Singur împotriva tuturor de Gorj · PDL-ului ºi ai altor partide care încearcã sã le ia ochii,...
12
Puºcãriabilul Surupãceanu cerºeºte imunitate Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Singur împotriva tuturor • Anul IV•Numarul 219 (290) • 8 - 14 noiembrie • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare luni de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj Viºoianu reprezintã interesele oligarhilor ruºi Ponta - de sub fusta lui Nãstase, sub patrafirul lui Cârciumaru Deputatul Victor Ponta poposeºte mai des pe plaiurile gorjene de când cu campania electo- ralã, nu de alta dar ar mai vrea patru ani de zile sã taie frunzã la câini prin Parlament ºi sã ne mai viziteze din când în când fluturându-ºi buletinul de Baia de Fier ºi asigurându-ne cã în sufletulul lui este gorjean. Cum activitatea sa parlamentarã nu e destul de consistentã cã sã convingã, Ponta apeleazã la tertipuri penibile ºi mincinoase, ba pozându-se cu notorietãþi ale judeþului ce reprezintã partidul din care face parte, ba asumându-ºi merite care nu-i aparþin. pag 7 pag 4-5 pag 3
Transcript of Singur împotriva tuturor de Gorj · PDL-ului ºi ai altor partide care încearcã sã le ia ochii,...
PuºcãriabilulSurupãceanucerºeºteimunitate
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul IV•Numarul 219 (290) • 8 - 14 noiembrie • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Viºoianu reprezintãinteresele
oligarhilor ruºi
Ponta - de sub fusta luiNãstase, sub patrafirul
lui CârciumaruDeputatul Victor Ponta poposeºte mai des pe plaiurile gorjene de când cu campania electo-
ralã, nu de alta dar ar mai vrea patru ani de zile sã taie frunzã la câini prin Parlament ºi sã nemai viziteze din când în când fluturându-ºi buletinul de Baia de Fier ºi asigurându-ne cã în
sufletulul lui este gorjean. Cum activitatea sa parlamentarã nu e destul de consistentã cã sãconvingã, Ponta apeleazã la tertipuri penibile ºi mincinoase, ba pozându-se cu notorietãþi ale
judeþului ce reprezintã partidul din care face parte, ba asumându-ºi merite care nu-i aparþin.
pag 7
p a g
4-5
pag
3
Scandal de Gorj8 noiembrie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
Director
Redactor ºef
TehnoredactareClaudiu Rada
Redactori
www.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Calea Eroilor - Hotel Gorj, et.11, cam 1101-1102Tel: 0253-222010; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian [email protected]
Mihai [email protected]
Daniel [email protected]
Neli [email protected]
Claudiu [email protected]
Tiparul executat de SilPacino Râmnicu Vâlcea
Claudiu [email protected]
Piaþa informaþionalã din Gorj e aglomeratã în aceastã perioadã cuo mulþime de date care mai de care mai interesante: candidatul cutarea fãcut nu ºtiu ce fapte reprobabile, contracandidatul sãu îl dezaprobãºi promite cã dacã va fi ales el nu va face aºa ceva, ziariºtii sunt maiactivi ca niciodatã, care pro, care contra ºi, în sfârºit, a datDumnezeu, ºmenarul Liviu Andrei a fost schimbat de la cârmaInspectoratului ªcolar Gorj. Dar nu-i nimic, speranþa lui cã va rãmâne„cineva” nu moare, deocamdatã, fiind ºi el unul dintre ogarii care aluat startul electoral. Nici nu-mi imaginez ce s-ar putea întâmpla dacãAndrei ar ajunge parlamentar. E adevãrat are nevoie având în vederecare este activitatea sa infracþionalã, dar pentru judeþ ar fi o alegerefoarte proastã. Nu cã ar fi singura pentru cã mai sunt ºi alþii care s-arnãpusti cu o foame patologicã asupra ciolanului puterii, unii dintre eiau mai fãcut-o ºi ar mai face-o o datã cu mare plãcere, chiar dacãprivesc în urmã ºi realizeazã cã judeþul nu s-a ales cu nimic de peurma acitivitãþii lor parlamentare. Dar ce conteazã ei au ieºit pe profit,iar populaþia le mai e datoare cu încã un vot, în opinia lor. Eu sperînsã ca votanþii sã discearnã bine ºi sã elimine dintre reprezentanþiijudeþului în Parlament veneticii ºi hoþii PSD-ului, escrocii ºi profitoriiPDL-ului ºi ai altor partide care încearcã sã le ia ochii, în campanie,cu promisiuni deºarte. Nu vreau sã fiu înþeles greºit, de exemplu,PSD, are ºi candidaþi meritouºi, dar mult prea puþini. În aceeaºisituaþie se aflã ºi alte partide, cu excepþia PD-L-ului, la care am foartemari rezerve.
Deja se vorbeºte de ºpãgi electorale, care nu ne sunt strãine încãdin campania pentru locale când unii primari au ajuns în funcþie, deºitoatã lumea ºtia cã-s hoþi, pentru cã ºi-au plãtit votul. Electorii, cares-au bucurat atunci pentru 100 de lei ºi o gãleatã, înjurã acumprintre dinþi când trece primarul cu noul lui Touareg, cumpãrat la abiao lunã dupã ce ºi-a câºtigat mandatul. N-ar fi cazul sã ne maibucurãm la 100 de lei la care vom plãti „dobândã” patru ani de zile.De ce plângã mama când poate sã plângã mã-sa cã fi-su ºi-apierdut imunitatea, banii pe chirie ºi toate beneficiile, sau cã nu le-acâºtigat deloc.
La cerºit de imunitate
Petrom va reduce sâmbătă, cu
şase bani pe litru, preţurile
carburanţilor, după ce la începutul
săptămânii a operat o reducere
similară.
Astfel, benzina Premium fără
plumb 95 va costa 3,25 lei, Top
Premium fără plumb 99+ va avea un
preţ de 3,58 lei, OMV Carrera 95 de
3,35 lei, iar OMV Carrera 100 va
costa 4,02 lei.
În cazul motorinelor,
sortimenteleTop Euro Diesel 4 şi
Euro Diesel 4 vor putea fi
cumpărate cu 3,64 lei, respectiv 3,56
lei, în timp ce OMV Sprint Diesel va
fi comercializat la preţul de 3,69 lei
pe litru, iar OMV Premium Diesel la
3,97 lei.
Conform strategiei de preţuri a
Petrom, în staţiile companiei tarifele
pot varia cu până la 5% în plus sau
în minus.
Petrom are cea mai extinsă reţea
de benzinării dintre companiile
petroliere de pe piaţa românească,
formată din aproximativ 450 de
staţii.
Compania este controlată de
grupul austriac OMV.
Petrom reducepreþurilecarburanþilor
Scandal de Gorj8 noiembrie 3
Claudiu [email protected]
PSD îºi protejeazã sponsorii!
PuºcãriabilulSurupãceanuvrea imunitate
Unul din principalii
sponsori ai PSD Gorj,
Mugurel Surupăceanu, a
„prins” lista pentru aceste
alegeri în principal datorită
influenţei lui Victor Ponta la
vârful partidului. Se ştie, de
altfel, că Ponta conduce
filiala judeţeană a PSD,
Florin Cârciumaru şi Ion
Călinoiu acceptând, tacit,
situaţia.
Apariţia lui Surupăceanu
ca şi candidat la deputăţie
nu i-a surprins pe
cunoscători, dar a stârnit
oarece controverse în rândul
social democraţilor. „Buze
roşii”- aşa cum îl numesc
unii colegi de partid- a
contribuit substanţial la
fondurile PSD aşa că trebuia
răsplătit într-un fel. Însă,
Surupăceanu are şi destule
belele penale, două dosare
aflându-se deja la DNA în
cercetare, şi e disperat să
capete imunitate
parlamentară, de preferat în
locul zăngănitului de cătuşe.
