8/3/2019 Sintaxa Discursului Jurnalistic-elena Ungureanu

1/4

Sintaxa discursului jurnalistic

Discursul inglobeaza numai formele vorbite si/sau dialogice ale limbii, pe cand textul estedomeniul formelor scrise si /sau monologice

Discursul este definit ca o unitate de nivel transfrastic, pe cand textul poate fi construit si dintr-osingura unitate sintactico- semantica, fara ca aceasta sa aiba in mod obligatoriu structura unei

propozitii.

Discursul este actualizarea textului , aceasta fiind conceput k o constructa.Notiunea de discurs este definita eterogen fie ca expunere pe o tema politica fie k text careformeaza o unitate destul de completa , caracterizata priontr-o puternica coeziune.

In pragmatica , textul este definit k o secventza lingvistica scrisa sau vorbita , formand o unitatecomunicationala , fie ca sa se are in vedere o o insusire de fraze, o singura fraza sau un fragmentdintr-o fraza

Britanicul Jhon Austin propune o analiza a textului prin rapoarte la 2 fenomene logice : constantivsi performativ.El face distinctie intre enuntiile de tipul :"iarba este verde, soarele straluceste" careconsta intr-un fapt deja existent , si enunturi de tipul "promit sa vin , te astept acasa " care sunt

propozitii performative , deoarece realizarea lor depinde de o serie intreaga de conditii.Propozitiile constatative sunt descriptive , in timp ce propozitiile performative reprezinta actiunipe care vorbitorii le realizeaza sau nu .In procesul comunicarii sunt implicati 2 factori

-un agent (cel care initiaza actiunea si un-beneficiar(care beneficiaza de actiunea initiata )Acestia pot emite /percepe o infintare de propozitii constatative /performative.

Tipuri de discurs

-discursul monologic- sunt forme ale discursului centrat asupra emitatorului-discursul dialogic- discursul adaptat la destinatar.

Discursul momologic este o inlantuire de enunturi si de dimensiuni ample, emise de la un locutorcare se adreseaza unui auditoriu.Formele de manifestere ale discursuluji dialogic sunt diverse:1.solilocviul-- monolog formulat in prezenta sau absenta unui recepror , corespunzandmonologului interior2.discursul monologic propriu- zis, destinat unui auditoriu cu intentia de a fi receptat.3.discursul narativ cu 2 forme :--monologul interior, ca frma de vorbire adresata , destinat unui grup de receptori caracterizatprin stil direct--ca forma de vorbire neadresataDiscursul dialogic consta intr-o secventa de replici , produse alternativ de cel putin 2 emitatoricare se adreseaza unu altuia .

In cazul discursului dialogic se impune respectarea celor 2 principii fundamentale :principiulcooperarii , care se manifesta sub forma calitatii si manierismului si principiul politetii , bazat peacord de diplomatie , pe generozitate

Tipuri de discurs

1.Tipul narativ care este axat pe desfasurarea temporala si cauzalitate2.Tipul descriptiv , determinanad o desfasurare spatiala3.Tipul expozitiv care este asociat analizei si sintezei reprezentarilor4.Tipul instructiv, inclinand spre actiune

8/3/2019 Sintaxa Discursului Jurnalistic-elena Ungureanu

2/4

5. Tipul argumentativ , centrat pe o luare de pozitie

Comunicarea presupune existenta unui locutor( emitator ) , care cunoaste si emite mesajul siunuia sau mai multor co-locuitori( receptori ) care primeste/ primesc si asimileaza / nu asimiliazainformatia primita. Intre cei 2 factori , prezenti in procesul comunicarii , se stabileste un fenomende influentare permanenta si reciproca cae devine posibila numai in conditiile in care mesajulemis se inscrie in sfera de interes a emitatorului cat si a receptorului .Continutul mesajului se concretizeaza prin fraza si prin continut .Semnul fiind considerat unitate esentiala a limbii , in timp ce fraza este unitatea de baza adiscursului si unitatea lingvistica abstracta care da expresie enuntului.

Enunt.

Enuntul este produsul enuntarii , domeniul de manifestare a creatiei lingvistice a indivizilorDiscursul se caracterizeaza prin istoricitate si subiectivism pentru ca poarta amprentasubiectivismului celui care comunica.Daca discursul este doar conceput , dar nu este emis , analiza de orice fel devine inposibil derealizat. Procedura discursului care prezinta interes pentru emitator si receptor devenindcomunicational.Interpretareea pragmatica a discursului permite incadrarea informatiei intr-un cntext cunoscut ata

celui care emite cat si celui/celor care il receptioneaza.

