1

LICENTA 2011 SUBIECTE

SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA DREPT FINANCIAR FISCAL

1. Care rãspuns reprezintã element specific al notiunii de impozit ? a. caracterul bilateral b. caracterul rambursabil c. naturã de platã generalã

2. Indicati categoriile de impozite si taxe în cazul clasificãrii în functie de forma în care se obtin de cãtre stat: a. impozite în naturã b. impozite personale c. impozite sau taxe pe consumatie

3. În raport de obiectul impunerii, avem urmãtoarele categorii de impozite : a. impozite pecuniare b. impozite sau taxe pe cheltuieli c. impozite si taxe pe consumatie

4. Stabilirea impozitului pe reprezentantele firmelor strãine înfiintate în România se face : a. . pe baza comisioanelor încasate de reprezentantã b. pe baza normei de venit stabilitã pe tipuri de reprezentante c. ca echivalent în lei a sumei de 4000 Euro, stabilitã pentru un an fiscal

5. Impozitul pe venit este datorat de urmãtoarele persoane : a. .persoanele fizice nerezidente, pentru orice categorie de venit b. persoanele fizice nerezidente care desfãsoarã activitãti dependente în România c. persoane fizice nerezidente pentru alte venituri decât cele obtinute dintr-o activitate

independentã fãrã existenta unui sediu permanent în România

6. Indicati categoria de venituri pentru care se datoreazã impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti : a. venituri din salarii primite pentru activitãti efectuate în strãinãtate b. venituri din cedarea folosintei bunurilor situate în strãinãtate c. redevente de la un rezident

2

7. Precizati care este principiu (criteriu) care se aplicã în legislatia fiscalã românã în ceea ce priveste asezarea impozitelor si taxelor ? a. natura impozitului sau taxei b. teritorialitatea c. obiectul impozitelor si taxelor

8. Veniturile reprezentând redevente provenind dintr-un stat contractant si plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant din conventiile fiscale încheiate de România sunt impuse : a. numai în statul de sursã b. numai în statul de rezidentã c. în ambele state contractante, în anumite limite

9. Care dintre metodele de evitare a dublei impuneri internationale este cel mai frecvent utilizatã în conventiile bilaterale încheiate de România ? a. metoda scutirii progresive b. metoda creditãrii ordinare c. metoda creditãrii totale

10. Care sunt ipostaze din care pot fi abordate impozitele? a. ca instrumente de orientare a economiei, prin obiectivele stabilite de cãtre puterea

publicã b. ca instrument de solidaritate si înfrãtire c. ca instrument al promovãrii proprietãtii private

11. Indicati deosebirea dintre impozite si taxe: a. sursa din care se face plata b. termenele de platã c. caracterul rambursabil

12. Ce greutãti creeazã frecventele modificãri si completãri ale legislatiei fiscale? a. în cunoasterea corectã si aplicarea unitarã a legislatiei fiscale b. numai nesigurantã pentru agentii economici c. numai stare de neîncredere pentru investitorii interni

3

13.Un santier de constructii al unui nerezident constituie sediu permanent în România numai

dacã santierul dureazã mai mult de: a. 10 luni b. 6 luni c. 12 luni

14. Care sunt elemente pentru stabilirea valorii în lei a venitului în naturã în vederea impunerii? a. numai pretul de piatã al bunurilor în cauzã b. numai cantitatea (volumul) c. atât pretul de piatã, cât si cantitatea (volumul) bunului

15. Subiectul impozitului (contribuabilul) este definit ca fiind: a. obiectul impozitului (impozabil) b. persoana fizicã sau juridicã obligatã de lege la plata impozitului c. sursa impozitului

16. Platitoare de accize armonizate care au devenit exigibile, este, in capul iesirii unor produse dintr-un regim suspensiv de accize: a. antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat sau orice alta persoana care

elibereaza produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori in numele careia se efectueaza aceasta eliberare

b. numai importatorul produselor accizabile c. numai persoane care produc produsele accizabile

17. Cand se face plata accizelor pentru cafea verde la bugetul de stat pentru produsele provenite din teritoriul comunitar ? a. la momentul inregistrarii declaratiei vamale de import b. in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care au fost receptionate produsele c. in termen de 10 zile de la receptionarea produselor

18. Cum se determina suprafata construita desfasurata a unei cladiri in cazul impozitului pe cladiri ? a. prin insumarea anumitor sectiuni ale nivelurilor cladirii b. prin insumarea unor sectiuni ale nivelurilor cladirii, inclusiv suprafetele podurilor c. prin insumarea suprafetelor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor,

logiilor sau ale celor situate la subsol

4

19. In ce cazuri nu intra sub incidenta majorarii impozitului, persoanele fizice care detin in proprietate mai multe cladiri utilizate ca locuinta ? a. cand sunt detinute in coproprietate b. cand suprafata construita depaseste 120 mp c. in caz ca sunt cladiri dobandite prin succesiune legala

20. O persoanã juridicã strãinã care are o reprezentantã autorizatã în România are obligatia de a plãti un impozit anual: a. egal cu echivalentul în lei a 16% din venitul realizat exprimat în EUR b. egal cu echivalentul în lei 1000 EUR c. egal cu echivalentul în lei 4000 EUR d. egal cu echivalentul în lei a 25% din venitul realizat exprimat în EUR

21. Plata impozitului pe reprezentantele persoanelor juridice strãine se face : a. trimestrial, pânã la data de 25 a lunii urmãtoare b. în douã transe egale, pânã la 20 iunie si 20 decembrie c. anual, pânã la 15 februarie a anului urmãtor d. în 4 transe egale, pânã la data de 15 a ultimei luni din trimestru

22. Ce procedeu de impunere si ce categorie de cotã de impozit se aplicã în cazul impunerii veniturilor obtinute de nerezidenti în România? a. încasarea sau plata directã a impozitului si cota progresivã b. retinerea la sursã (stopaj la sursã) si cotã proportionalã c. impunerea si debitarea de cãtre organele fiscale si cotã fixã

23. Impozitul pe veniturile nerezidentilor obtinute din România se aplicã asupra: a. veniturilor brute b. venitului net, dupã deducerea tuturor cheltuielilor efectuate pentru obtinerea

venitului c. venitului net, dupã scãderea anumitor cheltuieli d. venitului net, dupã deducerea unor cheltuieli forfetare de 25%

