SINTEZA ANUALĂ Repository/SINTEZA PCA BH OLT.pdfElementelor biologice b. Elementelor fizico-chimice...

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA OLT

D I R E C T O R,

Ing. Ion STOENESCU

SINTEZA ANUALĂ

PRIVIND PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR PENTRU

BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

- 2012 -

DIRECTOR TEHNIC ŞEF SERVICIU G.M.P.R.A.,

Dr. Ing. Toma BONCAN ing. Gheorghe TIGARET

ÎNTOCMIT,

Sing. Angela PARVU

Biochim. Camelia ION

Biolog Andreea GOVOREANU

Ing. Firuta BRODEALA

2013

2

CUPRINS

A. PREZENTARE GENERALĂ A SPAȚIULUI / BAZINULUI HIDROGRAFIC

a. Aspecte generale privind:

i. Hidrografie

ii. Relief

iii. Geologie

iv. Utilizarea terenului

b. Resursele de apa in anul 2012

B. APE DE SUPRAFATA

a. SUBSISTEMUL RÂURI

i. Aspecte generale privind:

1. Numărul total de corpuri de apă delimitate

2. Numărul de corpuri de apă monitorizate (naturale şi puternic modificate)

3. Numărul total de secțiuni monitorizate (nr. secţiuni pe corpuri de apă naturale şi nr. secţiuni pe

corpuri de apă puternic modificate)

ii. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE ȘI CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ ÎN STARE NATURALĂ

IN ANUL 2012

1. Evaluarea stării ecologice și stării chimice a corpurilor de apă monitorizate, cu detaliere pe

fiecare corp de apă, astfel:

2. Descrierea generală a corpului de apă (lungimea corpului de apa, tipologie, secțiuni de

monitorizare – număr, denumire, tip (referință, cea mai bună secțiune disponibilă, alt tip)

3. Evaluarea stării ecologice a corpului de apă dpdv al:

a. Elementelor biologice

b. Elementelor fizico-chimice

c. Poluanților specifici

d. Evaluarea integrată stării ecologice a corpului de apă cu precizarea elementelor care au

determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea ecologica bună)

4. Evaluarea stării chimice a corpului de apă, cu precizarea indicatorilor care au determinat

neatingerea obiectivului de calitate ( stare chimică bună)

iii. EVALUAREA POTENȚIALULUI ECOLOGIC ȘI A STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ

PUTERNIC MODIFICATE ȘI ARTIFICIALE IN ANUL 2012

1. Evaluarea potenţialului ecologic și stării chimice a corpurilor de apă monitorizate, cu detaliere

pe fiecare corp de apă, astfel:

2. Descrierea generală a corpului de apă (lungimea corpului de apa, tipologie, secțiuni de

monitorizare – număr, denumire, tip (cea mai bună secțiune disponibilă, alt tip)

3. Evaluarea potenţialului ecologic a corpului de apă dpdv al:


3



d. Evaluarea integrată a potenţialului ecologic a corpului de apă cu precizarea elementelor care au

determinat neatingerea obiectivului de calitate (potenţialul ecologic bun)

4. Evaluarea stării chimice a corpului de apă, cu precizarea indicatorilor care au determinat

neatingerea obiectivului de calitate ( stare chimică bună)

b. SUBSISTEMUL LACURI


1. Numărul total de corpuri de apă / lacuri

2. Numărul de corpuri de apă / lacuri monitorizate

3. Numărul total de secțiuni de monitorizare

ii. Evaluarea stării ecologice și stării chimice a corpurilor de apă – lacuri naturale monitorizate, cu

detaliere pe fiecare corp de apă, astfel:

1. Descrierea generală a corpului de apă / lacului (suprafata, adancime medie (mijloc lac), tip

folosinta, tipologie, secțiuni de monitorizare – număr, denumire)

2. Evaluarea stării ecologice a corpului de apă / lacului dpdv al:




d. Evaluarea integrată stării ecologice a corpului de apă – lacului cu precizarea elementelor care au

determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea ecologica bună)

3. Evaluarea stării chimice a corpului de apă cu precizarea indicatorilor care au determinat

neatingerea obiectivului de calitate (stare chimică bună)

iii. Evaluarea potenţialului ecologic și stării chimice a corpurilor de apă – Lacuri de acumulare

monitorizate, cu detaliere pe fiecare corp de apă, astfel:

1. Descrierea generală a corpului de apă (nr.total lacurilor de acumulare din cadrul corpului de

apă, nr. lacurilor de acumulare monitorizate din cadrul corpului de apă cu specificarea: suprafeţei,

adancimii medii (mijloc lac), lungime baraj, timp de retentie, tip folosinta, tipologie, secțiuni de

monitorizare – număr, denumire)

2. Evaluarea potenţialului ecologic a corpului de apă dpdv al:




d. Evaluarea integrată potenţialului ecologic al corpului de apă cu precizarea elementelor care au

determinat neatingerea obiectivului de calitate (potenţial ecologic bun)

3. Evaluarea stării chimice a corpului de apă cu precizarea indicatorilor care au determinat

neatingerea obiectivului de calitate (stare chimică bună)

D.Monitorizarea si caracterizarea sectiunilor de potabilizare in anul 2012 (+ tabel 10)

4

E.Monitorizarea sectiunilor situate in zone vulnerabile in anul 2012

F.Inventarierea faunei piscicole in anul 2012

G.Inventarierea macrofitelor acvatice in anul 2012

H. APE SUBTERANE

EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ SUBTERANE IN ANUL 2012



2. Numărul corpurilor de apă monitorizate

3. Numărul total de foraje de monitorizare de pe corpul de apa (cantitative si calitative, cu

precizarea apartenentei lor)

ii. Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă, cu detaliere pe fiecare corp de apă, astfel:

1. Descrierea generală a corpului de apă

a. localizare, suprafată şi tip (izvor, dren, freatic, de adancime etc)

b. presiuni la care este supus corpul de apă d.p.d.v.cantitativ şi calitativ – captari pt. alimentare cu

apa potabila, industrie, irigatii, agricultură, surse de poluare etc.

c. Gradul de acoperire al terenului din zona corpului de apa subterana;

d. Criteriul geologic: varsta depozitelor purtatoare de apa si caracteristicile petrografice, litologice,

tectonice, structurale, capacitatea, proprietatile lor de a inmagazina apa si delimitate acestora in corpuri

de apa de tip poros, corpuri de apa de tip carstic-fisural.

e. Criteriul hidrodinamic si hidrogeologic: nivel, debit optim de exploatare, conductivitatea

hidraulica, porozitatea totala si efectiva, grosime, proprietati de adsorbitie; stratificarea apelor

subterane (nr. orizonturi), directiile de curgere in acvifer si aprecierea schimburilor de apa intre aceste

si sistemele de suprafata asociate.

2. Evaluarea stării chimice a corpului de apă

a. Foraje de calitate monitorizate in vederea evaluarii corpului de apa subterana, respectiv –

număr, denumire, tip si scop: foraje de reţea (de observatie, de exploatare, de control al poluarii, foraje

ale tertilor etc);

b. Indicatorii care au determinat starea corpului de apa

c. Rezultatul încadrării corpului de apă în starea chimică, cu precizarea indicatorilor care au

determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea chimica bună);

Prezentarea si altor indicatori care se monitorizeaza (si care nu intra in evaluare)

I. APE UZATE

Generalitaţi

i. Prezentarea surselor de poluare: număr total şi defalcare (tot ca şi numar) pe tipuri - aglomerari

(> 100.000 locuitori echivalenti (l.e.); 10.000 -100.000 l.e.; 2.000 - 10.000 l.e.; < 2.000 l.e.); industrie (IPPC

şi non-IPPC); alte surse;

ii. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate (epurate şi neepurate)

5

iii. Situaţia globală a cantităţilor de poluanţi continuţi în apele uzate

iv. Aspecte privind funcţionarea staţiilor şi instalaţiilor de epurare investigate

J. Descrierea poluarilor acidentale produse in anul 2012 (+ tabel 10)

K. Concluzii (se vor prezenta succint datele obtinute in tabelele centralizatoare)

a. pentru apele de suprafata se vor interpreta tabelele centralizatoare (tab. 1-6)

b. pentru apele subterane se vor interpreta tabelele centralizatoare (tab. 7 si 8)

L. Tabele Centralizatoare (tab 1- 7 doar pentru corpurile de apa monitorizate)

Repartitia corpurilor de apa de suprafata naturale (rauri) monitorizate conform evaluarii starii

ecologice si starii chimice din anul 2012 (tabel 1)

Repartitia corpurilor de apa de suprafata puternic modificate (rauri) monitorizate conform

evaluarii potentialului ecologic si starii chimice din anul 2012 (tabel 2)

Repartitia corpurilor de apa – lacuri naturale monitorizate conform evaluarii starii ecologice si

starii chimice din anul 2012 (tabel 3)

Repartitia corpurilor de apa - lacuri de acumulare monitorizate conform evaluarii potentialului

ecologic si starii chimice din anul 2012 (table 4)

Repartitia corpurilor de apa artificiale monitorizate conform evaluarii potentialului ecologic si

starii chimice din anul 2012 (tabel 5)

Centralizatorul lungimilor de rau cumulate conform evaluarii starii ecologice / potenţialului

ecologic si starii chimice din anul 2012 (tabel 6)

Tabel centralizator privind evaluarea calitativa a corpurilor de apa subterana monitorizate in

anul 2012 (tabel 7)

Centralizator cu forajele din reteaua de monitorizare a calitatii apelor subterane cu depasiri ale

valorii de prag la indicatorului AZOTATI in anul 2012 (tabel 8)

Date sintetice privind sectiunile de potabilizare monitorizate (tabel 9)

Centralizator volume de apă uzate evacuate pe activităţi economice (tabel 10)

Centralizator cantităţi de poluanţi evacuate pe activităţi economice (tabel 11)

Repartizarea statiilior de epurare pe trepte de epurare (tabel 12)

Situatia poluarilor accidentale in anul 2012 (tabel 13)

Tabelul excel centralizator privind evaluarea starii ecologice/potentialului ecologic si starii

chimice a corpurilor de apa de suprafata monitorizate (rauri)

Tabelul excel centralizator privind evaluarea starii ecologice si starii chimice a principalelor

lacuri naturale monitorizate din Romania

Tabelul excel centralizator privind evaluarea potentialului ecologic al principalelor lacuri de acumulare/artificiale monitorizate din Romania

6

A.PREZENTARE GENERALĂ A BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT

a.Aspecte generale privind:

i. Hidrografie

Bazinul hidrografic Olt este situat în partea centrală şi de sud a ţării, având o suprafaţă de 24050 km2 şi o lungime a

cursului principal al râului cu acelaşi nume de 615 km. Reţeaua hidrografică deşi variabilă, între 1,4 km/km2 în zona

depresiunii Făgăraş şi 0,156 km/km2 în zona inferioară a Oltului, cu o medie de 0,410 km/km

2, poate fi considerată

ca densă. Alături de cursul principal, bazinul hidrografic Olt este brăzdat de importanţi afluenţi precum Râul Negru (S = 2349 km

2; L = 88 km), Cibin (S = 2194 km

2; L = 82 km), Lotru (S = 990 km

2; L = 83 km), Olteţ (S = 2663 km

2; L

= 185 km). Ca o consecinţă a variaţiei mari a surselor sale de alimentare, râul Olt are un regim hidrologic compensat şi bine echilibrat.Altitudinea medie este între 750 m în zona superioară şi 18 m în zona de confluenţă. Panta medie a bazinului este de 2 ‰.Ansamblul fizico-geografic, foarte variat datorită existenţei mai multor zone cu caractere specifice, influenţează procesul de formare a regimului hidrologic al Oltului şi afluenţilor săi. Ţinând seama de cele arătate, elementele fizico-geografice ale bazinului vor fi prezentate din amonte spre aval, insistându-se asupra celor ce determină regimul hidrologic al râurilor.

Sectorul Oltului superior

Cuprins între izvor şi aval de confluenţa cu râul Homorod, acest sector are o suprafaţă a bazinului de recepţie de 6340 km

2 şi traversează două zone distincte: depresiunea Ciucului şi depresiunea Bârsei. Altitudinea medie este

cuprinsă între 600-750 m. Râurile din acest sector au în general lungimi şi suprafeţe bazinale mici, cu pante relativ mari 10-40‰, Valea Oltului se lărgeşte prezentând numeroase meandre, având o pantă medie de 2‰. Pe acest sector bazinul prezintă o simetrie accentuată, cu cursuri de apă care sunt aproape perpendiculare pe Râul Olt.

Sectorul Oltului mijlociu

După confluenţa cu Homorod, Oltul intră în depresiunea Făgăraş, Valea Oltului este largă cu panta medie de 1‰. În această zonă bazinul prezintă o asimetrie accentuată a sistemului spre dreapta după confluenţa cu râul Cibin, Oltul pătrunde în defileu unde valea se îngustează, versanţii sunt abrupţi, suprafaţa bazinului de recepţie ajungând la 15340 km

2 la Rm. Vâlcea.

Sectorul Oltului inferior

După ieşirea din defileu, Oltul traversează zona deluroasă a subcarpaţilor şi zona de câmpie cu terase bine conturate până la vărsarea in Dunăre. Zona de câmpie este caracterizată de numeroase cursuri de apă nepermanente reprezentând circa 15,3% din lungimea totală a cursurilor din bazinul hidrografic Olt.

ii.Relief

Caracterul fragmentat al reliefului în bazinul hidrografic Olt, se manifestă prin prezenta a numeroase forme de relief, începând cu marile înălţimi muntoase care includ în interiorul lor largi depresiuni intracarpatice şi terminând cu regiunile joase de câmpie. Raportate în procente, suprafeţele ocupate de aceste forme de relief sunt: 30% munţi, 53% dealuri, 17% câmpie. În figura 2.2 sunt reprezentate principalele unităţi de relief. Izvorând din masivul Hăşmaş, Oltul traversează depresiunea Ciucului, situată între munţii Hăşmaş şi Ciucului la est şi munţii Harghita la vest, curgând meandrat cu o pantă medie de 2‰. Altitudinea medie a depresiunii este cuprinsă între 600-750 m cu pante reduse. După aceasta râul Olt traversează defileul Tuşnad şi intră in depresiunea Bârsei, o câmpie piemontană situată între marginea sudică a grupului central al Carpaţilor Orientali, reprezentată prin munţii Baraolt şi Bodoc şi Carpaţii de Curbură (munţii Vrancei şi Buzăului) iar la vest închisă de munţii Perşani. Munţii Perşani, Baraolt şi Bodoc sunt ultimele ramificaţii ale Carpaţilor Orientali, au înălţimi reduse care rar depăşesc 1000 m. Prezenţa rocilor vulcanice a favorizat apariţia numeroaselor izvoare minerale. Munţii Vrancei, Buzăului şi Bârsei fac parte din grupa Carpaţilor de Curbura exterioară, având altitudini mari de până la 1950 m, alcătuiţi din gresii şi marne şi incluziuni de calcare şi conglomerate calcaroase. După confluenţa cu Homorodul, râul Olt intră in depresiunea Făgăraş, colectând afluenţi numeroşi de pe versantul nordic al munţilor Făgăraş şi din dealurile Hârtibaciului. Depresiunea Făgăraş este situată între munţii Făgăraş la sud, podişul Târnavelor la nord şi munţii Perşani la est, este o depresiune tipică de contact, formată prin eroziune constituind o mică individualitate morfologică cu altitudine medie de 450 m şi relief de câmpie piemontană etajată. Colinele Perşanilor şi valea râului Sebeş împart depresiunea în două subunităţi: Câmpia Estică şi Câmpia Vestică care se continuă cu depresiunea Sibiului.

7

Grupul sudic al dealurilor podişului Transilvaniei este reprezentat prin dealurile Hârtibaciului, format din mai multe culmi largi, cu aspect de podiş, cu altitudini reduse 600-700 m constituite din nisipuri, argile şi marne, fragmentate în văi adânci cu terase şi lunci dezvoltate. Versantul sudic al munţilor Făgăraş se prezintă ca un abrupt puternic sub forma unei creste tectonice şi de eroziune, care domină cu peste 2000 m depresiunea Făgăraş. Aceşti munţi, cei mai înalţi din ţară cu vârfurile Negoiu 2535 m şi Moldoveanu 2545 m, sunt formaţi din şisturi cristaline care aparţin zonei getice, relieful predominant este cel glaciar, rezultat al acţiunii gheţarilor cuaternari, reprezentat prin creste alpine, văi, circuri glaciare.După confluenţa cu râul Cibin, Oltul traversează Carpaţii Meridionali printr-un frumos defileu. Valea Oltului se îngustează prezentând versanţi abrupţi cu înălţimi mari de 1800-2000 m.După ieşirea din defileu, râul Olt traversează zona deluroasă a subcarpaţilor, unde apar terase bine conturate ce însoţesc cursul până la vărsare.Între localităţile Rm.Vâlcea şi Slatina, Oltul străbate subcarpaţii, zona puţin dezvoltată în cadrul bazinului sub forma unei fâşii înguste şi zona piemontană reprezentată de dealurile Olteţului pe dreapta şi dealurile Cotmenei pe stânga.În aval de Slatina şi până la vărsarea în Dunăre râul Olt traversează o zonă colinară ce face trecerea între piemontul Getic şi Câmpia Română şi apoi pătrunde in Câmpia Română propriu zisă. Zona colinară se caracterizează prin înălţimi mici care se pierd în câmpie, diferenţa de altitudine între aceste două zone nu este un criteriu de demarcaţie, deoarece altitudinea descreşte treptat, deseori câmpia pătrunde sub forma de golfuri. Luncile râurilor sunt reprezentate prin soluri aluvionare de luncă care trec în partea sudică în soluri nisipoase supuse unui stadiu de eroziune necontrolată.

iii.Geologie

Râul Olt se formează la contactul dintre masivul calcaros al Hăşmaşului Mare cu cristalinul masivului Şipoşului,

traversând până la vărsare in Dunăre diverse formaţiuni geologice.

