sinteze sociale

SINTEZE

Privind cåtre viitorSolu¡ii social-democrate pentru

problemele din sud-estul Europei

nr. 25, noiembrie 2004

SUMAR

I. Contribu¡ia domnului Adrian NÅSTASE, prim-ministru al României, pre¿edinte al Partidului Social Democrat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

II. Interven¡ia domnului Adrian SEVERIN, director coordonator al Institutului „Ovidiu ªincai" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

III. Dimensiuni teritoriale, sectoriale ¿i educa¡ionale ale såråciei în Bulgaria, Chavdar NIKOLOV, Bulgaria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

IV. Provocåri pentru social-democra¡ie în capitalismul post-comunist. Opt propuneri, Alfred PFALLER, Germania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

V. Diferen¡e etnice ¿i religioase, Axel Sotiris WALLDÉN, Grecia . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

VI. Aspecte ale evolu¡iei social-democra¡iei din Croa¡ia, Antun VUJIC, Croa¡ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

sinteze

3nr. 25, noiembrie 2004

B alcanii reprezintå un subiect de dezbaterepertinent ¿i binevenit în prezent, dupå ce

deciziile istorice de extindere ale UE ¿i NATO auoferit consisten¡å marilor proiecte de completarea reunificårii Europei.

Aceste decizii au confirmat în special viziuneaîndråznea¡å a integrårii promovatå de Interna¡io-nala Socialistå, formal în declara¡ia de la Ljubli-ana ¿i, de asemenea, cu ocazia altor forumuri dedezbatere organizate sub auspiciile PES.

Îmi face plåcere cå aståzi avem aceastå opor-tunitate de a împårtå¿i o parte din opiniile noastreprivind perspectivele Europei de Sud-Est, ca mem-bri ai acelea¿i familii politice. Doresc så vå urez

bun venit tuturor la Bucure¿ti ¿i felicit Funda¡iaFriederich Ebert ¿i Institutul Social-Democrat„Ovidiu ªincai" pentru ini¡iativa de a organiza oastfel de dezbatere.

Este meritul Funda¡iei Friedrich Ebert cå pås-treazå un interes viu pentru aceastå regiune întimp ce agenda europeanå ¿i globalå devine dince în ce mai complicatå.

De asemenea, sunt încântat de reconfirmareainteresului pe care SPD din Germania îl are în asus¡ine evolu¡iile pozitive din sud-estul Europei¿i vecinåtatea esticå. Domnul Zoepel este unuldintre cei mai ferven¡i avoca¡i ai acestui sprijin ¿ia¿ dori så-i mul¡umesc, pe aceastå cale, pentru

Privind cåtre viitor Solu¡ii social-democrate

pentru problemele din sud-estul Europei

Institutul „Ovidiu ªincai" împreunå cu Funda¡ia „Friedrich Ebert" au organizat în datade 11 octombrie 2004 conferin¡a interna¡ionalå cu tema „Privind cåtre viitor. Solu¡ii social-democrate pentru problemele din Sud-Estul Europei", la Cercul Militar Na¡ional. La aceasta aufost invita¡i så participe reprezentan¡i ai partidelor social-democrate din Albania, Bulgaria, Croa¡ia,Germania, Grecia, Republica Moldova ¿i România, reprezentan¡i ai societå¡ii civile, ziari¿ti ¿icercetåtori.

Conferin¡a a cuprins trei panele de dezbatere, reprezentând principalele domenii de interes pen-tru sud-estul Europei:

– Panel I - Såråcia ¿i polarizarea socialå în Europa de Sud-Est. Solu¡ii de tip social-demo-crat pentru acestea;

– Panel II - Gestionarea diferen¡elor etnice ¿i religioase din perspectivå social-democratå; – Panel III - Institu¡ionalizarea efortului regional pentru solu¡ii social-democrate.

I. Contribu¡ia domnului Adrian NÅSTASE, prim-ministru al României,

pre¿edinte al Partidului Social Democrat

sinteze

4 nr. 25, noiembrie 2004

implicarea sa energicå ¿i låudabilå.

Dragi prieteni, Cred cå Solidaritatea råmâne mai mult decât

orice adevårata esen¡å a ac¡iunii social-democrateîn Europa de Sud-Est.

Consolidarea integrårii europene ¿i euro-atlantice ridicå o serie de provocåri comune pen-tru liderii din Balcani, Europea Centralå ¿i de Est,dar ¿i pentru partenerii occidentali.

Împreunå, am demarat un proiect politic alcårui succes în Balcani va însemna:

– Normalitatea, ca o ¿anså pentru toate ¡årilebalcanice de a juca un rol în construc¡ia euro-peanå

– Încrederea fiecårui cetå¡ean din regiune învalorile europene comune

– Responsabilitatea pentru stabilitatea ¿i se-curitatea regiunii, ca parte integrantå a stabilitå¡ii¿i securitå¡ii europene în ansamblu

– Solidaritatea în ac¡iunea de consolidare aProcesului de stabilizare ¿i asociere

– O ¿anså de progres pentru noile genera¡ii dinregiune

2004 a fost un an generos pentru Europa deSud-Est, în privin¡a asumårii responsabilitå¡ii re-gionale pentru stabilitate ¿i reconstruirea încre-derii. O nouå identitate europeanå pentru aceaståregiune va depinde, în primul ¿i cel mai importantrând, de angajamentul nostru politic responsabilpentru reformå ¿i de respectul necondi¡ionat pen-tru valorile europene.

Partidele noastre politice au un rol importantîn promovarea ¿i dezvoltarea unei noi mentalitå¡i,compatibile cu valorile Uniunii Europene la care¡årile noastre aspirå så adere. Chiar ¿i oamenii ac-ceptå faptul cå e momentul så punem capåt divi-ziunilor etnice ¿i intoleran¡ei.

Liderii politici ai partidelor social-democra-te ¿i socialiste din regiune ar trebui så continue sådovedeascå fiecårui cetå¡ean din sud-estul Europeicå tenta¡iile na¡ionaliste constituie o piedicå încalea prosperitå¡ii ¿i libertå¡ii. Dupå cum am afir-mat întotdeauna în angajamentele noastre comu-ne, nici un efort nu este prea mare pentru repu-dierea ¿i combaterea for¡elor dezintegrårii care

creeazå gåuri negre ale criminalitå¡ii ¿i epuråriietnice prin urå, extremism ¿i intoleran¡å.

Este opinia mea personalå cå beneficiile uneibune vecinåtå¡i în Balcani, Europa Centralå ¿ide Est sunt întårite ¿i multiplicate de integrareaacestor regiuni în Uniunea Europeanå.

Pentru Uniunea Europeanå, modelul rela¡iilorfranco-germane råmâne una din principalele for¡emotrice ¿i sursa de inspira¡ie pentru solidaritateaeuropeanå. Suntem mândri cå am în¡eles ¿i amutilizat cu succes valoarea acestui model împreu-nå cu vecinul nostru maghiar. Povestea de suc-ces a cooperårii româno-ungare este un catali-zator pentru stabilitate ¿i integrarea europeanå înBalcani.

Dacå dorim cu adevårat så scriem o nouå pa-ginå în istoria Balcanilor, trebuie så o facem într-omanierå adecvatå, pentru ca identitatea balcanicåså devinå un subiect de mândrie. „Reconstruireamårcii Balcanilor" prin integrarea lor deplinå înEuropa este cea mai dificilå sarcinå pentru ge-nera¡ia noastrå de lideri politici sud-est euro-peni.

Pe de altå parte, prioritå¡ile actuale ale securi-tå¡ii globale nu ar trebui så ne distragå aten¡ia ¿iså ne slåbeascå elanul de a consolida solidaritateaeuropeanå pentru îndeplinirea sarcinilor nerezol-vate din Balcani.

Sarcinile importante care urmeazå pentru noi,liderii politici din Balcani, pot fi îndeplinite doarprin asumarea de o manierå fermå a reforme-lor politice, economice ¿i sociale necesare pen-tru realizarea pasului decisiv în direc¡ia integråriieuropene ¿i euro-atlantice. Aceasta este o sarcinåimenså care necesitå nu doar angajament ¿i res-ponsabilitate, ci ¿i o solidaritate tenace a parti-delor social-democrate.

Acest angajament trebuie så se reflecte într-unNou contract politic între Balcani ¿i Europa,un contract bazat pe investi¡ii consistente în pro-iecte cu un impact social.

Investi¡iile în stabilitate socialå ¿i economicåsunt critice pentru asigurarea stabilitå¡ii generalea regiunii, prevenind apari¡ia unor noi linii de de-marca¡ie ¿i evitând decuplarea sa fa¡å de mareleproiect al unitå¡ii europene.

Astfel de investi¡ii ar ilustra cel mai bine inte-

sinteze


grarea pilonului Justi¡ie ¿i Afaceri Interne menit såcombatå imigra¡ia ilegalå ¿i criminalitatea trans-frontalierå.