24. Care este cota de impozit datorat de nerezidenti pentru veniturile provenind din comisioane de la un rezident realizate din România? a. cota de 10% asupra venitului realizat b. cota de 15% asupra venitului realizat

5

c. cota de 16% asupra venitului realizat

25. Sunt considerate venituri neimpozabile pentru impozitul pe venit: a. toate veniturile din agriculturã si silviculturã b. toate premiile obtinute de sportivii medaliati c. drepturile în bani si în naturã primite de militarii cu termen redus d. toate categoriile de pensii

26. Sunt cheltuieli deductibile limitat pentru stabilir ea venitului net din activitãti independente pe baza datelor din contabilitatea în partidã simplã: a. cotizatiile plãtite la asociatiile profesionale în limita a 5% din baza de calcul b. cheltuielile sociale, în limitã de 4% din fondul de salarii realizat anual c. cheltuielile de protocol, în limitã de 2% din baza de calcul

27. Nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile, în întelesul impozitului pe venit, urmãtoarele sume: a. sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului b. costul abonamentelor telefonice, indiferent de sumã c. orice sume reprezentând plãti compensatorii d. cheltuieli de deplasare, la orice nivel

28. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor pentru stabilirea impozitului pe venit se determinã: a. prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de

65% asupra venitului brut b. prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de

25% asupra venitului brut c. nu s-a renuntat la cote diferentiate pentru constructii si alte bunuri

29. În situatia în care un contribuabil obtine venituri din strãinãtate din mai multe state, creditul fiscal extern pentru impozitul pe venit se determinã astfel: a. cumulat pe toate statele din care obtine venituri b. cumulat pentru toate veniturile obtinute într-un stat c. separat pentru fiecare tarã si pe fiecare naturã si sursã de venit

30. Diferentele de impozit pe venit rãmase de achitat conform deciziei de impunere anualã se plãtesc în termen de:

6

a. 30 de zile de la data comunicãrii deciziei b. 45 de zile de la data comunicãrii deciziei c. 60 de zile de la data comunicãrii deciziei

31. Care dintre urmatoarele categorii de persoane sunt contribuabili pentru impozitul pe profit? a. persoane juridice straine, fara sediu permanent in Romania; b. persoane juridice romane; c. asociatiile de familie; d. persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice straine

32. Categorii neexceptate de la plata impozitului pe profit sunt: a. Banca Nationala a Romaniei; b. asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari; c. trezoreria statului; d. asociatiile fara personalitate juridica, altele decat cele prevazute de art. 28 C. fiscal

33. Cum se determina impozitul pe profit? a. ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora,

dintr-un an fiscal din care se scad veniturile neimpozabile; b. ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, la

care se adauga cheltuielile nedeductibile; c. ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in

scopul realizarii de venituri dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile;

34. In categoria cheltuielilor efectuate pentru realizarea de venituri impozabile in scopul impozitului pe profit se incadreaza: a. cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite b. cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat c. orice cheltuieli cu dobanda;

35. Este mijloc fix amortizabil in cazul impozitului pe profit orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a. are o durata normala de utilizare mai mare de 6 luni si o valoare mai mare de un

million lei; b. este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii;

pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative; are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare de Guvern; si are o durata normala de

7

utilizare mai mare de un an; c. are o valoare de intrare egala cu cea stabilita de Guvern si o durata normala de

utilizare mai mare de un an.

36. O societate comerciala, pe langa activitatea de comerciant, desfasoara si activitatea de bar de noapte. Cu ce cota se impoziteaza profitul realizat din activitatea de bar de noapte? a. cu cota de 40%; b. cu cota de 16%, cu conditia ca suma impozitului datorat pentru aceasta activitate

sa nu fie mai mica de 5% din venitul realizat din activitatea de bar de noapte; c. cu cota de 25%;

37. Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit : a. anual; b. trimestrial; c. semestrial;

38. Impozitul pe dividende se calculeaza de catre persoana juridica romana platitoare catre o persoana juridica romana: a. prin aplicarea unei sume fixe de impozit, stabilita de lege; b. prin deducerea unei sume fixe din dividendul brut; c. prin aplicarea unei cote impozit, stabilita prin lege, asupra dividendului brut.

39. Plata impozitului pe dividende retinut de persoana juridica romana din suma datorata unei persoane juridice romane se face: a. semestrial; b. pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. c. anual;

40. In cazul in care dividendele distribuite nu sunt platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende: a. se plateste pana la data de 30 iunie a anului respectiv; b. se plateste pana la data de 30 septembrie a anului respectiv; c. se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator

41. Care dintre urmatoarele obligatii fiscale sunt impozite sau taxe locale? a. impozitul pe cladiri b. impozitul pe profit;

8

c. impozitul pe venit;

42. Baza impozabila pentru impozitul pe cladiri in cazul persoanelor fizice este : a. valoarea impozabila a cladirii; b. valoarea de inventar a cladirii; c. valoarea de piata a cladirii

43. Cota de impozitare a cladirilor in cazul persoanelor fizice: a. este aceasi indiferent de locul unde sunt situate cladirile; b. difera pentru cladirile situate in mediul urban fata de cladirile situate in mediul

rural. c. niciun raspuns corect

44. Cine are obligatia de a depune o declaratie de impunere pentru impozitul pe cladiri? a. numai persoana care demoleaza o cladire; b. numai persoana care extinde sau modifica o cladire; c. orice persoana care dobandeste sau construieste extinde sau modifica, ori

demoleaza o cladire.

45. Valoarea impozabila a cladirii in cazul persoanelor fizice contribuabil este influentata de: a. valoarea de piata a cladirii; b. suprafata construita si vechimea cladirii, precum si de rangul localitatii unde

aceasta este amplasata; c. numai de suprafata construita a cladirii.

46. Care este cota de impozitare pentru cladirile persoanelor juridice? a. 0,5% si 1% asupra valorii de inventar a cladirii b. 1% si 1,50% asupra valorii de inventar a cladirii; c. 0,25% si 1,50% asupra valorii de inventar a cladirii.

