II. SINTAXA PROPOZIŢIEI

1) În a treia propoziţie subordonată a frazei ,,Voi să arate de ce-i în stare.”, predicatul este:a) ce-i în stare;b) ce-i;c) -i;d) -i în stare.

2) În fraza ,,Vecinul avu bănuiala că aceste cuvinte nu sunt chiar atât de nevinovate cum s-ar fi putut înţelege din glasul cu care fuseseră rostite, dar trecu peste asta.” există: (Marin Preda)

a) un predicat nominal şi patru predicate nominale;b) două predicate nominale şi trei predicate verbale;c) trei predicate nominale şi două predicate verbale;d) patru predicate nominale şi un predicat verbal.

3) Subiectul propoziţiei ,,Mi-e frig.” este:a) ,,frig”;b) ,,mi”;c) neexprimat inclus;d) neexprimat subînţeles.

4) Subiectele propoziţiilor din fraza ,,La teatru vin şi din aceia care habar nu au de piesa ce se joacă.” sunt, în ordine:

a) ,,din aceia”, ,,care”, ,,ce”;b) ,,aceia”, ,,care”, ,,piesa”;c) ,,aceia”, subînţeles, ,,ce”;d) ,,din aceia”, ,,care”, ,,subînţeles”.

5) ,,Acela ce şi-n fericire Nu-şi pierde capul şi-i cinstit, — Cel ce rămâne umilit Când are avere şi mărire, — Şi-acel ce-şi ţine jurământul Şi faţă de duşmanii săi: Tu dă-mi tovarăşi pe-aceşti trei Şi-ţi biruiesc cu ei pământul.” (George Coşbuc)Prima propoziţie principală a frazei de mai sus are subiect:a) exprimat simplu;b) exprimat multiplu;c) neexprimat inclus;d) neexprimat subînţeles.

6) Indică predicatul propoziţiei ,,Obligaţia ta este de a-l proteja.”:a) este de a proteja;b) este de a-l proteja;c) este;d) este a proteja.

7) În fraza ,,Acela ce şi-n fericire Nu-şi pierde capul şi-i cinstit, —

Cel ce rămâne umilit Când are avere şi mărire, —

Şi-acel ce-şi ţine jurământul Şi faţă de duşmanii săi: Tu dă-mi tovarăşi pe-aceşti trei

1

Şi-ţi biruiesc cu ei pământul.” (George Coşbuc), există:a) trei predicate verbale şi patru predicate nominale;b) patru predicate verbale şi trei predicate nominale;c) cinci predicate verbale şi două predicate nominale;d) şase predicate verbale şi două predicate nominale.

8) În fraza ,,Copilul se dădea în vânt după îngheţată, făcea gură când nu o căpăta, dar bucuria lui era de nedescris când o primea.”, predicatele sunt:

a) ,,se dădea” - verbal; ,,făcea gură” - verbal; ,,căpăta” - verbal; ,,era de nedescris” - nominal; ,,o primea” - verbal;b) ,,se dădea în vânt” - verbal; ,,făcea gură” - verbal; ,,nu căpăta” - verbal; ,,era de nedescris” - nominal; ,,primea” - verbal;c) ,,se dădea în vânt” - verbal; ,,făcea gură” - nominal; ,,nu căpăta” - verbal; ,,era de nedescris” - verbal; ,,primea” - verbal.d)”se dadea”- verbal; „facea „ - verbal; „nu capata”- verbal; „era „-verbal; „primea”- verbal.

9) În propoziţia ,,Obrazul bărbatului era foarte bronzat de soarele acestei veri.”, există:a) trei atribute;b) patru atribute;c) cinci atribute;d) şase atribute.

10) În propoziţia ,,A poposit într-o casă spaţioasă, a unor oameni primitori, aflată lângă Braşov.”, există:

a) trei atribute;b) patru atribute;c) cinci atribute;d) şase atribute.

11) Atributul poate intra în relaţie cu fiecare dintre părţile de vorbire din seria:a) adjectiv, pronume, substantiv;b) adverb, pronume, substantiv;c) interjecţie verbală, pronume, verb la participiu;d) numeral, pronume, substantiv.

12) Cuvintele subliniate din enunţul ,,Eficienţa muncii fiecărei instituţii la ale cărei servicii apelăm reprezintă cartea ei de vizită.” sunt, în ordine:

a) atribut adjectival, atribut pronominal genitival, atribut pronominal genitival;b) atribut pronominal genitival, atribut pronominal genitival, atribut pronominal genitival;c) atribut adjectival, atribut pronominal genitival, atribut adjectival;d) atribut pronominal genitival, atribut pronominal genitival, atribut adjectival.

