Clasificarea act civile1. Din pct de vedere procedural: act penale, civile si mixte 2. Dupa scopul procesual urmarit : act. De realizare- susceptibile de executare silita, de constatare - nesusceptibile de executare silita (pozitive si negative / act declaratorii, interogatorii si provacatorii), in constatare sau transformare de drepturi3. Dupa dreptul subiectiv afirmat in justitie: act. Personale (dr de creanta), act. Reale (multe din ele expres definite de lege), act. Mixte (doar 2 actiuni de acest fel)4. Dupa obiectul lor ; mobiliare si imobiliare5. Dupa obiectul protectiei judiciare : petitorii ( au ca obiect valorificarea unui drept) si posesorii (au ca obiect doar ocrotirea unui drept)EXECUTAREA SILITA FAZA A PROCESULUI CIVIL(ULTIMA FAZA)Judecatoria nu are personalitate juridicaTribunalul are personalitate juridicaTRBUNALELE SPECIALIZATE NU AU PERS JURIDICACURTEA DE APEL ARE PERSONALITATE JURIDICAInalta curte de casatie si justitie compusa din 4 sectii: civil si proprietate intelectuala, panala, sectia comerciala si contencios admininstrativ. CU PERSONALITATE JURIDICA.Cauzele in prima instant se judeca de un judecator, in afara de conflictele de munca si asigurari sociale care se judeca in rima instant de 2 judecatri si 2 asistenti judiciari.apelurile se judeca de 2 judecatori Recursurile se judeca de 3 judecatori, daca legea nu dispune altfelIccj -3 judecatori din aceeasi sectieCsm:-19 membri-14 alesiin adunarile generale ale magistratilor si validati de senat (9 judecatori-5 procurori)-2 reprezentanti ai societatii civile, alesi de senat-ministrul justitiei,presedintele iccj, procurorul general al parchetului de pe langa iccjMandat de 6 aniPresedintele mandate de un an ce nu poate fi reinoit

Poate fi parte in procesul civil orice persoana ce are solosinta drepturilor civile. Pentru a determina calitatea partiii nu trebuie cercetat fondul ci doar aspectul procesual. Problema daca exista sau nu intre parti un raport litigios urmeaza a fi stabilita de instanta prin hotarare.Coparticiparea procesuala-mai multe personae pot fi reclamante sau parate-singura obligatie: obiectul pricinii sa fie un drept sau o obligatie comuna partilor ori ca drepturile sau obligatiile acestora sa aiba o singura cauza Formele C.P:1. Dupa pozitia partilor: activa, pasiva sau mixta2. Dupa momentul in care se formeaza: copart. proces. Initiala si c.p ulterioara3. In functie de rolul vointei partilor in formarea sa: facultativa sau necesara.Efectele c.p Actele de procedura, apararile si concluziile unia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti- principiul independentei procesuale( doar in cazul litisconsurtiului facultativ)Dovezile odata administrate sunt castigate cauzei.In cacul coparticiparii necesare regula este aceea a dependentei procesuale a coparticipantilorConditiile de a fi parte in procesul civil:1. cap. Proc. De folosinta: aptitudinea unei persone de a avea drepturi si obligatii2. calitatea procesalaDETERMINAREA CALITATII PROCESUALE= LEGITIMAREA PROCESUALA=DETERMINAREA PERSOANELOR FIZICE SAU JURIDICE CARE AU INDREPTATIREA DE A PARTICIPA LA ACTIVITATEA JUDICIARA.LEGITMAREA PROCESUALA NU SE RAPORTEAZA , CU NECESITATE, LA RAPORTUL JURIDIC DEDUS JUDECATII CI LA DREPTUL DE A RECLAMA IN JUSTITIE SI LA OBLIGATIA DE A RASPUDE FATA DE PRETENTIILE FORMULATE PRIN ACTUL DE INVESTIRE A INSTANTEI.Legitimare procesuala ordinara si extraordinaraSubstituirea procesuala se poate realiza in cazul aratarii titularului dreptului in cadrul unor actiuni reale.3.justificarea unui interes( sa fie legitim, personal, nascut si actual-3 exceptii de la aceasta regula)

Drepturile si obligatiile partilor-drepruri commune ale reclamatului si paratului-dreptutile reclamantului -dr. paratuluiObligatiile partilor:-in principiu acestea sunt commune reclamantului si paratului

Tertele personae in procesul civil:-In sens restrans, acele subiecte care sunt straine de procesul verbal dintre reclamant si parat-pentru ca hotararea sa devina opozabila si altor personae este necesar ca acesta sa fie introduce in procesul civilConditii de admisibilitate :-existenta unui process civil in curs de judecata-existenta unei legaturi de conexitate-existenta interesului de a interveni