Mega afacerile cercetate
de DNA, care îl fac pe
Surupăceanu puşcăriabil
sunt: plasarea a două utilaje
vechi, de peste 27 de ani, la
EM Jilţ, pentru care CE
Turceni a plătit peste 7
miliarde de lei vechi firmei
VORON TRANS din Mediaş
şi la Romsilva, în urma
căreia SC Eufrat SRL,
administrată de omul său de
casă, Florin Bogdan Stanciu,
a încasat 294.330 USD, adică
8,7 miliarde de lei vechi. Este
posibil ca procurorii
bucureşteni să fi extins
cercetările şi în cazul celor
3,5 miliarde de lei vechi
câştigate de o altă firmă a lui
Surupăceanu, într-o singură
zi, din două contracte pentru
furnizarea unor obiecte de
mobilier Complexului
Turceni.
Conspiraþia tãcerii (V)
Am vrut sãmã sinucid!
PSD Gorj vrea sã trimitã în Parlamentul Românieiun personaj extrem de dubios prin prisma
anturajului, afacerilor penale cu bani publici pe carele-a derulat de-a lungul timpului ºi „relaþiilor” sale
în diferite sfere de influenþã din judeþ. MugurelSurupãceanu, cãci despre el este vorba, a bãgat doi
oameni în puºcãrie, iar al treilea plãteºte ºi acumdin pensie pentru afacerile pãguboase tolerate
firmelor „afaceristului” social democrat.
În ultimele numere am relatat doar câtevaaspecte care au condus la reþinerea mea, în
urmã cu opt ani, în urma unei delaþiuni ordinarea candidatului PSD la deputãþie, Mugurel
Surupãceanu. Povestea continuã cu episodulprelungirii mandatului de arestare ºi a
calvarului în Spitalul Penitenciar Jilava...
După primele cinci zile
de arest eram epuizat fizic,
pentru că nu mâncam
nimic, dar mai ales psihic.
În primele zile de infern am
fost chiar optimist. Îmi
venea să râd de eforturile
disperate ele şefilor
poliţiştilor şi procurorilor
de a mă înfunda. După
prima zi, dar mai ales după
ce procurorul Moţa m-a
executat cu primele cinci
zile de arest, mi-am dat
seama că Mafia, despre care
scrisesem de atâtea ori în
ziar, găsise în Surupăceanu
delatorul potrivit, cu care
concepuse un plan perfect
pentru anihilarea mea ca
om şi ca ziarist.
Episodul în care şeful
poliţiei mi-a cerut să-i torn
pe cei care ne ofereau
informaţii în schimbul
libertăţii mele mi-a întărit
convingerea că, până la
judecată, nu mai era cale de
scăpare.
Celula arestului îmi
dădea o stare cu care nu mă
mai
confruntasem
niciodată până
atunci: voiam să
mă sinucid!
Aveam 25 de
ani şi nu am avut
curajul, am fost
un laş! Asta m-a
costat a doua zi
încă 25 de zile de
arest. Procurorul
Moţa mi-a dat să
semnez mandatul
într-unul din
birourile poliţiei,
neavând curajul
să mă mai cheme
la parchet pentru
a evita, un nou
protest al ziariştilor legaţi cu
lanţuri. În tot acest timp,
ascultam la radio acţiunile
colegilor solidarizaţi cu
mine. Episodul în care
aceştia au mărşăluit cu
lumânări aprinse, pe străzile
oraşului, de la poliţie până
la parchet, m-a impresionat
profund.
De ziua mea am fosttransferat la Spitalul
Penitenciar JilavaAl treilea şoc în doar
şase zile a fost prea mult
pentru boala incurabilă de
care sufăr. Reţinerea,
primul mandat de arestare,
pentru 5 zile şi prelungirea
acestuia cu încă 25 au făcut
ca psoriazisul să devină
extrem de agresiv, să-mi
afecteze până şi mobilitatea.
Evoluând foarte repede, am
ajuns ca într-o săptămână,
aproape să nu mă mai pot
mişca. Mă dureau toate
articulaţiile iar nopţile
deveniseră coşmar chiar şi
pentru colegii de celulă
care nu puteau dormi din
cauza gemetelor mele de
durere. Situaţia a fost
observată destul de rapid
de medicii arestului care au
luat hotărârea de a mă
trimite la spital la Jilava-
Bucureşti.
M-au anunţat că voi fi
dus cu salvarea chiar de
ziua mea: împlineam 25 de
ani. Cei din familia mea,
care veniseră să mă
viziteze au aflat cu stupoare
că starea sănătăţii mele s-a
înrăutăţit şi deja sunt în
drum spre Bucureşti.
O salvare veche, Dacia
Break, a făcut ca drumul,
care a durat şase ore, să fie
un adevărat coşmar.
În spitalul-puşcărie n-am
rezistat decât cinci zile. Cu
toate că starea mea era mai
rău ca la sosire, i-am
implorat pe medici să mă
trimită la Tg-Jiu, oricum nu
aveau niciun medicament
care mi-ar fi putut fi de
folos. În cele câteva nopţi
petrecute în spital, deşi cei
de acolo îmi dăduseră vreo
trei pături, am răcit foarte
rău. Deja mersul până la
toaletă şi înapoi mă epuiza.
Nu mă mai suportam!
Nu mai suportam
depărtarea de familie. Nu
mai puteam să-i văd pe
amărâţii bolnavi care abia
se târau până la uşă pentru
a-şi primi tratamentul.
Procedeul, mi se pare acum
de neconceput: asistentele
făceau „meseria” printre
gratiile de la uşă, bolnavii
le aşteptau în picioare, cu
pantalonii un pic lăsaţi,
doar cât să poată primi
injecţia.
Aşteptarea zilei până
când urma să fiu transferat,
din nou, la Tg-Jiu îmi
măcina ultimele rămăşiţe
de viaţă...
Va urma
Claudiu [email protected]
Scandal de Gorj8 noiembrie4
Claudiu [email protected]
Prin intermediul prietenului Buzãianu,
Candidatul portocaliuViºoianu reprezintãinteresele oligarhilor ruºi
Corneliu Viºoianu, consultantul grupului de investitoridespre care se spune cã va realiza termocentrala de la
Sãrdãneºti-Plopºoru, nu a dezvãluit pânã acum numeleacestuia deºi, vehiculeazã cifre privind valoarea investiþiei
ºi capacitatea de producþie a acesteia în conferinþele depresã ale partidului din partea cãruia candideazã pentru un
loc de deputat. Întrebat dacã oligarhii ruºi care se aflã înspatele firmelor Global Internaþional 2000 ºi Ziomar sunt
posibilii investitori de la Plopsoru, Viºoianu a declarat cãnu a auzit pânã acum despre acestea ºi nu ºtie dacã banii
pentru intens mediatizata termocentralã vin din Est.
Dar, s-o luãm cuînceputul…
Cu câţiva ani în urmă, mai
exact în 2005, cel mai mare
combatant al „băieţilor
deştepţi” din energie, printre
care şi Energy Holding, era
Marin Condescu. Pe atunci,
paginile ziarelor erau pline
de atacurile lui Condescu la
adresa Energy şi nu numai.
În timp acestea s-au atenuat
şi, în cele din urmă, s-au
stins. Unul dintre motive a
fost sponsorizarea
substanţială, de jumătate de
milion de euro annual, pe
care Energy Holding o face
la echipa de fotbal Pandurii
Târgu-Jiu, al cărui preşedinte
este Condescu. Deşi aceşti
bani „provin din afacerile cu
energie care secătuiesc
statul”, cum spunea, la acea
vreme, Condescu, acest
lucru nu-l mai deranjează în
prezent, reprezentantul
minerilor fraternizând cu cei
care, până nu demult,
reprezentau duşmanul
economiei gorjene.
Mai mult, Condescu a
jucat un rol important în
hotărârea celor de la Energy
Holding de a construi o
termocentrală la Sărdăneşti
şi s-a implicat, alături de
omul de casă al acestora,
Gheorghe Sotir, în
achiziţionarea unui teren de
70 de hectare la Plopşoru,
lucru confirmat de
autorităţile locale, pentru
Scandal de Gorj, în urmă cu
câteva luni. De atunci,
rareori s-a mai amintit prin
presă de mega-investiţia de
la Sărdăneşti, dar…
Apare ViºoianuOdată cu stabilirea
candidaţilor democrat-
liberali pentru alegerile de la
sfârşitul acestei luni, în Gorj
şi-a făcut apariţia un anume
Corneliu Vişoianu şi
povestea construirii
termocentralei a fost readusă
în atenţia opiniei publice.
