Sinteza lucrarii - American Studies · Web viewProfesorul Victor Neumann, de la Universitatea de...

Culturi ale Diasporei: Majoritar şi minoritar în literaturile evreiască – românească şi evreiască – americană.

Proiect de cercetare exploratorie PN-II-ID-PCE-2007-1. Nr. 280 / 1 oct. 2007 [COD 1003]

SINTEZA LUCRARII

Denumire proiect: Culturi ale Diasporei. Majoritar si minoritar in literaturile

evreiasca-romaneasca si evreiasca-americana. Proiect de cercetare exploratorie

PN-II-ID-PCE-2007-1. Nr. 280 / 1 Oct. 2007 [COD 1003]

Director de proiect: conf. dr. Mihai Mindra

Etapa 2/ unica (finala): ianuarie – iulie 2008

Obiectiv de cercetare: Identificarea si analizarea strategiilor de asimilare in texte literare scrise de autori evrei americani si a relatiilor dintre acestea si discursurile americane contemporane acestora.

1. PROBLEMELE ABORDATE IN CADRUL DISCUTIILOR SI INTALNIRILOR LUNARE

strategii de asimilare in diacronie: sfarsit de secol XIX-sfarsit de secol XX

conceptul de „generatie” si aplicabilitatea acestuia la studiul literaturii evreiesti-americane

naratiuni identitare in literatura primei generatii de imigranti si discursurile asimilationiste si nativiste americane

perceptii diferite ale asimilarii si constiintei etnice in literatura scriitorilor evrei-americani ante- si post-Holocaust

interogarea si redefinirea traditiei: hibridizarea iudaismului traditional ortodox; diverse bricolaje pe tema „traditiei”

americanizarea Holocaustului; naratiuni identitare transnationale pornind de la discursuri europene (germane, britanice, franceze, poloneze) si din Orientul Mijlociu (israelite si palestiniene).

Corpus de texte literare:

Emma Lazarus, The New Colossus (1883); Henry Harland alias Sidney Luksa, Mrs. Peixada (1886), The Yoke of the Thorah (1887); Mary Antin, The Promised Land (1912); Abraham Cahan, The Rise of David Levinsky (1917); M.E. Ravage, An American in the Making (1917); Anzia Yezierska, Bread Givers (1925), Hungry Hearts (1920), Salome of the Tenements (1922), Arrogant Beggar (1926); Bernard Malamud, The Complete Stories (1997), The Tenants (1971); Saul Bellow, Mr. Sammler’s Planet (1970); Art Spiegelman, Maus I, II, (1986, 1991); Melvin

Sinteza lucrarii / Iulie 2008 1



Jules Bukiet, After (1996); Michael Chabon, Kavalier & Clay (2000), The Final Solution (2005), The Yiddish Policemen Unit (2007); Jonathan Safran Foer, Everything is Illuminated (2002).

2. ACTIVITATI

A). CERCETARE – DOCUMENTARE

In afara temelor mentionate mai sus, fiecare membru al echipei a desfasurat activitati de cercetare-documentare, corespunzatoare temei proiectului, fie in scopul participarii la conferinte internationale, fie pentru schitarea unor viitoare lucrari / finalizarea celor incepute in etapa anterioara. S-a urmarit ca aceste lucrari sa indeplineasca standardele unor publicatii in domeniu, citate in baze de date internationale.

Activitatile s-au desfasurat atat cu resursele existente in cadrul Centrului (o parte dintre acestea achizitionate din bugetul acestui proiect), cat si in cadrul unor stagii de cercetare-documentare, desfasurate in Marea Britanie (Biblioteca Bodliean, Oxford, si Biblioteca Britanica, Londra) si in Statele Unite (California State University, ca parte din conferinta anuala a Asociatiei pentru Studiul Literaturii Americane, San Francisco).

Stagiile de cercetare – documentare au fost urmatoarele:

Conf. dr. Mihai Mindra, Director Proiect: Biblioteca Bodleian, Oxford: 1 februarie – 1 martie 2008

Activitati:

finalizarea lucrarii intitulate “Exile and Ethnic Identity in Norman Manea’s Work”, acceptata spre publicare in Balkanistica, Volume 22, Spring (2009), publicatie din Statele Unite, indexata in bazele de date internationale de profil.

cercetare – documentare pe temele celor trei lucrari care urmau a fi prezentate la cele patru conferinte internationale, incluse in aceasta etapa (Reims, San Francisco, Aberdeen si Oxford): “Delving into the Kernel: Teaching Bernard Malamud in Post-Communist Romania”, “American Ethnic Stereotypes in Bernard Malamud's Fiction”, “Post Communist Identity in the Diaspora: A Success story of Ideological Colonization” si “Narrative Constructs and Borders: Transgressions in the American Holocaust Novel”.

Drd. Emilia Postolache, A.C.: Conferinta anuala a Asociatiei pentru Studiul Literaturii Americane, San Francisco: 21 – 26 mai 2008.

Activitati:

discutarea proiectului de doctorat cu specialisti in domeniul literaturii Holocaustului si al literaturii evreiesti-americane recente (Alan Berger, Daniel Muhlstein, Liz Brocious, Daniel Walden, Jessica Lang)

documentare pe urmatoarele teme: studii si reprezentari ale traumei in literatura recenta americana; noi directii in studiul unor autori evrei-americani, precum Bernard Malamud Saul Bellow, Philip Roth, Hugh Niessenson, Rachel Calof, Chaim Potok, Nicole Krauss; imaginarea minoritarului in contextul atacurilor de pe 11 Septembrie; identitati transnationale reconfigurate in functie de rasa si gen; noi directii in predarea literaturii




americane; criteriile utilizate in alcatuirea antologiilor de literatura americana (ca unul din cazurile de antologizare a unei literaturi nationale), precum Norton, Heath, Wadsworth si Bedford.

Prof. Victor Neumann, Cercetator Gr. I: Biblioteca Britanica, Londra: 8 – 29 iunie 2008.

Activitati: finalizarea lucrarilor prezentate la cele doua conferinte internationale desfasurate in

aceasta etapa: „Homo Europaeus und der Grundbegriff der vielfältigen Identität. Die Probleme des anderen Europas” si „Das Schicksal der Juden im Banat und Süd-Siebenbürgen 1940-1944”

cercetare-documentare pe temele: minoritatea evreiasca-romaneasca in context sud-est-european: strategii de asimilare / disimilare si naratiuni identiare; Holocaustul din Transnistria: documente si marturii ale supravietuitorilor si martorilor.

Conf. dr. Mihai Mindra, Director Proiect: Biblioteca Bodleian, Oxford: 21 iunie – 4 iulie 2008

Activitati: finalizarea lucrarii “Narrative Constructs and Borders: Transgressions in the American

Holocaust Novel”, prezentata in cadrul conferintei internationale din Aberdeen, 8-10 iulie 2008.

alte teme investigate: criterii utilizate in realizarea antologiilor literare; literaturile evreiasca-romaneasca si evreiasca-americana ca produse diasporice; globalizare si glocalizare; educatia multiculturala in contextul globalizarii; relatia dintre cultura evreiasca traditionala si literatura scriitorilor americani contemporani; memorie si istorie in romanele si jurnalele aparute recent pe tema Holocaustului.

B). DISEMINARE

Activitatile de diseminare au constat in promovarea in presa (Observatorul cultural, Tribuna invatamantului, Realitatea evreiasca) si pe internet (website-ul Universitatii din Bucuresti) a seminarului de lansare a proiectului, intitulat „Minoritar si majoritar in literatura si cultura romana”, in organizarea efectiva a acestui seminar si in promovarea proiectului si a rezultatelor activitatilor de cercetare-documentare desfasurate in cadrul acestuia, prin participarea la conferinte internationale si publicarea de lucrari. Detaliile sunt oferite mai jos.