Formele de participare a tertilor in procesul civil(art 49-66):-interventia-cererea de chemare in judecata a altor personae-chemarea in garantie-aratarea titularului dreptului1. interventia - din proprie initiativa A. in interes propriu(principal):-o veritabila actiune civila, -tertul trebuie sa afirme in instanta un drept subiectiv sau o situatie juridical ocrotita de lege-admisibila chiar daca dr subiectiv nu a devenit actual-admisibila in orice materie civila-are aplicare restransa in materia raporturilor privind starea si capacitatea persoanelor-admisibila si in cazul ordonantei presedintiale, fara a afecta celeritatea cauzei-inteerventia principal se poate face doar in fata primei instante si inainte de incheierea dezbaterilor. Cu acordul partilor se poate face si in apel-intervenientul va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii cererii-promovarea interventiei principale determina intreruperea prescriptiei dreptului la actiune- promovarea interventiei principale face sa inceteze buna credinta a proprietarului, acesta fiind obligat sa restituie fructeleB. in interesul uneia din parti(accesorie)-tertul nu reclama un dr propriu in justitie dar are un interes propriu-admisibila aproape orice materie-inadmisibila in litigiile privitoare la starea si capacitatea persoanei.-ca forma, este o simpla cerere( sa cuprinda justificarea interesului si aratarea partii in favoarea careia acrioneaza)-asmisibila in orice faza a p. civil, ciar si in recurs-se judeca odata cu cererea principal-intervenientul poate face orice act de porcedura care nu este potrivnic partii in folosul caruia intervine-interventia accesorie nu intrerupe PRESCRIPTIA DR LA ACTIUNE sau PUNEREA IN INTARZIERE A DEBITORULUI.-in principiu tertul nu poate determina sporirea cheltuielilor de judecata

2.chemarea in judecata a altor personae-persoana chemata in judecata trebuie sa poata pretinde aceleasi dr ca si reclamantul-cererea de chemare in jud a altei personae va fi motivate si comunicata celui chemat si partii potrivnice.-poate fi promovata doar in fata primei instante (respectarea celor 2 grade de jurisdictie)-reclamantul poate introduce cererea pana la inchierea dezbateriloriar paratul odata cu intampinarea sau cel tarziu la prima zi de infatisare-

3.CHEMAREA IN GARANTIE-TREBUIE SA INDEPLINEASCA TOATE CONDITIILE UNEI CERERI DE CHEMARE IN JUDECATA-reprezinta o veritabila actiune civila-partea interesata trebuie sa afirme existent unei obligatii legale sau conventionale de garantie-aplicabila in orice materie-inadmisibila in cazul ordonantei presedentiale-Inadmisibila in cazul actiunii posesorii si in cazul actiunilor nepatrimoniale si nici in cazul litigiilor de munca-admisibila in contencios administrative-cererea trebuie formulate de reclamant inaintea primei instante pana la incheierea dezbaterilor, iar de catre parat odata cu intampinarea sau pana la prima zi de infatisare, exceptie cazul in care partile consimt.-introducerea cerereii de chemare in garantie intrerupe prescriptia dr la actiune si punerea in intarziere a debitorului

4. Aratarea titularului dreptului:-paratul detinator precar(chirias, depozitar, posesor) o poate formula-actiunea principal sa aiba ca obiect valorificarea unui drept real asupra unui lucru-aplicabila doar in cazul actiunilor reale-cererea se depune de catre parat odata cu intampinarea-pentru introducerea tertului in procesul este necesar acordul reclamantului

REPREZENTAREA CONVENTIONALA A PERS FIZICE:-NASTERE IN TEMEIUL UNEI CONVENTII DE MANDAT-nu obligatory dar intotdeauna posibila-in divort si in fata instantelor de fond artile sunt obligate sa se infatiseze in persoana-mandatarul nu oate face acte de dispozitie(renuntarea la judecata, renuntarile la drept, incheierea de tranzacti(etc)-este un mandate special-o persoana poate fi reprezentata de mai multe personae, nu exista o restrictive in acest sens