Despre Vişoianu s-a spus că
a fost impus pe listele PD-L
de către Marin Condescu,
prin prisma prieteniei
acestuia cu
Bogdan Buzăianu, bossul
de la Energy Holding. De
altfel, Vişoianu a fost numit
în urmă cu doi ani general
manager la Energy Consult,
o altă firmă a lui Buzăianu,
după ce în 2004, cei doi, se
ocupaseră de campania
electorală a PNL Prahova,
fieff-ul lui Dinu Patriciu prin
firma B&C Consulting. Firma
fusese înfiinţată de Buzăianu
şi Vişoianu, pe care-l chema,
la acea vreme, Corneliu
Silviu Zugravu Zamfirescu şi
avea sediul pe strada Edgar
Quinet, nr. 7, acolo unde se
afla şi sediul Marii Loje a
Romaniei, condusă de
aceeaşi Buzăianu şi
Vişoianu, ca pro-mare
mason, respectiv, mare
maestru. La aceeaşi adresă a
figurat şi vechiul sediu al
Energy Holding.
Legãturile cu RusiaPresa centrală a relatat în
urmă cu un an despre
legăturile lui Buzăianu cu
Boris Golovin, un fost ofiţer
al GRU - seviciul de spionaj
al Armatei Roşii - acţionar
majoritar în Global
Internaţional 2000, care
reprezintă în România
interesele lui Oleg Deripaska
şi Igor Ziuzin, doi mari
oligarhi ruşi. Firma Global
Internaţional, despre care
spune că s-a înfiinţat ca să
pregătească terenul pentru
investiţii în ţara noastră ale
unor mari companii ruseşti
are sediul chiar în clădirea
fostei misiuni comerciale
sovietice.
Boris Golovin era
prezentat ca fiind
reprezentantul firmei ruseşti
ZIOMAR Engineering
Company, firma care face
parte dintr-un consorţiu
numit EM Alliance-Atom. În
acest consorţiu, statul rus,
prin firma TVEL
Atomoenergomash, deţine
51% din acţiuni. EM Alliance-
Atom este un gigant rusesc
activ în domeniul energiei
nucleare. Golovin este legat
şi de un alt scandal
răsunător ce a avut loc în
Romania: afacerea Sunoil.
Grupul de firme Sunoil a
făcut afaceri cu petrol şi s-a
aflat în centrul unui scandal
referitor la sponsorizarea
Partidului Democrat.
Anul trecut, aceeaşi
Global Internaţional anunţa
că intenţionează să
construiască o termocentrală
la Galaţi, împreună cu
compania italiană Enel, şi a
achiziţionat, în acest sens, 37
de hectare de teren însă,
până acum nu s-a concretizat
nimic.
Legãturile dintreGolovin ºi Buzãianu
sunt vechiO altă companie a lui
Golovin, Romcar Russian
Busses, are sediul chiar în
casa lui Bogdan Buzăianu
din zona Piaţa Aviatorilor.
Golovin deţine la Reşiţa o
uzină care asamblează
autobuze ruseşti, în afacere
participând şi fosta societate
de stat UCM deţinută,
neoficial, de Bogdan
Buzăianu.
Golovin a declarat într-un
cerc restrâns că a
intermediat aducerea unei
turbine energetice din Rusia
pentru firma VA Tech,
reprezentată de Buzăianu,
care a fost montată la Porţile
de Fier, în cadrul
controversatului contract de
retehnologizare.
Viºoianu tace mâlc!Despre toate astea se face
că nu ştie nimic Corneliu
Scandal de Gorj8 noiembrie 5
Vişoianu, partenerul
„băiatului deştept” Buzăianu
şi una din săgeţile lui
Condescu în politica
portocalie locală.
Dacă această teorie se va
confirma vom vedea în scurt
timp, după cum promite
candidatul PD-L, adică la
demararea lucrărilor la
termocentrala de la
Sărdăneşti.
Până atunci, candidatul
portocaliu e preocupat să
dezmintă, în oficiosul
partidului, zvonurile
conform cărora, odată cu
construirea termocentralei
de către „băieţii deştepţi”, ar
dispărea cele existente la
Rovinari şi Turceni, şi
aceasta va funcţiona cu lignit
din Gorj nu cu cărbune adus
din import.
Având în vedere însă că,
Global Internaţional este
unul dintre principalii
furnizori de cărbune rusesc,
printre clienţii săi
numarându-se
termocentralele de la Deva,
Iaşi sau Suceava, rămâne de
văzut cât de bun va mai fi
lignitul Gorjului.
Traficanþii de droguri spalã bani încazinouri din România ºi Muntenegru
Reţelele europene de traficanţi
spală banii obţinuţi din traficul de
droguri, înainte de a-i transfera
asociaţilor din Asia centrală,
sumele trecând prin cazinori din
Muntenegru şi România, relatează
Liberation, în ediţia electronică.
Potrivit Direcţiei franceze de
informaţii şi anchete vamale
(DNRED), organizaţiile europene de
traficanţi au adevărate reţele de
intermediari a căror misiune este să
spele banii obţinuţi din traficul de
droguri, înainte de a-i transfera
asociaţilor lor din Asia centrală.
Sumele de bani tranzitează
cazinouri din Româna şi
Muntenegru, înainte de a fi
expediaţi în conturi din ţările
limitrofe Afganistanului. Mai mulţi
indivizi au fost arestaţi la frontiera
cu Franţa, având asupra lor
lichidităţi de peste un milion de
euro.
Recentele descoperiri ale
serviciilor de informaţii franceze
referitoare la rutele traficului de
droguri susţin datele Observatorului
european pentru droguri, care a dat
publicităţii joi, la Bruxelles, raportul
său anual. Cantitatea de heroină
confiscată a crescut cu 10 la sută,
notează agenţia Uniunii Europene,
adăugând că această tendinţă este
paralelă cu creşterea producţiei de
opiu în Afganistan.
Şeful diviziei de criminalitate a
DNRED, Benoit Pascal, apreciază că
primele operaţiuni de transformare a
opiului în heroină şi pregătirea
transporturilor se desfăşoară în
Pakistan sau Iran.
Ulterior, o parte din producţia
afgană pleacă spre Franţa şi alte ţări
din Europa, prin intermediul mafiei
albaneze, kosovare şi turce, asociate
baronilor afgani, potrivit DNRED.
Mediafax
Scandal de Gorj8 noiembrie6
7.700 de leipentru prestaþia
directorului VerºinAgenţia de Plăţi şi
Intervenţie pentru
Agricultură Gorj este
aproape necunoscută pentru
cei care au nevoie de
serviciile sale, adică
agricultorii. Anul trecut APIA
Gorj s-a aflat pe ultimul loc
pe ţară la numărul de cereri
de sprijin pentru unitatea de
suprafaţă, deşi agenţia avea
şase centre în tot judeţul.
Supărat că a fost mustrat de
agenţia mamă că nu
promovează programele pe
care le are în derulare,
directorul executiv al APIA
Gorj, Mihai Verşin, spunea
anul trecut că se gândeşte să
demisioneze dacă se va
dovedi că el este de vină
pentru că lucrurile merg
prost. Între timp a renunţat
la idee, motivat poate şi de
faptul că nu găseşti pe toate
drumurile un loc de muncă
care să implice lejeritate şi
un salariu de 7.700 de lei pe
lună.
Cu un asemenea salariu
Verşin a strâns o avere
frumuşică compusă dintr-un
teren la Băleşti, două
apartamente în Târgu-Jiu, o
casă la Crasna şi un
autoturism Opel Astra.
Adjunctul său, Aristică
Babucea deşi are un salariu
Salarii de barosani pentru ºefiiagenþiilor subordonate Guvernului
Iscat în urmã cu o lunã de zile,scandalul naþional referitor la
salariile imense ale directorilor dinagenþiile guvernamentale nu a atins
ºi judeþul Gorj, deºi, aruncând oprivire peste ceea ce câºtigã uniidintre aceºtia, este clar cã nu fac
notã discordantã faþã de omologiisãi din alte zone ale þãrii.
mai mic decât al şefului său
de „doar” 5.700 de lei, s-a
dovedit a fi mai strângător
decât acesta putându-se
lăuda cu un teren intravilan
de 858 mp în municipiu, un
apartament şi o casă tot în
Târgu-Jiu, cumpărată în 2005
şi două autoturisme, un Opel
Astra şi o Skoda Octavia.
