„Pe umerii cui ne plângem!?“ · faceþi ceva de care sã se teamã ºi sã acþioneze în...

„Pe umerii cui... ne plângem!?“

(Refren dupã 1990)

– E greu dom’le, este insuportabil!– Am ajuns în sapã de lemn!– Nu mai avem cu ce sã trãim! – Spitalele, în ciuda faptului cã nu mai au

medicamente ºi personal suficient, gem deoameni, care ºi din cauza condiþiilor în caretrãiesc dupã 1990 au umplut peste saturaþieaceste aºezãminte de sãnãtate!

– Frigul din majoritatea apartamentelorsituate în blocurile încãlzite centralizat ne-apãtruns ºi în mãduva oaselor anesteziin-du-ne fãrã eter!

– De salarii ºi pensii ce sã mai vorbim iarcosturile la întreþinerea locuinþelor au atins cotemai înalte decât Vârful... Omul!

ªi numãrul nemulþumirilor poate continua!De remarcat cã spusele de mai înainte

sunt „lãcrimãrile” celor mulþi la numãr ºi nu acelor înavuþiþi dupã 1990, pentru cã ei au cuce sã-ºi asigure o viaþã de desfrâu, banii furaþisistematic de la cei mulþi nefiind o problemãpentru ei.

Semnalele de disperare sunt, aºadar, aleimensei mase de nemulþumiþi.

Dar, pentru cã existã un „dar”, stai ºi teîntrebi când aceºti nemulþumiþi sunt sinceri ºicând nu?

Atunci când se plâng, sau atunci cândstau pasivi la ce li se oferã?

Aºa cã, fãrã a mi se lua în nume de rãu,spun cã, procedând ca pânã acum, putem sãmurim fãrã sã-i pese cuiva, în special celorcare fac obiectul „rotirii cadrelor”.

Aºadar, refuz sã mai plec urechea lanenumãratele nemulþumiri individuale ºicolective sau sã-i compãtimesc pe maideparte pe cei care nu fac nimic pentru a-ºi

schimba soarta oferitã din plin de capitalis-mul cu iz românesc.

Sunt, deja, ani buni de restricþii materialeºi financiare, ani în care ei au înghiþit ºi înghitbalivernele potrivit cãrora o sã „trãiþi bine”.Poate pe lumea cealaltã, de unde, pânã înprezent, nimeni nu s-a întors sã ne spunãcum este acolo.

ªi-atunci, pe bunã dreptate, se puneîntrebarea: „De ce, oameni buni, staþi ºi nufaceþi ceva de care sã se teamã ºi sãacþioneze în consecinþã cei care ne amãgesccu promisiuni electorale dar care acþioneazãcontrar spuselor?”

Nici n-am intrat în 2012 ºi, de doi ani, sin-gura preocupare a celor de la putere, pelângã hoþia care-i caracterizeazã, nu estealta decât o continuã campanie electoralã.

Tot ceea ce se citeºte, se vede la TV sauascultã la radio, nu se referã la redresareasituaþiei precare în care se aflã þara, deci ºicei nemulþumiþi, ci vorbe sforãitoare desprereorganizarea teritorialã, despre formareaunor alianþe politice, despre modificãrile dinconstituþie, despre votul prin corespondenþã,despre... despre…

Nimic, însã, despre programe competenteºi mai ales, realiste care privesc economiaþãrii. Nimic despre îmbunãtãþirea condiþiilorde viaþã, sãnãtate, educaþie etc.

Nimic despre soarta ºomerilor ºi a tinerilorcare, cu diplome în mânã, nu gãsesc un locde muncã potrivit pregãtirii lor profesionale.

Paradoxal, ºcoala româneascã furnizoarede „tâmpiþi”, mai puþin cei aflaþi la putere ºi eiºcoliþi ºi, deci, ca toatã lumea, „tâmpiþi“, ali-menteazã din plin þãri cu exigenþe în dome-niu, îngroºând, poate, numãrul votanþilor prin...corespondenþã! Oare voturile sincere aleunora dintre ei sunt cele care ar trebui de luat

în seamã sau sunt cele care se „contabi-lizeazã“ ca în trecut iar prin „meritele” lor uniiajung demnitarii þãrii?

Omul care rãspunde de educaþie, ºi nunumai el, îºi ºcoleºte odraslele pe meleaguristrãine ºi nu în þara „tâmpiþilor” cu care, uneori,se „mândreºte”.

Sigur, mai este destul timp pânã laviitoarele alegeri normale sau mai la modã...comasate, timp în care cei nemulþumiþi trebuiesã se hotãrascã ce vor: ori merg mai departegemând din cauza multor dureri, ori sunthotãrâþi sã încerce ºi alte variante ºi posibilitãþide corectare a erorilor de pânã acum ºi deschimbare în bine a condiþiilor de trai ºi declãdire a unei societãþi moderne ºi prospere lanivelul UE, din care face parte?

Primul lucru de care trebuie sã se þinãseama este dacã suntem hotãrâþi sã elimi-nãm neghina apãrutã dupã 1990, potrivit dic-tonului „cu cât mintea este mai micã (puþinã)cu atât e îngâmfarea mai mare“. Mai peromâneºte „prostul dacã nu-i fudul, parcã nue prost destul“.

Îngãduiþi-mi, din partea colectivului publi-caþiei noastre, sã vã doresc „Sãrbãtori fericite”ºi un „An Nou 2012” cu sãnãtate ºi cu cât maipuþine privaþiuni.

La mulþi ani!

Ciprian Enache

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii pe ultima paginã a revistei.

Director Ionel CRISTEA

0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE

0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE

0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB

0737.231.946

Publicitate Elias GAZA

0723.185.170

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Adrian Raduprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei dr. ing. Victor Popaing. Elvira Dumitrescudr. ing. Gabriela Schneiderdrd. chim. Mariana Prunãav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966

0730.593.260, 0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

RReevviissttaa Construcþiilor decembrie 20114

Ciprian Enache: Stimate domnuledirector general, România, ca ºialte þãri din lume, traverseazã operioadã de crizã care influenþea-zã mersul normal ºi la costurisuportabile al tuturor sectoarelorvieþii economico-sociale. Domeniulenergetic este printre primelecare influenþeazã aceastã derularea activitãþilor amintite mai înainte.Prin centralele executate, HIDRO-CONSTRUCÞIA pune în circuituleconomic ºi privat energia elec-tricã, la costurile cele mai mici.Existã în aceastã perioadã ºipentru viitor un program concretde continuare a unor astfel deconstrucþii?Emil Timofti: Problema energiei

este de o importanþã vitalã pentruorice economie a lumii. În conformi-tate cu Noua Politicã Energeticã a

Uniunii Europene (UE), energia esteun element esenþial al dezvoltãriila nivelul Uniunii. Astfel, pe fondulevoluþiilor ºi al complexitãþii din ce înce mai mari a problemelor cu carese confruntã sectorul energetic mon-dial, statele ºi-au stabilit obiective ºiau fundamentat mãsuri prin care sãse gestioneze eficient aceste trans-formãri.

Obiectivul general al Strategieisectorului energetic din România îlconstituie asigurarea condiþiilorpentru satisfacerea necesarului deenergie, pe termen mediu ºi lung, laun preþ accesibil, adecvat uneieconomii moderne de piaþã ºi a unuistandard de viaþã civilizat, în condiþiide calitate ºi siguranþã în alimentare,cu respectarea principiilor dez-voltãrii durabile ºi corelarea cupolitica „energie-mediu“ a UniuniiEuropene.

Utilizarea potenþialului hidroener-getic amenajabil reprezintã una dindirecþiile principale de acþiune aleStrategiei Energetice a României, con-vergente cu cele ale politicii energe-tice a Uniunii Europene.

Cele mai recente estimãri aratãcã potenþialul hidroenergetic, tehnicamenajabil, al României este deaproximativ 32.000 GWh/an.

Potrivit Proiectului de StrategieEnergeticã a României, pentru peri-oada 2011-2035, autoritãþile românevor continua programul de realizarea centralelor hidroelectrice, cu pune-rea în funcþiune a circa 1.400 MWpânã în 2035. Prin aceste investiþiiva creºte gradul de utilizare apotenþialului hidroenergetic al þarii la67%. Pentru atingerea unui aseme-nea obiectiv s-au întocmit mai multeprograme de execuþie privind acestdomeniu.

C.E.: Ce zone din þarã se pre-teazã pentru a fi valorificate dinpunct de vedere energetic, înviitorul apropiat?E.T.: În principiu, existã întocmite

scheme de amenajare pentru toatemarile bazine hidrografice ale þãrii.Se are în vedere finalizarea obiec-tivelor deja începute care, pe lângãproducerea de energie electricã,asigurã ºi regularizarea cursului deapã respectiv în vederea diminuãriiefectelor inundaþiilor ce apar îndiferite perioade ale anului.

Dintre proiectele de investiþii stra-tegice, de interes naþional, cuprinseîn „Proiectul de Strategie Energeticãa României pentru perioada 2011-2035” menþionez:

Centrala Hidroelectricã cuAcumulare prin Pompaj (CHEAP)Tarniþa - Lãpuºteºti, amplasatã perâul Someºul Cald, cu o putere insta-latã de 1.000 MW, proiect a cãruirealizare va conduce la creºtereagradului de siguranþã ºi la exploa-tarea SEN în condiþii tehnice ºi eco-nomice superioare;

AHE a râului Olt pe sectorulIzbiceni - Dunãre;

CHE Islaz - cu o putere instalatãde 28,8 MW prin a cãrei realizare seva face racordul cu Dunãrea dinpunct de vedere hidroenergetic,asigurându-se pompajul din Dunãrespre amonte ºi valorificarea opor-tunitãþilor tehnice oferite de retehno-logizarea grupurilor bulb reversibileale centralelor de pe sectorul Ipoteºti– Dunãre.

C.E.: Comparativ cu perioadadinainte de 1990, cât din poten-þialul tehnic ºi uman îl mai folosiþiîn prezent pentru lucrãrile de

Valorificarea potenþialului hidroenergetic românescCONSTRUCTORI PERFORMANÞI

Societatea Comercialã HIDROCONSTRUCÞIA S.A. a fost înfiinþatã la 30.11.1950 ca unic constructor albarajului de la Bicaz. Din anul 1995, în urma privatizãrii, întreprinderea devine SC HIDROCONSTRUCÞIA SA,cu capital privat. În prezent Societatea are un sediu central în Bucureºti ºi 11 sucursale teritoriale, cu largãautonomie, care executã lucrãri în 39 din cele 41 de judeþe.

ing. Emil TIMOFTIpreºedinte - director general, HIDROCONSTRUCÞIA

amenajãri hidroenergetice ºi înce au constat mãsurile de reorga-nizare a societãþii, pentru a facefaþã noilor condiþii de dezvoltareeconomicã din România?E.T.: În prezent, Compania a

diminuat numãrul de personal ºi aadaptat baza materialã la noilecondiþii ale pieþei construcþiilor.Menþionez cã reducerea numãruluide personal s-a fãcut fãrã convulsiisociale deosebite, externalizândunele activitãþi conexe.

Privatizarea Societãþii, în 1995, aconstituit momentul de cotiturã efec-tivã în activitatea Companiei.

S-a promovat un managementperformant, care a contribuit lamenþinerea pentru societatea noas-trã a statutului de firmã de top îndomeniul construcþiilor.

SC HIDROCONSTRUCÞIA SA adevenit astfel o Companie moder-nã, a cãrei valoare a fost pe deplinconfirmatã de piaþã. S-a adoptat onouã politicã în domeniul calitãþii,mediului, sãnãtãþii ºi securitãþiimuncii, a responsabilitãþii sociale ºisecuritãþii informaþiei, politicã ce areca obiective generale menþinereareputaþiei Companiei pe piaþa con-strucþiilor, satisfacerea deplinã atuturor cerinþelor exprimate de clienþi,la preþuri competitive ºi avantajoase,câºtigarea încrederii clienþilor ºi acþi-onarilor, dar ºi a personalului salariat.Pentru realizarea acestei politici s-atrecut la implementarea, certificareaºi menþinerea unui sistem de mana-gement în conformitate cu cerinþelestandardelor internaþionale, având careferenþial standardele SR EN ISO9001:2008, SR EN ISO 14001:2005,BS OHSAS 18001:2007, SA8000:2008ºi SR ISO/CEI27001:2006.

C.E.: Pentru a valorifica eficientdotarea de care dispuneþi, cedomenii noi a abordat societateape care o conduceþi?

E.T.: Dupã anul 1990, din cauzaconjuncturii economice, investiþiile îndomeniul hidro s-au restrâns simþitor.În aceste condiþii noi am fost nevoiþisã restructurãm baza materialã ºiumanã, în conformitate cu cerinþeleeconomiei de piaþã, fapt uºurat ºi deexperienþa acumulatã de-a lungultimpului în execuþia tuturor categori-ilor de lucrãri. În spiritul acesteistrategii, firma a participat la licitaþiiºi a câºtigat dreptul de a realiza con-tracte pentru toatã gama de con-strucþii, dând dovadã de o maremobilitate ºi realism în decizie.

Societatea executã în prezent,pe lângã lucrãri hidroenergetice,construcþii civile ºi industriale demãrimi, complexitãþi ºi destinaþiidiferite, alimentãri cu apã ºi canali-zãri, staþii de pompare, staþii de epu-rare, staþii de tratare a apei, depoziteecologice pentru colectarea deºeu-rilor, amenajãri de zone industriale,sisteme de irigaþii, drumuri noi saureabilitate, suprastructuri din betonarmat monolit sau prefabricate pre-comprimate ºi metalice.

C.E.: Lucrãrile pe care le execu-taþi vã aparþin în totalitate de laproiectare pânã la exploatareaobiectivelor construite?E.T.: Executãm toate tipurile de

lucrãri din domeniul construcþiilor.În funcþie de cerinþele clienþiloraceste lucrãri pot fi executate deCompania noastrã în totalitate,respectiv proiectare ºi execuþie pânãla exploatare, sau numai execuþia,acolo unde beneficiarul oferã propriulproiect. În acest sens, dispunem deun departament de proiectare careare atât personal cu o vastã expe-rienþã în domeniul proiectãrii cât ºitineri în formare. În anumite cazuricolaborãm ºi cu alte firme specia-lizate în proiectare.

C.E.: Executaþi construcþii ºi înstrãinãtate? ªi unde?E.T.: SC HIDROCONSTRUCÞIA

SA a derulat contracte în strãinãtateîn Algeria, Iran, Germania, Israel etc.De asemenea, a executat lucrãri încolaborare cu firme din strãinãtate:Germania, Italia, Austria, Suedia,Franþa, Anglia, Turcia, Olanda.

Pânã la sfârºitul acestui an vomtermina toate formalitãþile pentrudeschiderea a douã sucursale înstrãinãtate, în Germania ºi în Irak.Aceste douã noi sucursale se alã-turã celor 11 existente în România.

C.E.: Cum priviþi dumneavoastrãanul 2012 ºi urmãtorii din punct devedere al dezvoltãrii sistemuluihidroenergetic?E.T.: Cu încredere, deºi suntem

conºtienþi cã vor fi ani grei, în carene vom confrunta cu multe probleme.Va trebui sã avem un managementdinamic ºi flexibil precum ºi o marecapacitate de adaptare la cerinþelepieþei interne ºi internaþionale. Vomparticipa la licitaþii ºi vom executalucrãrile câºtigate respectând standar-dele de calitate ºi cerinþele beneficia-rilor. Ne preocupãm în permanenþãpentru îndeplinirea obiectivelor gene-rale înscrise în declaraþia de politicãîn domeniul calitãþii, protecþiei mediului,sãnãtãþii ºi securitãþii muncii, res-ponsabilitãþii sociale ºi securitãþiiinformaþiei a Companiei.

Noul An dorim sã fieunul plin de proiecte de investiþii

pentru colaboratorii noºtri,cu sãnãtate ºi prosperitate.

La mulþi ani 2012 !


ªtim cã succesul clienþilor noºtri este ºi succesul nostru! De aceea, ne maximizãm eforturile pentru a le oferi

produse ºi servicii de calitate bazându-ne pe cerce-tarea ºtiinþificã localã ºi pe transferul de know-how dinexterior, în special de la centrul nostru tehnologic dinHeidelberg.

Cimentul CARPATCEMENT® este un produs stan-dardizat însã stabilitatea recunoscutã a parametrilor sãitehnici, precum ºi modul cum este acceptat ºi utilizat îndiferite aplicaþii (clase de expunere la acþiunea mediuluiînconjurãtor „X”), reprezintã cheile în care trebuie cititãperformanþa sa deosebitã, recunoscutã ºi garantatã.