47. Cum se procedeaza la calcularea impozitului datorat de persoanele juridice pentru cladiri a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii? a. nu se mai datoreaza impozit; b. se aplica impozit pe valoarea impozabila redusa cu 15%; c. se aplica impozit pe valoarea impozabila redusa cu 50%.

9

48. Impozitul pe terenurile cu constructii situate in intravilan se stabileste: a. in raport de categoria de folosinta a terenului; b. in functie de destinatia cladirilor aflate pe teren; c. in functie de suprafata exprimata in hectare a terenului, rangul localitatilor si zona

din cadrul localitatii.

49. Impozitul pe terenurile situate in extravilan se stabileste: a. numai in functie de categoria de folosinta a terenului; b. in raport de amplasamentul terenului, a suprafetei in hectare si a categoriei de

folosinta a acestuia. c. numai in raport de amplasamentul terenului

50. Impozitul asupra mijloacelor de transport se datoreaza pentru: a. mijloace de transport cu tractiune mecanica; b. mijloace de transport ale institutiilor publice; c. mijloace de transport public de pasageri;

51. Impozitul asupra mijloacelor de transport se plateste: a. anual, in doua rate (pana la 31 martie, respectiv 30 septembrie). b. trimestrial; c. semestrial;

52. Impozitul pe spectacole se plateste de persoanele care organizeaza : a. numai activitati distractive in videoteci si discoteci; b. o manifestare artistica, o competitie sportiva sau orice activitate distractiva,

inclusiv in videoteci si discoteci. c. un spectacol intr-un club de noapte

53. Plata impozitului pe spectacole se face: a. anual; b. lunar, pana la data de 15 inclusiv, a lunii urmatoare celei in care a avut loc

spectacolul; c. semestrial;

54. Taxa hoteliera se stabileste: a. prin aplicarea cotei de taxare (intre 0,5% si 5%) stabilita de consiliul local la

tarifele de cazare practicate de unitatile de cazare; b. prin aplicarea unei sume fixe in functie de rangul unitatii de cazare

10

55. Plata taxei hoteliere se face la bugetul local: a. anual; b. semestrial; c. lunar, pana la data de 10 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a colectat taxa

hoteliera de la persoanele care au platit cazarea.

56. Cum sunt divizate impozitele de consumatie? a. in impozite directe si reale; b. in impozite generale asupra consumului si impozite specifice (speciale); c. impozite pe cheltuieli si personale

57. Indicati care sunt caracteristici ale T.V.A.? a. unicitatea si diversitatea; b. numarul mare al cotelor de impozitare; c. impozit indirect;

58. Locul prestarii de servicii catre o persoana impozabila in cazul T.V.A. este: a. locul unde s-a contractat prestarea de servicii; b. locul in care persoana impozabila primeste serviciile si are stabilit sediul activitatii

sale economice c. locul unde prestatorul are domiciliul sau resedinta sa obisnuita si unde sunt

efectuate serviciile;

59. Cotele de impozitare a T.V.A. in Romania sunt: a. cota standard de 25% si cota redusa de 9%; b. cota standard de 24% si cota redusa de 9%; c. cota standard de 19% si cota redusa de 7%;

60. Pentru a putea fi cuprinsa in sfera de aplicare a T.V.A., o livrare de bunuri sau prestare de servicii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. operatia sa aiba drept scop exportul; b. operatia sa aiba drept scop importul; c. operatia sa fie realizata de o persoana care desfasoara activitati economice;

11

61. Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi: a. locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau

transportul bunurilor; b. locul unde se gasesc bunurile in momentul in care incepe expedierea bunurilor; c. locul unde se gasesc bunurile in momentul in care incepe transportul.

62. Faptul generator al T.V.A. ia nastere, de regula: a. la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, fara nici o exceptie; b. la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu unele exceptii; c. numai la data livrarii bunurilor;

63. Baza de impozitare a T.V.A. pentru livrarile de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii este constituita din : a. contravaloarea totala primita sau care va fi primita, in considerarea livrarii de

bunuri sau prestarii de servicii inclusiv T.V.A.; b. toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile, inclusiv T.VA. c. cu unele exceptii, din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza

a fi primita de furnizor sau prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni.

64. Sunt considerate ca formand un grup fiscal unic, persoanele impozabile TVA stabilite in Romania care indeplinesc urmatoarele trasaturi: a. sunt considerate independente din punct de vedere economic si actioneaza in nume

propriu; b. au o activitate permanenta si un sediu permanent. c. sunt independente din punct de vedere juridic si sunt in relatii stranse una cu alta

din punct de vedere financiar, economic si organizatoric

65. Elementele ce nu se cuprind in baza de impozitare a T.V.A. sunt: a. valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, fara schimb si

fara facturare; b. sumele incasate de o persoana impozabila in numele si in contul unei alte

persoane; c. dobanzile percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru platile fara intarziere

66. Baza de impunere pentru livrarile si serviciile de import cuprinde valoarea in vama determinata potrivit legii, la care se adauga; a. taxele vamale, comisionul vamal, inclusiv T.V.A.; b. accizele si alte taxe, inclusiv T.V.A.;

12

c. orice taxe, impozite, comisioane si alte taxe datorate in afara Romaniei precum si cele datorate in Romania ca urmare a importului, exclusiv T.V.A. ce urmeaza a fi perceputa.

67. Cine trebuie sa solicite in Romania, inregistrarea ca platitor de T.V.A.? a. toate persoanele juridice; b. toate persoanele impozabile care realizeaza sau intentioneaza sa realizeze

operatiuni taxabile sau scutite de T.V.A. cu drept de deducere; c. toate persoanele fizice.

68. Care sunt categorii de produse supuse accizelor armonizate: a. produse energetice si electricitate; b. numai vinurile; c. numai bauturile fermentate, altele decat vinurile;

69. In notiunea de “tutun prelucrat” accizat armonizat intra urmatoarele produse sau categorii de produse: a. numai tigaretele si tigari de foi; b. numai tutun de fumat; c. tigarete, tigari si tigari de foi, tututn de fumat.

70. Care este momentul exigibilitatii accizelor? a. momentul cand produsul accizabil intra in antrepozitul fiscal; b. momentul cand produsul accizabil este eliberat pentru consum si in statul membru

in care se face eliberarea pentru consum; c. data intocmirii documentului administrativ de insotire.

71. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se aproba de: a. Guvern b. Guvern sau Ministerul Finantelor Publiced c. Ministerul Finantelor Publice

72. Prin ce modalitãti se asigurã autonomia bugetelor locale în tara noastrã ? a. înlãturarea metodei regularizãrilor între bugetele locale; b. constituirea de fond de interventie c. instituirea unor bugete suplimentare

13

73. Indicati sursele financiare din care se formeaza veniturile bugetului asigurarilor sociale de satat a. contributii numai de la persoane fizice b. subventii de la bugetele fondurilor speciale c. impozitul pe dividende

74. Ce operatiuni de încasãri si plãti privind fondurile publice se deruleazã prin trezoreria statului ? a. numai veniturile bugetului de stat b. numai veniturile bugetelor locale c. veniturile si cheltuielile bugetelor institutiilor publice

75. In ce constau faptele pentru care raspund ordonatorii de credite ai bugetelor publice, potrivit legii? a. organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului b. exercitarea controlului financiar preventiv c. plata cheltuielilor bugetare la termen

76. Ce elemente se au in vedere la elaborarea proiectelor de legi bugetare anuale de catre Guvern? a. programele intocmite de catre ordonatorii secundari de credite bugetare b. prognozele indicatorilor acroeconomici si sociali numai pentru anul pentru care se

elaboreaza bugetul public c. memorandumuri de finantare externa

77. Ce cuprinde clasificatia bugetara, în general, la venituri ? a. numai venituri fiscale ; b. numai impozitele directe ; c. încasari din împrumuturi;

78. Ce elemente se cuprind în proiectele legilor bugetare anuale ? a. creditele bugetare pentru ordonatorii de credite tertiari; b. bugetele ordonatorilor secundari de credite; c. reglementari specifice exercitiului bugetar respectiv;

79. În ce termen se întocmeste Raportul public anual pe care Curtea de Conturi îl prezinta Parlamentului cu observatii asupra conturilor de executie ale bugetelor publice ? a. 3 luni de la primirea conturilor de executie;

14

b. 12 luni de la primirea conturilor de executie; c. 6 luni de la primirea conturilor de executie;

80. Care sunt efectele încheierii exercitiului bugetar anual ? a. veniturile neîncasate pâna la 31 decembrie se vor încasa în contul anului trecut; b. cheltuielile neefectuate pâna la 31 decembrie nu pot fi platite în contul bugetului

expirat; c. atât veniturile neîncasate, cât si cheltuielile neefectuate pâna la 31 decembrie vor fi

considerate încasate, respectiv efectuate în contul anului trecut;

81 Operatiuni ce se deruleaza prin trezoreria statului sunt : a. finantarea definitiva a deficitelor din anii precedenti ale bugetelor locale; b. emiterea certificatelor de trezorerie pentru populatie precum si încasarile si platile

pentru bugetul de stat; c. veniturile societatilor comerciale;

82. Care sunt categorii de norme juridice care au ca obiect finantele publice? a. cele privind înregistrarea societatilor comerciale; b. cele privind înregistrarea agentilor economici cu capital de stat; c. cele privind controlul financiar;

83. Marcati procedeele tehnice care se utilizeaza în executia partii de venituri a bugetului de stat: a. utilizarea dispozitiei de plata; b. retinerea si varsarea la bugetul de stat de catre platitorii de venituri impozabile; c. plata prin virament;

84. Precizati care sunt factori în functie de care se face repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat : a. termenele de obtinere a creditelor bugetare ; b. 15 martie a fiecarui an; c. perioada în care este necesara efectuarea cheltuielilor;

85. Natura juridica a bugetului de stat poate fi, conform teoriilor emise de literatura de specialitate : a. natura de sursa de venituri; b. natura de act juridic civil;

15

c. natura de lege.

86. Destinatiile pentru care se pot utiliza disponibilitatile din contul general al trezoreriei publice sunt : a. finantarea investitiilor straine; b. finantarea definitiva a deficitelor bugetelor locale; c. acordarea de împrumuturi pentru acoperirea unor goluri temporare de casa la

bugetele locale;

87. Cine are initiativa bugetara în România în privinta bugetului de stat? a. un grup de senatori ; b. Guvernul României; c. Presedintele României;

88. Marcati functiile finantelor publice : a. stimularea activitatilor productive; b. reducerea somajului; c. functia de repartitie;

89. Care sunt pozitiile subiectilor raporturilor juridice financiare ? a. egali în drepturi; b. egali în obligatii; c. nu sunt egali în drepturi si nici în obligatii;

90. Care metoda de evaluare a volumului veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat se utilizeaza în România ? a. metoda majorarii sau diminuarii; b. metoda autonoma sau a penultimei; c. metoda evaluarii directe, aplicându-se bugetul pe programe;

91. Indicati ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale : a. conducatorii directiilor de specialitate din Consiliul judetean; b. conducatorii institutiilor sau serviciilor publice din subordinea Consiliului judetean; c. presedintii Consiliilor judetene si primarii unitatilor administrativ-teritoriale;

16

92. În totalul veniturilor bugetului de stat al României ponderea cea mai mare o au : a. împrumuturile de stat interne; b. veniturile din impozite si taxe; c. transferurile primite din strainatate;

93. Care dintre veniturile bugetare de mai jos sunt datorate bugetelor locale? a. accizele; b. taxele vamale; c. impozitul pe cladiri;

94. Cine raspunde în fata Parlamentului României pentru executarea legii bugetului de stat? a. Presedintele Curtii de Conturi; b. Guvernatorul Bancii Nationale a României; c. Guvernul României.