Credem cå PES ¿i Comitetul pentru Europade Est al Interna¡ionalei Socialiste (SICEE) auun rol esen¡ial în catalizarea ini¡iativelor din acestdomeniu. Suntem pregåti¡i så contribuim în modconsistent la promovarea SICEE ca una dintrecele mai adecvate structuri politice pentru identi-ficarea ¿i diseminarea celor mai bune practici cuun impact social efectiv.

Partidul Social Democrat crede cå în centrulacestui efort trebuie så se situeze abordarea regi-onalå comprehensivå a Op¡iunilor Politice pen-tru Europa de Sud-Est în domeniile Muncii ¿iPoliticilor Sociale în Procesul de Integrare înUE. Aceste op¡iuni ar trebui så punå un accentspecial pe particularitå¡ile Balcanilor ¿i ale Euro-pei Centrale ¿i de Est.

Aceastå abordare ar putea încuraja ¿i inves-ti¡iile în capital uman pentru a preveni drenajulintelectual ¿i polarizarea socialå. Investi¡ia în com-petitivitatea Balcanilor este, de fapt, acela¿i lu-cru cu investi¡ia în stabilitatea socialå a Europeide mâine.

Succesul proiectului de integrare a Balcanilorva depinde, de asemenea, de capacitatea noastråde a men¡ine un elan pozitiv al solidaritå¡iipolitice în jurul temelor majore ale integråriiîn UE ¿i NATO.

Pentru ca acest lucru så devinå posibil esteesen¡ial ca:

ºårile implicate în Procesul de Stabilizare ¿iAsociere ¿i aspirând la acest statut så fie sus¡inutecu noi energii în eforturile lor de consolidare areformelor democratice ¿i stabilitatea economicå ¿ipoliticå ce stau la baza progresului democratic.Conferirea de substan¡å ¿i de perspective clarepentru Politica de Vecinåtate Esticå a UniuniiEuropene ar trebui så fie, de asemenea, o priori-tate comunå pe agenda europeanå, luând în calcul¿i aspira¡iile europene ale Republicii Moldova.

Dialogul dintre partidele politice din regiunejoacå un rol major în acest sens, prin împårtå-¿irea experien¡ei fiecårei ¡åri în pregåtireaaderårii la NATO ¿i UE;

Rela¡iile economice ¿i integrarea econo-

micå regionalå så fie extinse, conform reguli-lor economiei de pia¡å func¡ionale ¿i bunei gu-vernåri. În plus, asisten¡a interna¡ionalå ar trebuiså aibå ca obiectiv combaterea tradi¡ionalului sin-drom balcanic al dependen¡ei, prin concentrareaasupra unor proiecte care pot contribui la con-struirea unor institu¡ii de autoguvernare durabile¿i a unor servicii publice func¡ionale.

Descentralizarea ¿i crearea de noi oportu-nitå¡i pentru comunitå¡ile locale så constituieun pilon al reformei democratice prin investi¡iileîn IMM-uri ¿i promovarea acordurilor interetnicela nivele locale ca principalele motoare al progre-sului. Experien¡ele pozitive ale partidului ¿i ac¡i-unii noastre guvernamentale demonstreazå meri-tele unei participåri ¿i contribu¡ii eficiente aminoritå¡ilor na¡ionale la buna desfå¿urare aguvernårii, inclusiv la nivel local.

Partidul meu, PSD, sus¡ine cu tårie sprijinireamecanismelor existente de cooperare regionalåpe probleme de justi¡ie ¿i afaceri interne. Sta-bilirea unor standarde europene comune ¿i a unorre¡ele de ac¡iune ale institu¡iilor de aplicare a legiiar putea fi un sprijin important pentru politicilejudiciare ¿i de afaceri interne ¿i ar putea contribuila sporirea eficien¡ei de o manierå foarte concretå.

O abordare comunå inclusivå a prevenirii ¿i com-baterii crimei organizate, imigra¡iei ilegale ¿i traficu-lui de fiin¡e umane este mai eficientå decât stabilireaunor proceduri fårå o contribu¡ie regionalå.

O agendå regionalå de combatere a crimei or-ganizate ar trebui så devinå cel mai bun exemplual responsabilitå¡ii noastre europene comune.

Proiectele în domeniul justi¡iei ¿i afacerilor in-terne din Europa de Sud-Est nu ar trebui så ducåla apari¡ia unor noi linii de demarca¡ie, ci din con-trå, ar trebui så întåreascå responsabilitatea fie-cårui stat în adoptarea standardelor europene aledomniei legii, oportunitå¡i egale ¿i libertate de ac-¡iune. Ca partide social-democrate, avem datoriamoralå de face din respectul regulilor, legilor ¿ivalorilor comune fundamentul solidaritå¡ii noastre.

În mod similar, consideråm ca foarte utilå lan-sarea, cu sprijinul PES, a unei Ini¡iative Euro-pene pentru Securitate ¿i Stabilitate Socialå înBalcani.

Europa de Sud-Est va fi capabilå så se bucure

sinteze


de beneficiile globalizårii dintr-o pozi¡ie puter-nicå numai dacå va profita în mod efectiv de noi-le pie¡e, noile tehnologii ¿i de o nouå prosperitatepentru cetå¡enii no¿tri.

Orice proiect menit så modeleze o viitoare iden-titate europeanå în balcani va trebui så previnåapari¡ia unor noi linii de demarca¡ie în con-struc¡ia europeanå în urma aplicårii unor cri-terii regionale diferen¡iate sau a unor decalaje

în cadrul planului de aderare la UE. Avem ¿ansa realå de a depå¿i obstacole isto-

rice în calea dezvoltårii ¿i conectårii întregii re-giuni la caden¡a Uniunii Europene. Avem acumoportunitatea istoricå så intråm într-un nou ciclude stabilitate ¿i securitate care va crea o Europåîntreagå, liberå ¿i pa¿nicå. Nu ne putem permiteså låsåm aceastå ¿anså så se risipeascå.

sinteze


II. Interven¡ia domnului Adrian SEVERIN, director coordonator al Institutului „Ovidiu ªincai"

1. Såråcia ¿i polarizarea socialå

S åråcia ¿i polarizarea socialå reprezintå,pentru noi, social-democra¡ii sud-est eu-

ropeni, probleme specifice. În acest context, artrebui så aducem pe agenda politicå lupta împo-triva oligarhie, care tinde så manipuleze întregulspectru politic. Sub masca democra¡iei se ascundadeseori elemente oligarhice. Noile politici libe-rale au câ¿tigat teren, mai ales cå ¿i guvernul dinregiune au trebuit så dezvolte astfel de politici.Preluarea ideilor neoliberale a dat impresia uneivictorii a dreptei. De fapt, acestea nu sunt op¡i-unile guvernelor de stânga, ci sunt programepromovate de oligarhia interna¡ionalå din cadrulFMI, Båncii Mondiale ¿i OMC. Institu¡iile respec-tive nu sunt interesate de consolidarea statelor dinzonå, ci mai mult de promovarea unor politicineoliberale.

Structurile oligarhice care ac¡ioneazå la nivelglobal s-au aflat ¿i la originea a¿a zisului Grup dela Vi¿egrad, o inven¡ie menitå a påstra limita din-tre vest ¿i est într-o formå u¿or modificatå. Con-siderându-se a priori cå ¡årile din acest grup voravea o tranzi¡ie de succes cåtre democra¡ie, cele-lalte ¡åri din regiune au fost private de investi¡iilenecesare ¿i au trebuit så realizeze privatizarea fåråcapital lichid. Astfel privatizarea s-a transformatîntr-un proces cleptocratic.

Oligarhii nu sunt de dreapta sau de stânga, ciexistå în cadrul tuturor for¡elor politice. Principalaproblemå este finan¡area lor din fonduri interne.Trebuie men¡ionat ¿i faptul cå mass-media a de-venit, în mâinile unor oligarhi, o putere fårå respon-sabilitå¡i care då na¿tere unor false probleme, încer-cându-se dezvoltarea unei false agende a politicului.

La baza procesului de såråcire ¿i polarizare so-

cialå se aflå ¿i mo¿tenirea regimului totalitar co-munist. Existen¡a unei mici nomenclaturi a impuso agendå a birocra¡iei, diferitå de cea a cetå¡ea-nului. De aceea, consolidarea democra¡iei internea for¡elor politice va duce la contracararea oligar-hiei ¿i birocra¡iei. Acest lucru trebuie så se desfå-¿oare atât la nivel practic, cât ¿i la nivel ideologic,pentru cå reforma ¿i tranzi¡ia nu pot fi fårå cu-loare politicå.

Din punct de vedere al tradi¡iei, stânga demo-craticå a fost campioana ideii de egalitate. Dreap-ta a sus¡inut mai ales ideea de libertate. Urmåto-rul pas, pentru noi social-democra¡ii, este så vor-bim despre egalitate ca includere, nu ca exclu-dere. Aceasta nu este acela¿i lucru cu egalitaris-mul promovat în trecut, ci reprezintå o solu¡ie vi-abilå pentru viitorul acestei pår¡i a lumii.

