea starii parcului auto destinat transportului public si privat

permanent RAR

6.1.1.4.Organizarea de campanii de verificare a noxelor in intersectii

trimestrial APM,IPJ,RAR

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 133

Page 134: 1 Plam 2005 Buzau

MATRICE-PLAN pentru PROBLEMA PM 4 – POLUAREA FONICA

ProblemaObiectiv general Obiectiv specific Actiuni propuse pentru atingerea

fiecarui obiectiv specificTinte pentru

realizarea fiecarui obiectiv specific

Indicatori pentru fiecare tinta

Termen Responsabil

1. Poluarea fonica datorata traficului autosi nerespectarii planurilor de sistematizare

1.1.Imbunatatirea calitatii vietii in localitatile judetului Buzau

1.1.1 Reducerea nivelului de zgomot generat de traficul auto

1.1.1.1.Interzicerea curculatiei auto in centrul istoric al municipiului Buzau

Incadrarea nivelul de zgomot limitele legale

Valorile masuratorilor;Numarul de sesizari

2010 Consiliul Local Buzau, IJP

1.1.1.2.Crearea unei parcari supraterane in centrul municipiului Buzau

2007 Consiliul Local Buzau

1.1.1.3.Interzicerea traficului auto in zilele de sambata si duminica in centrul orasului Rm. Sarat

2006 Consiliul local Rm. Sarat

1.1.1.4..Construirea centurii ocolitoare a municipiului Rm. Sarat

2007 Consiliul local Rm. Sarat

1.1.1.5. Interzicerea funcionarii si amplasarii de obiective generatoare de zgomot in zonele rezidentiale si in arealele cu folosinta sensibila

2007 Consiliile Locale,APM Buzau,GNM Buzau

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 134

Page 135: 1 Plam 2005 Buzau

MATRICE-PLAN pentru PROBLEMA PM 5-POLUAREA SOLULUI

ProblemaObiectiv general

Obiectiv specific Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv specific

Tinte pentru realizarea

fiecarui obiectiv specific/

Indicatori pentru fiecaretinta

Termene prevazute

pentru finalizare

Responsabil

1.Poluarea solului datorata sectorului agricol prin depozitarea si utilizarea neecologice a ingrasamintelor si produselor de uz fitosanitar

1.1.Diminuarea poluării solului datorată utilizării ingrasamintelor si pesticidelor în agricultură.

1.1.2.Diminuarea impactului asupra solului şi apei subterane datorate utilizării ingrasamintelor si pesticidelor în agricultură.

1.1.1.2.Instruirea personalului societăţilor de comercializare şi a utilizatorilor privind reglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate, efectele pe mediu şi sănătatea populaţiei ale utilizării neecologice a ingrasamintelor si produselor de uz fitosanitar

Respectarea legislaţiei privind utilizarea pesticidelor/

Indicatori:

Concentratia de nutrienti in sol ;Concentraţia de pesticide în sol si apa subterană

Periodic DADR

1.1.1.3.Dezvoltarea sistemului de monitorizarea a calitatii solului

2010

DADR;APM Buzau

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 135

Page 136: 1 Plam 2005 Buzau

2.Poluarea solului cu poluanti specifici rezultati din transportul substantelor chimice periculoase

2.1.Prevenirea poluarii solului

2.1.1.Securizarea activitatilor de transport

2.1.1.Întocmirea şi revizuirea anuală a planurilor de prevenire si interventie in cazul poluarilor.

Scaderea nr. de poluari accidentale;

Nr. de poluari accidentale;suprafete afectate;populatie afectata

Permanent Agenti Economici , Garda de Mediu,Politia

MATRICE-PLAN pentru PROBLEMA PM 6-Conservarea biodiversitatii si a habitatelor naturale

ProblemaObiectiv general Obiectiv specific Actiuni propuse pentru atingerea

fiecarui obiectiv specificTinte pentru

realizarea fiecarui obiectiv specific/Indicatori pentru

fiecare tinta

Termen Responsabil

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 136

Page 137: 1 Plam 2005 Buzau

1.Exploatarea resurselor naturale peste capacitatea de regenerare si de suport a ecosistemelor

1.1.Conservarea resurselor naturale

1.1.1.Interventii silviculturale de reconstructie ecologica cu scop preventiv

1.1.2.Identificarea cauzelor si monitorizarea zonelor susceptibile la calamitati naturale prin continutul de factori destabilizatori si limitativi

Reducerea efectelor calamitatilor naturale

Nr. de actiuni intreprinde; nr. de proiecte implementate

2010 DS Buzau;ITRSC Focsani;GNM Buzau

APM Buzau

2.Afectarea starii normale a fondului forestier prin actiuni conjuncturale de valorificare a produselor padurii

2.1.Respectarea regimului silvic

2.1.1.Valorificarea produselor padurii potrivit necesitatilor dezvoltarii durabile

2.1.1.1.Reglementarea activitatii de stabilire si apl icare a tratamentelor silvice

Respectarea cotelor de exploatare in limitele de posibilitatii padurilor/

Nr. de actiuni intreprinse;nr. de delicte silvice; valoarea amenzilor

anual DS Buzau;ITRSCFocsani;GNM BuzauAPM Buzau

3 .Degradarea terenurilor prin eroziune , alunecari de teren

3.1.Recuperarea functionala a terenurilor degradate

3.1.1.Ameliorarea terenurilor degradate in sistemul general al reconstructiei ecologice

3.1.1.1.Constituirea perimetrelor de ameliorarea a TD

Aplicarea sistematica a lucrarilor specifice de silvo si hidro- amelioratii/

Nr. de actiuni intreprinse

2010 DADR Bz.DS Bz.,CJ Buzau,

4.Deficitul zonelor ocupate de padure in zona culturilor agricole

4.1.Reinfiintarea padurilor cu rol functional de protectie a culturilor agricole

4.1.1.1.Identificarea zonelor pretabile pentru interventii specifice de impadurire

Completarea deficitului de paduri cu rol functional de protectie a culturilor agricole/

2006 Primarii;DS Buzau;IRSCFocsani;OCPI Buzau;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 137

Page 138: 1 Plam 2005 Buzau

4.1.1.2.Realizarea procentului necesar de paduri de protectie

Suprafata impadurita;Procent de impadurire

2010

GNM Buzau;APM Buzau

5. Starea anormala a fondului piscicol indusa de gestionarea neecologica a terenurilor bazinelor hidrografice

5.1.Restabilirea functiilor ecologice si economice a bazinelor hidrografice

5.1.1.1.Restabilirea fondului piscicol la starea normala

5.1.1.1.Identificarea folosintelor neecologice care afecteaza calitatea apelor

Refacerea fondului piscicol productiv

Nr. actiuni intreprinse;nr. proiecte implementate; procent de implementare

2010 Primarii ;DA Ialomita-Buzau;DS BuzauAPM Buzau

5.1.1.2.Identificarea bazinetelor cu hidrografie torentiala

2010Primarii ,DA Ialomita-Buzau;DS Buzau;APM Buzau

5.1.1.3.Identificarea speciilor de populat

2010

Primarii ,APM BuzauCNAFP-Biroul Teritorial Braila;Agentii economici

6.Afectarea 6.1.Conservarea si 6.1.1.Reducerea si 6.1.1.1. Realizarea de actiuni de Toate ariile naturale 2010 APM Buzau;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 138

Page 139: 1 Plam 2005 Buzau

patrimoniului natural al ariilor naturale protejate

protejarea patrimoniului ariilor naturale protejate

eliminarea cauzelor care conduc la afectarea patrimoniului ariilor naturale protejate

mediatizare, educare si informare a populatiei

date in custodie si cu planuri de management realizate.