13) În enunţul ,,Maşina găsită nu fusese revendicată de nimeni.”, cuvintele subliniate sunt, în ordine:

a) predicat nominal, complement de agent;b) predicat verbal, complement de agent;c) predicat nominal, complement indirect;d) predicat verbal, complement direct, complement indirect.

14) În enunţul ,,Din albastru cerul s-a făcut roşu.”, există şi un:a) complement direct;b) complement indirect;c) atribut adjectival;d) predicat verbal.

2

15) În enunţul ,,Crivăţul din miazănoapte vâjâie cumplit.”, există, între alte părţi de propoziţie, şi:a) un complement;b) două complemente;c) un atribut şi un complement;d) două atribute.

16) Cuvântul subliniat din enunţul ,,Şoferul a cărui maşină ai avariat-o îţi cere să repari stricăciunile”, este:

a) subiect;b) atribut pronominal;c) atribut adjectival;d) fără funcţie sintactică.

17) Cuvântul subliniat din enunţul ,,Îl cunosc pe omul ce se vede în zare.” este:a) fără funcţie sintactică;b) subiect simplu;c) atribut pronominal;d) complement direct.

18) Cuvântul subliniat din enunţul ,,Îţi voi telefona cum voi avea timp.” este:a) fără funcţie sintactică;b) complement circumstanţial de mod;c) complement circumstanţial de timp;d) nume predicativ.

19) În propoziţia ,,<Istoria literaturii române de la origini până în prezent> a fost scrisă de G. Călinescu.”, subiectul este:

a) ,,Istoria”;b) ,,Istoria literaturii”;c) ,,Istoria literaturii române”;d) ,,Istoria literaturii române de la origini până în prezent”.

20) În fraza ,,De citit e uşor, de înţeles e mai greu, dar cine are cap reuşeşete.”, subiectele propoziţiilor sunt, în ordine:

a) exprimat (,,de citit”), exprimat (,,de înţeles”), nedeterminat, neexprimat (subînţeles);b) neexprimat (subînţeles), neexprimat (subînţeles), exprimat (,,cine”), neexprimat (subînţeles);c) exprimat (,,de citit”), exprimat (,,de înţeles”), exprimat (,,cine”), neexprimat (subînţeles);d) exprimat (,,de citit”), exprimat (,,de înţeles”), nedeterminat, nedeterminat.

21) În enunţul ,,Spera să rezolve cât mai repede treburile spre a nu întârzia la întâlnire.”, structura subliniată este:

a) complement circumstanţial de cauză;b) complement circumstanţial de scop;c) complement indirect;d) nume predicativ.

22) În enunţul ,,Mă duc la piaţă după târguieli.”, structura subliniată este:a) complement circumstanţial de loc;b) complement circumstanţial de scop;c) complement circumstanţial de mod;d) complement circumstanţial de cauză.

23) În fraza ,,Stăpâne, ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot, ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune cum te-am învăţat” (Ion Creangă), există numai:

a) subiecte neexprimate incluse;

3

b) subiecte neexprimate subînţelese;c) subiecte neexprimate incluse şi subiecte neexprimate subînţelese;d) subiecte exprimate şi subiecte neexprimate incluse.

24) Verbul subliniat din enunţul ,,Omul era încredinţat că toată viaţa are să colinde munte după munte, fiecare urmând a-i dezvălui farmece noi, secrete ce aşteptau să fie cunoscute şi o viaţă proprie.” intră în relaţie cu:

a) un complement direct;b) două complemente directe;c) trei complemente directe;d) patru complemente directe.

25) În propoziţia ,,Stai liniştit, omule!”, cuvântul ,,omule” este:a) complement direct;b) fără funcţie sintactică;c) subiect;d) complement indirect.

26) În fraza ,,Hai fiecare pe la casa cui ne are.”, cuvintele subliniate au funcţie sintactică de: a) complement circumstanţial de mod, subiect;b) predicat verbal, subiect;c) predicat verbal, atribut;d) predicat verbal, complement indirect.

27) În propoziţia ,,Şi ei au venit acasă o dată cu mine.”, există:a) un complement;b) două complemente;c) trei complemente;d) patru complemente.

28) În fraza ,,Aici s-au întrecut maşinile şi piloţii care au câştigat s-au bucurat de victoria obţinută.”, există:

a) un subiect multiplu, un subiect simplu şi un subiect neexprimat subînţeles;b) trei subiecte simple;c) un subiect multiplu, un subiect simplu şi un subiect neexprimat inclus;d) un subiect multiplu şi două subiecte neexprimate subînţelese.