16.000 de lei lunarpentru trei directoriCategoriile, în general,
defavorizate precum
agricultorii sau şomerii se
pare că sunt o sursă bună de
venit pentru cei care
lucrează cu ei. Ca şi cei de la
APIA, angajaţii de la Agenţia
Judeţeană pentru Ocuparea
Forţei de Muncă au salarii
care-i scutesc de neplăcerile
pe care le întâmpină cei care
vin să le ceară ajutorul, în
căutarea unui loc de muncă.
Directorul executiv al
AJOFM, Ion Târlea, e
remunerat lunar cu 5.700 de
lei, dar are o avere mai mică
decât omologul său de la
APIA, cel puţin în declaraţia
de avere. Târlea posedă doar
un apartament, un Logan şi
un cont de 41.000 de lei.
Adjuncta lui Târlea,
Carmen Petolea nu-l
depăşeşte în avere pe şeful
său, dar are un salariu care îi
asigură un trai mai mult
decât confortabil în fiecare
lună – 5.400 de lei.
Celălalt director executiv
adjunct al AJOFM, Ion
Ciochină îi depăşeşte pe
Târlea şi Petolea la bunuri
deţinute, posedând două
terenuri – unul în Târgu-Jiu
şi altul în Câlnic – o casă în
municipiu şi o Toyota
Corolla. La salariu aproape
că îl ajunse pe directorul
executiv, primind de la
AJOFM 5.000 de lei şi de la
DMPS, unde face parte dintr-
o comisie, 600 de lei ca şi
indemnizaţie
Doar pentru cei trei
directori AJOFM Gorj
cheltuieşte lunar peste
16.000 de lei, asgurându-le
acestora un salariu la care
majoritatea muritorilor de
rând nici nu îndrăznesc să
viseze.
Bani ºi prosperitateInspectoratul de Stat
pentru Construcţii Gorj
constituie o bună sursă de
venit pentru salariaţii săi,
inspectorul şef al instituţiei,
Vasile Popescu Purcel,
bucurându-se lunar de o
leafă de 5.300 de lei şi o
indemnizaţie, pentru că face
parte dintr-o comisie, de 600
de lei, ajungând în final la
aproape 6.000 de lei. Cu aşa
salariu Purcel îşi permite un
depozit de 50.000 de lei,
două maşini, un Renault şi
un Volvo, un teren în Târgu-
Jiu, casă şi apartament tot în
urbe.
Munca cu cifrele aduce
satisfacţie pe măsură,
Gheorghe Popescu,
directorul executiv al
Direcţiei Judeţene de
Statistică Gorj, încasează
lunat 4.400 de lei, dar
prestează şi activităţi
didactice, aşa că veniturile
sale ajung la 9.000 de lei.
Şeful centrului Târgu-Jiu
din cadrul Autorităţii
Naţionale pentru
Comunicaţii, Sorin Nimară a
evitat să-şi precizeze în
declaraţia de avere
veniturile încasate din
salariu, poate pentru a nu
provoca vreun infarct cuiva
curios să afle cât câştigă un
director care se ocupă cu
ceva despre care lumea nu
ştie mare lucru. Nimară s-a
rezumat la a declara că are
un depozit bancar de 24.000
de lei, casă şi teren în
Târgu-Jiu, un apartament în
Timişoara şi un Renault
Megan Sedan.
Daniel [email protected]
Scandal de Gorj8 noiembrie 7
Ponta - de subfusta lui Nãstase,sub patrafirul luiCârciumaru
CandidatulPSD-PC îi
jigneºte petârgujieninumindu-i”ponei”
Pesedistul Victor Ponta i-a
jignit extrem de grav pe
locuitorii municipiului Tg Jiu
numindu-i “ponei” pe
târgujienii adevăraţi care i se
opun şi vor ca municipiul Tg
Jiu să nu fie reprezentat de
un bucureştean în
Parlament, spune Matei
Nădrag, candidatul PNL în
Colegiul 6 Tg Jiu. Pe site-ul
unui ziar local, reclama lui
Ponta îi cataloghează drept
”ponei”, dar nu se spune
clar dacă pe adversarii
politici direcţi, sau doar pe
cei târgujieni get – beget.
“Lui Victor Ponta i-a fost
frică să se bată cu greii din
Bucureşti şi a fugit la Tg Jiu
iar acum îi jigneşte pe cei
care l-au trimis în Parlament
în anul 2004 numindu-I
ponei,” a declarat Nădrag.
Candidatul Partidului
Naţional Liberal pentru
colegiul 6 este convins că
Victor Ponta este disperat
căci doar un om disperat îi
poate jigni pe locuitorii
municipiului Tg Jiu.
”Ceea ce apare pe site-ul
ziarului demonstrează
disperarea lui Victor Ponta
că va pierde alegerile la Tg
Jiu. Probabil inspirat de la
Ion Iliescu cu celebra
expresie “măi animalule“
Ponta i-a jignit pe contracan-
didaţii săi şi pe toţi târgu-
jienii făcându-i ponei. Acesta
este respectul pe care îl
arată judeţului care l-a trimis
în Parlament acum 4 ani.
Dacă se simţea atât de
deosebit trebuia să candi-
deze el la Bucureşti cu greii
pe care îi invocă. Îi transmit
lui Ponta că târgujienii sânt
români pur sânge şi îi vor
demonstra pe 30 noiembrie
prin votul lor că nu mor caii
când vor câinii.
Adrian [email protected]
Deputatul Victor Ponta poposeºte mai des pe plaiurilegorjene de când cu campania electoralã, nu de alta dar ar
mai vrea patru ani de zile sã taie frunzã la câini prinParlament ºi sã ne mai viziteze din când în când fluturându-ºi buletinul de Baia de Fier ºi asigurându-ne cã în sufletulul
lui este gorjean. Cum activitatea sa parlamentarã nu edestul de consistentã cã sã convingã, Ponta apeleazã la
tertipuri penibile ºi mincinoase, ba pozându-se cunotorietãþi ale judeþului ce reprezintã partidul din care face
parte, ba asumându-ºi merite care nu-i aparþin.
Demagogie…Pentru că are de unde,
Victor Ponta a cheltuit fără
număr pentru această
campanie electorală. El a
început de fapt campania din
primăvara acestui an, de la
alegerile locale când, în zona
care reprezintă acum Cole-
giul 2, candidaţii au apărut în
bannerele electorale alături
de deputatul PSD. În felul
ăsta Ponta a urmărit să se
facă cunoscut, intenţionând
să candideze pe acest co-
legiu, însă, într-un moment
de sinceritate cu sine însuşi,
şi-a dat seama că nu are
nicio şansă fără să se sprijine
de celebritatea cuiva iubit de
muritorii de rând. Aşa că a
lăsat totul baltă şi s-a reorien-
tat spre Târgu-Jiu unde speră
că pozele făcute cu primarul
Florin Cârciumaru şi
preşedintele Consiliului
Judeţean, Ion Călinoiu, vor
umple golul lăsat de
inactivitatea sa parlamentară
în interesul Gorjului şi îi vor
aduce voturile mult visate.
În lipsă de merite
concrete, deputatul se laudă
cu ale altora, de exemplu cu
cele ale Primăriei şi Consi-
liului Local Târgu-Jiu care, în
urmă cu şase luni, a hotărât
atribuirea terenului fostei
unităţi militare din munici-
piu tinerilor sub 35 de ani
care vor să-şi construiască o
locuinţă. Cum conducerea
primăriei este exclusiv
pesedistă, Ponta, fără temere
că cineva va reacţiona, se
laudă, în pliantul său
electoral, că se va implica în
atribuirea terenului cu
pricina. Cum destinaţia
terenului a fost deja stabilită,
deputatul, dacă-i pasă atât de
tare, ar putea să îi ajute pe
viitorii proprietari să facă
mortar, cam atât a rămas în
grija lui, că restul a făcut
municipalitatea.