Numar de arii/ suprafata/procente

GNM;CJ Buzau; Consiliile Locale,Academia Romana,DS,custozi

6.1.1.2. Atribuirea in custodie a ariilor naturale protejate

6.1.1.3. Elaborarea planurilor de management pt ariile naturale protejate aflate in custodie

MATRICE-PLAM pentru PROBLEMA PM 07 - GESTIUNEA DESEURILOR

ProblemaObiectiv general Obiectiv specific Actiuni propuse pentru

atingerea fiecarui obiectiv specific

Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specificIndicatori pentru fiecare tinta

Termen Responsabil

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 139

Page 140: 1 Plam 2005 Buzau

1.Depozite cu deseuri de produse de uz fitosanitar

1.1.Eliminarea pericolului poluarii mediului

1.1.1.Evitarea posibilitatilor de poluare accidentala

1.1.1.1.Monitorizarea si asigurarea pazei depozitelor

Mentinerea integritatii factorilor de mediu/

Calitatea factorilor de mediu din zona

Permanentpana la eliminarea depozitelor

Detinatorul deseurilor,DADR

1.1.1.2.Supravegherea tuturor operatiunilor executate in depozite

Eliminarea riscului de contaminare a factorilor de mediu, a populatiei/

Nr. de actiuni

Permanentpana la eliminarea depozitelor1.1.1.3.Controlul periodic al

starii ambalajelor1.1.1.4Interdictii stricte privind accesul in depozite a persoanelor neautorizate

1.1.1.5.Eliminarea in instalatii autorizate

Eliminarea totala a riscului poluarilor accidentale cu pesticide expirate/

Cantitatea de deseuri de pesticide incinerata;nr. proiecte

2010 CJ Buzau;DADR, Agentii economici detinatori

1.1.1.6.Atragerea de fonduri interne si externe pentru finantarea actiunii de eliminare a deseurilor de pesticide

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 140

Page 141: 1 Plam 2005 Buzau

implementate; procent de implementare

2.Depozite neconforme pentru deseurile industriale si menajere

2.1.Eliminarea poluarii cauzata de depozitarea neconforma cu cerintele de mediu, a deseurilor de tip urban colectate de la populatie si de la unitatile economice

2.1.1.Concentrarea activitatii in sistem zonal de depozitare si transfer , cu respectarea stricta a reglementarilor legale

Inchiderea depozitului municipal de deseuri Buzau

Reducerea suprafetelor de teren afectate dedepozitele de deseuri menajere si diminuarea cu 90% a suprafetelor destinate depozitelor menajere/

Nr. de proiecte implementate; procent de implementare

2009 CJ Buzau; Consiliile Locale;Agentii economici prestatori de servicii de salubritate; GNM Buzau; APM Buzau

Inchiderea depozitului municipal de deseuri Rm. Sarat

2017

Inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale

2009

Realizarea punctelor de colectare - ce vor fi racordate la statiile de transfer- pentru zonele rurale

2009

Inchiderea depozitelor industriale

2009

2.1.1.2.Imbunatatireamanagementului deseurilor menajere

Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor

Reducerea cantitatilor de deseuri eliminate

2009 CJ Buzau;Consiliile Locale;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 141

Page 142: 1 Plam 2005 Buzau

municipale) prin depozitare

Cantitatea de deseuri valorificata;cantitatea de deseuri depozitata;

Agentii economici generatori;Agentii economici specializati in colectarea si reciclarea deseurilor refolosibile

Extinderea sistemului de colectare selectiva a deseurilor

2007

Realizarea punctelor de colectare care vor fi racordate la statiile de transfer- pentru pentru zonele rurale

2009

Campanii de informare si constientizare/educare

permanent

2.1.1.3.Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate in platformele de deseuri urbane

Realizarea de campanii informative pentru incurajarea colectarii separata a deseurilor biodegradabile in gospodariile individuale

Reducerea pana la 75% din cantitatea totala exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in 2002

2012 CJ Buzau;Consiliile Locale;Operatorii depozitelor;Serviciile de salubritate

Realizarea de statii de compost in zonele statiilor de transfer si a depozitelor de deseuri menajere

2007

Identificarea utilizatorilor posibili ai compostului in gospodarii si in agricultura

2007

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 142

Page 143: 1 Plam 2005 Buzau

Cantitate; reducerea exprimata procentual

2.1.1.4.Reducerea noxelor provenite din incinerarea neecologica a deseurilor medicale

Inchiderea crematoriilor apartinand unitati spitalicesti din judetul Buzau:

Gasirea de alternative pentru incinerarea in crematorii: sterilizare termica; incineratoarele existente autorizate;incinerarea deseurilor medicale impreuna cu deseurile periculoase industriale in capacitati noi

Nr. de instalatii inchise; procent d implementare

2008 Administratorii unitatilor spitalicesti;CJ Buzau

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 143

Page 144: 1 Plam 2005 Buzau

3.Slaba reprezentare a sistemelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie de la populatie

3.1.Reducerea impactului asupra mediului generat de slaba valorificare a deseurilor

3.1.1.Imbunatatirea colectarii selective a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie

3.1.1.1.Realizarea de campanii de constientizare a populatiei

Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie la nivelul judetului Buzau/

Nr. de proiecte realizate ;procent de implementare

2006 Primarii,Agenti economici,APM Buzau ,

3.1.1.2.Realizarea de proiecte privind sistemul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie implementarea pt. fiecare localitate

2007-2017

CJ Buzau;Primarii,Agenti economici

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 144

Page 145: 1 Plam 2005 Buzau

MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 8- ASPECTE LEGATE DE EDUCATIE

ProblemaObiectiv general Obiectiv specific Actiuni propuse pentru

atingerea fiecarui obiectiv specific

Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/Indicatori pentru fiecare tinta

Termen Responsabil

1.Comunitatea nu este pregatita sa se implice activ, sa intervina pentru ameliorarea conditiilor de mediu

1.1.Cresterea gradului de constientizare si implicare a publicului in probleme legate de imbunatatirea calitatii mediului inconjurator

1.1.Participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul

1.1.2..Initierea si derularea de proiecte de constientizare a publicului cu referire la implementarea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei mediului

O mai buna implicare a publicului in luarea deciziilor referitoare la mediu/

Nr. de dezbateri publice;Nr. de participanti la dezbaterile publice;Nr. de sesizari pe probleme de mediu.

2010 APM,ONG-urile de

mediu

1.2..Informarea populatiei cu privire la starea calitatii mediului

1.2.1Campanii de informare a comunitatilor cu privire la starea calitatii mediului si probleme specifice

Cresterea nivelului de reactie comunitara/

2010 APMONG-urile de

mediu

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 145

Page 146: 1 Plam 2005 Buzau

Nr. intailniri cu comunitatea locala;Nr. de materiale informative distribuite;Nr. aparitii in mass media; nr. spoturi publicitare;Nr. de sesizari.