Beneficiind de un laborator propriu de înaltã califi-care, în cadrul staþiei de la Mogoºoaia, CARPAT BETONanalizeazã în permanenþã lansarea pe piaþã a unorbetoane cu caracteristici speciale, care sã aducã valoareadãugatã clienþilor sãi.

În pofida schimbãrilor ºi provocãrilor economice aleultimei perioade, companiile grupului HeidelbergCementdin România se bazeazã, în continuare, pe aceleaºiprincipii: abordarea realistã, apropierea faþã de afacere,

leadership consecvent, managementul strict al costurilorprecum ºi capacitatea de a acþiona decisiv.

Obiectivul nostru comun este sã formãm cea maibunã echipã de management din industrie iar produseleºi serviciile noastre sã reprezinte un etalon în ceea cepriveºte calitatea, eficienþa ºi promptitudinea livrãrilor ºiserviciilor asociate.

Toate acestea reprezintã factorii esenþiali ai succe-sului nostru!

Într-un mediu de piaþã concurenþial este necesar sãasigurãm ºi sã inspirãm încredere în serviciile ºi pro-dusele noastre, fiecãrui client în parte, pentru fiecareproiect ºi zi de zi!

Construim relaþii pe termen lung cu partenerii ºiclienþii noºtri având ca fundament livrarea unor produseperformante, încrederea, corectitudinea ºi integritateaprofesionalã, urmãrind sã le oferim, întotdeauna, unmaxim de beneficii.

Producerea cimentului, betonului ºi agregatelorreprezintã activitãþi industriale provocatoare! Având labazã puternica tradiþie tehnicã localã precum ºi

pregãtirea continuã de la locul demuncã deþinem cunoºtinþe excelentepentru a ne organiza ºi a aborda situ-aþiile dificile cu responsabilitate, calmºi profesionalism.

ªtim cã succesul companiilor ceformeazã HeidelbergCement Groupîn România, al produselor ºi serviciilornoastre, depinde de competenþa, per-formanþa ºi realizãrile angajaþilor noºtriºi acþionãm în consecinþã!

Beneficiind de o puternicã expe-rienþã la nivel european, transmisã încadrul Grupului HeidelbergCement,suntem pregãtiþi sã contribuim la ma-rile lucrãri de construcþii acoperindîntreaga gamã de cerinþe ale clienþilornoºtri, de la consultanþa tehnicã pânãla oferirea de soluþii complete pentrupunerea în aplicare a proiectelor.

HeidelbergCement este unul dintre cei mai mari investitori germani din România. Grupul are activitãþi îndomeniul producþiei de ciment, betoane ºi agregate, prin companiile CARPATCEMENT Holding, CARPATBETON ºi respectiv CARPAT AGREGATE.

HeidelbergCement Group în România:sub semnul performanþei !

RReevviissttaa Construcþiilor decembrie 2011 9

Din punctul nostru de vedere, construirea auto-strãzilor ºi drumurilor în soluþia de structurã rutierã rigidã(beton de ciment) este alternativa performantã, cu ceamai bunã ratã de succes atât din punct de vedere al cali-tãþii ºi durabilitãþii cât ºi din punct de vedere al eficienþeieconomice.

Susþinem toate mãsurile ºi iniþiativele care conduc lacreºterea durabilitãþii construcþiilor ºi propunem reali-zarea de reglementãri tehnice naþionale care sã acopereaplicaþiile având o duratã de serviciu mare, de peste 100de ani, aºa cum sunt podurile, viaductele, tunelurile,construcþiile monumentale de utilitate socio-economicã,politicã ºi religioasã, hidrocentralele, depozitele dedeºeuri radioactive etc.

Pe lângã cimenturile uzuale, CARPATCEMENTHolding produce ºi comercializeazã ºi cimenturi cucaracteristici speciale pentru betoane de înaltã rezis-tenþã, pentru lucrãri masive (elemente de construcþii cudimensiuni mari) precum ºi pentru betoane executate înmedii cu agresivitate chimicã ridicatã etc.

Prin poziþionarea favorabilã a celor trei fabrici alesale (Bicaz, Deva ºi Fieni), în cele trei provincii istoriceale României, CARPATCEMENT Holding acoperã înmod eficient întreg teritoriul naþional.

CARPAT BETON, client reprezentativ al CARPATCE-MENT Holding, dispune de o acoperire naþionalã, avândo reþea de 18 staþii de betoane, localizate în Mogoºoaia,Jilava, Militari, Pantelimon, Ploieºti, Piteºti, Craiova,Constanþa, Brãila - Vãdeni, Braºov, Bacãu, Suceava,

Iaºi, Iaºi - Leþcani, Timiºoara, Oradea, Cluj-Napoca ºiTârgu-Mureº. Aceste staþii performante, cu capacitãþi deproducþie variate - pânã la 3 mc/ºarjã ºi sisteme elec-tronice de dozare - pot prepara ºi furniza betoane ºimortare cu calitate garantatã ºi în condiþii extreme detemperaturã a mediului ambiant.

Serviciile de transport ºi pompare a betonului suntasigurate de compania Carpat Beton Servicii Pompe,contribuind astfel la asigurarea cerinþelor de eficienþã ºicalitate pentru produsul livrat.

Prin cele 7 cariere ºi 7 balastiere deþinute deCARPAT AGREGATE se produc ºi se comercializeazãagregate naturale ºi concasate (nisip, pietriº, mãrgãritarºi piatrã concasatã) pentru industria materialelor de con-strucþii ºi pentru realizarea lucrãrilor de infrastructurãrutierã ºi feroviarã.

Prin localizarea acestor unitãþi de producþieîn 12 judeþe compania CARPAT AGREGATE asigurãlivrarea eficientã a acestor materiale.

Companiile care formeazã HeidelbergCement Groupîn România sunt puternic angajate în oferirea cãtreclienþi a unui maxim de beneficii, în condiþii de eficienþãtehnologicã ºi profitabilitate.

Dezvoltarea durabilã pe care ne angajãm sã orespectãm ºi sã o promovãm în activitatea noastrãcurentã se face în condiþii de sãnãtate ºi securitate înmuncã, de protecþie avansatã a mediului înconjurãtor,de responsabilitate socialã corporativã în comunitãþileunde avem operaþiuni ºi de PERFORMANÞÃ!

HeidelbergCement este lider mondial pe piaþa de agregate ºi un important jucãtor în domeniul cimentului,betonului ºi altor activitãþi conexe, ceea ce îl poziþioneazã printre cei mai mari producãtori de materiale de construcþiidin lume.

Compania are 53.000 de angajaþi în 2.500 de locaþii în peste 40 de þãri.Carpatcement Holding, parte a grupului german HeidelbergCement, este unul din liderii pieþei de ciment din

România. Din 1998 pânã în prezent, Grupul a investit peste 450 milioane Euro pe piaþa româneascã, inclusivcosturile de achiziþie. Alãturi de Carpatcement Holding, din grupul german mai fac parte Carpat Beton (divizia debeton) ºi Carpat Agregate (divizia de agregate).

Prin diviziile sale, Grupul pune la dispoziþia clienþilor sãi materiale de construcþie la un standard de calitaterecunoscut la nivel internaþional. Grupul acoperã întreaga gamã de cerinþe ale clienþilor, de la consultanþã îndomeniul de aplicare pânã la oferirea de soluþii eficiente de finalizare a proiectelor.


Conferinþa Naþionalãa Patronatului Societãþilor din Construcþii

10 ANI DE LA ÎNFIINÞAREA PSC

Tema principalã a evenimentului a fost “Perspectiveeconomice în construcþii în 2012”.

În cadrul dezbaterilor, invitaþii speciali au insistat asupraunor aspecte stringente care preocupã sectorul construc-þiilor în perioada care urmeazã.

Printre temele abordate s-au numãrat:• Perspective economice în 2012. Impactul asupra pieþei

construcþiilor;• Constructorii români pe pieþe internaþionale;• Constructorii români în proiecte de investiþii;• Statistica la zi ºi prognoza pe termen mediu în dome-

niul construcþiilor;• Investiþii majore în România, în 2012;• Instrumente de garantare ºi contragarantare în pro-

iectele de investiþii;• Instrumente moderne de administrare a afacerilor în

construcþii.În cadrul conferinþei, preºedintele PSC, Cristian

Romeo ERBAªU, a evidenþiat participanþilor aspectulpozitiv al colaborãrii dintre Patronat ºi partenerii sãi careactiveazã atât în mediul de afaceri, cât ºi în asociaþiileprofesionale. Aceastã conlucrare a creat ºi premisele casocietãþile din sectorul construcþiilor sã traverseze peri-oada de crizã din þarã în condiþiile executãrii lucrãrilorcontractate cu beneficiarii de investiþii. Cu acest prilej aufost menþionate ºi investiþiile majore care urmeazã a fipuse în operã în România în anul 2012 ºi perspectivelede export ale firmelor româneºti din sectorul construcþiilor,abordându-se, totodatã, tematica sistemului de lucru înparteneriat public-privat.

S-a insistat, de asemenea, asupra impactului perspec-tivelor economice din 2012 asupra pieþei construcþiilor înstrânsã legãturã cu aderarea României la zona euro.

Un lucru foarte important precizat în cadrul conferinþeil-a constituit îndemnul cãtre constructorii români de aparticipa, în numãr cât mai mare, pe pieþele internaþio-nale, folosind modelul veniturilor atrase de angajaþi, dedata aceasta promovând ideea ca inclusiv societãþilecomerciale sã participe pe pieþe internaþionale.

O altã concluzie esenþialã a conferinþei este cea amodernizãrii firmelor din construcþii prin creºterea graduluide utilizare a instrumentelor de software IT în activitateade construcþii. Totodatã s-a stabilit cã este esenþialãîmbunãtãþirea comunicãrii dintre membri pentru a consti-tui forme eficiente de colaborare între companii ºi pentrua asigura derularea eficientã a proiectelor stabilite. Maimult, implicarea organizaþiei este esenþialã în promo-varea firmelor pe plan internaþional, în participareaactivã în proiectele locale ale comunitãþii, precum ºi înatragerea de investiþii private.

Patronatul Societãþilor din Construcþii, reunind persoanefizice autorizate ºi persoane juridice din cercetare,proiectare, consultanþã, antreprenoriat ºi producþia demateriale de construcþii ºi utilaje necesare ºantierelor deconstrucþii, urmãreºte, în continuare, promovarea ºiapãrarea intereselor legitime ale membrilor sãi ºi afirma-rea solidaritãþii patronale, în scopul creºterii prestigiuluiacestei instituþii ºi sporirii contribuþiei sale la creºterea,dezvoltarea ºi modernizarea economiei româneºti.

Patronatul Societãþilor din Construcþii a organizat la sfârºitul lunii noiembrie a.c. ce-a de-a treiaediþie a Conferinþei Naþionale PSC, sãrbãtorind, cu aceastã ocazie, ºi împlinirea a 10 ani de laînfiinþarea sa.


Orizonturi noi pentru constructori !DE CE NU POATE FI, ÎNSÃ, O BUCURIE ÎNTREAGÃ ªI DEPLINÃ?

dr. ing Felician Eduard Ioan HANN,preºedinte de onoare - Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor

Ne-a bucurat mult faptul cã, în

sfârºit, Ministerul Dezvoltãrii Regio-

nale ºi Turismului s-a hotãrât sã spri-

jine demersul nostru ºi sã susþinã

ideea, de altfel foarte corectã ºi

responsabilã, cã toate construcþiile

existente, adicã întregul fond con-

struit existent, trebuie pãstrat cu cea

mai mare grijã, el nefiind numai adã-

post ºi suport activitãþii tuturor oame-

nilor din aceastã þarã, ci ºi bogãþia

cea mai mare ºi mai durabilã lãsatã,

nouã, de predecesorii noºtri.

Susþinerea ºi aprobarea introducerii

în COR a celor trei ocupaþii propuse

de noi deschide, fãrã nicio exage-

rare, orizonturi noi pentru construc-

torii care îºi vor pune cunoºtinþele ºi

experienþa în slujba asigurãrii secu-

ritãþii populaþiei ºi a managementului

economic eficient privind exploa-

tarea ºi intervenþiile pe construcþii.

În felul acesta, se realizeazã ºi o pre-

venþie a accidentelor de construcþie

ºi a posibilelor stãri de avarie rezul-

tate din lipsã de supraveghere ºi de

intervenþie la timpul oportun.

Prin apariþia celor trei noi ocu-

paþii, se creeazã premisele formãrii

unui corp ingineresc competent,

care sã ºtie sã urmãreascã modul

de comportare a construcþiilor de

diferite categorii ºi tipuri ºi sã-i consi-

lieze pe cei ce apeleazã la serviciile

lor, cu privire la cele mai economice

ºi eficiente mãsuri pentru asigurarea

aptitudinii lor pentru exploatare.

Proprietarii de construcþii, fie ei

privaþi, fie publici, se vor putea

adresa sau vor putea angaja oameni

calificaþi ºi competenþi, în care sã

aibã încredere ºi cãrora sã le poatã

încredinþa soarta proprietãþii lor

(casã, bloc, condominiu, pod, ºosea,

baraj, dig, pistã de aviaþie sau auto-

drom, cale feratã, tunel etc.), fãrã a

mai fi timoraþi la gândul cã cel anga-

jat nu are pregãtirea necesarã ºi

patalamaua corespunzãtoare.

Prin apariþia celor trei ocupaþii, se

deschide poarta spre înfiinþarea ºi

organizarea unor întreprinderi spe-

cializate în monitorizarea compor-

tãrii in situ a construcþiilor, adicã în

urmãrirea comportãrii ºi în interven-þiile pe acestea. Este surprinzãtorcâte asemenea întreprinderi existãpe mapamond, unele mai mici, fami-liale, cu rol de consultanþã, altele de-adreptul uriaºe cu extindere intercon-tinentalã.

În urmã cu câþiva ani dãdeamexemple ca SECO (Belgia), SOCOTEC(Franþa), VERITAS (în diverse þãrieuropene) º.a., dar este suficient sãexploraþi INTERNET-ul pentru adescoperi o întreagã lume care seocupã, cu succes, de monitorizareacomportãrii in situ a construcþiilor.Ori, fiecare întreprindere cu aceastãocupaþie trebuie sã aibã, pe lângãdotarea materialã specificã, per-sonal calificat ºi competent, atestatde un organism abilitat în acest sensºi la rândul sãu, calificat ºi compe-tent.

Atestarea competenþei celor cepracticã aceste trei ocupaþii trebuiefãcutã de asociaþiile profesionalecare au specialiºti capabili a sereorienta spre aceastã activitate,deloc simplã ºi de mare rãspundere.

De curând, asociaþia noastrã “Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor” a primit o vesteîmbucurãtoare: dupã mai bine de un an de intervenþii la autoritãþile competente ale statului, MinisterulMuncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, direcþia ocupare ºi salarizare, ne-a comunicat, cu adresanr.1281/12918/07.10.2011, cã s-a dat aviz favorabil introducerii în COR (Clasificarea Ocupaþiilor din România)a ocupaþiilor “responsabil tehnic cu urmãrirea curentã a comportãrii construcþiilor”, ”specialist în urmã-rirea comportãrii in situ a construcþiilor” ºi “expert în monitorizarea comportãrii construcþiilor”. Cele treinoi ocupaþii vor fi introduse în grupa de bazã 2142 “ingineri constructori” ºi vor avea, în ordinea lor,codurile 214234, 214235 ºi 214236. Pânã la publicarea în Monitorul Oficial a ocupaþiilor pentru care MMFPSºi-a dat acordul de includere în COR, codurile pot fi folosite cu titlu provizoriu.


Cei mai indicaþi a se reprofilapentru monitorizarea comportãrii insitu a construcþiilor sunt, în primulrând, cercetãtorii, obiºnuiþi cu folo-sirea aparatelor ºi dispozitivelormoderne de investigare ºi proiec-tanþii de structuri, experimentaþi înintervenþiile de mentenanþã ºi reabi-litare. Dar, calea este deschisã ºisubinginerilor ºi tehnicienilor dinconstrucþii vizaþi ca responsabilitehnici cu urmãrirea curentã a com-portãrii in situ a construcþiilor. Pânãcând, însã, personalul tehnic deconstrucþii va ajunge sã ocupeaceste posturi, de urmãrirea curentão sã se ocupe ºi persoane supuseunui instructaj adecvat.

Iatã, deci, ce perspective se des-chid prin aprobarea ºi introducereaîn COR a celor trei ocupaþii noi.ªi, iatã de ce asociaþia noastrã,care le-a promovat cu sârguinþã demulþi ani, este bucuroasã cã insis-tenþele noastre au dat roade.