Apariţia unui mall la
Târgu-Jiu este o altă ocazie
de care Victor Ponta încearcă
să profite pentru a-şi face
campanie electorală. În
acelaşi plian deputatul se
străduieşte să lase impresia
că municipiul va beneficia de
acest mall datorită lui şi
promite că este doar un prim
pas spre alte investiţii care
vor urma. Dacă este aşa de
preocupat ca banii să curgă
spre judeţul nostru de ce
oare în ultimii patru ani, timp
în care a ocupat funcţia pe
care visează să o mai ocupe
o dată, n-a trecut picior de
investitor prin Gorj?
Răspunsul e simplu: pe
Ponta nu l-a preocupat
niciodată bunăstarea
Gorjului, fiind campanie
electorală se dedă doar la
ceea ce se pricepe cel mai
bine – demagogie.
…ºi minciunã,marca PSD
Pentru că miza este mare
şi un eventual eşec afectează
şi partidul, „greii” locali ai
PSD îl susţin cu toate forţele
pe „micul Titulescu” ca să
mai prindă încă o dată
ciolanul. Nu contează că
uneori intervenţiile lor sunt
penibile şi chiar imorale.
La Festivalul „Maria
Lătăreţu”, profitând pe
transmiterea acestuia pe un
post naţional de televiziune
şi de mulţimea adunată în
sală, preşedintele Consiliului
Judeţean, Ion Călinoiu, venit
să dea un premiu, nu în
campanie electorală, a ţinut
neparat să-l salute pe Victor
Ponta prezent şi el la eve-
niment. În ce scop? Electoral
bineînţeles, trebuie cumva
să afle şi gorjeanul, măcar
din patru în patru ani, că
Ponta se află, vremelnic,
printre ei.
Adrian [email protected]
Ponta a fugit din Bucureºti de frica greilor din PNL ºi PD-L
Scandal de Gorj8 noiembrie8
prof. Vasile [email protected]
Victoria istorică a lui Barack
Obama la alegerile prezidenţiale
americane şi euforia victoriei
zdrobitoare în faţa contracandidatului
său, republicanul John McCain,
continuă să reţină atenţia
comentatorilor şi analiştilor de
pretutindeni, fiind considerată
expresia cea mai relevantă a ideii de
schimbare cu orice preţ, într-o
Americă ce îşi pliază mentalitatea
conservatoare pe structura “boom”-
ului economic, dar şi a crizei
financiare cu care se confruntă astăzi
omenirea, tocmai pentru a înţelege
cât de mare este preţul seducătoarei
puteri în societatea consumului şi cât
de copleşitoare este magia banului,
acolo unde bogăţia este la ea acasă!
Poate că ar trebui să-mi încep
comentariul cu câteva cuvinte care m-
au impresionat cel mai mult şi pe care
le-am reţinut din discursul viitorului
preşedinte, ţinut în faţa simpatizanţilor
săi din Chicago, imediat după anunţul
rezultatului alegerilor, în care spunea
că “această campanie şi-a tras puterea
din casele oamenilor simpli”, dar,
sincer să fiu, nu ştiu prea bine şi
nimeni nu mă poate convinge, cât de
mare este partea din puterea pe care
ţi-o conferă Casa Albă, pentru a veni
în ajutorul oamenilor simpli, aceia
care au visat şi au sperat într-o viaţă
mai bună, pentru că dincolo de orice
suspiciune, euforia victoriei ca o
adiere se duce, dar peste toate se
aşterne vălul puterii care seduce!
Desigur, alegerea lui Obama este
istorică, într-o ţară unde afro-
americanii nu aveau, practic, acces în
secţiile de votare şi unde amintirea
asasinării cu aproape o jumătate de
veac în urmă a liderului de culoare,
Martin Luther King, îşi mai păstrează
vii ecourile, dar, „cine ar fi crezut că
un negru de vreo 47 de ani, pe nume
Barack Obama, va deveni într-o zi
candidat al Partidului Democrat?“, s-a
întrebat el, cu câteva luni în urmă,
parcă pentru a sfida cursul ineluctabil
al destinului! Dacă analizăm, victoria
sa, aşteptată cu nerăbdare în
numeroase ţări, vine după opt ani de
administraţie a preşedintelui
republican George W. Bush, care şi-a
îndepărtat opinia publică din
străinătate, printr-o politică apreciată
deseori drept agresivă şi unilaterală,
contestată în chiar propria sa ţară.
Oricum, viitorul preşedinte, care şi-a
concentrat campania asupra temelor
speranţei şi schimbării, va avea
dificila sarcină de a relansa economia
ţării, de a gestiona conflictele militare
în care sunt angajate Statele Unite, de
a rezolva problema unui deficit public
de aproape 500 de miliarde de dolari
şi de a reface imaginea ţării sale în
străinătate. Atât Obama, cât şi
vicepreşedintele său, Joe Biden, s-au
angajat să reducă impozitele pentru
95% dintre salariaţi, să demareze o
politică de lucrări masive şi să
garanteze asistenţa medicală pentru
toţi cetăţenii, iar pe plan internaţional,
el a promis că va închide închisoarea
de la Guantanamo şi va retrage, „în
mod responsabil“, trupele americane
din Irak, în termen de 16 luni,
concentrându-şi eforturile diplomatice
şi ale armatei americane asupra luptei
împotriva reţelei Al-Qaida şi a
talibanilor.
Stimaţii noştri cititori, poate că
sunt necesare şi câteva date
biografice, şi nici nu ştiu cât de
interesante sunt ele pentru
dumneavoastră, dar, vă rog să-mi
permiteţi să reamintesc faptul că
Barack Obama s-a născut la 4 august
1961 în Hawaii, la Honolulu, dintr-o
mamă albă şi un tată kenyan, după ce
tatăl său, Barack Obama Sr., s-a
căsătorit cu Ann Dunham, pe când era
student la Universitatea din Hawaii,
dar cuplul s-a destrămat la doar doi
ani după naşterea lui Obama, tatăl
întorcându-se în Kenya, unde a
devenit economist şi unde, din
nefericire, a murit într-un accident de
maşină, în 1982. Mama lui Obama s-a
o acuză de anti-americanism, că nu ar
dovedi suficient spirit patriotic, ba,
pentru unii ar etala chiar aroganţă şi
rasism(!!??), deoarece la un discurs
din perioada campaniei s-a declarat
„pentru prima dată mândră” că este
americancă şi că această „prima dată”
s-a întâmplat pentru că soţul ei a fost
primul american de culoare învestit la
candidatura pentru cea mai înaltă
funcţie! Viitoarea Primă Doamnă,
avocat de profesie, a mărturisit că a
avut unele reticenţe când soţul său s-a
lansat în cursa pentru Casa Albă,
deoarece voia să-şi apere viaţa de
familie, dar, în cele din urmă a
acceptat situaţia, punând, însă, unele
condiţii, cea mai importantă fiind ca
fetele(Malia şi Sasha), să-şi vadă tatăl
cel puţin o dată pe săptămână, iar în
altă ordine de idei, şi-ar fi dorit ca
soţul său să renunţe las ţigări, la acest
din urmă aspect reuşita sa fiind
parţială, deoarece Barack mai
fumează din când în când! Pe bună
dreptate, fiicele sale, Malia (10 ani) şi
Sasha (7 ani), au ajutat la
transpunerea pe scena politică a
tabloului clasic al unei familii
americane unite prin iubire. Mulţi
analişti apreciază pozitiv faptul că
scene de familie, când fetele i-au făcut
cu mâna tatălui lor de pe scenă, când
au adormit în timpul unora dintre
discursurile lui sau au întrebat,
extrem de îmbufnate, de ce
publicitatea „lu’ Tati” le întrerupe
programul obişnuit de desene
animate, au avut un impact decisiv şi
emoţional asupra opiniei publice.
Desigur, poate că viaţa cu dificultăţi
abia acum începe, deoarece problema
cu care se vor confrunta Malia şi
Sasha, nu este legată neapărat de
faptul că Barack a devenit preşedinte
şi, mai ales, primul şef de stat
american de culoare, ci, faptul că vor
fi cu atenţie urmărite de toată presa şi
de către o serie de tabloide în căutare
de senzaţional.