Seminarul de lansare a dezbaterilor pe marginea proiectului, intitulat „Minoritar si majoritar in literatura si cultura romana”, 28 martie 2008 (programul este alaturat acestui raport, Anexa 1).

Acesta a constat in 3 sesiuni, in care au fost inclusi, ca participanti directi, un numar de 16 invitati (conform programului alaturat). La acestia s-au adaugat, insa, reprezentanti ai presei (Tribuna invatamantului, Realitatea evreiasca, Observatorul Cultural), reprezentantul Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, dna Secretar de Stat pentru Invatamant in Limbile Minoritatilor Nationale si Relatii cu Parlamentul, Gabriella Pásztor, criticul Geo Serban (membru al proiectului), studenti si cadre didactice din Facultatea de Litere si Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Catedrele de Engleza, Ungarologie si Slave. In total, au fost prezente aprox. 35 de persoane.




Discutiile au fost mentionate in Tribuna invatamantului, nr. 944 (2825), din 7-13 aprilie 2008 („Deficitul programelor scolare in cunoasterea interculturala”) si Realitatea evreiasca nr. 294-295, din 5 aprilie - 5 mai 2008 („Majoritar si minoritar in cultura romana”) si prezentate pe larg in Observatorul cultural, nr. 422, 9 mai 2008 („Majoritar si minoritar in literatura si cultura romana”), de catre conf. dr. Mihai Mindra si drd. Emilia Postolache.

In Anexa 2, sunt incluse extrase din cele trei publicatii; articolele se pot gasi si in varianta electronica, la adresele: http://www.tribunainvatamantului.ro/d_art.php?id=627&cat=70, http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr294_295/pagina8-9.pdf si http://www.observatorcultural.ro/Majoritar-si-minoritar-in-literatura-si-cultura-romana*articleID_19667-articles_details.html .

Seminarul a fost urmat de conceperea si difuzarea anuntului (la inceputul lunii iulie) privind alcatuirea unui volum de studii, pe tema „Majoritar si minoritar in cultura romana” (prezentat in Anexa 3). Volumul va fi publicat, conform graficului aprobat spre finantare, in luna iulie 2009.

Participari la conferinte si lucrari publicate / in curs de aparitie

Conf. dr. Mihai Mindra

Conferinte:

2. The Cultural Kernel, 14 – 15 martie 2008, Reims. Lucrare prezentata: “Delving into the Kernel: Teaching Bernard Malamud in Post-Communist Romania”

3. 19th Annual Conference on American Literature, San Francisco, 22-25 mai 2008. Lucrare prezentata: “American Ethnic Stereotypes in Bernard Malamud's Fiction”.

4. The RAAS - Fulbright Conference, Bucuresti, 22-24 mai 2008. Lucrare prezentata (de catre un reprezentant): “Haunted in Post-9/11 America: Philip Roth’s Exit Ghost”

5. Diaspora: Exploring Critical Issues, Mansfield College - Oxford, 5-7 iulie 2008. Lucrare prezentata: “Post Communist Identity in the Diaspora: A Success story of Ideological Colonization”.

6. The Novel and Its Borders, Aberdeen, 8-10 iulie 2008. Lucrare prezentata: “Narrative Constructs and Borders: Transgressions in the American Holocaust Novel”.

Lucrari publicate / in curs de publicare:

“Re-storying Tradition as Bricolage: Judaic Lore and Jewish American Fiction”. Hermeneutique et bricolage: territoires et frontieres de la tradition dans le judaisme. Actes du colloque de Bucarest, 27-28 Octobre 2006, Bern: Peter Lang, 2008.

“Exiles of the Ethnic Mind in Norman Manea’s The Hooligan’s Return.” University of Bucharest Review. A Journal of Literary and Cultural Studies. IX.1 (2007). Bucharest: Editura Universitatii din Bucuresti, 2008.

“Exile and Ethnic Identity in Norman Manea’s Work”, Balkanistica, Volume 22, Spring (2009).

Prof. Victor Neumann


http://www.observatorcultural.ro/Majoritar-si-minoritar-in-literatura-si-cultura-romana*articleID_19667-articles_details.html

http://www.observatorcultural.ro/Majoritar-si-minoritar-in-literatura-si-cultura-romana*articleID_19667-articles_details.html

http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr294_295/pagina8-9.pdf

http://www.tribunainvatamantului.ro/d_art.php?id=627&cat=70



Conferinte:

Gesellschaft für deutsche Musikkultur im südöstlichen Europa e.V., München, 18 – 19 aprilie 2008. Lucrare prezentata: „Homo Europaeus und der Grundbegriff der vielfältigen Identität. Die Probleme des anderen Europas”.

Transnistrien unter rumänischer Verwaltung, 1941-1944. Deportation – Rettung – Erinnerung, Berlin, 6 -7 iunie 2008. Lucrare prezentata: „Das Schicksal der Juden im Banat und Süd-Siebenbürgen 1940-1944”.

drd. Dana Mihailescu

Conferinte:

E Pluribus Unum, organizata de European Association of American Studies, Oslo, 8 – 13 mai 2008. Lucrare prezentata: “Lower East Side Fiction and the Displacement of Unified Jewishness”

Modern Jewish Culture: Unities and Diversities, Wroclaw (Polonia), 24-26 iunie 2008, in calitate de Patai Fellow.


“Jewish Men and the Early Twentieth-Century American Code of Masculinity through Ethnic Lenses”. Atenea (June 2008). 1-15. sub tipar.

“Jewish Stereotypes in Critical Focus: From Christian Archetypes to Representation Practices”. Australian Journal of Jewish Studies. XXI (2007): 201-222. Publicat in 2008.

“Jewish Stereotypes between Shtetl Culture and Mythic America: The Birth of Contingent Jewish Identity in Anzia Yezierska’s Prose”. University of Bucharest Review. A Journal of Literary and Cultural Studies. IX.1 (2007). Bucharest: Editura Universitatii din Bucuresti, 2008. 122-128.

“East-European Traditions in Early 20th Century Jewish-American Fiction: The Case of Tsdokeh in Anzia Yezierska”, Hermeneutique et bricolage: territoires et frontieres de la tradition dans le judaisme. Actes du colloque de Bucarest, 27-28 Octobre 2006, Bern: Peter Lang, 2008. 241-254.

drd. Emilia Postolache

Conferinte:

3. An Identitary Cartography: Case Studies, Bucuresti, 9-10 mai 2008. Lucrare prezentata: “Late Twentieth-Century Bosnian Odysseys: Aleksandar Hemon’s Variations on Displacement”.

4. 19th Annual Conference on American Literature, San Francisco, 22-25 mai 2008. Lucrare prezentata: proiectul de doctorat, Recent American Literary Discourses on Genocide.





“Revisiting Ethnic Heritage: Too Jewish? Challenging Traditional Identities”. Hermeneutique et bricolage: territoires et frontieres de la tradition dans le judaisme. Actes du colloque de Bucarest, 27-28 Octobre 2006, Bern: Peter Lang, 2008.

C). LOGISTICA SI MANAGEMENT DE PROIECT

Activitati:

activitati de logistica necesare organizarii mesei rotunde, conform procedurilor UB:

achizitionarea obiectelor de inventar si consumabilelor necesare; organizarea serviciilor

de protocol.

formalitati aferente organizarii stagiilor de cercetare; activitati conform procedurilor UB

formalitati lunare, standard, referitoare la salarizarea membrilor proiectului

constituirea unui fond de carte, prin procedura de achizitie directa (conform listei

prezentate in Anexa 4); formalitati aferente intrarii in inventar cartilor achizitionate in

aceasta etapa.

