Sinteza Olimpiada Clasa a7a

8/19/2019 Sinteza Olimpiada Clasa a7a

1/10


2/10

Fi#ura planurilor i a*elor corpului umanș


3/10

Sistemul ,ervos Sistemul nervos reprezintă ansamblul tuturor oranelor alcătuite predominant din *esut

nervos specializat %n recep*ionarea& transmiterea 'i prelucrarea e-citan*ilor din mediul e-ternsau intern# Trebuie men*ionat faptul că e-citabilitatea nu este o caracteristică e-clusivă a

sistemului nervos# .i un animal primitiv& fără sistem nervos& recep*ionează 'i prelucreazăinforma*ii din mediu# /-citabilitatea este o caracteristică enerală a lumii vii#Sistemul nervos reprezintă %nsă acea parte strict specializată& %n urma unui %ndelunat procesevolutiv& pentru a %ndeplini această func*ie# 0ezvoltarea sa este %ndreptată tocmai %n direc*ia

realizării cât mai optime a acestei func*ii#Sistemul nervos& prin intermediul encefalului& a devenit oranul con'tiin*ei# $unc*ionarea saenerează starea de con'tiin*ă& capacitatea unei fiin*e vii de a %n*elee lucrurile %nconurătoare&fiind %n acela'i timp sediul personalită*ii individului# 1ceste func*ii au atins un nivel ma-im la

encefalul de om# /ncefalul este o formă de oranizare a materiei

prin care materia se cunoa'te pe ea %nsă'i# /ncefalul nu trebuie considerat echivalentul personalită*ii sau a con'tiin*ei# /ste %n schimb suportul material al acestora& func*ionarea saenerându!le#Sistemul nervos realizează leătura dintre oranism 'i mediu# 2n acela'i timp sistemul nervoscoordonează activitatea tuturor *esuturilor& oranelor& etc# Ca urmare a faptului că sistemul

nervos %ndepline'te aceste două tipuri de func*ii& este %mpăr*it& dintr!o perspectivă fizioloică&%n două componente: sistemul nervos somatic 'i cel veetativ#Sistemul nervos somatic& sau al vie*ii de rela*ie& realizează interarea oranismului %n mediulambiant# Sistemul nervos veetativ coordonează func*ionarea oranelor interne& numindu!se

'i autonom& ca urmare a faptului că activitatea sa nu este coordonată con'tient& fiind astfelautonomă# 0in alte puncte de vedere nu este autonom& cele două componente ale sistemului

nervos fiind interconectate morfoloic 'i func*ional#0in punct de vedere anatomic sistemul nervos se %mparte %n două componente:!itemul ner+o central , alcătuit din encefal 'i măduva spinării#

,itemul ner+o peri"eric, cuprinde nervii cranieni 'i cei spinali

M$!u+a pin$rii

/ste un sement al sistemului nervos central situat %n canalul vertebral# Se %ntinde de lanivelul primei vertebre cervicale până la a doua vertebră lombară# Se termină printr!o por*iune

conică numită con medular# 1re 34 ! 35 cm lunime 'i apro-imativ 6 cm %n diametru# Conulmedular se continuă cu o forma*iune filiformă numită filum terminale& care aune până la

baza coccisului Măduva corespunde ca lunime cu canalul vertebral până la a treia lună devia*ă intrauterină# a noul născut se termină la nivelul vertebrei lombare 4& iar la adult lavertebra lombară #

Configuraţia externă:

! formă de cilindru u'or turtit antero " posterior

! prezintă curburile coloanei (cervicală& toracală& lombară)! nu are aceea'i rosime pe toată lunimea& prezentând reiunei mai sub*iri 'i reiuni mai

roase# 2n reiunea cervicală 'i lombară prezintă câte o umflătură# corespund func*iei maicomple-e ale măduvei de la acest nivel anume coordonarea activită*ii


4/10

motorii a membrelor

! pe fa*a anterioară a măduvei se află un 'an* adânc numită fisură mediană anterioară! pe partea posterioare se află un 'an* mai pu*in adânc numită 'an* median posterior

Coloana +erte&rala

Măduva este %mpăr*ită %n 3 reiuni:cer+ical$ -ntre +erte&rele C. C/

toracal$ C/,T0

lom&ar$ T0,T.1

acral$ T.1,L1

0in aceste reiuni pornesc 46 perechi de nervi spinali: 8 cervicali& 6 toracali& 5 lombari& 5

sacrali& 6 nerv cocciian# $iecare sement din măduvă& care prezintă o pereche de nervispinali se nume'te sement spinal#