2. Gestionarea diferen¡elor etnice ¿i religioase

Colapsul regimurilor totalitare din Europa Cen-tralå ¿i de Est a dus la reiterarea diferen¡elor cul-turale ¿i religioase care pânå atunci supravie¡uiseråîntr-o formå „înghe¡atå". Noul eveniment majorcare a apårut dupå încheierea Råzboiului Rece afost reapari¡ia conflictelor etnice ¿i religioase ge-nerate de existen¡a acestor diferen¡e. Cel mai mul-ti-etnic ¿i multi-religios stat din zonå, Iugoslavia, afost cel mai afectat. Aici au izbucnit cele mai im-portante conflicte de tip etnic ¿i religios. ªi în Ro-mânia au apårut, dupå 1990, unele tensiuni în re-la¡ia cu minoritatea maghiarå.

La nivelul Europei de Sud-Est problema mi-noritå¡ilor este cea mai importantå în acest sens.Acolo unde au existat „state-mamå" vecine, rela-¡iile bilaterale au fost influen¡ate decisiv de trata-

sinteze


mentul aplicat minoritå¡ilor. Dacå între statul dedomiciliu ¿i statul de origine existå cooperareconflictele pot fi aplanate. Dacå rela¡iile dintrestate nu sunt bune, nivelul confruntårii culturaleeste ridicat. Multe conflicte etnice au la bazå, defapt, motive geopolitice ascunse, ceea ce duce laapari¡ia ¿i proliferarea a¿a numitelor „crizeînghe¡ate".

Problemele de acest gen nu pot fi rezolvate îninteriorul unui stat, ele sunt transfrontaliere ¿i ne-cesitå solu¡ii multina¡ionale sau suprana¡ionale.O aten¡ie specialå trebuie acordatå etniei rromepentru care nu existå nici un stat care poate fi con-siderat „mamå". Ei constituie o problemå acutåpentru statele de reziden¡å, problemå care trebuierezolvatå prin cooperarea interna¡ionalå. Trebuieacceptat faptul cå aceastå problemå nu este doarproblema statelor respective, ci reprezintå o pro-blemå europeanå.

Existå trei tipuri de na¡iuni: a) civicå – compuså din to¡i cetå¡enii statului

respectiv, indiferent de originea lor etnicå; b) culturalå – ¡inând cont de origine etnicå,

religie; c) cosmopolitå – interna¡ionalå, fårå o aparte-

nen¡å clarå la un stat na¡ional. În regiunea Balcanilor este periculoaså orice

încercare de a crea un stat pur din punct de vedereetnic. Aici trebuie så sus¡inem o alternativå dife-ritå de tip multietnic. Scopul social-democra¡ieieste crearea unor na¡iuni de tip civic ¿i a unorstate multietnice. Social-democra¡ia a avut întot-deauna o pozi¡ie interna¡ionalistå în aceastå pro-blemå. Un exemplu pozitiv în acest sens este po-zi¡ia deschiså a Partidului Socialist Albanez fa¡åde criza din Kosovo, care a contribuit la solu¡io-

narea pa¿nicå a conflictului. Asta nu înseamnå oneglijare a comunitå¡ilor culturale specifice, dim-potrivå implicå respectul pentru existen¡a lor.

Uniunea Europeanå trebuie så înceapå så sesubstituie în viitor rolului statelor „mamå" ¿i såelaboreze conceptul de na¡iune europeanå, bazatpe o viziune de tip cosmopolit. În prezent, lipsaunui acquis în acest domeniu reprezintå un punctslab al Uniunii, ce duce la conflicte între statelemembre. Ca social-democra¡i, trebuie så recu-noa¿tem existen¡a celor trei tipuri de na¡iune,civicå, culturalå ¿i cosmopolitå. Înså drepturileculturale nu trebuie legate de drepturile teritori-ale. În acela¿i timp, trebuie så sus¡inem adoptareaunor reguli comunitare referitoare la aceste pro-bleme care så vinå în sprijinul constituirii de na-¡iuni multietnice în Balcani.

Asocierea minoritå¡ilor la guvernare este be-neficå mai mult decât simpla toleran¡å reciprocå.Ea poate asigura rezolvarea multor probleme carenu sunt doar de naturå etnicå. Minoritå¡ile î¿i potrezolva în acest fel problemele mai bine decât ma-joritatea. România a utilizat cu succes acest mo-del prin includerea la guvernare a minoritå¡ii ma-ghiare. Ca social-democra¡i trebuie så în¡elegemcå este nevoie de protec¡ia drepturilor culturale,dar ¿i de asocierea minoritå¡ilor la guvernare.

Asocierea elitelor minoritå¡ilor la guvernarepoate duce, înså, la apari¡ia unui decalaj fa¡å decetå¡enii minoritari, care ar putea fi tråda¡i de onouå oligarhie, a minoritå¡ii respective. De aceea,drepturile minoritå¡ilor nu trebuie acordate numaiunei singure minoritå¡i luate separat, ci trebuie såformeze un sistem de subsidiaritate globalå încare så fie recunoscute competen¡ele diverselorentitå¡i.

sinteze


F enomenul såråciei din Europa de Sud-Estare multiple rådåcini de naturå socio-eco-

nomicå ¿i istoricå. În scurta mea alocu¡iune a¿ do-ri så må concentrez asupra a douå teme princi-pale, unde am avea nevoie de solu¡ii social-de-mocrate specifice pe care viitoarele guverne dinBulgaria le-ar putea pune în aplicare.

În primul rând, dispropor¡iile regionale ¿i sec-toriale care au avut loc în ultimii ani în dezvol-tarea ¡årii mele. În al doilea rând, discriminareaeduca¡ionalå pe baze etnice a popula¡iei din Bul-garia. În opinia mea, dispropor¡iile ¿i structuraeduca¡ionalå sunt surse specifice ale såråciei încadrul societå¡ii bulgare.

Dezvoltarea regionalå a Bulgariei dupå 1997indicå o concentrare semnificativå a activitå¡ii eco-nomice în regiunea de sud-vest, adicå regiunea dinjurul capitalei, Sofia. Conform ultimelor cifre cotaacestei regiuni din PIB-ul na¡ional era de 31.1% în1997 ¿i a ajuns, în 2003, la 38.1%. Ca urmare,raportul dintre PIB-ul per capita al celei maibogate regiuni ¿i media ¡årii a crescut de la 1,2 în1997 la 1,4 în 2003. Cea mai såracå regiune era, în2003, regiunea Nord-centru, iar raportul fa¡å deregiunea de sud-vest era de 1,66 (vezi graficele).

O asemenea dezvoltare inechitabilå, numitå„mutarea economiei înspre Sofia" produce pro-bleme serioase în alte regiuni, în special în nordul¿i nord-vestul ¡årii. Migra¡ia ¿i emigra¡ia sunt pro-cese la ordinea zilei. Costurile lor sociale, eco-nomice ¿i ecologice sunt ridicate. Pe de-o partene confruntåm cu o aglomerare a capitalului, iar,

pe de altå parte, avem regiuni mai pu¡in populatefårå o activitate economicå semnificativå ¿i cu ve-nituri scåzute.

Dacå existå un remediu, el nu poate så fiecompus decât din douå elemente – infrastructurå¿i investi¡ii. Ambele depind de activitatea statu-lui, infrastructura în mod direct, investi¡iile înmod indirect, dar nu mai pu¡in.

Agricultura este un sector cu o îndelungatå tra-di¡ie în economia Bulgariei. Datoritå multor fac-

III. Dimensiuni teritoriale, sectoriale ¿i educa¡ionale ale såråciei în Bulgaria

Chavdar NIKOLOV, Bulgaria*

* Profesor asociat la Universitatea de Sud-Vest „Neofit Rilski" din Blagoevgrad, Decan al Facultå¡ii de Economie,membru al Uniunii Noii Stângi.

Proporþia regiunii de Sud-Vest în PIB-ul Bulgariei în 2003

South West Region

Other 5 Regions

0%

20%40%

60%80%

100%120%

140%

Regiunea de Sud-VestCota PIB pentru fiecare¡arå

PIB per capita 2003

Series1

sinteze


tori, dar în primul rând datoritå reformei resti-tu¡ioniste revan¿arde de la mijlocul anilor '90,agricultura nu înregistreazå un declin în cadrulPIB-ului, cum este normal, iar în privin¡a pro-duc¡iei agricole s-a înregistrat o scådere în pre¡uricurente de circa 15,8%.