3. REZULTATE OBTINUTE

Rezultatele obtinute coincid cu cele propuse pentru aceasta etapa:

Discutii si intalniri lunare

Lucrari redactate pentru conferinte si publicare

Propuneri redactate pentru conferinte relevante, acceptate; participari conferinte

internationale de prestigiu.

Organizarea seminarului de lansare a proiectului si difuzarea acestuia in presa din

domeniu

Desfasurarea primei evaluari interne; obiective stabilite ca fiind prioritare in urma

acesteia: cercetare-documentare si redactare lucrari la standarde ISI; incercari de

realizarea unui dialog real cu profesorii si cercetatorii de literatura romana, pe tema

proiectului.

Anuntul pentru volumul care va aparea in luna iulie 2009: conceput si transmis

Fond de carte pentru aceasta etapa constituit.

ANEXA 1. PROGRAMUL SEMINARULUI DE LANSARE




MAJORITAR ŞI MINORITAR ÎN LITERATURA ŞI CULTURA ROMÂNĂ

28 martie 2008, Sala de Consiliu a Facultaţii de Limbi şi Literaturi Străine,

Str. Pitar Moş, 7-11, Bucureşti

PROGRAM

Sesiunea I. Comunicări: 10: 00 – 12: 00

Moderator - Victor Neumann, Universitatea de Vest, Timişoara

10:00 – 10:15: Mihai Mindra, Dana Mihailescu, Emilia Postolache, Universitatea

din Bucureşti Prezentare, pe scurt, a obiectivelor si a principalelor activitaţi de diseminare din cadrul proiectului de cercetare Culturi ale Diasporei: Majoritar şi minoritar în literaturile evreiască-românească şi evreiască-americană.

10:15 – 10:35: Victor Neumann, Universitatea de Vest, TimişoaraReprezentarea minorităţilor naţionale în programele academice şi în studiile de istorie a României.

10:35 – 10: 55: Sorina Georgescu, Universitatea Hyperion, BucureştiVoci romane şi voci rrome în istoria şi istoriografia României.

10: 55 – 11: 15: Octavian Roske, Universitatea din BucureştiUniversul concentraţionar autohton în programele / cursurile universitare româneşti.

11: 15 – 11: 35: Carmen Muşat, Universitatea din BucureştiMajoritar si minoritar în studiul literaturii române.

11: 35 – 12: 00: Discuţii

12: 10 – 13: 30: Pauză de pranz (restaurant din apropiere)

Sesiunea II. Comunicări: 13: 30 – 16: 10

Moderator – Mihai Mîndra, Universitatea din Bucureşti

13:30 – 13: 50: Maria-Ana Tupan, Universitatea din Bucureşti




Dangers and Fallacies of the Majority/Minority Controversy. The Case of Romania. (Pericole şi premise false in controversa majoritar / minoritar. Cazul României). Prezentare in limba română.

13: 50 – 14: 10: Cosana Nicolae, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Stanford

Global Multiculture and The Politics of Accommodation (Multiculturalismul global şi politica acomodării). Prezentare in limba română.

14:10 – 14: 30: Mihai Mîndra, Universitatea din BucureştiMulticulturalismul si canonul literar: Percepţii româneşti si

americane.

14: 30 – 14: 40: Pauză de cafea

14: 40 – 15: 00: Delia Grigore, Universitatea din BucureştiSubiectul urmează a fi anunţat. Tema generala: Literatura romani si canonul literar românesc.

15:00 – 15:20: George Ardelean, Universitatea din BucureştiN. Steinhardt si iudaismul.

15:20 – 15: 40: Romulus Bucur, Universitatea Transilvania din Braşov

Între identitatea moştenită şi identitatea asumată: M. Sebastian şi N. Steinhardt.

15:40 – 16:10: Discuţii

Sesiunea III. Masa rotundă: 16:10 – 18:00

Tema: Reprezentarea literaturilor minoritare/istoriei minoritatilor etnice in programele academice romanesti si istoriile literaturii romane/cartile de istorie a Romaniei.

Moderator: Mihai Mîndra

Puncte de vedere: George Ardelean, Universitatea din BucureştiPaul Cernat, Universitatea din BucureştiIoana Crăciun-Fischer (Universitatea din Bucureşti)Alexandra Fenoghen, Universitatea din Bucureşti, Radio România Internaţional




Carmen Muşat, Universitatea din BucureştiVictor Neumann, Universitatea de Vest, TimişoaraLiviu Papadima,Universitatea din BucureştiSzabolcs Szonda, Universitatea din Bucureşti

Participanti discuţii: autorii prezentărilor, public.

18: 10: Cina (restaurant din apropiere).ANEXA 2. REFLECTAREA SEMINARULUI IN PRESA

Tribuna invatamantului, nr. 944 (2825), din 7-13 aprilie 2008: „Deficitul programelor scolare in

cunoasterea interculturala”




Reportaj

Deficitul programelor scolare in cunoasterea interculturala

La Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti s-a desfasurat, recent, prima faza a proiectului „Majoritar si minoritar in literaturile evreiasca-romaneasca si evreiasca-americana”. In esenta, este vorba de un studiu comparatist, care investigheaza raportul dintre literaturi minoritare si literaturi majoritare, evolutia minoritatii in contextul populatiei majoritare, pozitionarea grupului etnic fata de natiune. Implicit, demersul are deschideri catre istorie, viata sociala, politica, economica. Proiectul este coordonat de profesorul Mihai Mindra, de la Universitatea din Bucuresti. Momentul incipient l-a constituit o masa rotunda, pentru prezentare, intentia celor angajati in proiect fiind aceea de diseminare catre public, spre cunoastere si, de aici, intelegere. Ca urmare, pe parcursul reuniunii s-a facut de mai multe ori trimitere la prezentarea in presa a diverse capitole, concluzii etc. din intregul pe care-l reprezinta proiectul, pe masura derularii acestuia. Prima reuniune a dovedit ca aria vizata de proiect depaseste simpla enuntare a temei. De aici rezulta interesul de care ar trebui sa beneficieze din partea cadrelor didactice si, in general, a celor angajati in fenomenul cultural, educational si al relatiilor sociale. Profesorul Victor Neumann, de la Universitatea de Vest din Timisoara, moderatorul reuniunii, s-a pronuntat pentru folosirea notiunii de minoritate culturala in locul uzitatei formulari minoritate nationala si a sustinut cateva observatii referitoare la reprezentarea minoritatilor in programele scolare si in cele universitare. In opinia sa, „exista o mare problema” generata de folosirea concomitenta a notiunilor „istoria Romaniei” si „istoria romanilor”. Prima folosire a notiunii „istoria romanilor” a localizat-o intr-un manual de istorie din 1992 si a gasit-o impusa ca atare in Legea invatamantului din 1995. Motivatia manualului in folosirea acestei notiuni se baza pe faptul ca romani traiesc in doua state romanesti. Observatia profesorului Neumann este ca, pusa astfel, problema este raportata doar la nationalitate. „In manuale sunt lectii despre romanii din teritoriile romanesti stapanite de altii, dar nu si despre romanii din URSS, din Balcani, din alte tari”, a spus profesorul Neumann. La nivelul invatamantului superior, constatarea sa este ca istoria, cultura minoritatilor nu se studiaza in interdependenta cu fenomenele majoritare. La Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi exista un centru de studii iudaice, dar programa curenta de istorie moderna si de istorie contemporana nu contine nicio tema referitoare la minoritati. Aceeasi situatie este si la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca. De asemenea, a spus profesorul Neumann, aici s-au dezvoltat linii de studii in limbile maghiara si germana, dar fara sa interfereze; or, „nu putem vorbi de interculturalitate atat timp cat fiecare isi vede de propria identitate culturala”. Cateva teme de reflectie sugerate de profesorul Victor Neumann s-au referit la modul in care grupurile minoritare pot fi recunoscute, la motivatia care a determinat o minoritate din tara noastra sa-si formeze partid politic, la faptul ca „etnicismul a distrus Iugoslavia”. „Eu vad produsele culturale incluse intr-un discurs politic“, a subliniat Emilia Postolache, doctoranda a Universitatii din Bucuresti, coparticipanta la proiect. Contributia sa porneste de la „cazurile de genocid considerate canonice in America” si trece dincolo de literatura holocaustului. Colega sa, Dana Mihailescu, urmareste relatia dintre evreii plecati din estul Europei si majoritarii din SUA, cu aplicare la literatura inceputului de secol douazeci. Scriitorul Geo Serban a facut trimitere la interferente de acest fel si mai vechi. Boris Marian, de la publicatia Realitatea evreiasca, s-a referit la scriitori evrei plecati din zona noastra, dar care nu s-au afirmat in America, precum si la scriitori evrei romani care creeaza actualmente in SUA. Studenta Sorina Georgescu, de la Universitatea