Interpretarea pragmatica a discursului.

Obiectul de studiu al lingvisticii structurale este limba conceputa ca un sistem de semna in caresemnul este elementul fizic fundamental.Un important asociat cu importanta sa sugereaza in mintea vorbitorului doar ideea abstracta anotiunii obiectului denumit , neglijandu-se detaliile care dau determinare semnului.Semnificantul"casa" asociat semnificativului "casa", denumeste notiunea abstracta de a "locui" si atat.Nivelul pragmatic priveste discursul ca fenomen actional si interactional in procesulcomunicarii.Sarcina principala a pragmaticii este acea de a descrie interpretarea completa a unuienunt , pornind de la interpretarea partiala a frazei pe care o furnizeaza lingvistica.Procesul de analiza lingvistica a enuntului " batranul duce o poarta " batranul poate fi subiectul ,

duce - verbul predicativ si poarta complementul direct.In cea de a 2 a inerpretare subiectul poate fi substantivul duce precedat de adjectivul calificativbatranul , verbul predicat , poarta si complementul direct O.

Sintaxa traditionala

Sintaxa este considerata o parte a gramaticii care cuprinde regululile privitoare la imbinareacuvintelor in propozitii si fraze.Subiectul este definit drept partea de propozitie care arata cinesavarseste actiunea exprimata de un verb sau cui i se atribuie o stare sau o insusire desemnatade numele predicativ.Definitia subiectului exclude posibilitatea de a socoti verbele la moduri nepersonala ,dreptsubiecte , pentru ca acest tip de verbe nu desemneaza persoane sau lucruri.Definitia predicatului exclude posibilitatea ca adverbele si locutiunile adverbiale predicative , de

tipul..fireste, de sigur, fara indoiala , cu siguranta , fara doar si poate , etc, sa fie consideratepredicate , pentru ca aceste adverbe si locutuni nu exprima stari atributive cuiva si cu atat maiputin actiuni .

O analiza succintaa definitiilor date de sintaxa traditionala1 relatia sintactica intre subiect si predicat nu poate fi nici e coordonare , nici de subordonare2 verbul copulativsi numele predicativ se afla intr-o relatie de reciprocitate , deductibila chiar si insituatiile de absenta a unuia dintre cei 2 termeni.

8/3/2019 Sintaxa Discursului Jurnalistic-elena Ungureanu

3/4

3 definitia data relatiei de coordonare , drept raportul dintre 2 sau mai multe unitatzi sintacticecare staupe plan , in sensul ca sunt fie tate principiile , foe toate subordonate aceluias elementregent, nu corespunde realitatii lingvistive.

Secvente de discurs.

Discursul este u act de comunicare prin care emitatorul construieste o reprezentare asupra uneirealitatzi , dirijata spre o retzea socio-istorico-culturala , care poate fi acceptabila , dezvoltata souinfirmata.Exista sitautii de cominicare in care informatia se desfasoara insa pe 2 sau mai multe planuri."am cumparat cartea care stiu ca ti-a placut . secventa stiu ca se inscrie intr-un plan subiectiv alcomunicarii propriuzise , pentru ca vorbitorul intervine , motivandu-si informatia primara.Secventa stiu ca poate fii considerata constructie incidenta din mai multe motive

-pronumele relativ "care " este subiectul propoztiei subordonate atributive "care ti-ai placut " siare rol de element de relatie in fraza.-atributiva are ca element regent substantivul "cartea"-prin contragere , atributiva devine atribut adjectival ce determina adjectival ce detrminasunstantivul "cartea"

Autoarea Mioara Avram defineste constructiile incidente drept "construcii nelegate sintactic derest care reprezinta o comunicare marginala de sine statatoare , aflata pe alt plan fata decomunicarea de baza "Acestea pot fi cuvinte unice sau imbinari de cuvinte si constituie de obicei propozitii-principale sisecundare- mai rar grupuri de propozitii.Elena Ungureanu considera ca incidenta este o"comunicare primara , aflata intr-un plan subiectiv in ansamblul unui enuntz complex indeplintadin punct de vedere sintactic,dar dar coerenta contextual prin referirea pe care aceasta o face lao parte a comunicarii primare propriu-ziseIntelegerea unui mesaj nu duce doar la indentificarea cuvintelor din care este format.Probabil vine ploaia vom distinge 2 planuri informationaleunul al comunicarii primare ...vine ploaia care se inscrie in planul informatiei obiective si altulsubiectiv probabil prin care vorbitorul isi exprima parerea in legatura cu informatia primara ,formula modalizatoare , ea insasi predicat , avand rolul de subiectivare a informatiei.