Dacå ne uitåm la cifrele privind rata ocupårii

for¡ei de muncå putem vedea legåtura pe care

aceste probleme o au cu såråcia. În 1997, 25,3%

din for¡a de muncå se afla în agriculturå, iar în

2002, 25,6%. A¿adar, agricultura apare ca o ade-

våratå sferå a såråciei în Bulgaria. Acest rol tinde

så se înråutå¡eascå dacå avem în vedere faptul cå

agricultura este utilizatå, în mod tradi¡ional, ca un

tampon pentru ¿ocurile privind veniturile, în spe-

cial pensiile, pentru a garanta o existen¡å mini-

malå pe perioada ¿omajului.

Dovezile cå o dezvoltare regionalå inechita-

bilå ¿i stagnarea în agriculturå duc la såråcirea

popula¡iei pot fi gåsite ¿i în studiile sociologice.

Ele aratå cå 51,5% din locuitorii satelor sunt så-

raci, ca ¿i 33, 1% din locuitorii ora¿elor mici,

25,8% din locuitorii ora¿elor medii ¿i 16,7% din

locuitorii capitalei – Sofia.

Sunt destul de pesimist în privin¡a perspecti-

velor de îmbunåtå¡ire a situa¡iei descrise. O îmbu-

nåtå¡ire ar putea veni pu¡in mai repede dacå statul

ar interveni asupra pie¡ei terenurilor pentru a sus-

¡ine, în acest fel, eficientizarea exploata¡iilor agri-

cole. Mårimea medie a exploata¡iilor agricole din

prezent nu permite introducerea tehnologiilor mo-

derne ¿i constituie un pilon al såråciei ¿i înapo-

ierii societå¡ii noastre.

ªi ajungem la al treilea punct al acestei pre-

zentåri – educa¡ia. La prima vedere, la nivelul

Bulgariei existå o societate educatå la un nivel

echivalent cu cel din UE, chiar mai bun decât în

unele ¡åri membre. Structura educa¡ionalå medie a

popula¡iei din Uniunea Europeanå cuprinså în

intervalul 25-64 de ani este urmåtoarea:– 8 clase ¿i mai pu¡in - 38%– 12 clase - 41%– studii universitare - 21%Cifrele pentru Bulgaria sunt destul de bune:

29%, 50%, respectiv 21%.În Grecia cifrele sunt 47%, 35%, respectiv

18% iar în Portugalia, 79%, 11% ¿i 9%.

Cu toate acestea, situa¡ia Bulgariei este dife-ritå dacå se ia în calcul structura educa¡ionalå aprincipalelor grupuri etnice.

Etnicii bulgari au procentaje de 23%, 53% ¿i24%. Rata analfabetismului este de 0,4%

Etnicii turci au procentaje de respectiv 74%,23% ¿i 3%. Rata analfabetismului este de 3%.

Cea mai îngrijoråtoare situa¡ie este situa¡ia rro-milor bulgari. Cifrele de care dispunem pentruacest grup sunt 93%, 7% ¿i 0% (0,3%). Rata ana-lfabetismului este de 13%.

Privind cifrele care ilustreazå fenomenul sårå-ciei nu este dificil de concluzionat cå existå ocorela¡ie directå între nivelul educa¡iei ¿i inciden¡asåråciei. În Bulgaria 81% din popula¡ia cu maipu¡in de 8 clase sunt såraci. Såråcia afecteazå51,7% din popula¡ia cu 8 clase, 23,4% – cu 12 clase¿i doar 14,2% cu studii universitare. 78,8% dintre

Produc¡ia agricolå în pre¡urile actuale

75%

80%

85%

90%

95%

100%

105%

Anul 1997 Anul 2003

Series1

Structura educa¡iei pe vârste, 15-64 ani

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

1 2 31- 8 clase sau mai pu¡in, 2- 12 clase, 3- Universitate sau mai mult

BGEUGR

sinteze


rromi sunt såraci, ca ¿i 58,3% din etnicii turci ¿i21% din etnicii bulgari. Explica¡ia acestei situa¡iirezidå în nivelul educa¡ional al fiecårui grup.

Ceea ce eu consider a fi o adevåratå solu¡iesocial-democratå în domeniul educa¡iei trebuieså acorde o importantå prioritate eliminåriidiferen¡elor etnice. Ideea unui consens na¡ionalîn domeniul educa¡iei, emiså de actualul nostruministru de finan¡e, Milen Velchev, meritå oaten¡ie specialå. În opinia mea, trebuie så stabilimun nivel de 6% din PIB destinat cheltuielilor pentrueduca¡ie. Trebuie så fie adoptatå o politicå specialåîn privin¡a grupurilor etnice. Ea trebuie så includå

mijloace cum ar fi înfiin¡area ¿colilor cu internat ¿iprogram extins. Bineîn¡eles, aceastå måsurå arputea fi în¡eleaså ca un fel de limitare a drepturilorpårin¡ilor asupra copiilor lor. Dar oare este mai binepentru societate ca pårin¡ii så punå piediciieduca¡iei copiilor lor prin interzicerea frecventårii¿colii?

Am putea continua dezbaterea pe aceastå temå,dar dezvoltarea ulterioarå este o chestiune social-democratå pentru cå social-democra¡ii nu cred, caliberalii sau conservatorii, cå un viitor mai buneste inevitabil ¿i nu are nevoie de asisten¡å.

sinteze


Social-democra¡ia înseamnå îmblânzirea capitalismului

S ocial-democra¡ia a însemnat întotdeaunaîmblânzirea capitalismului, adicå un fel

de conturare a unui cadru de reglementare care såasigure cå dinamica pie¡elor capitaliste nu împin-ge o mare parte a popula¡iei în såråcie ¿i cå cre¿-terea productivitå¡ii economiei capitaliste va fibeneficå pentru to¡i cetå¡enii. Dar modalitå¡ile dea realiza acest lucru ar trebui så se sprijine pecondi¡iile particulare ale capitalismului

a) din fiecare ¡arå ¿i b) într-o anumitå perioadå. Re¡etele social-democrate care au func¡ionat

într-un anumit tip de capitalism nu vor func¡ionaautomat în alt tip de capitalism. Iar re¡etele careau avut succes în anii de glorie a capitalismuluioccidental al bunåstårii s-ar putea så fie inadec-vate pentru capitalismul globalizat post-industri-al de azi ¿i de mâine.

Capitalismul post-comunist genereazåexcludere socialå persistentå

Capitalismul post-comunist a însemnat ¿i apa-ri¡ia unei societå¡i polarizate cu foarte pu¡ine per-spective de îmbunåtå¡ire a condi¡iilor de via¡å pen-tru segmente importante ale popula¡iei.

Societå¡ile post-comuniste nu sunt într-un pro-ces de tranzi¡ie cåtre prosperitatea de maså de tipoccidental. Economia ¿i societatea mixtå care ca-

racterizeazå cea mai mare parte a Europei Cen-trale ¿i de Est pare a se consolida în lipsa unormåsuri pentru a råspunde eficient acestei tendin¡e.Sarcina centralå a social-democra¡ilor este så sus-¡inå asemenea måsuri.

Un element crucial: locurile de muncå din sectorul tradi¡ional

Economiile post-comuniste au fost expuseaproape în totalitate competi¡iei globale fårå a aveatimp så dezvolte întreprinderi competitive la nivelinterna¡ional. Astfel, întreprinderile stråine au de-venit ¿i vor råmâne baza structurii lor industriale(inclusiv industria serviciilor). Investi¡iile stråinereprezintå cheia dezvoltårii economice na¡ionale.Întreprinderile autohtone (mici, mijlocii ¿i mari) seaflå în pozi¡ii pu¡in interesante pentru capitalulstråin. În timp ce ¡årile din zonå trebuie så facå totce le stå în putin¡å pentru a atrage investi¡ii stråine,cele mai multe dintre ele nu pot nici måcar så sperecå vor ob¡ine locuri de muncå plåtite decent pentrutoatå lumea.

Sectorul economic competitiv controlat de com-paniile stråine este caracterizat de o productivitatemare ¿i de ratå de cre¿tere rapidå, ceea ce se tra-duce prin locuri de muncå bine plåtite pentru unii,dar nu pentru prea mul¡i. Principala provocare pen-tru orice strategie social-democratå împotriva ex-cluderii sociale este crearea de locuri de muncå –sau de venituri substitut – pentru restul for¡ei demuncå.

IV. Provocåri pentru social-democra¡ie în capitalismul post-comunist. Opt propuneri

Alfred PFALLER, Germania*

* Reprezentant al Funda¡iei Friedrich Ebert în România.

sinteze


Capitalismul post-comunist: existen¡aunei clase rentiere cu o influen¡å politicå

importantå

Noua claså capitalistå în ¡årile post-comunistenu este compuså din cei care au acumulat capitalîn decursul unor procese productive de succes ¿idin cei care au mo¿tenit acest capital. Nucleul eieste format din cei care - dupå cåderea comunis-mului – au fost capabili så î¿i însu¿eascå pår¡i dinfostele structuri industriale (a¿a zis „populare") ¿icare le-au rentabilizat cu ajutorul capitalului strå-in. Principalul atu al acestei noi clase capitaliste afost ¿i continuå så fie influen¡a politicå ce le asi-gurå în primul rând ¿anse privilegiate de achizi¡ie¿i care continuå så fie baza unor afaceri avanta-joase. Cu alte cuvinte, noua claså capitalistå nueste „produc¡ionistå" ci rentierå ¿i se întrepåtrun-de strâns cu noua claså politicå „democraticå".Nu este foarte clar în ce måsurå aceastå nouå elitåva sprijini progresul social-democrat cåtre o soci-etate inclusivå.