Hyperion, a facut un excurs prin referirile la rromi in istoria si istoriografia romaneasca. Reflectarea universului concentrational autohton in programe si cursuri a fost comentata de profesorul Octavian Roske, de la Universitatea din Bucuresti. Proiectul va continua in iunie, anul acesta, prin lansarea unui apel public pentru lucrari reprezentand contributii la tema, ce vor fi publicate in volum in iulie 2009. Intre timp, in ianuarie 2009, va fi lansat apelul pentru conferinta internationala a proiectului, programata pentru martie 2010. Proiectul se va incheia in septembrie 2010, prin publicarea unui volum de lucrari ale conferintei si a unei antologii, in editie critica, de literatura a evreilor din Romania.F. IONESCU




Realitatea evreiasca nr. 294-295, din 5 aprilie - 5 mai 2008: „Majoritar si minoritar in literatura

si cultura romana”.




Observatorul cultural, nr. 422, 9 mai 2008: „Majoritar si minoritar in literatura si cultura

romana”

Majoritar şi minoritar în literatura şi cultura română

O nouă direcţie în cercetarea românească, în cadrul proiectelor finanţate de Guvernul României, prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare II

Autor: Emilia Postolache, Mihai MINDRALa 28 martie 2008, în Sala de Consiliu a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, a avut loc seminarul de lansare a dezbaterilor pe marginea proiectului Culturi ale Diasporei: Majoritar şi minoritar în literaturile evreiască-românească şi evreiască-americană, proiect de cercetare exploratorie PN-II-ID-PCE-2007-1, nr. 280/1 oct. 2007 şCOD 1003ţ, intitulat Majoritar şi minoritar în literatura şi cultura română. Acesta a constat în două sesiuni cu lucrări pe temele: reprezentarea minorităţilor naţionale în programele şi structurile academice, în manualele şi lucrările de referinţă de istoria Romåniei (Victor Neumann – Universitatea de Vest, şi Sorina Georgescu – Hyperion), politici multiculturale şi problema canonului în literaturile română, americană şi britanică (Maria-Ana Tupan, Cosana Nicolae, Mihai Mîndra – Universitatea Bucureşti), studii de caz, reprezentate de autori evrei-români, precum N. Steinhardt şi M. Sebastian (George Ardelean – Universitatea Bucureşti, Romulus Bucur – Universitatea Transilvania), reprezentarea universului concentraţionar comunist autohton în programele şi cursurile universitare româneşti (Octavian Roske – Universitatea Bucureşti).

Cele două sesiuni de comunicări şi discuţii au fost urmate de o masă rotundă, care a dezbătut modalităţile în care se reflectă raportul minoritar – majoritar în literatura şi istoria română, la nivel preuniversitar şi universitar, ponderea reprezentării literaturilor minoritare în programele şi cursurile preuniversitare şi universitare româneşti. Proiectul a investigat modalitatea de continuă articulare a diferenţelor culturale, de continuă inventare a etnicităţii în funcţie de factorii istorici, sociali, economici şi politici dintr-un anumit spaţiu şi moment, dar mai ales în funcţie de Celălalt, cu aplicare la spaţiul american, dar cu precădere la cel românesc, dominat, în prezent, în sfera şi în discursul public, de imaginea omogenităţii etnice şi culturale a românilor şi de teama faţă de Celălalt. Din acest punct de vedere, literatura, ca spaţiu de graniţă, ca spaţiu discursiv, permite dialogul, oferind o imagine pertinentă a repoziţionării continue a raporturilor minoritar (etnic) – majoritar (naţional), Sine – Celălalt, Est – Vest etc., în măsura în care textul literar este abordat în contextul epistemei ce i-a condiţionat existenţa. În felul acesta, corpusul de texte literare româneşti, aparţinînd majorităţii şi minorităţii, poate oferi o altă imagine asupra spaţiului geografic românesc, din care să reiasă clar hibriditatea culturală a acestuia. Ambivalenţele, ambiguităţile, disjuncţiile şi fracturile descoperite în discursurile pe tema raportului minoritate – naţiune, în urma analizei interdisciplinare a surselor primare, constituie afirmarea unei puternice dorinţe de solidaritate socială. Prin urmare, o astfel de analiză şi rezultatele acesteia pot, prin oferirea unei dovezi de consensualitate posibilă, să micşoreze fragmentarismul social şi politic asociat conflictelor etnice, la nivel educaţional-universitar.


http://www.observatorcultural.ro/Mihai-MINDRA*authorID_768-authors_details.html

http://www.observatorcultural.ro/Emilia-Postolache*authorID_2285-authors_details.html