29) În propoziţia ,,Mă gândesc a telefona.”, cuvântul ,,a telefona” este: a) complement direct;b) complement indirect;c) complement circumstanţial de scop;d) subiect.

30) În propoziţia ,,Lui Paul nu-i place îngheţata.”, există:a) un complement indirect;b) două complemente indirecte;c) trei complemente indirecte;d) patru complemente indirecte.

31) În propoziţia ,,Cumătra Irina schimba feţe-feţe.”, cuvântul ,,Irina” este:a) apoziţie;b) complement; c) subiect;d) nume predicativ.

4

32) Propoziţia ,,Râul Mureş străbate Ardealul de la est la vest.”:a) nu conţine atribute;b) conţine un atribut;c) conţine două atribute;d) conţine trei atribute.

33) În propoziţia ,,Stai cuminte, copile!”, subiectul este:a) exprimat simplu;b) neexprimat inclus;c) neexprimat subînţeles;d) nedeterminat.

34) În enunţul ,,A face zilnic mişcare şi a duce un trai cumpătat este a-ţi prelungi viaţa cu zece ani.”, verbele subliniate au funcţie sintactică de:

a) subiect multiplu, nume predicativ;b) subiect simplu, subiect simplu, subiect simplu;c) subiect simplu, subiect simplu, nume predicativ;d) subiect multiplu, complement circumstanţial de mod.

35) Cuvântul subliniat din fraza ,,Am obţinut ce am vrut.” este:a) complement direct;b) complement indirect;c) fără funcţie sintactică;d) subiect.

36) În fraza ,,Nu trebuie să te doară capul de asta.”, există, între alte părţi de propoziţie, şi un:a) complement de agent;b) complement circumstanţial de cauză;c) atribut pronominal; d) atribut adjectival.

37) În enunţul ,,Mânca la îngheţată până nu mai putea.” există şi un:a) complement direct;b) complement indirect;c) complement circumstanţial de timp;d) complement circumstanţial de mod.

38) Cuvântul ,,ei” din propoziţia ,,Pantofii ei eleganţi au costat mult.” este:a) fără funcţie sintactică;b) atribut adjectival;c) atribut pronominal;d) apoziţie.

39) Acordul predicatului cu subiectul este corect în propoziţia:a) Muntele şi valea sunt înzăpezite.b) Muntele şi văile sunt înzăpeziţi. c) Munţii şi văile sunt înzăpeziţi.d) Paul şi colegele sale au rămas mulţumite de notele obţinute.

40) În propoziţia ,,Îi ceruse adesea lui Emil informaţii despre unele subiecte de la facultate.”, există:

a) o parte de vorbire fără funcţie sintactică;b) două părţi de vorbire fără funcţie sintactică;c) trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică;d) patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică.

5

41) Precizează câte dintre propoziţiile următoare conţin părţi de propoziţie exprimate prin substantive în cazul D.: ,,El este nepot Mariei”. ,,Stai locului odată! ” ,,I-am scris lui Andrei, fiul meu”. ,,Rezultatul a fost conform aşteptărilor.”

a) una;b) două;c) trei;d) patru.

42) În propoziţia ,,În acea zi, Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament.”, există:a) un atribut şi două complemente;b) un atribut şi trei complemente;c) două atribute şi un complement;d) două atribute şi două complemente.

43) Indică numărul atributelor din versurile:”Cu mila-i nesfârşită,cerul/Clipirii voastre-nduioşate/I-a dat cea mai curată rază/Din sfânta lui seninătate.”(O.Goga)

a) cincib) şasec) şapted) opt

44) În enunţul : “ În urma alegerilor , a devenit preşedinte al ţării . “ , cuvântul “preşedinte “ are funcţia sintactică de :

a) subiectb) complement directc) nume predicativd) complement circumstanţial de mod

45) În enunţul : “ A iubi înseamnă a găsi fericirea noastră în fericirea altora . “ există :a) două atribute pronominaleb) două atribute adjectivalec) un atribut adjectival şi unul pronominald)un atribut pronominal si unul adverbial

46) În enunţul :” Copilul era , de ieri , uşor bolnav . “ , cuvântul “ uşor “ are funcţia sintactică de:a) atribut adjectivalb) nume predicativc) complement indirectd) complement circumstanţial de mod

47) Raportul de coordonare adversativă presupune :a) o opoziţie între noţiuni care se excludb) o opoziţie între doi termeni care nu se excludc) asociaţie între doi termenid) o concluzie