În încheiere, stimaţi cititori, de
dragul dumneavoastră şi al
adevărului, poate că vom reveni cu
tema aceasta a alegerilor americane,
mai ales că ne aflăm şi noi, românii, în
campanie electorală, iar, din orice
unghi am privi şi cu oricâte dioptrii
am diseca problema, victoria
înseamnă victorie, dar ea se duce,
pentru că după toate cele ce s-au
petrecut, pentru Barack Obama, abia
de acum încolo va începe aventura
puterii care…seduce!
recăsătorit cu un bărbat de origine
indoneziană, pe nume Lolo Soetoro,
iar familia s-a mutat în Indonezia, ţară
în care Obama a trăit până la vârsta
de 10 ani, când s-a întors în Hawaii,
pentru a locui alături de bunicii din
partea mamei. Obama are şapte fraţi
şi surori vitrege în Kenya, proveniţi
din căsătoriile ulterioare ale tatălui
său, şi o soră vitregă, Maya Soetoro-
Ng, din a doua căsătorie a mamei.
După ce a terminat cursurile de drept
la “Columbia University”, în 1983,
Obama a lucrat pentru o organizaţie
de consultanţă financiară din New
York şi a obţinut o slujbă în Chicago,
în 1985, dovedindu-se un bun
organizator pentru “Developing
Communities Project”, un grup care
încerca să amelioreze condiţiile de
trai în cartierele nevoiaşe. Trei ani
mai târziu, Obama s-a înscris la
“Harvard Law School”, unde a
devenit primul preşedinte de culoare
al revistei de drept a instituţiei, iar
apoi a lucrat la firma de avocatură
“Sidley Austin” din Chicago, unde şi-a
întâlnit viitoarea şi actuala soţie,
Michelle Robinson. După ce a
absolvit Harvard-ul, în 1991, Obama a
lucrat ca avocat într-o firmă mică din
Chicago, aboi a devenit lector în
drept constituţional la “University of
Chicago”, în 1993. În planul carierei
politice, Obama a intrat în Senatul
statului Illinois, în 1996, iar în
perioada mandatului a lucrat la
proiecte legislative privind ajutoarele
sociale şi etica. Având o ascensiune
fulminantă, Obama a câştigat un loc
în Senatul SUA, în 2004, făcându-se
remarcat în timpul mandatului prin
viziunea sa liberală, motiv pentru
care Publicaţia “National Journal” l-a
clasificat drept cel mai liberal
membru al Senatului, pe baza
iniţiativelor şi a voturilor date de el
cu privire la diferite proiecte de legi.
Poate, mai mult decât orice alt
candidat la preşedinţia SUA,
democratul Barack Obama a mizat pe
„cartea” familiei în campania
electorală, şi se poate spune, fără
teama de a greşi, că soţia sa, Michelle,
a jucat un rol crucial, în victoria
viitorului preşedinte al celui mai
puternic stat din lume. Tânără (44 de
ani) şi elegantă, Michelle Obama este
considerată de către simpatizanţi
drept o nouă Jackie Kennedy, cu toate
că detractorii săi, poate uşor iritaţi de
modul direct de a le spune lucrurilor
pe nume şi de umorul foarte „ascuţit”,
EUFORIA VICTORIEI SE DUCE, DARªI A PUTERII CARE… SEDUCE?
Scandal de Gorj8 noiembrie 9
Adrian [email protected]
Se vor parlamentari!
Candidaþii „rãniþi” înrevoluþia târgujianã
Unii dintre aspiranþiigorjeni la un fotoliu deparlamentar au fãcut la
viaþa lor ºi acte debravurã, sau cel puþin
aºa reiese dintr-uncertificat de
revoluþionar pe care treidintre candidaþi îl au
acasã pentru cã, cicã,au fost în mijlocul
evenimentelor din ’89 înPiaþa Victoriei, nu în
Bucureºti, ci loco în faþaprefecturii. Dacã a fost
sau nu revoluþie laTârgu-Jiu cei care erau
destul de maturi înurmã cu 19 ani ºtiu cumau stat lucrurile însã, cãavem revoluþionari ºi nu
pe oricine ci, înmajoritate, oameni
politici, afaceriºti localie de râs mai ales cã
aceºtia apar pe o listãcurãniþi în timpul
evenimentelor din ‘89.
Revoluþia de laTârgu-Jiu a nãscutun... om de afaceri
Scarlat Iriza a stat patru
ani în Parlament, în
legislatura trecută, în calitate
de deputat din partea PSD,
după care s-a dedicat în
totalitate afacerilor care au
început să înflorească încă
din perioada în care era
mare politician. Rămas fidel
partidului care l-a trimis în
Parlament, Iriza îşi mai
încearcă acum încă o dată
norocul poftind la acelaşi
statut pe care l-a avut în
urmă cu patru ani. Pe la
colţuri se vorbeşte că are şi
şanse să devină din nou
deputat, mai ales că a
început campania electorală
chiar înainte de alegerile
locale. I-a dat şi mâna să facă
acest lucru pentru că
afacerile i-au mers bine şi, în
plus, are şi o grămadă de
facilităţi din partea statului
care i-au permis să prospere.
Scutirea sa de la o
grămadă de cheltuieli, care
fac viaţa muritorului de rând
un calvar, se datorează
titulaturii de erou „rănit” al
revoluţiei, căpătat de Iriza în
decembrie ’89 şi
recunoscută, în urmă cu
câţiva ani, printr-o adrsă
oficială a Prefecturii Gorj,
semnată de fostul prefect
Ştefan Popescu Bejat. Cât de
viteaz a fost Scarlat Iriza în
acel moment e greu de spus,
mai ales că, spun martorii,
nu s-a tras niciun foc de
armă la Târgu-Jiu. Sigur este
că după ’89 banii au început
să curgă spre conturile de
om de afaceri ale lui Iriza, iar
prin nişte tertipuri făcute la
timp a reuşit să pună mâna
şi pe cele mai bune spaţii ale
unei foste societăţi
înfloritoare, SC Litua SA, pe
care le-a vândut ulterior. De
pe urma certificatului de
revoluţionar s-a ales cu
posibilitatea de a cumpăra
sau închiria de la stat, fără
licitaţie, spaţii comerciale
sau teren pentru activităţi
comerciale, subvenţionarea
tot din partea statului a unui
credit bancar cu 50% pentru
o sumă de până la 20.000 de
euro, până la 10.000 mp
teren în extravilan sau 500
mp intravilan pentru
destinaţia de locuinţă, loc de
veci gratis, medicamente şi
tratament gratuit, neplata
taxelor şi impozitelor la
locuinţă sau anumite tipuri
de autovehicule,
pensionarea cu cinci ani mai
devreme de îndeplinirea
vârstei standard, o
indemnizaţie lunară
adăugată la pensia pentru
limita de vârstă şi multe
altele.
„Rãnit”...de cãtuºeDespre Gheorghe
Caralicea Mărculescu se
poate spune că şi-a trăit viaţa
într-un mod periculos. În
decembrie ’89 s-a aflat la
momentul potrivit în locul
potrivit şi s-a ales cu un
certificat de revoluţionar, cu
funcţia de primar şi apoi cu
cea de prefect . Câţiva ani
mai târziu apărea în faţa
opiniei publice cu cătuşele
pe mâni acuzat fiind de
înşelăciune în formă cali-
ficată pentru că emisese
ilegal certificate de psihope-
dagogie. După alţi câţiva ani,
adică în primăvara acestui
an, apărea zâmbitor pe
afişele electorale ca şi
candidat al Partidului Alianţa
Socialistă, la funcţia de
primar al oraşului Bumbeşti-
Jiu. Acum reapare în prim
planul politic cu aspiraţii mai
înalte, la un post de deputat,
şi candidează din partea
PRM. Ca şi colegul său de
„revoluţie”titlu, Scarlat Iriza,
nu o duce prea rău,
bucurându-se din plin de
gratitudinea statului
exprimată printr-o serie de
facilităţi. Mai mult decât atât
a rămas în învăţământ,
domeniu care i-a adus
neplăcerile penale, şi
prestează pentru
Universitatea „Constantin
Brâncuşi”.