Dar… se putea fãrã un dar?Oare de ce bucuria noastrã nu

poate fi deplinã?Iatã, de ce!Propunerea asociaþiei noastre, o

asociaþie profesionalã care deaproape treizeci de ani ºi-a fixatdrept scop prezervarea fondului con-struit existent ºi a dezvoltat cu acestprilej un concept propriu referitor la“Comportarea in situ a construcþiilorºi aptitudinea lor pentru exploatare”precum ºi modalitatea de aplicare înpracticã a acestui concept prin acþi-unea de “Monitorizare a comportãriiin situ a construcþiilor”, a propusintroducerea în COR a ocupaþiilor“responsabil cu urmãrirea curentãa comportãrii in situ a construcþiilor”,”specialist în urmãrirea specialã acomportãrii in situ a construcþiilor”ºi “expert în monitorizarea (urmãrireºi intervenþii) comportãrii in situ aconstrucþiilor”.

Observaþi diferenþa faþã de ocu-paþiile din formularea transmisã nouã?

Cine ºi de ce a schimbat denu-mirile propuse de noi?

Mergând pe fir, de la MMFPS laMDRT, am aflat cã de acolo a pornitschimbarea, adicã de la constructori,care probabil au socotit cã ar fi maibine cum cred ei ºi nu cum a propuso asociaþie profesionalã cu denu-mirea “Comisia Naþionalã Compor-tarea in situ a Construcþiilor”!

Acum se pune întrebarea: De ceMDRT a fãcut aceste schimbãri,fãrã a ne întreba ºi pe noi?

Deºi… de ani de zile noi trimitembuletinul nostru pe adresa minis-terului, care se ocupã ºi de con-strucþii, sperând ca el sã încapã pemâini bune ºi astfel sã reuºeascãsã ne cunoascã preocupãrile teo-retice ºi practice legate de com-portarea in situ a construcþiilor.

Se pare cã nu este aºa! Altfel, ar trebui sã se ºtie cã, în

ceea ce priveºte comportarea con-strucþiilor, ea se cerceteazã ºi în la-borator pe standuri de încercare saupe machete ºi teoretic, pe modelematematice. Pentru a ne deosebi, înprivinþa preocupãrilor ºi a metodelorde investigare, am adoptat termenullatin de uz internaþional “in situ” cusemnificaþia, de acum curent folositãºi la noi: “pe locul de apariþie”, sau înlimbajul nostru de constructori “înamplasament”. De asemenea, artrebui sã se ºtie cã reglementãrilenoastre deosebesc douã forme aleurmãririi comportãrii in situ a construc-þiilor, respectiv urmãrirea curentã,care nu necesitã neapãrat o califi-care în domeniul construcþiilor, cidoar un instructaj la preluareasarcinii ºi urmãrirea specialã, carenecesitã, în mod obligatoriu, o cali-ficare de inginer constructor, specia-lizat în folosirea aparatelor ºidispozitivelor speciale destinate

realizãrii încãrcãrilor de probã, con-

trolului nedistructiv, mãsurãrii mãri-

milor specif ice (forþe, presiuni,

deplasãri, deformaþi i totale ºi

specifice, distanþe, viteze, accele-

raþii etc.) cu mijloace tot speciale,

topografice, tensometrice, semi- ºi

nedistructive º.a.

În sfârºit, aºa cum prevede ºi

legea, urmãrirea comportãrii in situ a

construcþiilor este strâns legatã de

intervenþiile pe acestea, ca urmare a

constatãrilor fãcute prin urmãrire, în

vederea aplicãrii mãsurilor necesare

menþinerii sau refacerii aptitudinii lor

pentru exploatare. Legatura între

cele douã activitãþi este exprimatã

prin termenul monitorizare care

înseamnã urmãrire ºi intervenþii.

Dupã cum se vede, existã o logicã

în modul de definire al acestor trei

ocupaþii, gradul de competenþã pen-

tru desfãºurarea lor crescând de la

responsabil la specialist ºi apoi la

expert.

Aceastã neînþelegere a proble-

melor din domeniul comportãrii in

situ a construcþiilor s-a manifestat ºi

la fostul ISC, care a redactat instruc-

þiunea de autorizare a responsa-

bilului cu urmãrirea specialã, cu

totul ºi cu totul nocivã, prin admi-

terea unor oameni insuficient califi-

caþi pentru aceastã îndatorire ºi

punând, astfel, în pericol siguranþa

celor ce li se încredinþeazã.

De aceea, am solicitat conducerii

CNCisC sã intervinã la MDRT, la

domnul director ing. Cristian Stama-

tiade, cu solicitarea de corectare a

denumirilor schimbate, revenind la

cele propuse de noi, în baza argu-

mentelor de mai sus.

Sã sperãm cã demersul va fi

acceptat, spre mulþumirea tuturor

ºi bucuria noastrã întreagã ºi

deplinã!


COMACCHIO SRL - 25 de ani – L A MULÞI ANI ! –

COMACCHIO DRILLING HI-TECH a împlinit,

pe 23 septembrie 2011, 25 de ani de activitate.

Cu acest prilej fabrica a fost deschisã publicului.

Peste 600 de invitaþi, dintre care o treime din “restul

lumii”, au colindat printre maºinile expuse sau în curs de

fabricaþie ºi au avut ocazia sã cunoascã fabrica

COMACCHIO din interior.

Halele imense s-au transformat, pentru o zi, într-o

scenã festivã unde fraþii COMACCHIO au primit felicitãri,

omagii, premii din partea autoritãþilor locale, a clienþilor

istorici ºi a colaboratorilor din întreaga lume.

Dupã cuvântãri ºi felicitãri, a urmat un somptuos

bufet acompaniat de muzicã ºi dans pânã seara târziu.

Pasiunea pentru tehnologie ºi inovaþie pusã în servi-

ciul clienþilor a dus la realizarea, de-a lungul anilor, a

numeroase brevete vizând siguranþa operatorului ºi sim-

plificarea / automatizarea proceselor de lucru în ºantier:

cãruciorul extractor, dispozitivul de protecþie pentru

evacuarea materialului excavat etc.

Firma COMACCHIO îºi asumã meritul pentru contri-

buþia în dezvoltarea tehnologiei specifice pentru geotermie.

Maºinile destinate geotermiei sunt echipate astfel încât

rãspund tuturor cerinþelor specifice acestei activitãþi.

Foreza MC 900 GT executã cu ajutorul unui singur operator

tot procesul productiv.

De 25 de ani COMACCHIO HI-TECH a fãcut din

cercetare ºi inovaþie propria marcã de fabricã.

Numeroasele brevete obþinute sunt o dovadã a intere-

sului ºi investiþiei în cercetare iar rezultatele sunt pe

mãsurã.

INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS – COMACCHIO

ROMÂNIA este mândrã de apartenenþa la acest grup.

LA MULÞI ANI COMACCHIO !


Ancore ºi micropiloþi injectaþicu tehnologia autoperforantã Ischebeck® TITAN

ing. Petre UÞÃ, ing. Gigi PÃªCÃLÃU – SC GEOSOND® SA

Tehnologia autoperforantãIschebeck® TITAN

Domeniul de aplicare - tehnologiaconstã în utilizarea de bare profilate,autoperforante, Ischebeck® TITAN pen-tru realizarea lucrãrilor de ancorare îndomeniul geotehnicii, în construcþiiinginereºti, ca elemente de stabilizareºi armare a pantelor, taluzurilor, a terasa-mentelor din zone supuse alunecãrilor,în terenuri cu roci slab coezive orifisurate sau alterate sau ca micropiloþipentru lucrãri de consolidare.

Principiul metodei - constã înforare cu introducerea concomitentã abarelor autoperforante; sapa rãmâneîn foraj iar menþinerea pereþilor gãuriide sondã se realizeazã cu ajutorulsuspensiei de ciment; ulterior se reali-zeazã injectarea propriu-zisã a micro-piloþilor / ancorelor.

Utilaje - pentru execuþie se folo-sesc instalaþii de foraj specializateînsoþite de unitãþi de pompare adec-vate: malaxor ºi pompe de injecþie cudebit variabil ºi presiuni de lucru pânãla maximum 90 bari.

Barele autoperforante sunt rea-lizate din oþel înalt aliat cu TITAN, cucaracteristici fizico-mecanice supe-rioare ºi rezistenþã sporitã la coroziune(Duplex); rezistenþa la rupere variazãîntre 220 ºi 2.200 KN, în funcþiede diametrul barei. Stabilitatea este

asiguratã prin forma specialã a filetu-lui, care conferã tijei o aderenþã supe-rioarã la materialul în care esteintrodusã, de cca. 2,4 ori mai maredecât la celelalte tipuri de tije utilizate.

AplicaþiiAncoraje:

- consolidarea versanþilor ºi a taluzurilor;- consolidarea zidurilor de sprijin;- susþineri temporare ale excavaþiilor adânci;

- sisteme moderne de stabilizare a versanþilor.

Micropiloþi:- în zone cu condiþii dificile ºi reduse de acces/înãlþime;

- fundaþii de structuri noi;- consolidarea structurilor existente;- reducerea tasãrilor ºi/sau deplasãrilor;- realizarea de ziduri de sprijin;- îmbunãtãþirea stabilitãþii pantelor.

Avantaje- nu necesitã pre-forare sau tubare

temporarã;- injectarea foarte bunã a terenului; - protecþie sporitã la coroziune; - posibil itatea de lucru în zone

înguste / cu acces dificil;- productivitate ridicatã.

Societatea GEOSOND® SA este o societate peacþiuni, cu capital integral privat, înfiinþatã în anul1994. Domeniul principal de activitate îl reprezintãlucrãrile de geotehnicã aplicatã în construcþii.

GEOSOND® SA este o firmã dinamicã, adaptatãcerinþelor societãþii moderne, principalul sãu atufiind cei peste 16 ani de experienþã în domeniu.

Din anul 2006 societatea GEOSOND® SA îºi des-fãºoarã activitatea în colaborare cu firma Himmelund Papesch GmbH & Co. KG din Bebra – Germania,devenind, astfel, membrã a grupului HuP.

Acesta a fost momentul de început al introduceriide noi tehnologii pe piaþa construcþiilor din România.Astfel, tehnologia barelor autoperforante Ischebeck®

TITAN a fost aplicatã, pentru prima datã în România,de GEOSOND® SA în anul 2006.

Pânã în prezent, aceastã tehnologie a fost folositãîn diferite proiecte de consolidare pe DN 1, DN 10,DN 13, DN 56, DN 67, DJ 106, fundare indirectã înDelta Dunãrii, telegondola din Sinaia, clãdirile ASE,Primãria Generalã a Capitalei ºi PENNY Market Tulcea.

Consolidare Pod Natural pe DN 67Baia de Aramã - Ponoarele cu bare autoperforante

ISCHEBECK® TITAN

Micropiloþi injectaþi ISCHEBECK®

Fundaþii stâlpi antene – Delta Dunãrii – 6.900 mConsolidare Pod Natural pe DN 67 Baia de Aramã – Ponoarele

cu bare autoperforante ISCHEBECK® TITAN

Consolidare Pod Natural pe DN 67 Baia de Aramã – Ponoarelecu bare autoperforante ISCHEBECK® TITAN – 700 m

Consolidare DN 10 cu micropiloþi armaþi injectaþi – 20.000 m

Suntem, din nou, într-o perioadã de bilanþ când analizãm proiectele fãcute ºi vedem ce am fãcut bine ºi ce trebuieperfecþionat, deoarece numai aºa putem creºte productivitatea muncii care în opinia noastrã este singura cale debunãstare a firmelor ºi a societãþii româneºti.

La finalizarea unei perioade dificile ne îndreptãm atenþia spre anul viitor ºi gândul spre partenerii noºtri de afaceri.

SC GEOSOND® SAUREAZÃ TUTUROR PARTENERILOR ªI COLABORATORILOR

UN NOU AN 2012 CU SÃNÃTATE ªI PROSPERITATE!

La mulþi ani !

LUCRÃRI EXECUTATE CU TEHNOLOGIA AUTOPERFORANTÃ ISCHEBECK® TITAN


(Urmare din numãrul anterior)SÃLI DE REUNIUNI ªI BIROURI

Sãlile de reuniuni ºi birouri suntamplasate la etajul l, etajul nobil alpalatului, atât în aripa EugeniuCarada cât ºi în aripa Smârdan.Accesul în aceste sãli este asiguratdirect pe Scara guvernatorului saucu ascensoare.

Întreg nivelul a fost consolidatprin turnarea unei plãci ºi realiza-rea diafragmelor perimetrale pre-cum ºi a turnurilor din beton armatpe întreaga înãlþime a imobilului.În aceste zone s-au desfãºurat toatetipurile de operaþii de consolidare astructurii, desfaceri de pereþi ºiplanºee intermediare realizate îndiferite etape ºi re-compartimentãriarhitecturale pentru refacerea unorsãli conform proiectului iniþial.

Sãlile au diverse mãrimi, fiinddestinate diferitelor tipuri de reuniuni,colocvii, ºedinþe, seminarii. O salãmultifuncþionalã, amplasatã în aripaSmârdan, asigurã multiple posibilitãþide organizare a unor acþiuni.

Spaþiile în care au fost organizatesãlile de reuniuni ºi birouri aleetajului l erau decorate neuniform,degradarea lor, a finisajelor ºi a tâm-plãriei era evidentã. Spaþiile au fostînnobilate cu decoraþii parietale,lambriuri ºi corpuri de iluminat reali-zate cu preluarea motivelor originaleexistente. Feroneria a fost restau-ratã ºi completatã dupã modeleoriginale ale Palatului.

BIROURILE PENTRU FUNCÞIONARIBirourile pentru funcþionari ocupã,

integral, etajul al doilea. Starea aces-tora era precarã ca nivel de confortºi dotare tehnicã. În mãsura în careconfiguraþia structurii de rezistenþã ºicompartimentãrile spaþiului au per-mis, birourile au fost configurate gen

Construcþii emblematice în RomâniaBANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI (VII)

Starea iniþialã a spaþiilor

Lucrãri de desfaceri ºi consolidare. Se observãstructura de rezistenþã formatã din zidãrie portantã

de cãrãmidã ºi grinzi metalice cu bolþiºoare dinelemente ceramice Salã de reuniuni din turnul Carada-Lipscani

Salã de reuniuni

Birouri tip „office“ modulate


„office“, cu mobilier ºi dotãri stan-dardizate. Rezolvarea arhitecturalãa presupus o compartimentare cupereþi-dulap din lemn, cu supralu-minã, pardoseli flotante cu mochetãdale ºi plafoane demontabile dinplãci tip decogips.

În plafon au fost introduse corpu-rile de iluminat ºi sistemul de venti-laþie-condiþionare a aerului.

Etajul este organizat pentru unnumãr de aproximativ 150 de posturide lucru, cu dotãrile ºi facilitãþilespecifice, la care se adaugã 3 sãli deîntruniri.

CIRCULAÞII VERTICALEªI CURÞI INTERIOARE

Palatul are douã curþi interioare,de dimensiuni diferite. Curtea din-spre aripa Carada dispune de douãganguri de acces, unul prin care se

accede spre Scara guvernatorului,iar cel de-al doilea dinspre curtea delegãturã cu Palatul nou.

Tot din curte existã un accesdirect spre Biblioteca de carte rarã.Aceastã curte a fost completatã func-þional prin liftul panoramic care esteºi principala cale de acces în bancãa persoanelor cu dizabilitãþi. Liftulleagã funcþional toate nivelurile - lasubsol, muzeul; la parter, spaþiulmuzeal din Sala de Marmurã; la eta-jul l, Galeria guvernatorilor ºi holurilede onoare; iar la etajul II, birourilefuncþionarilor.

Au fost realizate cãmãºuiri alepereþilor, ceea ce a implicat desfa-cerea integralã a finisajelor ºi deco-raþiei ºi refacerea dupã realizareadiafragmelor pentru consolidare.

Curtea Smârdan este mai mult ocurte tehnicã decât una de primire,fapt ce a determinat operaþiuni supli-mentare ca: înlocuirea instalaþiilorsubterane, montarea unui nou grupelectrogen, amenajarea unei plat-forme tehnice, refacerea integralã acentralei de ventilaþie a tezaurului.

Curþile interioare cu gangurile deacces, precum ºi întreaga curteexterioarã au fost tratate unitar, princorectarea pantelor ºi finisarea cumateriale nobile.

Starea iniþialã - bosajele de petoate faþadele, cele exterioare ºi celespre curþile interioare - au fost reali-zate odatã cu zidãria, prin scoatereaîn consolã a câte 1/4 cãrãmidã.

SUBSOLUL ªI PODULLa subsol, încãperile sunt mici,

iar pereþii foarte deºi. Toatã structuraverticalã este executatã din betonsimplu B150. Consolidarea din 1938a constat din cãmãºuirea cu 15-20 cmbeton armat, pe toatã înãlþimea sub-solului, pe ambele pãrþi la pereþiiinteriori ºi pe faþa interioarã la pereþiiexteriori, în zonele ce urmau sã fieamenajate ca adãposturi.