48) Pronumele reflexiv “ vă “ din enunţul “ Vă temeţi de probele sportive?.” este :a) subiectb) complement directc) complement indirectd) fără funcţie sintactică

49) În propoziţia “ Ţi-a fost foame . “ , pronumele “ ţi “ este :

6

a) atribut pronominalb) complement indirectc) fără funcţie sintacticăd) subiect

50) În fraza : “ S-au oprit lângă un râu / a cărui apă curgea lin “ , propoziţia atributivă este introdusă prin :

a) pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominalb) pronume relativ cu funcţia de atribut pronominalc) pronume relativ cu funcţia de complement indirectd) adjectiv relativ cu funcţia de atribut adjectival

51) În enunţul “Negrele-i plete alunecau în râuri pe umerii gingaşi.”, cuvântul “-i “ are funcţia sintactică de :

a) atribut adjectivalb) atribut pronominalc) complement indirectd) predicat nominal împreună cu adjectivul “ negrele-“

52) În enunţul “ Cât timp durează proba de istorie ?” , cuvântul “ cât “ este :a) atribut adjectivalb) atribut adverbialc) atribut pronominald) complement circumstanţial de mod

53) Sintagma “ a cui “ din enunţul “ A cui este această lucrare ? “ , are funcţia sintactică de :a) atribut adjectival b) nume predicativc) atribut pronominald) complement indirect

54) Primul cuvânt din enunţul : “ Adolescenţilor le plac melodiile vesele “ , are funcţia sintactică de :

a) atributb) complement directc) complement indirectd) subiect

55) În enunţul:”Adolescenţilor le plac melodiile vesele.”cuvântul”melodiile”are funcţia sintactică de:

a) atributb) complement directc) complement indirectd) subiect

56) În enunţul “ E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie “ , substantivul“ indiscreţie “ este :

a) atributb) complement directc) nume predicativd) subiect

57) În enunţul “Eu poate că am greşit .” ,cuvântul “poate “ este :a) complement circumstanţial de mod b) predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles

7

c) predicat verbal exprimat prin adverb predicativ d) predicat verbal exprimat prin verb predicativ

58) În propoziţia : “S-a comunicat la radio ştirea aceasta.”, subiectul este :a) inclusb) exprimatc) nedeterminatd) subînţeles

59) Subiectul nu poate fi exprimat prin:a) substantiv provenit din adjectivb) substantiv în vocativc) numeral cardinald) pronume posesiv

60) Cuvântul “ce” este subiect în enunţul: a) Ce ai citit?b) Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face.c) Nu mă interesează ce va deveni acest tânăr.d) Se ştie ce dificil este acest examen.

61) În enunţul: “E uşor a scrie versuri...” ( M.Eminescu ) ,verbul “a scrie “ este:a) complement directb) nume predicativc) predicat verbald) subiect

62) În propoziţiile: ”Neguri albe,strălucite/Naşte luna argintie...”şi “Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă...” ( M. Eminescu )

subiectele sunt:a) incluse;b) subînţelese;c) neguri,lacul;d) luna,nuferi.

63) În enunţul “ Nu mi-e foame, nu mi-e sete, / Ci mi-e dor de codrul verde... “ cuvintele “ foame” , “sete” , “dor” îndeplinesc funcţia sintactică de :

a) subiectb) nume predicativc) complement directd) complement circumstanţial de mod

64) În fraza: “ Drumeţii spuneau că este la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş , care e un om scurt ,gros ,şchiop de piciorul stâng ,rotund la faţă şi zâmbeşte totdeauna când vorbeşti cu el.” ( I. Slavici ),

există:a) 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimateb) 3 subiecte exprimate, 3 subiecte subînţelese şi 2 subiecte inclusec) 6 subiecte exprimate,1 subiect subînţeles ,1 subiect inclusd) 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţeles

65) În construcţiile: “Mi-e milă.” ,” Mi-e frică”:a) “ e milă” , “e frică “ sunt predicate nominaleb) “e” este predicat verbal, iar “ milă “ şi “frică” sunt subiecte

8

c) “e milă “,” e frică” sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbaled)” e mila „ este predicat nominal; „e” predicat verbal si „frica” este subiect

66) În fraza: “Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini ,dacă va fi ger iarna aceasta.” ,există :a) numai predicate nominaleb) numai predicate verbalec) un predicat verbal şi două nominaled) un predicat nominal şi două verbale

67) În fraza :” Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei, dacă n-ar fi izbutit.” (N. Iorga) ,sunt:

a) 3 predicate verbale, 1 predicat nominal incomplet,1 predicat nominalb) 3predicate verbale ,2 predicate nominale incompletec) 4 predicate verbale ,2 predicate nominale incomplete,1 predicat nominald) numai predicate verbale