1.3..Educatie ecologica eficienta la nivelul populatiei scolare

1.3.1.Includerea in aria curriculara scolara de teme si actiuni vizand educatia ecologica la toate nivelele (prescolar – liceal)

Asigurarea de cursuri de educatie ecologica in 50% din unitatile scolare/

Nr. de unitati; procent de implementare

2010 ISJ Buzau,APM Buzau

1.3.2.Organizarea de actiuni cu specific ecologic in cadrul taberelor scolare

2010

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 146

Page 147: 1 Plam 2005 Buzau

MATRICE –PLAN pentru PM 9- URBANISM SI MEDIU

PROBLEMAOBIECTIV GENERAL

OBIECTIV SPECIFIC ACTIUNI PROPUSE PENTRU

ATINGEREA FIECARUI

OBIECTIV SPECIFIC

TINTE PENTRU REALIZAREA

FIECARUI OBIECTIV SPECIFIC

INDICATORI PENTRU FIECARE TINTA

TERMENE

PREVAZUTE

PENTRU FINALIZ

ARE

RESPONSABIL

1. Spatii verziinsuficiente sau prost administrate

1.1. Cresterea suprafetei de spatii verzi in orase si administrarea corespunzatoare a acestora

1.1.1.Mentinerea functiei recreative si cresterea contributiei spatiilor verzi la la obtinerea efectelor de protectie a mediului

1.1.1.1 Inventarierea suprafetei spatiilor verzi

Atingerea procentului optim de spatiu verde/locuitor

Suprafata de spatiu verde realizat/ procent de implementare

2006 Consiliul JudeteanConsiliile LocaleAPM

1..1.1.2 Protejarea cadrului natural existent, a arborilor deosebiti ca varsta, forma, specie, dimensiuni etc.

permanent

1.1.1.3. Supravegherea si controlul spatiilor verzi

permanent

1.1.1.4. Promovarea de catre fiecare consiliu local a unui program concret privind administrarea spatiilor verzi si dezvoltarea lor in perspectiva

2007

1.1.1.5. Extinderea suprafetei spatiilor verzi

permanent

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 147

Page 148: 1 Plam 2005 Buzau

1.1.2 Dezvoltarea initiativei civice pentru conservarea si extinderea spatiilor verzi

1.1.2.1. Participarea cetatenilor la luarea deciziilor

Obtinerea sprijinului si implicarea comunitatii in atingerea obiectivelor/

Nr. de initiative comunitare pentru protectia spatiilor verzi

permanent APM;Consiliul Judetean;Primaria Buzau;Consiliile Locale;ONG-urile locale

1.1.2.2.Organizarea de activitati educative care sa incurajeze dezvoltarea spatiilor verzi

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 148

Page 149: 1 Plam 2005 Buzau

Capitolul V. MONITORIZAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR

5.1.Elaborarea planului de monitorizare si evaluare

Un sistem de monitorizare si de evaluare eficient are o contributie deosebit de importanta la atingerea obiectivelor si tintelor de mediu. Baza pentru monitorizarea PLAM si pentru cuantificarea rezultatelor este reprezentata de indicatori, care sunt legati direct de obiectivele si tintele de mediu stabilite in procesul de planificare pentru solutionarea problemelor/aspectelor de mediu din judet.Implementarea corespunzatoare a Planului Local de Actiune pentru Mediu in judetul Buzau se va face folosind si contributia elementelor ce rezulta din monitorizarea si evaluarea sa. Procesul de evaluare si monitorizare furnizeaza informatii curente, sistematice care sprijina procesul de implementare.

Procesul de monitorizare si evaluare ofera cadrul pentru:• compararea eforturilor de implementare cu scopul si obiectivele initiale• determinarea progresului facut pentru obtinerea rezultatelor scontate• determinarea incadrarii in schemele de timp propuse in proiect

Obiectivele esentiale ale sistemului de monitorizare sunt:• verifica implementarea si stabileste revizuirea PLAM• stabileste echipa de monitorizare si persoana care raporteaza Comitetului de

Coordonare stadiul PLAM• identifica beneficiarul si beneficiile actiunilor realizate • stabileste daca actiunile au fost realizate si daca efectele sunt cele prevazute.

Toate aceste elemente au roluri corective si preventive astfel incat implementarea PLAM sa se faca in conditii de eficienta. Comitetul de Coordonare care are responsabilitatea de implementare a PLAM este recomandabil sa desemneze o echipa de monitorizare si evaluare pentru a ajuta la proiectarea modului de abordare a evaluarii si la evaluarea rezultatelor proiectului. Aceasta echipa va fi alcatuita din experti in evaluarea proiectelor, agentii responsabile cu furnizarea datelor despre mediu si institutii de implementare, precum si agenti economici care au cerinte de mediu specifice. Echipa de monitorizare si evaluare va colecta date de la fiecare institutie de implementare, aceste informatii vor fi folosite ca baza a evaluarii eficientei eforturilor de implementare.

In acest fel se va putea aprecia in ce masura obiectivele au fost atinse, care dintre actiuni au fost realizate, iar in cazul unor disfunctionalitati se poate decide ce interventii sau ce modificari sunt necesare pentru a atinge scopul propus.Sistemul de monitorizare si de evaluare a rezultatelor PLAM are trei functii principale:

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 149

Page 150: 1 Plam 2005 Buzau

De a verifica faptul ca planul de actiune este un proces de implementare, precum si de a furniza o metodologie de revizuire a PLAM. Fiecare actiune din PLAM este incredintata spre implementare unei autoritati principale, cu o persoana nominalizata care are responsabilitatea de realizare a acestei actiuni. De asemenea, pentru fiecare actiune este desemnata o autoritate principala pentru monitorizare, cu o persoana nominalizata. Printre responsabilii de monitorizare pot fi inclusi si responsabilii pentru implementare. Responsabilii pentru implementare si pentru monitorizare au responsabilitatea raportarii rezultatelor catre Comitetul de Coordonare, in vederea revizuirii periodice de catre acesta a stadiului de realizare a actiunilor.

De a identifica beneficiul anticipat actiunilor si efectul asupra problemei de mediu respective.

De a monitoriza atat problema de mediu, cat si efectele actiunii/actiunilor pentru solutionarea acesteia, prin masurarea, urmarirea si evaluarea rezultatelor implementarii in vederea obtinerii feedback-ului necesar pentru revizuirea si actualizarea PLAM.

Monitorizarea este o activitate complexa. Majoritatea problemelor de mediu se schimba continuu, fiind influentate de populatie, presiuni de dezvoltare, procese noi de productie, schimbari legislative, tehnici noi pentru reducerea poluarii.

Din aceste motive, se poate ivi situatia in care actiunile PLAM au fost corect implementate, dar una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decat s-a estimat, astfel incat este necesara prevederea de actiuni suplimentare pentru solutionare in urmatorul PLAM revizuit.

Deasemenea, este posibila si situatia inversa, in care o prabusire a unui anumit sector industrial sau a pietei agricole poate elimina cauza care a generat problema. In acest caz, actiunile prevazute in PLAM pentru aceasta problema trebuie oprite, iar resursele alocate trebuie transferate pentru alte actiuni.

Deoarece multe dintre actiunile prevazute de PLAM nu vor conduce la solutionarea problemelor respective in cursul celor doi ani prevazuti ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea PLAM este foarte importanta evaluarea cantitativa a efectelor acestor acestor actiuni, pentru ca rezultatele acestei evaluari sa fie luate in considerare la elaborarea urmatorului PLAM.