În centrala termicã, consolidareanu a fost realizatã pânã la planºeu,ci numai pe 3.50 mp înãlþime.

La nivelul subsolului, patru tezaure,împreunã cu crematoriile realizateodatã cu turnarea fundaþiilor Palatului,intrã acum în circuitul public muzeistic.

Parapeþii podului, executaþi cuocazia supraetajãrii, sunt din betonarmat întãriþi cu îngroºãri în dreptulgrinzilor ºarpantei. Deoarece aripaLipscani ºi-a pãstrat înãlþimeainiþialã, parapeþii sunt din cãrãmidã.

ªarpanta este de forma unuiacoperiº în patru ape cu coame ºidolii. Cele patru turnuri de colþ ºi tur-nul central au ºarpanta sub formã decupole.

Starea iniþialã a spaþiilor holurilor ºi scãrilor Curtea Carada. Liftul panoramic

Lucrãri de decopertare, armare ºi pregãtire pentruturnarea diafragmelor în curþile interioare

continuare în pagina 22


FAÞADE ªI LUCRÃRILE EXTERIOAREPereþii exteriori sunt executaþi din

zidãrie de cãrãmidã marca C100 ºimortar de var-ciment de marca mini-mã M10, fãrã sâmburi de betonarmat. Excepþie fac pereþii exterioriai faþadei Lipscani ºi ai faþadelor tur-nurilor. Aceºti pereþi sunt executaþidin zidãrie de cãrãmidã, îmbinatã cublocuri de talie din piatrã de calcarcompact, de Rusciuc. Straturile sub-þiri de mortar din var-ciment au fostexecutate simultan cu placajul saudecoraþiile de piatrã de la exterior.

Grilajele au rãmas, în majoritate,cele originale, dar au fost supuseprocedeelor de curãþire, reîntregireºi revopsire.

Pentru restaurarea suprafeþelordin piatrã, cu toatã decoraþia lor, afost realizat un studiu de specialitatede conservare-restaurare a elemen-telor decorative din piatrã ºi simili-piatrã, pe baza cãruia a fost stabilitãmetodologia de intervenþie.

A fost evaluatã starea de conser-vare a decoraþiilor faþadelor, au fostdeterminate principalele cauze ºitipurile de degradãri ºi au fost prele-vate probe pentru analiza în labora-tor a proceselor de degradare.

S-a trecut la desprãfuirea supra-feþelor ºi la îndepãrtarea depunerilorslab aderente. A fost realizatã o bio-cidare, tratament chimic al supra-feþelor pietrelor pe baza buletinelorde analize biologice. Au fost înde-pãrtate petele aderente ºi interven-þiile cu mortar de ciment precum ºichiturile ºi plombãrile necorespunzã-toare, realizate cel mai probabil larestaurarea faþadei din 1964. Au fostrealizate chituiri ºi plombãri cu mor-tare de restaurare. Au fost fixate ºireplantate desprinderile ori întregitevolumetric elementele decorativeafectate. A fost realizat un retuº cro-matic ºi un tratament de hidrofugare.

DE LA ROLUL ECONOMIC,LA ROLUL FORMATOR

Banca Naþionalã a României aavut ºi are un rol extrem de impor-tant în economia României. Nu estelocul sã-l evidenþiem aici. Palatul dinstrada Lipscani a rãmas, de la con-strucþie, nu numai o clãdire bancarã

reprezentativã, centrul city-ul bancardezvoltat ulterior, ci ºi un monumentde arhitecturã cu care Bucureºtii semândresc. ªi iarãºi nu este locul sãinsistãm. Scopul demersului nostru afost sã prezentãm ampla acþiune derestaurare, la peste o sutã de ani dela construirea imobilului, acþiune fãrãprecedent, desfãºuratã în mai multeetape, fundamentatã pe un planrealist ºi coerent, dublatã de acþiuniferme.

Banca Naþionalã a României, caorice instituþie de acest fel din lume,stârneºte, în omul obiºnuit, orgoliu ºimândrie dar, în acelaºi timp, ºi sfii-ciune ºi reticenþã. În afara categoriei,relativ restrânse, de economiºti,pentru publicul larg o bancã - oricare- presupune o activitate oarecummisterioasã, poate greu de înþeles,desfãºuratã în orice caz în sfereînalte, dupã reguli dure, chiar elitistã.Interesul ºi respectul pentru un rolfundamental economic ºi fundamen-tal necesar au fost dublate întot-deauna de fascinaþie ºi reþinere.

Dupã mai bine de un deceniu delucrãri complexe de restaurare, BancaNaþionalã doreºte ca mare parte dinspaþiile reprezentative - muzeele dela subsol, biblioteca de carte rarã,spaþiile de documentare de la parter,sãlile de reuniuni ºi conferinþe de laetajul întâi - sã poatã fi vizitate depublicul larg. O Cronicã a transfor-mãrilor prin care au trecut spaþiile vafi cât se poate de necesarã.

Dar Banca Naþionalã vrea sãatragã publicul ºi în alt fel. Vor fiorganizate activitãþi specifice, ban-care ºi culturale, în general. Se vororganiza cursuri care vor desluºiomului obiºnuit taine ale fenome-nelor economice. Se vor putea orga-niza întruniri cu tematicã economicã,mult mai numeroase decât pânãacum. Vor fi atraºi mai mulþi tineri.

B.N.R. a avut ºi pânã acum acþi-uni de formare a þinerilor economiºti,dar aceastã activitate va cãpãtaamploare. Pe scurt, se va accentuaun rol formator, care nu s-ar fi pututrealiza dacã spaþiile Bãncii nu ar fifost restaurate ºi refuncþionalizate.

Începerea lucrãrilor la exterior

Detalii sculpturale degradate, suprafeþe rugoase ºineuniforme, biodegradãri, caverne supracentimetrice,

depuneri pe suprafeþele de piatrã, exfolieri,desprinderi ºi elemente lipsã

urmare din pagina 21


CASAGRANDE B125 KRC1 – utilaj pentru pereþi diafragmã

CASAGRANDE B250 XP – utilaj pentru forat piloþi

Tren de rulare cu ºenile exten-sibile (lungime 4.510 mm, lãþime 600 mm)comandate hidraulic, închise 2.500 mm,deschise 3.700 mm.

ªasiu din oþel pentru structurasuperioarã montat pe un inel rotativde înaltã rezistenþã. Posibilitatea derotire: 3600.

Sistem hidraulic cu distribui-toare cu servocomandã.

Cabina operatorului, proiectatãconform cerinþelor moderne, estemontatã pe amortizoare în vedereaizolãrii acesteia faþã de vibraþiilemaºinii. Scaunul ajustabil, radio ºiCD playerul, ºtergãtoarele de parbrizelectrice, parbrizele frontale ºi late-rale, antifonarea ºi grilajele de pro-tecþie, sistemul de încãlzire ºi aercondiþionat, asigurã operatorului con-fort ºi siguranþã.

Motorul termic diesel cu turbo-suflantã, rãcit cu apã, model CumminsQSB 6.7 cu Intercooler, Pn = 164 Kw(220HP) la 2.200 rpm, consumspecific de carburant: 218 g/kWh.Capacitate rezervor combustibil:240 litri.

Sistem hidrauliccu circuit deschis,cu douã pompe principale cu pis-toane ºi volum variabil cu debite de160 l/min fiecare ºi o pompã auxi-liarã cu pistoane ºi volum variabil cuun debit de 99 l/min. Capacitaterezervor de ulei hidraulic: 245 litri.

Suport mast de tip paralelo-gram complet, cu cilindri de ridicareºi poziþionare care permit o ajustarelateralã ºi longitudinalã de 30. Toþicilindrii sunt prevãzuþi cu supape desiguranþã. Raza de lucru: 2.620 –3.300 mm.

Vinci principal Zollern cu cãdereliberã, acþionat de un motor hidrauliccu pistoane axiale ºi volum constant,

prevãzut cu ambreiaj multi-disc ºifrânã multi-disc controlate hidraulic,având o forþã de tragere nominalãde 112 kN la o vitezã maximã acablului de 93 m/min. Diametrulcablului: 24 mm.

Complet cu tambur pentru cabluºi pedalã pentru controlul hidraulic aldesfãºurãrii cablului în timpul excavãrii.

CONFIGURAÞIA KRC1 constã înechipamentul de bazã KRC1 pentrupereþi diafragmã, alcãtuit din suportde montat pe paralelogram, ghidajbarã Kelly ºi recuperatoare furtunuri,bare Kelly pentru adâncimea de23,9 m ºi greifer standard tip K2500.Utilizând bare de extensie de 3 msau 5 m lungime, se poate excavapânã la adâncimea de 28 m. Echipa-mentul este dotat cu un dispozitiv decontrol al verticalitãþii.

Opþional se poate furniza un sis-tem automat de ungere pentruscripeþii de întoarcere de la jug ºimast ºi pentru bolþurile suportuluiparalelogram. Sistemul permite regla-rea duratei de ungere ºi a intervaluluidintre ungeri.

Utilajul are o greutate de 32 toneºi poate excava pereþi diafragmã cuo lãþime maximã de 800 mm ºi lun-gime maximã de 2.500 mm, utilizândun greifer tip K2500.

Maºina Casagrande B250 XPreprezintã cea mai puternicã maºinãde forat existentã în România laaceastã orã, fãcând parte dinrecenta campanie de schimbare a

gamei de maºini Casagrande,bazatã pe cele mai noi principii deproiectare mecanice hidraulice ºielectronice. Echipat cu ºasiu „heavyduty“, ut i la ju l B250 XP are un

moment al cuplului rotativ de 250 kNm,cu o vitezã maximã de rotaþie de33 rpm la forare ºi de 120 rpm ladescãrcare. Vinciul principal are oforþã nominalã de tragere de 250 kN

Este un lucru, deja, de notorietate, cã producãtorul italian de utilaje de forat pentru fundaþii speciale,Casagrande spa, este lider mondial pe segmentul de utilaje pentru excavarea pereþilor diafragmã. Primulutilaj din aceastã gamã este B125 KRC1 cãruia îi facem o descriere succintã.

B125 KRC1


CASAGRANDE C6 XP – utilaj pentru foraje cu diametre mici

ºi o vitezã maximã a cablului de 90m/min. Noul utilaj B250 XP faceparte din clasa maºinilor “inteligente“deoarece pe lângã controlul elec-tronic al echipamentului este echipatcu un sistem care ghideazã ºi asistãoperatorul în timpul procesului deforaj, cu indicaþii simple ºi intuitive încondiþii de siguranþã totalã.

Sistemul de control totalO altã inovaþie introdusã de

Casagrande este „Sistemul de con-trol total“. Deoarece toate comenzilemaºinii sunt guvernate prin semnaleelectrice, se poate monitoriza ºi con-trola întreaga maºinã.

Beneficiile sunt: flexibilitate ºi pre-cizie sporite, posibilitatea de a per-sonaliza programul în funcþie delucrarea de efectuat, operare facilãºi în deplinã siguranþã. Legat de si-guranþa în exploatare trebuie men-þionat, de asemenea, cã maºina esteechipatã cu senzori de sarcinã caremãsoarã forþele din cablurile vinciu-rilor ºi limiteazã operaþiunile potenþialpericuloase. Calculatoarele de pemaºinã, pe lângã controlul vertica-litãþii ºi adâncimii, oferã o protecþieavansatã la orice operaþiune execu-tatã greºit precum ºi indicaþii com-plete asupra funcþionãrii motorului(consum, starea filtrelor, parametri),asupra sistemului hidraulic (stareavalvelor, presiunii, debitului) indicaþiide eroare ºi date despre service.

Avantajele Casagrande B250 XPproductivitate foarte mare:

datoritã forþei foarte mari deextracþie ºi a cuplului mare de rotaþiemaºina poate folosi borsape decapacitate foarte mare iar datoritãvitezei mari de descãrcare timpul deexecuþie al forãrii este extrem de mic(10-12 piloþi de 1.080 mm la 24 madâncime pe schimb).

acces facil în cazul inter-venþiilor: maºina este prevãzutã cuun sistem automat de deschidere ºiînchidere a uºilor laterale ºi a plat-formei de lucru integrate: o uºã seridicã ºi cealaltã coboarã, aceastadin urmã poziþionându-se perpendi-cular pe incintã ºi putând fi folositãca platformã de lucru. Uºile se potbloca în poziþii, iar deschiderea cre-atã permite acces total la instalaþie.Sistemul a fost patentat la nivelinternaþional deoarece este uniculde acest tip.

operare prietenoasã: toatecomenzile sunt plasate ergonomicºi, deºi operatorii noºtri sunt speriaþide noile sisteme electronice, aces-tea pot fi învãþate rapid chiar ºi decei cu mai puþinã experienþã.

autodiagnostic: maºina estedotatã cu senzori la sistemelemecanice ºi de poziþionare ca ºi lasistemele hidraulice anunþând oriceposibilã defecþiune.

versatilitate: în caz de necesi-tate maºina poate fi transformatã înexecuþie de pereþi diafragmã (max.1.200 mm, 40 m adâncime), CFA(diam. max. 1.200 mm), Soil Mixing,Displacement piles (piloþi cu com-pactare lateralã).

silenþios ºi economic: ventila-toarele rãcitorului de ulei hidraulicfuncþioneazã numai când este nece-sar ºi corelat cu temperatura,reducând semnificativ zgomotulmaºinii. Sistemul hidraulic pro-porþional contribuie la funcþionareaeconomicã a maºinii, o putere maimicã necesarã în foraj însemnând oputere mai micã cerutã motorului ºiun consum mai mic.

timp de asamblare/dezasam-blare foarte mic: datoritã concepþieiinovatoare a mastului setarea pentrulucru a maºinii necesitã doar douãore.

Maºina Casagrande C6 XP esteultima variantã a liniei C6, carereprezintã un standard internaþionalpentru maºinile de forat micropiloþi ºiancore.

De-a lungul istoriei Casagrandes-au vândut peste 2.000 de astfel deutilaje. În primavara 2011 maºina afost reproiectatã integral, cãpãtânddenumirea de C6 XP (extra power),

îmbinând cele mai moderne tehno-logii în materie de mecanicã,hidraulicã ºi electronicã. Maºina afost dotatã cu un calculator PLC(PLC controller), care prezintã infor-maþiile imediate privind stareavalvelor hidraulice, a parametrilormotorului, filtrelor ºi a poziþiei geo-metrice a maºinii. Hidraulica este„load sensing“, ceea ce înseamnã cã

fiecare miºcare a cilindrilor hidraulicieste direct proporþionalã cu miºca-rea levierelor de control.

Gradele de libertate ale maºiniiau fost upgradate, datoritã unui sis-tem intermediar de poziþionare amastului, manevrat de 2 cilindri au-xiliari. Greutatea maºinii a fost uºormicºoratã, ca ºi dimensiunile ei,pentru un acces mai facil pe ºantiere

Maºina Casagrande B250 XP:diametru maxim piloþi – 2.500 mm,

adâncime maximã – 60 m



(puncte de lucru). C6 XP are douãcapete rotative care permit acþio-narea prãjinilor într-un sens ºi atubulaturii în celãlalt sens, permiþândforarea tubatã în condiþii optime, ast-fel încât sã nu permitã solului sã seînþepeneascã între tuburi ºi prãjini.

Maºina Casagrande C6 XP faceparte din campania de înlocuire ºiînnoire a întregii game de echipa-mente produse de firma CasagrandeSpa Italia.

Dacã luãm în considerare toateaceste aspecte, precum ºi faptul cãacest proiect este de ultimã orã –primãvara 2011 – aceastã maºinãreprezintã un etalon pentru echipa-mentele de acest gen, ea depãºindîn caracteristici tehnice toate cele-lalte maºini similare, ale altor pro-ducãtori.

Maºina poate fi dotatã cu un caprotativ tip T14 EP, care furnizeazã uncuplu maxim de 12,16 kNm la 500 rpm.Forþa de extragere este de 85 kN.Pompa de presiune micã ºi debitmare montatã pe maºinã permite

abordarea tehnologiilor de foraj cucirculaþie de fluid. Diametrul maximacceptat de menghinele maºinii estede 406 mm ºi mastul maºinii poate fiprelungit cu douã extensii pânã la 24 m.Acest lucru permite efectuarea de jet

grouting pânã la adâncimi de 18 m,maºina fiind echipatã cu un panoude comandã ºi control pentru acesttip de lucrãri. Motorul termic dieseleste un Deutz TCD 2012 cu o puterede 95 kW la 2.300 rpm care acoperãnecesarul de putere pentru realiza-rea performanþelor maºinii.

Utilajul se poate configura cudouã capete rotative, cu drifter externºi echipament de testare a solului lapenetrare staticã ºi dinamicã în sis-tem wire-line.

Maºina poate fi livratã în variantacu panou cu comenzi hidraulice saucu telecomandã radio.