8

În depresiunea Ciucului albia Oltului se dezvoltă pe depozite fluviatile, fiind interceptată de roci vulcanice şi cretacice la ştrangularea de la Jigodin şi în defileul de la Tuşnad. În acest sector afluenţii din dreapta vin din munţii Harghitei formaţi din roci vulcanice, iar cei din stânga se formează în regiuni muntoase constituite din roci eruptive şi şisturi cristaline de vârsta triasică, jurasică şi cretacică. În depresiunea Braşovului în albia Oltului şi în sectoarele inferioare ale Râului Negru, Ghimbăşel şi Bârsa sunt dominante aluviunile actuale, iar în sectorul amonte al Râului Negru reprezentative sunt depozitele fluvio – lacustre. Zona sudică a depresiunii Braşovului este constituită din roci calcaroase cretacice cu intercalaţii jurasice. Afluenţii Baraolt, Vârghiş şi Homorod în partea superioară traversează roci adezitice ale munţilor Harghitei şi se varsă în Olt prin roci pliocene de tip Romanian şi Pontian. Sectorul Racoş – Brezoi al bazinului hidrografic Olt poate fi configurat geologic astfel: -spre nord în bazinul aflentului Hârtibaciu, sunt reprezentative rocile sedimentare pliocene de tip Panonian şi Sarmatian; - spre sud in vecinătatea Oltului o fâşie lată cca. 50% din lungimea afluenţilor ce izvorăsc din Făgăraş, şi depresiunea Sibiului, sunt formate din depozite mai recente de tip fluviatil; - lanţul munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel este constituit din formaţiuni metamorfice. În sectorul Brezoi - Râmnicu Vâlcea pe toată lăţimea bazinului se face trecerea de la formaţiunile metamorfice la formaţiuni sedimentare de diferite vârste. În aval de Râmnicu Vâlcea până la Dunăre se găsesc numai formaţiuni sedimentare, astfel:

depozite loessoide în zona periferică a bazinului hidrografic;

aluviuni actuale şi subactuale în zona adiacentă râului;

depozite fluviatile în zona intermediară. În depresiunile Ciucului, Braşovului şi Făgăraşului precum şi în conul aluvionar al Oltului în aval de Râmnicu Vâlcea unde predomină rocile necoezive permeabile sunt cantonate strate freatice importante, exploatabile pentru alimentările cu apă. Se menţionează, în partea superioară a bazinului hidrografic Olt, prezenţa emanaţiilor de bioxid de carbon şi de ape minerale sulfuroase şi carbogazoase, care se constituie într-o importantă resursă naturală. Pe teritoriul bazinului Olt sunt predominante rocile de tip silicios, iar cele calcaroase sunt pe suprafeţe mici, prezente in Munţii Harghita, Munţii Bârsei, Munţii Baraolt, Munţii Căpăţânii.Depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă paleogenă, neogenă, miocenă, pliocenă şi cuaternară. iv.Utilizarea terenului Modul de utilizare a terenului în cadrul spaţiului hidrografic Olt este influenţat de condiţiile fizico- geografice şi factorii antropici (fig. 2.3).Terenurile arabile ocupă cca. o treime în spaţiul hidrografic Olt (35%), pădurile (34%), culturile perene (16,3%). Celelalte folosinţe (zone urbane şi industriale, păşuni, ape şi zone umede) ocupă suprafeţe de teren mai reduse: zonele urbane 3%, păşunile 10%, iar zonele umede 2%.

9

b.Resursele de apa in anul 2012

Resursele totale de apă de suprafaţă din bazinul hidrografic Olt însumează cca. 5480 mil.m3, din care utilizabile

sunt cca. 1682 mil.m3. Acestea reprezintă cca. 81% din totalul resurselor şi sunt formate în principal de râul Olt şi

afluenţii lui. În bazinul hidrografic Olt există 62 acumulări cu folosinţa complexă cu un volum util de 1800 mil.m3.

Debitul mediu multianual în lungul râului Olt creşte de la 1,51 m3/s (47,5 mil.m

3/an) în secţiunea Tomeşti la 10,1

m3/s (318,1 mil.m

3/an) în secţiunea Sf. Gheorghe, 50,9 m

3/s (1603,3 mil. m

3/an) în secţiunea Hoghiz, 112 m

3/s

(3528 mil.m3/an) în secţiunea Cornetu, ajungând la 174 m

3s (5480 mil.m

3/an) în secţiunea Izbiceni la confluenţa cu

Dunărea.

Aportul principalilor afluenţi este:

Râul Negru are un debit de 8,55 m3/s (269,3 mil.m

3/an);

râul Bârsa 3,4 m3s (107 mil.m

3/an);

râul Cibin 14,6 m3s (460 mil.m

3/an);

râul Olteţ 10 m3/s (315 mil.m

3/an).

Resursele totale de apă subterană înmagazinate în bazinul hidrografic Olt sunt de cca. 1079 mil.m3/an (34,2m3/s),

respectiv cca. 934 mil.m3/an (29,6m3/s) în grupa “de bilanţ” (utilizabilă). Din acestea, cca. 489 mil.m3/an

(15,5m3/s) reprezintă surse de apă freatică, iar restul de 445 mil. m3/an (14,1m3/s) sunt resurse de adâncime medie şi mai mare (strate acvifere situate aproximativ între 50 - 400 m). Importante resurse de apă subterană

(cca.19,7m3/s) se află cantonate în subbazinele Oltului superior şi mijlociu, cu localizare în special în depresiunile

10

intramontane ale Ciucurilor, Sf. Gheorghe, Trei Scaune, şi mai ales ale Bârsei (închizând conul aluvionar al râului Târlung) şi Făgăraşului. De asemenea, resurse de interes corespund şi acviferelor de adâncime din formaţiunile pliocen - cuaternare cu grosimi de cca. 400 m în zona Bod - Hălchiu, precum şi din formaţiunile jurasice şi cretacice de la contactul cu ramele muntoase. În subbazinul inferior al râului Olt, principalele acvifere freatice sunt localizate în depozitele aluvionare de lunci şi terase ale acestuia (în special pe sectorul dintre Drăgăşani şi confluenţa cu Dunărea) şi ale afluenţilor săi de dreapta, iar pentru acviferele de medie adâncime şi adâncime, posibilităţile de exploatare mai avantajoase sunt atribuite “Stratelor de Cândeşti” şi “Stratelor de Fraţeşti”. Ca o caracteristică specifică a bazinului hidrografic Olt, se menţionează prezenţa în partea sa superioară a apelor hipo şi mezotermale, a apelor minerale sulfuroase şi mai ales ale celor carbogazoase, remarcându-se în acest sens orizonturile acvifere situate la est de cursul râului Olt (Tuşnad, Sâncrăieni, Bicsad), ca şi zonele Bodoc, Biborţeni, Malnaş, Covasna, Zizin, Vâlcele, care concentrează resurse naturale importante, cu potenţialul cel mai ridicat din România.

B. APE DE SUPRAFATA

a. SUBSISTEMUL RÂURI



2. Numărul de corpuri de apă monitorizate (naturale şi puternic modificate)

3. Numărul total de secțiuni monitorizate (nr. secţiuni pe corpuri de apă naturale şi nr. secţiuni pe corpuri de apă puternic modificate)

In cadrul Bazinului Hidrografic Olt au fost evaluate un nr. de 91 corpuri de apa-rauri prin monitorizarea atat a elementelor biologice cat si a elementelor suport. In urma evaluarii celor 91 corpuri de apa pentru care s-a stabilit starea ecologica au rezultat urmatoarele: 62 ( 68.13%) corpuri de apa in stare ecologica buna 29 (31.87 %) corpuri de apa in stare ecologica moderata Din punct de vedere al numarului de kilometri pentru cei 2703 km repartitia pe lungimi in raport cu starea ecologica este urmatoarea: 1900 km (70.29%) in stare ecologica buna 803 km(29.71%) in stare ecologica moderata Din analiza rezultatelor prezentate, rezulta ca obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologica buna, nu a fost atins de 29 corpuri de apa reprezentind 31.87 % din corpurile de apa din Bazinul Hidrografic Olt pentru care s-a evaluat starea ecologica, respectiv 803 km, reprezentind 29.71% km de rau . Elemente biologice Din punct de vedere al elementelor biologice, au fost monitorizate si evaluate 73 corpuri de apa. Rezultatele monitorizarii si incadrarii in stari ecologice sunt urmaroarele: 31 ( 42.46%) corpuri de apa in stare ecologica foarte buna 34 (46.57 %) corpuri de apa in stare ecologica buna 8 (10.97 %) corpuri de apa in stare ecologica moderata Elemente fizico-chimice Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale –(elemente suport) ,au fost monitorizate si evaluate 91 corpuri de apa.Rezultatele monitorizarii si incadrarii in stari ecologice sunt urmaroarele: 63 corpuri de apa (69.23%) se incadreaza in stare buna 28 corpuri de apa(30.77 %) se incadreaza in stare moderata Repartitia lungimii totale a corpurilor de apa monitorizate din punct de vedere al elementelor suport: 1932 km (71.48 %) in stare buna 771 km(28.52 %) in stare moderata Pentru cele 28 corpuri de apa care nu si-au indeplinit obiectivul de calitate aceasta s-a datorat urmatoarelor elemente de calitate: Nutrienti pentru 28 corpuri de apa Conditii de oxigenare pentru 25 corpuri de apa

11

Poluanti specifici Din punct de vedere al poluantilor specifici au fost monitorizate 55 corpuri de apa, 1fiind evaluat in stare foarte buna( respectiv 10km), iar 55 corpuri in stare buna(respectiv 1661km). ii. EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE ȘI CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ ÎN STARE NATURALĂ IN ANUL 2012

1.Evaluarea stării ecologice și stării chimice a corpurilor de apă monitorizate, cu detaliere pe fiecare corp de apă, astfel:

2.Descrierea generală a corpului de apă (lungimea corpului de apa, tipologie, secțiuni de monitorizare – număr, denumire, tip (referință, cea mai bună secțiune disponibilă, alt tip)

3.Evaluarea stării ecologice a corpului de apă dpdv al:




d. Evaluarea integrată stării ecologice a corpului de apă cu precizarea elementelor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea ecologica bună)

4. Evaluarea stării chimice a corpului de apă, cu precizarea indicatorilor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate ( stare chimică bună)

1. Corpul de apa –Olt-izvoare-confl.Sipos si afluentii Medias si Sipos -Are o lungime de 8 Km, tipologie RO01 ,se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1.Amonte Balan(supraveghere, referinta, IH, HS,EIONET) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 2. Corpul de apa –Lunca Mare- izvoare- confl.Olt Are o lungime de 16Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1.Amonte confl.Olt (supraveghere, IH,HS) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este buna . Evaluarea integrata a corpului de apa este buna .

3. Corpul de apa –Madarasul Mare si afluentul Singai Are o lungime de 17Km , tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte confl.Olt (supraveghere, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este buna . Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 4. Corpul de apa –Frumoasa-izvoare-amonte acumulare Frumoasa Are o lungime de 10Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte confl.Olt (supraveghere, referinta, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este buna. Stare foarte buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

5. Corpul de apa –Valea Mare-izvoare-confl.Olt Are o lungime de 10Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte captare Sancraieni (supraveghere, potabilizare) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna.Evaluarea

12

integrata a corpului de apa este buna.

6. Corpul de apa –Fisag - izvoare-confl.Olt Are o lungime de 25Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Amonte confl.Olt (supraveghere) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

7. Corpul de apa –Cozmeni-izvoare-confl.Fisag Are o lungime de 9Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Amonte captare Cozmeni (supraveghere,potabilizare) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

8.Corpul de apa –Cormos-izvoare-varsare si afluenti Are o lungime de 54Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni : 1 Amonte captare Varghis (supraveghere,potabilizare,HS) 2.Aval Iaz de decantare Chirui(operational, IH, HS) 3.Amonte Filia( supraveghere, referinta, HS) 4. Amonte captare Baraolt, (potabilizare, HS) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Stare proasta are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice datorita evacuarii apelor de mina, din zona iazurilor de decantare de la Chirui.Evaluarea integrata a corpului de apa poate fi declarata buna cu exceptia zonei iazului de decantare de pe paaraul Chirui (16 km sunt in stare proasta) 9. Corpul de apa –Homorodul Mic –izvoare-confl.Homorod Are o lungime de 51Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni : 1 Aval Vlahita (supraveghere, IH ,HS) 2.Amonte confl. Homorod (operational, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

10. Corpul de apa –Casin –izvoare-confl.Raul Negru si afluentii Are o lungime de 54Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni : 1 Aval Paraul Primejdios(supraveghere, IH, HS) 2.Ruseni(supraveghere, ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

11. Corpul de apa –Olt – av .confl.Mitaci- av.confl.Talomir Are o lungime de 30Km, tipologie RO02, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Tusnad Nou(supraveghere, ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata. Stare buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 12. Corpul de apa –Olt – confl.Talomir-confl. Raul Negru Are o lungime de 30Km, tipologie RO02, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Ilieni (operational, ZV ,IH ,EIONET) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este moderata . Stare buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 13. Corpul de apa –Baraolt–am.Ozunca-confl.Olt Are o lungime de 22Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune:

13

1 Baraolt (operational, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata . Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 14.Corpul de apa –Ozunca–izvoare-afl.V.Intunecoasa Are o lungime de 18Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte Batanii Mari(supraveghere, IH, R) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 15.Corpul de apa –Aita–Aita si afluentii Tecse, Cocos, Valea Mica Are o lungime de 25Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte Aita Medie(supraveghere, IH, R) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

16. Corpul de apa –Marcusa–Marcusa si afluentii Lunca si Bortfalau Are o lungime de 24Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Amonte confl.Raul Negru(supraveghere,IH ,ZV, CBSD) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico–chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 17.Corpul de apa –Talomir–Izvoare-Confl. Olt Are o lungime de 6Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Confl.Olt (supraveghere, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

18.Corpul de apa –Tarlung –Izvoare-am.ac.Tarlung Are o lungime de 26Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte ac.Tarlung (supraveghere, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 19.Corpul de apa –Tarlung –Av ac.Tarlung-Confl.Raul Negru si afluentii Garcin cu Ramura Mica, Valea Satului etc. Are o lungime de 29Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte confl.Raul Negru (operational, IH ,ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

20.Corpul de apa –Barsa–izvoare-am localitatea Zarnesti si afluentii Are o lungime de 26 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte Barsa Fierului(supraveghere, IH, HS, R) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este buna .Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

21.Corpul de apa –Barsa–am localitatea Zarnesti –confl. Olt Are o lungime de 47 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte confl. Ghimbasel (supraveghere ,IH, EIONET) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este moderata, iar dupa

14

poluantii specifici buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare).

22.Corpul de apa –Turcu–Turcu (Moieciu) si afluentii Stancioiu,Sbarcioara,Simon Are o lungime de 30 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte captare Codlea (supraveghere, IH, potabilizare) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice si poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna .

23.Corpul de apa –Ghimbasel–izvoare–confl. Canal Timis Are o lungime de 35 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte Rasnov (supraveghere, IH, EIONET) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 24.Corpul de apa –Ghimbasel–confl. Canal Timis-confl Barsa Are o lungime de 13 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte confl. Barsa (operational, IH, ZV, EIONET) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este moderata(starea fiind data de indicatorul macronevertebrate bentice). Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata ,iar dupa poluantii specifici buna.Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 25.Corpul de apa –Timis–izvoare-confl.Canal Timis Are o lungime de 35 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni : 1 Amonte Timisul de Sus (supraveghere, IH, R) 2.Aval Brasov (operational) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna . Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 26.Corpul de apa –Homorod Ciucas–izvoare-amonte ac.Hamaradia si afluentii Are o lungime de 21 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Amonte ac.Hamaradia(supraveghere IH, HS, CBSD ) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna.Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

27.Corpul de apa –Homorod Ciucas–aval ac.Hamaradia –confl. Olt Are o lungime de 19 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Amonte confl. Olt (operational, IH, ZV, IC ) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata ,iar dupa poluantii specifici buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare) 28.Corpul de apa –Crizbav–izvoare–confl.Olt Are o lungime de 22 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte captare Primaria Feldioara (supraveghere, IH, P ) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna .

15

29.Corpul de apa –Maierus–izvoare–confl.Olt Are o lungime de 14 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1 Amonte amenajare piscicola Doripesco(supraveghere, IH ) 2.Amonte confl.Olt (operational, IH, HS) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 30. Corpul de apa –Cozd–izvoare–confl.Homorod Are o lungime de 35 Km, tipologie RO04, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni : 1 Amonte confl. Canal Fisher(supraveghere, IH ) 2.Aval Rupea (operational, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata .Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare).