Revoluþionar dupã14 ani de la revoluþie
Un alt fost prefect de Gorj,
Toni Greblă, coleg de partid
cu Iriza, revoluţionar ca şi
acesta vrea să-şi încerce
norocul aspirând la o funcţie
de senator.
Greblă a participat la
revoluţie în 1989,fiind luat
direct din cârciuma lui
Galiţescu şi instalat prefect.
A devenit revoluţionar în
1996 şi a aflat că este în anul
2003 deşi nu se află pe lista
aşa zişilor răniţi. De ce s-a
emis certificatul de
revoluţionar în 1996 ştie doar
preşedintele de pe atunci
Ion Iliescu şi, eventual,
Greblă. De ce a făcut şapte
ani pe drum de la Bucureşti
la Târgu-Jiu? Probabil din
cauza birocraţiei.
Pe vremea când i-a sosit
certificatul Greblă, prefect pe
atunci, declara că nu se va
folosi de drepturile ce îi
revin în calitate de luptător
al revoluţiei, ca şi când ar
putea plăti cu forţa taxa
radio-tv, sau spitalizarea în
caz de nevoie.
Cert este că revoluţionarii
noştri nu se mulţumesc cu
facilităţile oferite de statutul
de revoluţionar, dacă nu
adaugă lângă şi o funcţie de
parlamentar, obţinută,
bineînţeles, alături de
beneficiile de rigoare.
Scandal de Gorj8 noiembrie10
Benzi de transportpentru minerit
Potrivit datelor rezultate dindeclaratiile agentilor economici
privind locurile de munca vacante,in evidentele Agentiei Nationale
pentru Ocuparea Fortei de Munca(ANOFM) sunt inregistrate 18.214
locuri de munca, in saptamana6-13 noiembrie.
ANOFM oferã 18.214 locuri de muncãîn sãptãmâna 6-13 noiembrie
Situatia locurilor de
munca vacante, disponibile
in fiecare judet, este
urmatoarea: Alba 38 locuri
de munca, Arad 307, Arges
345, Bacau 394, Bihor 584,
Bistrita-Nasaud 164, Botosani
100, Brasov 301, Braila 182,
municipiul Bucuresti 2.757,
Buzau 423, Caras-Severin
1.038, Calarasi 399, Cluj 573,
Constanta 398, Covasna 89,
Dambovita 169, Dolj 1.376,
Galati 45, Giurgiu 483, Gorj
467, Harghita 367,
Hunedoara 1.168, Ialomita
194, Iasi 224, Ilfov 286,
Maramures 238, Mehedinti
76, Mures 207, Neamt 296, Olt
227, Prahova 162, Satu Mare
449, Salaj 45, Sibiu 512,
Suceava 169, Teleorman 573,
Timis 314, Tulcea 774, Vaslui
317, Valcea 73 si Vrancea 64
locuri de munca.
La nivel national, pentru
persoanele cu studii
superioare, sunt oferite 982
locuri de munca. Cea mai
bogata oferta este pentru
ingineri si subingineri,
respectiv 368 locuri de
munca (inginer mecanic 45,
inginer electrotehnist 25,
inginer constructii civile,
industriale si agricole 24,
inginer electromecanic 18,
inginer automatist 16, inginer
productie 14, inginer masini
unelte 11 locuri de munca,
etc.), asistent medical
generalist 86, inspector de
specialitate administratia
publica 38, contabil 30,
consilier economic 13, medic
specialist 10, jurisconsult 8,
director program 6,
consultant bancar 5, chimist
4, arhitect sef 2 locuri de
munca, etc.
Pentru studii medii si
profesionale, ANOFM ofera
17.232 locuri de munca.
Principalele ocupatii pentru
care sunt oferite locuri de
munca sunt: confectioner-
asamblor articole din textile
665, muncitori necalificati la
demolari cladiri, zidarie,
mozaic, gresie, parchet 642,
muncitori necalificati la
intretinere drumuri, sosele,
poduri, baraje 595, muncitori
necalificati in industria
confectiilor 576, muncitori
necalificati la ambalarea
produselor solide si
semisolide 510, operator
confectioner industria
imbracaminte-tesaturi,
tricotaje, materiale sintetice
390, lacatus mecanic 363,
zidar rosar tencuitor 350,
casier 305, lucrator
comercial 298, agent
securitate 289, vanzator 284,
dulgher 254, sudor electric
250, lacatus constructii
metalice si navale 233,
lucrator pentru salubrizare
cai publice 184, tamplar
universal 173, fierar betonist
169, sofer autocamion 168,
ambalator manual 167,
zugrav vopsitor 139,
muncitori necalificati in
agricultura 131, bucatar 113,
izolator fonic 109, ospatar
106, etc.
De asemenea, mai sunt
oferite locuri de munca si
pentru numeroase alte
ocupatii, precum: montator
placaje interioare si
exterioare 100, agent vanzari
98, confectioner cocleti 90,
strungar universal 83,
mecanic auto 76, brutar 63,
barman 57, croitor 51, patiser
48, tubulator naval 41, cofetar
31, gipsar 25, garderobier 22,
cosmetician 17, camerista
hotel 13, infirmiera 11,
manager 6, arhitect cladiri 4
locuri de munca, etc.
Persoanele interesate sa
ocupe un loc de munca se
pot adresa agentiilor
teritoriale pentru ocuparea
fortei de munca sau pot
accesa adresa de Internet
www.anofm.ro, unde se
gasesc locurile de munca
vacante oferite in fiecare
judet, pe meserii, precum si
persoanele de contact carora
le pot solicita informatii
suplimentare.
Amos News
Portarul Mingote face mariprogrese la limba românã
Portarul Pedro Mingote
este cel mai avansat în ceea
ce priveşte învăţarea limbii
române deşi el a lipsit la
primele două ore pe care
colegii săi le-au efectuat
săptămâna trecută cu
profesoara de portugheză.
Mingote a fost cooptat în
lotul pentru meciul de la
Iaşi, Cardoso şi Tremonti
rămânând acasă şi având
mai mult timp pentru orele
de limba română. Miercuri
cei trei vorbitori de
portugheză, doi dintre ei
fiind brazilieni, au avut din
nou întâlnire cu profesoara
lor de română – portugheză
cu care au învăţat timp de
două ore tainele limbii în
care le explică tactica de joc
antrenorul Sorin Cârţu.
Andreea Crăciun s-a axat
încă de la primele ore pe
cuvinte şi expresii folosite
frecvent pe terenul de fotbal
dar şi pe verbe şi gramatica
limbii române, dându-le
chiar şi teme celor trei
şcolari. Cel mai bine la
formularea de fraze s-a
descurcat portarul Mingote
care cunoaşte mai multe
cuvinte din limba română
decât colegii săi. Cel mai
conştiincios la teme a fost
Tremonti care a scris acasă
câteva pagini bune de verbe
şi fraze în limba română.
Brazilianul Cardoso a
mărturisit că el nici în
Brazilia nu prea mergea la
orele de engleză şi de aceea
nu ştie acum nici o limbă
străină. De joi au început şi
cursuri de limba engleză -
română la care vor fi prezenţi
sârbul Milanco Raskovoic dar
şi camerunezul Nicolas
Alnoudji care vor avea la
dispoziţie o profesoară de
limba engleză pentru a învăţa
româna din engleză, ambii
fiind vorbitori ai acestei limbi.
Raskovic a cerut încă de la
Iaşi să vorbească cu
profesoara de engleză, după
ce a observat că alţi doi
colegi ai săi au început orele
şi învaţă limba română. La
primele cursuri de limba
română el a venit însoţit de
soţia sa Ylonna care doreşte
şi ea să înveţe această limbă
pentru a se descurca mai
bine pe perioada cât va
rămâne în România.
www.pandurii-tg-jiu.ro
Scandal de Gorj8 noiembrie 11
Ziua fatidicãZiua de 7 noiembrie 1988,
zi de luni, nu părea cu nimic
neobişnuită pentru
muncitorii ce se urcau în
duba care-i adusese de atâtea
ori la muncă în Târgu-Jiu de
la Hurezani şi localităţile care
se află pe aceeaşi rută până
în municipiu. Pentru că era
început de săptămână maşina
era mai aglomerată ca de
obicei, alături de muncitorii
îngrămădindu-se şi elevi care
veneau la liceu la „târg”.