PARTICIPAREA PROCURORULUI IN PROCESUL CIVIL-apara drepturile si interesele minorilor, celor pusi in interictie, ale disparutilor si altor personae prevazute EXPRES DE LEGE-acolo unde este obligatorye prezenta acestuia absenta atrage nulitatea hotararii-poate fi parte sau participant in fct de momentul si modul in care intervine-poate interveni in orice process civil -poate sa exercite caile de atac-poate cere executarea hotararilor, poate exercita contestatia le executare etc.INSTANTARolu active al judecatorului-posibilitatea instanntei de a propune probe din oficiu-punerea in vedere a dr si obl-atenuarea unor dispozitii legale restrictive, prin aplicarea altor dispozitii legale-poate pune in discutia partilor orice imprejurari de fapt sau de drept-are dreptul de a invoca din oficiu incalcarea normelor juridice de oridine publicaDisponibilitatea:-instanta trebuie sa se pronunte asupra a ceea ce sa cerut, -nu poate acorda pretentii nesolicitate-judecatorul nu are posibililitatea de a introduce in process un tert din proprie initiative-nu poate schimba calificarea juridical-judecatoorul prin rolul activ ce il exercita nu trebuie sa aduca atingere dreptului la aparare al partilor, din acest motiv trebuie respectat principiul contradictorialitatii-princ. Contradictorialitatii primeaza in fata princ. rolului activ al judecatorului.NULITATEA ACTELOR DE PROCEDURA1.dupa natura actului ocrotit: absolute si relative-absolute: incalca norme jur de ordine privata, poate fi invocate de orice parte, in orice faza a procesului-relative: incalca norme juridice de ordine publica,invocate numai de partea a carui interes ocrotit a fost incalcat, doar pana 2.dupa cum exista sau nu un text de lege are sa prevada expres sanctiunea nulitatii:-nulitati exprese(numite si textuale sau explicite)-nulitati relative(resulta dintor imprejurare,CEL CE INVOCA NULITATEA TREBUIE SA DOVEDEASCA SI PREJUDICIUL)3.dupa intinderea efectelor:-totale (sanctiunea vizeaza intregul act de procedura)-partiale (afecteaza numai o parte a actului de procedura)4.sanctiuni ce privesc insasi nersepectarea conditiilor actului de procedura sau datorita dependentei acelui act de un alt act de procedura:-proprii-derivate5.dupa cum privesc forma exterioara sau intrinseca a actului de procedura:-extrinseci: incalcarea unor conditii externe a actului de procedura(competenta, netimbrare, etc)-intrinseci:sanctioneaza nerespectarea conditiilor proprii ale actului de procedura(forma si continutul)6.dupa cum implica sau nu existenta unei vatamari:-conditionate de existent unei vatamari (regula)-neconditionate de existent unei vatamari(exceptia)Nulitatea opereaza retroactivePot exista nulitati partiale (exemplu casarea partial a hotararii recurate)

Termenele proceduraleIntervalul de timp trebuie indeplinite, ori dupa caz, este oprit sa se faca un act de proceduraTermenele pot fi:1. Dupa caracterul lor:-peremptorii:inauntrul caruia trebuie indeplinit un cat de prodedura-prohibitive:inauntrul carora legea intrezice indeplinirea unui act de procedura2. dupa modul in care sunt stabilite:-legale- stabilite in mod expres de lege, de obicei fixe, neputand fi scchimabate de instant sayu parti-judecatoresti stablite de instant in timpul procesului-conventionale-fixate de parti fara a fi nevoie de consimtamantul instantei3. in fct de sanctiune ce intervine in caz de nerespectare:-absolute: termene ce in caz de neindeplinire afecteza eficacitatea sau validitatea actului de procedura, intervenind decaderea, perimarea, prescriptia sau nulitatea.-relative:nu afecteaza validitatea actelor de procedura, atrg doar sanctiuni pecuniare sau disciplinare4. termene in fct de durata lor:-pe ore, zile, saptamani, luni, ani.Termenul pe zile: se calculeaza dupa sistemul exclusive, doar pe zile libere si nu intra in calcul prima si ultima ziTermenele curg de la comunicare, daca legea nu dispune altfelTermenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicare unor acte catre partea adversaDaca sa comunicat hotararea odata cu somatia, comunicarea este valabila sip t calc termenului de apelSe considera comunicata hotararea si at cand apelul a fost formulat inainte de termenTermenele procedural curg continu, cu exceptia cazului in care partea este impedicata printro imprejurare mai presus de vointa sa(regula), au prin moartea partii sau a mandatarului(exceptia),