Membrii proiectului (Mihai Mîndra, conferenţiar la Catedra de limba şi literatura engleză a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti şi directorul proiectului, Victor Neumann, profesor la Catedra de istorie a Universităţii de Vest din Timişoara, Camelia-Dana Mihăilescu şi Emilia Postolache, doctorande ale Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti) au observat tendinţa de separare şi evoluţie în paralel a structurilor universitare (catedre, centre de cercetare) dedicate studiului culturii româneşti şi/sau minorităţilor naţionale. Pe de altă parte, aceştia au sublinat absenţa unor structuri instituţionale (biblioteci, arhive), care să permită cercetarea comparatistă a culturilor minorităţilor naţionale de pe teritoriul României. Absenţa dialogului real dintre cultura majoritară şi culturile minoritare, cauzele istorice ale acestei lipse de comunicare, precum şi încercările recente de instituire a unui dialog între minorităţi, susţinute, de exemplu, la nivel instituţional, de MEC, prin Direcţia Generală Învăţămînt în Limbile Minorităţilor şi Relaţia cu Parlamentul, au fost menţionate şi de alţi invitaţi, precum Gabriella Pásztor (secretar de stat pentru Învăţămînt în Limbile Minorităţilor Naţionale şi Relaţii cu Parlamentul), Alexandra Fenoghen (Universitatea Bucureşti, Radio România Internaţional), Szabolcs Szonda (Universitatea Bucureşti). În cadrul primei sesiuni, Victor Neumann a pus în comunicarea sa Reprezentarea minorităţilor naţionale în programele academice şi în studiile de istorie a României problema măsurilor promovate de MEC, susţinute de către UE, pentru promovarea interculturalităţii. Multiculturalismul nu presupune o ruptură, a subliniat el, ci se reduce la coabitare, convieţuire între grupuri care se cunosc reciproc. Dacă există o asemenea cunoaştere, promovată şi de iniţiative de acest fel, există şansa de a nu se ajunge la două tipuri de educaţie susţinînd linii paralele de evoluţie, inclusiv în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Programa şcolară actuală nu pare a reflecta realitatea socio-culturală, şi anume faptul că majoritarul şi minoritarul sînt într-o continuă relaţionare şi situaţie de interculturalitate prin coabitare şi schimb de informaţie culturală.În lucrarea sa Voci române şi voci rrome în istoriografia României – Istorici din secolul XX, Sorina Georgescu a prezentat modul în care probleme precum sclavia rromilor şi abolirea acesteia sau cuvinte-cheie ca „sclavie“, „robie“, „emancipare“, „abolire“, „eliberare“ sînt abordate diferit, în funcţie de epocă şi autor, în diferite cărţi de istorie a României, de autori consacraţi (Constantin Giurescu, Dinu Giurescu, Florin Constantiniu, Neagu Djuvara, Viorel Achim). De asemenea, lucrarea s-a ocupat de modul în care aceste probleme şi noţiuni sînt tratate în articolele unor tineri absolvenţi de etnie rromă ai Facultăţii de Istorie (Petre Petcuţ, Petre Florin Manole). Lucrarea lui Octavian Roske, Universul concentraţionar autohton în programele şi cursurile universitare româneşti, a pornit de la aserţiunea că, dacă o evaluare globală a represiunii sub regimul comunist este încă imposibil de făcut, cifrele oscilînd pe o scară foarte largă, o reconstituire a traseului biografic al persoanelor implicate sub diverse forme în angrenajul represiunii reprezintă un demers accesibil. Explorarea biografică, a spus domnia sa, ar trebui să ţină cont de varietatea surselor de informaţie (memorii, jurnale, monografii, istorii în date, colecţii de documente, studii, istorie orală, volume de corespondenţă, eseuri) şi de credibilitatea discursului, punînd în evidenţă, atunci cînd este cazul, neclarităţi, neconcordanţe sau contraziceri în relatarea aceluiaşi eveniment. Dificultatea demersului este cu atît mai mare cu cît tema represiunii a fost de multe ori deformată de interpretări simbolic-moralizante sau rescrisă după comandamente politice. În privinţa acuzaţiilor aduse minorităţilor evreieşti, rrome şi maghiare că, în mod unilateral, au creat şi sprijinit regimul comunist represiv din ţară, dl Roske a propus, pentru obiectivitate, o analiză comparatistă, în acest sens, a României cu toate ţările din Pactul de la Varşovia sau efectuarea unor studii de caz asupra instituţiilor represive implicate. Universul concentraţionar ca




parte din istoria recentă a României ar trebui să apară, ca informaţie sau temă de dezbateri, în predarea istoriei şi în spaţiile memoriale (săli de muzeu, expoziţii itinerante). Maria-Ana Tupan, în lucrarea intitulată Pericole şi premise false în controversa majoritar – minoritar: Cazul României, a subliniat necesitatea discutării raportului minoritar – majoritar în contextul analizei epistemei spaţiului istoric în care anumite formaţiuni discursive pe această temă îşi au originea. În acest sens, încercările de rearticulare multiculturală a canonului literar, de exemplu, ar trebui abordate în contextul teoriilor literare postmoderne, deconstructiviste, şi a criticii acestora, în care deconstrucţia şi multiplicarea punctelor de referinţă sînt interpretate ca posibil nihilism. Printr-o astfel de mefienţă, spune dna Tupan, pot fi evitate contextele în care, în mod artificial, sînt create situaţii părtinitoare pe motive rasiale/etnice, precum şi stări conflictuale la nivel academic. Autoarea a identificat trei aspecte generale, care afectează discuţiile pe tema raportului minoritar – majoritar în spaţiul românesc. În primul rînd, o problemă politică este reclasificată ca fiind etnică: politicile culturale româneşti, după război, au avut la bază principii marxist-leniniste şi, prin urmare, rezultatele ar fi fost aceleaşi, indiferent de identitatea etnică predominantă a celor care au fost implicaţi în administrarea problemelor culturale. În al doilea rînd, dovezile empirice invocate sînt de multe ori incorecte. De exemplu, cu cîţiva ani în urmă, doi critici au deplîns, în cadrul unei emisiuni la Radio România Cultural, omiterea lui Max Blecher şi a altor scriitori evrei din studiile literare actuale. Aserţiunea pare prea generală: în studiul său Discursul modernist (Editura Cartea Românească, 2000), dna Tupan alocă spaţiu aproape egal scriitorilor evrei şi ne-evrei din perioada respectivă. În al treilea rînd, susţine dna Tupan, o istorie literară poate fi scrisă neglijînd complet teoriile sau constrîngerile ideologice contemporane acesteia şi, implicit, opiniile de natură etnică. În final, se sugerează posibilitatea adoptării unei poziţii realiste în relaţia Sine – Celălalt, propusă de unii antropologi şi psihologi interesaţi de problemele culturale, care, conştienţi de necesitatea sensibilizării oamenilor asupra existenţei unor probleme de raportare a Sinelui la Alteritate, prezintă diverse modalităţi de conducere a întîlnirilor şi dialogului intercultural. Soluţia care a funcţionat în Anglia secolului al XVIII-lea, aceea de a nu menţiona probleme politice sau religioase în conversaţiile obişnuite, pentru a evita posibilele conflicte de după evenimentele înfiorătoare din timpul Războiului Civil, este puţin probabil a mai avea efectul dorit în condiţiile globalizării, care face din experienţa interculturală un fapt permanent şi ubicuu.În prezentarea multiculturalismului în contextul globalizării, Cosana Nicolae (Multiculturalismul global şi politica acomodării) a vorbit despre pedagogia egalitaristă nord-americană, încercînd să modeleze relaţiile interumane prin educaţie multiculturală integrativă. Mihai Mîndra (Multiculturalismul şi canonul literar. Percepţii româneşti şi americane) a discutat modalitatea de a include şi prezenta, în canon, autori minoritari prin abordare cultural-estetică. Abordarea culturală a unui text literar minoritar poate constitui o soluţie în instituirea unui dialog cu majoritarul. Pentru ca o asemenea abordare să fie posibilă este necesar ca, atît profesorii de liceu, cît şi cei universitari, să se iniţieze în ştiinţa analizei literare culturale. Din păcate, actualmente, în ţară, instrumentele educative din acest domeniu sînt cele tradiţionale, uneori mascate de reprezentări grafice occidentale şi liste bibliografice la zi. O punere în pagină similară cu cea a unui manual britanic, o bibliografie care conţine surse contemporane nefolosite, practic, în analiza de text, sînt strategii ce nu dovedesc că mentalitatea naţionalist-estetistă din perioada comunistă s-a schimbat. În Statele Unite, manualele şi programele şcolare şi universitare introduc texte ale literaturilor minoritare, care deschid elevilor şi studenţilor lumi culturale diverse, care creează o atitudine de curiozitate şi deschidere spre diversitate culturală, spre Celălalt. De ce nu am putea avea, încă din primele clase în care se studiază literatura, asemenea programe