Reprogramarea statului

În timp ce instrumentul social-democrat clasicde îmblânzire a capitalismului a fost statul, care aconstituit un cadru de reglementare adecvat, stat-ul post-comunist este legat în mod direct de inte-resele noii elite politico-economice. Ele depind înmod crucial de capacitatea statului de a interveniîn segmente cheie ale pie¡ei – cele mai multe fiindrelevante pentru investi¡iile pe scarå largå. Uti-lizarea puterii statului în beneficiul noii clase derentieri este strâns legatå de retragerea statuluidin domeniul combaterii såråciei. Pentru cå statulpost-comunist pretinde cå este o pia¡å liberå ¿inon-interven¡ionistå, conform defini¡iei ortodoxi-ei economice din prezent care considerå acesteatribute ca precondi¡ii ale cre¿terii ¿i fundamenteale libertå¡ii politice.

Mai mult, statele post-comuniste sunt destulde laxe în privin¡a furnizårii de servicii publice înmod universal, nediscriminatoriu, ¿i a respectåriinediscriminatorii a drepturilor ¿i datoriilor cetå-¡enilor.

Procesul social-democrat necesitå renun¡area

statului la alian¡a cu noii capitali¿ti rentieri ¿i unactivism intens pe fronturile civic ¿i social.

Reconstruirea capitalului social

Capitalismul post-comunist nu se poate bazaprea mult pe capitalul social, pentru cå regimulcomunist ¿i tranzi¡ia post-comunistå au erodatmasiv resursa „încrederii". Tranzac¡iile economi-ce trebuie så se bazeze în cea mai mare parte pecontrolul costisitor sau pe loialitå¡i clientelare.Ultima surså tinde så fie extrem de ineficientå ¿i,în acela¿i timp, exclusivistå ¿i dåunåtoare pentrudezvoltarea unei culturi democratice. Reconstru-irea acestei încrederi, care a constituit un ingredi-ent important în dezvoltarea capitalistå de succesîn întreaga lume, constituie o altå sarcinå impor-tantå pentru social-democra¡i.

Sus¡inerea limitatå din exterior

„Comunitatea interna¡ionalå" în general ¿i Uni-unea Europeanå, în particular, au un interes pro-nun¡at ca tranzi¡ia post-comunistå så devinå opoveste de succes. Dar, în acela¿i timp, ei nu tre-buie så se vadå în pozi¡ia de a extinde un ajutorsubstan¡ial. În timp ce – inten¡ionat sau nu – cali-tatea de membru al Uniunii Europene constrângeexcesele politicii clientelare, ea întåre¿te, de ase-menea, disciplina competi¡iei interna¡ionale neo-bosite ¿i face aproape imposibilå pentru ¡årile post-comuniste adoptarea unei strategii autohtone dedezvoltare capitalistå. Asta înseamnå cå incluziu-nea socialå trebuie så fie sus¡inutå chiar ¿i în con-di¡iile constrângerilor impuse de investi¡iile stråine.O speran¡å este ¿ansa ca pia¡a muncii vest-euro-peanå så absoarbå for¡a de muncå est-europeanå.

Pericolul solu¡iilor autocratice

Pe termen lung, oamenii nu vor accepta versi-unea post-comunistå a capitalismului. Cu timpulei vor în¡elege cå nu existå o tranzi¡ie naturalåcåtre un capitalism mai ospitalier. Dacå social-democra¡ii nu vor lua måsuri de adaptare alte ori-entåri vor lua prim planul, înså solu¡iile lor nu vorfi întotdeauna democratice sau måcar civilizate.

sinteze


I

Nu mai este nevoie så spunem cât de impor-tan¡i sunt factorii etnici ¿i religio¿i pentru popu-la¡ia din Balcani. Diversitatea etnicå ¿i religioasåse aflå la baza diversitå¡ii culturale din sud-estulEuropei, gåsindu-¿i rådåcinile în îndelungata is-torie cu care ne mândrim. În acela¿i timp, totu¿i,na¡ionalismul – ¿i într-o måsurå mai micå religia- au fost cauza nemåsuratei distrugeri a vecinilor,nu numai în ultimii 50 de ani.

Cea mai dificilå fazå a conflictelor etnice dinBalcani a fost probabil depå¿itå. Este discutabildacå nu mai existå încå un poten¡ial pentru råz-boaie ca cele din anii '90. Avansul democratizårii¿i extinderea UE în regiune, cât ¿i bunele rela¡iiturco-grece¿ti, au îmbunåtå¡it considerabil medi-ul regional. La fel ca ¿i relativa cre¿tere economi-cå, de¿i peisajul în acest caz este mixt, în specialîn privin¡a coeziunii sociale.

Cu toate acestea, chiar ¿i aståzi, un numår im-portant de conflicte na¡ionale deschise, latentesau nereglementate din Europa de Sud-Est sau dela periferia ei aruncå o umbrå asupra viitoruluiregiunii. Solu¡iile civilizate se lovesc de mentali-tå¡i adânc înrådåcinate ¿i de manipularea elitelor;retrasarea grani¡elor sau apårarea suveranitå¡ii na-¡ionale se aflå mai des pe agendå decât constru-irea de societå¡i multiculturale ¿i multietnice ¿iacceptarea „celorlal¡i". O serie de piedici serioaseapar în Serbia-Muntenegru, inclusiv Kosovo, dar¿i alte situa¡ii pot deveni periculoase: Bosnia,Macedonia, Cipru, Republica Moldova. ªi mai

mult, nici måcar o ¡arå din Balcani nu se poatemândri cu faptul cå ¿i-a rezolvat problemele le-gate de minoritå¡ile etnice ¿i religioase, de¿i uneles-au descurcat mai bine decât celelalte. Aståzi,na¡ionalismul este încå o for¡å distructivå majoråa regiunii, un obstacol puternic în calea efor-turilor de a consolida pacea ¿i a construi stabili-tatea, democra¡ia ¿i prosperitatea.

În scurta mea prezentare voi discuta posibileleelemente de pe agenda socialistå/social-democra-tå europeanå, care încearcå så rezolve acest feno-men regresiv.

II

Nu må voi aventura într-o lungå discu¡ie cuprivire la cauzele care au fåcut ca na¡ionalismuldistructiv så supravie¡uiascå în regiune mai multdecât în alte col¡uri ale continentului. Fårå îndo-ialå, vidul creat de cåderea regimurilor comuniste¿i de ideologia totalitarå a acestora, în contextulunei acute crize politice, economice ¿i sociale, afavorizat rena¿terea na¡ionalismului.

Capitalismul de tip "sålbatic" (Wild West), carea apårut în tranzi¡ie, a oferit un teren favorabil. Fos-tele ¿i noile elite politice au instrumentat aspira¡iilena¡ionalist-populiste în încercarea de a påstra saude a câ¿tiga putere ¿i privilegii. Este de asemeneaironic cå acest conflict etnic s-a dezvoltat mai alesîn ¡ara care, sub comunism, a fost cea mai pu¡intotalitarå ¿i a acordat o aten¡ie mai mare factoruluina¡ional. Federalismul ¿i „auto-gestiunea" fårå de-mocra¡ie s-au dovedi a fi un e¿ec tragic.

V. Diferen¡e etnice ¿i religioase

Axel Sotiris WALLDÉN, Grecia*

* Colaborator stiin¡ific, Universitatea Liberå din Bruxelles; membru PASOK. Pårerile exprimate sunt exclusiv alevorbitorului, nu exprimå opiniile PASOK.

sinteze


Pe de altå parte, na¡ionalismul regresiv nu esteo caracteristicå exclusiv a societå¡ilor post-comu-niste. Este suficient så men¡ionåm Irlanda de Nord,Cipru sau ºara Bascilor, cât ¿i puternicul curentrasist ¿i xenofob de pe continent. Aceste fenomenesunt chiar mai pu¡in inerente în contextul balcanicsau est-european. Nu trebuie så uitåm cå, în ulti-mul secol, cele mai mari crime în numele na¡iu-nilor nu au fost comise în aceastå parte a Europei.Existå cu siguran¡å o legåturå între cultura ¿i tra-di¡ia democraticå ¿i puterea de apårare a societå¡iifa¡å de orice tip de extremism. Totu¿i, na¡ionalis-mul ¿i intoleran¡a etnicå ¿i religioaså sunt cu sigu-ran¡å probleme europene care influen¡eazå per-spectivele prezente ¿i viitoare ale Europei. De ase-menea, acestea sunt expresii ale reflexelor de apå-rare fa¡å de for¡ele oarbe ale globalizårii.