68) În enunţul “Lupul haţ! pe ied de gât. “,interjecţia este:a) complement circumstanţial de modb) fără funcţie sintacticăc) predicat nominal cu verbul copulativ subînţelesd) predicat verbal

69) În versurile : “ Copilo, tu eşti gata / De-a pururea să plângi / Şi când eşti tristă , Doino, / Tu inima ne-o frângi “ (G. Coşbuc ) , substantivele “ copilo “ şi “ Doino “ :

a) sunt subiecteb) sunt atribute substantivale apoziţionalec) primul este subiect , iar al doilea nu are funcţie sintacticăd) nu au funcţie sintactică

70) În enunţul “Lupul haţ! l-a prins pe ied de gât.”cuvântul “haţ” este:a) complement circumstanţial de modb) predicat nominal cu verb copulativ subînţelesc) predicat verbald) fără funcţie sintactică

71) În enunţul: “Piatra pleosc! a căzut în baltă.” ,interjecţia este:a) complement circumstanţial de modb) fără funcţie sintacticăc) predicat nominal cu verbul copulativ subînţelesd) predicat verbal

72) “Cum”nu are funcţie sintactică în enunţul .a) Cum găseşti drumul când te rătăceşti?b) Cum îţi aşterni ,aşa vei dormi.c) Cum nu şi-a repetat , a luat notă mică.d) Cum ţi-ai petrecut vacanţa?

73) Sintagma “sunt admirate “ din propoziţia “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos.” se analizează sintactic astfel :

a) predicat nominalb) predicat verbalc) predicat verbal şi complement directd) predicat verbal şi complement circumstanţial de mod

74) În fraza: “Are ce să mănânce când are să-i fie foame.” , există :

9

a) 2 predicate verbaleb) 3 predicate verbalec) 4 predicate verbaled) 1 predicat verbal şi 1 predicat nominal

75) În fraza : “Are să mănânce când are să-i fie foame.” există:a) 4 predicate verbaleb) 3 predicate verbale şi 1 predicat nominalc) 1 predicat verbal şi 1 predicat nominald) 2 predicate verbale

76) În fraza: “N-a fost problemă, n-a fost situaţie, n-a fost moment politic pe care CUVÂNTUL să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei.” (M. Sebastian)”,există:

a) 1 predicat verbal şi 3 nominaleb) 1 predicat verbal şi 4 nominalec) 5 predicate nominaled) 5 predicate verbale

77) Există un predicat verbal în enunţul :a) Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti.b) Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor.c) Nu-mi este frică de nimeni.d) Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui.

78) În fraza: “Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă.” , există:a) un predicat verbal şi unul nominalb) un predicat verbal şi unul nominal incompletc) două predicate nominaled) două predicate verbale

79) Există predicat nominal în enunţul:a) Cine-i acolo?b) Cine-i lăudat?c) Cine-i omul acela?d) Cui îi este sete?

80) În fraza:” Augustus a fost înştiinţat;se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane; îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa, care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia.”, există :

a) 4 predicate verbale şi 3nominaleb) 5 predicate verbale şi 2 nominalec) 6 predicate verbale şi 1 predicat nominald) 7 predicate verbale

81) În fraza ”Dacă steaua cuiva este nefericită ,atunci calităţile lui nu plac altora: curajul lui pare sminteală , elocinţa -pălăvrăgeală , dărnicia-risipă , nobleţea –desfrâu , învăţătura-fleac.”(Cugetări persane), există:

a) 1 predicat verbal şi 2 nominaleb) 1 predicat verbal şi 6 nominalec) 2 predicate verbale şi 1 predicat nominald) numai predicate nominale

82) Există două predicate verbale în enunţul:a) Auzind vestea , copilul s-a bucurat mult.b) Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor.

10

c) Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli.d) Mi se pare că va ajunge campion.