multiculturale? Literatura este formativă. Prin artă se pot transmite, eficient, valori umane ca toleranţa şi deschiderea spre diferenţă. Expunerea lui George Ardelean (N. Steinhardt şi iudaismul) a oferit o inedită întîlnire intelectuală cu texte de filozofie identitară din tinereţe ale criticului literar evreu-român, dedicate iudaismului, din volumul Mystique domptée et son ethique rationelle. Comunicarea şi-a propus să analizeze două volume mai puţin cunoscute ale lui N. Steinhardt şi – prin aceasta – să reechilibreze imaginea ultimului Steinhardt, mai bine cunoscut publicului larg, cu imaginea primului Steinhardt, din deceniul al patrulea al secolului al XX-lea. Este vorba de două volume despre iudaism, scrise împreună cu prietenul său, Emanuel Neuman, simultane cu tentativele celor doi autori de integrare în Sinagogă: Essai sur une conception catholique du judaisme (Cultura Românească, Bucureşti, 1935) şi Illusions et réalités juives (Librairie Lipschutz, Paris, 1937). Cele două cărţi ne oferă imaginea a doi tineri profund implicaţi în problemele civilizaţiei şi spiritualităţii iudaice româneşti şi europene. Sînt demontate mecanismele antisemitismului, atît ale antisemitismului neevreiesc, cît şi ale antisemitismului evreiesc. Simptomul fundamental al antisemitismului este, în opinia autorilor, teoria existenţei unei singure Probleme evreieşti şi a Soluţiei acesteia. În realitate, există probleme evreieşti şi soluţii specifice acestora. Antisemitismul este, în acelaşi timp, un simptom al anormalităţii unei civilizaţii, într-o societate autentic liberală el neexistînd. Tocmai de aceea, ei atrag atenţia atît asupra antisemitismului din Germania lui Hitler, cît şi – încă din anii ’30 – în Uniunea Sovietică a lui Stalin. Se denunţă, astfel, tentativele celor care, disociindu-se de unul dintre totalitarismele secolului al XX-lea, optează pentru celălalt totalitarism. Sînt deconstruite cîteva dintre stereotipurile viziunilor asupra evreităţii (care sînt tot atîtea forme de antisemitism), cît şi cîteva dintre iluziile unor coreligionari, printre care iluziile comuniste, socialiste, sioniste (singurul proiect sionist acceptat de Steinhardt şi de Neuman este cel propus de Theodor Herzl) şi – nota bene! – chiar asimiliste. Botezul creştin este luat în răspăr, ceea ce aruncă o altă lumină asupra viitoarei convertiri a lui N.Steinhardt. În fond, convertirea nu înseamnă doar o metamorfoză spirituală, nu înseamnă doar descoperirea unui după, ci şi o reconfigurare identitară, o redescoperire a unui înainte profund ascuns în „hăţişurile“ subconştientului. Oarecum pe o temă similară s-a desfăşurat prezentarea lui Romulus Bucur (Între identitatea moştenită şi identitatea asumată, M. Sebastian şi N. Steinhardt). Există, a arătat domnia sa, între cei doi autori discutaţi, o serie de puncte comune care ar putea da de gîndit: aceeaşi origine evreiască, apartenenţa la aceeaşi generaţie, aceeaşi dragoste pentru cultura română, posibil oricînd de dovedit prin operă, cam aceeaşi perioadă şi filieră de formare academică, o cronologie comparabilă a unor opere semnificative. De asemenea, cota operei amîndurora creşte vizibil după 1989, prin republicarea lui De două mii de ani împreună cu Cum am devenit huligan şi publicarea Jurnalului lui Mihail Sebastian, respectiv publicarea Jurnalului fericirii al lui N. Steinhardt, care, în ambele cazuri, generează vii discuţii în mediile noastre culturale. Textele citate în lucrare, în opinia autorului, pot deveni pretexte pentru o problematică a identităţii şi a crizei. Anume, asistăm, pe de o parte, la o criză de identitate, pe de alta, putem avansa ipoteza că discuţiile asupra identităţii apar în momentele de criză, în momentele cînd o comunitate este sau se simte ameninţată în fiinţa ei. Elementul-cheie al discuţiei este că identitatea nu mai este percepută ca o fatalitate, ca un element dat o dată pentru totdeauna, ci ca o realitate schimbătoare, permiţînd mobilitatea, opţiunea, fie ea parţială (Mihail Sebastian, care alege condiţia de scriitor român, fără a-şi ascunde vreo clipă originea evreiască, fără a renunţa la ea, ba chiar problematizînd-o în De două mii de ani…), sau totală, mergînd pînă la convertirea religioasă şi, mai departe, la opţiunea monastică (N. Steinhardt). Imaginea lipovenilor în literatura romånă




În cadrul mesei rotunde, participanţii au exprimat o diversitate de opinii privind modalităţile de includere a culturilor minoritare în sistemul educativ românesc. Alexandra Fenoghen a abordat problema comunităţii ruşilor lipoveni care constituie un Celălalt prea puţin cunoscut în literatura şi cultura română. Dna Fenoghen a arătat că numărul lucrărilor publicate despre istoria lipovenilor sînt în număr mai mare decît textele literare propriu-zise. Este adevărat, pe de altă parte, că nu există mulţi scriitori lipoveni, ca urmare a specificului acestei comunităţi, care se defineşte în primul rînd religios şi cultural ca o minoritate, ca ortodocşi ruşi de stil vechi, valorile laice nefiind încurajate. Se lucrează la o istorie a grupului etnic, începînd de la originile sale din perioada anterioară imigrării, dar există multe lacune pricinuite atît de faptul că lipovenii au mai multe origini etnice, de pe teritoriul fostului Imperiu Rus, cît şi de lipsa sau de numărul mic de documente atestînd prezenţa acestora. Există mai multe monografii, dar nu şi o abordare unitară. În cazul autorilor români care au scris sau scriu despre lipoveni, se poate observa asocierea acestui spaţiu cultural cu fantasticul şi exoticul, cu o zonă în care sînt cultivate (anti)mituri (de exemplu: Mihail Sadoveanu, Constantin Ţoiu, Passionaria Stoicescu). Imaginea lipovenilor, în aceste cazuri, este falsificată de onirism, ducînd la înţelegerea mitologică a lipovenilor. Este rezultatul lipsei de comunicare dintre cele două culturi. În replică, Liviu Papadima (Universitatea Bucureşti) a afirmat că este real faptul că o cunoaştere reciprocă, atît minoritar – minoritar, cît şi majoritar – minoritar, se află la un nivel precar în momentul de faţă, dar literatura nu este un mediu adecvat de efectuare a unor schimbări în acest sens, pentru simplul motiv că avem de a face cu geografia unor spaţii simbolice, şi nu a unora reale. În percepţia generală, Dobrogea se caracterizează prin exotism, nu este vorba de o percepţie subiectivă a scriitorilor mentionaţi anterior. Ficţiunea nu poate juca rolul mărturiei. Iar în ce priveşte învăţămîntul românesc în general, mai precis în ce măsură poate contribui sistemul actual la o mai bună cunoaştere în sensul raporturilor minoritar – majoritar, dl Papadima a apreciat că este imposibilă introducerea mai multor scriitori în discutarea literaturii române în învăţămîntul preuniversitar, din cauza presiunilor extrem de mari asupra curriculei. Se pot discuta maxim 15-18 texte pe an. Ceea ce s-a făcut deja este propunerea unei teme, precum interculturalitatea, introdusă deja într-un manual de liceu. Din studierea programelor de literatură existente în lume în perioada contemporană, cea mai spectaculoasă i s-a părut dlui Papadima cea din Australia, în care programa se numea „Literatura“ şi în care se studiau texte ficţionale din toată lumea, urmărind modalitatea în care se construieşte o tradiţie în jurul unor astfel de texte. Motivarea? Fiind considerată una dintre arte, literatura nu poate fi „naţională“ ca disciplină de studiu, la fel cum nu avem „Desenul român“ sau „Muzica română“. Szabolcs Szonda a adăugat că se poate institui, prin intermediul textelor literare, un dialog viu şi funcţional, ilustrat, de exemplu, de curentul cultural numit „transilvanism“, care favorizează toleranţa şi confluenţele culturale. Transilvanismul influenţează funcţionarea ideologică şi textuală a literaturii maghiare din România. El este, în opinia vorbitorului, un exemplu bun pentru dilema global vs particular în ceea ce priveşte, chiar pînă astăzi, producţia beletristică maghiară din România (pentru că alta este situaţia în privinţa celorlalte limbaje culturale, cum ar fi teatrul sau arta plastică). Ca urmare, conceptul a fost supus de-a lungul deceniilor ce-au trecut (din 1920 încoace) anumitor încercări de nuanţare, redefinire sau recontextualizare, fără a se obţine însă o modificare semnificativă şi esenţială a acestuia (chiar şi derivatul său, conceptul axiologic denumit „scoica cu mărgăritar“, care a definit mai ales perioada 1960-1990 a literaturii maghiare din România, a căzut oarecum în propria-i capcană, devenind, în unele privinţe, contraproductiv după 1990). Transilvanismul s-a dovedit a fi un concept abstract din start – ceea ce explică, pe de o parte, longevitatea şi persistenţa lui, iar pe de altă parte, faptul că nu a putut fi concretizat niciodată complet, deci în practică nu a funcţionat niciodată atît de bine ca „pe hîrtie“. Acest lucru a influenţat în timp, probabil, şi legăturile literare dintre majoritate şi minoritate, care au oscilat