Ca urmare a rapoartelor primite, Comitetul de Coordonare va informa constant comunitatea locala asupra progresului realizat privind implementarea PLAM. Este foarte importanta impartasirea rezultatelor programului de monitorizare, comunicarea si diseminarea acestor rezultate membrilor comunitatii. De asemenea Prefectura Judetului Buzau, Consiliul Judetean Buzau, Consiliile Locale, precum si toate institutiile implicate in proces trebuie sa cunoasca stadiul realizarii PLAM.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 150

Page 151: 1 Plam 2005 Buzau

In continuare este prezentat modelul de matrice ce poate fi utilizat, in acest format, pentru monitorizarea implementarii actiunilor si pentru evaluarea anuala sintetica a rezultatelor. Aspectele de detaliu privind monitorizarea problemelor si actiunilor/proiectelor incluse in PLAM vor fi inscrise in fise individuale. De asemenea, se vor intocmi fise individuale pentru evaluarea rezultatelor implementarii actiunilor/proiectelor.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 151

Page 152: 1 Plam 2005 Buzau

5.2.Matricea de monitorizare si evaluare a PLAM

1. REZUMAT AL PROBLEMEIProblema Cod Obiectiv general Obiectiv specific

2. PLAN DE MONITORIZARE SI RAPORTARE ALE ACTIUNILOR PREVAZUTEACTIUNEA / TERMEN

RESPONSABILI DE IMPLEMENTARE

PROGRAM DE MONITORIZARE REZULTATELE MONITORIZARII

COMENTARII / OBSERVATII

Actiune de monitorizare

Termen de monitorizare

Indicatorul monitorizat

Responsabili de monitorizare

Cui raporteaza

Indicator / Tinta propuse

Indicator / Tinta realizate

Daca este necesara interventie DA / NU

3. REZUMAT AL SOLUTIONARII PROBLEMEIProblema Masura In care a fost realizat

obiectivul generalMasura In care a fost realizat obiectivul specific Alte observatii / propuneri

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 152

Page 153: 1 Plam 2005 Buzau

5.3.Raportul de evaluare a rezultatelor implementarii Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Buzau

Procesul de evaluare a rezultatelor implementării PLAM constă, în esenţă, în compararea rezultatelor obţinute prin procesul de monitorizare, cu obiectivele şi ţintele stabilite în Planul de Acţiune şi în Planul de Monitorizare, incluzând şi modul de respectare a termenelor propuse. Scopurile principale ale procesului de evaluare sunt:

Cunoşterea stadiului implementării acţiunilor; Cunoaşterea efectelor acţiunilor asupra problemei de mediu căreia i-au fost

adresate aceste acţiuni; Furnizarea elementelor pentru ajustarea acţiunilor in funcţie de noile realităţi; Furnizarea datelor şi informaţiilor pentru actualizarea şi revizuirea PLAM.

Procesul de evaluare este, ca întregul proces PLAM, un proces continuu. Datele şi informaţiile obţinute prin analiza comparativă a rezultatelor monitorizării cu acţiunile propuse şi cu efectele estimate privind soluţionarea problemelor de mediu vor sta la baza unui Raport de Evaluare a rezultatelor PLAM. Responsabilitatea evaluarii rezultatelor revine coordonatorului PLAM , in acest proces fiind insa implicate toate celelalte structuri organizatorice ale PLAM precum si responsabilii direcţi pentru implementarea si monitorizarea PLAM. De asemenea, coordonatorul PLAM va decide, dupa caz, implicarea si altor persoane sau grupuri in acest proces. Instituţiile responsabile de implementare vor fi in mai mare masura capabile sa utilizeze rezultatele evaluarii daca participă şi işi insusesc procesul de evaluare. Elaborarea Raportului de Evaluare a rezultatelor PLAM pentru judeţul Buzau va fi efectuată anual. La elaborarea raportului vor fi luate in considerare atât elementele incluse in matricea de monitorizare si evaluare prezentată in secţiunea anterioară, cât şi alte elemente noi care pot apărea pe parcursul desfăşurării activităţilor de implementare PLAM.

În pregatirea evaluării vor fi luate in considerare:

Eficienţa acţiunii în atingerea efectelor estimate; Modul de respectare a termenelor, menţionându-se corecţiile necesare; Abilitatea de administrare a diferiţilor factori din aria de responsabilitate a

coordonatorilor implementării; Dificultăţile întâmpinate; Modul în care experienţa acumulată în implementare serveşte la îmbunătăţirea

unor proiecte viitoare şi sugestiile de îmbunătăţire

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 153

Page 154: 1 Plam 2005 Buzau

Problemele cele mai importante care vor fi luate în considerare în utilizarea rezultatelor evaluarii sunt:

Identificarea punctelor pentru care se consideră necesare modificări ale politicilor şi programelor;

Identificarea autorităţilor care să efectueze aceste modificări; Identificarea instituţiilor de implementare la care trebuie făcute modificări şi a

celor care vor decide aceste modificări; Identificarea datei la care se vor efectua aceste modificări.

Ţelul final al procesului de evaluare constă în îmbunătăţirea continuă a PLAM în acord cu dinamica dezvoltării sociale şi economice, cu politicile naţionale, regionale şi judeţene referitoare la protecţia mediului. Acest ţel se va reflecta în revizuirea periodică a PLAM. Coordonatorul PLAM are responsabilitatea informării permanente a comunităţii asupra atingerii obiectivelor şi ţintelor propuse.Membrii comunităţii vor fi informaţi asupra stării condiţiilor de mediu, a îmbunătăţirilor aduse acestor condiţii şi a acţiunilor care trebuie efectuate in continuare pentru atingerea obiectivelor de mediu. Raportul de Evaluare a rezultatelor implementării PLAM va fi elaborat anual, începand cu anul 2007.

5.4. Revizuirea Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Buzau

Termenul de revizuire a Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Buzau este de 5 ani de la adoptarea lui.

Capitolul VI. CONCLUZII SI RECOMANDARI

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 154

Page 155: 1 Plam 2005 Buzau

Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Buzau este un proces de planificare strategica de mediu operationalizata printr-un plan de actiune.

Scopul lui, nedeclarat, la nivel de vocatie, este acela de ne demonstra care sunt posibilitatile locale de a raspunde cerintelor la care viitorul nu prea indepartat ne va obliga sa facem fata. Cu alte cuvinte, de a ne evalua, intr-un mod cat mai concret cu putinta, unde suntem, acum, de ce posibilitati dispunem , ce trebuie facut, cum trebuie facut si cu cine, pentru a asigura generatiilor viitoare un mediu durabil in judetul Buzau.

PLAM evidentiata ca, in planificarea si implementarea masurilor adresate mediului sunt importante:

Abordarea strategica integrata; Abordarea interdisciplinara si interinstitutionala; Cooperarea intre actorii relevanti; Implicarea comunitatii.

PLAM demonstreaza ca planificarea de mediu la nivelul judetului trebuie sa fie flexibila, raspunzand nevoilor in schimbare dar si in forma.