95. Ce solutie se aplica în România daca bugetul de stat nu a fost aprobat în timp util de catre Parlament ? a. daca nu a fost aprobat de catre Parlament pâna la 31 decembrie, proiectul legii

bugetului se considera adoptat în forma înaintata de Guvern; b. daca legea bugetului de stat nu a fost adoptata cu cel putin 3 zile înainte de

expirarea exercitiului bugetar, se aplica în continuare prevederile bugetului pe anul încheiat pâna la adoptarea noului buget;

c. cheltuielile bugetare lunare se finanteaza în proportie de 1/3 din volumul aprobat al acestora pe exercitiul bugetar expirat;

96. În cursul exercitiului bugetar, legea anuala a bugetului de stat poate fi modificata prin legi rectificative adoptate de Parlament : a. poate fi modificata numai în semestrul I; b. este posibila numai o singura rectificare a legii bugetului de stat; c. sunt posibile mai multe rectificari ale legii bugetului de stat, în cursul exercitiului

bugetar. ANS: C

97. Cine are competenta de a aproba bugetul asigurarilor sociale de stat în tara noastra? a. Camera Deputatilor; b. Presedintele României; c. Camerele reunite ale Parlamentului;

98. Care organe nu au atributii de control asupra executarii bugetelor locale din România?

17

a. organele de control financiar ale Ministerului Finantelor Publice; b. Curtea de Conturi; c. consiliile locale.

99. Ce reglementare importanta instituie Legea nr. 500/2002 pentru întarirea principiului unitatii bugetare ? a. obligatia Guvernului de a propune Parlamentului modificarea unor acte normative

pentru desfiintarea veniturilor si cheltuielilor cu destinatie speciala incluse în bugetul de stat;

b. formularea mai completa a proiectelor de legi de rectificare a bugetului de stat; c. nu se admite perceperea unui venit public pentru finantarea unei anumite

cheltuieli;

100. Care sunt categoriile de relatii banesti care formeaza obiectul notiunii de relatii financiare în sens restrîns ? a. relatiile financiare propriu-zise, adica finantele publice, transfer nerambursabil; b. finante private sau finante ale întreprinderilor; c. relatii de transfer a unei parti din produsul social;

101. Indicati care sunt fazele functiei de repartitie a finantelor publice: a. faza de control financiar; b. faza de distribuire (repartizare) a fondurilor publice pe beneficiari, persoane juridice

si fizice; c. faza de analiza a oportunitatii;

102. Este adevarat ca functiile finantelor intreprinderii sunt urmatoarele? a. functia de repartitie si functia de control; b. functia de distribuire; c. functia de personal;

103. Functia de repartitie a finantelor intreprinderii cuprinde: a. numai formarea capitalului b. pe lânga formarea capitalului, functia de repartitie se manifesta si cu ocazia stabilirii

participarii întreprinderii la constituirea fondurilor comunitatii locale sau a bugetului central;

c. numai la constituirea fondurilor speciale ;

104. Functia de control a finantelor intreprinderii se manifesta : a. atât în procesul utilizarii capitalului cât si stabilirii obligatiilor bugetare;

18

b. numai în procesul utilizarii capitalului; c. numai la stabilirea veniturilor bugetare;

105. Indicati directiile principale în care s-a orientat legislatia finantelor publice între cele doua razboaie mondiale: a. unificarea sistemului fiscal si reforma fiscala radicala; b. reforma constitutionala; c. masuri pentru accelerarea executarii silite;

106. Constatarea veniturilor publice provenite din taxe si contributii în cadrul administratiilor locale, între cele doua razboaie mondiale, se facea de catre comisii de constatare locale compuse din: a. delegatul serviciului financiar local, la orase, sau notarul comunal, dupa caz, un

consilier comunal delegat si un delegat al contribuabililor; b. judecatorul de ocol si un consilier comunal delegat; c. un consilier comunal delegat si un delegat al contribuabililor;

107. Cheltuielile bugetului de stat, în etapa dupa al doilea razboi mondial si, mai ales, dupa 1949, se efectuau, în principal, pentru: a. apararea tarii, donatii, cu destinatie speciala; b. stimularea activitatilor productive; c. pentru finantarea economiei nationale.

108. Care sunt categoriile de norme juridice care au ca obiect finantele publice? a. cele privind creditul public si controlul financiar; b. cele privind finantele intreprinderilor; c. responsabilitatea institutiilor publice;

109. Precizati care sunt categoriile de legi ordinare care cuprind cele mai importante norme juridice financiare: a. legile privind organizarea si functionarea societatilor comerciale; b. legile fondului funciar; c. legile bugetare anuale;

110. Principalele elemente ale raporturilor juridice financiare publice sunt: a. controlul financiar; b. stabilirea veniturilor publice;

19

c. subiectii raporturilor juridice financiare publice;

111. Subiectii raporturilor juridice privind finantele publice cuprind: a. numai organele financiare de stat; b. atât organele financiare de stat, cât si persoanele juridice si fizice cu drepturile si

obligatiile acestora; c. numai persoanele juridice;

112. Elemente specifice care definesc bugetul public sunt: a. veniturile bugetare; b. impozitele pe venit; c. act de autorizare si de previziuni;

113. Care sunt principalele categorii de bugete publice care sunt cuprinse în bugetul public national? a. bugetele intreprinderilor cu capital de stat; b. bugetul de stat si bugetele locale; c. bugetele societatilor comerciale pe actiuni;

114. Elementele specifice care definesc dreptul bugetar constau în: a. procedura de formare, administrare, angajare si utilizare a fondurilor publice; b. înlaturarea transferurilor ce se admiteau între bugetele locale; c. excedentele bugetelor locale se includ în fondul de tezaur local;

115. Indicati exceptiile de la principiul universalitatii bugetului de stat: a. reconstituirea creditelor bugetare si donatiile, cu destinatie speciala; b. subventiile bugetare; c. comisioanele percepute la unele servicii publice;

116. Pentru situatiile în care apar goluri temporare de casa se poate recurge la emisiune monetara sau la finantare directa de catre banci? a. da, se poate recurge numai la emisiune monetara; b. nu se poate recurge nici la emisiune monetara si nici la finantare directa de catre

banci; c. da, se poate recurge numai la finantare directa de banci;

20

117. Nivelul de 2,7% din PIB al deficitului bugetar al României în anul 2007 se încadreaza în nivelul maxim admis pentru introducerea monedei unice EURO? a. da, se încadreaza; b. nu se încadreaza; c. nivelul maxim este de 2%;

118. Factorii care influenteaza luarea deciziei privind adoptarea modului de calcul al anului bugetar sunt, spre exemplu: a. deficitul bugetar; b. nivelul de dezvoltare a economiei; c. prelevarile agricole;

119. Sunt documente ce stau la baza elaborarii proiectului bugetului de stat urmatoarele: a. propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor tertiari de credite; b. politici si strategii sectoriale prezentate de catre primarii de orase; c. posibilitatile de finantare a deficitului bugetar.