III

Care ar putea fi agenda pentru a învinge na¡i-onalismul din Europa de Sud-Est? ªi existå oabordare socialistå sau o „solu¡ie" la aceastå pro-blemå? Så încep cu a doua problemå:

Din punct de vedere istoric, na¡ionalismul, in-clusiv formele sale extreme, este fårå îndoialåcopilul burgheziei. Totu¿i, rela¡ia dintre na¡iune¿i mi¿carea socialistå a fost una dificilå, aflându-se la baza sciziunii de la începutul secolului XX.În trecut, sociali¿tii au adoptat pozi¡ii foarte di-ferite, în func¡ie de interesul de a sus¡ine guver-nele lor în råzboaie agresive ¿i coloniale; servindalte ¡åri în numele interna¡ionalismului; condu-când sau aliindu-se cu mi¿cåri de eliberare na¡i-onale; ¿i ignorând sau combåtându-le în numeleluptei de claså. Sociali¿tii s-au opus cu hotårârena¡ionalismului de dreapta, dar mul¡i s-au împo-trivit sau au ezitat în problema integrårii euro-pene supra-na¡ionale.

În Balcani, aceastå ambiguitate istoricå este ¿imai pronun¡atå, din moment ce aici tradi¡ia soci-alistå este predominant comunistå: patriotismulautentic rezultat din luptele pentru eliberare na-¡ionalå împotriva nazismului au coexistat împre-unå cu forme perverse simbolizate de Ceau¿escusau Enver Hoxha. Regimurile comuniste din Bal-cani au recunoscut ¿i în acela¿i timp au folosit

minoritå¡ile în scopuri iredentiste. Servilismul fa¡å de Rusia a coexistat uneori cu

¿ovinismul fa¡å de vecini ¿i minoritå¡i. Dupå 1989, rena¿terea na¡ionalismului în Bal-

canii post-comuni¿ti nu are o culoare politicå binedefinitå. Se pot identifica atât post-comuni¿ti cât¿i anticomuni¿ti în fruntea mi¿cårilor extremiste ¿ia crimelor, acest lucru diferind de la caz la caz. Înmod similar, for¡ele democra¡iei, coabitarea na¡i-onalå ¿i toleran¡a sunt active în întreg spectrulpolitic.

Cu alte cuvinte, în Balcani sau oriunde, liniade diviziune pe problema na¡ionalismului nu pareså urmeze clivajul stânga-dreapta, ci traverseazåorizontal atât for¡ele conservatoare cât ¿i pe celesocialiste. În consecin¡å, lupta împotriva na¡io-nalismului nu poate fi monopolizatå de nici ofamilie politicå. Mai degrabå, for¡ele toleran¡eietnice trebuie så desfå¿oare båtålii în cadrul fie-cårei familii. Ambi¡ia lor poate fi aceea de a dez-volta o dinamicå a competi¡iei în cadrul sistemu-lui politic pe marginea valorilor comune, inclusiva unui „cordon sanitar" în jurul mi¿cårilor antide-mocratice, renun¡ând, astfel, la logica prevalentåa populismului. În aceastå competi¡ie, se poate argu-menta faptul cå valorile, tradi¡iile ¿i programele so-cialiste au anumite avantaje comparative.

IV

Må voi întoarce la agenda care se referå la pro-blema na¡ionalå actualå. În opinia mea, aceastapoate include urmåtoarele elemente:

1. Democra¡ia, economia de pia¡å ¿i dezvol-tarea durabilå sunt elemente fundamentale, de ne-înlocuit pentru a rezolva problemele na¡ionale ¿ia combate conflictele etnice. În acest context, esteimportant så se avanseze de la capitalismul „sål-batic" cåtre un model social european.

2. Importan¡a ¿i profunzimea componentelorna¡ionale ¿i religioase ale identitå¡ii colective tre-buie så fie acceptate ¿i luate în considerare. To-tu¿i, a ignora sau a subestima acest lucru, atât dinperspectiva depå¿itelor abordåri de claså, cât ¿idin perspectiva globalizårii, nu este un lucru bun.În acela¿i timp, identitatea colectivå nu este ina-movibilå, atât în ce prive¿te reconstruc¡ia trecutu-

sinteze


lui cât ¿i în perspectiva viitorului. Dezvoltarea saeste influen¡atå de politici ¿i idei.

3. În rezolvarea problemelor etnice, integrareaeuropeanå trebuie så se afle în centrul acesteistrategii. Europa asigurå o comunitate de valorisigure, coduri de conduitå ¿i un mediu favorabilpentru dezvoltare ¿i coeziune. Ea asigurå un niveladecvat de integrare economicå, socialå ¿i poli-ticå ce ne oferå posibilitatea de a beneficia de peurma globalizårii, în timp ce ne protejåm diversi-tatea na¡ionalå ¿i culturalå ¿i modelul societal defor¡ele oarbe ale globalizårii. Astfel, UE poate pre-lua unele func¡ii care devin inadecvate ¿i retro-grade pentru statele-na¡iune. O Uniune Europea-nå puternicå, democraticå ¿i federalå este singuragaran¡ie cå inevitabila slåbire a statelor-na¡iunenu va duce la dezintegrarea ¿i slåbirea structurilordemocratice ¿i la abandonarea solidaritå¡ii.

4. Combaterea na¡ionalismului regresiv este oprovocare a cårei rezolvare nu se poate reduce ladezvoltarea democra¡iei ¿i prosperitå¡ii ¿i la inte-grarea în Europa. Sunt necesare eforturi specificeîn toate domeniile, inclusiv cele ale reformei in-stitu¡ionale, ¿i, mai presus de toate, ale educa¡iei¿i culturii.

5. În Europa de Sud-Est, obiectivul primordialeste schimbarea aten¡iei de la problema grani¡e-lor, fie pentru revizuirea lor, fie pentru apårarealor, cåtre dezvoltarea toleran¡ei ¿i multiculturalis-mului, respectarea drepturilor omului ¿i ale mino-ritå¡ilor, solidaritate, ¿i cåtre guvernarea pe maimulte nivele cu puternice nivele sub-na¡ionale,na¡ionale ¿i supra-na¡ionale.

6. În contextul balcanic actual, cea mai pericu-loaså tendin¡å este cea care duce la o mai accentu-atå fragmentare ¿i dezintegrare. Ideologiile nefasteale neîncrederii în coexisten¡a etnicå ¿i în demo-cra¡ie sunt prezentate ca aspira¡ii la auto-determi-nare ¿i ca regulå ce serve¿te la acoperirea inte-reselor economice obscure. Un scenariu de co¿marar fi proliferarea unor mini-state mafiote, inca-pabile så producå stabilitate, democra¡ie sau bu-nåstare, agen¡i ai unei continue nelini¿ti etnice ¿iposibili pioni în clasica politicå interna¡ionalå deputere. În momentul în care Europa s-a unificatpentru a întâmpina provocarea globalizårii, acestapoate fi cu greu un model pentru regiunea noastrå.

7. În acela¿i timp, totu¿i, vechile atitudini de-fensive fa¡å de aspira¡iile na¡ionale, încå frecventeîn regiune, nu sunt cu siguran¡å råspunsul adecvat.Balcanicii mai au mult pânå så rezolve aceaståproblemå în mod deschis. Så nu vezi minoritå¡ileca pe o amenin¡are este încå neobi¿nuit pentru re-giunea noastrå ¿i acest lucru men¡ine un cerc vici-os, a cårui responsabilitate rareori revine numaiuneia dintre pår¡i.

8. Problemele minoritå¡ilor sunt strâns legate deactivitå¡ile criminale, de aici importan¡a comba-terii crimei organizate ¿i a corup¡iei. Totu¿i, redu-cerea acestora doar la "conflicte criminale" reflec-tå rareori realitatea ¿i poate duce cu u¿urin¡å lasubestimarea factorului etnic. La fel, geopoliticaeste prezentå de obicei în problemele minoritå¡ilor,dar abordårile care reduc problema la interven¡ia¡årilor ter¡e sunt rareori adecvate. Problemele mi-noritå¡ilor ¿i antagonismele interstatale sunt în-tr-o rela¡ie cu dublu sens, ¿i se alimenteazå unape cealaltå.

9. Nu existå o schemå institu¡ionalå care såasigure o balan¡å echilibratå între integrare ¿i re-cunoa¿terea diferen¡elor etnice: diferitele forme dedescentralizare ¿i de federalism pot fi adecvate înfunc¡ie de situa¡ie. Teoretic, nici revizuirea gra-ni¡elor nu ar trebui så fie un subiect tabu, dar expe-rien¡a aratå cå acest lucru ar trebui în general evi-tat deoarece genereazå o dinamicå opuså fa¡å deceea ce se dore¿te, în special în zona Balcanilor.