31.Corpul de apa –Homorod-Homorod cu afluentii Homorodul Carbunesti, Homorod Bai, Ghipes Are o lungime de 62 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1 Amonte confl. Olt (operational, IH) 2.Amonte Baile Homorod(supraveghere, IH,) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

32.Corpul de apa –Sercaia–Sercaia si afluentii Are o lungime de 46 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1 Amonte loc.Sinca Veche(supraveghere, IH, HS) 2.Amonte confl.Olt (operational, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna . 33. Corpul de apa –Cincu–Cincu cu afl.Rodbav si Calbor Are o lungime de 18 Km, tipologie RO04, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte confl. Olt (operational, IH ) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 34.Corpul de apa –Breaza–Breaza si afluentul Brescioara Are o lungime de 33 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte Priza Viromet Victoria (P, R , IH ) Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 35.Corpul de apa –Vistea–izvoare- confl. Olt si afl.Vistisoara Are o lungime de 26 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte Priza Viromet Victoria(P ,IH ,HS) Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 36.Corpul de apa –Corbul Ucei–Aval Viromet-confl. Olt Are o lungime de 5 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte confl.Olt ( operational ) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata, iar dupa

16

poluantii specifici buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupa nutrienti). 37. Corpul de apa - Ucea– Ucea si afl.Ucisoara Are o lungime de 24 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte Priza Viromet Victoria ( P, IH ) Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 38.Corpul de apa – Valea Mare–izvoare-confl.Olt Are o lungime de 13 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Amonte Priza ac.Dopca ( P, IH ) Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico -chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Starea chimica a corpului de apa este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 39.Corpul de apa – Durbav–izvoare- confl.Ghimbasel Are o lungime de 21 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Amonte confl.Ghimbasel ( supraveghere, IH ) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este moderata (stare data de indicatorul fitobentos). Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 40. Corpul de apa –Racovita-izvoare-amonte nod hidrotehnic Are o lungime de 11km,tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Confluenta Contracanal Voila Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 41.Corpul de apa – Olt–aval ac.Avrig- am. Ac. Robesti Are o lungime de 40 Km, tipologie RO05, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni : 1 Carta( operational, IH, ZV, TNMN) 2.Sebes-Olt ( operational, IH, ZV, CAPM) 3.Boita ( operational, IH) 4.Caineni ( operational, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata, iar dupa poluantii specifici buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 42. Corpul de apa - Arpas– Arpas si afl.Arpasel Are o lungime de 25 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte Priza Viromet Victoria (supraveghere, P, IH ) Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna.Starea chimica acorpului de apa este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 43.Corpul de apa - Cartisoara–Cartisoara si afl.Laita,Seaca Are o lungime de 24 Km ,tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte Priza captare(supraveghere, P, HS ) Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 44.Corpul de apa - Avrig–Avrig si afluentii Jibrea,Moasa Are o lungime de 24 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1 Amonte Priza captare(supraveghere, P, HS )

17

2.Amonte confl.Olt (operational, IH, ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 45.Corpul de apa - Marsa–izvoare-confl.Olt Are o lungime de 10 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte confl.Olt (operational, IH ) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 46.Corpul de apa - Cibin–izvoare-am.ac. Gura Raului si afluentii Maciuca, Surdul, Raul Mic etc. Are o lungime de 22 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte ac. Gura Raului(supraveghere, IH, R) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 47.Corpul de apa - Cibin–Am.confl.Saliste-av.confl.Valea Lupului Are o lungime de 13 Km, tipologie RO02, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte mun.Sibiu (supraveghere, ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 48.Corpul de apa – Cibin -Av.confl.Valea Lupului-confl.Olt Are o lungime de 34 Km, tipologie RO02, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1 Aval mun.Sibiu (operational,ZV,IH, EIONET) 2.Aval Talmaciu (operational, ZV, IH, EIONET) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este moderata( datorita elementului macronevertebrate). Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico–chimice este moderata, iar dupa poluantii specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 49.Corpul de apa – Saliste –Saliste si afluentii V.Drojdiei,Tilisca,Sibiel,Orlat Are o lungime de 32 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1. Amonte confl.Cibin (supraveghere, IH) 2. Am.priza captare Orlatel (supraveghere, P) 3. Am.priza captare Tilisca (supraveghere, P) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cat si al poluantilor specifici este buna.Starea chimica a corpului de apa este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 50.Corpul de apa – Rusciori–Rusciori si afluentii V.Salcii,Paraul Stramb,V.Serpuita,V.Plopilor Are o lungime de 16 Km, tipologie RO04, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1 Amonte loc.Rusciori (supraveghere) 2.Amonte confl.Cibin (operational, IH, ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata, iar dupa poluantii specifici buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 51.Corpul de apa – Sebes (Strambu)–Sebes si afl.Valea Caselor Are o lungime de 30 Km, tipologie RO04, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Amonte priza captare Sebes(Strambu) (supraveghere, P, IH, HS)

18

Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cat si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 52.Corpul de apa – Cisnadie– Cisnadie si afluentul Valea Popii Are o lungime de 18 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte confl. Cibin(operational, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este moderata, datorita elementulu macronevertebrate. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 53.Corpul de apa –Coves–izvoare-Confl.Hartibaciu Are o lungime de 14Km, tipologie RO04, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1 Amonte loc.Coves (supraveghere, IH, R) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 54.Corpul de apa –Sadu -av.ac.Negovanu –confl.Cibin Are o lungime de 33Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1.Priza ac.Sadu II (supraveghere, IH, P) 2.Amonte confl.Cibin (operational, IH ) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 55. Corpul de apa –Sebes –Sebes si afl.Moasa Are o lungime de 11Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte captare Sebes (supraveghere,P ) Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

56.Corpul de apa –Paraul Sec-Paraul Sec si afluentii Barbu, Bumbuesti Are o lungime de 11Km, tipologie RO16, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte confl Olt (supraveghere, CBSD) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 57.Corpul de apa –Lotru- Aval. ac .Bradisor-Confl. Olt Are o lungime de 12Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte confl.Olt (operational) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata, iar dupa poluantii specifici buna. Stare buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice.Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupa nutrientilor). 58.Corpul de apa –Manaileasa- Izvoare -Confl. Lotru Are o lungime de 13Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1.Amonte priza captare Manaileasa(P, IH, HS) Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Starea chimica a corpului de apa este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 59. Corpul de apa –Voinesita- Voinesita si afl. Jidoaia Rinjeu Are o lungime de 16 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Aval confl. Jidoaia (P, IH)

19

Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 60. Corpul de apa –Latorita- Izvoare- confl.Lotru Are o lungime de32 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Aval acumulare Petrimanu (P, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Starea chimica a corpului de apa este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 61.Corpul de apa –Valea Caldararilor(V.Satului)- Izvoare- confl.Olt Are o lungime de 7 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte priza V.Caldararilor (potabilizare) Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Starea chimica a corpului de apa este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna . 62.Corpul de apa –Pausa- Izvoare- confl.Olt Are o lungime de 7 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte priza Pausa (P, IH, HS) Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico -chimice cit si al poluantilor specifici este buna.Stare buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 63.Corpul de apa –Salatrucel-Salatrucel cu afl.V.Sacuienilor, Bradisor si Salatruc Are o lungime de 15 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte confl.Olt(supraveghere, IH, HS) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata. Stare buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 64.Corpul de apa –Olanesti- Izvoare-confl. Cheia cu pr.Cainelui si Cheia Are o lungime de 26 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni : 1.Amonte priza Olanesti (supraveghere, P) 2.Amonte Sat Cheia (supraveghere, IH, HS) 3.Amonte Priza Captare Cheia (potabilizare) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice cit si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

65.Corpul de apa –Olanesti- confl. Cheia cu pr.Cainelui si Cheia –confl. Olt Are o lungime de 15 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte Pod Buda (supraveghere, P) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata, iar dupa poluantii specifici buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupa nutrientilor).

66.Corpul de apa –Samnic(Gold)- Samnic si afl. Samnicel Are o lungime de 22 Km,tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte confl.Olt (supraveghere, IH, ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice.Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

67. Corpul de apa –Paraul Sarat – izvoare - confl. Olt Are o lungime de 11 Km, tipologie RO16, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune 1.Aval Pod DN (supraveghere)

20

Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata, iar dupa poluantii specifici buna. Starea chimica a corpului de apa este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare).

68.Corpul de apa –Govora- Govora cu afl. Cacova si Hinta Are o lungime de 29 Km,t ipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Aval Pod DN (supraveghere, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, cat si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

69.Corpul de apa – Bistrita si afl. Gurgui, Costesti, Bistricioarasi Otasau Are o lungime de 50 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1.Babeni (operational, ZV) 2.Priza captare Bistricioara(potabilizare) 3.Barbatesti (supraveghere, R, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, cat si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

70.Corpul de apa –Topolog- izvoare-av. Confl. Topologel Are o lungime de 20 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1.Aval confl.Topologel(supraveghere, IH, HS) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 71.Corpul de apa –Topolog- Aval Confl. Topologel-confl. Olt Are o lungime de 91 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Milcoiu (supraveghere, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

72.Corpul de apa –Badislava- izvoare-confl. Topolog Are o lungime de 16 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte confl.Topolog (supraveghere, IH, CBSD) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 73. Corpul de apa –Luncavat si afl. Paraul Blajului, Paraul Ursanilor, Ramesti si Manastirea Are o lungime de 60 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1.Priza captare Ramesti (potabilizare) 2.Priza Vaideeni (potabilizare) 3.Sirineasa (supraveghere, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, cat si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 74. Corpul de apa –Oltet- izvoare-av. confl. Taraia si afl. Ungurel, Cornate Are o lungime de 47 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1.Nistoresti (supraveghere, IH, HS) 2.Alunu (potabilizare) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna.

21

Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, cat si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 75.Corpul de apa –Oltet - Aval confl. Taraia si afl.Ungurel, Cornatel-am.ev. Bals Are o lungime de 103 Km, tipologie RO08, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Otetelis(supraveghere ,IH, HS) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

76.Corpul de apa –Cerna-izvoare-am.confl.Cernisoara si afluentii Marita, Recea, Stroesti Are o lungime de 118 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Izvorul Rece(potabilizare, IH) Starea ecologica a corpului de apa atit din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, cat si al poluantilor specifici este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 77.Corpul de apa –Pesteana si afl. Pestenita Are o lungime de 36 Km, tipologie RO18, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte confl.Oltet(supraveghere, IH, CBSD) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este foarte buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata. Stare buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice.Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 78.Corpul de apa –Pesceana si afl. Olteanca, Nemoiu, Gusoianca etc. Are o lungime de 44 Km, tipologie RO04, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Zlatarei (supraveghere, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 79. Corpul de apa –Olt- aval ac. Izbiceni-confl. Dunăre: Are o lungime de 18 km, tipologie RO11, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1.Izbiceni (operational, IH, ZV, EIONET) 2.Izlaz(operational, IH, ZV, TNMN) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna, iar dupa poluantii specifici buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 80. Corpul de apa-Olteţ –Am.ev.Balş-confl. Olt: Are o lungime de 35 km, tipologie RO08, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1.Amonte confluenta Olt (operational, IH, EIONET) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este moderata. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata, iar dupa poluantii specifici buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata(neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 81. Corpul de apa- Cungrişoara şi afluenţii Albeşti, Cungrea, Valea Cerbului Are o lungime de -32 km,tipologie RO04, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte Cazanesti (supraveghere, IH, referinta) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este moderata. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata. 82. Corpul de apa- Milcov-Izvoare-confl. Olt Are o lungime de 17 km, tipologie RO06, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune:

22

1.Amonte confluenta Olt (operational, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este moderata. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata, iar dupa poluantii specifici buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata(neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 83. Corpul de apa - Dârjov şi afluenţii Are o lungime de 35 km, tipologie RO19, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte confluenta Chiara (supraveghere, IH, referinta) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 84.Corpul de apa- Geamărtălui-Izvoare -confl. Olteţ Are o lungime de 63 km, tipologie RO06, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Amonte confluenta Oltet (supraveghere, IH, ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 85.Corpul de apa - Bârlui şi afluentul Gengea Are o lungime de 43 km, tipologie RO19, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Bârlui la Butoiu (supraveghere, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este moderata. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata(neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor. din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 86.Corpul de apa - Teslui-confl. Lânga-confl.Olt şi afluenţii Scheaua, Vlaşca, Potopin Are o lungime de 72 km, tipologie RO06, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1.Teslui am.confl.Vlaşca(supraveghere, IH, ZV, referinta) 2.Teslui am cf. Olt (supraveghere, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata(neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 87.Corpul de apa - Călui şi afluentul Căluieţ Are o lungime de 24 km, tipologie RO19, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1.Călui la Oboga (supraveghere, ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata(neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 88.Corpul de apa - Iminog –Izvoare-confl. Olt Are o lungime de 50 km, tipologie RO06, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1. Iminog la Mărunţei (supraveghere, ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata(neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare).

89.Corpul de apa –Balta Dascalului si afluentii Oltisor, Voinicesti, Vaslui, Jugalia Are o lungime de 12 km, tipologie RO19 , se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1. Jugălia la Piatra (supraveghere, ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata(neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor. din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare).

23

90.Corpul de apa - Beica şi afluenţii Băişoara, Bălşoara şi Gârla Mare Are o lungime de 50 km, tipologie RO06, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune: 1. Beica la Pleşoiu (supraveghere, ZV) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderata. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata(neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupa nutrientilor) 91.Corpul de apa -SIU – Izvoare - Confluenta Dunare Are o lungime de 85 km, tipologie RO06 , se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1.Siu la Sprâncenata 2.Siu la Pod DN543 (supraveghere, IH) Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este buna. Starea ecologica a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este buna. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. iii.EVALUAREA POTENȚIALULUI ECOLOGIC ȘI A STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE ȘI ARTIFICIALE IN ANUL 2012

1.Evaluarea potenţialului ecologic și stării chimice a corpurilor de apă monitorizate, cu detaliere pe fiecare corp de apă, astfel:

2.Descrierea generală a corpului de apă (lungimea corpului de apa, tipologie, secțiuni de monitorizare – număr, denumire, tip (cea mai bună secțiune disponibilă, alt tip)

3.Evaluarea potenţialului ecologic a corpului de apă dpdv al:




d. Evaluarea integrată a potenţialului ecologic a corpului de apă cu precizarea elementelor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (potenţialul ecologic bun)

4.Evaluarea stării chimice a corpului de apă, cu precizarea indicatorilor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate ( stare chimică bună)

Potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata puternic modificate-rauri monitorizate in Bazinul Hidrografic Olt In cadrul B.H.Olt au fost evaluate prin monitorizarea atat a elementelor biologice cat si a elementelor suport 12 corpuri de apa puternic modificate (CAPM) din categoria rauri, in lungime totala de 533.5 km. In urma evaluarii celor 12 corpuri de apa pentru care s-a stabilit potentialul ecologic au rezultat urmatoarele: 1(8.33%) corp de apa in potential ecologic maxim 5(41.67%) corpuri de apa in potential ecologic bun 6(50 %) corpuri de apa in potential ecologic moderat Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apa cei 533.5 km CAPM-rauri evaluati se incadreaza astfel: 6 km(1.12%) in potential ecologic maxim 175.5 km(32.9%) in potential ecologic bun 352 km(65.98%) in potential ecologic moderat Din punct de vedere al elementelor biologice in BH Olt au fost monitorizate si evaluate 12 corpuri de apa puternic modificate-rauri, care au fost incadrate astfel: 3 corpuri de apa in potential maxim 7 corpuri de apa in potential bun 2 corpuri de apa in potential moderat Din punct de vedere al elementelor fizico –chimice generale in BH Olt au fost monitorizate si evaluate 11 corpuri de apa puternic modificate-rauri, care au fost incadrate astfel:

24

5 (45.45) corpuri de apa in potential ecologic bun 6 (54.55) corpuri de apa in potential ecologic moderat Incadrarea celor 6 corpuri de apa in potential ecologic moderat se datoreaza nutrientilor. Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apa cei 527.5 km CAPM- rauri evaluati se incadreaza astfel: 175.5 km(32.9%) corpuri de apa in potential bun 352 km (65.98%) corpuri de apa in potential moderat Elementele fizico-chimice generale au fost monitorizate si pentru cele 2 corpuri de apa artificiale(Canalul Timis-derivatie Timis-confl.Ghimbasel) si Vulcanita (izv.-confl.Homorod-Ciucas) din cadrul BH.Olt in lungime de 42km, ambele corpuri incadrandu-se in potential moderat datorita nutrientilor. Din punct de vedere al elementelor biologice cele 2 corpuri de apa artificiale sau incadrat astfel:

- Canalul Timis-derivatie Timis-confl.Ghimbasel cu o lungime de 14 km se incadreaza in potential maxim; - Vulcanita (izv.-confl.Homorod-Ciucas) cu o lungime de 28km se incadreaza in potential bun.

Poluanti specifici In cadrul BH Olt s-au monitorizat si evaluat poluantii specifici pentru 6 corpuri de apa puternic modificate-rauri si cele 2 corpuri de apa artificiale. Toate cele 8 corpuri de apa monitorizate s-au incadrat in potential bun din punct de vedere al poluantilor specifici. 1.Corpul de apa –Olt-aval confl.Sipos –aval confl.Cad Este corp de apa puternic modificat, are o lungime de 27 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1.Priza Mesteacan(supraveghere, potabilizare) 2.Tomesti(operational, IH) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este bun. Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice si al poluantilor specifici este bun. Stare chimica buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 2.Corpul de apa –Olt-aval confl.Cad-aval confl. Mitaci Este corp de apa puternic modificat ,are o lungime de 38Km, tipologie RO03, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni : 1.Amonte Miercurea Ciuc(supraveghere) 2.Sancraieni(operational, IH, HS) 3.Micfalau (operational, IH) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este bun. Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este moderat ,iar dupa poluantii specifici bun. Stare chimica buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 3.Corpul de apa –Olt – confl .Raul Negru-am ac. Voila Este corp de apa puternic modificat ,are o lungime de 157Km, tipologie RO05, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1 Araci (operational, ZV, IH, TNMN) 2.Feldioara(operational, ZV, IH, EIONET) 3.Hoghiz(operational, IH, TNMN) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este bun. Potentialul ecologic a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este moderat ,iar dupa poluantii specifici bun. Stare chimica buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 4.Corpul de apa –Raul Negru– confl.Lemnia-confl. Olt Este corp de apa puternic modificat, are o lungime de 70Km ,tipologie RO05, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni : 1 Chichis (operational, ZV, IH, EIONET) 2 Catalina (operational, IH) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este maxim. Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice si poluantilor specifici este bun. Stare chimica buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice Potential ecologic bun are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna.