120. Este necesara trecerea la bugetul pe programe pe termene medii si lungi, deoarece metodele clasice (traditionale) de evaluare a cheltuielilor publice, de dimensionare a acestora, au devenit limitate, întrucât: a. se bazeaza pe un volum prea mare de informatii; b. nu urmaresc în primul rând eficienta actiunilor care se intentioneaza a se realiza; c. urmaresc numai corelarea cheltuielilor la nivelul unor unitati care concura la

înfaptuirea unui obiectiv din resurse bugetare;

121. Raportul comun al Comisiilor de buget-finante din Parlament privitor la proiectul bugetului de stat face propuneri motivate constând în: a. adoptarea proiectului de buget, fara modificari; b. propuneri de cheltuieli ale ordonatorilor de credite; c. organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului;

122. Legile bugetare anuale cuprind în continutul lor urmatoarele categorii de dispozitii: a. reglementari specifice pentru patru ani urmatori; b. deficitul sau excedentul bugetar; c. controlul totalitatii veniturilor si cheltuielilor;

123. Sursele proprii ale bugetului Uniunii Europene se compun din :

21

a. taxe prevazute în tariful vamal comun si prelevari agricole; b. prelevari din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; c. prelevari din impozitul pe profit;

124. Care sunt categoriile de control financiar ce se exercita în Uniunea Europeana? a. la nivelul executiei bugetare si are în vedere ordonatorii de credite si contabilii; b. controlul intern; c. la nivelul statelor;

125. Misiunile Curtii Europene de Conturi sunt: a. executarea bugetului; b. de a angaja cheltuielile si de a constata drepturile de încasat; c. misiunea de recomandare, respective prezentarea de observatii privind executarea

bugetului UE si recomandari privind descarcarea de gestiune a Consiliului si Parlamentului;

126. În procesul repartitiei si circulatiei produsului social apar relatii banesti care conduc la constituirea de fonduri pentru: a. satisfacerea unor nevoi generale ale societatii sau pentru obtinerea sau repartizarea

de profit; b. investitii în domeniul finantelor private; c. realizarea transferului unei parti din produsul social în forma baneasca;

127. Relatiile banesti vizând formele valorii constituie: a. finantele publice; b. asa-numitele finante private sau finantele întreprinderilor; c. fondurile bugetelor publice;

128. Din perioada descompunerii comunitatii gentilice si începutul orânduirii sclavagiste, când au aparut finantele într-o forma incipienta, în toate orânduirile finantele au actionat ca: a. relatii specifice orânduirii sclavagiste; b. relatii fiscale; c. relatii sociale de natura economica;

129 În ce raport se afla sfera finantelor cu cea a relatiilor banesti: a. este mai restrânsa;

22

b. este mai cuprinzatoare c. este identica

130. Sfera finantelor include numai relatiile banesti care exprima: a. o schimbare a formelor valorii; b. realizarea rolului si functiilor statului c. un transfer de produs social (de venit national)

131 Relatiile referitoare la formarea si repartizarea fondurilor bugetelor publice, având un caracter nerambursabil, sunt relatii financiare: a. în sens restrâns; b. în sens larg; c. privind cheltuielile statului;

132. În scopul relatiilor de asigurare, rambursabilitatea prestatiei are caracter: a. aleatoriu; b. obligatoriu; c. temporar;

133. Relatiile de credit si cele de asigurare trebuie tratate drept: a. categorii de relatii banesti care au la baza obligatia de rambursare; b. categorii distincte si autonome de relatii banesti; c. categorii de relatii banesti în cadrul carora rambursabilitatea prestatiei are caracter

aleatoriu

134. Mijlocul financiar si juridic prin care statul procedeaza la repartitia sarcinilor publice, între persoanele fizice si persoanele juridice, cât mai rentabil posibil, îl reprezinta: a. finantele publice; b. creditul public; c. obligatia fiscala;

135 Functia de repartitie a finantelor publice cuprinde doua faze, si anume: a. constituirea si distribuirea fondurilor banesti; b. transferul si constituirea fondurilor banesti; c. numai transferul fondurilor banesti

23

136. În proportie covârsitoare, resursele banesti ale finantelor publice sunt mobilizate:

a. cu titlu definitiv si fara contraprestatie; b. având la baza principiul rambursabilitatii; c. prin valorificarea unor bunuri proprietate de stat

137. Distribuirea, cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice, este data în competenta autoritatilor publice si se face în raport cu: a. oferta de resurse financiare; b. oferta si cererea de resurse financiare; c. cererea de resurse financiare;

138. Distribuirea sau redistribuirea produsului intern brut prin intermediul finantelor publice are loc în cadrul aceluiasi tip de proprietate când: a. are loc un transfer de resurse între stat si unitatile sale în ambele sensuri b. are loc un transfer de resurse între stat si agentii economici cu capital privat sau

mixt c. are loc un transfer de resurse între stat si populatie;

139. Richard si Peggy Musgrave sustin existenta a trei functii ale finantelor publice a. functia de alocare, de distribuire, de control b. functia de alocare, de distribuire, de repartitie; c. functiile de alocare, de distribuire, de stabilizare;

140. Conceptiile potrivit carora rolul statului se reduce la înfaptuirea sarcinilor si functiilor traditionale, constând în mentinerea ordinii interne, administrarea justitiei si a lucrarilor publice, apararea nationala sunt: a. conceptii clasice b. conceptii moderne c. conceptii postmoderne

141. Doctrina interventionista, conform careia statul este chemat sa exercite un rol activ în viata economica sta la baza: a. conceptiilor clasice b. conceptiilor postmoderne c. conceptiilor moderne

24

142 Armonizarea intereselor si interventiei statului cu cele ale sectorului privat reprezinta o trasatura specifica: a. a conceptiilor moderne; b. a conceptiilor clasice; c. a conceptiilor postmoderne (contemporane);

143. Clasificarea finantelor în publice sau private se face în functie de natura dreptului dupa care entitatile îsi conduc activitatile: a. public sau comercial; b. financiar sau civil; c. privat sau modern;

144. Piata financiara este un loc cadru de întâlnire între nevoile de resurse banesti ale întreprinzatorilor, ale producatorilor si: a. disponibilitatile banesti ale societatilor de asigurari; b. disponibilitatile banesti ale întreprinzatorilor; c. disponibilitatile banesti ale populatiei.