între relaţiile livreşti (manifestate prin traduceri cvasireciproce, derulate în mod sistematic mai ales înainte de 1990), respectiv între conexiunile vii, organice (mai rare). Dacă ar fi să găsesc o imagine plastică pentru acest sistem de legături, aş spune că este vorba de un sistem de oglinzi, în care se situează producţia literară minoritară, examinîndu-se pe sine într-o oglindă mai mică, respectiv încercînd să-şi dea seama, cum (şi dacă) este văzută de către majoritate într-o oglindă mai mare, poziţionată în faţa celei mici. Pentru orice poziţionare ar opta, aceasta influenţează direct ambele imagini reflectate în oglindă. Soluţia ar fi, probabil, alăturarea oglinzilor în care se priveşte – a spus Szabolcs Szonda. Referindu-se la relaţia majoritar-minoritar ca popor şi etnie, Constantin Geambaşu (Universitatea Bucureşti) a remarcat că aceasta a evoluat oarecum diferit în spaţiul central şi sud-est european, spaţiu la care specialiştii occidentali se raportează mai puţin. De pildă, în Polonia din perioada sarmatismului (curent ideologic şi cultural nobiliar), de-a lungul secolului al XVI-lea şi în prima jumătate a secolului următor, conceptul de naţiune îi cuprindea pe toţi nobilii de pe teritoriul Coroanei Regatului Polonez, indiferent de etnie (aşadar, orăşenii sau reprezentanţii celorlalte categorii sociale, lipsite de statut nobiliar erau excluşi din noţiunea de populus). Fără a înţelege acest specific al societăţii poloneze din perioada nobiliară ar fi greu de interpretat corect relaţia dintre majoritar şi minoritar în contextul din zilele noastre. De asemenea, la popoarele balcanice (sîrbi, bulgari, albanezi etc.) ar trebui făcută deosebirea dintre popor şi naţiune. Pentru a deveni naţiune, un popor trebuie să ajungă la conştiinţă naţională. Acest fenomen se produce relativ tîrziu în spaţiul balcanic. Considerăm absolut necesare aceste nuanţări de natură semantică – a spus dl Geambaşu. Discursul occidental cu privire la relaţia dintre majoritar şi minoritar are nevoie şi de abordările din cealaltă parte a Europei, mai puţin cunoscută.Revenind la modalităţi practice educative multiculturale, Victor Neumann a întrebat care ar fi măsurile MEC destinate promovării interculturalităţii, susţinute de UE, accentuînd faptul că multiculturalismul nu presupune o ruptură, ci se reduce la coabitare, convieţuire între grupuri care se cunosc reciproc. Dacă există o asemenea cunoaştere, pot avea loc iniţiative de acest fel, pentru a nu se ajunge la două tipuri de educaţie susţinînd linii paralele de evoluţie (cazul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj). Curricula şcolară nu pare a reflecta realitatea socio-culturală, şi anume faptul că majoritarul şi minoritarul sînt într-o continuă relaţionare şi situaţie de interculturalitate, coabitare, schimb.Liviu Papadima a afirmat, în acest sens, că există cursuri opţionale, precum şi un manual coordonat de Nicolae Manolescu, în care este abordată tema interculturalitaţii. În finalul discuţiilor, Gabriella Pásztor a răspuns că MEC a reuşit să iniţieze cîteva lucruri. Istoria de clasa a XII-a se numeşte „Istorie“, iar disciplina geografie are drept manual „Geografie“, în limba română; acestea sînt integrate şi ancorate în istoria şi geografia Europei. Această iniţiativă este ilustrată de manuale conţinînd metode interactive cu specificarea că materia „trebuie predată şi însuşită în clasă“. Astfel se elimină şi unele dezavantaje legate de faptul că examenul de bacalaureat la aceste materii este susţinut în limba română, iar manualele erau în întregime în limba maternă. Se oferă astfel egalitate de şanse elevilor. În ce priveşte asimilarea, amintită în cazul ruşilor lipoveni, nu putem şi nici nu vrem să uităm acele diabolice vremuri comuniste, în care cultura minoritară era atacată în mod direct şi indirect, ca şi propagarea sloganului „dacă nu ai învăţat în limba statului, nu poţi să te afirmi“, ce a dus la distilarea identităţii minoritarului. Asistăm însă actualmente la un fenomen absolut nou şi pozitiv în cazul comunităţii rrome de redefinire şi afirmare a identităţii minoritare şi a drepturilor acesteia; acestea au fost susţinute, pe plan instituţional, începînd cu anul 1999, cînd a început studiul limbii rromani ca limbă literară, inclusiv la nivel universitar. Aceste schimbări au fost acompaniate de crearea mijloacelor de afirmare, precum olimpiadele la această disciplină, şi de promovarea egalităţii de şanse pentru cei care vorbesc această limbă. Lucru care nu este posibil, de exemplu, în momentul de faţă, în Ungaria – a spus Gabriella Pásztor.




––––––––––––––––––––Lucrările prezentate la acest seminar vor fi publicate într-un volum care va apărea în anul 2009, ca un prim rezultat necesar pentru îndeplinirea scopului proiectului: să ofere corpusul necesar (surse primare şi secundare) unei analize interdisciplinare a literaturii române şi a altor literaturi, cu impact curricular la nivel universitar. În acest sens, se vor lua în consideraţie diversele naraţiuni indentitare pe tema raportului margine/minoritar – centru/majoritar, aşa cum apare acesta în literatura scrisă atît de minoritari, cît şi de etnici români din Romånia, începînd cu secolul al XIX-lea. Pentru informaţii suplimentare, accesaţi [email protected].

Comentarii utilizatorimostenirea lirică din Israelbianca, Luni, 12 Mai 2008, 21:37

Cred ca si cei din Israel, scriitorii care mai scriu în limba română ca cetăţeni israelieni... pot fi luaţi în consideraţie în acest raport, proiect sau cum îl botezaţi!