25

5.Corpul de apa –Covasna–izvoare-confl. Raul Negru Este corp de apa puternic modificat , are o lungime de 28Km ,tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni : 1 Covasna-am.captare (potabilizare,R) 2.Borosneul Mare(operational,ZV,IH) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este bun. Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este bun. . Stare chimica buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 6.Corpul de apa –Racovita–Nod hidrotehnic-Confl.Olt Este corp de apa puternic modificat, are o lungime de 6 Km ,tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Amonte nod hidrotehnic(supraveghere,IH ,HS) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este moderat. Potentialul ecologic a corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este moderat . Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupa nutrientilor). 7. Corpul de apa –Hartibaciu– izvoare-confl.Cibin Este corp de apa puternic modificat , are o lungime de 110 Km ,tipologie RO04,se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1.Amonte Barcut (supraveghere,IH,R) 2. Aval Agnita (operational,IH,CAPM) 3.Cornatel (supraveghere,IH,CAPM) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este bun. Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este moderat ,iar dupa poluantii specifici starea este buna. Stare buna are corpul de apa si dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 8.Corpul de apa – Mag –izvoare -confl.Saliste Este corp de apa puternic modificat , are o lungime de 10 Km, tipologie RO04, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1 Amonte loc.Mag (supraveghere) 2.Amonte confl.Saliste (supraveghere,IH) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este moderat. Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este moderat . Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 9.Corpul de apa - Cibin–av.ac.Gura Raului si afluentii Maciuca,Surdul,Raul Mic etc.-Am.confl.Saliste Este corp de apa puternic modificat , are o lungime de 9.5 Km ,tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Aval ac. Gura Raului(supraveghere,CAPM) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este bun. Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este bun. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 10.Corpul de apa –Lotru- av ac.Vidra-am. ac .Bradisor Este corp de apa puternic modificat, are o lungime de 41Km ,tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune. 1.Gura Latoritei (supraveghere,IH,EIONET) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este maxim. Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este bun . . Stare chimica buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este buna. 11.Corpul de apa – Caracal- Izvoare -confl.Olt Este corp de apa puternic modificat, are o lungime de 31 km,tipologie RO06 , se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1. Caracal am.confl.Olt (supraveghere, IH,ZV) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este bun. Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este moderat. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata(neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 12 .Corpul de apa-Frumoasa-Aval acumulare-confluenta Racu Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este maxim. Evaluarea integrata a corpului de apa s-a facut numai dupa elementele biologice si este maxima.

26

13. Corpul de apa Vulcanita izvoare – confluenta Homorod Ciucas Este corp de apa artificial, are o lungime de 28 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarele sectiuni: 1 Amonte municipiul Codlea (supraveghere, IH ) 2. Amonte confl. Homorod-Ciucas(operational, ZV) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este bun. Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico-chimice este moderat, iar dupa poluantii specifici bun. Stare chimica buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor si conditiilor de oxigenare). 14.Corpul de apa –Canal Timis–derivatie Timis-confl Ghimbasel Este corp de apa artificial, are o lungime de 14 Km, tipologie RO01, se monitorizeaza in urmatoarea sectiune : 1 Amonte confl. Ghimbasel (operational ) Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor biologice este maxim. Potentialul ecologic al corpului de apa din punct de vedere al elementelor fizico -chimice este moderat ,iar dupa

poluantii specifici bun. Stare chimica buna are corpul de apa dupa evaluarea starii chimice. Evaluarea integrata a

corpului de apa este moderata (neatingerea obiectivului de calitate s-a datorat indicatorilor din grupele nutrientilor

si conditiilor de oxigenare).

b. SUBSISTEMUL LACURI

LACURI NATURALE

i.Aspecte generale

La nivelul bazinului hidrografic OLT, în categoria lacuri naturale au fost evaluate prin monitorizare 2 corpuri de apă in doua sectiuni şi anume Lacul Sfânta Ana şi Lacul Bâlea, ambele avand ca si monitorizare program de supreveghere(S) si referinta(R). Cele doua lacuri au fost monitorizate in sectiunea mijloc lac, lacul Sfanta Ana cu o frecventa de 4 ori/an, iar lacul Bâlea o singura data /an datorita faptului ca este greu accesibil.

Lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana are o suprafata de 19,5 ha, adancime maxima 7 m, este destinat agrementului. Monitorizarea s-

a facut în secțiunea mijloc lac – suprafaţă.

Lacul Bâlea

Lacul Bâlea are o suprafata de 4,6 ha, adancimea maxima 11,35 m, principala folosință fiind agrementul.

Climatul este de tip alpin, cu vânturi puternice. Datorită condiţiilor meteorologice specifice (temperaturi scăzute, strat de zapadă persistent până în lunile de vară), conform manualului de operare s-a organizat o singură campanie de prelevare în luna august, când s-au recoltat probe din secţiunea mijloc lac.

ii. Evaluarea stării ecologice si stării chimice a corpurilor de apă monitorizate

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice lacul Sfanta Ana se incadreaza in stare moderata, iar lacul Balea in starea buna (datorita elementului fitoplacton).

Elemente fizico-chimice

Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice lacul Sf. Ana se incadreaza in stare moderata data de starea de acidifiere (valoarea medie a pH fiind de 6.295), iar lacul Bâlea se incadreaza in stare buna.

În urmă evaluării datelor de monitorizare din anul 2012 a rezultat că cele 2 corpuri de apă se încadrează în stare ecologică astfel: Lacul Sf. Ana se incadreaza in stare moderata si Lacul Balea se incadreaza in stare buna.

27

LACURI DE ACUMULARE

i. Aspecte generale

În anul 2012 au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 9 corpuri de apă – lacuri de acumulare, prin intermediul a 14 lacuri de acumulare.

Lacurile de acumulare au fost monitorizate prin 29 de sectiuni din care :

18 sectiuni cu program de supraveghere : S

9 sectiuni cu program operational : O

4 sectiuni cu program de potabilizare : P

20 sectiuni cu program ihtiofauna : IH

2 sectiuni cu program zone vulnerabile :ZV

2 sectiuni cu program habitate si specii : HS

În urma evaluării potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare monitorizate din B.H. Olt a rezultat următoarea încadrare:

- 6 (66.67%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;

- 3(33.33%) corpuri de apă în potenţial ecologică moderat.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice 5 corpuri de apă - lacuri de acumulare se încadrează în potenţial ecologic bun, 3 corpuri de apă - lacuri de acumulare se încadrează în potenţial moderat, încadrările

datorându-se fitoplanctonului si un corp de apa se incadreaza in potential maxim.

Elemente fizico – chimice

Din punct de vedere al elementelor fizico – chimice generale 7 corpuri de apă - lacuri de acumulare (77,78%) se încadrează în potenţial bun şi 2 corpuri de apă - lacuri de acumulare (22,22%) se încadrează în potenţial moderat, încadrările datorându-se nutrienţilor.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, toate cele 7 lacuri de acumulare se încadrează în în potenţial bun.

Evaluarea potentialului ecologic si stării chimice a corpurilor de apă monitorizate

Rezultatele monitorizării pentru aceste acumulări sunt prezentate după cum urmează:

Corpul de apă Frumoasa – acumulare Frumoasa este monitorizat prin lacul Frumoasa si se încadrează în tipologia ROLA14. Are doua secţiuni de monitorizare – mijloc lac si turn priză. Este situat la o altitudine de 857,5 m, suprafaţa la NNR este de 45,5 ha, iar volumul la NNR este de 7.6 mil mc. Inălţimea barajului este de 38 m, iar lungimea lui de 10,5 Km. Principala folosinţă a acumulării este alimentarea cu apă.

Elemente biologice

În anul 2012 din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Frumoasa s-a încadrat în potenţialul moderat, datorita indicatorului fitoplancton.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Frumoasa au înregistrat următoarele valori medii:

28

- Conditii de oxigenare:

Corp Apa Tip corp apa

Oxigen dizolvat (concentratie) CBO5 CCO-Cr Stare/

Potential final Stare/

Potential Valoare Stare/ Potential Valoare

Stare/ Potential Valoare

FRUMOASA - Acumulare Frumoasa

Puternic modificat Bun 8.9533 Maxim 0.83667 Maxim 10.2608 Bun

-Starea acidifierii:

Corp Apa Sistem monitorizare

Tip corp apa

pH Stare/Potential final

Stare/Potential Valoare

FRUMOASA - Acumulare Frumoasa Lacuri

Puternic modificat Maxim 8.123333 Maxim

- Nutrienti:

Corp Apa N-NH4 N-NO2 N-NO3




FRUMOASA - Acumulare Frumoasa Maxim 0.01642 Bun 0.002 Maxim 0.0658

Corp Apa N total P-PO4 P total

Stare/Potential final Stare/

Potential Valoare Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare

FRUMOASA - Acumulare Frumoasa Maxim 0.4 Maxim 0.0048 Maxim 0.0073 Bun

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali acumularea Frumoasa se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Frumoasa se încadrează în potenţialul bun.

Starea chimica a corpului de apa este buna toti indicatorii monitorizati fiind in limitele admise.

Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului de acumulare Frumoasa

in potenţialul ecologic moderat.

Corpul de apă Olt – Voila, Vistea, Arpaş, Scorei și aval acumulare Avrig – se încadrează în tipologia ROLA07.

Este un corp de apă pe care sunt amplasate cinci acumulări, Voila, Viştea, Arpaş, Scorei şi Avrig, în anul 2012 fiind

evaluat prin monitorizarea acumulărilor Viştea şi Arpaş.

Lacul Viştea este situat la o altitudine de 413.5 m, cu adâncimea barajului de 27.4 m, iar suprafaţa la NNR este de

251 ha. Volumul de apa la NNR este de 3.225 mil mc. Acumularea este folosită în scop energetic şi atenuare unde

de viitură. Lacul Viştea a fost monitorizat în secţiunea baraj cu o frecventa de 4ori / an, avand ca si program de

monitorizare S(supraveghere).

29

Lacul Arpaş este situat la altitudinea de 403.50 m, cu înălţimea barajului de 27.40 m, suprafaţa la NNR 289 ha.

Volumul la NNR este de 10.91 mil mc. Acumularea este folosită în scop energetic şi atenuare unde de viitură. Lacul

Arpaş a fost monitorizat în 2 secţiuni: baraj şi mijloc lac cu frecventa de 4 ori/an avand tipul de program

O(operational).

Elemente biologice

În anul 2012 din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de apă Olt – Voila, Viştea, Arpaş, Scorei si aval

acumulare Avrig s-a încadrat în potenţialul moderat (elementul determinant fiind fitoplanctonul).


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului corpului de apă au înregistrat următoarele valori medii:


Corp Apa

Oxigen dizolvat (concentratie) CBO5 CCO-Cr Stare/Potential

final Stare/Potential Valoare



OLT -am. Ac. Voila, Vistea, Arpas, Scorei si aval ac. Avrig Bun 7.576116 Bun 3.602766 Maxim 16.6065 Bun

- Starea acidifierii:

Corp Apa pH

Stare/Potential final


OLT -am. Ac. Voila, Vistea, Arpas, Scorei si aval ac. Avrig Maxim 7.774166 Maxim

- Nutrienti :





OLT -am. Ac. Voila, Vistea, Arpas, Scorei si aval ac. Avrig Moderat 0.444 Bun 0.134 Moderat 1.60325


Stare/Potential final Stare/Po

tential Valoare Stare/Potential Valoare


OLT -am. Ac. Voila, Vistea, Arpas, Scorei si aval ac. Avrig Moderat 4.153691 Moderat 0.04725 Bun 0.091666 Moderat

Aplicând principiul celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul

de apă Olt – Voila, Viştea, Arpaş, Scorei şi aval acumulare Avrig se încadrează în potenţialul moderat datorita

grupei nutrientilor.

30

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului de apă Olt – Voila,

Viştea, Arpaş, Scorei si aval acumulare Avrig în potenţialul ecologic moderat.

Acumulare Târlung

Corpul de apă Tarlung – acumulare Târlung - se încadrează în tipologia ROLA06. Acumularea este situată la

altitudinea de 747 m şi are o suprafaţă la NNR de 127 ha. Înălţimea barajului este de 45 m, iar volumul de apă la

NNR este de 26.20 mil mc. Este folosit la alimentarea cu apă industrială şi potabilă, şi atenuare unde de viitură.

Apa acumulării Târlung a fost monitorizată în trei secţiuni: mijloc lac, baraj şi priză captare. Sectiunile mijloc lac si

baraj se monitorizeaza de 4 ori/an avand program de supraveghere, iar sectiunea priza captare se monitorizeaza

de 12ori/an avand program de potabilizare.

Elemente biologice

În anul 2012 din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Târlung s-a încadrat în potenţialul maxim.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Târlung au înregistrat următoarele valori medii:

- Condtitii de oxigenare:

Corp Apa


final Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare

TARLUNG - Acumulare Tarlung Maxim 8.698112 Maxim 1.7498 Maxim 10.078 Maxim


Corp Apa pH

Stare/Potential final Stare/Poten

tial Valoare

TARLUNG - Acumulare Tarlung Maxim

8.086875 Maxim

- Nutrienti:





TARLUNG - Acumulare Tarlung Maxim

0.08775 Bun

0.007937 Bun

0.558125


Stare/Potential final Stare/Potent

ial Valoare Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare

TARLUNG - Acumulare Tarlung Bun 1.6275 Maxim 0.010281 Maxim 0.020562 Bun

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali acumularea Târlung se încadrează în potenţialul bun.

31

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Târlung se încadrează în potenţialul bun.

Starea chimica

Starea chimica a corpului de apa este buna.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului de acumulare Târlung în

potenţialul ecologic bun.

Acumulare Gura Râului

Corpul de apă Cibin – acumulare Gura Râului se încadrează în tipologia ROLA08. Lacul este situat la altitudinea

de 658.5 m, înălţimea barajului fiind de 74 m, suparafaţa la NNR de 65 ha, lungimea barajului 3.50 Km, cu un

volum la NNR de 15.50 mil mc. Principala folosinţă a acumulării Gura Râului este alimentarea cu apa. Apa

acumulării a fost monitorizată în 3 secţiuni de monitorizare: mijloc lac, baraj şi priza captare. . Sectiunile mijloc lac

si baraj se monitorizeaza de 4 ori/an avand program de supraveghere, iar sectiunea priza captare se monitorizeaza

de 12ori/an avand program de potabilizare.

Elemente biologice

În anul 2012 din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Gura Râului s-a încadrat în potenţialul

bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Gura Râului au înregistrat următoarele valori

medii:


Corp Apa


final Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare

CIBIN - Acumulare Gura Raului Maxim 9.030625 Maxim 1.023125 Maxim 5 Maxim


Corp Apa pH

Stare/Potential final Stare/Pote

ntial Valoare

CIBIN - Acumulare Gura Raului Maxim 6.685625 Maxim

- Nutrienti:





CIBIN - Acumulare Gura Raului Maxim 0.010937 Bun 0.003187 Maxim 0.2735

32


Stare/Potential final Stare/Potenti

al Valoare Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare

CIBIN - Acumulare Gura Raului Maxim 0.401937 Bun 0.019384 Maxim 0.024733 Bun

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali acumularea Gura Râului se încadrează în potenţialul

bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Gura Râului se încadrează în potenţialul bun.

Starea chimica

Starea chimica a acumularii Gura Râului este buna.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului de acumulare Gura

Râului în potenţialul ecologic bun.

Corpul de apă Olt – am ac. Robesti, Gura Lotrului, Turnu, Călimănești, Daești, Rm. Vâlcea, Răureni, Govora

și av. Ac. Băbeni – se încadrează în tipologia lacuri ROLA10. Este un corp de apă pe care sunt amplasate nouă

acumulări, Robeşti, Gura Lotrului, Turnu, Călimăneşti, Dăeşti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora şi Băbeni, în anul

2012 fiind evaluat prin monitorizarea acumulărilor Cornet, Băbeni şi Govora, fiecare monitorizate atat la baraj cat si

la mijloc lac.

Acumularea Cornet este situat la o altitudine de 324 m, înălţimea barajului de 22.5 m, iar suprafaţa la NNR de

153.2 ha. Volumul la NNR este de 7.91 mil mc. Are scop energetic, precum si de atenuare unde de viitură.

Acumularea Govora se găseşte la altitudinea de 213.5 m, înălţimea barajului de 26 m, suprafaţa la NNR de 434

ha, şi lungimea barajului de 7 Km. Volumul acumulării la NNR este de 12.82 mil mc. Este folosit în scop energetic,

precum şi la alimentare cu apă industrială.

Acumularea Băbeni, situată la altitudinea de 198 m, are înălţimea barajului de 32.8 m şi o suprafaţă la NNR de

873.51 ha. Lungimea barajului este de 8.60Km, iar volumul la NNR este de 52.05 mil mc.

Elemente biologice

În anul 2012 din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de apă s-a încadrat în potenţialul moderat.



Conditii de oxigenare:

Corp Apa


Potential final

Stare/ Potential Valoare Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare

OLT -am.ac.Robesti, Gura Lotrului, Turnu, Calimanesti, Daesti, Rm Valcea, Raureni, Govora si aval ac.Babeni Maxim 8.241818 Maxim 2.935217 Maxim 10.90435 Maxim

33


Corp Apa pH



OLT -am.ac.Robesti, Gura Lotrului, Turnu, Calimanesti, Daesti, Rm Valcea, Raureni, Govora si aval ac.Babeni Maxim 7.601304 Maxim

- Nutrienti:





OLT -am.ac.Robesti, Gura Lotrului, Turnu, Calimanesti, Daesti, Rm Valcea, Raureni, Govora si aval ac.Babeni Bun 0.268347 Bun 0.065139 Moderat 1.011067

Corp Apa

N total P-PO4 P total Stare/ Potential final




OLT -am.ac.Robesti, Gura Lotrului, Turnu, Calimanesti, Daesti, Rm Valcea, Raureni, Govora si aval ac.Babeni Bun 1.932179 Moderat 0.100381 Moderat 0.144884 Moderat

Aplicând principiul celei mai defavorabile situaţii, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali (nutrienti) corpul de apă se încadrează în potenţialul moderat.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, corpul de apă se încadrează în potenţialul bun.