Printre călători un cuplu
tânăr surândea, în ciuda
îmbulzelii şi a frigului de
În urmã cu 20 de ani,
27 de morþi în cel mai cumplitaccident rutier din Gorj
Paºii trecãtorilor, mânaþi de treburile zilnice înzonã, trec mereu grãbiþi, ba pe sub Pasarelã, ba pe
deasupra, fiecare pe unde îi mânã nevoia. Nici nu aravea de ce sã zãboveascã, în partea asta a oraºului
trotuarele sunt murdare, miroase a produsefunerare ºi parcã moartea îþi suflã în ceafã uitându-te în vitrinele puzderiei de magazine de profil ce seînvecineazã cu spitalul plin de pacienþi care luptã,
majoritatea, pentru fiecare zi din viaþa lor.Preocupat de griji ºi pus pe fugã de zecile de
tronuri pe care le vede la tot pasul, trecãtorul abiadacã observã câteva cruci ruginite, aproape
sprijinite de gardul dãrãpãnat al spitalului.Pradã intemperiilor vremii ºi neglijenþei mãturã-
toarelor, crucile stau mãrturie celui mai groaznicaccident rutier produs vreodatã în Gorj. În urmã cu
exact 20 de ani aici ºi-au pierdut viaþa 27 de persoa-ne, dupã ce ºoferul unei dube a pierdut controlulvolanului ºi a plonjat de pe Pasarelã. Mai mult de
jumãtate dintre victime au decedat prin asfixie.
afară – toamna lui ’88 a fost
deosebit de friguroasă –
mergeau la oraş pentru a-şi
face cumpărăturile deoarece
la sfârşitul săptămânii urmau
să pornească împreună în
viaţă, devenind soţ şi soţie. În
aceeaşi dubă se găseau şi
câte doi-trei membrii ai
familiei mânaţi de acasă de
probleme care trebuiau
neapărat rezolvate.
Drumul până la Târgu-Jiu
a decurs fără probleme,
monotonia călătoriei fiind
întreruptă doar din când în
când de opririle maşinii şi
vocile celor veniţi din
întunericul de afară, era 6.00
dimineaţa, alături de ceilalţi
oameni dinăuntru.
Probabil relaxat de dru-
mul fără peripeţii, şoferul nu
a luat seamă la faptul că
podurile sunt periculoase în
anotimpurile reci datorită
condensului şi pojghiţei de
gheaţă care se formează pe
suprafeţele acestora. Ajuns
pe Pasarelă şoferul a realizat
că stabilitatea maşinii a
devenit incertă şi a frânat,
fără să-şi dea seama că este
gheaţă pe carosabil. Decizia
sa a hotărât destinul, tragic în
cazul multora, zecilor de
oameni care se aflau în dubă.
Aceasta a intrat în balans, a
ieşit de pe şosea fără să mai
lovească şi alte maşini, a
intrat pe contrasens, şi s-a
prăvălit peste balustrada
podului, în unghiul dintre
acesasta şi colţul unei clădiri
a spitalului.
„Au fost scenemacabre,
nici în filme nuvedeþi aºa ceva”
Mastodontul de fier a
rămas suspendat între pod şi
imobil, ajungând cu botul în
caldarâm dar fără să se
zdrobească. Şoferul, singurul
vinovat, în afară de destin,
de această tragedie, se afla în
afara pericolului, blocat în
cabina dubei, având doar
câteva zgârieturi. Înăuntru
cei care nu muriseră din
cauza accidentului se sufo-
cau încet printre propriile
bagaje. Viitori soţi, părinţi şi
copii, cunoscuţi şi necu-
noscuţi, îşi dădeau împreună
ultima suflare printre zecile
de sacoşe pe care le
căraseră de la ţară spre a le
fi de folos la Târgu-Jiu. La
venirea organelor statului
scena era grotească: „Am
rămas marcat o bună
perioadă de timp. Înainte de
a fi poliţist eram om. Au fost
scene macabre, nici în filme
nu vedeţi aşa ceva. Oricât ai
fi de tare în astfel de momen-
te te pierzi”, spune, derulând
încă o dată în faţa ochilor
filmul evenimentelor, crimi-
nalistul Constantin Armă-
şoiu, pe atunci angajat al
Miliţiei Municipale Târgu-Jiu.
Tremurând de groază
poliţiştii au încercuit zona şi
s-au apucat să care, cu toate
maşinile care treceau prin
zonă, răniţii la spital. Cele
câteva ambulanţe existente,
la vremea aceea, în Târgu-Jiu
fiind insuficiente pentru
transportul zecilor de răniţi.
„Am lăsat meseria şi am cărat
răniţii”, rememorează Armă-
şoiu, care a avut sarcina să
filmeze şi scena oribilului
accident. Gemetele de durere
ale supravieţuitorilor, paloa-
rea de pe feţele decedaţilor,
dezordinea şi haosul produse
de accident au fost
imortalizate pe o cameră de
luat vederi rudimentară, în
scrâşnetul arcului ce trebuia
întors din 20 în 20 de
secunde pentru a mai putea
filma în continuare.
Dupã 20 de ani...A urmat o anchetă de
amploare, supravegheată de
reprezentanţi ai
Inspectoratului General al
Miliţiei, definitivată cu
încarcerarea şoferului care,
zile întregi după eveniment,
a fost în stare de şoc şi nu s-a
putut discuta nimic cu el.
Anii au trecut şi omul şi-a
ispăşit pedeapsa şi poate, şi
acum, dacă mai trăieşte, se
mai roagă încă să fie iertat
pentru măcelul de atunci, al
cărui autor a fost fără voie.
La locul faptei rudele
decedaţilor au înşirat
numele morţilor lor dragi pe
o cruce. Cei care au putut le-
au făcut celor dispăruţi
propria lor cruce pe care,
din când în când, se mai
ofileşte câte o floare, semn
că cei trecuţi în lumea celor
drepţi n-au fost uitaţi.
Deasupra singurelor dovezi
că aici s-a petrecut o
tragedie, peretele clădirii
spitalului vine să întărească
povestea, purtând încă
pecetea impactului cu
maşina petrecut în urmă cu
20 de ani.
În rest uitare şi câteva
cetăţene de etnie rromă ce-şi
potolesc foamea savurând
impasibile, într-o rână, un
măr. Deşi îşi fac veacul pe
sub Pasarelă făcând în gura
mare reclamă la marfa
second pe care o vând:
„veniţi la noi, avem marfă nu
gunoi” , nu cred că au fost
vreodată curioase să afle ce
s-a întâmplat exact în locul în
care se tolănesc aproape
zilnic.
Adrian [email protected]
Scandal de Gorj8 noiembrie12
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815
Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**
Cântăreţul şi compozitorul Mihai
Constantinescu a fost operat pe
inimă, vineri, de către o echipă de
medici a Institutului de Boli
Cardiovasculare şi Transplant din
Târgu Mureş, condusă de şeful
secţiei de Chirurgie Cardiovasculară,
profesorul Radu Deac.
“Operaţia este declarată reuşită,
urmează un timp de recuperare.
Mihai Constantinescu este în prezent
la terapie intensivă, aşteptăm să
vedem cum evoluează lucrurile. Este
o operaţie curentă la acest institut,
însă nu este una simplă, orice
intervenţie pe inimă are riscuri”, a
declarat Cosma.
Conform sursei citate, Mihai
Constantinescu a fost internat în
Secţia Clinică Chirurgie
Cardiovasculară din cadrul
Institutului de Boli Cardiovasculare
şi Transplant Târgu Mureş din 2
noiembrie, cu diagnosticul stenoză
aortică strânsă, cardiopatie
valvulară, insuficienţă mitrală gradul
3/4, insuficienţă tricuspidiană gradul
2, hipertensiune pulmonară medie.
Mihai Constantinescu a fost operat