Astfel:

strategie corecta de protectie a mediului impune stabilirea de obiective de mediu cat se poate de clare, si unde este posibil, cuantificabile;

Stabilirea de prioritati inseamna de fapt asigurarea ca strategia urmata va conduce in primul rand, la cel mai mare castig raportat la obiectivele stabilite si la resursele disponibile. Aceasta presupune selectie. Unul din scopurile planului de actiune este de a arata ca trebuie facute selectii dificile si ca asigurarea unui echilibru intre diferite consideratii nu este un lucru usor;

Prioritatile in protectia mediului trebuie fundamentate pe o comparatie atenta a costurilor si beneficiilor. Resursele disponibile pentru ameliorarea mediului vor fi in continuare limitate. Este esential ca aceste resurse sa fie folosite pentru rezolvarea celor mai urgente probleme;

Cele mai urgente probleme de protectie a mediului se dovedesc si din perspectiva planului local de actiune pentru mediu, problemele de mediu care afecteaza sanatatea umana;

Principalele limitari in implementarea masurilor din planul local de actiune nu deriva din natura problemelor de mediu in sine sau de solutiile lor specifice, ci din penuria generala de resurse financiare si mai ales institutionale;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 155

Page 156: 1 Plam 2005 Buzau

Cea mai importanta contributie la o mai buna administrare a problemelor de mediu este aceea a intaririi institutiilor locale, in special a ameliorarii capacitatii lor de a face analize economice si financiare. In absenta unor institutii solide bunele intentii nu vor fi niciodata traduse in realitate;

Principalele parti interesate trebuie sa contribuie atat la conceperea cat si la implementarea unui plan strategic de mediu;

Planificarea strategica de mediu necesita, pentru a-si atinge scopurile, angajamentul intregii administratii locale. Hotararea si perseverenta autoritatilor locale sunt esentiale pentru succesul planului de actiune pentru protectie a mediului;

Este necesara mai multa cercetare, instruire si schimb de informatii pentru a-i ajuta pe cei ce iau decizii sa stabileasca judicios prioritatile de mediu. PLAM stabileste ca un bun punct de pornire il constitue imbunatatirea bazei informationale de mediu la nivelul judetului;

Este necesara participarea locala la luarea deciziilor de mediu. Nici guvernele, nici organizatiile donoare nu sunt abilitate sa dicteze modul in care locuitorii isi apreciaza mediul. O abordare participativa este esentiala din punct de vedere al durabilitatii aduse mediului;

Cresterea gradului de constientizare a populatiei asupra consecintelor actiunilor ei asupra mediului constitue un element de baza, care poate sa asigure succesul Planului Local de Actiune.

Masura in care s-a reusit atingerea acestor deziderate este data de constientizarea tuturor dificultatilor intampinate pe parcursul elaborarii proiectului.

Din oricare perspectiva s-ar privi insa, realizarea acestui document reprezinta un important pas inainte, atat pentru cei care l-au realizat cat si pentru comunitatea buzoiana.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 156

Page 157: 1 Plam 2005 Buzau

ANEXA A

Evolutia legislatiei de mediu in contextul procesului de aderare

1. Procesul de aproximare legislativa

Legislatia de mediu comunitara cuprinde aproximativ 300 de acte juridice incluzand directive, reglementari, decizii şi recomandari. Partea centrala a legislatiei de mediu comunitare cu care tarile asociate din Europa Centrala şi de Est trebuie sa-şi alinieze legislatia nationala şi practicile administrative contine aproximativ 70 de directive – parte din ele fiind deja amendate de cateva ori şi suplimentate prin “directivele fiice” - şi 21 de reglementari. Cam jumatate dintre acestea sunt cuprinse în Cartea Alba a Comisiei Europene pentru pregatirea tarilor asociate din Europa centrala şi de est în vederea integrarii în Piata Interna a Uniunii Europene (1995).

Legislatia comunitara de mediu este structurata în noua capitole, dupa cum urmeaza: legislatie orizontala, calitatea aerului, managementul deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, controlul poluarii industriale şi managementul riscului, chimicale şi organisme modificate genetic, zgomot produs de vehicule şi instalatii, siguranta nucleara şi protectie impotriva radiatiilor.

În procesul de aproximare sunt estentiale urmatoarele elemente:transpunerea – presupune adaptarea sau schimbarea legilor, regulilor şi procedurilor nationale în asa fel incat cerintele legislatiei UE relevante sa fie pe deplin incorporate în sistemul legislativ national;implementarea sau aplicarea practica – presupune crearea acelor institutii şi a bugetelor necesare pentru a urmari legile şi reglementarile;controlul – presupune urmarirea şi penalitatile pentru asigurarea ca legislatia este respectata în mod adecvat şi pe deplin.

În cadrul procesului de aproximare, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA), în calitate de minister cu responsabilitate primara în domeniu, trebuie sa ia în considerare fiecare act legislativ comunitar în mod individual şi sa decida în ceea ce priveste obiectul, forma, nivelul şi modul de definire a cerintelor acestuia în legislatia nationala.

General vorbind, masurile legislative la nivel national care au drept scop aproximarea legislatiei comunitare trebuie sa fie integrate în prioritatile şi principiile de mediu nationale, în asa fel incat sa intareasca principiile, obiectivele şi cerintele legislatiei comunitare.

În ceea ce priveste controlul, Romania trebuie sa ia toate masurile necesare pentru imbunatatirea monitorizarii şi mecanismelor de control prin intarirea capacitatii de inspectie şi prin adoptarea masurilor administrative şi juridice pentru a se asigura ca legislatia de mediu este implementata în mod corespunzator.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 157

Page 158: 1 Plam 2005 Buzau

De asemenea, pe parcursul transpunerii şi implementarii, ministerul de resort trebuie sa se consulte cu grupurile interesate atat pentru a identifica şi evita eventualele probleme, cat şi pentru a se asigura de sprijinul acestora.

La nivelul Uniunii Europene este recunoscut faptul ca cele mai multe probleme de mediu sunt de natura locala sau regionala si de aceea autoritatile locale/regionale au un rol crucial in conformarea cu cerintele acquis-ului de mediu. Incepand cu 1990 in tarile candidate, inclusiv in Romania, s-a facut simtit procesul de descentralizare in ceea ce priveste transferarea reponsabilitatilor in domeniile furnizarii apei potabile, canalizarii, tratarii apei uzate, gestionarii deseurilor si a altor servicii de mediu catre autoritatile locale sau catre sectorul privat.

Reglementarea acestor servicii ca si controlul poluarii revine autoritatilor cu responsabilitati in domeniul mediului, apei sau sanatatatii si multe dintre Directivele-cadru au ca cerinta stabilirea unor autoritati cu responsabilitati in aceste domenii la nivel regional.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate cateva dintre directivele care presupun costuri mari de aproximare, evidentiind totodata responsabilitatile ce revin autoritatilor locale in conformarea cu cerintele acestora.

2. Directive referitoare la calitatea aerului

2.1. Directiva-cadru privind calitatea aerului (96/62/EEC) şi directivele-fiice

Obiectivele principale ale directivei-cadru se refera la necesitatea stabilirii unui sistem pentru managementul calitatii aerului, a unui sistem de monitorizaare şi a unui sistem de raportare şi pentru publicarea informatiilor. Directiva stabileste doar un cadru general, de aceea prevederile ei sunt puse in practica prin intermediul Directivelor-fiice. In sectorul aer, Directivele-fiice se refera la poluanti specifici si stabilesc praguri de alerta, valori limita si termene pentru conformare. Directivele-fiice sunt:(1999/30/EC) se refera la valori limita pentru NOx, SO2, Pb si PM10 in aerul ambiental si (2000/69/EC) se refera la valori limita pentru benzen şi monoxid de carbon in aerul ambiental.