DECADEREA SI REPUNEREA IN TERMENToate termenele legale imperative sunt prezumate a fi stabilite sub sanctiunea decaderii, derogarile trebuie expres prevazute de lege.Decaderea intervine in cazul termenelor legale si imperative(peremptoriu), pentru cele judecatoresti si conventionale altele sunt sanctiunile.Nerespectarea termenelor prohibitive atrage nulitatea actului de procedura efectuat inainte de implinirea termenuluiDecaderea implica un termen absolut, nu relativeDecaderea nu opereaza de drept, ea trebuie ea trebuie invocate si pronuntata de catre instantDaca norma juridical e de ordine publica decaderea poate fi invocate DE ORICARE DIN PARTI, IN ORICE STARE A PRICINII, de la aceasta regula aceasta mai exista unele exceptii stabilite de lege.Daca norma e de ordine privata decaderea poate fi invocate numai de partea interesata si numai pana la primul dermen de infatisare ce urmeaza dupa momentul cunoasterii motivului de decadere.Norma de ordine privat-se urmareste ocrotirea unui interes individualNorma de ordine publica se urmareste ocrotirea unui interes general, publicRepunerea in termenul de prescriptive extinctiva poate fi acordata din oficiuRepunerea in termenul de exercitare a unui cai de atac sau de indeplinire a oricarui alt act de procedura nu poate fi acordata din oficiu de instanta

CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATAElementele cererii de chemare in judecata:1. Nume, domiciliu sau resedinta, pentru pers juridice denumirea si sediul lor, precum si nr de inmatriculare in reg comertului, cod fiscal si cont bancar.-daca domiciuliu paratului nu este cunoscut de catre reclamant, acesta trebuie sa precizeze acest lucru sis a intreprinda toate masurile pt a afla domiciliul paratului-daca reclamatul locuieste in strainatate trebuie sa isi aleaga o adresa de comunicare in Romania-partile oat allege liber o adresa de comunicare2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in process, iar in cazul avocatului numele acestuia si sediul professional-trebuie sa se arate in cerere calitatea de reprezentant3. obiectul cerereii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului.-obiect=pretenia concreta a reclamantului-obiectul trebuie sa fie: licit, determinat sau determinabil si posibil-reclamantul poate moodifica obiectul cerereii in conditiile art 132 cpc-evaluarea obiectului, at cand este posibila, revine reclamatului-paratul poate contesta valoarea4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea-prin cauza terbuiesa se inteleaga situatia de fapt calificata juridic5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere-reclamantul poate cere infatisare in persoana a acestuia pentru a raspunde interogatoriului6. semnaturaSanctiuni:-lipsa nummelui, obiectului si semnaturii atrag nulitatea. Vatamarea se resupune-lipsa semnaturii poate fi indeplinita in tot cursul procesului. -pentru toate celelalte conditii ale carerii de chemare in judecata nulitatea va intervene numai daca sa cauzat partii o vatamare, care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului.INTAMPINARE=CARACTER DE REPLICA=pozitie defensiva Are character obligatoriuIntampinarea are character facultativ in procesele de divort, in act. Posesorii, in somatia de plataDecaderea in cazul intampinarii=paratul nu mai poate ridica exceptii relative. Nu mai poate propune probe, patarul nu va mai putea formula cerere reconventionala si nici cerere de interventie fortata daca reclamantul nu ar fi de accord cu acesteaPartea nereprezentata poate cere instantei un nou termen pt a depune intampinarea. Lipsa reprezentarii trebuie motivate temeinic.CEREREA RECONVENTIONALA=pozitie ofensiva-are natura juridical a unei veritabile chemari in judecata-are character facultativ in general-are I character obligatoriu uneori: divort-sotul parat cere desfacerea casatoriei din vina exclusive a sotului reclamant-paratul poate face cerere reconventionala daca are pretentii in legatura cu cererea reclamantului-pretentiileparatului nu trebuie neaparat sa derive din acelasi raport juridic. Cererea fiind admisibila daca tinde la o compensatie juridical-in material arbitrajului si materie commercial paratul poate face cerere reconventionala numai daca pretentia sa deriva in acelasi raport juridic-cu acordul reclamantului, cererea reconventionala se judeca impreuna cu carerea de chemare in judecata si daca a fost depusa dupa termen-in material divortului nedepnerea in temen a cererii reconventionale se sanctioneaza cu decaderea-partile nu pot conveni introducerea c. reconv in apel-in material divortului se permite paratului sa formulize cerere reconv direct in apel, daca motivele desparteniei sau ivit dupa inceperea dezbaterilor in prima instant-admisibila si in cajul casarii cu trimitere la prima instant-se poate prezenta si sub forma unei cereri subsidiare-cand c.reconv este in stransa egatura cu cererea nu se poate dispune disjungerea-disjungerea nu este admisa nici in procesele de divort