145 Piata capitalului este o piata specifica, al carei obiect îl formeaza: a. titlurile de valoare (actiuni, obligatiuni, titluri de stat); b. plasamentele economiilor populatiei; c. disponibilitatile banesti;

146. Darile de repartitie si darile de calitate reprezentau sursele principale de venituri ale statului pâna în 1830 în: a. Transilvania; b. Tara Româneasca si Moldova; c. Serbia;

147. Breslele si birnicii reprezentau cele doua mari categorii de contribuabili în: a. Tara Româneasca si Moldova; b. Transilvania; c. Serbia;

148. Adevarata reforma financiara s-a realizat în Tarile Române prin: a. Patenta împaratesei Maria Tereza de la 1754; b. Conventia de la Paris; c. Regulamentul Organic;

25

149. Unificarea sistemului fiscal, reforma fiscala radicala si masurile pentru echilibrarea bugetului public reprezinta cele trei directii principale de orientare a legislatiei finantelor publice: a. în perioada 1886-1904; b. în timpul razboiului din 1916-1918; c. dupa 1918

150. Functionarii din domeniul fiscal au fost împartiti în functionari apartinând serviciilor de constatare a impozitelor si functionari apartinând serviciilor de încasari si plati, prin reforma din: a. 1929; b. 1921; c. 1923;

151. Principalul izvor al dreptului finantelor publice îl constituie: a. Constitutia; b. Legea privind finantele publice; c. Legea privind finantele publice locale;

152. Bugetul propriu al fiecarei unitati administrativ-teritoriale care are personalitate juridica se aproba anual prin: a. hotarâri de guvern; b. hotarâri ale consiliilor acestor unitati; c. lege;

153. Drepturile si îndatoririle ce revin celor doi subiecti ai raporturilor juridice privind finantele publice reprezinta: a. continutul raporturilor juridice financiare publice; b. obiectul raporturilor juridice financiare publice; c. activitati de natura organizatorica în materie bugetara;

154. Raporturile juridice care implica încasarea si plata unor sume (impozite, taxe, etc.) au si un obiect material, reprezentat de: a. drepturile si îndatoririle ce revin subiectilor raporturilor juridice privind finantele

publice; b. îndatorirea de a executa obligatia financiara; c. sumele de bani respective.

26

155. Raporturile juridice financiare pot fi grupate în raporturi bugetare, raporturi fiscale, raporturi de credit public, raporturi privind emisiunea si circulatia baneasca, raporturi valutare, raporturi de control financiar, în functie de: a. actiunile referitoare la administrarea fondurilor publice; b. actiunile de control financiar; c. particularitatile obiectului lor.

156. În domeniul privat, normele juridice privind finantele publice actioneaza pentru: a. stabilirea si încasarea veniturilor publice de la toti contribuabilii; b. formarea fondurilor necesare pentru finantarea actiunilor de interes general al

societatii; c. administrarea fondurilor necesare pentru finantarea actiunilor de interes general al

societatii;

157. Cele trei elemente specifice ale bugetului public sunt: a. act administrativ, act de autorizare, lege; b. act de previziuni, act de autorizare, act anual; c. act de previziuni, act-conditiune de natura administrativa, act administrativ;

158. În România, cuvântul „buget” apare pentru prima data în: a. Regulamentul Organic al Munteniei si Moldovei (1831-1832); b. condicile de venituri si cheltuieli din vremea lui Gheorghe Voda, relative la

Moldova; c. condicile de venituri si cheltuieli din vremea lui Brâncoveanu, relative la

Muntenia;

159 Principiul universalitatii, ca principiu al dreptului bugetar, presupune ca toate veniturile publice sa se realizeze numai în cadrul: a. bugetului public; b. bugetului asigurarilor sociale de stat; c. bugetului trezoreriei statului;

160. Donatiile, fondurile de sprijin si reconstituirea creditelor bugetare sunt exceptii de la principiul: a. specializarii bugetare; b. unitatii bugetare;

27

c. universalitatii.

161. Principiul unitatii bugetare implica: a. înscrierea într-un singur act a tuturor veniturilor si cheltuielilor publice; b. perceperea unui venit public pentru finantarea unei anumite cheltuieli bugetare; c. cuprinderea în bugetul public a veniturilor si cheltuielilor publice cu sumele lor

totale în sume brute;

162. Creditele aprobate din fondurile speciale neutilizate la finele anului bugetar se reporteaza în anul viitor, cu pastrarea destinatiei initiale, ceea ce constituie o exceptie de la: a. principiul unitatii bugetare; b. principiul specializarii bugetare; c. principiul anualitatii;

163. Principiul echilibrului bugetului public implica faptul ca: a. veniturile bugetului public sa acopere integral cheltuielile publice; b. niciun venit public sa nu poata fi instituit decât cu acordul Parlamentului; c. nu este admisa perceperea unui venit public pentru finantarea unei anumite

cheltuieli;

164. Principiul neafectarii veniturilor bugetare presupune: a. ca veniturile încasate la buget se utilizeaza pentru anumite categorii de cheltuieli; b. folosirea rationala a fondurilor; c. ca veniturile încasate la buget se depersonalizeaza.

165 Elaborarea raportului privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar în discutie si proiectia acesteia în urmatorii 3 ani este asigurara de: a. Guvern; b. Parlament; c. Ministerul Finantelor;

166. Supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare si a contului general anual de executie este asigurata de: a. Guvern; b. Ministerul Finantelor Publice; c. Banca Nationala a României;

28

167. Examinarea periodica a executiei bugetare si stabilirea masurilor pentru mentinerea sau îmbunatatirea echilibrului bugetar este asigurata de: a. Ministerul Finantelor Publice; b. Agentia Nationala de Administrare Fiscala; c. Guvern;

168. Aprobarea clasificatiilor bugetare precum si a modificarilor acestora se face de catre: a. Guvern; b. Ministerul Finantelor Publice; c. Banca Nationala a României;

169. Pregatirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie se asigura de: a. Ministerul Finantelor Publice; b. Guvern; c. Parlament;

170. Bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat se elaboreaza anual de catre: a. Guvern; b. Parlament; c. Trezoreria statului;

171. Bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat se aproba de: a. ordonatorii principali de credite; b. Guvern; c. Parlament.