Bianca marcovicihttp://wxwx.wordpress.com




ANEXA 3. ANUNT PRIVIND ALCATUIREA VOLUMUI DE STUDII PE TEMA

SEMINARULUI DE LANSARE

Majoritar şi minoritar în literatura si cultura română

(Anunt privind alcatuirea unui volum de studii)

In luna iulie 2009, ca parte a activitatilor de diseminare a rezultatelor obtinute prin proiectul de cercetare exploratorie PN-II-ID-PCE-2007-1, nr. 280 / 1 oct. 2007 [COD 1003], intitulat Culturi ale Diasporei: Majoritar si minoritar în literaturile evreiască-românească si evreiască-americană, va aparea un volum de studii dedicat raportul majoritar – minoritar, asa cum apare acesta in literaturile / culturile grupurilor minoritare de pe teritoriul Romaniei.

In afara lucrarilor si a interventiilor prezentate in cadrul seminarului desfasurat pe aceasta tema in luna martie 2008, membrii proiectului invita spre publicare si alte studii dedicate modalitatii de articulare a acestui raport si / sau impactului asupra canonului literar / cultural si a actualelor curriculum-uri nationale, precum si asupra manualelor si programelor adiacente, de literatura romana si istoria Romaniei.

Subiectele lucrarilor propuse pot include si urmatoarele (agenda consultativa): politici multiculturale in practica (România, S.U.A, Canada) relaţia dintre istoria naţională si istoria minorităţilor ideea de canon literar, batalii canonice (inclusiv raportul estetic – etic) în literatura

română şi in cea americană; principii si mecanisme in stabilirea curriculumului national

interdisciplinaritate in discutarea literaturii literatura romană v. literatura minorităţilor relaţia minoritar – majoritar in literatura română si în literaturile minoritaţilor, incepand

cu secolul al XIX-lea naratiuni identitare: istorie vs. memorie colectiva.

Vă rugăm sa trimiteti propunerea Dvs., sub forma unui rezumat de 250-300 de cuvinte, impreuna cu o scurta prezentare biografica, până la data de 20 decembrie 2008, la adresa: [email protected] .

Termenul de predare al studiilor selectate pentru publicare este 30 martie 2009.

Va multumim si asteptam cu interes propunerile Dvs.,

conf. dr. Mihai Mîndra, Director Proiectprof. Victor Neumann, Cercetator Gr. Iprof. Stephen Whitfield, Cercetator Gr. Idrd. Camelia-Dana Mihailescu, A.C.drd. Emilia Postolache, A.C.


mailto:[email protected]



ANEXA 4. LISTA CARTI ACHIZITIONATE IN ACEASTA ETAPA

Beller, Manfred & Joep Leerson (Eds.). Imagology: The Cultural Construction and Literary Representation of National Characters (Studia Imagologica 13), Rodopi, 2007. ISBN-10: 9042023171; ISBN-13: 978-9042023178.569 RON

Cammy, Justin Daniel, Dara Horn, Alyssa Quint and Rachel Rubinstein, eds. Arguing the Modern Jewish Canon: Essays on Literature and Culture in Honor of Ruth R. Wisse. Harvard Center for Jewish Studies. February 15, 2008. ISBN-10: 0674025857 / ISBN-13: 978-0674025851 329 RON

Diner, Hasia R. Lower East Side Memories. A Jewish Place in America. Princeton: Princeton University Press, 2002. ISBN-10: 0691095450 / ISBN-13: 978-0691095455 105 RON

Diner, Hasia R, Jeffrey Shandler and Beth S. Wenger. Remembering the Lower East Side: American Jewish Reflections. Indiana University Press, 2000. ISBN-10: 0253337887 / ISBN-13: 978-0253337887 129 RON

Eisner, Will. Life, In Pictures: Autobiographical Stories. Introd. By Scott McCloud.W.W. Norton, 2007. ISBN-10: 0393061078 / ISBN-13: 978-0393061079 149 RON

Epstein, Lawrence J. At the Edge of a Dream: The Story of Jewish Immigrants on New York's Lower East Side, 1880-1920 (Arthur Kurzweil Books), Jossey-Bass, 2007. ISBN-10: 0787986224; ISBN-13: 978-0787986223. 219 RON

Gay, Ruth. Unfinished People: Eastern European Jews Encounter America. W W Norton and Company, 2001. ISBN-10: 0393322408 / ISBN-13: 978-039332240875 RON

Katin, Miriam. We Are on Our Own. Montreal: Drawn & Quarterly, 2006. ISBN-10: 1896597203 / ISBN-13: 978-1896597201 89 RON

Kent, Alicia A. African, Native, and Jewish American Literature and the Reshaping of Modernism. Palgrave Macmillan, 2007. ISBN-10: 1403977976 / ISBN-13: 978-1403977977 279 RON

Kugelmass, Jack ed. Key Texts in American Jewish Culture. Rutgers University Press, 2003. ISBN-10: 0813532213 / ASIN: B000H2N8IM 119 RON

Kymlicka, Will. Multicultural Citizenship: A Liberal Theory of Minority Rights, Oxford University Press, 1996. ISBN-10: 0198290918; ISBN-13: 978-0198290919. 135 RON

Leys, Ruth. Trauma: A Genealogy. University Of Chicago Press; 1 edition, 2000. ISBN-10: 0226477665, ISBN-13: 978-0226477664. 89 RON

Michaels, Walter Benn. The Shape of the Signifier: 1967 to the End of History. Princeton University Press; New Ed edition, 2006. ISBN-10: 0691126186; ISBN-13: 978-0691126180. 65 RON




Norich, Anita. Discovering Exile: Yiddish and Jewish American Culture During the Holocaust (Stanford Studies in Jewish History and C), Stanford University Press, 2007; ISBN-10: 0804756902, ISBN-13: 978-0804756907. 245 RON

Rockaway, Robert A. Words of the Uprooted: Jewish Immigrants in Early Twentieth-Century America (Documents in American Social History), Cornell University Press, 1998; ISBN-10: 0801485509, ISBN-13: 978-0801485503. 125 RON

Rubin, Rachel. Jewish Gangsters of Modern Literature. University Of Illinois Press, 2000. ISBN-10: 0252025393 / ISBN-13: 978-0252025396 159 RON

Shandler, Jeffrey. Adventures in Yiddishland. Postvernacular Language and Culture. University of California Press, 2006. ISBN-10: 0520244168 / ISBN-13: 978-0520244160 179 RON

Sorin, Gerald. A Time for Building: The Third Migration, 1880-1920 (The Jewish People in America), The Johns Hopkins University Press, 1995; ISBN-10: 080185122X, ISBN-13: 978-0801851223. 65 RON

Wertheimer, Jack. Imagining the American Jewish Community (Brandeis Series in American Jewish History, Culture and Life). Brandeis, 2007. ISBN-10: 1584656700, ISBN-13: 978-1584656708. 169 RON

Patterson, Anita. Race, American Literature and Transnational Modernisms (Cambridge Studies in American Literature and Culture), Cambridge University Press; 1 edition (April 30, 2008). ISBN-10: 0521884055, ISBN-13: 978-0521884051. 315 RON

Trigilio, Tony & Tim Prchal (eds). Visions and Divisions: American Immigration Literature, 1870-1930 (Mela - Multi-Ethnic Literatures of America), Rutgers University Press, March 31, 2008. ISBN-10: 0813542332; ISBN-13: 978-0813542331. 395 RON

Total: 4003 RON


Sinteza lucrarii - American Studies · Web viewProfesorul Victor Neumann, de la Universitatea de...

Documents

Transcript of Sinteza lucrarii - American Studies · Web viewProfesorul Victor Neumann, de la Universitatea de...