MASURI ASIGURATORII:1. SECHESTRU ASIGURATOR-creanta este exigibila si constatata intrun inscris care nu constituie titlu executoriu. Se poate fixa o cautiune de catre judecator(daca considera necesar)-creanta desi exigibila nu este constatata in scris. Cautiune obligatorie, jumatate din suma pretinsaExigibil=a cerei obligatie poate di ceruta de indata de creditor-in mod exceptional se adimite sechestrul sigurator sic and creanta nu este exigibila, at cand debitorul prin faptele lui doreste sa isi ascunda sau sa isi risipeasca averea. Cautiune obligatorie-in materie comerciala este obigatorie cautiunea cu exceptie cambiei sau a unui alt effect commercial la ordin sau purtator.-cererea de infiintare a sechestrului asigurator se solutioneaza de instant competenta sa solutioneze litigiul pe fond-va fi solutionata prin incheiere excutorie, de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea partilor-incheierea executorie este supusa recursului. 5 zile de la comunicare-masura asiguratorie se va adduce a indeplinire de executorul judecatoresc-odata cu obtinerea titlului executoriu sechestrul asigurator se transforma, de drept, in sechestr executooriuProprire asiguratorie=cam aceleasi caracteristici ca si sechestrul asigurator doar ca se refera doar la sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile SECHESTRU JUDICIAR-masura asiguratorie care se aplica in cazul bunurilor ce formeaza obiectul procesului si care consta in incredintarea, de catre instant, a pazei si administrarii acestor bunuri anumitor personae, pana cand procesul va fi finalizat.-este necesar existenta unui proces, exista insa si unele exceptii-bunurile vor fi supuse sechestrului asigurator numai la cererea celui interest. Poate fi vorba de reclamant, parat sau chiar intervenient.-este necesar si justificarea unui interes-cererea se judeca de urgenta, cu citarea partilor, recurs in 5 zile de la pronuntare.-instanta poate oblige la depunerea unei cautiuni-paza bunului se va incredinta persoanei stabilite de comun accord de cartre parti, daca partile nu se inteleg instant va desemna o persoana(administrator-sechestru)

Citarea si comunicarea actelor de procedura-institutia termenului in cunostinta-cel caruia I sa inmanat o citatie in mana este prezumat a cunoaste si urmatoarele termene--institutia termenului in cunostinta nu se aplica : in cazul redeschiderii judecatii, in cazul stabilirii unui termen pt interogatoriu, cand se repune pricina pe rol, in cazul militarilor in termen si al detinutilor.

CITATIA:-cuprinsa din 2 parti: citatia propriu zisa si dovada de inmanare a citatiei-persoanele cu domiciliul necunoscut sau cu resedinta necunoscuta vor fi citate prin publicitate.-comunicarea actelor se face de catre agentii procedurali sau prin orice salariati ai instantelor, cand aceasta nu este posibila se va face prin posta cu scrisoare recomandata.-comunicarea actelor se face gratuity-pentru primul termen 15-5zile in pricinile urgente-se mai poate si in mai putin de 5 zile dar nu la primul termen-actele de sarbatoare nu se pot indeplini In zilele de sarbatoare. Insa ca exceptie cazurile grabnice, dar e nevoie de incuviintarea presedintelui

Exceptiile procesuale-a nu se confunda cu apararile de fond-presupune existent unui process civil in curs-exceptiile procesuale nu pun in discutie fondul pretentiei formulateClasificare:-dupa obiect-dupa efectul pe care tind s ail realizeze-dupa caracterul de ordine publica sau private

1. Dupa obiect: exceptii de procedura(se invoca anumite neregularitati procedural) si exceptii de fond(sunt in stransa legatura cu pretentia dedusa judecatii)2. Dupa effect: exceptii dilatorii si excepti peremtorii-dilatorii-tind la intarzierea judecatii pe fond-peremtorii: tind la impedicarea judecatii pe fond 3. dupa caracter: absolute sau relative-absolute: pot fi invocate in orice stare a pricinii, de orice parte interesata -relative:pot fi ivocate numai de partea interesata si numai intron anumit termen

-exceptiile relative trebuiesc invocate prin intampinare sau in anumite cazuri la primul termen sub sanctiunea decaderii-neregularitatile iveite pe parcursul judecatii trebuiesc invocate la urmatorul termen dar inainte de a se pune concluzii pe fond-instanta poate invoca din oficiu exceptiile absolute, cu punerea in discutia partilor.-excetia se sulutioneaza inaintea fondului, exceptie face cazul cand sunt necesare dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii-daca instant admite exceptia va pronunta o incheiere-daca instant va dispune amanarea judecati, va pronunta o hotarare, dentinta sau decizie, dpa caz.-daca exceptia este respinsa, instanta pronunta o incheiere interlocutory si continua judecata.-incheierea de admitere sau respingere a excetiei poate fi atacata cu recurs data cu fondul-admiterea cererii de recuzare nu poate fi atacata cu nici o cale de atac