Dotãrile tehnice de excepþie aleacestui utilaj permit folosirea lui pen-tru lucrãri diversificate:

Studii geotehniceMicropiloþiJet groutingAncorajePuþuri de apãPuþuri geotermale

PTC – ciocane ºi lãnci vibratoareDin cauza creºterii preþurilor tere-

nurilor, locurile cu terenuri slabe pen-tru construcþii devin pe zi ce trece dince în ce mai atractive pentru dezvolta-tori. Iatã de ce vibrocompactareasau execuþia piloþilor de balast poateînsemna o soluþie foarte bunã.

Firma Romdril vã poate furnizasoluþii pentru toate metodele uzuale deîntãrire a solurilor slabe care pot fi:

piloþi sau micropiloþi foraþi;jet grouting (injecþie la adâncime

de pânã la 40 m cu ciment sub pre-siune de 500–600 bari);

grouting (injecþie la adâncimede pânã la 20 metri cu ciment sub pre-siune de pânã la 100 bari);

soil mixing (amestecarea solu-lui cu ciment sub presiune cu ajutorulunor maºini de forat);

piloþi de balast (vibropresareade balast sau pietre în jurul uneicoloane vibrante susþinute de omacara).

Ca reprezentant în România alfirmei PTC, SC Romdril SRL vã pre-zintã acum utilajele de vibroîmpingere:

pentru execuþia piloþilor de balast,o soluþie modernã ºi des întâlnitã chiarºi în þara noastrã;

pentru întãrirea solurilor moi(nisip, mlaºtini, argilã slabã etc.).

Ciocanele vibratoare marca PTCproduc vibraþii pe direcþie verticalã ºisunt utilizate la înfigerea sau extra-gerea diferitelor profile, cum ar fi:palplanºe, grinzi H ºi I, tubulaturi ºiþevi, piloni din ciment, piloni din lemn.

Pentru prinderea elementelor carese vibreazã, ciocanele vibratoaremarca PTC sunt dotate cu o gamã

Casagrande C6 XP



largã de menghine pentru adaptareala diferitele dimensiuni ºi diametre aleprofilelor.

Vibratoarele se pot monta pe exca-vatoare sau macarale.

Tipuri de vibratoare:cu frecvenþã standard, care au

momentul excentric cuprins între 15 -261 kgm ºi amplitudinea maximã între20,9 – 31,3 mm;

cu frecvenþã înaltã ºi momentvariabil (ideale pentru lucrul în centruloraºului datoritã controlului strict alvibraþiilor), care au momentul excentriccuprins între 0 - 8 kgm ºi 0 - 48 kgm ºiamplitudinea maximã cuprinsã între11,8 - 16,8 mm;

cu frecvenþã înaltã (37–38 Hz),ce au momentul excentric cuprins între6,5 – 27 kgm ºi amplitudinea maximãîntre 19,4 – 22,5 mm;

cu frecvenþã standard ºi am-plitudine variabilã, cu momentulexcentric cuprins între 0 – 23,5 kgmºi 0 – 130 kgm ºi amplitudinea maximãîntre 16,5 – 26,8 mm.

PTC Vibrolance este un sistemhidraulic vibrant care este compus din:

o sondã vibratoare cilindricã cuaripi demontabile;

o unitate hidraulicã specialproiectatã cu motor Diesel de 138 kWsau 242 kW;

una sau mai multe þevi de extensie;un set de furtunuri hidraulice de

30 sau 45 de metri;un separator de vibraþie care sto-

peazã trecerea vibraþiilor în braþulmacaralei;

ca opþiune, un sistem de ali-mentare cu balast la baza lãnciivibratoare;

instrumentaþie de calcul a vibra-þiilor ºi a materialului compresat.

Avantajele sistemului constau în:eliminarea totalã a vibraþiilor transmiseîn cârligul de susþinere; utilizareaextensiilor de 5 metri asigurã ajun-gerea la adâncimea doritã; fiabilitatearidicatã; frecvenþa de vibraþie variabilãasigurã adaptarea la diferite tipuri desoluri (pentru nisip frecvenþã înaltã ºiamplitudine micã iar pentru argilã,frecvenþã joasã ºi amplitudine mare);mentenanþã simplã ºi redusã datoritãmodului de proiectare.

PTC Vibrolance poate fi atârnatãliber de o macara sau ghidatã pe unmast ºi este vibratã în pãmânt prinpropria greutate sau ajutatã prininjecþia de aer sau apã.

Modul de lucru este urmãtorul: sevibreazã cilindrul, eventual cu injecþiede apã, pânã la adâncimea doritã ºi laridicare se adaugã material cu com-pactãri progresive pânã la suprafaþã.

De la diametrul de 350 - 400 mmse ajunge la piloþi de 600 - 800 mm,prin împingerea în adâncime ºi late-ralã, iar caroiajul piloþilor se determinãde proiectant între 1 - 1,5 metri dis-tanþã unul de altul. Datoritã faptului cãlancea este închisã jos se realizeazãºi compactarea lateralã a terenului(displacement). Materialul introduseste bine compactat ºi metoda estemai ieftinã decât cea a piloþilor dinbeton, foraþi sau prefabricaþi.

PTC furnizeazã, de asemenea,pompele de apã necesare (150 m3/hla 15-30 bari) antrenate de un motorDiesel separat sau de unitatea deputere hidraulicã.

PTC pune la dispozitie ºi un sistemde mãsurare ºi monitorizare numitVibrolance Vibcorder pentru controlulratei de compactare sau al adâncimiide lucru. Avantajele utilizãrii acestuiasunt: permite controlul parametrilorde cãtre operator în timpul vibrãrii,fiind instalat pe macara; operatorulpoate vedea când s-a ajuns laadâncimea doritã ºi poate porni com-pactarea; datoritã memoriei sistemu-lui, toate operaþiile pot fi înregistrate iarun raport tipãrit poate da o dovadã abunei execuþii; ca o opþiune, poate fimãsuratã ºi înclinarea x, y a cilindrului.

Momentul excentric al PTCVibrolance poate atinge 11,2 m/kg,frecvenþa de vibrare este între 1.680 rpmºi 3.000 rpm iar forþa centrifugalã între116 kN ºi 354 kN.

De asemenea, putem livra Unitãþide Putere hidraulice comandate deun sistem controlat de microproce-sor ºi radiocomandate, cu motoareDiesel, cu puteri maxime de 892 HP.Aceste unitãþi hidraulice, care înesenþã reprezintã un motor diesel,pompe hidraulice ºi rezervoare deulei pot alimenta ºi orice alt tip deconsumatori hidraulici cum ar fi:pompe, cilindri, ciocane vibratoare,picoane, luvoaieze, demolatoare etc.

SC ROMDRIL SRL furnizeazãtoate tipurile de palplanºe laminatesau ambutisate ºi toate combinaþiilede pereþi (þeavã – palplanºã, profil Hcu profil Z).

Palplanºe metalice ºi din PVC

Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectiv deprofesioniºti care însumeazã toateramurile acestei activitãþi:

Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate (fabricipentru industria alimentarã, show-room,service auto), clãdiri de birouri, spaþiicomerciale;

Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR DE

INVESTIÞII – primul parc rezidenþial înzona de sud a Bucureºtiului – MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã a

dezvoltat o minireþea de distribuþie demateriale pentru construcþii, având învedere ºi o capacitate de depozitare(15.000 mp descoperiþi ºi 800 mpacoperiþi). În acest sens, departa-mentul de vânzãri a dezvoltat relaþiide distribuitor ºi parteneriat cu firmerenumite, precum: Wienerberger (dis-tribuitor), Weber-Batec (distribuitor),Lindab (distribuitor), Bramac (distri-buitor), Romstal (partener), DawBenþa (partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentru con-strucþii (îndreptare, tãiere, fasonare,transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activitategarantat atât de utilajele de tip U-R-B-A-N, cât ºi de profilele germane marcaREHAU.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –CAM SERV deþine o staþie de distribuþiede combustibil CAMOIL la intersecþiadintre ªos. Berceni ºi ªos. de Centurã.Firma are licenþã de transport ºi dis-tribuþie de combustibili, deþinând douãauto-cisterne, fiind astfel distribuitorde produse petroliere pentru mai multestaþii de betoane ºi garaje ale unorimportante firme de construcþii ºi dis-tribuþie din Bucureºti ºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea mulþumeºtecelor mai importanþi clienþi ai sãi: BRDGroupe Société Générale, ROHERomânia, Mit Motors International,Ines Group, Ager Bussines Tech,Ranexim SRL, Vertical Construct, FlyperSRL, Cristalex 94, ROELElectrics, Rolly’sSRL, DOOSAN IMGB România, ForiaRomânia.

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 17 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz


PRECON SRL – garanþia calitãþii

În cadrul programului de dezvol-

tare a societãþii, SC PRECON SRL a

inaugurat, la 1 decembrie 2005, o

linie modernã de producere a stâlpi-

lor electrici centrifugaþi din beton

armat ºi precomprimat, conform

noului standard de calitate SR2970/2005, obligatoriu în Româniaîncepând cu 01.06.2006.

La ora actualã, SC PRECON SRLeste unicul producãtor de stâlpi elec-trici SC 10001, 10002, 10005, 15006,15007, 15014, 15015 din zonaBucureºtiului.

Tot pe aceastã linie, se producstâlpi electrici centrifugaþi tip SF 8-11pentru liniile electrice de contactRATB, RAT Braºov, RAT Cluj ºi RATPloieºti.

Societatea produce ºi stâlpi elec-trici din beton precomprimat SE 4T,

ST 10T ºi SE 11T pentru LEA, con-form noului SR 2970/2005. Benefi-ciari: SC ENEL România, SC CEZOltenia, E’ON Moldova, SC ElectricaMuntenia Sud, SC Electrica Munte-nia Nord, SC Electrica Dobrogea,

SC PRECON SRL, societate comercialã cu capital integral privat, constituitã în anul 1991 princumpãrarea unui activ de la SC Progresul SA Bucureºti, are ca principal obiect de activitate producereaºi valorificarea elementelor prefabricate din beton, beton armat ºi beton precomprimat pentru construcþiicivile, industriale ºi agricole.

Deºi dupã anul 1990 producþia de prefabricate a înregistrat o stagnare, SC PRECON SRL a reuºit,datoritã unui management corespunzãtor, sã pãstreze profilul societãþii, precum ºi angajaþii care au, înmajoritate, peste 25 de ani vechime în acest domeniu.

SC PRECON SRL s-a aliniat la cerinþele legislaþiei privind managementul calitãþii, mediului, sãnãtãþii ºisecuritãþii ocupaþionale ºi responsabilitãþii sociale, fiind în posesia tuturor autorizaþiilor de funcþionareimpuse de legislaþia în vigoare.

Datoritã experienþei acumulate de-a lungul timpului, dotãrii tehnice ºi umane, SC PRECON SRLeste gata pentru a realiza orice tip de prefabricat din beton, necesar investitorilor autohtoni ºi strãini.

SC Electrica Transilvania Sud, SCElectrica Transilvania Nord, SC Elec-trica Oltenia, SC Electrica Banat.

SC PRECON SRL posedã scri-soare de acceptare produs ºi acceptde partener, din partea SC Electrica SA.

SC PRECON SRL participã lamodernizarea alimentãrii cu apã aBucureºtiului ºi a altor localitãþi din

þarã furnizând CÃMINE DEBIT-METRU MODULATE SPAÞIALE din4÷9 piese, prefabricate tip APANOVA DN 50, DN 100, DN 200 ÷ DN1000, filtre de apã tip M-epurare,cunete ºi cãmine de vizitare φ800 ºiφ1.000, împreunã cu toatã gamade prefabricate necesare reþelelorapã-canal.

PRECON ureazã Crãciun Fericit ºi un 2012 plin de realizãri clienþilor ºi partenerilor de afaceri! La Mulþi Ani!



SC PRECON SRL participã la

construirea de supermarketuri,

show-roomuri ºi cartiere rezidenþiale

prin livrarea de: stâlpi ºi grinzi, rampe,

planºee ºi predale prefabricate.

SC PRECON SRL participã la

modernizarea satelor româneºti prin

programele europene, furnizând:

podeþe de trecere, timpane de

podeþe - φ300, φ400, φ500, φ600,

rigole ºi plãcuþe carosabile, ele-

mente de ºanþ etc.

SC PRECON SRL furnizeazã,

pentru lucrãrile de distribuþie a

energiei electrice, cãmine de tragere

instalaþii ºi branºamente electrice,

rigole carosabile ºi necarosabile cu

plãci de acoperire pentru LES (linii

electrice subterane), borne indica-

toare trasee cabluri electrice 20 kV

(joasã, medie ºi înaltã tensiune).

SC PRECON SRL este înregis-

tratã la Consiliul Tehnic Permanent

pentru Construcþii ºi în Registrul unic

al produselor pentru construcþii certi-

ficate CE (Anexa nr. 2 poziþia nr. 2.43).

Societatea noastrã a realizat ºi a

furnizat elemente prefabricate (rigole,

capace, casiuri, borduri, parapeþi) pen-

tru reabilitarea Autostrãzii Bucureºti-

Piteºti, a ªoselei de Centurã a

Bucureºtiului, Autostrada Transilva-

nia (Bechtel), Autostrada Bucureºti -

Ploieºti - Braºov.

SC PRECON SRL executã:

• prefabricate tip L ºi T, ziduri de

sprijin de diverse dimensiuni pentru

amenajarea de depozite agregate

minerale, pentru staþii de betoane,

staþii de asfalt etc;

• prefabricate pentru împrejmuiri

industriale (garduri);

• jardiniere trafic auto;

• la solicitarea beneficiarilor, orice

tip de elemente prefabricate armate

ºi precomprimate.



SSeemmnnaall !!

ARACO

ARACO a transmis domnului Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene, o scrisoare, cu ocazia numiriisale în funcþie, pentru a-l informa despre problemele cu care se confruntã sectorul de construcþii ºi modul încare asociaþia considerã cã pot fi rezolvate.

Stimate Domnule Ministru Leonard ORBAN,

Asociaþia noastrã considerã absolut necesarã impli-carea ministerului, al cãrui portofoliu l-aþi preluat recent,în mai multe aspecte legate de cadrul legal al achiziþiilorpublice ºi apreciazã ca fiind necesarã cunoaºtereaavizatã a acestora, în baza unor consultãri dinamice,pragmatice, cu actorii implicaþi în acest proces legislativ,generator de efecte economico-sociale.

Sectorul construcþiilor este grav afectat de criza eco-nomicã declanºatã în anul 2008. În 2009 volumul pro-ducþiei din acest sector a înregistrat o scãdere de 19,7%faþã de anul precedent, iar în 2010 scãderea a fost de17% faþã de 2009. Cumulat, pe ultimii 3 ani s-a înregis-trat un volum de producþie cu 37% mai mic faþã de 2008.Totodatã, numãrul de salariaþi înregistraþi la începutulanului 2011 este cu 27% mai redus faþã de finalul anului2008.

Vã înaintãm, în vederea informãrii ºi analizei, princi-palele propuneri pe care ARACO, în calitate de asociaþiepatronalã reprezentativã la nivel naþional pentru sectorulconstrucþiilor, le-a prezentat, în ultimii 2 ani, factorilor dedecizie guvernamentali din þarã, în scopul realizãrii unuicadru legal care sã genereze ºi sã permitã:

Eliminarea atitudinilor abuzive ale multor entitãþiachizitoare din România;

Asigurarea unui cadru competiþional, transparent ºipredictibil, pentru ofertanþi;

Partajarea echilibratã a drepturilor ºi obligaþiilorîntre partenerii contractuali;

Eliminarea multiplelor neconformitãþi înregistrate înprocedurile de achiziþii publice (practicarea preþurilor dedumping, garanþii de bunã execuþie impuse pentruperioade de zeci sau sute de ani, trimitere la anumiþifurnizori de produse sau servicii etc.);

Reducerea semnificativã a nivelului foarte ridicat alcreanþelor înregistrate de entitãþile achizitoare în contulsocietãþilor de construcþii prestatoare de lucrãri;

Amplificarea semnificativã a accesãrilor de fonduristructurale disponibile de la CE, pe diversele programegestionate la nivelul autoritãþilor centrale ºi locale.