172. Bugetul asigurarilor sociale de stat se adopta: a. prin lege separata de legea bugetului de stat; b. prin aceeasi lege cu cea a bugetului de stat; c. prin hotarâre de guvern;

173. Bugetul trezoreriei statului presupune: a. operatiuni de încasari si plati între societati comerciale cu capital privat; b. operatiuni de încasari si plati de si catre institutiile publice; c. operatiuni de încasari si plati între persoane fizice;

29

174. Competenta de aprobare a bugetelor locale apartine:

a. consiliilor locale si consiliilor judetene; b. primarului; c. ordonatorilor principali de credite;

175. Ministrul Finantelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern: a. pâna la data de 1 iunie a fiecarui an; b. pâna la data de 15 iunie a fiecarui an; c. pâna la data de 15 iulie a fiecarui an;

176. Autorizarea creditelor bugetare aprobate se face: a. pentru întreaga durata a exercitiului bugetar; b. trimestrial; c. semestrial;

177. Alocatiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite si, în cadrul acestora, pe capitole: a. nu pot fi majorate si nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli; b. nu pot fi majorate, dar pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli; c. pot fi majorate, dar nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli.

178. Creditele bugetare aprobate pentru un anumit ordonator principal de credite: a. se pot vira si utiliza pentru finantarea altui ordonator principal de credite; b. nu se pot vira si utiliza pentru finantarea altui ordonator principal de credite; c. se pot vira si utiliza, în anumite conditii, pentru finantarea altui ordonator principal

de credite;

179. Creditele bugetare aprobate la un capitol: a. pot fi utilizate numai în anumite conditii pentru finantarea altui capitol; b. pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol; c. nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol;

180. Virarile de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile de rezerva bugetara si de interventie la dispozitia Guvernului: a. sunt interzise de lege;

30

b. sunt permise de lege; c. sunt permise de lege în anumite conditii;

181. Metoda autonoma, metoda majorarii (diminuarii) si metoda evaluarii directe reprezinta: a. metode de impunere; b. metode moderne de evaluare a veniturilor si cheltuielilor bugetare; c. metode clasice de evaluare a veniturilor si cheltuielilor bugetare.

182. Efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si fiecare categorie de cheltuieli reprezinta: a. metoda autonoma; b. metoda majorarii (diminuarii); c. metoda evaluarii directe;

183. În situatia când presedintele României are obiectiuni la proiectul legii bugetului de stat poate cere: a. reexaminarea acestuia; b. respingerea acestuia; c. blocarea procedurii de adoptare;

184. Promulgarea legii este operatiunea finala a procedurii legislative si consta în emiterea unui decret de promulgare de catre: a. Presedintele României; b. primul ministru al României; c. Parlamentul României;

185. Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercitiului bugetar prin legi de rectificare carora li se aplica: a. proceduri speciale; b. proceduri diferite de cele ale legilor bugetare initiale; c. aceleasi proceduri ca si legilor bugetare initiale;

186. Legile de rectificare trebuie sa fie elaborate cel mai târziu: a. la data de 30 noiembrie; b. la data de 31 decembrie; c. la data de 15 noiembrie;

31

187 Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor din bugetul de stat, pe capitole de

clasificatie bugetare este o atributie ce revine: a. Guvernului; b. ordonatorilor principali de credite; c. Ministerului Finantelor Publice;

188. Deschiderea creditelor bugetare si alimentarea cu fonduri a conturilor bancare deschise pentru ordonatorii principali de credite este o atributie ce revine: a. Ministerului Finantelor Publice; b. ordonatorilor secundari de credite; c. Guvernului;

189. Efectuarea transferurilor catre autoritatile colectivitatilor locale, în limitele prevazute în bugetul de stat în functie de necesitatile executiei bugetare este o atributie ce revine: a. ordonatorilor principali de credite; b. Ministerului Finantelor Publice; c. ordonatorilor secundari de credite;

190. Efectuarea controlului preventiv si de gestiune asupra veniturilor si cheltuielilor publice, precum si controlul de gestiune asupra patrimoniului public este o atributie exercitata de: a. Ministerului Finantelor Publice; b. Guvernului; c. ordonatorilor principali de credite;

191. Conducerea trezoreriei nationale e asigurata de: a. Banca Nationala a României; b. Guvern; c. Ministerul Finantelor Publice;

192. Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate si aprobate legal reprezinta obligatia: a. ordonatorilor de credite; b. Guvernului; c. Ministerului Finantelor Publice; ANS: A

32

193. Organizarea monitorizarii programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice reprezinta obligatia: a. Guvernului; b. ordonatorilor de credite; c. Ministerului Finantelor Publice;

194. Blocarea sau reducerea utilizarii unor credite constatate ca fara temei legal sau fara justificare în bugetele ordonatorilor principali de credite se poate face de catre: a. Ministerul Finantelor Publice; b. ordonatorii principali de credite; c. Parlamentului.

195. Contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si celelalte conturi anuale de executie se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre: a. Ministerul Finantelor Publice; b. ordonatorii principali de credite; c. Curtea de conturi;

196. Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului este folosit pentru a. realizarea politicii cheltuielilor publice; b. cheltuieli urgente sau neprevazute; c. îndeplinirea parteneriatului public-privat ANS: B

197. Fondul de interventie la dispozitia Guvernului se utilizeaza pentru: a. finantarea unor actiuni urgente împotriva calamitatilor; b. finantarea regiunilor defavorizate; c. subventionarea agentilor economici;

198. Controlul politic al executiei bugetului public se efectueaza de catre a. Presedintele României; b. Guvern; c. Parlamentul României;

199. Titlurile de valoare si împrumuturile de la societatile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit sunt instrumente ale: a. consiliilor locale

33

b. institutiilor publice; c. datoriei publice locale;

200. Indicati care este organism statal implicat în activitatea financiara publica: a. societatea comerciala; b. trezoreria publica; c. fundatiile în domeniul artistic