10. Problemele minoritå¡ilor etnice ar trebuitratate în mod predominant drept chestiuni ce ¡inde democra¡ie ¿i de drepturile omului în fiecarestat, nu drept politicå externå. Astfel, acestea potconstitui în mod legitim obiectul de interes alunor ¡åri ter¡e ¿i al organismelor interna¡ionale.În special practicile europene din prezent atri-buie un rol special a¿a numitelor "state de ori-gine" ('kin states'); acest rol trebuie clar delimitatde iredentism.

Pot ideile enun¡ate så constituie o parte dintr-unprogram social-democrat? În mod sigur, da.

Democra¡ia, toleran¡a diferen¡elor ¿i Europa con-stituie aståzi esen¡a valorilor ¿i programelor noastre.Într-adevår, sociali¿tii ar trebui så fie bine po-zi¡iona¡i pentru a juca rolul principal în implemen-tarea unei asemenea agende:

sinteze


– Putem argumenta convingåtor cå valorilenoastre fundamentale nu încep ¿i nici nu se sfâr-¿esc cu na¡iunea ¿i grupul etnic, ci includ ¿i di-mensiunea umanå, de gen ¿i cea socialå; o dimen-siune Europeanå ¿i una universalå; dar am sta-bilit, în acela¿i timp, så în¡elegem ¿i så respectåmdiversitå¡ile ¿i sensibilitå¡ile etnice ¿i culturale,din moment ce societatea pe care o sus¡inem estepluralistå, tolerantå ¿i protectoare pentru cei slabi.

– Noi suntem cei mai în måsurå så subliniemfaptul cå for¡ele integrårii nu sunt numai celeimpuse orbe¿te de pia¡å sau impuse prin for¡å deautoritatea supremå, ci pot rezulta ¿i dintr-o vo-in¡å politicå în direc¡ia unei guvernåri solide, coe-ziunii sociale ¿i solidaritå¡ii. Pornind de la acestlucru, putem prezenta o alternativå convingåtoarela reflexele na¡ionaliste.

– În activitatea noastrå, ne putem inspira dinpartea cea mai bunå a istoriei noastre, atât în apå-rarea interesului na¡ional ¿i în combaterea extre-mismului na¡ionalist (de exemplu Mi¿carea deRezisten¡å), cât ¿i în interna¡ionalismul pozitiv.Acest lucru presupune desigur o divizare bruscåde celelalte pår¡i ale acestei istorii, în special pen-tru aceia dintre noi care au rådåcini în comunism.

V

Permite¡i-mi så închei cu douå remarci, una încalitate de cetå¡ean grec ¿i alta în calitate de cetå-¡ean European.

Consider cå experien¡a greceascå este relevan-tå pentru subiectul nostru. Na¡ionalismul grecescare rådåcini adânci în istorie ¿i culturå. În contex-tul unui declin intern ¿i al instabilitå¡ii regionale,na¡ionalismul a luat o formå pervertitå, cu un gradînalt de ira¡ionalitate, în prima jumåtate a anilor‘90. Ne aducem aminte de paranoia politicilorgrece¿ti cu privire la Macedonia sau de rigiditateapercep¡iilor ¿i a politicilor fa¡å de Turcia. Atât con-servatorii cât ¿i sociali¿tii, în mod egal, s-au afun-dat în mocirla na¡ionalismului.

Oricum, structurile noastre democratice ¿i an-cora europeanå ne-au împiedicat så urmåm tra-iectoria Iugoslaviei. Din 1995, Grecia, condusåde un guvern socialist, a urmat o nouå ascensiune¿i modernizare economicå ¿i socialå. În plus,

ne-am integrat în Uniunea Europeanå. Acest pro-ces s-a desfå¿urat în paralel cu o schimbare gra-dualå, dar pozitivå, în politica externå. Existå unproces, în plinå desfå¿urare, de îmbunåtå¡ire a re-la¡iilor cu Turcia; rela¡iile cu ¡årile balcanice ve-cine s-au îmbunåtå¡it radical; ambele politici aula bazå perspective europene. Toate aceste lucruriau adus importante schimbåri de mentalitate.Grecii au devenit mai încrezåtori în sine, maipu¡in defensivi.

Nu înseamnå înså cå totul este în regulå aståzi.Nu am reu¿it så prevenim na¡ionalismul greco-cipriot så blocheze o în¡elegere în insulå; nu amreu¿it încå så învingem pe deplin politica ira¡io-nalå cu privire la Macedonia; populismul na¡io-nalist al Arhiepiscopului nostru are un public alar-mant de mare; mai sunt multe de fåcut în proble-ma recunoa¿terii ¿i respectårii minoritå¡ilor ¿iimigran¡ilor; sistemul nostru educa¡ional repro-duce mituri na¡ionale ¿i stereotipuri din secolul alXIX-lea. Existå a¿adar toate motivele pentru apersevera în lupta împotriva na¡ionalismului peagenda modernå ¿i pentru a fi vigilen¡i la rena¿-terea vechilor demoni. Cu atât mai mult cu câtnoul guvern conservator este mai pu¡in dedicatmodernizårii ¿i mai mult influen¡at de mentalitå¡itrecute. Cu toate acestea, consider cå nu ne vomîntoarce în trecut. Iar sociali¿tii greci probabil oså continue drumul care i-a desemnat drept arhi-tec¡ii recentei noastre modernizåri spectaculoase.

Existå douå concluzii care pot fi trase dinexemplul Greciei: prima, aceea cå democra¡ia,Europa ¿i prosperitatea crescândå sunt cel maibun mediu pentru a învinge na¡ionalismul; soci-ali¿tii au combåtut cu succes na¡ionalismul prinpreluarea ¿efiei în modernizarea ¡årii; dar, în aldoilea rând, tragem concluzia cå nu existå unautomatism între modernizare ¿i combaterea na¡i-onalismului. A¿a cum am punctat deja, na¡iona-lismul are propria via¡å în cadrul politicilor ¿i amin¡ilor oamenilor ¿i trebuie, de asemenea, abor-dat ca un fenomen distinct.

VI

Ultima remarcå prive¿te Europa:Uniunea Europeanå are dreptate atunci când

sinteze


solicitå ¡årilor ¿i oamenilor din sud-estul Europeiså acceadå la standardele europene, în special înprobleme etnice ¿i religioase. Democra¡ia cetå-¡enilor europeni, toleran¡a etnicå, diversitatea cul-turalå ¿i religioaså constituie fårå îndoialå unmodel de urmat. Reconcilierea franco-germanå,pe baza cåreia este construitå Uniunea, este unputernic simbol despre cum poate fi combåtutna¡ionalismul.

Cu toate acestea, a¿a cum am men¡ionat, na¡io-nalismul ¿i abordarea regresivå a problemeloretnice ¿i religioase nu sunt exclusiv problemebalcanice; ele reprezintå, de asemenea, serioaseprobleme europene ¿i interna¡ionale. De acum în-colo, cel pu¡in în aceastå problematicå, UniuneaEuropeanå nu î¿i poate limita sarcinile doar lapromovarea reformei. Trebuie, de asemenea, såasiste implementarea reformei în Balcani sau înalte pår¡i, în acela¿i timp reformându-se pe sine.

În primul rând, Uniunea Europeanå nu a reu¿itså rezolve o serie de conflicte etnice desfå¿urateîntre propriile grani¡e, ¿i chiar îi lipsesc compe-ten¡a ¿i puterea de a le rezolva. Acest lucru de-vine o problemå pe måsurå ce atitudinea fa¡å de¡årile candidate ¿i vecini devine din ce în ce maistrictå. Este impropriu så solici¡i Macedoniei såaplice Acordul de la Ohrid, în timp ce mino-ritå¡ile din ¡årile membre, în special din statelenoi, se bucurå de mult mai pu¡ine drepturi. Estedificil så propui solu¡ii pentru Republica Moldo-va în timp ce un stat membru respinge solu¡iilepropuse de comunitatea interna¡ionalå pentrusine. În mod clar, Uniunea Europeanå trebuie sådobândeascå urgent capacitatea ¿i voin¡a de a im-plementa pentru sine ceea ce solicitå celorlal¡i.

În al doilea rând, Uniunea Europeanå ¿i statelemembre nu au reu¿it så ståpâneascå rasismul ¿ixenofobia, acestea câ¿tigând teren. Desigur,mediul interna¡ional este defavorabil, iar politi-cile dezastruoase ale administra¡iei Bush nu au få-cut lucrurile mai u¿oare. Cu toate acestea, intole-ran¡a religioaså ¿i etnicå au rådåcini adânci înEuropa, legate de situa¡ia socialå, de sistemul edu-

ca¡ional ¿i situa¡ii în care principalele curentepolitice sunt influen¡ate de populism. Este speci-fic faptul cå preocupårile cu privire la viitorulstatut de stat membru al Turciei se focalizeazåmai pu¡in pe impactul posibil asupra unui proiectEuropean ambi¡ios, decât asupra respingerii dife-ren¡elor religioase ¿i culturale. Este trist så rea-lizezi cå este uneori mai u¿or så pledezi pentru oEuropå care este "curatå" de turci ¿i musulmani,decât pentru una federalå ¿i autonomå. Cu alte cu-vinte, lipsa dinamismului în dezvoltarea modelului¿i proiectului european afecteazå capacitatea Uni-unii Europene de a solu¡iona probleme legate dediversitatea etnicå, religioaså ¿i culturalå.