Aceste propuneri se referã, în principal, la:1. Reintroducerea, prin act normativ, a obligativitãþii

utilizãrii normelor de contractare în construcþii FIDIC(Federaþia Internaþionalã a Inginerilor Consultanþi), ca

fiind cele mai echilibrate în partajarea drepturilor, obli-gaþiilor ºi riscurilor între Contractant ºi Antreprenor;

2. Implementarea unor caiete de sarcini standar-dizate pe tipuri de construcþii, general aplicabile;

3. Limitarea drasticã a efectului de dumping în sta-bilirea valorii ofertelor, prin precizarea explicitã a condiþi-ilor în care se permit majorãri de preþuri faþã de celeprezentate în ofertã;

4. Criteriul de bazã de acceptare a câºtigãtorului delucrãri sã nu se mai facã pe baza preþului cel mai mic, cipe baza ofertei tehnico-economice celei mai avantajoase;

5. Modificarea HG 264 / 2003 privind condiþiile ºi li-mitele de acordare a avansurilor prin aplicarea normelorFIDIC referitoare la avansuri. Pe aceastã cale se eliminãºi discriminarea existentã între antreprenorii strãini ºi ceiromâni;

6. Organizarea licitaþiilor sã fie condiþionatã de:asigurarea resurselor pãrþii contractante pânã la

finalizarea lucrãrilor;lichidarea creanþelor deþinute de partea contrac-

tantã, faþã de toþi contractorii pe proiectele finalizate;7. Reglementarea bugetãrii multianuale a proiectelor

de investiþii din domeniile de importanþã capitalã (infra-structurã, energie, inclusiv în cea regenerabilã, sãnã-tate, educaþie ºi mediu);

8. Simplificarea ºi fluidizarea procedurilor de lucru aautoritãþilor de management pe diversele programe cufinanþare UE.

ARACO este asociaþia profesionalã ºi patronalã aantreprenorilor din construcþii fondatã în anul 1990. Estemembrã a Federaþiei Industriei Europene a Construc-þiilor (FIEC), a Asociaþiei Confederaþiilor Patronale dinRomânia (ACPR) ºi a Business Europe.

Vã asigurãm, Domnule Ministru, de întreaga noastrãdisponibilitate pentru consultãri dedicate aspectelorprezentate anterior ºi pentru promovarea corecþiilor carese impun.

Suntem convinºi cã succesul portofoliului dumnea-voastrã nu poate fi decât ancorat în amplificarea con-sumului de fonduri comunitare, pe proiecte de interesnaþional ºi sectorial, în condiþii de legalitate, predictibili-tate ºi rãspundere socialã corporativã asumatã.

Laurenþiu PLOSCEANU - preºedinte ARACO


Potrivit vechilor prevederi legale, depãºirea valoriiputea avea loc doar ulterior publicãrii prealabile a unuinou anunþ de participare. În noua formã va fi suficientã onegociere cu investitorul.

„Prin derogare ºi ca o chestiune de excepþie,partenerii publici pot atribui un contract de parteneriatpublic-privat, printr-o procedurã de negociere farã publi-carea prealabilã a unui anunþ de participare, pentrulucrãrile sau serviciile suplimentare care nu sunt pre-vãzute în proiectul estimat iniþial ºi nici în contractuliniþial de parteneriat public-privat (PPP) ºi care audevenit necesare, ca urmare a unei situaþii neprevãzute,pentru execuþia lucrãrilor sau serviciilor descrise deacestea, cu condiþia atribuirii contractului investitoruluiprivat care a contractat respectiva lucrare sau serviciu“,este decizia Guvernului.

Cât de „excepþionale“ sunt majorãrile?Deºi pare o chestiune pur teoreticã, iar România nu

are încã parteneriate public-private, portiþa deschisã deGuvern este periculoasã. Trebuie precizat cã majorareacontractelor la Transporturi, nu este doar o chestiunede „excepþie“, ci este regula.

Majoritatea contractelor importante de drumurinaþionale ºi autostrãzi au suferit astfel de modificãri însus ale preþurilor, pe varii motive. Tot pe baza unor aºazise negocieri, de genul celor prevãzute în noua ordo-nanþã, banii încasaþi de cei trei regi ai asfaltului carelucreazã la autostrada Moara Vlãsiei - Ploieºti s-au majo-rat cu cel puþin 25% (aproximativ 40 de milioane deeuro). Invocând o chestiune excepþionalã ºi imprevi-zibilã, respectiv calitatea proastã a pãmântului de fun-dare a autostrãzii, constructorii au cerut, în cadrul uneiproceduri simulate de negociere cu Compania de Dru-muri, un preþ de aproape 90 lei pe tona de balast careînlocuia pãmântul, când acesta pe piaþã costa vreo 60de lei tona.

Dacã ne gândim cã valoarea unui contract de conce-siune poate fi de ordinul miliardelor de euro, portiþalegalã deschisã de Guvern poate bãga sute de milioanede euro în buzunarul investitorului privat.

Unele dintre cele mai importante proiecte de partene-riat public-privat la Ministerul Transporturilor sunt conce-siunile autostrãzilor Comarnic - Braºov - Fãgãraº ºiCentura sud Bucureºti la profil de autostradã, proiecteprevãzute a fi realizate prin PPP.

În plus, chestiunea „lucrãrilor sau serviciilor nepre-vãzute“, care obligã la acordarea majorãrii este totalnepotrivitã. Spre deosebire de un contract clasic delucrãri, derulat pe baza principalei prevederi în domeniulachiziþiilor publice, respectiv OUG 34/2006 ºi în careproiectarea e fãcutã de beneficiarul-stat, într-un PPPproiectarea revine, de regulã, investitorului. Ca urmare,acesta nu are de ce sã fie plãtit suplimentar, cu 50% dinvaloarea contractului iniþial, pentru cã a fãcut un proiectprost sau pentru cã nu a descoperit, atunci când a fãcutoferta, diferite aspecte care mai târziu îl afecteazã labuzunar.

Ce spun specialiºtii?Autoritatea Naþionalã de Reglementare ºi Monitorizare

a Achiziþiilor Publice (ANRMAP) se spalã pe mâini deprevederea Guvernului. „Noi nu am avut nicio contribuþieºi nu am fost consultaþi. Proiectul a fost realizat deUnitatea pentru PPP din cadrul Secretariatului Generalal Guvernului. Acesta a copiat exact, cel puþin în legeaPPP, prevederile OUG 34/2006“, spune un oficialANRMAP sub protecþia anonimatului.

Unitatea PPP din cadrul SGG a refuzat sã explicecare a fost raþiunea modificãrii legii PPP.

Alina Stancu Bârsan, partener al firmei de avocaturãPeli Filip, afirmã cã prevederea este oarecum imprecisãºi þine sã precizeze cã erorile ºi lipsurile nu îndeplinescexigenþele legale, care trebuie sã stea la baza majorãriicontractului. În plus, ea afirmã cã prevederile, în sine, nuvor face mai atractive pentru investitori proiectele PPP,atâta timp cât existã alte „probleme deja clasice în legã-turã cu aceste proiecte, cum ar fi cele legate de dificul-tatea finanþãrii“.

Lista guvernamentalã a proiectelor PPPAutostrãzile Comarnic - Braºov, Sibiu - Piteºti,

Ploieºti - Buzãu - Focºani, Târgu Mureº – Iaºi - Ungheni,centurile nord ºi sud ale Capitalei.

Hidrocentrala Tarniþa - Lãpuºteºti, unitãþile 3 ºi 4ale centralei nucleare de la Cernavodã, termocentralaDoiceºti, proiectul AGRI de transport al gazelor naturalelichefiate Azerbaidjan - România.

Canalul Siret - Bãrãgan (200 milioane euro), 10.000de locuinþe în Ghencea - Bucureºti ºi proiectului imobiliarEsplanada din Capitalã.

Canalul de navigaþie Dunãre - Bucureºti ºi podulrutier peste Dunãre Brãila - Tulcea.

ªase spitale regionale de urgenþã dar ºi unpenitenciar.

Sursa: Buletinul ARACO

Lege de umflare a preþului la autostrãzi cu 50%Valoarea contractelor de parteneriat public-privat va putea fi suplimentatã cu pânã la 50%, în cazul unor

lucrãri sau servicii care nu au fost prevãzute în proiectul iniþial, dar au devenit necesare.Posibilitatea a fost datã prin derogare de la legea parteneriatului public-privat nr.178/2010, adoptatã

acum un an, ºi a fost decisã de Guvern, prin Ordonanþa de urgenþã nr. 86/12 octombrie 2011.Majorarea va fi „o chestiune de excepþie“ susþine Guvernul.


Condiþii armonizate pentru comercializareaproduselor destinate construcþiilor

drd. chim. Mariana PRUNÃ

Evenimentul, unic în felul sãu, a reunit la nivel înaltreprezentanþi ai Comisiei Europene: dl. VincenteLeoz Arguelles, ºeful unitãþii de construcþii ºi, toto-datã, Preºedintele Comitetului Permanent pentruConstrucþii, reprezentantul Consiliului European alProducãtorilor de Materiale de Construcþii – dl. PascalBar, director executiv, precum ºi reprezentantulCOBATY International – dl. Alain Jaffre, directorgeneral ºi reprezentant permanent pe lângã UniuneaEuropeanã al acestei asociaþii. Au participat, deasemenea, reprezentanþi ai instituþiilor guvernamen-tale în domeniu, organisme de control al pieþei ºi detestare a produselor, producãtori, utilizatori, labora-toare de testare ºi comercianþi ai produselor pentruconstrucþii.

Participarea la aceastã reuniune a creat o plat-formã beneficã de dezbateri, contribuind la clarifi-carea principiilor privind introducerea pe piaþã aproduselor pentru construcþii, procesele de certificare,testãri, încercãri iniþiale de tip, legislaþie, reglementãri,norme europene ºi naþionale.

Un loc deosebit in desfãºurarea acestei Reuniunia fost rezervat Laboratoarelor de încercãri în con-strucþii, unul din factorii puternic implicaþi în calitateaproduselor pentru construcþii, testele de laboratoravând drept scop stabilirea calitãþii mãsurabile a pro-duselor. S-a continuat, astfel, tradiþia reuniunilor orga-nizate de Reþeaua Naþionalã de Laboratoare dinRomânia, privind schimbul de experienþã al labora-toarelor din construcþii – SELC, eveniment care a

ajuns, în acest an, la a 20-a sesiune. S-a avut învedere ca, în cadrul lucrãrilor SELC, sã se prezintepropuneri concrete ºi obiective strategice, pentruîmbunãtãþirea activitãþii în domeniul reglementãrilorcontrolului pieþei, testarea produselor, calificarea pro-fesionalã, tematici pentru care, dacã sunteþi intere-sat, aºteptãm prelegeri ºi/sau puncte de vedere, caresã fie prezentate în plenul unei ºedinþe speciale.

De asemenea, în cadrul generos al reuniunii s-amenþionat ºi un eveniment aniversar, privind înfiinþareaprimului Corp de Inspectori generali în Construcþii -prin decretul 629 din 23 august 1862 semnat de Dom-nitorul Alexandru loan Cuza, precum ºi faptul cã înanul 2011 se împlinesc 25 de ani de la finalizarea acþi-unii de asigurare la nivel naþional a funcþionãrii la nivelperformant a instituþiei moderne Inspecþia de Stat înConstrucþii, care, de-a lungul anilor, a asigurat deru-larea acþiunilor pentru realizarea de construcþii perfor-mante. Consecinþele la nivel naþional ar fi fost de ogravitate majorã dacã organismul naþional de controlal pieþei, desemnat prin HG 622:2004, nu ar fi asiguratcu preponderenþã aplicarea atât a legislaþiei în dome-niul produselor cât ºi cu privire la aplicarea legii10/1995, privind protecþia vieþii oamenilor ºi a avuþieinaþionale, inclusiv contra efectelor seismelor.

În numerele viitoare vã prezentãm „RegulamentulParlamentului European ºi al Consiliului de stabilirea unor condiþii armonizate pentru comercializareaproduselor destinate construcþiilor“.

În luna mai 2011 a intrat in vigoare „Regulamentul Parlamentului European ºi al Consiliului de sta-bilire a unor condiþii armonizate pentru comercializarea produselor destinate construcþiilor“ careînlocuieºte „Directiva 89/106 CEE privind introducerea pe piaþã a produselor pentru construcþii“.

Prin modificãrile pe care le introduce, regulamentul cumuleazã experienþa de cca 20 ani de circulaþiepe piaþa europeanã a produselor pentru construcþii.

Revista Construcþiilor îºi propune sã prezinte conþinutul acestui Regulament cititorilor sãi: arhi-tecþi, constructori, producãtori, importatori, comercianþi etc., pentru a contribui la creºterea disci-plinei în construcþii prin cunoaºterea ºi înþelegerea legislaþiei tehnice a Europei, pe care, în calitate deeuropeni, trebuie sã o respectãm.

Astfel, organisme ºi asociaþii profesionale din domeniul construcþiilor, preocupate de lãrgireacadrului de implementare, reprezentate de Asociaþia COBATY România, împreunã cu Reþeaua Naþio-nalã a Laboratoarelor din România, parte a societãþii civile, au organizat la mijlocul acestui an, laNeptun, o reuniune naþionalã cu tema „IMPLICAÞIILE APLICÃRII ÎN ROMÂNIA A REGULAMENTULUIUNIUNII EUROPENE PRIVIND PRODUSELE PENTRU CONSTRUCÞII“.

CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Dan Constantinescu

S-a nãscut la 20 mai 1946 înBucureºti.

A absolvit Facultatea de Instalaþii aInstitutului de Construcþii Bucureºti, înanul 1969, fiind repartizat la INCERC,unde a parcurs toate treptele profe-sionale. Din 1992, dr. ing. Dan Con-stantinescu este cercetãtor ºtiinþificgradul I iar din 2006, director generalal INCERC.

A obþinut titlul ºtiinþific de doctoringiner în anul 1988, prezentând tezaContribuþii la calculul ºi optimizareasistemelor mixte ºi pasive de utilizaretermicã a energiei solare.

De amintit cã a efectuat stagii despecializare în Marea Britanie ºi Franþa,în domeniul energiei solare ºi simulãriiproceselor termice din construcþii.

Activitatea de cercetare ºtiinþificã.În decursul a 38 de ani de activitate laINCERC, a efectuat peste 300 delucrãri de cercetare valoroase, impunân-du-se în domeniul termotehnicii ºi alinstalaþiilor de încãlzire din clãdirilecivile. Menþionãm dintre temele abor-date: metode de calcul al necesaruluiºi consumului de cãldurã din con-strucþii, comportamentul termo-hidraulical construcþiilor ºi al echipamentelordin dotarea acestora, alimentareacentralizatã cu utilitãþi (apã, cãldurã) aconsumatorilor urbani, reabilitarea/ modernizarea termicã a clãdirilor ºi asistemului de alimentare cu cãldurã aconsumatorilor urbani, utilizarea termicãa energiei solare.

Iatã ºi câteva dintre proiectele saleºtiinþifice: Studiul privind utilizarearaþionalã ºi eficientã a energiei ter-mice la consumatorii casnici, instituþiiºi industriali, beneficiar PrimãriaCapitalei (1999); Soluþii eficienteprivind prioritãþile ºi metodele dereabilitare a fondului de locuinþe exis-tente, Program naþional AMTRANS

(2002 - 2004); Sistem de evaluare ºicertificare a clãdirilor existente dinpunct de vedere al consumului deenergie ºi utilitãþi ºi al impactuluiasupra calitãþii mediului înconjurãtor,Program naþional MENER (2002 -2005); Sistem de evaluare a perfor-manþei energetice a clãdirilor de locuitnoi, Program Nucleu (2003 - 2005);Impactul soluþiilor moderne de reabi-litare a clãdirilor existente asupra per-formanþei energetice ºi economice aacestora - conform D.E. 2002/91/EC,Program naþional AMTRANS (2003 -2005); Dimensiuni europene ºi naþiona-le ale metodelor de evaluare a perfor-manþelor energetice ale clãdirilor noi ºiexistente, Program Nucleu (2006 - 2008).

Activitatea didacticã. Între anii1990 - 1991, a fost profesor invitat laRensselaer Polytechnic Institute - RPI,Troy Albany, S.U.A. Este profesor aso-ciat titular (la Facultatea de Instalaþii -Universitatea Tehnicã de ConstrucþiiBucureºti, Catedra de termotehnicã),curs postuniversitar: Auditul energetical clãdirilor existente ºi al instalaþiiloraferente acestora; la UniversitateaPolitehnicã Bucureºti, Catedra UNESCO,master, curs: Tehnica auditului energe-tic pentru clãdiri; la UAUIN Bucureºti,master, curs: Dezvoltare durabilã ºiAuditul energetic al clãdirilor.

De asemenea, fiind auditor ener-getic pentru cãdiri gr. I, specialitãþileInstalaþii ºi Construcþii, a predat cursuride pregãtire a auditorilor energeticiorganizate de A.I.I.R. (2003), Facul-tatea de Instalaþii (2003), Facultateade Construcþii Civile, Industriale ºiAgricole (2004).