Starea chimica Starea chimica a corpului de apa este buna.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului de apă Olt – am ac. Robeşti, Gura Lotrului, Turnu, Călimăneşti, Dăesti, Rm. Vâlcea, Râureni, Govora și av. Ac. Băbeni în potenţialul ecologic moderat.

Acumulare Brădişor

Corpul de apă Lotru – acumulare Brădişor se încadrează în tipologia ROLA08 şi este situat la altitudinea de 452

m, cu înălţimea barajului de 62 m, suprafaţă la NNR de 226 ha, iar volumul la NNR de 3.225 mil mc apa. Este

folosit în scop energetic, alimentare cu apă potabilă, precum şi piscicol. Lacul este monitorizat în doua secţiuni-

mijloc lac, si priza captare.

Elemente biologice

În anul 2012 din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Brădişor s-a încadrat în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Brădişor au înregistrat următoarele valori

medii:

34


Corp Apa


final

Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare

LOTRU - Acumulare Bradisor Maxim 9.646666 Maxim 1.991666 Maxim 5.416666 Maxim


Corp Apa pH



LOTRU - Acumulare Bradisor Maxim 7.745 Maxim

- Nutrienti:



LOTRU - Acumulare Bradisor Maxim 0.013949 Bun 0.006035 Maxim 0.341975

Corp Apa N total P-PO4 P total Stare/

Potential final Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare

LOTRU - Acumulare Bradisor Maxim 0.423727 Bun 0.018749 Maxim 0.023616 Bun

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali acumularea Brădişor se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, acumularea Brădişor se încadrează în potenţialul bun.

Starea chimica

Starea chimica a corpului de apa este buna.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului de acumulare Brădişor în


Acumulare Vidra

Corpul de apă Lotru – acumulare Vidra se încadrează în tipologia ROLA07. Este situat la altitudinea de 1289

m,barajul are înălţimea de 118 m, iar suprafaţa la NNR este de 957 ha. Lungimea barajului este de 9 km, iar

volumul la NNR este de 340 mil mc. Este folosit in scop energetic, precum si de atenuare unde de viitură. Lacul

este monitorizat în două secţiuni: mijloc lac şi baraj.

Elemente biologice

În anul 2012 din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Vidra s-a încadrat în potenţialul bun.

35


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Vidra au înregistrat următoarele valori medii:


Corp Apa


final


LOTRU - Acumulare Vidra Maxim 9.863333 Maxim 1.901666 Maxim 5 Maxim


Corp Apa pH



LOTRU - Acumulare Vidra Maxim 7.846666 Maxim

- Nutrienti:

Corp Apa

N-NH4 N-NO2 N-NO3


LOTRU - Acumulare Vidra Maxim 0.0135 Bun 0.0034 Maxim 0.2552

Corp Apa

N total P-PO4 P total Stare/Potential final


LOTRU - Acumulare Vidra Maxim 0.464333 Maxim 0.003 Maxim 0.005 Bun

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali acumularea Vidra se încadrează în potenţialul bun.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului de acumulare Vidra in


Corpul de apă Olt – ac. Ionesti, Zavideni, Dragăşani, Strejești, Arcești, Slatina, Ipotești, Drăgăneşti –Olt și

aval acumulare Frunzaru se încadrează în tipologia ROLA02 şi a fost evaluat pe baza datelor de monitoring

obţinute la acumulările Dragasani, Strejeşti şi Ipoteşti, fiecare prezentând cate 2 secţiuni de monitorizare: mijloc lac

si baraj.

Lacul Dragăşani face parte din schema de amenajare hidroenergetica a Oltului Mijlociu si este incadrata in aval

de acumularea Zavideni si in amonte de acumularea Strejesti.Acumularea Dragasani nu produce atenuarea

debitelor maxime. In conditiile existentei acumularii Strejesti din aval de Dragasani in limitele normale de exploatare

nu se impune un debit de servitute in aval de barajul Dragasani. Lacul are o lungime de cca. 9 km, iar latimea

variaza intre 900 si 1400m. Nivelul normal de retentie NNR este de 156,00 mdMB, iar inaltimea barajului este de

36.5m.

36

Lacul Strejeşti este situat la altitudinea de 140 m, înălţimea barajului fiind de 33 m, iar suprafaţa la NNR de

2226,66 ha. Lungimea barajului este de 17 km, iar volumul la NNR de 210,85 mil mc apa. Este folosit în scop

energetic, pentru irigaţii şi atenuare unde de viitură.

Lacul Ipoteşti se află la altitudinea de 98 m, înălţimea barajului fiind de 31,5 m. Suprafaţa acumulării la NNR este

de 1322,00 ha, lungimea barajului de 15,6 Km, iar volumul la NNR de 112,90 mil mc. Este folosit în scop energetic

şi pentru irigaţii.

Elemente biologice

În anul 2012 din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de apă s-a încadrat în potenţialul bun.




Corp Apa


Potential final Stare/ Potential Valoare



OLT -ac.Ionesti, Zavideni, Dragasani, Strejesti, Arcesti, Slatina, Ipotesti, Draganesti-Olt si aval ac.Frunzaru Maxim 8.001562 Maxim 2.463437 Maxim 14.30094 Maxim


Corp Apa pH

Stare/Potential final Stare/

Potential Valoare

OLT -ac.Ionesti, Zavideni, Dragasani, Strejesti, Arcesti, Slatina, Ipotesti, Draganesti-Olt si aval ac.Frunzaru Maxim 7.724583 Maxim

- Nutrienti:





OLT -ac.Ionesti, Zavideni, Dragasani, Strejesti, Arcesti, Slatina, Ipotesti, Draganesti-Olt si aval ac.Frunzaru Maxim 0.156141 Bun

0.034434 Maxim

0.725851

Corp Apa N total P-PO4 P total Stare/

Potential final




37

OLT -ac.Ionesti, Zavideni, Dragasani, Strejesti, Arcesti, Slatina, Ipotesti, Draganesti-Olt si aval ac.Frunzaru Maxim 1.173 Maxim 0.018708 Maxim 0.0337 Bun

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă se încadrează în potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, corpul de apă se încadrează în potenţialul bun.

Starea chimica

Starea chimica a corpului de apa este proasta datorita indicatorului cadmiu identificat in acumularea Dragasani.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa corpului de apă apă Olt – ac. Ioneşti, Zavideni, Dragăşani, Strejesti, Arcesti, Slatina, Ipotesti, Drăganeşti –Olt si aval acumulare Frunzaru în potenţialul ecologic bun.

Corpul de apă Olt – acumulare Rusăneşti şi Izbiceni se încadrează în tipologia ROLA02. Este un corp de apă pe care sunt amplasate două acumulări, Rusăneşti şi Izbiceni, în anul 2012 corpul de apă fiind evaluat prin monitorizarea acumulării Izbiceni, în două secţiuni – mijloc lac, baraj.

Lacul Izbiceni este situat la altitudinea de 44 m, barajul are înălţimea de 31,5 m, iar suprafaţa acumulării la NNR este de 956,6 ha. Lungimea barajului este de 15 km, volumul la NNR fiind de 44 mil mc. Este folosit în scop energetic, pentru irigaţii şi atenuare unde de viitură.

Elemente biologice

În anul 2012 din punct de vedere al elementelor biologice, corpul de apă Olt – Rusăneşti şi Izbiceni s-a încadrat în potenţialul bun.


Elementele fizico-chimice necesare evaluării potenţialului acumulării Izbiceni au înregistrat următoarele valori medii:


Corp Apa

Oxigen dizolvat (concentratie) CBO5 CCO-Cr Stare/Potent

ial final


OLT -acumulare Rusanesti si Izbiceni Bun 7.77125 Maxim 1.44375 Maxim 21.2325 Bun


Corp Apa pH



OLT -acumulare Rusanesti si Izbiceni Maxim 7.4825 Maxim

38

- Nutrienti:


Stare/ Potential Valoare Stare/Potential Valoare Stare/Potential Valoare

OLT -acumulare Rusanesti si Izbiceni Maxim 0.086375 Bun 0.020375 Maxim 0.702875




OLT -acumulare Rusanesti si Izbiceni Maxim 0.98875 Maxim 0.0095 Maxim 0.0155 Bun

Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali corpul de apă Olt – Rusăneşti şi Izbiceni se încadrează în

potenţialul bun.

Poluanţi specifici

Din punct de vedere al poluanţilor specifici, corpul de apă Olt – Rusăneşti şi Izbiceni se încadrează în potenţialul

bun.

Starea chimica

Starea chimica a corpului de apa Olt – Rusăneşti şi Izbiceni este buna.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului de corpul de apă Olt –

Rusăneşti şi Izbiceni în potenţialul ecologic bun.

STARE CHIMICA

Lacuri de acumulare

Din cele 7 lacuri de acumulare monitorizate în anul 2012, 6 se află in stare chimică bună – (85,71%) şi 1 corp de

apă este în stare chimică proastă (14,29%); starea chimică proastă se datorează depăşirii înregistrate pentru

standardul de calitate al concentraţiei maxime admisibile (EQS -CMA ) pentru cadmiu.

D. MONITORIZAREA SI CARACTERIZAREA SECTIUNILOR DE POTABILIZARE IN ANUL

2012

Urmărirea calităţii apei destinate potabilizării s-a realizat printr-un număr de 34 secţiuni în bazinul hidrografic Olt,

prezentate in tabelul nr. 10, prelevarea probelor realizându-se în punctul de priză al utilizatorului.

Secţiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de apă pentru apele curgătoare de suprafaţă şi

în secţiunea de priză (baraj, mal) în cazul acumulărilor. Conform Legii Apelor nr. 107/1996 modificată şi completată

prin Legea nr. 310 /2004, au fost stabilite ca puncte de monitoring, acele corpuri de apă desemnate pentru captarea

apei destinate consumului uman, care asigură în medie mai mult de 100 mc apă/zi. Frecvenţa de monitorizare s-a

efectuat conform legislaţiei în vigoare.

39

Încadrarea calitativă a secţiunilor de potabilizare

Conform NTPA 013/2002 - H.G. nr. 100/2002 modificată şi completată prin H.G. 567/2006, apele de suprafaţă

destinate potabilizării sunt clasificate, în funcţie de valorile limită, în trei categorii: A1, A2 şi A3. In funcţie de

caracteristicile fizice, chimice şi microbiologice, fiecărei categorii de apă, îi corespunde o tehnologie standard

adecvată de tratare. Încadrarea în categoriile de calitate s-a efectuat după indicatorii fizico-chimici şi analizele

microbiologice.

In conformitate cu NTPA 013/2002 (art.4), acţiunea de monitorizare şi ameliorare a calităţii apei de suprafaţă, se

desfăşoară după planul-cadru de acţiune ce are un termen de derulare pe o perioadă de 10 ani. Prin acest plan, ce

include acţiuni şi activităţi concrete, cum ar fi: monitoringul parametrilor fizico-chimici conform NTPA 013/2002,

NTPA 014/2002; verificarea încadrării apelor de suprafaţă brute în categoriile desemnate; inventarul surselor

punctiforme de poluare; lucrări pentru încadrarea surselor punctiforme în normele admise; stabilirea gradului de

eroziune a solului; influenţa locuitorilor echivalenţi neracordaţi; regimul actual al pisciculturii în acumulare, etc., se

urmăreşte îmbunătăţirea calităţii apei în sursă, în intervalul de timp specificat.

Secţiunile de potabilizare s-au încadrat în categoriile de calitate după valoarea medie anuală a indicatorilor fizico-

chimici şi microbiologici, îndeplinind condiţiile de potabilizare impuse de NTPA 013/2002 astfel:

ABA

Bazin

Curs apa Corp apa Tip

Captare

Captare Localităţi deservite

Populaţie

deservita

Debit medi

u prelevat

Categoria realizată în raport cu analizele efectuate

OT OT CORMOS

CORMOS - Cormos izvoare - varsare si afluentii A2

amonte captare Varghis Cormos, Baraolt 11572 16.4

A2

OT OT

COZMENI (FAGUL MARE)

COZMENI (FAGUL MARE) - izvoare - confluenta Fisag A1 Cozmeni Cozmeni 1216 1.1

A2(depasiri la materii in suspensie,fenoli totali, coliformi totali, fecali si streptococi fecali)

OT OT FRUMOASA

FRUMOASA - Acumulare Frumoasa A2

turn priza suprafata

Miercurea Ciuc, Frumoasa,Nicolesti,Fitod,Lericeni,Misentea 50000 105.4

A2

OT OT OLT

OLT - aval confluenta Sipos - aval confluenta Cad A2

Priza Mesteacan Balan 8025 35.2

A2(depasire la Mangan total)

OT OT VALEA MARE

VALEA MARE - izvoare - confluenta Olt A2

water intake Dopca reservoir

Rupea, Homorod,Rupea Gara,Bogata, Dopca 5318 7.53

A2(depasiri la coliformi fecali,totali si streptococi fecali)

OT OT AVRIG

AVRIG - Avrig si afluentii Jibrea, Moasa A2

am. priza captare Avrig,Marsa,Racovita 14114 119

A2

40

OT OT

SALISTE (VALEA MARE)

SALISTE (VALEA MARE) - Saliste (Valea Mare) si afluentii Valea Drojdiei, Tilisca, Tiliscuta, Sibiel, Orlat A2

Tilisca - am. priza captare Saliste,Tilisca 5830 20.1

A2

OT OT CARTISOARA

CARTISOARA - Cartisoara si afluentii Laita, Seaca A2

Amonte priza captare Agnita, Carta,Chipar 8772 42

A2

OT OT UCEA UCEA - Ucea si afluentul Ucisoara A1

water intake Viromet Victoria, SC Viromet 9046 50.2

A2(depasire la coliformi totali, fecali,N Kjeldhal)

OT OT VISTEA

VISTEA - izvoare - confluenta Olt si afluentul Vistisoara A1

water intake Viromet Victoria Victoria, SC Viromet 9046 50

A2(depasire la coliformi totali,fecali si streptococi fecali)

OT OT TARLUNG

TARLUNG - Acumulare Tarlung A2

fereastra captare Brasov, Sacele 259673 1335

A2(depasire la Mangan total)

OT OT MANAILEASA

MANAILEASA - izvoare -confluenta Lotru A2 Manaileasa Voineasa, Voinasita 1800 1.69

A2(depasire la Fenoli totali si coliformi totali))

OT OT

VALEA CALDARILOR (V.SATULUI)

VALEA CALDARILOR (V.SATULUI) - izvoare - confl. Olt A2

Valea Caldarilor Brezoi 2868 3.7

A2

OT OT ARPAS

ARPAS - Arpas si afluentul Arpasel (Arpasul Mic) A1

Priza captare Viromet

Arpasul de sus, Arpasul de jos,Cartisoara,Agnita 14790 207.5

A2(depasire la coliformi totali si fecali)

OT OT PAUSA PAUSA - izvoare - confluenta Olt A1

Pausa priza captare Calimanesti, Caciulata 8400 2

A2(depasiri la CCO-Cr.,fenoli totali,coliformi totali)

OT OT BISTRITA

BISTRITA - Bistrita si afluentii Gurgui,Costesti, Bistricioara si Otasau A2

Bistricioara priza captare Horezu 6807 7.4

A2

OT OT LUNCAVAT

LUNCAVAT - Luncavat si afluentii Paraul Blajului, Paraul Ursanilor, Ramesti si Manastirea A2

Ramesti priza captare

Irimesti,Tarnasesti,Ursari,Romanii de Sus,Romanii de Jos, Olari,Balanesti 1859 6.3

A2

OT OT LUNCAVAT

LUNCAVAT - Luncavat si afluentii Paraul Blajului, Paraul Ursanilor, Ramesti si Manastirea A2

Luncavat priza Vaideeni Vaideeni 1650 3.8

A2

OT OT OLTET

OLTET - izv. -av.confl.Taraia si afl.Ungurel, Cornatel, Tariia A2

Oltet la Alunu Alunu,Baerbesti 5610 3.6

A2

41

OT OT CERNA

CERNA - izvoare - amonte confluenta Cernisoara si afluentii Marita, Recea, Stroesti A2

Recea la Izvorul Rece Vaideeni 1650 3.3

A2

OT OT OLANESTI

OLANESTI - confluenta Cheia - confluenta Olt A3

Olanesti pod Buda Rm. Valcea, Bujoreni 109598 0

A3

OT OT VOINASITA

VOINASITA - Voinasita si afluentii Jidoaia, Rinjeu A1

Voinesita confl.Jidoaia Voineasa, Voinasita 1800 4.4

A1(depasire la coliformi totali si fenoli totali)

OT OT OLANESTI

OLANESTI- izv. -confl.Cheia cu afl.Paraul Ciinelui si Cheia A2

Cheia priza captare Baile Olanesti, Olanesti Sat 6800 16

A2

OT OT SEBES

SEBES - Sebes si afluentul Valea Caselor A2

Sebes(Strambu) Rasinari 4610 19.9

A2

OT OT SEBES SEBES - Sebes si afluentul Moasa A1

Sebesul de Jos priza captare Rasinari 4610 6.7

A2

OT OT BREAZA BREAZA - Breaza si afluentul Brescioara A1

water intake Viromet Breaza, Lisa 861 44.9

A2(depasiri la coliformi totali si fecali,mangan total)

OT OT SADU

SADU -aval acumulare Negovanu- confluenta Cibin A2

priza acumulare Sadu II Cisnadie,Sadu 16075 140

A2

OT OT CRIZBAV CRIZBAV - izvoare - confluenta Olt A1

water intake Feldioara

Feldioara, Colonia,Reconstructia,Rotbav 5845 13.8

A3(depasiri la fenoli totali, CCO-Cr,CBO5, mangan total,N Kjeldhal materii in suspensie ,coliformi totali, fecali si streptococi fecali)

OT OT VALEA MARE

VALEA MARE - izvoare - confluenta Olt A2

water intake Sancraieni Sancraieni,Santimbru de Sus 1340 7.5

A2

OT OT

TURCU (MOIECIU)

TURCU (MOIECIU) - Turcu(Moieciu) si afluentii Stancioiu,Sbarcioara,Simon, Poarta,Tohanita A1

water intake Colorom Codlea 24618 23.8

A3(depasiri la coliformi totali,fecali si streptococi fecali,mangan total,CCO-Cr,NH4)

OT OT COVASNA

COVASNA - izvoare- confluenta Raul Negru A2

amonte captare Covasna 11439 7.4

A2(depasire la coliformi totali)

OT OT CORMOS

CORMOS - Cormos izvoare - varsare si afluentii A2

amonte captare Baraolt Baraolt 9526 0

A3(coliformi fecali si coliformi totali)

42

OT OT LOTRU LOTRU - acumulare Bradisor A3

Bradisor baraj Rm. Valcea, Bujoreni 109.598 426 A3

OT OT CIBIN CIBIN - acumulare Gura Raului A2

Gura Raului - fereastra captare Sibiu 154452 743 A2

E. MONITORIZAREA SECTIUNILOR SITUATE IN ZONE VULNERABILE IN ANUL 2012

Aceste zone includ zonele sensibile in conformitate cu prevederile Directivei 91/676/EEC, respectiv HG 964/2000

privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si zone sensibile definite in acord cu

prevederile Directivei 91/271/EEC, respectiv HG 188/2002 privind normele de descarcare in mediul acvatic a

apelor uzate.