83) În propoziţia: “ Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu.” , cuvântul “ celorlalţi” este:a) atribut adjectivalb) atribut pronominalc) complement directd) complement indirect

84) În enunţul : “ Poetul adevărat , cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii lui, nu moare niciodată” cuvântul “cel” este :

a) atribut adjectivalb) atribut pronominalc) fără funcţie sintacticăd) subiect

85) În enunţul: “Nu auzea nimeni gemetele soldatului rănit.” cuvântul “rănit” are funcţia sintactică de:a) atribut adjectivalb) atribut verbalc) complement circumstanţial de modd) predicat verbal

86) În fraza :”Sus ,în casele domneşti ,al căror lat acoperiş de şindrilă se-ntindea de jur-împrejur cu streşine lungi şi revărsate,stau cu o cucernică smerenie,împrejurul trupului împodobit al răposatului,toate căpeteniile ţării.;(Al.Odobescu), există:

a) 8 atributeb) 9 atributec) 10 atributed) 11 atribute

87) În versurile: “În cetăţuia ta de ape / Dorm cântecele noastre toate...”(O.Goga), cuvântul “ta” este :

a) atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul acuzativb) atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitivc) atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitivd) complement circumstanţial de loc

88) Sintagma “ contra curentului “ din enunţul : “ Înotatul contra curentului l-a epuizat . “ se analizează astfel :

a) atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitivb) complement circumstanţial de mod exprimat prin substantiv precedat de adverbc) complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ d) complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv

89) În enunţul : “ Veşnicul apelor murmur i se părea ruga unui clopot .” , cuvântul “ veşnicul “ este :

a) subiectb) nume predicativc) atribut adjectivald) atribut substantival

90) În enunţul : “ Nicio jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe “ ( T. Arghezi ), există :a) două atribute adjectivaleb) numai un atribut substantival

11

c) un atribut adjectival şi un atribut substantivald) un atribut pronominal şi un atribut substantival

91) În enunţul : “Oricărei fete îi place să se uite în oglindă . “ , cuvântul “ oricărei “ are funcţia sintactică de :

a) atribut adjectivalb) atribut pronominalc) complement indirectd) subiect

92) Există un atribut pronominal în enunţul :a) M-am dus să-mi văd feciorul .b) Mi-am amintit de întâlnirea de mâine .c) Mi-am cumpărat nişte cărţi .d) Mi ţi-l ia la scărmănat .

93) În enunţul : “ În băncile din spate erau câţiva elevi silitori .” , construcţia “din spate “ este :a) atribut adverbialb) atribut substantival prepoziţionalc) complement circumstanţial de locd) locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică

94) În enunţul : “ Se gândeşte la bunicii lui “ , sintagma “ la bunicii “ are funcţia de :a) complement directb) complement circumstanţial de locc) complement circumstanţial de scopd) complement indirect

95) Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale , forme neaccentuate , în cazul :

a) acuzativb) genitivc) dativd) nominativ

96) În fraza : “ Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2) / pronumele relativ determină :

a) atât propoziţia 1 cât şi substantivul “ sălciile “b) propoziţia 1c) substantivul “ ramuri “d) substantivul “ sălciile “

97) Complementul direct poate determina :a) un adjectivb) un verb intranzitivc) un substantivd) un verb tranzitiv

98) Cuvintele din propoziţia “ Stropirea copiilor cu apă de către colegii lor a fost interzisă .” , au , în ordine , următoarele funcţii sintactice :

a) subiect , atribut , atribut , atribut , atribut , predicat verbalb) subiect , atribut , complement indirect, atribut , atribut , predicat verbalc) subiect , atribut , complement indirect, complement de agent, atribut , predicat verbal ,complement de modd) subiect , atribut ,atribut , complement de agent, atribut , predicat verbal

12

99) Complementul nu poate determina :a) adjectivb) adverbc) pronumed) verb

100) În fraza : “ După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti , de pe Moldova , pornim înainte spre Moţca şi suim încet , încet codrul Paşcanilor . “(I.Creangă ) , există :

a) 4 complemente b) 5 complemente c) 6 complemente d) 7 complemente

101) Există un complement direct în enunţul :a) Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră. b) În depărtare , se văd câteva sate de munte .c) Nu vă bizuiţi pe acest băiat .d) Uneori , copiii îi supără pe profesori .

102) În fraza : “ La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns / Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins ?” (M. Eminescu ) , sintagma “înainte-mi “ se analizează sintactic astfel :

a) complement circumstanţial de locb) complement circumstanţial de loc + atribut pronominalc) complement circumstanţial de loc + complement indirectd) nu au funcţie sintactică , “înainte “ fiind prepoziţie , iar “ mi “ un dativ etic

103) Verbul “ a fugi “ poate fi regent pentru :a) atributeb) complemente de orice fel şi atributec) complemente circumstanţialed) complemente directe

104) Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria :a) pronume , adverb , conjuncţie , adverb relativb) substantiv , adjectiv , adverb , prepoziţiec) substantiv , interjecţie , numeral , pronume relativ d) verb , articol ,adjectiv , conjuncţie coordonatoare

105) În enunţul : “ Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ? “ , elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare :

a) adversativă b) conclusivăc) copulativăd) disjunctivă

106) Între complementele circumstanţiale de mod din enunţul : “ Acest elev răspunde ori foarte bine , ori foarte slab . “ se stabileşte un raport de coordonare :

a) copulativăb) adversativăc) disjunctivăd) conclusivă

13

107) În textele: 1) „Toamna este anotimpul meu preferat.”; 2) „Toamna se numără bobocii.”, cuvântul „toamna” este:

a) 1,2-substantiv, subiect;b) 1-substantiv, subiect; 2-adverb, complement;c) 1,2-adverb, complement;d) 1-adverb, complement; 2-substantiv, subiect.