0in cauza lipsei de coresponden*ă dintre lunimea coloanei 'i a măduvei 'i ca urmare afaptului că fiecare nerv părăse'te canalul vertebral prin orificiul intervertebralcorăspunzător& rădăcinil nervului spinal au o dispozi*ie din ce %n ce mai oblică %n reiunealombară 'i sacrală aunând vertical# 9ădăcinile nervilor spinali din zona lombară& sacrală 'i

cocciiană coboară vertical alături de fillum terminale& formând coada de cal#Structura intern$ a m$!u+ei

2n centru prezintă canalul ependimar# /ste alcătuită din feluri de substan*e: albă 'i cenu'ie#Substan*a cenu'ie este alcătuită din corpi neuronali# /ste situată la interior având forma literei

sau a unui fluture cu aripile desfăcute# ;rezintă două por*iuni: laterală 'i una transversală

numită comisură cenu'ie care le une'te pe cele laterale# ;or*iunile laterale corespund aripilor de fluture# $iecare prezintă trei por*iuni sau coarne: anterior& posterior 'i lateral# Cornulanterior este mai voluminos& scurt 'irotunit& con*ine neuroni somato!motori#Cornul posterior este sub*ire& lun& ascu*it& aunând până aproape de suprafa*a măduvei#Con*ine neuroni senzitivi somatici# Coarnele laterale con*in neuroni veetativi simpatici# 2n

partea anterioară a cornului lateral se află neuroni viscero!motori& %n partea posterioară vor fi neuroni viscero!senzitivi#Substan*a albă este format din a-oni %nconura*i de o teacă de mielină# Maoritatea fibrelor sunt dispuse de!a lunul măduvei %n fascicule ascendente 'i descendente# Cele ascendente

urcă prin măduvă spre encefal& iar cele descendente coboară dinspre encefal#


5/10

$ibrele nervoase care alcătuiesc nervii spinali sunt atât motori cât 'i senzitive& somatice 'i

veetative& deci nervii spinali sunt nervi mi-'ti#$iecare nerv spinal (46 perechi) are rădăcini: una anterioară (motoare) 'i una posterioară&care prezintă anlionul spinal (senzitivă)#

Ence"alul/ncefalul este partea sistemului nervos central situată %n cutia craniană#/ste alcătuit din:! trunchiu cerebral! cerebel

! diencefal! telencefal (creierul mare)

Trunciul cere&ral

/ste format din următoarele componente:

6# bulbul rahidian&# puntea lui >arolio&

4# Mezencefalul#2ul&ul rai!ian

/ste sementul inferior a trunchiului# 2ntre bulb 'i măduvă nu e-istă o demarca*ie clară& bulbul numindu!se 'i măduvă prelunită# 1re formă de trunchi de con& cu baza mare orientată

%n sus 'i baza mică orientată %n os& spre măduvă# imita superioară a bulbului este reprezentatde 'an*ul bulbo!pontin ('an*ul dintre bulb 'i punte)#

Configuraţia externă:

?ulbul prezintă două fe*e: antero " laterală 'i posterioară$a*a antero!laterală# ;rezintă elementele de confiura*ie e-ternă a măduvei astfel: fisuramediană anterioară se %ntinde până la 'an*ul bulbo!pontin# Coarnele anterioare ale măduvei

sunt mai voluminoase& dezvoltate& numite piramide bulbare# Cordoanele laterale prezintă o ridicătură ovoidă numită olivă bulbară#$a*a posterioară# Canalul ependimar al măduvei rămâne nemodificat %n partea inferioară a

bulbului# 2n partea superioară a bulbului devine superficial 'i se lăre'te& se dilată& formând

ventriculul 3 care se conturează 'i pe fa*a posterioară a pun*ii# ;rezintă pedunculii cerebelo'iinferiori& cu autorul cărora se leaă de cerebel#

Structura internă:

?ulblul este alcătuit din substan*ă cenu'ie 'i substan*ă albă#

Substan*a cenu'ie este situată la interior# 2n umătatea inferioară a bulbului dispozi*ia este ca%n măduvă& dar %n umătatea superioară nu mai este dispusă sub formă de coloane& ci se

framentează %n rămezi de celule nervoase care alcătuiesc nucleii bulbului# 1ceastăframentare are loc datorită %ncruci'ării fasciculelor substan*ei albe# ,ucleii sunt motori&senzitivi& veetativi 'i proprii# ,ucleii motori corespund coanelor anterioare ale măduvei#9eprezintă oriinea fibrelor motori care alcătuiesc anumi*i nervi cranieni# ,ucleii senzitivi

corespund coanelor posterioare a măduvei# ,ucleii veetativi corespund coanelor laterale ale

măduvei# Sunt centri ai unor refle-e veetative# ,ucleii proprii nu au echivalent la nivelul


6/10

măduvei# Substan*a albă este alcătuită din fibre ascendente& descendente 'i proprii sau de

asociere& carefac leătura %ntre diferi*i nuclei ai bulbului

Puntea lui 3arolio

9eprezintă sementul milociu al trunchiului cerebral& fiind situată %ntre bulb 'i pedunculiicerebrali# 1re forma unei benzi de substan*ă nervoasă& lată de 4 cm& dispusă transversal %ntreemisferele cerebeloase# /ste delimitat inferior de 'an*ul bulbo!pontin& iar superior de 'an*ul

ponto peduncular (care o separă de pedunculii cerebrali ai mezencefalului)#Configuraţia externă:

;untea lui >arolio prezintă două fe*e: antero!laterală 'i posterioară# a nivelul fe*ei posterioare se obervă continuarea ventriculului 3 de pe bulbul rahidian#

Structura internă;untea lui >arolio este alcătuită din substan*ă cenu'ie 'i substan*ă albă# Substan*a cenu'ie se

află la interior& formând rămezi de celule nervoase care formează nucleii pun*ii#a fel ca 'i %n cazul bulbuli& nucleii sunt motori& senzitivi& veetativi 'i proprii# Substan*a

albă predomină din punct de vedere cantitativ# / formată din fibre lonitudinale 'itransversale# $ibrele lonitudinale pot fi ascendente 'i descendente# $ibrele transversalealcătuiesc pedunculii cerebelo'i milocii& leaând puntea de cerebel#Me4ence"alul

/ste situat %ntre punte 'i diencefal& fiind străbătut de apeductul cerebral sau al lui S@lvius& carereprezintă un canal strâmt care leaă ventriculul 3 de ventriculul 4#

Con"i#ura5ia e*tern$6

Mezencefalul prezintă două fe*e: antero!laterală 'i posterioară#$a*a antero!laterală reprezentat %n cea mai mare parte de pedunculii cerebrali# 1ce'tea suntdouă cordoane de substan*ă nervoasă& situate %ntre puntea lui >arolio 'i diencefal&

continuându!se spre creierul mare# $a*a posterioară prezintă corpii sau coliculii cvadriemeni( superiori 'i inferiori)#Structura internă a mezencefaluluiMezencefalul este format din substan*ă albă 'i substan*ă cenu'ie& aflată la interior sub formă

de rămezi care formează nucleii mezencefalului (motri& senzitivi& veetativi 'i proprii)#Substan*a albă este formată din fascicule ascendente 'i descendente& precum 'i din fibre

nervoase care leaă diferi*i nuclei ai mezencefalului %ntre ei#Ner+ii cere&rali (cranieni)

Sunt nervi perechi 'i simetrici inervând e-tremitatea cefalică# Suntanaloii nervilor spinali&alcătuind %mpreună cu ace'tia sistemul nervos periferic# a om sunt 6 perechi de nervi

cranieni& notate cu cifre romane# 0upă func*ie se %mpart %n trei rupe: senzitivi& motori'i mi-'ti#

Cere&elul (creierul mic)

/ste a'ezat %n loa posterioară a cutiei craniene& deasupra trunchiului cerebral sub lobii

occipitali ai creierului mare#

Con"i#ura5ia e*tern$


7/10

Cerebelul are formă ovoidă& cu diametrul mare dispus transversal# ;rezintă o por*iune

mediană numită vermis 'i două por*iuni laterale numi*i emisfere cerebeloase# Cerebelul aretrei fe*e: superioară %n raport cu cortul cerebeluluiA inferioară %n raport cu fosele cerebeloaseale occipitaluluiA anterioară %n raport cu trunchiul cerebral#

