"'*"TdiB*rt ,1

F*"F=t+gi

l

.,i

E

+"ilji

q,J f

,NERVA

&ss&@&**96*&*S*S&666e&8*&S&*69&&Ss*$&&&*64

Xrlmm DCIltu r$ss*

&*e*9a& g8g*6&&e&*&6&a$&$49&&&ee&&&e6**s6*

r&*

Lmy.&ffw*,*RSt-G^s-b {$} .A *#,s Ffu*&e,'hr&,

f^lLufrez inrr-() tume xnare

si r*tt;si xt&t *$c mte;r

Editura Minerva . Bucuregti, 2016

€?: lt ':

$efut;* de rq***i'il

da

# ecq. L F) i.{ {,h ?'p.,:6

-& m absolvit Academia de $tiinfe Economice, Facultatea

J%.0" Economie Agroalimentard qi a Mediului. Cdnd eram

mic[, visul meu nu a fost o nuntd mare, cu un prinf frumos, bogat qi

devreme acasil, a$a cum vedefi prin filme, ci s[ studiez in

strdindtate. Am fost ceea ce se poate numi, in ziua de azi, o

,,tocilatd": imi pldcea sd iau note mari gi invdtam pe rupte (ag putea

adduga la aceste ingrediente gi faptul cd mama a fost profesoard qi

nu accepta cu uqurinfd notele proaste).

Plecdnd de la aceste premise, ?n anul trei de facultate am

obfinut o bursi Erasmus pentru Mulhouse, Franfa. Fericire mare

pentru mine, tristele fdrd margini pentru pdrinfii mei la gdndul cd voi

fi plecatd de acas[ timp de un an. P6nd la urmd, s-a dovedit cd ai mei

au avut ceva dreptate, concluzie la care am ajuns incd din prima

seard, cdnd nigte necunoscufi au ?ncercat sd intre peste mine in

camera de cdmin. Atunci m-am gAndit: ,,Ce naiba a fost in capul

meu?'o $i tot eu mi*am rispuns: ,,Aceastb experienfd mdva ajuta cu

siguranfd in viitor, in cariera mea". $i de ce nu m-ar ajuta, avdnd in

vedere cd insuryi simplul fapt de a studia peste hotare imidemonstreazd capacitatea de adaptare la un mediu complet nou qi la

situatrii noi, un aspect cdutat de angajatori. Chiar gi statisticile erau

de partea mea: in Statele Unite, 97a/o dintre cei care au sfudiat in

str[initate reu$esc s6 igi gbseascd un loc de muncd in primele

doudsprezece luni de la absolvire, in vreme ce doar 49Yo dintre cet

care iqi continud studiile in SUA reu$esc sd se angajeze in aceeapi

perioadd de timp (conform unor statistrci reahzate de University ofCalifornia). in acelagi timp, din cei care studiazd in str[initat e,25%o

reu$esc si oblind salarii iniliale mai mari decdt cei care qi-au frnalizat

studiile in fard.. $i dacd acest lucru se intdmpld in lara care are

sistemul educaJional cu cele mai multe universitdli aflate in topurile

mondiale, de ce nu ar fi posibil qi in Romdnia?

$i iatS-md, dupi un an, intoarsd in [ar6, fbrd nicio idee despre

viitoarea mea carierd. Nu am niciun talent, nicio aptitudine speciald,

in schin'rb, sunt ambilioasd gi vreau sd cAgtig multri bani. Rdspunsul a

venit de la sine: vreau sd lucrez in mediul bancar.

Am rcalizat rapid cd facultatea pe care aveam sd o absolv nu

md va ajuta s5-mi ating scopul, adici un job in banc6, aqa cd am fbcut

ceea ce trebuia sd fac: m-am inscris la master in FinanJe-Bdnci (mai

multd carte). Mai mult, am ales un master ce se desfr$ura pe o

perioadd de doi ani, dar care, din punctul meu de vedere, merita,

pentru cdtoate cursurile unnau sd se tind in limba francezd. Am alut

insd parte de o dezamdgire, pentru c6,pe durata intregului ciclu de

master, nu am avut decdt un invitat francez, care, pdnd la urmd, qi-a

finut prelegerea in englezd, deoarece colegii mei erau familiariza[i cu

aceast51imb5.

in anul 2003 erammasterandd cu acte in regul5 qi increzdtoare

c5, av0nd un CV bun (cd doar invdtasem un an in Fran!a), urma sd-mi

gdsesc, rapid gi fbrd probleme, o slujbd ?ntr-o banc6. O noud etap5, o

noud dezamdgire: opt luni mi-am ciutat de lucru. Am fost Ia toate

tdrgurile de joburi organizate la ASE, Politehnicd, Teatrul Nafional,

Sofitel 9i in alte locuri. MI axam pe b[nci, dar qi pe societdfi cu

capital francez. Dupd ce am epurzat tdrgurile, am trecut la abordarea

10

rprin pogtd: mi-am trimis CV-ul, impreund cu scrisoetrca de intottf io.

lt gaptesprezece bdnci.