PROBELE.OBIECTUL SI SARCINA PROBEI.-prin obiectul probei se inteleg fapte juridice lato senso din care izvorasc drepturi si obligatii cu privire la partile ce sunt in litigiu-obiectul probei nu include dreptul subiectiv invocate si nici norma juridical aplicabila-fapte definite si nedefinite. In procesul civil faptele nedefinite nu intereseaza-in pronuntarea solutiei instant se poate folosi de un fapt notoriuSARCINA PROBEI-SARCINA PROBEI REVINE CELUI CE FACE O AFIRMATIE-sarcina probei este rasturnata in litigiile de munca, si ceva legat de paternitate-in sistemul nostrum juridic judecatorul are un rol active, putand sa ordone probe si din oficiu dup ace le-a pus in prealabil in discutia partilorADMISIBILITATEA PROBELOR-proba sa fie legala-sa nu fie oprita de legea materiala sau procesuala-sa fie verosimila-sa nu tinda la dovedirea unor fapte imposibile -sa fie pertinenta-sa aiba lagatura cu obiectul procesului-sa fie concludenta-sa se poarte asupra unor imprejurari care sunt de natura sa duca la rezolvarea cauzei respective

ADMINISTRAREA PROBELOR:PROPUNEREA PROBELOR.INCUVIINTAREA LOR. ADMINISTRAREA PROPRIUZISAPROUNEREA PROBELOR-propunerea probelor trebuie facuta prin cererea de chemare in judecata sau prin intampinare, si in anumite cazuri la prima zi de infatisare-nerespectarea termenului pt depunerea probelor atrage sanctiunea, afara de 3 exceptii:1. cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea2. cand administrarea probei nu pricinuieste o amanare3. cand administrarea nu a fost ceruta in conditiile legii datorita nestiintei si nepriceperii partii-partile au obligatia sa propuna probele in acelasi timp

ADMINISTRAREA PROPRIUZISA A PROBELOR-ADMINISTRAREA PRIN AVOCAT-FOARTE TARE GEN SUITSDOVEZILE NU APARTIN PARTILOR CI CAUZEI

Proba prin declaratiile martorilor-martorii sunt acele personae straine de conflict-depozitia este orala-se da infata instantei-martorul marturiseste ceea ce cunoaste personal despre litigiu, nu din auzite-declaratiile scrise ale unor terti, chiar si autentice, nu au valoare probatorie

Admisibilitatea probei cumartori:1. Dovedirea faptelor stricto senso:-in principiu stabilrea prin declaratiile martorilor a faptelor juridice stricto sensu este posibila fara ingradiri-se foloseste de obicei pentru dovedirea unor fapte ce se nasc fara intentia de a produce efecte juridice: inundatii, tulburare de posesie, neexecutarea oblicgatiilor, etc.-proba cu martori este inadmisibila daca s-ar tinde sa se rastoarne o prezumtie absoluta

2. Dovedirea actelor juridice- 2 regulia) Interdictia de a dovedi cu martori actele juridice cu o valoare mai mare dect cea prevazuta de legeb) Interdictia de a dovedi cu martori importiva sau peste cuprinsul unui inscris-actul juridic de nescris nu poate fi dovedit prin declaratii ale martorilor ci eventual prin marturisire-in unele situatii proba cu martori este inadmisibila/inadmisibila indifferent de valoarea actului juridic-partile pot conveni expres sau tacit sa faca dovada cu martori -in dreptul faminiliei cele 2 reguli sunt inalicabile-refuzul de a raspunde la interogatoriu poate constitui inceput de dovada

Propunerea probei cu martori-de reclamant prin cerer de chemare in judecata-de parat prin intampinare-exceptie cei care nu sunt reprez de avocet-principiul egaitatii partilor-numar egal de martori-instanta poate margini nr de martori-inlocuirea martorilor-doar in caz de moarte, disparities au motive bine intemeiate