108) În textele: 1) „Radu a ieşit primul din clasă, trântind uşa.” 2) „Radu a ieşit inginer.”, exista:

a) 1, 2-predicate nominale;b) 1, 2-predicate verbale;c) 1-predicat nominal; 2-predicat verbal;d) 1-predicat verbal; 2-predicat nominal.

109) În textul „Îl bănuia de a fi înţeles cu Paşa de la Silistra.” (I.Ghica), construcţia subliniată este:

a) complement indirect;b) complement circumstanţial de mod;c) complement direct;d) complement circumstanţial de cauză.

110) În enunţul „Nevenindu-mi a crede, am verificat din nou.”, cuvântul „a crede” este:

a) complement direct;b) complement indirect;c) subiect;d) complement circumstanţial de mod.

111) În propoziţiile „Vorbim de examen.”, „Ne pregătim de examen.”, cuvintele subliniate sunt:

a) ambele-complemente circumstanţiale de mod;b) ambele-complemente circumstanţiale de scop;c) (vorbim) de examen-complement indirect; (ne pregătim) de examen-complement circumstanţial de scop;d) ambele-complemente indirecte.

112) În propoziţia „Se cunoşteau de mici.”, cuvântul subliniat este:a) complement circumstanţial de cauză;b) complement indirect;c) complement circumstanţial de timp;d) complement circumstanţial de mod.

113) În propoziţia „Umbla după câştig.”, cuvântul subliniat este:a) complement circumstanţial de scop;b) complement indirect;c) complement circumstanţial de mod;d) complement circumstanţial de cauză.

114) În propoziţia „De prea mult alergat a obosit.”, „De … alergat” este:a) complement indirect;

14

b) complement circumstanţial de cauză;c) complement circumstanţial de timp;d) complement circumstanţial de mod.

115) În propoziţia „De căldură-i trec genunchii de gură.”(Folclor), „De căldură” este:

a) complement circumstanţial de mod;b) complement circumstanţial de timp;c) complement circumstanţial de scop;d) complement circumstanţial de cauză.

116) În enunţul „Copiii erau ajutaţi şi îndrumaţi în permanenţă.”, există:a) două predicate nominale;b) două predicate verbale;c) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu; d) un predicat verbal şi unul nominal.

117) În propoziţia „Privirea-i strălucitoare s-a aţintit asupra mea”., cuvântul subliniat are funcţia sintactică de:

a) atribut pronominal în dativ;b) atribut adjectival;c) atribut pronominal genitival; d) complement indirect.

118) În propoziţia „Trei dintre ei au câştigat.”, cuvântul subliniat are funcţia sintactică de:

a) complement indirect;b) atribut pronominal prepoziţional;c) complement circumstanţial de mod comparativd) subiect

119) În propoziţia „Drumul spre Iaşi a fost plin de peripeţii.”, cuvântul subliniat are funcţia sintactică de:

a) atribut substantival prepoziţional;b) complement circumstanţial de loc; c) complement indirect;d) complement de agent.

120) În propoziţia „Colegul din faţă se numeşte Răzvan Popescu.”, „din faţă” îndeplineşte funcţia sintactică de:

a) atribut substantival prepoziţional;b) atribut adverbial;c) complement circumstanţial de loc;d) atribut adjectival.

121) În propoziţia „Ne-a dat mult de scris pentru mâine.”, „de scris” îndeplineşte funcţia sintactică de:

a) complement direct;b) complement indirect;c) complement circumstanţial de scop;

15

d) subiect.

122) În propoziţia „De spaimă, am început să tremur.”, cuvântul subliniat este:a) complement circumstanţial de cauză;b) complement circumstanţial de timp;c) complement circumstanţial de scop;d) complement indirect.

123) În propoziţiile: 1. S-a repezit asupra copilului.2. Asupra oraşului s-a lăsat întunericul., cuvintele subliniate îndeplinesc funcţia

sintactică de:a) complemente circumstanţiale de loc;b) complemente indirecte;c) 1-complement indirect; 2-complement circumstanţial de loc,d) 1-complement circumstanţial de loc; 2-complement indirect.