În cele din urmå, în cadrul Uniunii Europene sta-tele membre tind så se men¡inå pe pozi¡ii caracte-rizate de egoism na¡ional. Inter-guvernamentalis-mul este în ascensiune ¿i reflectå rezisten¡a politi-cilor na¡ionale, a birocra¡iei ¿i a mentalitå¡ilor în-vechite. Acest curent restrânge ambi¡iile Europei¿i capacitatea de a realiza o op¡iune democraticåpentru integrare; îi limiteazå de asemenea capa-citatea de a ac¡iona în Balcani, ¿i în special de aconcepe solu¡ii inventive la problemele etnice dinzonå, solu¡ii care ar atribui un rol mai mic statelorna¡ionale, ¿i ulterior grani¡elor, ¿i ar accentua atâtnivelele supra-na¡ionale cât ¿i cele sub-na¡ionaleale guvernårii.

A¿adar, putem concluziona cå limitarea na¡io-nalismului în Balcani face parte dintr-o temå mailargå, cea a furnizårii unui imbold mai mare pen-tru proiecte europene, sau promovarea într-o må-surå mai mare a modelul nostru social ¿i, fire¿te,realizarea unei revolu¡ii reale în abordarea sta-telor-na¡iune. Sociali¿tii de la un capåt la celålaltal continentului au toate motivele så fie în centrulacestei lupte, mult mai mult decât au fost pânåacum. Dacå este de în¡eles ca o mi¿care cuprinzå-toare så fie prudentå în gestionarea diversitå¡ii, arfi înså un dezastru så reproducem în familia noas-trå politicå, mecanismul care amenin¡å så blo-cheze proiectul European: cu alte cuvinte, så semi¿te cu o viteza reduså.

sinteze


¥ n contextul politic al anilor 1990, nouasocial-democra¡ie a fost nevoitå så prote-

jeze Croa¡ia ca stat ¿i så sus¡inå democra¡ia cabaza socialå a statului, concomitent cu sus¡inereadrepturilor sociale ca o condi¡ie a existen¡ei de-mocra¡iei înså¿i. ºinând cont cå Croa¡ia a fost ex-puså agresiunii, acestea erau ni¿te sarcini politicefoarte greu de atins, ce nu puteau fi aduse la înde-plinire fårå anumite piedici ocazionale. Alegeriledin 1992, din mijlocul råzboiului, cu cetå¡eniicare se concentrau pe problemele suveranitå¡iistatale au fost caracterizate prin respingerea opi-niilor social-democrate ¿i de criza acestui curent.În acela¿i timp, a fost marcatå de o deteriorare adrepturilor sociale, abuzuri în procesul de privati-zare ¿i de un sistem politic ce proteja toate acestetendin¡e, ceea ce a dus la cre¿terea nemul¡umiri-lor sociale ¿i politice. Partidul Social DemocratCroat (SDP) a råspuns tuturor acestor problemeprin criticarea faptelor ce se întâmplau în spatelecelor ce luptau în råzboi; prin ac¡iuni politice încadrul partidului sau în afara acestuia, în Parla-ment ¿i, la nivel local, prin cooperarea cu sindi-catele ¿i cu mi¿cårile societå¡ii civile ¿i ale ONG-urilor, la fondarea cårora a contribuit.

Uzurparea drepturilor democratice ¿i sociale adus la apari¡ia protestelor publice, ¿i social-demo-cra¡ia a devenit o doctrinå recunoscutå de mul¡i.Recunoa¿terea pe care SDP a câ¿tigat-o prinalegerile din 1995 nu a fost foarte mare, dar a fostpromi¡åtoare: SDP s-a impus ca un partid între-prinzåtor cu principii politice tran¿ante. Ceea ceera odatå mic, devenea mare ¿i puternic – în Par-lament ¿i în activitatea partidelor, în societatea

civilå, în aprobarea socialå generalå. Social-democra¡ia a devenit punctul central al

noii schimbåri democratice pentru cå s-a doveditcapabilå så mobilizeze toate for¡ele democraticeîn jurul acelor probleme care au fost definite celmai bine: împotriva autoritarismului politic ¿i pen-tru egalitatea politicå; împotriva uzurpårii sociale¿i pentru justi¡ie socialå; împotriva conservatoris-mului retrograd ¿i izola¡ionismului ¿i pentru oCroa¡ie modernå ¿i europeanå. În 1997, SDP ¿i-arezolvat dilemele politice cruciale ¿i ¿i-a stabilitscopuri clare ¿i coerente: determinarea de a ac-cepta responsabilitatea politicå de asumare a gu-vernårii pentru cå, din punct de vedere istoric ¿iîn termeni reali, era cel mai bine pregåtit ¿i celmai potrivit partid; determinarea de a face acestlucru în cooperare cu alte partide politice, deoa-rece pluralismul ¿i redarea încrederii în democra-¡ie nu sunt numai mijloacele, ci ¿i scopul acti-vitå¡ii politice democratice. Ca rezultat al politiciisale de a forma coali¡ii, SDP a devenit liderulcoali¡iei de opozi¡ie. Aceastå politicå, formulatåîn declara¡ie pentru alegeri – Noua direc¡ie a poli-ticii Croa¡iei – a condus la victoria din 2000, ¿i,în acela¿i timp, a ajutat la rezolvarea vechii con-troverse despre stânga. O stângå care nu î¿i recu-noa¿te datoria de a lårgi baza democraticå ¿i sco-pul guvernårii nu poate fi un partid responsabil cimai degrabå o sectå marginalå. În opozi¡ie cuaceasta, o stângå ce recunoa¿te acest lucru devinepunctul central al unei uniuni politice pentrudemocra¡ie ¿i dezvoltare.

Social-democra¡ia din guvernarea 2000-2003are o importan¡å istoricå ce transcede cei patru

VI. Aspecte ale evolu¡iei social-democra¡iei din Croa¡ia

Antun VUJIC, Croa¡ia*

* Vicepre¿edinte al Partidului Social-Democrat Croat.

sinteze


ani în care s-a aflat la guvernare. Aceasta a fostprima datå în istoria Croa¡iei când social-de-mocra¡ia s-a aflat la putere; de asemenea, esteprima datå când s-a format mai degrabå o coali¡ieguvernamentalå decât o guvernare monopartidå.Pentru prima datå aceastå guvernare a adunat unspectru larg de partide, conferindu-i caracterulunei guvernåri de centru-dreapta într-un sens mo-dern, european. Confruntarea cu mo¿tenirea exis-tentå a fost dureroaså ¿i SDP a acceptat så fieagentul reformei, så ducå greul acestei reforme,într-un moment în care orice reformå presupuneaun conflict cu starea de fapt ce urma så fie refor-matå, adicå cu acei care erau gata så î¿i piardåpozi¡iile: în guvern, în economie ¿i în privatizare,în serviciile publice, în justi¡ie. În ciuda opozi¡iei,s-au realizat avantaje majore: activitå¡ile econo-mice au fost restabilite ¿i economia a început såse dezvolte din nou, ¿omajul a început så scadå,au fost ini¡iate numeroase proiecte, unele chiar ¿i

finalizate, în domeniul infrastructurii ¿i antrepre-noriatului fiind chiar finalizate; reforme impor-tante au fost implementate în domeniul serviciilorpublice, sånåtå¡ii, educa¡iei, culturii; institu¡ii ¿ti-in¡ifice ¿i exper¡i, fårå legåturå cu orientårile lorpolitice, au fost invita¡i så contribuie la asigurareabunurilor publice; a dispårut teama de a fi nepo-trivit politic. Dar reformele au fost dureroase ¿i,sub povara rela¡iilor coali¡iei, au fost realizate cuinsuficientå determinare. Alegerile din 2003 audemonstrat cå a¿teptårile cetå¡enilor au fost mari,¿i cå succesul relativ al SPD în alegeri nu a fostde ajuns pentru ca guvernarea de coali¡ie så ob-¡inå un nou mandat. Guvernarea în coali¡ie, pecare Croa¡ia nu a mai avut-o pânå atunci, se poateså fi fost ostilå rela¡iilor interne, dar a fost gar-dianul ¿i promotorul realizårilor democratice ¿idezvoltårii sociale, astfel încât a impus noi stan-darde societå¡ii croate ¿i celor ce au venit dupåaceasta.

sinteze sociale

Documents

Transcript of sinteze sociale