Persoanele ce opt fi ascultate ca martori-orice paresoana are cunostinta despre faptele cauzei-nu exista limita de varsta, In cazul debililor si minorilor instant ca tine cont de aceasta situatieInterzisi:-rudele si afiniii pana la gradul al 3 lea-sotul si fostl sot(partile pot conveni expres sau tacit ca si acestia sa poate fi ascultati ca martori)-interzisii judecatoresti-cei condamnati pt marturie mincinoasa (interdictie absoluta)Mai exista o categoorie de personae care sunt scutite de a fi martori:-cei tinuti de secretul professional-functionarei publici, fosti si actuali-cei care prin declarative pot expune rude, afini pana la gradul 3, sotul sau pefostul sot, la o pedeapsa penala sau la dispret public

PREZENTAREA SI ASCULTAREA MARTORILOR-ascultarea se face la instant sau la domiciliul martorilor daca sunt motive temeinice-se poate face prin comisie rogatorie-daca martorul nu se prezinta la termenul fixat va fi citat din nou cu mandate de aducere-daca nici te termenul cu aducere nu se prezinta instant va pasi la judecarea pricinii-minorul sub 14 ani nu va depune juramant-martorii pot fi confruntati daca marturiile lor se contrazic-daca exista suspiciuni de marturie minicinoasa instant incheie un process verbal si trimite martorul in fata autoritatilor penaleEXPERTIZA-DIFERENTA INTRE RAPORTUL DE EXPERTIZA SI EXPERTIZA

ADMISIBILITATEA EXPERTIZEI-poate fi propusa de parti sau de instant din oficiu, de reclamant prin cerere, de parat prin intampinare sau dupa caz la prima zi de infatisare-se vor propune unu sau 3 experti-expertiza priveste doar imprejurari de fapt, nu si de drept(exceptie face stabilirea continutului legii straine)-expertiza trebuie sa fie concludenta-in unele cazuri expertiza este obligatorie, sub sanctiunea nulitatii-expertiza se efectueaza de regula intron process pendente, insa poate fi admisa si in cadrul procedurii asigurarii dovezilor pe cae principala-in 5 zile partea care a cerut expertiza este obligata sa depuna onorariul-exppertii pot fi recuzati ca si judecatorii, in 5 zile de la numire, sau la 5 zile de la ivirea motivului de recuzareExpertul poate fi adus cu mandate, poate fi amnedat, la fel ca si martorii-expertiza poate fi efectuata in fata instantei atr 207(in cazuri simple) sau in afara instantei(in aczuri mai complicate)-in rap de expertiza nu se va mentiona declaratiile unor terte personae-rap terbuie depus cu 5 zile inainte de termenul de judecata fixat

FORTA PROBANTA A RAP DE EXPERTIZA-judecatorul nu este legat de acel raport-raprotu are doar un rol de convingere-daca 2 expertize sunt contradictorii instant nu le poate accept ape amadoua extragand parti din fiecare si constituind un nou raport-instanta este legata de constatatrile de fapt ale expertilor, de data raportului etcCERCETAREA LA FATA LOCULUI (art 215-217)-nu este un mijloc de proba ci este un mijloc procedural-cercetarea la fata locului se face cu citarea partilor-instanta poate asculta la fata locului martori si experti-sa pus problema daca la fata locului pote merge un singur judecator sau toti cei din complet?

MARTURISIREA-recunoasterea de catre o parte a unui fapt, care este de natura sa produca consecinte juridice-marturisirea este atat un mijloc de proba cat si un act de dispozitie al partii ce o face-poate fi judiciara(in fata instantei de judecata) sau extrajudiciara(in afara instantei de judecata)-extrajudiciare: poate fi verbala si scrisa. Cea verbal trebuie dovedita cu martori, cea scrisa trebuie facuta in fata altei instante sau a unui organ de stat si consemnata in scris.-judiciara: poate fi provocata(prin interogatoriu) sau spontana-marturisirea provocata se califica in:a. simpla cand cel chemat la interogatoriu recunoaste fara reserve faptul pretins de adversaryb. calificata: contine o recunoastere, la care insa se mai adauga annumite elemente care ii schimba consecintele juridicec. complexa :recunoastere a faptului pretins cu adaugarea unui alt fapt in legatura cu cel cunoscut si ulterior acestuia

CARACTERELE SI ADMISIBILITATEA MARTURISIRII-este un act juridic unilateral-de dispozitie-personal-constituie mijloc de proba-este un act expres(excepteie art 225)Conditii de valabilitate a marturisirii:-facuta doar in legatura cu dr de care partea poate sa dispuna-vointa sa fie constienta si libera-existenta capacitatii de dispozitie-marturisirea isi produce efecte si fara acceptul celeilalte parti, este irevocabila-poate fi facuta decat de titularul dreptului sau de mandatar cu procura speciala, numai atunci cand partea doreste sa faca o recunoastere neconditionata-este expresa, neputand fi edusa tacit, art 225-se poate referi doar la imprejurari de faptAdmisibila in principiu in toate materiile. Exceptie fac:-prohibita expres de lege-prin admiterea mart. Sar eluda dispozitiile legii imperative-daca sar ajunge la pierderea totala sau partial a unui drept la care nu se poate renunta sau nu poate face obiectul unei tranzactii-daca legea cere ca faptele sa fie dovedite numai prin anumite mijloace de proba