În acest context, autoritatile locale/regionale vor avea obligatia: sa pregateasca planuri si programe de actiune pentru a se inscrie in valorile

limita pentru poluanti; sa pregateasca masuri de informare si sa informeze publicul in situatia

depasirii pragurilor de alerta; sa ia masurile care se impun în astfel de situatii; sa faca o evaluare initiala a calitatii aerului ambiental; sa determine nivelul de poluare in regiune comparativ cu valorile limita,

marginile de toleranta si pragurile de alerta prevazute in directivele-fiice;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 158

Page 159: 1 Plam 2005 Buzau

sa stabileasca obligativitatea realizarii planului/programului de conformare pentru atingerea valorilor limita, pe baza nivelului de poluare existent ;

sa informeze publicul atat despre calitatea aerului ambiental cat si despre cerintele directivelor ;

sa initieze discutii referitoare la masurile care trebuie intreprinse, in cazul neconformarii cu cerintele directivelor-fiica;

sa identifice toate partile care conduc la situatiile de neconformare ; sa identifice acele surse de poluare care contribuie cel mai mult la deteriorarea

calitatii aerului ambiental si acele masuri eficiente din punct de vedere al costurilor pentru reducerea emisiilor acestora;

sa pregateasca un plan financiar cuprinzator pentru masurile identificate anterior.

2.2. Directiva referitoare la instalatii mari de ardere (88/609/EEC)

Directiva se aplica instalatiilor mari de ardere cu o putere de peste 50MW (putere la intrare).

Scopul este reducerea emisiilor de SO2, NOx si praf prin aplicarea urmatoarelor doua masuri:

Reducerea totalului de emisii la nivel national de la instalatiile existente (cele care au primit autorizatie de constructie inainte de 1 iulie 1987) ;

Limitarea stricta a emisiilor provenite de la instalatiile noi (cele care au primit autorizatie de constructie dupa 1 iulie 1987).

Autoritatile locale/regionale trebuie sa aiba în vedere urmatoarele: Verificarea daca in teritoriul administrat opereaza o astfel de instalatie si daca

da, trebuie clasificata ca “existenta” sau “noua”

Pentru instalatiile “existente” trebuie avute in vedere urmatoarele:- Daca s-a stabilit limita la nivel national pentru emisiile provenite de la instalatiile mari;- Daca se impune o reducere a emisiilor totale la instalatia in discutie, pe baza acestei limite stabilite la nivel national;- Daca emisiile totale de SO2 si NOx sunt conforme cu cele mentionate anteriorPentru instalatiile “noi” trebuie avute in vedere conformarea cu limitele la emisiile de SO2, NOx si praf;

Pregatirea planurilor individuale de reducere a emisiilor pentru instalatiile care nu respecta prevederile legale. Planurile trebuie sa ia in considerare eficienta costurilor diferitelor masuri, posibilitatile de finantare si impactul asupra pretului produsului final (ex: caldura)

Implementarea masurilor cu cele mai mici costuri

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 159

Page 160: 1 Plam 2005 Buzau

In cazurile in care instalatiile “existente” nu respecta prevederile legislative si masurile care se impun pentru reducerea nivelului de emisii sunt prea costisitoare se recomanda folosirea propriilor planuri de reducere a emisiilor in negocierea cu autoritatile competente

3. Directive referitoare la deseuri

3.1. Directiva-cadru privind deseurile (75/442/EEC)Directiva stabileste un cadru general pentru managementul deseurilor, pentru a asigura ca mediul sa nu fie afectat de recuperarea, valorificarea, reciclarea, depozitarea acestora. Directivele-fiica ale directivei-cadru privind deseurile sunt:Directiva privind depozitarea deseurilor 99/31/ECDirectiva privind incinerarea deseurilor 2000/76/ECDirectiva privind ambalajele si deseurile de ambalaje 94/62/ECDirectiva privind tratarea namolurilor de canalizare 86/278/EECDirectiva privind deseurile periculoase 91/689/EECDirectiva privind bateriile 91/157/EECDirectiva privind depozitarea PCB si PCT 96/59/EECDirectiva privind uleiurile uzate 75/439/EEC

Directiva-cadru se refera la autoritatile nationale sau competente şi desi nu face referire la autoritatile locale, acestea au multe din responsabilitatile referitoare la managementul deseurilor

3.2. Directiva privind depozitarea deseurilor (99/31/EC)Obiectivele principale ale acestei directive se refera la reducerea volumului si toxicitatii deseurilor depozitate, la stabilirea standardelor pentru proiectarea si operarea depozitelor existente si a celor noi, la prevenirea amestecarii deseurilor periculoase cu cele municipale şi la tratarea deseurilor inainte de depozitare, la interzicerea depozitarii anvelopelor uzate, a deseurilor spitalicesti, a deseurilor inflamabile si lichide.

Autoritatile locale/regionale trebuie sa determine situatiile de neconformare prin: Verificarea daca depozitul municipal respecta cerintele tehnice ca:

impermeabilizare, imprejmuire, recuperarea si utilizarea metanului, colectarea si tratarea scurgerilor;

Verificarea daca deseurile sunt tratate inainte de depozitare; Cercetarea daca depozitarea este singura metoda de gestionare a deseurilor; Verificarea daca este permisa depozitarea in comun a deseurilor municipale si

a celor periculoase; Verificarea daca sunt depozitate anvelopele, deseurile spitalicesti, deseurile

inflamabile si lichide ; Determinarea ratei actuale de compostare;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 160

Page 161: 1 Plam 2005 Buzau

Verificarea daca in taxele percepute pentru depozitarea deseurilor sunt incluse costurile de inchidere, gestionare, supraveghere dupa inchidere pentru depozitul respectiv;

Verificarea daca se efectueaza monitorizarea curenta a tipurilor si cantitatilor de deseuri generate/depozitate;

Verificarea daca exista stabilit un sistem de raportare.

3.3. Directiva privind incinerarea deseurilor (2000/76/EC)Directiva se aplica incineratoarelor si co-incineratoarelor pentru deseuri nepericuloase si periculoase

În contextul acestei directive autoritatile locale/regionale trebuie sa determine situatiile de neconformare prin:

Verificarea daca incineratoarele intra sub incidenta acestei directive (in functie de volumul si tipul de deseuri incinerate);

Verificarea daca performantele incineratoarelor respecta standardele operationale si la emisie, in conformitate cu prevederile directivei;

Verificarea daca sunt indeplinite cerintele referitoare la primirea deseurilor si a deseurilor obtinute si la gestionarea reziduurilor;

Posibilitatea ca facilitatea existenta sa fie modernizata pentru a indeplini standardele impuse de directiva, respectand principiile economice ;

Verificarea daca monitorizarea, masuratorile si controlul existente sunt conforme cu cerintele directivei;

Verificarea daca publicul este informat despre modul de operare si emisiile facilitatilor existente;

Verificarea daca cererile depuse in vederea autorizarii de noi facilitati sunt puse la dispozitia publicului.

4. Directive referitoare la calitatea apei

4.1. Directiva-cadru privind apa (2000/60/EC)Directiva-cadru privind apa stabileste un cadru pentru masurile care se iau la nivelul UE pentru protectia apelor. Combina abordarea “obiectivelor de calitate” cu abordarea “valorilor limita”.

Directive asociate cu aceasta directiva (pana in prezent nu au fost elaborate directive-fiica; ele vor fi realizate in curand si treptat vor inlocui unele din directivele existente) sunt:

Directiva privind apa de scaldat 76/160/EEC Directiva privind namolul de canalizare 86/278/EEC Directiva privind tratarea apelor uzate urbane 91/271/EEC Directiva privind nitratii 91/676/EEC Directiva privind calitatea apei destinata consumului uman 98/83/EC

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 161

Page 162: 1 Plam 2005 Buzau

Obiectivele principale sunt: protejarea calitatii si cantitatii apelor impotriva poluarii, managementul apelor pe baza bazinelor hidrografice, i, imbunatatirea eficientei managementului apelor prin folosirea principiului recuperarii costurilor in serviciile de furnizare a apei si a serviciilor de tratare a apei uzate, implicarea mai mare a cetatenilor.