$tiam cd nu eram singura in aceastd situalie, ca mine tiind tnii

dc tineri, unii chiar avAnd experientd. Printre ei se afla, de exemplu, 9i

prietena mea Andreea, eare igi dorea la fel de mult sd lucreze intr'o

bancd. Dupd cdfiva ani in domeniul telefoniei mobile 9i cdteva

traininguri, era conqtientd de cdt de greu este sd tdzbati prin hdli9ul de

rolatii gi simpatii care se qeeazd deasupra refelei profesionale, dar,in

aeelaqi timp, despre cAt de organizafiqieficienfi sunt membrii acesteia.

Astfel, se hotdr6se si se promoveze singurd 9i s5-9i acorde pe deasupra

pi o mirire de salariu, dar in altdparte. $i-a trimis CV-ul, iar o bancd

olandezd a chemat-o pentru o pozitrie inferioard celei pe care se situa,

urmAnd ca imediat (oh, instantaneu!) sd fie recrutafi oameni, sd se

creezeechipa gi ea,,sd primeasc[ tot ce a visat weodat6"' $i aici incepe

povestea ei:

,,imi aduc aminte cd era c0t pe ce s5 plec de la unul dintre

interviurile suslinute la aceasti corporafie, pentru cd viitorul meu

manager aintfuziat o jumdtate de ord frrd sd anunte. Ar fi trebuit sd

md pund pe gAnduri, dar ampus pe celblalt talger oportunitatea de a

lucra in mediul bancar (fbcusem Finan{e-Bdnci 9i rni se pdrea

implinirea tuturor visurilor oricSrui muritor) gi mai ales oportunitatea

de a scbpa de actuala mea qefr, care aveao personalitate dubld: cdnd

apunea soarele, nu qtiu in ce se ptefrcea, dar ziua era Necuratul

insugi. Deodati, deschidea ochii negri mari 9i bulbucali 9i din gurd i

se revdrsau guvoaie de urlete qi ?njurdturi. Cdnd erai chemat in biroul

ei, in general, i1i luai rdmas-bun de la toatd lumea, le telefonai

p[rin]ilor qi sofului, le spuneai cd ii iubeqti gi plecai fbrd sd qtii dacd

aveai sb iirevezi. Orice ai fi frcut, nu putea fi bine, pentru cd era sub

cerinfele din figa postului, sub ceea ce se agtepta de la tine qi, daci.11

niciunul dintre aceste motive nu finea, erai sub potenlialul tdupropriu qi personal, pe care, din rea-voin!5 gi ca s5 0 innebuneqti peea, il desconsiderai in mod sfiddtor.

To{i team leaderii afla}i in subordinea ei decideau, unul dupdaltul, sd iqi dezvolte canerain artdparte. Nu am in{eles niciodatd dece lanful trofic managerial situat deasupra ignora plecdrile. Bdnuiamins5, ca qi ceilaltri, c6 le qoptea directorilor barfe oribile despre c6t deincompetentri gi rduvoitori erau subordonafii ei. cum se fbcea ?nsd cdo credeau? Cum puteau crede cd angajafiL perfecfi, promova{icoordonatori tot de ei, deveniserd peste noapte trdddtori? care, pedeasupra, aveau dificultdli in a pleca intr-o altd companie de tereco-municafii pentru c6 semnaserd cdteva volume in care jurau, pe tolisfinfii gi pe toate salariile qi bonusurile viitoare, cd nu vor duce laconcurenfd in{erepci'nea <furnat5> in ei. cred, de asemenea, desprefosta mea qefb cd p'nea mdhdgund in dozatorul de cafea gi cd aveaprpuqi cu ace pentru fiecare dintre noi. Mai cred cd gterpelea gdininegre qi numai ea qtie ce le fdcea.

Cam la un an dupd ce am plecat din firm{ spre marea measatisfacfie, dar gi ciudi, a precat gi ea. La concurenld. Am decis sddau uitdrii numele de cumplitd amintire al acestei persoane, fiindincdrcat de conotafii negative. Sd ii spune m, frrd nicio legdhrrd cufaptele qi cu personajele reale, Anca.

inclinalia spre religio zitate m-a fbcut sd aleg cu pioqenieperspectivele ?n bancd. Am dat o minipetrecere la fostur loc demuncd gi le-am impd(it tuturor colegilor cdteva kilograme dintrecele mai bune prdjituri de ra cofetdia Ana, ca sd infeleagd toatdlumea cdt de fericit5 eram qi cum imi croisem un viitor excep{ionalcu mdna mea (ha-ha, se poate, arrivederci!). printre altele, am primitde la colegi o butelcd de argint pentru whisky gi un pistol arlizanal.t2

in prima sdptdmAndla noul loc de munc5, ofiterul de HR, care

m[ recrutase descriindu-mi in culori roz diafane viitorul meu bancar,

gi-a dat demisia, alegdnd perspective mai bune.

DupS prima lund la noul job, md uitam lung la pistolul

artizana| dorindu-mi si fi fost adevdrat. Dddusem peste o noud gefb,

una cdreia Anca ar fi putut sd ii fie un mdrunfel discipol."

Ca gi in cazul Andreei, nici pentru mine prima oferti de lucru'nu a venit din partea mult rdvnitei institutrii denumite ,,Bancd", ci de

la o companie de telecomunicafii. Nu era exact ceea ce-mi doream,

dar eru totugi o slujbd gi, cel mai important, un inceput.

13