PROPUNEREA INTEROGATORIULUI (218-225)-de reclamant prin cerere-de parat prin intampinare-de instant din oficiu-se poate cere si dupa aceste termene daca se incadreaza in unul in pct art 138-luarea inteogatoriu se incuviinteaza de instant prin incheiere

OBIECTUL INTEROGTORIULUI-priveste imprejurari de fapt-faptele sa fie personale partiii chemate la interogatoriu-faptele a fie in legatura cu pricina sis a duca la dezlegarea eiPERSOANELE CARE POAT RASUNDE LA INTEROGATORIU-DOAR PARTILE POT FI CHEMATE LA INTEROGATORIU-procurorul nu poate fi chemat la interogatoriu-prin mandatar. Numai atunci cand partea doreste sa faca o recunoastere neconditionata-statul si persoanele juridice vor raspunde in scris la interogatoriu ce li se comunica. Exceptie fac societatile de personae

LUAREA INTEROGATORIULUI-interogatoriul se propune in screi-recomandarea e ca acesta sa se depuna in sedinta, pt ca partea sa nu aiba timp sa se pregateasca-intrebarile si raspunsurile se scriu pe aceeasi foaie-pot pune intrebari cu incuviintarea instantei, artea adversa si procurorul IREVOCABILITATEA MARTURISIRII-in principiu irevocabila-o exceptie exista: in cazul in care cel ce a marturisit dovedeste ca a fost intr-o eroare de fapt-eroarea de drept nu poate fi considerate cauza de revocare

PREZUMTIILE-consecinte ce legea sau magistratul le trage dintrun fapt cunoscut la un fapt necunoscutPrezumtiile legale:-stabilite prin norme juridice ce nu pot fi interprtate extensiv

-prezumtia legala dispensa de orice dovada pe cel in favoarea caruia e facuta, acesta ar trebui totusi sa dovedeasca faptul vecin si conex pe care se sprijina prezumtia.-prezumtiile legala pot fi ABSOLUTE SI RELATIVE-cele absolute nu pot fi compbatute cu nici un fel de proba, exceptie: pot fi rasturnate prin marturisire judiciara-cele relative sunt regula si pot fi combatute in principiu cu orice mijloc de proba-exista si o categorie de exceptii intermediare sau mixte care pot fi combatute doar de anumite personae; doar in anumite conditii; doar prin anumite mijloace de proba; etc.

Prezumtiile simple:-cele trase de judecator de la un fapt necunoscu si care nu sunt determinate prin legePt a fi admisibile tre sa intruneasca 2 conditii:1. Prez. Sa aiba o greutate si puterea de a naste probabilitatea2. Sa fie admisibila proba cu declaratiile martorilor(o exceptie: at cand actul este atacat ca sa facut in frauda, dol sau violenta)

SUSPENDAREA JUDECATIIOPRIREA CURSULUI JUDECATII DATORITA UNOR IMPREJRARI VOITE DE PARTI SAU CAND PARTILE SUNT IN IMPOSIBILITATE DE A SE PREZENTA LA JUDECATAPOATE FI:1. suspendare voluntara2. susp. Legala: -de drept(obligatorie) -facultativa (judecatoreasca)

Suspendarea voluntara:-intervine datorita manifestarii de vointa a partilor2 cazuri:-cand amn2 partile o cer-daca niciuna din parti nu se infatiseaja la strigarea pricinii-judecata reincepe prin cererea de redeschidere a judecatii facta de una din parti

SUSPENDAREA LEGALA DE DREPT:-at cand instant este obligata sa o pronunte *EXEMPLE:-moartea uneia din parti-punerea sub interdictie sau curatela-moartea mandatarului, intervenita cu mai putin de 15 zile-incetarea functiei tutorelui sau curatorului-prin deschiderea priocedurii insolventei asupra reclamantului

Aceste incidente trebuie sa se iveasca inainte de inchiderea dezbaterilor

SUSPENDAREA LEGALA FACULTATIVA-cand dezlegarea pricinii atarna, in tot sau in parte, de existent sau inexistenta unui drept ce formeaza obiectul altei judecati