$e*ele cerebelului sunt brăzdate de feluri de 'an*uri: profunde care despart lobii 'i lobuliiAsuperficiale care separă lamelele sau foliile# Cerebelul este %mpăr*it de un 'an* orizontal %n

por*iuni: superioară sau corp al cerebelului 'i inferioară sau lobul floculondular sau arhicerebral# Corpul cerebelului are un lob anterior 'i unul posterior# Cerebelul este leatde trunchiul cerebral prin pedunculii cerebelo'i# ;edunculii inferiori leaă cerebelul cu bulbul&

cei milocii leaa cerebalul cu puntea& iar cei superiori realizează leătura cumezencefalul# 2mpreună cu trunchiul cerebral& cerebelul delimitează ventriculul 3#

Structura internăSubstan*a cenu'ie este dispusă la periferie& formând corte-ul sau scoar*a cerebeloasă#

/-istă substan*ă cenu'ie 'i %n interiorul celei albe formează nucleii cerebelo'i# Corte-ulcerbelos este format din 4 straturi de celule dispuse uniform pe toată suprafa*a cerebelului#

,ucleii cerebelului sunt perechi situa*i atât %n vermis cât 'i %n emisferele cerebeloase#Substan*a albă este formată din 4 feluri de fibre: de asociere care leaă diferitele zone alesubstan*ei cenu'ii din cadrul acelea'i emisfere& comisurale care leaă cele două emisferecerebeloase %ntre ele 'i fibre de proiec*ie& leaă cerebelul de alte etae ale sistemului nervos#

$ibrele de proiec*ie pot fi aferente care vin la cerebel 'i eferente care pleacă de la cerebelDience"alul (creierul interme!iar)

/ste interpus %ntre mezencefal 'i creierul mare# Se află %n prelunirea trunchiului cerebral& sub

emisferele creierului mare# /ste alcătuit din mai multe mase de substan*e nervoasă: talamusul&metatalamusul& epitalamusul& hipotalamusul 'i subtalamusul# 2n interiorul diencefalului se aflăventriculul 4#

Confiura*ia e-ternă: 1re două fe*e: bazală vizibilă la e-terior 'i posterioară acoperită deemisferele cerebrale# $a*a bazală prezintă chiasma optică care este un cordon de substan*ăalbă formate din fibrele nervoase ale nervilor optici# Tot pe fa*a bazală se află 'ilanda hipofiză# $a*a posterioară prezintă epifiza sau landa pineală sub forma unui corpuscul

culcat pe coliculii cvadriemeni superiori#Structura internă Substan*a cenu'ie este dispusă la interior sub formă de nuclei& iar susbtan*a

albă la e-terior#Creierul mare ( Telence"alul au Emi"erele cere&rale)

9eprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului nervos central& motiv pentru care estenumit creierul mare# /ste %mpăr*it %n emisfere cerebrale& una dreaptă 'i una stână separate

printr!un 'an* adânc numit fisură interemisferică sau lonitudinală# 2n partea bazalăa acestei fisuri& emisferele sunt unite printr!o lamă de substan*ă albă numită corpul calos#Configuraţie externă

Creierul mare are formă ovoidă& cu a-ul mare orientat antero!posterior# $iecare emisferă

prezintă 4 e-tremită*i sau poli& 4 fe*e 'i 4 marini# /-tremită*ile sunt: anterioară

(pol frontal)A posterioară (pol occipital) 'i latero!inferioară (pol temporal)# $e*ele sunt: dorso!


8/10

laterală aflată %n raport cu bolta cranianăA medială orientată spre fisura interemisferică 'i

bazală %n raport cu baza craniului# Marinile sunt: laterală& supero!medială 'i infero!medială#$e*ele emisferelor cerebrale prezintă numeroase 'an*uri numite scizuri sau fisuri#.an*urile adânci delimitează %ntre ele lobi cerebrali& iar cele superficiale delimitează

circumvolu*iile sau irusurile# 1stfel& având suprafa*a cutată& creierul mare al omului este unirencefal (encefal cu irusuri)& %n opozi*ie cu creirul animalleor inferiare care are suprafa*anetedă& numindu!se lisencefal#Cele mai importante 'an*uri sunt:B 'an*ul lateral sau scizura lui S@lvius situată pe fa*a dorso!laterală 'i inferioară# .an* central

sau scizura lui 9olando situată pe fa*a dorso!laterală 'i medială.an* calcarin pe fa*a medială a păr*ii posterioare .an*ul parieto!occipital sau scizura perpendiculară pe fa*a medială 'i dorso!