124) În propoziţia „S-a săturat bătând la uşi.”, cuvântul subliniat îndeplineşte funcţia sintactică de:

a) complement circumstanţial de cauză;b) complement indirect;c) complement circumstanţial de timp;d) complement circumstanţial de mod.

125) În propoziţiile: 1. Stai locului !2. Aşterne-te drumului !, cuvintele subliniate îndeplinesc funcţia sintactică de:

a) complemente circumstanţiale de loc; b) complemente indirecte;c) complemente circumstanţiale de mod;d) 1-complement circumstanţial de loc; 2-complement indirect.

126) În construcţiile:„Contează pe colegi.”; „Mizează pe ei.”; „Se bizuie pe noi.”; „Se înfurie pe ele.”; „Se răzbună pe duşmani.”; „Este invidios pe ei.” S-a supărat pe toţi.”; „Este gelos pe ceilalţi.”, determinantul subliniat este:a) complement indirect;b) complement direct;c) complement circumstanţial de loc;d) subiect.

127) În construcţiile:„Îmi trebuie o carte.”; „Îmi convine situaţia.”; „Îmi ajunge un necaz.”; „Nu-mi merg afacerile.” „Nu-mi strica puţină odihnă.” „Îmi scapă din vedere esenţialul.” , cuvintele subliniate îndeplinesc funcţia de:a) complement direct;b) subiect;c) complement de gen;d) subiect sau complement, topica menţinând ambiguitatea..

16

128) În enunţul :De citit e interesant., cuvintele subliniate au funcţia sintactică de:a) nume predicativ;b) subiect;c) complement direct;d) complement indirect.

129) În enunţul :Urât mi-a fost în viaţa mea omul viclean., cuvântul subliniat are funcţia sintactică de:

a) subiect;b) complement direct;c) nume predicativ;d) complement indirect.

130) În enunţul: Cerul vărsa asupra pământului o ploaie de foc., cuvintele subliniate au funcţia sintactică de:

a) atribut substantival prepoziţional;b) complement circumstanţial de loc;c) complement circumstanţial de scopd) complement indirect.

131) În enunţul: Nu contez pe nimeni în această situaţie., cuvintele subliniate au funcţia sintactică de:

a) complement direct;b) complement indirect;c) complement circumstanţial de loc;d) complement circumstanţial de mod.

132) În enunţul: Ajungând acasă, am dat un telefon la serviciu., cuvintele subliniate au funcţia sintactică de:

a) complement circumstanţial de timp;b) complement circumstanţial de mod;c) complement circumstanţial de cauză;d) complement circumstanţial de scop.

133) În enunţul: Pentru a ajunge mai repede acasă, am luat un taxi., cuvintele subliniate au funcţia sintactică de:

a) complement circumstanţial de cauză;b) complement circumstanţial de scop;c) complement indirect.;d) atribut verbal.

134) În enunţul: Mi-am strâns în grabă lucrurile şi am plecat., cuvântul subliniat este:

a) complement indirect;b) atribut pronominal;c) atribut adjectival;d) fără funcţie sintactică

17

135) În enunţul: Întorcându-mă în oraşul natal, m-am întâlnit cu prietenii., cuvintele subliniate au funcţia sintactică de:

a) complement circumstanţial de cauză;b) complement circumstanţial de timp;c) complement circumstanţial de mod;d) complement indirect.

136) În enunţul: Ne-a dat de rezolvat la fiecare altă temă., cuvintele subliniate au funcţia sintactică de:

a) complement indirect;b) complement direct;c) complement circumstanţial de mod.d) atribut verbal.

137) În enunţul: Copiii săreau în sus de bucurie., cuvintele subliniate au funcţia sintactică de:

a) complement indirect;b) complement circumstanţial de cauză;c) complement circumstanţial de scop.d) complement de agent.

138) În enunţul: Am uitat acasă, din grabă, şi cartea, şi caietul., cuvintele subliniate au funcţia sintactică de:

a) complement circumstanţial de mod;b) complement circumstanţial de cauză;c) construcţie incidentă;d) complement indirect.

139) În enunţul: În văzduh era o mireasmă de flori de tei., predicatul este:a) era o mireasmă;b) era;c) era mireasmă;d) era de flori.140) În enunţul: Nu mai poate de obosit., cuvintele subliniate au funcţia sintactică

de:a) complement indirect;b) complement circumstanţial de mod;c) complement circumstanţial de cauză.d) complement direct.

18