În ceea ce priveste delimitarea zonelor vulnerabile a fost analizata in primul rand vulnerabilitatea naturala,

respectiv caracteristicile pedo-hidro-climatice ale zonei din perspectiva transmiterii nitraţilor către corpurile de apă.

Zona este declarată vulnerabilă în cazul în care peste vulnerabilitatea naturală se suprapun surse de

nitraţi provenite din activităţi agricole.

Zonele vulnerabile au fost diferenţiate în funcţie de tipul surselor de nitraţi in:

-surse actuale respectiv, activitatile agricole prezente produc un surplus de nitrati ca urmare a densitatii mari de

animale din gospodarii individuale si/sau complexe zootehnice;

-surse istorice -complexe zootehnice care au functionat in trecut si acum sunt dezafectate.

Sursele de nitraţi actuale din comunele vulnerabile de pe teritoriul Administratiei Bazinale de apa Olt,

provin în principal din complexele zootehnice în funcţiune, din aglomerările umane din mediul urban şi rural

datorită procentelor mici de racordare a populaţiei la reţelele de canalizare şi din contribuţia adusă de creşterea

animalelor în gospodăriile individuale.

Avand in vedere si prevederile Ordinului 1552/2008 privind aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse

de nitrati din activitati agricole, in anul 2010, în bazinul hidrografic Olt au fost monitorizate zonele vulnerabile în 37

sectiuni in corpuri de apa astfel:

- 37 secţiuni pe corpuri pe rauri ,

-2 secţiuni dintr-un corp pe lac de acumulare Govora si Babeni .

TABEL ZONE VULNERABILE - 2012

Nr.

Crt.

Cod corp de apa Denumire rau Denumire sectiune Valoare medie

anuala nitrati

(mgN/l)

1. RORW8.1_B4 Olt Sancraieni 2.9817

2. RORW8.1_B4 Olt Tusnad Nou 2.4297

3. RORW8.1_B5 Olt Ilieni 1.9716

4. RORW8.1_B6 Olt Araci 2.3244

5. RORW8.1.45_B2 Raul Negru Catalina 0.6815

6. RORW8.1.45_B2 Raul Negru Chichis 1.0757

7. RORW8.1.45.18_B1 Covasna Borosneul Mare 1.5675

43

8. RORW8.1.14._B1 Marcusa Confl. Raul Negru 0.5981

9. RORW8.1.45.22_B3 Tarlung Confl. Raul Negru 0.9937

10. RORW8.1.45.8_B1 Casin Ruseni 0.6668

11. RORW8.1.66_B2 Baraolt Baraolt 0.3893

12. RORW8.1_B6 Olt Feldioara 1.6271

13. RORW8.1.506_B2 Ghimbasel Am. Confl.Barsa 1.4200

14. RORW8.1.51_B3 Homorod Ciucas Am. Confl.Olt 0.2098

15. RORW8.1.51.6_B1 Vulcanita Am. Confl. Homorod

Ciucas

0.2654

16. RORW8.1.71_B1 Homorod Am.confl. Olt 0.4160

17. RORW8.1.89_B2 Racovita Am. Confl. Contracanal

Voila

5.5640

18. RORW8.1_B8 Olt Carta 1.8441

19. RORW8.1_B8 Olt Sebes Olt 1.7133

20. RORW8.1.116_B1 Avrig Am. Confl. Olt 0.6345

21. RORW8.1.120_B5 Cibin Aval Sibiu(Mohu) 1.0639

22. RORW8.1.120.6_B1 Rusciori Am. Confl. Cibin 1.5824

23. RORW8.1.146_B1 Samnic Am. Confl. Olt 0.0900

24. RORW8.1.150_B1 Bistrita Babeni 0.7780

25. ROLW8.1_B10 Olt Dragasani 0.8264

26. RORW8.1._B12 Olt Islaz 0.5381

27. RORW8.1.173_B3 Oltet Am. Confl. Olt 0.6995

28. RORW8.1.169_B1 Milcov Am. Confl. Olt 2.9489

29. ROLW8.1_B11 Olt Izbiceni 0.7029

30. RORW8.1.173.13_B1 Geamartalui Am. Confl. Oltet 2.0675

31. RORW8.1.175_B2 Teslui Am. Confl. Vlasca 8.2315

32. RORW8.1.175_B2 Teslui Resca 3.8133

33. RORW8.1.176_B1 Caracal Am. Confl. Olt 2.2448

34. RORW8.1.174_B1 Iminog Maruntei 3.9785

35. RORW8.1.173.12_B1 Calui Oboga 1.8330

44

36. RORW8.1.165a.3_B1 Beica Plesoiu 1.3933

37. RORW8.1.173.13.16_B1 Jugalia Piatra 11.3050

38. ROLW8.1_B9 Olt Ac. Govora 1.3282

39. ROLW8.1_B9 Olt Ac. Babeni 1.3109

F. INVENTARIEREA FAUNEI PISCICOLE IN ANUL 2012

Monitorizarea ihtiohaunei s-a realizat in conformitate cu SR EN 14011/octombrie 2003 – Prelevarea probelor de

pesti cu ajutorul electricitatii, SR EN 14962/octombrie 2006 – Ghid pentru domeniul de aplicare si metodele de

prelevare pesti si SR EN 14757/februarie 2006 – Prelevarea pestilor utilizand plase cu marimi diferite ale ochilor.

Colectarea materialului biologic a fost efectuata in sectiunile stabilite de catre specialistii ABA Olt in conformitate

cu programul de monitorizare.

Colectarea materialului ihtiologic s-a realizat pe lungimi de mal cuprinse intre 100 si 300 metri liniari, cu o suprafata

de minim 100 m2

.

Monitorizarea ihtiofaunei pe lacul de acumulare Gura Raului

In cazul lacurilor pescuitul s-a realizat cu ajutorul plaselor de pescuit stiintific.

In decurs de o ora s-au folosit plase multimesh pentru fixatie, care au fost lasate timp de 12 ore, captura urmand a fi culeasa a doua zi. Inventarierea s-a realizat pe o suprafata de 800 m

2

Toate exemplarele capurate au fost identificate, cantarite si masurate.

In cadrul ihtiocenozei lacului Gura Raului speciile identificate sunt urmatoarele : cleanul – Squalius cephalus, oblete - Alburnus alburnus si bibanul – Perca fluviatilis.

Compozitia faunei piscicole din acumularea Gura Raului

Ord. Cypriniformes

Fam. Cyprinidae

Alburnus alburnus, Linnaeus 1758 - oblete

Squalius cephalus, Linnaeus 1758 – clean

Ord. Perciformes

Fam. Percidae

Perca fluviatilis, Linnaeus 1758 – biban

Monitorizarea ihtiofaunei pe lacul de acumulare Frumoasa

In decurs de o ora s-au realizat 3 fixatii, cu un numar total de 6 plase lasate peste noapte, captura urmand a fi culeasa urmatoarea zi. Inventarierea s-a realizat pe o suprafata de 1050 m2.

Toate exemplarele au fost identificate, cantarite si masurate.

In cadrul ihtiocenozei lacului Frumoasa au fost identificate 6 specii apartinand a 3 ordine si 3 familii, cea mai

45

numeroasa fiind familia Cyprinidae.

Speciile identificate sunt urmatoarele : stiuca – Esox lucius, caras - Carassius gibelio, moioaga - Barbus petenyi, oblete – Alburnus alburnus, biban – Perca fluviatilis, clean – Squalius cephalus . Din speciile determinate in acest

lac bibanul face parte din categoria rapitorilor. Cei mai multi indivizi numarati au apartinut cleanului.

Compozitia faunei piscicole din acumularea Frumoasa

Ord. Cypriniformes

Fam. Cyprinidae

Alburnus alburnus, Linnaeus 1758 - oblete


Carassius gibelio, Bloch 1783 – caras

Barbus petenyi, Heckel 1874 – moioaga

Ord. Perciformes

Fam. Percidae


Ord. Esociformes

Fam. Esocidae

Esox lucius - stiuca

Monitorizarea ihtiofaunei pe lacul de acumulare Sacele

In decurs de o ora s-au realizat 2 fixatii, cu un numar total de 4 plase lasate peste noapte, captura urmand a fi culeasa urmatoarea zi. Inventarierea s-a realizat pe o suprafata de 980 m2. Temperatura aerului in momentul prelevarii inregistra 26

oC, iar a apei 21

oC.

Toate exemplarele au fost identificate, cantarite si masurate.

In cadrul ihtiocenozei lacului Sacele au fost identificate 4 specii apartinand a 3 ordine si 3 familii, cea mai numeroasa fiind familia Cyprinidae.

Temperatura aerului in momentul prelevarii inregistra 26oC, iar a apei 21

oC.

Ord. Cypriniformes

Fam. Cyprinidae


Barbus barbus, Linnaeus 1758 – mrena

Ord. Perciformes

Fam. Percidae


Ord. Esociformes

Fam. Esocidae

46

Esox lucius - stiuca

G. INVENTARIEREA MACROFITELOR ACVATICE IN ANUL 2012

In anul 2012 nu s-a efectuat campanie de monitorizare a macrofitelor, fiind programata pentru anul 2013.

H. APE SUBTERANE

i.Caracteristicile corpurilor de apă subterană

În spaţiul hidrografic Olt au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 14 corpuri de apa subterana in

cadrul carora a fost repartizata reteaua de foraje si anume:

ROOT01 (Depresiunea Ciucului); ROOT02 (Depresiunea Braşov); ROOT03 (Munţii Perşani) ; ROOT04 (Munţii

Bârsei) ; ROOT05 (Depresiunea Sibiului); ROOT06 (Lunca paraului Hartibaciu); ROOT07 (Depresiunea Fagaras);

ROOT08 (Lunca şi terasele Oltului inferior) ; ROOT09 (Lunca Dunării –sectorul Bechet-Turnu Măgurele); ROOT10

(Depresiunea Ciucului); ROOT11(Depresiunea Braşov) ; ROOT12(Nocrich-Bunesti); ROOT13 (Vestul Depresiunii

Valahe); ROOT14 (Buila- Vanturarita).

În anul 2012 au fost monitorizate din punct de vedere calitativ toate cele 14 corpuri de apă subterane printr-un

număr de 119 puncte de monitorizare, din care: 94 foraje aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale (3 foraje de

control a poluării) restul de 25 fiind foraje si izvoare de captare apă potabilă aparţinând terţilor.Caracterizarea din

punct de vedere calitativ a celor 14 corpuri de apă subterană monitorizate calitativ în spaţiul hidrografic Olt este

prezentată în cele ce urmează:

Corpul ROOT01/Depresiunea Ciucului

Corpul de apă freatică ROOT01 are o suprafaţă de 269 kmp, este de tip poros fiind localizat în Depresiunea

Ciucului. Această depresiune a rezultat prin înălţarea datorită fenomenelor tectonice a cristalinului din stânga Oltului

si totodata prin scufundarea unor compartimente si aglomerarea rocilor eruptive şi vulcanice ale lanţului muntos

Harghita.

Nivelul piezometric se situează la adâncimi foarte mici în compartimentul nordic (Madaras) din lunca Oltului,

constituit din depozite aluviale ce se dezvolta de la suprafaţă, ceea ce le face vulnerabile la poluare. În

compartimentul median al depresiunii depozitele aluvionare au grosimi de 5-8 m, nivelul piezometric 1-2 m, iar in

compartimentul sudic, la Tuşnad, acfiverul se prezintă neuniform atât ca litologie (nisipuri, nisipuri argiloase cu

pietriş, bolovănişuri) cât şi grosime.

În Depresiunea Ciuc singura captare de apă potabilă mai importantă se află la Miercurea Ciuc, constituita din 21 de

foraje, care exploatează orizonturile acvifere situate între 20-50 m cu un volum de apă mediu anual captat de 2420

mii mc.

Corpul ROOT02/Depresiunea Braşov

Corpul de apă subterană ROOT02 cu o suprafaţă de 1917 kmp, de tip poros se dezvoltă în Depresiunea Braşov, în

judeţele Covasna si Braşov. Depresiunea Braşov se suprapune peste toate unităţile interne ale Curburii Carpaţilor

de vârstă mezozoica si neozoica. Formaţiunile cuaternare care constituie principalele sisteme acvifere din

depresiunea Braşov sunt alcătuite dintr-un complex inferior (cărbunos la baza), un complex mediu ( marnos-argilos-

nisipos) şi un complex superior (nisipuri si pietrişuri). Acest ultim complex litologic constituie principalul corp de ape

subterane freatice din depresiune de vârstă pleistocen superioară si holocenă. Grosimea stratului freatic

dincuprinsul depresiunii este de 5-20 m. Fronturi de captare a apei potabile din subteran mai importante sunt: la

Târgu Secuiesc, din 54 de puţuri se captează un volum mediu 3100 mii mc/an din acvifere situate intre 30-50 m si la

Sf. Gheorghe din 57 de puţuri se captează un volum mediu de cca 7900 mii mc/an.

47

Corpul de apă subterană ROOT03/ Munţii Perşani

Corpul de apă freatică localizatîn Munţii Perşinari este de tip fisural-carstic, are o suprafaţă de 264 kmp şi este

acumulat în conglemerate şi calcare cretacice din alcătuirea cuverturii post-tectonice Perşani şi are un grad de

protecţie nesatisfăcător. Descărcarea apelor subterane se realizează spre valea Oltului prin izvoare cu debite 10-20

l/s. Unele izvoare sunt utilizate ca surse de apă potabilă, iar altele alimentează acviferul freatic din Depresiunea

Braşovului

Corpul de apă subterană ROOT04 / Munţii Barsei

fisural, gradul de protecţie nesatisfăcător şi este acumulat în calcare şi conglomerate din alcătuirea flisului carpatic.

În sectorul Piatra Mare, calcarele sunt depozitate peste conglomerate, şi o parte din apele subterane se infiltrează

din calcare în conglomerate şi altă parte se scurge prin izvoare la contactul celor doua tipuri de roci. Debitele

izvoarelor sunt cuprinse între 3 - 450 l/s. În sectorul Postăvaru se cunosc izvoare de ape carstice de pe valea

Râşnoavei cu debite de 40-100 l/s, care sunt captate pentru alimentarea cu apă a localităţii Râşnov.

Corpul de apă subterană ROOT05/Depresiunea Sibiu

Corpul ROOT05 este un corp de apă freatică in suprafaţă de 183 kmp, are un grad de protecţie mediu, este de tip

poros permeabil, fiind localizat în depozitele aluvionare de vârstă cuaternară din lunca şi terasa râului Cibin şi a

afluenţilor acestuia (Depresiunea Sibiu). Aceste depozite aluvionare sunt alcătuite, în principal, din pietrişuri şi

bolovănişuri în masă de nisip, de diferite granulaţii, care local devine argilos sau prăfos. Subordonat apar intercalaţii

lenticulare de argile sau argile nisipoase. Apele acestui corp sunt de tipul bicarbonato-sulfato-calcico-magneziene

sau sodice datorită fondului natural existent.

Corpul ROOT06/ Lunca paraului Hartibaciu

Corpul de apă este de tip poros permeabil şi este localizat în depozitele de vârstă cuaternară din lunca pârâului

Hârtibaciu, afluent pe partea stângă al râului Cibin.

Patul orizontului acvifer este alcătuit din marne, marne şi argile nisipoase. Acoperişul stratului acvifer este constituit

dintr-o pătură subţire de sol, sau nivele argiloase, argiloase nis ipoase, cu grosimi de până la 3 m.

Alimentarea corpului de apă se face din precipitaţii, valoarea infiltraţiei eficace fiind de 31,5-63 mm/an, iar drenarea

acestuia este făcută de către pârâul Hârtibaciu

Corpul ROOT07/Depresiunea Făgăraş

Corpul de apă freatică ROOT07 în suprafaţă de 1172 kmp, este de tip poros-permeabil localizat în depozite aluvial-

proluviale, de vârstă cuaternară, ale luncii şi teraselor râului Olt, (în principal pe partea stânga) şi ale afluenţilor

acestuia. Acviferul freatic se dezvoltă, de regulă, imediat sub solul vegetal, sub o serie de depozite constituite din

bolovănişuri si pietrişuri în masa de nisipuri de granulometrie diferita, intercalându-se uneori strate lenticulare

argiloase prăfoase. Nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de 1m pana la maxim 5 m, valori mai mari de peste 10

m întâlnindu-se în sectorul Voila- Turnu –Rosu. Debitele specifice au valori de la 1 l/s/m până la maxim 20 l/s/m.