4.2. Directiva privind tratarea apelor uzate urbane (91/271/EEC)Obiectivele principale ale directivei sunt:

Protejarea mediului impotriva efectelor adverse pe care le pot avea descarcarile de ape uzate;

Asigurarea unei infrastructuri tehnice potrivite pentru a trata apele uzate inainte de descarcare;

Stabilirea standardelor de limitare a emisiilor atat pentru apele uzate urbane cat si pentru cele industriale.

În contextul acestei directive autoritatile locale/regionale trebuie sa determine situatiile de neconformare prin:

Cunoasterea cerintelor specifice ale directivei in zona administrata (ex: populatia echivalenta, sensibilitatea zonelor) si determinarea gradului necesar de tratare a apelor uzate;

Existenta planurilor pentru modernizarea tratarii apelor uzate in zona; Existenta sistemului de recuperare a costurilor implicate de tratarea apelor

uzate in zona.

4.3. Directiva privind calitatea apei destinata consumului uman (98/83/EC)În conformitate cu prevederile acestei directive, autoritatile trebuie sa se asigure ca apa destinata consumului uman este “sanatoasa si curata”, sa ofere informatii adecvate consumatorilor despre calitatea apei potabile.

Autoritatile locale sunt cele mai indicate sa aiba rolul de “autoritate competenta” pentru aceasta directiva. La stabilirea costului apei, autoritatile trebuie sa aiba în vedere principiul recuperarii costurilor. De asemenea, ele au obligatia sa asigure monitorizarea calitatii apei şi sa ofere informatii în acest sens. Exista situatii când pot fi necesare investitii in sistemele de distributie a apei.

4.4. Directiva privind namolurile de canalizare (86/278/EEC)Directiva isi propune prevenirea efectelor periculoase a namolurilor folosite in agricultura, asupra solurilor, vegetatiei, animalelor si oamenilor, dar în acelasi timp şi incurajarea folosirii corecte a namolurilor care pot fi benefice pentru recolte cu respectarea anumitor conditii.

În respectarea prevederilor acestei directive, autoritatile trebuie sa se asigure ca: Producatorii de namol de canalizare sa informeze utilizatorii despre

compozitia namolului;

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 162

Page 163: 1 Plam 2005 Buzau

Au la dispozitie inventare cuprinzand informatii detaliate despre namolul de canalizare (cantitati, compozitie, rezultatele analizelor, nume si adrese ale recipientilor, locurile unde au fost folosite).

5. Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (97/11/EC)

Directiva prezinta tipurile de proiecte care trebuie evaluate si informatiile necesar a fi prezentate in evaluare. Prin aceasta directiva se concretizeaza abordarea preventiva, prin faptul ca titularul activitatii trebuie sa ofere autoritatilor competente informatii relevante privind impactul acesteia. Autoritatea de mediu trebuie sa poata comenta pe baza acestor informatii inainte de a lua o decizie, iar publicul trebuie sa fie informat.

Cerintele specifice ale acestei directive sunt: Trebuie determinate autoritatile competente si structura administrativa

necesara la nivel national si sub-national La nivel national trebuie create linii directoare privind continutul obligatoriu al

unui studiu de impact Trebuie create modele pentru asigurarea participarii publicului

6. Directiva privind evaluarea efectelor pe care anumite planuri si programe le au asupra mediului (2001/42/EC)

Obiectivele acestei directive sunt:Asigurarea unui grad ridicat de protectie si contribuirea la integrarea considerentelor de mediu in pregatirea si adoptarea planurilor si programelor in vederea promovarii dezvoltarii durabileAsigurarea ca se realizeaza evaluarea de mediu pentru acele planuri si programe care este posibil sa aiba impact asupra mediului

Planurile si programele care fac obiectul prezentei directive sunt din domeniile: agricultura, silvicultura, pescuit, energie, transport, managementul deseurilor, gestionarea apelor, telecomunicatii, turism, amenajarea teritoriului si folosirea terenurilor. Si alte tipuri de planuri si programe pot intra sub incidenta acestei directive daca necesita evaluari de mediu, in cazul in care impactul acestora este semnificativ. Planurile si programele exceptate de la prevederile directivei sunt din domeniul apararii nationale si cele urgente din domeniul civil, ca si cele financiare si de buget.

Pentru respectarea cerintelor directivei trebuie avute in vedere urmatoarele:evaluarea de mediu se face in faza de pregatire si inainte de adoptarea planului sau programuluicerintele directivei trebuie fie integrate in procedurile existente, fie prevazute proceduri noipentru fiecare plan si program trebuie intocmit un raport de mediu in care sa fie prezentate efectele semnificative asupra mediului la momentul implementarii

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 163

Page 164: 1 Plam 2005 Buzau

planului si programului, ca si niste alternative la acestea; informatiile trebuie prezentate intr-un anumit formatinformatiile din raportul de mediu trebuie sa fie disponibile pentru public, scop in care se vor stabili autoritati competente pentru urmarirea acestei directivedaca un plan sau program are efect transfrontier semnificativ, statul pe teritoriul caruia planul sau programul va fi implementat va inainta o copie a proiectului de plan sau program si a raportului de mediu statului afectat, inainte de implementarea acestuia; vor avea loc consultari pe aceasta tema intre cele doua state; dupa luarea deciziei, statul afectat va fi informat despre aceastadupa implementare, activitatea va fi monitorizata indeaproape pentru a identifica in stadiu incipient orice efecte adverse si pentru a intreprinde actiunile necesare pentru remediere

7. Directiva IPPC (96/61/EC)

Scopul acestei directive este abordarea integrata a prevenirii si controlului poluarii prin intreprinderea de masuri de prevenire sau, daca nu este posibil, de reducere a emisiilor provenite de la obiectivele industriale in aer, apa, sol, inclusiv masuri referitoare la deseuri. Autoritatile competente trebuie sa emita un singur permis pentru emisiile in aer, apa si pentru deseuri, sau mai multe permise integrate printr-o procedura integrata care sa implice mai multe autoritati.

Urmatoarele cerinte de baza trebuie indeplinite:sunt aplicate masuri preventive impotriva poluarii, in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT – Best Available Techniques)nu este provocata o poluare semnificativase evita producerea deseurilor; acolo unde ele se produc, sunt fie refolosite, fie depozitate in asa fel incat sa se reduca impactul asupra mediuluienergia este folosita eficientsunt intreprinse masuri necesare pentru prevenirea accidentelor si pentru limitarea consecintelor acestorasunt intreprinse masuri necesare pentru ca dupa incetarea activitatii sa se evite orice risc de poluare si pentru refacerea zoneicand este necesar, permisele eliberate trebuie reactualizate

Conditiile necesare pentru conformarea cu cerintele acestei directive sunt:statele trebuie sa isi dezvolte administratia astfel incat eliberarea permiselor de mediu sa se faca pe baze stiintificetrebuie identificate obiectivele industriale care cad sub incidenta acestei directivepermisele se pot elibera la nivel national, regional sau local, in functie de dimensiunea obiectivuluiprocedura IPPC trebuie aplicata tuturor instalatiilor noiimplicarea si participarea publicului la luarea deciziilor este esentiala pentru aceasta directiva

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 164

Page 165: 1 Plam 2005 Buzau

aplicantii pentru permis trebuie sa suporte costurile administrative legate de emiterea permisuluiautoritatile competente trebuie sa elibereze permisele pe baza evaluarilor asupra modului de operare a intregii instalatii, avand in vedere procesele si nu numai rezultatul final

8. Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu

Acest instrument international stabileste obligatii clare semnatarilor, in vederea asigurarii unei mai mari participari a publicului la problemele de mediu si unui acces mai facil la justitie. De asemenea are prevederi privind diseminarea informatiilor de mediu si transparenta procedurilor de luare a deciziilor, fapt care va conduce la un process imbunatatit de luare a deciziilor si la un mediu mai sanatos.