Activitatea publicisticã. Dr. ing.Dan Constantinescu a publicat nume-roase articole în revistele de speciali-tate interne ºi internaþionale. A publicat,de asemenea, cãrþile (coautor): Prezen-

tul ºi viitorul energiei solare, Ed. Aca-demiei Române, 1982 (colectivul decoordonare ºi cap. 6: Utilizarea ter-micã a energiei solare), Manualul determoficare, vol. I, II, III, ProgramPHARE, Ed. SC ATID PRODIMEXSRL Cluj-Napoca; Auditul energetic alclãdirilor existente, cap. 4: Perfor-manþa energeticã a clãdirilor existente,Ed. Conspress, 2004.

Subliniem cã este autor principalºi coordonator al unor prescripþiitehnice ºi standarde fundamentale:SR 1907, 2, 3/97; SR 4839/97; NP047-2000; NP 048-2000; NP 049-2000,Metodologie pentru calculul perfor-manþei energetice a clãdirilor (2006).

Ca rezultat al realizãrilor sale, estemembru al urmãtoarelor organismeinternaþionale: Societatea Americanãde Energie Solarã; Societatea Inter-naþionalã de Energie Solarã; Soci-etatea Europeanã pentru încãlzire ºiClimatizare REHVA; CIB, Comisia W 040,iar în þarã este membru al SocietãþiiTermotehnicienilor din România; Comi-tetului Român de Standardizare pen-tru încãlzire ºi energie solarã TC 302;Societãþii Române pentru Surse deEnergie Noi ºi Reînnoibile; AsociaþieiAuditorilor Energetici pentru Clãdiri dinRomânia etc.

Dr. ing. Dan Constantinescu esteun specialist de excepþie, pe care nupuþini din domeniul sãu de activitate îlconsiderã un super dotat.

Are o deosebitã probitate profe-sionalã, exigenþã ºtiinþificã, este con-structiv în relaþiile cu semenii, om desintezã, caracter generos, cu mult tact,onest, având curajul opiniei ºi recep-tarea realitãþii...

Acesta este omul de ºtiinþã DanConstantinescu, personalitate de seamã,care a scris o paginã frumoasã în isto-ria ºtiinþei ºi tehnicii româneºti, într-unsector încã nou - acela al energeticiiconstrucþiilor.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,autor Hristache Popescu)



Premierã în Revista ConstrucþiilorAHM GRAND CONSTRUCT

VÂNZÃRI UTILAJESocietatea noastrã comerciali-

zeazã o gamã variatã de utilaje deconstrucþii atât NOI cât ºi SECOND-HAND, începând de la clasiculbuldoexcavator ºi continuând cumini-încãrcãtoare multifuncþionale,excavatoare pe ºenile sau pneuri,industriale ºi pentru demolãri, încãr-cãtoare frontale, telescopice, bul-dozore, dumpere º.a.

ÎNCHIRIERI UTILAJE PUNEM LA DISPOZIÞIA ORICÃRUI

CLIENT UN NUMÃR DE 140 DE UTI-LAJE pentru construcþii cât ºi 200 deutilaje de micã mecanizare.

TOATE ECHIPAMENTELE ªI UTI-LAJELE pentru închiriere SUNT DEULTIMÃ GENERAÞIE, fiind reînnoitela fiecare 5 ani.

SERVICE ªI PIESE DE SCHIMBSERVICE – Departamentul After

Sales al AHM GRAND CONSTRUCTeste dezvoltat ºi perfecþionat continuupentru a face faþã oricãrei provocãri.

Firma noastrã vã oferã o gamãcompletã de PIESE originale sauaftermarket, din stocul propriu, pentrutoate mãrcile de utilaje.

Pentru satisfacerea cât mai bunã acerinþelor clienþilor, AHM GRANDCONSTRUCT se angajeazã sub con-tract sã intervinã într-un timp bine sta-bilit pentru remedierea oricãrei defecþiuniapãrute. Contractul garanteazã, înacelaºi timp, ºi reduceri la preþurileconsumabilelor, pieselor de schimb ºiorei de manoperã.

Având ca prioritate satisfacþia clien-þilor, strategia permanentã a companieia fost sã ofere acestora cele mai bunesoluþii tehnico-economice, la costuri câtmai reduse.

De reþinut cã AHM GRAND CON-STRUCT asigurã ASISTENÞÃ TEHNICÃ,24/24H, PENTRU TOATE TIPURILEDE UTILAJE INDIFERENT DE MARCÃªI AN DE FABRICAÞIE. În acestsens, firma DISPUNE DE ECHIPEMOBILE DE SERVICE DOTATE CORES-PUNZÃTOR ªI SUPORT ON-LINE.

FONDURI EUROPENE -FÃRÃ BANI ªI COMISION ÎN AVANSPentru cei interesaþi AHM GRAND

CONSTRUCT OFERÃ POSIBILITATEADE A ATRAGE FONDURI EUROPENEPENTRU ACHIZIÞIONAREA DE UTI-LAJE PENTRU CONSTRUCÞII.

Aºa cã orice societate poate accesaFONDURI EUROPENE dacã, în urmaunei analize specifice, se dovedeºte afi eligibilã, respectiv cã îndeplineºtecâteva condiþii minime:

Societatea Comercialã sã prezinteprofit la data de 31.12.2010;

Numãrul minim de angajaþi alSocietãþii sã fie 10;

Codul CAEN sã reprezinte dome-niul Construcþiilor;

Societatea Comercialã sã nu aibãdatorii cãtre Bugetul de Stat LAMOMEN-TUL DEPUNERII.

LEASING FINANCIARSAU OPERAÞIONAL

COLABORÃM CU CELE MAIIMPORTANTE SOCIETÃÞI DE LEASINGDIN ROMÂNIA ºi aducem, în perma-nenþã, noutãþi în gama de produseºi servicii iar eforturile sunt reflec-tate în succesul clienþilor cu caresocietatea noastrã are contracte decolaborare.

SC AHM GRAND CONSTRUCTSRL promoveazã o culturã organiza-þionalã puternicã având ca valoarefundamentalã orientarea cãtre client.

Un lucru deosebit de importanteste cã profesionalismul, prompti-tudinea ºi preþurile serviciilor oferitede SC AHM GRAND CONSTRUCT SRLreprezintã o dovadã certã privindcolaborarea fructuoasã cu toþi clienþiifirmei.

Pentru alte informaþii puteþi sã necontactaþi:

- Telefon: 0372.979.997, 0736.389.241- E-mail: [email protected] Web: www.ahmutilaje.ro

SC AHM GRAND CONSTRUCT SRL este o societate comercialã cu capital privat, fondatã în anul 2009, avândca domeniu de activitate VÂNZAREA, INCHIRIEREA, SERVICE ªI PIESE DE SCHIMB PENTRU UTILAJE DECONSTRUCÞII INDIFERENT DE MARCÃ SAU AN DE FABRICAÞIE. De asemenea, asigurãm celor interesaþiFONDURI EUROPENE ªI LEASING FINANCIAR SAU OPERAÞIONAL.

Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopere întreaga plajã de necesitãþi pentrufiecare societate în parte. Firma AHM GRAND CONSTRUCT oferã partenerilor cu care lucreazã o gamã nouã ºivariatã de utilaje pentru construcþii de la firme importante precum CASE CONSTRUCTION ºi NEW HOLLANDCONSTRUCTION, punând la dispoziþia acestora ºi o echipã profesionistã care, prin pregãtirea ºi experienþa sa,asigurã buna funcþionare a utilajelor pe care le au în dotare.


Soluþie inovativã Lindabpentru faþada ºi acoperiºul stadionului Cluj Arena

În sfârºit, dupã ani ºi ani deaºteptare, sportul românesc benefi-ciazã, în câteva oraºe din þarã, debaze funcþionale, fiabile ºi estetice.

De remarcat cã, la punerea lor înoperã, au contribuit ºi firme de pres-tigiu din România cum este ºi LindabRomânia, furnizoarea faþadei ºiacoperiºului stadionului Cluj Arena,care se remarcã printr-un designspectaculos. În acest sens, urmânddirecþiile creative ale biroului deproiectare „Dico ºi Þigãnaº“, Lindaba livrat tabla fãlþuitã din oþel pentruacoperiº, tabla perforatã din alu-miniu pentru faþadele împletite de lapeluze ºi casetele de faþadã din alu-miniu perforat pentru tribune. În plus,compania a asigurat consultanþãtehnicã în identificarea soluþiiloroptime ºi asistenþã pe ºantier.

Arh. ªerban ÞIGÃNAª (biroul deproiectare Dico ºi Þigãnaº, parte aconsorþiului de constructori ClujArena) ne precizeazã cã “Din poziþiade arhitecþi ai proiectului, a trebuit sã

selectãm toate materialele ºi sis-temele potrivite atât viziunii ºidesignului, cât ºi bugetului. Laînceput, scopul nostru a fost acelade a folosi o învelitoare metalicãpentru stadion, iar, în timp, am dez-voltat ideea de a avea douã pãrþi:acoperiºul ºi faþada. Acoperiºul tre-buia sã fie o învelitoare continuã,într-o apã, dar faþada trebuia sã per-mitã transparenþa ºi sã reflectemediul înconjurãtor. Constructorul afost acela care ne-a recomandatsocietatea Lindab, cunoscând atâtabilitãþile tehnice ale reprezentanþilorlocali, cât ºi suportul de care aveamsã beneficiem din partea companiei.Este un proiect câºtigat de Lindabdatoritã adaptabilitãþii la cerinþelearhitecturale”.

Se poate spune cã un unicat alacestei arene îl reprezintã culoareaOnyx White Pearl Effect Gold care afost special dezvoltatã pentru acestproiect, în parteneriat cu specialiºtidin cadrul Grupului Lindab.

Datoritã structurii microscopicedeosebite, materialul îºi schimbãculoarea în funcþie de ambient, unghiulde incidenþã al luminii ºi perioada zilei.Suprafeþele sunt puternic reflexive ºidau ansamblului o imagine aparte.

Lindab a fost singura firmã cares-a angajat sã livreze atât tablãfãlþuitã din oþel pentru acoperiº, câtºi tablã perforatã din aluminiu pen-tru faþade, în culoarea specialaleasã, alãturi de posibilitatea dea livra foi de aluminiu perforatepentru a asigura trecerea luminii.

Alte motive au fost flexibili-tatea soluþiilor, gama largã de pro-duse, termenele de livrare rapide ºiposibilitatea de tãiere ºi îmbinare acomponentelor la faþa locului, deunde au fost preluate ºi ridicate dealpiniºti. Rezultatul eforturilor esteevident în „produsul finit“.

De la bun început trebuie sã precizãm cã soluþia utilizatã pentru cele douã componente ale obiecti-vului cu destinaþie sportivã de pe malurile Someºului este unicã în România.

O caracteristicã aparte a acestei construcþii o reprezintã culoarea care este proiectatã ºi dezvoltatãspecial pentru acest proiect de anvergurã.


Oricine va merge sã vadã ClujArena va înþelege cât de importantãa fost alegerea unei asemeneasoluþii tehnice care va atrage, în modsigur, atenþia spectatorilor dar ºi acelor care trec prin preajma stadi-onului clujean.

Este prima livrare de materiale înnuanþe sidefate din România pentruo construcþie de asemenea anvergurã.Datoritã arhitecþilor ºi constructorilor,care au acordat încredere firmeiLindab în acest proiect, Cluj Arenaa intrat, deja, în „exploatare“ normalã,gãzduind diverse evenimente, de laconcerte la meciuri demonstrative ºidin Liga 1 de fotbal.

Din punct de vederea a parame-trilor proiectului întreaga arenã s-aprezentat pânã acum la înãlþime.

Stadionul oferã, în acelaºi timp, unadevãrat spectacol prin însãºi con-strucþia lui, cu linii fluide, schimbãride volum ºi texturi diferite, iarfaþadele ºi învelitoarea completeazã„show-ul“, în primul rând prin schim-barea nuanþelor ºi a coloritului,în funcþie de momentul zilei, stareavremii sau iluminare.

Cluj Arena a fost inaugurat pe1 octombrie 2011. Stadionul este con-struit la cele mai noi standardeUEFA ºi FIFA ºi are 30.596 de locuri,iar investiþia totalã se ridicã laaproximativ 35 de milioane de euro.

Constructorul stadionului este unconsorþiu format din companiile ACI,Transilvania Construcþii, Con-A Sibiu,Grup 4 Instalaþii, Bogart Construct ºiDAS Engineering, la care se adãugã

biroul de proiectare Dico ºi Þigãnaººi Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca.

Arena sportivã din Cluj-Napocaeste un prim exemplu pentru România,dar Grupul internaþional Lindab areexperienþã bogatã în proiecte spor-tive de mare anvergurã ºi în altepãrþi ale lumii. Spre exemplu, com-pania contribuie ºi la platformelesportive ce vor fi folosite la JocurileOlimpice din 2012, de la Londra.

Unul dintre obiectivele la careeste implicat Lindab, în construcþiilede la Londra, îl reprezintã terenul debaschet, care va fi cea mai mareconstrucþie provizorie din lume.Pentru aceastã lucrare compania valivra grinzile din oþel pentru soluþiilede pereþi.

Compania Lindab este prezentã pe piaþa româneascã începând cu anul 1994. Profile, Ventilaþii ºi Buildings suntcele trei domenii principale de activitate. Lindab Profile dezvoltã, produce ºi promoveazã soluþii ºi sisteme eficientedin oþel pentru industria construcþiilor: þiglã metalicã, acoperiºuri fãlþuite, sisteme de jgheaburi ºi burlane, porþi degaraj, construcþii uºoare, trape ºi luminatoare, elemente de siguranþã pentru acoperiº, sisteme de placãri, profileuºoare etc. Lindab Ventilaþii acoperã toatã gama de sisteme de ventilaþie: tubulaturã ºi accesorii, difuzoare, grile ºianemostate, atenuatoare de zgomot, clapete de reglaj etc. Lindab Buildings este lider european în clãdiri metaliceindustriale ºi comerciale, pentru recreere, inclusiv clãdiri multietajate ºi oferã servicii complete pentru proiecte lacheie în toatã Europa, prin reprezentanþele locale ºi prin reþeaua de parteneri autorizaþi.

Lindab Romania este parte a concernului internaþional Lindab Group, care dezvoltã, produce ºi promoveazãsoluþii moderne pentru construcþii civile ºi industriale ºi sisteme ecologice de ventilaþii. Lindab Group are puncte delucru în 31 de þãri ºi un numãr de 4.500 de angajaþi.


Defecte ale grinzilor de rularepentru ºinele podurilor rulante cu sarcini mari

CAUZE POSIBILE ALE PRODUCERII LOR ªI MODALITÃÞI DE INTERVENÞIEdr. ing. Gabriela SCHNEIDER - Bureau Veritas Romania Controle International SRL

DEFECTE CONSTATATELA INSPECÞIA VIZUALÃ

Defectul principal este rupereainimii grinzii de rulare, în câmp sau pereazem, la o distanþã micã de talpa supe-rioarã a acesteia (foto 1), sau chiarimediat sub sudura între talpã ºi inimã,în zona influenþatã termic (foto 2). Rupe-rea se poate produce pe lungimi mari.

Împreunã cu acest defect al grinziide rulare se constatã alte defecte caresunt produse în timpul intervenþiilorsuccesive de înlocuire a ºinelor ºi decorectare a nivelmentului sau ecarta-mentului acestora, precum:

a) abateri la montajul tronsoanelorde ºinã între ele (foto 3);

b) ridicarea excesivã a grinzilor derulare pe reazem pentru corecþii repe-tate ale nivelmentului (foto 4).

Se constatã ºi defecte ale pasare-lei care, în ansamblul cãii de rulare,joacã rol de inimã a grinzii de frânare,precum:

c) întreruperea continuitãþii pasareleiîn lungul cãii de rulare;

d) tãierea localã a pasarelei;e) întreruperea continuitãþii sudurii

longitudinale dintre pasarelã ºi talpasuperioarã a grinzii de rulare.