Corpul RO0T08/Lunca si terasele Oltului inferior

Corpul de apă subterană ROOT08 în suprafaţă de 3600 kmp, este de tip poros permeabil, dezvoltat în depozitele de

varstă cuaternară din lunca şi terasa Oltului şi afluenţilor săi. Acviferul freatic constituit din pietrişuri, nisipuri si

bolovanisuri se intalneste la adâncimi de 15-20 m - în zona teraselor inalte, 5-15 m - în zona terasei superioare şi

până la 5 m în zona de luncă. La contactul depozitelor de terasă joasă şi inferioară, pe partea dreaptă a Oltului, apar

o serie de izvoare. În zona câmpului înalt se dezvoltă un strat acvifer cantonat în stratele de Frăţeşti, care este

acoperit de depozite de nisipuri, nisipuri argiloase sau şilturi argiloase.

48

Corpul de apa ROOT09 / Lunca Dunarii – sectorul Bechet-Turnu Magurele

Corpul ROOT09 în suprafaţă de 96 kmp, este de tip poros permeabil şi se dezvoltă în lunca Dunării. La contactul

dintre lunca şi terasă s-au identificat linii de izvoare la: Călăraşi, Sărata, Dăbuleni, Ianca, Orlea şi Corabia, cu debite

relativ mici.

Corpul de apă subterană ROOT10/Depresiunea Ciucului

Corpul de apă subterană ROOT10 are o suprafaţă de 306 kmp este de tip poros, fiind un acvifer de adâncime de tip

multistrat, cu depozite granulare fine sau grosiere, cu nivel piezometric sub presiune (ascensional sau artezian). În

compartimentul de nord-Mădăraş sunt puse în evidenţă 3 orizonturi acvifere, respectiv un orizont acvifer superior în

formaţiuni vulcanogene, altul mediu în formaţiuni sedimentare şi unul inferior în formaţiuni cristaline. Aceste trei

orizonturi acvifere din compartimentul Mădăraş au ape potabile în primele două complexe şi apă carbogazoasă în

complexul inferior.

În compartimentul sudic al depresiunii, la Sâncrăieni, au fost puse în evidenţă două complexe acvifere: unul superior

cantonat în formaţiuni vulcanogene şi altul inferior în depozite cretacice (marno-calcare cu diaclaze de calcit şi

marne cenuşii cu intercalaţii de calcare grezoase). Apa este sulfuroasă şi cu conţinut foarte ridicat de fier.

Corpul de apă subterană ROOT11/Depresiunea Braşov

Corpul de apă subterană de adâncime din Depresiunea Braşov, în suprafaţă de 1803 kmp, este constituit atât din

depozite poros permeabile (nisipuri, pietrişuri) cât şi din depozite fisural carstice. Depozitele fisural-carstice

(cretacic-jurasic) sunt exploatate în subzona de sud şi vest a depresiunii prin circa 10 foraje cu adâncimi cuprinse

între 30 m şi 600 m. Acviferul este localizat în depozite constituite din calcare fisurate şi cavernoase (calcarele de

Stramberg - jurasice) si conglomerate cu intercalaţii grezoase sau fin nisipoase (conglomerate polimictice de

Postăvarul de vârstă cretacică).

Complexul acvifer cantonat în pietrişuri şi nisipuri (multistrat) ce alcătuiesc umplutura depresiunii Braşovului cât şi

din cadrul zonelor de piemont din toate compartimentele acestei unităţi morfostructurale de vârstă Romanian-

Pleistocen inferior, a fost interceptat între adâncimile de 20-340 m (Hărman) şi 400 m (Tg. Secuiesc).

În apele subterane de adâncime din compartimentul estic al depresiunii (Tg. Secuiesc) se semnalează prezenţa în

cantităţi mari de CO2 a cărei origine este legată de fenomenele post-vulcanice terţiare prin intermediul faliilor

longitudinale transversale şi radiare.

Corpul de apa subterana ROOT12/Nocrich-Bunesti

Corpul ROOT12 este un corp de apă de adâncime, de tip poros–pemeabil, cu o suprafaţă de 622 kmp fiind localizat

în depozite de varsta sarmatiana, în partea sud-estică a depresiunii Transilvaniei, între localităţile Nocrich şi Buneşti.

Orizonturile acvifere se dezvoltă între adâncimile de 80 m si 333 m (acvifere multristrat), iar nivelul piezometric este

de cele mai multe ori artezian, situandu-se intre +2,5 m (Nocrich) si +12m (Bunesti).

Corpul de apă subterană ROOT13/Vestul Depresiunii Valahe

Corpul de apă subterană ROOT13 este cel mai mare corp de apă subterană ca suprafaţă (12584 kmp) şi importanţă

din bazinele hidrografice Olt si Jiu. Depresiunea Valahă cunoscută şi sub numele de Depresiunea Dunării de Jos

sau Câmpia Română se suprapune în cea mai mare parte în sud peste Platforma Moesică, în nord peste

Depresiunea Precarpatică, în nord–est şi est peste Depresiunea Precarpatica si Predobrogeană. Prima mare

subunitate care se deosebeşte morfotectonic în această mare depresiune este situata la vest de râul Argeş,

denumită şi Domeniul Getic. Depozitele romaniene si pleistocen inferioare din Domeniul Getic, cuprinse in spaţiul

situat la vest de râul Argeş sunt reprezentate prin: depozite romaniene inferioare alcătuite din argile, nisipuri şiltice si

argiloase de grosimi de cca 35 m; depozite romanian superioare dezvoltate in faciesul Formaţiunii de Cândeşti cu

grosimi ce variază între 10-15 m la Dranic şi peste 200 m în perimetrele Mihăiţa, Filiaşi–Raznic-Argetoaia; între Jiu

si Olt depozite romanian inferioare reprezentate prin argile nisipoase şi nisipuri de grosimi 50-90 m si depozitele

49

pleistocenului inferior cu răspândire largă intre Jiu si Olt, dispuse peste cele romaniene. În Câmpia Olteniei sunt

dezvoltate Stratele de Frăţeşti care prezintă condiţii tehnice şi hidrogeologice mai bune pentru exploatare.

Corpul de apă subterană ROOT14/Vânturariţa- Buila

Corpul de apă subterană ROOT14 cu suprafaţă de doar 22 kmp, este de tip carstic – fisural şi a fost delimitat în

zona de dezvoltare a calcarelor jurasic mediu-jurasic superior. În aceste calcare se acumulează importante resurse

de ape subterane de foarte bună calitate.

ii.Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa cu descrierea pe fiecare corp de apa

Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană s-a realizat conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei

2000/60/CE, a Directivei 2006/118/CE privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării transpusă

în legislaţia naţională prin HG 53/2009 şi a Ordinului 137/2009 care stabileşte valorile de prag pentru corpurile de

apă subterană.

Evaluarea stării chimice a corpului de apă ROOT01

În anul 2012 s-au monitorizat 4 foraje aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale: Madaras F2, Sansimion F4,

Miercurea Ciuc F2 şi Tuşnad F1. Toate forajele apartinand corpului ROOT01, executate in depozite cuaternare, pun

în evidenţă existenţa apelor subterane de natură carbogazoasă, feruginoasă cu bioxid de carbon liber. Din punct de

vedere calitativ apele acestui corp de apă subterană sunt de trei tipuri: bicarbonat calcice, bicarbonat magneziene si

sulfat calcice.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO42-), plumb (Pb2+),

cadmiu (Cd2+), azotiţi (NO2-), ortofosfati (PO43-), azotaţi (NO3- ) şi pesticide.

Depăşiri ale valorilor prag şi ale standardelor de calitate s-au înregistrat pentru:

Azotati la doua foraje, respectiv 50% din totalul forajelor monitorizate:

Foraj Indicativ NO3 mg/l

SNSIMION F4 61.195

TUSNAD F1 63.52

Amoniu la un singur foraj, respectiv 25% din totalul forajelor monitorizate:

Foraj Indicativ NH4 mg/l

TUSNAD F1 0.6285

Întrucât 50% din totalul forajelor monitorizate prezintă depăşiri la azotati, corpul de apă subterană ROOT01 se află

în stare chimică slabă.

Prezentarea altor indicatori monitorizaţi

În anul 2012, pentru corpul de apă ROOT01, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici după cum

urmează:

Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;

50

Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat;

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, alcalinitate totala, sodiu, potasiu, calciu,

magneziu;

Metale (concentraţia formei dezvoltate): As, Mn, Fe, Hg (în formă dizolvată);

Micropoluanti organici: hexaclorbenzen, PAH-uri .


În anul 2012 pentru corpul de de apă subterană ROOT02 au fost monitorizate 20 foraje aparţinând reţelei

hidrogeologice naţionale, din care 2 foraje de control a poluării şi 1 foraj aparţinând terţilor.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO42-), plumb (Pb2+), cadmiu (Cd2+), azotiţi (NO2-), ortofosfaţi (PO43-), azotaţi (NO3- ) si pesticide.

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag şi ale standardelor de calitate pentru:

Azotaţ la 3 puncte de monitorizare, respectiv 15% din totalul forajelor monitorizate:


MARTINENI F6 69.162

SANZIENI ORD. II F2 56.366

TALISOARA F1 221.8305

Ortofosfati la 2 puncte de monitorizare, respectiv 10% din totalul forajelor monitorizate:

Foraj Indicativ PO4 mg/l

MRATINENI F4 0.5195

TALISOARA F1 0.5305

Prin urmare corpul de apa subterană, ROOT02 se află în stare chimică bună.


În anul 2012, pentru corpul de apă ROOT02, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici după cum urmează:



Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;

Metale(concentraţia formei dezvoltate): As, Hg, Fe, Mn.


Pe acest corp au fost monitorizate 3 izvoare care aparţin Companiei de Apă Braşov: Primaria Apata, Primaria Ormenis, Primaria Crizbav.

51

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO42-), azotiţi (NO2-), azotaţi (NO3-) si pesticide. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag sau ale standardelor de calitate prin urmare ROOT03 se afla in stare chimică bună.


În anul 2012, pentru corpul de apă ROOT03, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici după cum urmează:



Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, bicarbonaţi, ortofosfati, sodiu, potasiu, calciu,

magneziu;

Metale(concentraţia formei dezvoltate): As, Hg, Fe, Cd, Pb, Mn.


În corpul ROOT04/Muntii Barsei au fost monitorizate 4 puncte de captare apă în scop potabil, aparţinând terţilor: Compania de Apa Brasov: izvoarele Solomon si Racadau, Apevita Predeal –izvorul Glajerie si izvoare Cheia de la Goscom Cetate Rasnov.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO4), plumb (Pb), cadmiu (Cd), azotiţi (NO2-), ortofosfati (PO4), azotaţi (NO3-) si pesticidele. La aceste foraje nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag şi nici a standardelor de calitate. În concluzie, corpul ROOT04 se află într-o stare chimică bună.


În anul 2012, pe corpul de apă ROOT04, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, după cum urmează:




Metale: As, Hg, Fe, Mn (în formă dizolvată).

Micropoluanti organici: hexaclorbenzen, PAH-uri, PCB-uri, benzen.


În anul 2012 au fost monitorizate de pe acest corp de apă un număr de 6 foraje hidrogeologice de observaţie din reţea.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO4-), plumb (Pb2+),

cadmiu (Cd+), azotiţi (NO2-), ortofosfati (PO4³⁻), azotaţi (NO3-), mercur (Hg) şi pesticide.

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la forajul Vestem Sud F1 pentru indicatorii cloruri( 892,53 mg/l) şi ortofosfaţi(0.764 mg/l), ca urmare 16.66% dintre foraje sunt depasite la ortofosfati sau cloruri. Corpul de apă ROOT05 se află în stare chimică buna.


În anul 2012, pentru corpul de apă ROOT05, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, după cum urmează:


52


Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;

Metale (concentraţia formei dizolvate): As, Fe, Mn.


Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO4²-), plumb (Pb²+),

cadmiu (Cd²+), azotiţi (NO²-), azotaţi (NO₃-) si pesticide.

In corpul de apa ROOT06 (Lunca paraului Hartibaciu) se afla forajul Nocrich F3, foraj apartinand tertilor si Cornatel F2. Din punct de vedere chimic, apa subterană este de tipul bicarbonato – sulfato – calcico – magneziană.

La forajul Nocrich F3 se constata depasirea valorii de prag la NH4(2.847mg/l). Tinad cont de faptul ca doar doua foraje caracterizeaza corpul de apa, analizand sirul de valori anterioare, cat si faptul ca in zona nu exista surse de poluare consideram ca ROOT06 se afla in stare chimica buna.




Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat,

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;

Metale (concentraţia formei dizolvate): Hg,As.


Monitorizarea calităţii apelor freatice s-a efectuat în anul 2012 printr-un număr de 18 foraje din care 1 foraj de poluare şi 2 de captare apă .

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO4²-), plumb (Pb²+),

cadmiu (Cd²+), azotiţi (NO²-), ortofosfati (PO4²-), azotaţi (NO₃-) si pesticide.

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag si ale standardelor de calitate pentru:

Amoniu la forajul Avrig F2 (21.9895 mg/l);

Azotati la forajul Comana de Jos F1 (148.877 mg/l);

Ortofosfati in 3 puncte de monitorizare, respectiv 16.66% din totalul forajelor monitorizate:


RACOVITA ORD. II F1 0.74

RUPEA F1 0.7156

HOGHIZ F2 0.514

Prin urmare corpul de apă, ROOT07 se află în stare chimică bună.


53




Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, alcalinitate totala, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu,

potasiu, calciu, magneziu;

Metale (concentraţia formei dizolvate): As, Hg, Fe, Mn.


În cadrul corpului de apă ROOT08 s-au selectat pentru monitorizare 36 de foraje hidrogeologice de observaţie

aparţinând reţelei hidrogeologice naţionale.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO42-), plumb (Pb2+), cadmiu (Cd2+), azotiţi (NO2-), ortofosfati (PO43-), azotaţi (NO3-), Hg şi pesticide.

Se înregistrează depăşiri ale valorilor de prag la azotati la un numar de 9 foraje ceea ce reprezintă un procent de 25% din totalul forajelor monitorizate de pe acest corp de apă subterană.

Depăşirile valorilor prag se prezintă astfel:

la 9 foraje pentru azotaţi:


RESCA F1 175.375

STOENESTI-

DANEASA F6 158.75

BRINCOVENI VEST

ORD.II F1 51.5225

BECIU-PLAVICENI F7 71.59

CARACAL ORD.II F1 56.3775

STOENESTI-

DANEASA F5 131.75

COTEANA ORD.II F1 291

CORABIA F1N 81

LEOTESTI EST

ORD.II F1 78.75

54

la 6 foraje pentru fosfaţi:


STREJESTI F4 1.632

GANESTI(HOREZU) F2 0.68965

CEZIENI F6 2.57

VISINA NOUA

ORD.II F1 1.028

MACIUCA F1 0.5471

STOENESTI-

DANEASA F5 0.565

la 1 foraj pentru azotiţi:


OSICA DE JOS F5 0.691

la 4 foraje pentru cloruri:

Foraj Indicativ Cloruri

STREJESTI F4 335.06

OBOGA F3 772.965

PIATRA SAT-

SLATIOARA F2 266.05

LEOTESTI EST

ORD.II F1 310.165

In consecinţă starea chimică a corpului ROOT08 este slabă.


În anul 2012, în corpul de apă ROOT08, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, după cum urmează:



Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, reziduu fix, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu,

magneziu;

Metale (concentraţia formei dizolvate): As, Fe,Mn, Ni.

55


Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO42-), plumb (Pb2+), cadmiu (Cd2+), azotiţi (NO2-), ortofosfati (PO43-), azotaţi (NO3-) si pesticide. A fost monitorizat un singur foraj, AQUACOR F1 Corabia aparţinând terţilor.Indicatorii analizaţi nu prezintă depăşiri ale valorilor de prag sau a standardelor de calitate. Astfel corpul de apă se află în stare chimică bună.




Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat,

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu;

Metale (concentraţia formei dizolvate): Hg, Ni,As.


In acest corp de apă au fost monitorizate 2 foraje de captare apă în scop potabil aparţinând terţilor: Harviz

Miercurea Ciuc F5 bis si Brau Union F2.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO42-), plumb (Pb2+), cadmiu (Cd2+), azotiţi (NO2-), azotaţi (NO3- ) si pesticide. S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la forajul Brau Union F2 la azotati (60.01 mg/l) si sulfati (406 mg/l).Avand in vedere ca nu exista o sursa de poluare artificiala iar in anii anteriori nu au existat depasiri la acesti indicatori se consideră ca poluarea este punctiforma. Ca urmare corpul de apă subterană ROOT10 în stare chimică bună.

Prezentarea altor indicatori monitorizaţi: În anul 2012, în corpul de apă ROOT10, au mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, după cum urmează:



Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, fosfati.

Metale (concentraţia formei dizolvate):Fe,Mn, Cd,Pb.