laterală.an*ul cinulum pe fa*a medială paralel cu corpul calosobii emisferelor cerebrale sunt numi*i după oasele cutiei craniene cu care se află %n

raport#$iecare emisferă este %mpăr*ită prin 'an*urile mai adânci %n patru lobi: frontal %n raportcu osul frontal situat %naintea 'an*ului centralA parietal %n raport cu osul parietalA temporal %n

raport cu osul temporal situat sub 'an*ul lateralA occipital %n raport cu osul occipital# $iecarelob prezintă mai multe circumvolu*iuni delimitate de 'an*urile cele mai superficiale#;e fa*a bazală a emisferelor cerebrale se află bulbul 'i tractul olfactiv# ;e fa*a inferioară alobului frontal se află cel mai vechi sement al creierului mare& anume creierului olfactiv care

prelucrează informa*iile leate de miros# Creierul olfactic are suprafa*ă netedă fărăcircumvolu*ii& alcătuied paleocorte-ul#

Structura internă:

Creierul mare este alcătuit din substan*a cenu'ie 'i albă#Substan*a cenu'ie este dispusă lasuprafa*a formând scoar*a cerebrală sau corte-ul cerebral& dar este prezentă 'i la bazaemisferelor& unde alcătuie'te nucleii bazali sau corpul striat# Scoar*a cerebrală este alcătuită

din neuroni de tip& formă 'i mărimi diferite& dispu'i pe mai multe straturi repartizateneuniform# 2n afară de celulele nervoase& scoar*a mai con*inenevrolii& fibre nervoase 'i vasesanvine#


9/10


10/10

Sitemul ner+o +e#etati+

/ste format la fel ca cel somatic dintr!o parte centrală 'i una periferică# ;artea centrală este

alcătuită din neuroni veetativi situa*i %n trunchiul cerebral 'i măduvă& alcătuind nucleii saucentrii nervo'i veetativi# ;artea periferică formează anlioni veetativi& fibre nervoase 'i

ple-uri# Toate fibrele nervoase care părăsesc măduva 'i trunchiul cerebral fără să inerveze

musculatura scheletică apar*in sistemului nervos veetativ# $ibrele eferente veetative nuinervează direct oranele efectoare# $ibrele veetative care părăsesc măduva 'i trunchiul

cerebral fac sinapsă cu neuronii din anlionii veetativi periferici# /le se numesc fibre preanlionare# $ibrele care părăsesc anlionii se numesc postanlionare distribuindu!se laoranele pe care le inervează (anlionii = rupare de corpi neuronali situa*i %n afarasistemului nervos central)#

0upă func*ia pe care o %ndepline'te& sistemul nervos veetativ se %mparte %n douăcomponente: sistem nervos veetativ simpatic 'i sistem nervos veetativ parasimpatic#Sitemul ner+o +e#etati+ impatic

;or*iunea centrală este alcătuită din neuronii veetativi situa*i %n coarnele laterale ale măduvei

spinale& toracale 'i lombare unde formează centrii nervo'i veetativi simpatici#;or*iunea periferică este alcătuită din neuroni veetativi situa*i %n anlionii simpatici latero!

ventrali 'i %n anlionii simpatico!viscerali# Ganlionii simpatici latero!ventrali sunt situa*ide!o parte 'i alta a coloanei formând lan*uri anlionare# Ganlionii simpatici viscerali seaflă aproape de oranele pe care le inervează# a om sunt trei anlioni mai importan*i:

anlionul celiac& anlionul mezenteric superior 'i anlionul mezenteric inferior#Sitemul ner+o +e#etati+ paraimpatic

;or*iunea centrală este alcătuită din neuronii veetativi ai trunchiului cerebral 'i ai măduveisacrale# 1ce'ti neuroni sunt rupa*i %n nuclei veetativi parasimpatici# ,ucleii veetativi

parasimpatici din trunchiul cerebral sunt: nucleul accesor al nervului oculo!motor din

mezencefalA nucleul lacrimal 'i salivator superior din punteA nucleul salivator inferiorA nucleuldorsal al vaului din bulb# 2n măduva sacrală se află centrul vezico!spinal al mic*iunii& centrul

ano!spinal 'i centrul enito!spinal# ;or*iunea periferică este alcătuit din neuroni veetativirupa*i sau nu %n anlionii viscerali parasimpatici# 1ce'tia sunt situa*i periferic& %n imediatavecinătate sau %n pere*ii oranelor pe care le inervează#

Sinteza Olimpiada Clasa a7a

Documents

Transcript of Sinteza Olimpiada Clasa a7a