In ceea ce priveste informatia de mediu, Conventia solicita autoritatilor de protectia mediului sa faca disponibile aceste informatii si sa furnizeze documentatii, la cerere, in termen de cel mult o luna de la data solicitarii. Aceste informatii trebuie facute disponibile persoanelor juridice, ONG-urilor sau cetatenilor fara deosebire de cetatenie, nationalitate sau domiciliu.

Autoritatile publice trebuie sa detina informatii actualizate despre mediu, modul in care urmeaza sa fie facute colectarea si diseminarea acestor informatii fiind prezentate in textul Conventiei. Important este ca informatia sa fie prezentata in mod transparent si accesibil pentru a fi cat mai eficienta si a avea un impact cat mai mare. Autoritatile trebuie sa pregateasca si sa publice periodic rapoarte privind starea mediului si sa stabileasca la nivel national inventare privind poluantii eliberati in mediu cu care sa constituie baze de date. Raportarea trebuie standardizata.

Participarea publicului la luarea deciziilor face ca acestea sa fie mult mai transparente, de aceea Conventia stipuleaza necesitatea participarii in vederea unei mai bune integrari a considerentelor de mediu in procesul de decizie la nivel guvernamental, acest lucru facilitand implementarea acestora. Activitatile specifice avute in vedere de Conventie sunt: sectorul energetic, industria chimica, managementul deseurilor, platformele industriale, barajele si eliberarea in mediu a organismelor modificate genetic, informatiile trebuind publicate intr-o maniera eficienta, adecvata si la momentul necesar.

Conventia mentioneaza necesitatea participarii publicului nu numai la activitatile mentionate mai sus, ci si la realizarea planurilor, programelor si politicilor de mediu, avand ca principiu general faptul ca publicul care isi exercita acest drept sa nu fie persecutat sau penalizat in nici un fel.

Pentru ca informarea si participarea publicului la luarea deciziilor sa fie eficiente este necesar sa se asigure posibilitatea de a recurge la proceduri administrative sau

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 165

Page 166: 1 Plam 2005 Buzau

juridice. In acest sens trebuie asigurat accesul liber la o autoritate independenta sau impartiala sau la o curte de justitie, si, in acelasi timp, trebuie sa existe proceduri gratuite sau ieftine, in vederea asigurarii implementarii prevederilor Conventiei.

Conventia a fost adoptata si semnata la Aarhus in 25 iunie 1998 si este deschisa semnarii incepand cu 22 decembrie 1998. Va intra in vigoare in momentul in care va fi ratificata de 16 state. Prin Legea nr. 86/2000 Romania a ratificat aceasta conventie, avandu-se in acest fel in vedere si prevederile Directivei 90/313/CEE privind accesul liber la informatia de mediu.

9. Legea protectiei mediului nr. 137/1995 republicata

Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995 este structurata astfel: Capitolul I – Principii si dispozitii generale, Capitolul II - Reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului avand 4 sectiuni referitoare la procedura de autorizare, regimul deseurilor si substantelor periculoase, regimul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor si regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante. Capitolul III se refera la protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii si are sectiuni speciale pentru ape si ecosisteme acvatice, atmosfera, sol si subsol si ecosisteme terestre, arii protejate si monumente ale naturii si asezari umane. In Capitolul IV sunt prezentate atributii si raspunderi, cu sectiuni pentru autoritatile pentru protectia mediului, autoritatile centrale si locale si pentru persoane fizice si juridice. Capitolul V prezinta sanctiunile, iar Capitolul VI dispozitiile tranzitorii si finale.

Legea este o lege-cadru si are ca obiectiv reglementarea protectiei mediului considerata ca fiind “de interes public major pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii”. Legea consacra principiile si elementele strategice ce stau la baza dispozitiilor sale, reglementeaza activitatile economice si sociale cu impact asupra mediului si abordeaza intr-o viziune stiintifica atat metoda reglementarii transversale (regimul deseurilor si substantelor periculoase, regimul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor si regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante si securitatii surselor de radiatii), cat si cea a reglementarii sectoriale (protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii, a atmosferei, apei si ecosistemelor acvatice, solurilor si ecosistemelor terestre etc). Legea instituie drepturi si obligatii pentru toti “utilizatorii” mediului si sanctiunile corespunzatoare in caz de neconformare.

Articolul 3 enumera principiile si elementele strategice ce stau la baza legii in scopul unei dezvoltari durabile. Cea mai mare parte a lor reprezinta principii juridice dar sunt de asemenea si elemente de strategie (ex: crearea sistemului national de monitoring integrat).

Principiul recunoasterii legislative a ocrotirii mediului ca obiectiv de interes public major stabileste orientarea dispozitiilor legislative, si anume protectia mediului

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 166

Page 167: 1 Plam 2005 Buzau

trebuie facuta pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii. Principiul prevenirii si corectarii la sursa a riscurilor ecologice si a producerii daunelor presupune recunoasterea importantei activitatilor de prevenire a producerii daunelor ecologice. Reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului are la baza acest principiu. Acest principiu este strans legat de ideea folosirii celor mai bune tehnici disponibile, care insa nu este prevazuta in textul legii. Principiul precautiei se regaseste in dispozitia potrivit careia “raspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, indiferent de culpa”. Principiul “poluatorul plateste” presupune ca toate cheltuielile angajate pentru prevenirea, reducerea sau combaterea poluarii trebuie sa fie suportate de potentialii responsabili ai acestei poluari. Raspunderea juridica in intelesul legii are un caracter special, si anume obiectiv, independent de culpa, principiul raspunderii obiective fiind singurul in masura sa puna in aplicare principiul “poluatorul plateste”. Principiul informarii si participarii presupune crearea unui cadru de participare a ONG-urilor si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor, consacrand recunoasterea de catre stat pentru toate persoanele a dreptului la un mediu sanatos.

Referitor la autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului – o sectiune importanta a legii – se prezinta procedura de autorizare instituita, in cadrul careia studiul de impact ocupa un loc central. Prin realizarea studiului de impact se urmareste prevenirea poluarilor si a altor daune ce ar putea fi provocate mediului, evaluandu-se din faza de proiect efectele actiunilor antropice asupra mediului natural. In cadrul procedurii pentru obtinerea acordului de mediu se introduce obligativitatea realizarii studiului de impact. Activitatile care reprezinta subiectul studiului de impact sunt prezentate in anexa 2 a legii. In conditiile armonizarii legislatiei romanesti cu cea comunitara, legea urmeaza sa fie revizuita si modificata la acest capitol pentru asigurarea unei apropieri totale cu legislatia de mediu a Uniunii Europene.

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 167

Page 168: 1 Plam 2005 Buzau

ANEXA B. Imagini de la intalnirile PLAM BUZAU

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 168

Page 169: 1 Plam 2005 Buzau

ANEXA C. Elaborarea PLAM Buzau in atentia mass media locala

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 169

Page 170: 1 Plam 2005 Buzau

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU – BUZĂU 2005 170