Din acest corp de apă au fost monitorizate 5foraje de captare apă în scop potabilă aparţinând terţilor si anume:

Cod

corp Corp Apa Foraj

ROOT11 Depresiunea Brasov ANIF Brasov front Harman Prajmer F23

ROOT11 Depresiunea Brasov Compania Apa Brasov front Stupini Sanpetru F2

ROOT11 Depresiunea Brasov Maerus F1AD

ROOT11 Depresiunea Brasov SC Gosp Com SA Targu Seciuesc P12

ROOT11 Depresiunea Brasov Gospcom S.A.Sf.Gheorghe P39

56

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO42-), plumb (Pb2+), cadmiu (Cd2+), azotiţi (NO2-), azotaţi (NO3-) si pesticide

S-a înregistrat doar o depăşire a valorii de prag la amoniu( 11.911mg/l) la forajul de adancime Maierus F1AD, valoare confirmată şi în 2011 ceea ce înseamnă că această depăşire are un caracter izolat, nefiind caracteristică stării corpului de apă ca şi întreg. Având în vedere că ROOT11 este un corp de apă de adâncime ce are o protecţie globală bună şi foarte bună se consideră că starea sa chimică este bună.




Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, indice permanganat;

Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu,

fosfaţi;

Metale (concentraţia formei dizolvate): As, Hg, Fe, Mn.


Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-) şi pesticide. A fost monitorizat un foraj apartinand terţilor: Primăria Merghindeal F1, unde s-a înregistrat o depăşire a standardului de calitate la azotati(78.89mg/).S-a considerat ca fiind punctiforma aceasta depasire avand in vedere faptul ca incepand cu anul 2009(165.245 mg/l) si pana in prezent concentratia de azotati a scazut considerabil . Având in vedere că s-a monitorizat doar un singur foraj şi că acest corp de apă subterană este un corp de adâncime cu o protecţie globală de la suprafaţă bună şi foarte bună, se poate considera că corpul de apă ROOT12 se află din punct de vedere chimic în stare bună.




Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, bicarbonaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu,

fosfaţi, sulfati, cloruri;

Metale (concentratia formei dizolvate): As, Hg, Fe, Mn, Pb.


În anul 2012 au fost monitorizate din acest corp de apă subterană un număr de 16 foraje din care 6 foraje sunt de captare apă în scop potabil de la fronturile de captare Aceti Slatina dupa cum urmeaza:

Cod

corp Corp Apa Foraj Indicativ

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Ionesti F1A F1A

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Aceti Slatina –zona B - P4 P4

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Draganesti Olt F1A F1A

57

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Aceti Slatina-zona Teslui - P53 P 53

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Tetoiu F1A F1A

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Ipotesti Olt F1A F1A

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe CIOCANESTI ORD.II F1A

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe APELE VII NORD ORD.II F1

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe DIOSTI ORD.II F1MA

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Aceti Slatina- zona B - P11 P11

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Aceti Slatina - front Curtisoara - P24 P24

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Aceti Slatina - front Curtisoara - P3FA P3FA

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Babeni F1A F1A

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe DRAGHICENI ORD.II F1MA

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe CIRCEA NORD ORD.II F1

ROOT13 Vestul Depresiunii Valahe Aceti Slatina- front Salcia 3 - P14 P14

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO42-), plumb (Pb2+), cadmiu (Cd2+), azotiţi (NO2-), ortofosfaţi (PO43-), azotaţi (NO3- ), mercur si pesticide.

Depăşiri ale valorilor de prag s-au înregistrat la ortofosfati pentru forajele: Aceti Slatina- zona B - P11(0.566mg/l),

Aceti Slatina - front Curtisoara - P24(1.126mg/l) si Aceti Slatina - front Curtisoara - P3FA(0.838mg/l).

Depăşirile valorilor de prag înregistrate în cele trei puncte de monitorizare de pe corpul ROOT13 reprezintă 18.75% din totalul punctelor monitorizate astfel că se poate concluziona că starea chimică a corpului ROOT13 este bună.






Metale (concentratia formei dizolvate): Fe, Mn, Cu, Zn, Cr, As (în formă dizolvată).


Pentru acest corp de apă subterană a fost monitorizat un izvorul apartinand Scolii Bistrita.

Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: amoniu (NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO42-), azotiţi (NO2-), azotaţi (NO3- ), cadmiu, plumb si pesticide. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag sau a standardelor de calitate astfel că acest corp de apă subterană ROOT14 se află într-o stare chimică bună.


Pentru acest corp de apă au mai fost monitorizaţi şi alţi parametri fizico-chimici după cum urmează

58



Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totală, calciu, bicarbonati, sodiu, potasiu, magneziu,

ortofosfati.

Metale (concentratia formei dizolvate): Fe, Mn, Hg, As.

I. APE UZATE

i.Generalitaţi

Prezentarea surselor de poluare: număr total şi defalcare (tot ca şi numar) pe tipuri - aglomerari (> 100.000 locuitori echivalenti (l.e.); 10.000 -100.000 l.e.; 2.000 - 10.000 l.e.; < 2.000 l.e.); industrie (IPPC şi non-IPPC); alte surse;

In cursul anului 2012 in b.h.OLT au fost monitorizate 336 de evacuari ale agentilor economici autorizati sa evacueze ape uzate prin statii de epurare si cuprinsi in Manualul de Operare al Sistemului de Monitoring.

Agentii economici care au o influenta determinanta asupra calitatii resurselor de apa din bazinul hidrografic Olt sunt pe aglomerari umane, distribuite astfel:

- 3 aglomerari cu> 100000 locuitori echivalenti (l.e)

- 27 aglomerari cu 10000 - 100000 locuitori echivalenti (l.e)

- 234 aglomerari cu 2000 - 10000 locuitori echivalenti (l.e)

- 64 aglomerari < 2000 locuitori echivalenti (l.e)

Industrie+Zootehnie(IPPC) in B.H. Olt in cursul anului 2012 avem 70 de unitati din care – IPPC 60 de unitati si Non IPPC 10 unitati.

In cursul anului 2012, sursele de poluare monitorizate in bazinul hidrografic OLT, au evacuat in emisarii naturali un volum total de 167.098,28 mii mc/an , valoare mai mica comparativ cu anul 2011.

Ponderea cea mai mare ca volum de apa uzata evacuata, o reprezinta apele din Captare si prelucrare apa pentru alimentare 135.829,49 mii mc/an , urmate de industria chimica care evacueaza din volumul de ape uzate 21993.1905 mii mc/an,industria extractiva care evacueaza 2477,099 mii mc/an, industria metalurgica a evacuat 3061,663 mii mc/an iar celelalte ramuri economice evacuand fiecare in parte restul de ape uzate din volumul total.

ii.Situatia volumelor de ape uzate evacuate ( epurate si neepurate)

Aprecieri privind impactul produs de apele uzate asupra surselor naturale receptoare pe ansamblul bazinului si pe activitati economice

Situatia volumelor de ape uzate evacuate in cursul anului 2012 este redata in centralizatorul cu volumele de apa evacuate in B H Olt pe activitati economice, iar cea a cantitatilor de nocivitati in centralizatorul cantitatilor de poluanti evacuate, pe activitati economice. Mai jos este redata situatia volumelor de apa pe activitati economice.

Zootehnie

Din volumul total de 496.58mii.mc/ an ape uzate evacuate 491.74mii.mc/ an nu se epureaza corespunzator, iar 4.838 mii mc/an se epureaza corespunzator.

Industria extractiva Din volumul total de ape uzate evacuate adica 2477.099 mii.mc/an, 457,716 mii.mc/an nu se epureaza, 602,425 mii.mc/ an nu se epureaza corespunzator, iar 1416.955 mii.mc/an se epureaza` corespunzator.

Industria alimentara Din volumul total de 384.62 mii.mc/an de ape uzate evacuate, 140,119miimc/an nu se

epureaza corespunzator şi 243,503 mii.mc/an au fost epurate corespunzator.

59

Industria metalurgica

Din volumul de 3061,663 mii mc/an de ape uzate evacuate la aceasta` activitate, 94.094 mii mc/an nu necesita

epurare, 4.689 mii.mc/an nu se epureaza corespunzator, 2961,68 mii mc/an se epureaza corespunzator.

Captare si prelucrare apa prin instalatii specializate

Din volumul total de 135829,494 mii.mc/ an de ape uzate evacuate, 4755.297 mii mc/an nu se epureaza,

83740.594 mii mc /an nu se epureaza corespunzator iar 47731.381 mii mc /an au fost epurate corespunzator.

Din volumul total de 167098.28 mii mc/ an de ape uzate evacuate in anul 2012 in B.H Olt, 1530.66 mii mc/an nu

au necesitat epurare, 19864.13 mii mc/an nu se epureaza, 92860.5005 mii mc/an nu se epureaza corespunzator,

iar 52842.986 mii mc/an au fost epurate corespunzator.

Din volumul de ape uzate necesitând epurare 167.098,28 mii. mc/an:

- 52842.986 mii.mc/an reprezinta ape care s-au epurat corespunzător - 19864.13 mii. mc/an reprezintă ape uzate care nu se epureaza

- 92860.501 mii.mc/an reprezinta ape uzate care nu se epureaza corespunzator

- 1530.66 mi. mc/an reprezinta ape ce nu necesita epurare - 165568.617 mii.mc/an reprezinta volumul total de ape uzate ce necesita epurare În ceea ce priveşte volumul total de de ape uzate evacuate, pe activităţi din economia naţională situaţia se prezintă astfel: Activităţile din economia naţională cu o contribuţie importantă la totalul volumului de apă evacuat, incluzând şi apele convenţional curate, sunt domeniile de activitate cu contributii importante la totalul volumului de apa uzata evacuat in 2012. Din volumul de ape uzate care necesită epurare, cele mai mari volume au fost evacuate în cadrul activităţilor:

- Energie electrică si termică: 36.151 mii. mc/an– aprox. 100% din total; - Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie: 135829.494 mii. mc- irca100 %; - Industrie metalurgică: 3062.00 mii. mc/an, respectiv 29.71% - Prelucrări chimice:21.993,1905 mii. mc /an, reprezentând cca 97.69%. - Industria extractiva :2477.099 mii mc/an, reprezentand cca 100%. - Zootehnie: 497,579 mii. mc/an, reprezentand cca 100%. Domeniile de activitate la care s-au înregistrat cele mai mari volume de ape uzate care nu se epureaza corepunzator:

- Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie:83.500,654 mii. mc/an - 61.47 %; - Energie electrică si termică: 18,382 mii. mc/an– 50,85% - Prelucrări chimice: 7149,218 mii. mc/an- 33,28% - Industria extractiva ;602,425 mii.mc/an- 24,32% - Zootehnie : 491,741 mii.mc /an– 99,03% - Industrie usoara :174,203 mii.mc/an -98,74% - Industrie alimentara: 140,12 mii.mc/an - 36,53% Referitor la apele uzate epurate corespunzător, activităţile cu cea mai mare pondere sunt: - Captare si prelucrare apa pentru alimentare populatie: 47731.381 mii.mc/an- 35.14mii.mc/an - Prelucrari chimice - 32,54 mii.mc/an– 0.15%

60

- Industria extractiva -1416,955 mii.mc/an–57.20% - Zootehnie – 4.838mii.mc/an -0.97% - Industria metalurgica – 2961.68 mii.mc/an– 99.80% - Industria alimentara – 243,503mii.mc/an – 63.47 iii.Situatia globala a cantitatilor de poluanti continuti in apele uzate Situaţia cantităţilor de poluanţi existenţi în apele uzate evacuate de principalele surse de poluare, în anul 2012 Intensitatea impactului surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde de două caracteristici principale ale apelor uzate: debitul efluent substanţe nocive (poluante şi încarcarea cu). În consecinţă, s-a analizat situaţia globală a cantităţilor de poluanţi evacuate în anul 2012, exprimate printr-un ansamblu de indicatori fizico-chimici. Din bilanţul acestor substanţe, pe activităţi din economia naţională, s-a stabilit cota de participare a fiecăreia la formarea potenţialului de poluare. Ierarhia contribuţilor la cantităţile de poluanţi evacuaţi în resursele de apă de suprafaţă stabilită la nivelul domeniilor de activitate şi respectiv a b.h OLT, pe grupe de indicatori fizico-chimici, se prezintă după cum urmează: Încărcarea cu substanţe organice, exprimate prin CBO5 şi CCO-Cr, având un total de 6760,374 tone/an, iar

ponderea cea mai mare o au urmatoarele activitati economice :

- Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie – 3671.779 tone/an CBO5, respectiv 10960,76 tone/ an-

CCO-CR

- Prelucrări chimice – 2472,70 tone/anCBO5, respectiv CCOCR- 6526,40tone/an

- Zootehnie – CBO5-438,56 tone/an, respectiv CCO-Cr 850,00 tone/an

In bh Olt – 6760.374 tone CBO5, respectiv 18876.161 tone -CCO-Cr, Încărcare cu materii în suspensie, cu un total de16572,121 tone/an ponderea cea mai mare o au urmatoarele

activitati economice :

- Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie –4846,735 tone/an

- Constructii – 1310,670 tone/an - Industria extractiva – 230,121 tone/an - Prelucrari chimice – 9865,99 tone /an Încărcarea cu substanţe minerale dată de reziduu filtrabil 155555,3674 tone/an,ponderea cea mai mare o au

urmatoarele activitati economice :

- Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie - 56705.841 tone/an

- Prelucrari chimice – 94054,783 tone/an

- Industria extrtactivă- 1254.952 tone/an şi Industria metalurgică– 1825.870 tone/an - Industria alimentara -302,861 tone /an - Alte activitati – 369,451 tone/an - Zootehnie – 586,543 tone/an Încărcarea cu nutrienţi, exprimată prin compuşi ai azotului (NO2, NO3, NH4), azot total şi fosfor total are o

importanţă deosebită pentru calitatea receptorilor naturali;

La cantităţile totale de 2015.587 tone azot total, 207.786 tone fosfor total, 892.912 tone azotaţi, 48.580 tone azotiţi

şi 2572.898 tone amoniu, aportul semnificativ a fost urmatorul: Din analiza încărcarilor celor 5 (cinci) indicatori

din bazinul hidrografic Olt, se observă că ponderea cea mai mare este in urmatoarele activitati economice:

- Captare şi prelucrare apă pentru alimentare: Ntotal – 1905.014, Ptot –189.162, NO3- 861.485, NO2-47.089, NH4-

61

2079.917

- Prelucrări Chimice: Ntotal – 62.234 , Ptot – 0.167 , NO3- 24.430, NO2-1.011, NH4- 341,508 - Zootehnie : Ntot.-24,351,Ptot.-12,843,NH4-112,997,NO2-0.447,NO3-5,411 Indicatorul substanţe extractibile a însumat 1527.48 tone /an - Captare si prelucrare apa pentru alimentare -1243.028 tone/an

- Prelucrari chimice – 239.695 tone/an

- Zootehnie – 15,273 tone/an

La indicatori precum fenoli, detergenţi sintetici, produse petroliere, ponderea la cantităţile totale o au

activitatiile urmatoare şi anume:

- din 82.1913 tone detergenti sintetici reprezintă cantitatea evacuată din activităţile de Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie, dar 79,7231 tone produs petrolier din activităţi de Prelucrări chimice;

- activitatea de Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie contribuie cu 1243.03 tone încarcarea de substante extractibile:

iv. Aspecte privind functionarea statiilor si instalatiilor de epurare investigate

Functionarea statiilor de epurare

Dintr-un total de 231 statii de epurare analizate s-a constatat ca 67 statii de epurare functioneaza corespunzator si 164 statii de epurare functioneaza necorespunzator.

La activitatea zootehnie, din 13 statii de epurare se constata ca 1 statie de epurare a functionat corespunzator, iar

12 statii de epurare au functionat necorespunzator.

La industria extractiva din 45 statii de epurare, 17 statii de epurare functioneaza corespunzator, iar 28 de statii de epurare functioneaza necorespunzator. La activitatea prelucrari chimice din 7 statii de epurare, , iar 3 statii de epurare functioneaza corespunzator si 4 statii de epurare functioneaza necorespunzator. La industria alimentara, din 22 statii de epurare, 12 statii de epurare functioneaza corespunzator iar 10 necorespunzator. La activitatea captare si prelucrare apa prin instalatii specializate dintr-un numar de 66 statii de epurare, 17 statii de

epurare functioneaza corespunzator iar 49 statii de epurare necorespunzator.

12. Repartizarea statiilor de epurare dupa treptele de epurare

Nr.

crt.

Staţii de epurare Trepte de epurare

Tipul staţiei Număr Primară (nr. SE) Secundară (nr. SE) Terţiară (nr. SE)

0 1 2**)

3 4 5

Urbane 167 107 60 -

Industriale 146 94 52 -

Individuale *) - - - -

Total 313 201 112 -

*) S-au luat în considerare doar acele folosinţe care evacuează apele uzate direct în emisar

**)2=3+4+5

62

Din 336 de evacuari : 12 evacuari sunt direct in emisar, fara statie de epurare.

Denumire Evacuare

POPASUL CASA ROMANEASCA

SC ZAHAR CORABIA SA - evacuare CET

SC COMPANIA DE APA OLT SA - SEDIU SECUNDAR DRAGANESTI-OLT - evacuare Dudesti

S.C. BAILE GOVORA S.A. STRANDUL SALUS

SC ELECTROCARBON SA SLATINA - evacuare 6

SC SMR SA Bals evacuare 2

SC COMPANIA DE APA OLT SA - SEDIU SECUNDAR DRAGANESTI OLT - evacuare Parcului

SC SMR SA Bals evacuare 1

UZINELE SODICE GOVORA Ciech Chemical Group SA

OLTCHIM SA CAMERA DE AMESTEC

SC ELECTROCARBON SA SLATINA - evacuare 0

SC COMPANIA DE APA OLT SA - SEDIU SECUNDAR PIATRA-OLT

J. DESCRIEREA POLUARILOR ACIDENTALE PRODUSE IN ANUL 2012

SINTEZA ANUALĂ Repository/SINTEZA PCA BH OLT.pdfElementelor biologice b. Elementelor fizico-chimice...

Documents

Transcript of SINTEZA ANUALĂ Repository/SINTEZA PCA BH OLT.pdfElementelor biologice b. Elementelor fizico-chimice...