Pentru a ajunge la explicaþia cauzeiruperii grinzii de rulare, începem prin

a analiza cauzele producerii defec-telor pasarelei:

a) Întreruperea continuitãþii pasa-relei în lungul cãii de rulare poateavea mai multe localizãri:

la trecerea prin dreptul stâl-pilor - se produce mai ales ca urmare aridicãrii grinzilor de rulare în cadrullucrãrilor de corectare a nivelmentului.Apare un decalaj între pasarelã ºitabla de continuitate din dreptul goluluide trecere al stâlpului, care împiedicãrefacerea continuitãþii (foto 5), sau seconstatã cã nu s-a executat din diver-se motive sudura pasarelei pe prinde-rea orizontalã a grinzii de rulare îndreptul stâlpului (foto 6);

între panourile de tablã din careeste realizatã pasarela având dreptcauzã schimbarea unora dintre pano-urile pasarelei, fãra ca sã se mai refacãsudurile de continuitate.

b) Tãierea localã a pasarelei: seconstatã vizual practicarea în pasarelea unor gãuri care sunt situate întrepiesele de prindere ale ºinelor pe talpagrinzii de rulare (fig. 1). Explicaþia con-stã în faptul cã detaliul cel mai utilizatpentru prinderea ºinelor a fost un deta-liu tip (fig. 2) care presupune strân-gerea ºuruburilor cu acces de sub grindade rulare.

c) Întreruperea continuitãþii suduriilongitudinale dintre pasarelã ºi talpasuperioarã a grinzii de rulare estedefectul cel mai grav dintre cele enu-merate ºi se produce de obicei prinruperea sudurii din cauza creºteriieforturilor în cordoanele de sudurã înurma practicãrii de goluri în pasarele,a înþepenirilor podurilor rulante dincauza decalãrii ºinelor, frânãrii poduluirulant pe o zonã în care pasarela nuare continuitate. Ruperea sudurii sepoate amorsa de exemplu la capãtulsudurii pasarelei în dreptul fiecãruidecupaj al acesteia de la prinderileºinelor (foto 7).

EXPLICAÞIA CAUZEIRUPERII GRINZII DE RULARE

În cazul în care se produce rupereasudurii între talpa grinzii de rulare ºipasarelã, forþele orizontale provenitedin frânarea cãruciorului solicitã doarsecþiunea formatã din talpa superioarãa grinzii de rulare ºi o porþiune cuînãlþimea 15 tinima.

În lucrarea [1] este fãcutã o analizãprin calcul a efectelor acestor abateriasupra grinzilor de rulare care lucreazãindependent, fãrã efectul favorabilprodus de prezenþa grinzilor de frâ-nare, a celor secundare ºi a contravân-tuirilor orizontale.

Lucrând la proiectele de reabilitare a elementelor structurale din construcþiile existente, am fãcut cercetãri înacest domeniu. Ele s-au finalizat în 2005 cu teza de doctorat având titlul „Principii de expertizare ºi metode dereabilitare a structurilor metalice“. Teza a fost apreciatã de elaboratorii „Codului de Proiectare SeismicãP100-3/2008 pentru evaluarea seismicã a clãdirilor existente“ prin faptul cã douã dintre capitolele acesteia aufost utilizate la elaborarea capitolului F.4. din Anexa F informativã.

Nu de aceeaºi atenþie s-au bucurat alte elemente structurale, care nu participã direct la preluarea ºi trans-miterea forþelor seismice, precum: ferme articulate, pane, ansamblul cãii de rulare, pardoseli.

ªtiind cã unele dintre marile centre metalurgice din þarã sunt încã în funcþiune ºi cã nu s-au fãcut investiþiipentru construirea unor hale noi, vã prezint, în cele ce urmeazã, unele defecte ale ansamblului grinzilor de rulareîn halele cu poduri rulante, considerând cã poate fi util celor care nu au avut ocazia sã studieze aceste elemente.

Elementele prezentate în acest articol sunt utile atât constructorilor cât ºi beneficiarilor construcþiilor cuprofil industrial.

Foto 1 Foto 2 Foto 3


Pe scurt, în lucrarea susmenþionatãse aratã cã, din cauza abaterilor denivelment, are loc o redistribuire aforþelor verticale transmise prin roþilepodului pe un fir al cãii de rulare, careeste importantã numai pentruefectele locale produse. Factorulsupraunitar nl cu care se indicã sã fieamplificatã reacþiunea verticalã de cal-cul a podului (determinatã pentru po-ziþia orizontalã a acestuia) în cazulabaterilor de nivelment este:

nl = 0,5 + 750 i ≥ 1, unde:i = panta longitudinalã a ºinei,

mãsuratã în locul în care este calculatefortul local.

În lucrare se recomadã ca forþeleastfel majorate sã fie luate în considerarela calculul tensiunii locale din inima grin-zii de rulare:

σl = σl0 + σlt, unde: σl0 = tensiune care apare dacã

încãrcarea verticalã transmisã deroþile podului acþioneazã în planulmedian al inimii;

σlt = tensiune care apare la mar-ginea superioarã a inimii din încovo-ierea transversalã a acesteia, ca

efect al rãsucirii tãlpii superioare, cal-culat pentru valoarea momentului derãsucire concentrat M0l, determinat cuformula:

M0l = nl P e0 + Pt hct , unde (fig. 3 –preluatã din lucrarea [1]):

M0l = momentul de torsiune localaplicat tãlpii superioare a grinzii derulare;

nl P = încãrcarea verticalã maximãdatã de roþile podului, ca urmare a redis-tribuirii forþelor;

e0 = excentricitatea globalã faþãde axa de simetrie a inimii cu care seaplicã încãrcarea verticalã, care sedeterminã cu formula: e0 = e1 + es , unde:

- e1 = excentricitatea cu care seaplicã forþa verticalã datã de roatapodului, faþã de axa ºinei, care se poateconsidera e1 = 0,25 b;

- es = excentricitatea mãsuratã din-tre axa verticalã a ºinei ºi axa verticalãa inimii grinzii de rulare.

Alcãtuirea obiºnuitã a grinzilor derulare, dimensionate în condiþiile res-pectãrii abaterilor admisibile la monta-jul ºinelor, pe schema staticã carepresupune existenþa grinzilor defrânare ºi contravântuirilor orizontale,este determinatã numai de necesi-tatea preluãrii momentelor din planullor. Ca atare, ele au, de obicei, inimizvelte, sensibile la eforturile locale.

În cursul expertizelor grinzilor derulare studiate s-a constatat cã defec-tele cele mai frecvente, determinateprin mãsurãtori, constau în abaterilede poziþie ale ºinelor, în raport cu valo-rile admise în norme. Abaterile denivelment, ecartament ºi de pozi-þionare a axei verticale a ºinei, faþã deaxa neutrã verticalã a grinzii de rulare,se întâlnesc de regulã împreunã.

De asemenea, se întâlnesc frec-vente înþepeniri ale podurilor cauzatede abaterile de ecartament ale ºinelorºi de abaterile de geometrie alepodurilor. Dacã la calculul forþei ori-zontale provenite din înþepenireapodurilor valoarea reacþiunii verti-cale se considerã majoratã prinredistribuirea forþelor verticaletransmise prin roþile podului ºi cuforþa de inþepenire astfel calculatãse verificã sudurile dintre talpasuperioarã a grinzii de rulare ºiinima grinzii de frânare (pasarela)se constatã de regulã depãºirearezistenþelor de calcul în sudurã.Fisurile apãrute în suduri schimbãschema staticã a ansambluluigrinzilor de rulare, acestea deve-nind elemente independente, carese comportã conform teoriei expusemai sus.

Fenomenul descris se produce lafiecare trecere a podului prin zonagrinzii de rulare care prezintã acest

defect, producând un flambaj localrepetat al inimii, care conduce ladefecte cumulate ce genereazã ruperiprin obosealã de tipul celor prezentateîn foto 1 ºi 2.

BIBLIOGRAFIE[1] ***, Ghid pentru expertizarea,

repararea ºi consolidarea grinzilorde rulare metalice, INCERC - FilialaTimiºoara, aprilie 1997;

[2] SCHNEIDER, G., Teza dedoctorat „Principii de expertizare ºimetode de reabilitare a structurilormetalice“ , 2005.

Foto 4

Foto 5

Foto 6

Foto 7

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3


Grupul HeidelbergCement prinsocietãþile sale asigurã, pe bazaunui management performant, exi-genþe care ar trebui identificate înactivitatea cât mai multor societãþiindustriale.

Aºadar, menþinerea siguranþei lalocul de muncã pentru toþi salariaþiicompaniei este unul din principaleleobiective ºi în acelaºi timp o preocu-pare permanentã a conducerii SCCarpatcement Holding SA. Pentru amarca aceste preocupãri, în cadrulcompaniei are loc, în fiecare an, o“Sãptãmânã a Securitãþii ºi Sãnãtãþiiîn Muncã”.

În acest an, “Sãptãmâna Secu-ritãþii ºi Sãnãtãþii în Muncã” s-a des-fãºurat în perioada 17-21 octombrie,

ocazie cu care, în toate locaþiiledin þarã, s-au organizat o serie deevenimente prin care companiilegrupului HeidelbergCement, respec-tiv Carpatcement, Carpat Beton,Carpat Agregate, Recyfuel ºi CarpatCemtrans ºi-au întãrit ºi verificat, înacelaºi timp, angajamentul privindmenþinerea siguranþei la locul demuncã.

Fiecare zi a respectivei sãptã-mâni a fost dedicatã unor aspectespecifice, legate de securitatea ºisãnãtatea în muncã ºi a fost mar-catã prin instruiri, simulãri de situaþiide urgenþã (incendii), accidente demuncã, urmate de concursuri, veri-ficãri ºi de evaluãri ale cunoºtinþeloracumulate.

O atenþie deosebitã a fost acor-datã educãrii copiilor angajaþilor înspiritul prevenirii accidentelor demuncã ºi a menþinerii sãnãtãþii.

Acþiunea a avut ca scop conºti-entizarea, încã de la o vârstã fra-gedã, a importanþei respectãriiregulilor de securitate ºi sãnãtate înmuncã (SSM), prin promovarea cul-turii de SSM a Grupului nu numaiprintre angajaþi ci ºi în rândul mem-brilor familiilor acestora.

Au fost prezentate filme pe temede securitate ºi sãnãtate în muncãce au avut un impact pozitiv asupracopiilor.

Peste 80 de copii s-au întrecut înilustrarea unor teme legate de secu-ritatea ºi sãnãtatea în muncã (SSM)în cadrul unor concursuri de desene,special organizate pentru ei.

“Oamenii cu care lucrãm sunt celmai de preþ activ pe care îl avem, celcare ajutã la atingerea rezultatelor ºila dezvoltarea Carpatcement. Esteunul dintre motivele pentru careobiectivul pe care ni l-am asumat înmod activ, la nivel de companie ºi deGrup, este «zero accidente» pentruangajaþii ºi contractorii noºtri. Întrucâtcredem cã este de datoria noastrãsã prevenim ºi sã avem grijã desiguranþa la locul de muncã acolegilor, investim atât în instruirealor permanentã, cât ºi în achizi-þionarea de echipamente performante

Oricine citeºte ceva despre “Carpatcement” este, încã de la început, tentat sã creadã cã o astfel defirmã se ocupã în exclusivitate cu producerea ºi comercializarea unor produse cu un specific bine definit:ciment, betoane ºi agregate.

Veþi constata, însã, repede cã o asemenea impresie este eronatã sau, mai bine zis, incorectã ºi insufi-cientã, pentru cã aceastã firmã de bazã ºi de prestigiu din þara noastrã are preocupãri ºi reuºite ºi în altedomenii, care þin de pãstrarea unui cadru ecologic conform cu normele europene ºi mondiale, de asigu-rarea securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã, de valorificarea unor deºeuri industriale, de susþinerea unorproiecte privind perfecþionarea pregãtirii profesionale a tuturor salariaþilor, de schimburi de experienþã cusocietãþi similare din grupul industrial din care face parte, de încurajarea prin burse de studii a tinerilor cutalent în domeniu etc.

HeidelbergCement RomâniaMENÞINEREA SIGURANÞEI LA LOCUL DE MUNCÃ


care asigurã un înalt grad de pro-tecþie ºi automatizare”, a declaratFlorian Aldea, director generalCarpatcement Holding.

Activitãþile desfãºurate pe par-cursul întregii sãptãmâni au pusaccentul pe importanþa instruirii, peconºtientizarea, de cãtre întregul per-sonal, a necesitãþii respectãrii cerin-þelor legale aplicabile ºi a normelorla care compania subscrie (ghiduriprimite de la Grup) ºi a intervenþieiprompte în caz de situaþii de urgenþãcum ar fi incendii, accidente demuncã (prin simulãrile efectuate înaceastã sãptãmânã). Totodatã, pen-tru îmbunãtãþirea performanþelorobþinute la acest capitol, au fostorganizate întâlniri la care au partici-pat reprezentanþi ai autoritãþilorlocale cu competenþe în domeniu(Inspectoratul Teritorial de Muncã,Inspectoratul pentru Situaþii deUrgenþã, Direcþia de Sãnãtate Publicã,Agenþia de Protecþie a Mediului etc.).În cadrul acestora au fost prezentateperformanþele obþinute de companie

în asigurarea celor mai bune condiþiide lucru pentru prevenirea acciden-telor de muncã ºi au fost dezbãtutemetode de creºtere a performanþelorîn domeniu.

De peste 12 ani, toate companiileGrupului HeidelbergCement dinRomânia au beneficiat de acþiuniintegrate de îmbunãtãþire a condi-þiilor de muncã, potrivit Sistemului de

Management al Sãnãtãþii ºi Secu-ritãþii Ocupaþionale aplicat de GrupulHeidelbergCement: controale medicalepentru angajaþi, asigurarea echipa-mentelor individuale de protecþiecorespunzãtoare riscurilor identifi-cate ºi activitãþii desfãºurate, îmbu-nãtãþirea cãilor de acces la punctelede lucru, realizarea de materialeinformative ºi instruirea personalului,analizarea cauzelor generatoare deaccidente de muncã, auditarea/inspectarea periodicã a locurilor demuncã ºi conºtientizarea contrac-tanþilor privind importanþa respectãriiregulilor de securitate ºi sãnãtate înmuncã în scopul alinierii acestora lacerinþele legale aplicabile ºi stan-dardelor Grupului.

Seria de evenimente dedicate“Sãptãmânii Securitãþii si Sãnãtãþii înMuncã” a fost organizatã, în aceeaºiperioadã, în cele peste 40 de þãri încare Grupul HeidelbergCement esteprezent, în scopul conºtientizãriiimportanþei respectãrii Politicilor deSSM ºi a prevenirii accidentelor lalocul de muncã.

Carpatcement Holding, parte a grupului german HeidelbergCement, este unul din liderii pieþei de ciment dinRomânia. Din 1998 pânã în prezent, Grupul a investit peste 450 milioane Euro pe piaþa româneascã, inclusiv costuride achiziþie. Alãturi de Carpatcement Holding, din grupul german mai fac parte Carpat Beton (divizia de beton) ºiCarpat Agregate (divizia de agregate).

HeidelbergCement este lider mondial pe piaþa de agregate ºi un important jucãtor în domeniul cimentului,betonului ºi altor activitãþi conexe, ceea ce îl poziþioneazã printre cei mai mari producãtori de materiale de construcþiidin lume. Compania are 53.000 de angajaþi în 2.500 de locaþii în peste 40 de þãri.

d i n s u m a rConstructori performanþi C2, C4, Pg. 4

Editorial 3

Valorificarea potenþialului hidroenergetic românesc 4, 5

Ascensoare ºi scãri rulante moderne ºi eficiente 6, 7

Sub semnul performanþei! 8, 9

Conferinþa Naþionalã a Patronatului Societãþilor

din Construcþii - 10 ani de la înfiinþarea PSC 10

Servicii de inginerie specializatã

ºi consultanþã tehnicã

în domeniile transporturilor ºi construcþiilor 11

Soluþii tehnice,

echipamente de cofrare ºi schele 12, 13

Orizonturi noi pentru constructori! 14, 15

Tehnologii specifice pentru geotermie 16, 17

Lucrãri de geotehnicã aplicatã în construcþii 18, 19

Construcþii emblematice în România - BNR(VII) 20 - 22

Construcþii civile ºi industriale, terasamente,

stabilizãri terenuri, demolãri ºi lucrãri de geniu 23

Utilaje pentru forãri ºi echipamente auxiliare 24 - 29

Activitate integratã pentru investiþii eficiente 30, 31

Producerea ºi valorificarea elementelor prefabricate

din beton pentru construcþii 32 - 34

Sursa ta de construcþii ºi arhitecturã 35

Servicii de proiectare ºi consultanþã 35

Expertize, consultanþã,

teste de laborator construcþii 35

Aspecte legate

de cadrul legal al achiziþiilor publice 36

Organisme de certificare 37

Soluþii uºoare pentru casa ta 37

Vopsele lavabile pentru interior 39

Condiþii armonizate pentru comercializarea

produselor destinate construcþiilor 40

Constructori de excepþie - Dan Constantinescu 41

Vânzare, închiriere, service, piese de schimb

pentru utilaje de construcþii 42, 43

Soluþie inovativã

pentru acoperiºul arenelor sportive 44, 45

Defecte ale grinzilor de rulare pentru ºinele

podurilor rulante cu sarcini mari 46, 47

Management performant

în activitatea societãþilor industriale 48, 49

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 6.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

„Pe umerii cui ne plângem!?“ · faceþi ceva de care sã se teamã ºi sã acþioneze în...

Documents

Transcript of „Pe umerii cui ne plângem!?“ · faceþi ceva de care sã se teamã ºi sã acþioneze în...