Incidenta nu poate fi interpretata ca "relatie " In aceasta situatie se afla gruparile nominaleprepozitionale cu valoare adverbiala ,care functioneaza ca predicate logice.

Capitolul 4Coeziune si coerenta discursiva

Cand se vorbeste despre interpretare se face referire la procesul prin care se atribuie unui enunto anumita valoare , care este cea comunicateSintaxa care studiaza relatiile si modurile de combinare dintre semne , sematica , avand ca obiectde studiu relatia dintre semne si obiectele lumii si pragmatica , disciplina care se ocupa derelatiile dintre semne si utilizarii lor.

Coerenta discursivaCoerenta este un fenomen specific discursului care se instituie prin relatii de sens determinate denatura comunicativa a limbajului , de latura lui cognitiva, de calitatea emitatorului pentru carediscursul devine un instrument in atingerea unui scop.Relatia fundamentala dintre discurs sideschiderea catre lume sau de catre celalalt se bazeaza pe coerenta.Coerenta discursiva inseamna a evalua comportamentul interlocutorului care deduce , prinrationament, o idee din alta , ajunge la o concluzie clara si logicaA spune despre un discurs ca este coerent inseamna a accepta ca nu evenimentul in sine esteimportant , ci semnificatia si forta ilocutionara asupra receptorului/receptorilor.

8/3/2019 Sintaxa Discursului Jurnalistic-elena Ungureanu

4/4

Discursul va actiona ca un stimul asupra emotiilor si dispozitiilor afective ale interlocutorilor,influentandu-i.

Coeranta referantiala are rolul de a studia raporturile dintre expresiile conferentiale ale unuidiscurs , coerenta tematica are in vedere problema obiectului discursului , a ceea ce se spunedespree un anume lucru in discurs.Metaregula sau regula regulilor se refera la :repetitie, progresie, noncontradictie si relatie.Metaregula de repetitie are in vedere idea conform careia un text este coerent in conditiile in careacesata conditie in dezvoltarea sa lineara elementele cu recurenta strictaEx. Dupa trei ore de audieri s si-a mai pierdut din surasul cu care venise.El a declarat ca a luatact de acuzatiile care ii sunt aduse in dosarMetaregula de progresie urmareste ca dezvoltarea discursului sa fie insotita de un aport semanticmereu inoit.de noncontradictie este o extensie a regulei de progresie in sensul ca pastrarea corenteidisursive trebuie sa aiba in vedere ca dezvoltarea sa san u introduca nici un element exprimatsau presupus de o ocurenta anterioara.Ex.mihai a plecat de acasa .El s-a dus la biblioteca sa imprumute o carte.De relatie are in vedere legatura dintre faptele lumii reprezentate in discurs.Aceasta regula faceca trimiterea la congruenta , relatia evenimentelor, actiunilor , starilor evocate in secventele

anterioare , cu cele care urmeaza s fi enuntate.Mihai este bolnav`fiindca a racitMihai este racit, darn u are febra

Anafora si deixix in discurs

Coeziunea reprezinta transformarea unui set de enunturi cu tema comuna intr-un discurs receptatsi acceptat decatre destinatar/destinatari

Suprimarea unor ,marcilegislative dintr-un discurs afecteaza receptrea inteligibila a acestuia .Ex.Am pierdutcartea pe care mi-a dat-o

Aceste marcilingvistice , indici sau instructiuni joaca unbrol important in intelegerea simemorizarea textelorAnafora face trimitere la context, la vecinatatea unei expresii in enunt si in enunturile precedenteale unui locutorin timp ce deicticele face referinta la situatia unui discurs ,la ansamblul decircumstante defactura extralingvistica de genul: localizare spatio-temporala , indentificareaemitatorului, si tema discursului.