SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a...

41
SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE Ediţie îngrijită de Arhim. Constantin Chirilă Traducere din limba engleză: Sorina Munteanu Constantin Fădur Carte tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului TEOFAN Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei MITROPOLIA MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI Editura DOXOLOGIA Iaşi, 2014

Transcript of SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a...

Page 1: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

SINAXARUL MARE AL

LUNII SEPTEMBRIE

Ediţie icircngrijită de Arhim Constantin Chirilă

Traducere din limba engleză Sorina Munteanu Constantin Fădur

Carte tipărită cu binecuvacircntarea Icircnaltpreasfinţitului

TEOFAN Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

MITROPOLIA MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI Editura DOXOLOGIA

Iaşi 2014

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI

Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă după datele pe care le deţinem cea mai cuprinzătoare colecţie aghiografică a Bisericii Ortodoxe alcătuită pe baza Sinaxarului Mare grecesc şi a ediţiei publicate icircn SUA aceasta din urmă avacircnd avantajul de a cuprinde Vieţile unor Sfinţi şi Cuvioşi care nu se află icircn varianta greacă

Icircn ediţia romacircnă a Sinaxarului Mare pentru rarele situaţii icircn care textul ediţiilor originale era deficitar ne-am folosit de colecţia Vieţile Sfinţilor (ediţia icircngrijită de Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan) Vieţile Sfinţilor romacircni au fost preluate icircn general din lucrarea Pr Prof Mircea Păcurariu Sfinţi daco-romani şi romacircni publicată la Editura Trinitas a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei icircn anul 1994 De asemenea am introdus icircn lucrarea noastră Vieţile unor Sfinţi de origine slavă (ruşi sacircrbi georgieni bulgari etc) precum şi Vieţile unor Sfinţi de origine apuseană care au trăit icircnainte de Schisma din 1054 şi a căror dreaptă credinţă a fost probată de Sinoadele Ecumenice şi de alte Sinoade ortodoxe

5

Cuprins

1 Septembrie

Icircnceputul Indictionului 24 Cuviosul Simeon Stacirclpnicul cel Vechi33 Cuvioasa Marta mama Sfacircntului Simeon48 Cuvioasa Evantia din Muntele Kitheron 48 Dreptul Iosua Navi 48 Sfacircntul Mucenic Ammun diaconul şi cele patruzeci de fecioare Muceniţe56 Pomenirea minunii făcute de Preasfacircnta Născătoare de Dumnezeu

la Mănăstirea Miasinon57 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evod Calista şi Ermoghen 58 Cuviosul Meletie cel Nou din Muntele Myupolei58 Cuviosul Nicolae care s-a nevoit icircn racircpa Courtalioti 70 Sfacircntul Nou Mucenic Anghel70 Sfinţii Mucenici Aitala diaconul şi Agatoclia 73 Sfacircntul Mucenic Haifal diaconul73 Cuviosul Antonie din Agyia73 Cuviosul Simeon din Lesbos73 Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani74 Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo 75 Cuviosul Dionisie Exiguul (cel mic)75 Cuvioasa Haido 78 Sfacircnta Agia 79 Sfacircntul Ierarh Constantius Episcop de Aquino 79 Sfacircntul Ierarh Firminus al II-lea Episcop de Amiens79 Sfacircntul Giles 79 Sfinţii Giles şi Arcanus 79 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Sens 80 Sfacircntul Lythan 80 Sfacircntul Ierarh Nivard Episcop de Rheims80 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Priscus Episcop de Capua80 Sfacircntul Ierarh Priscus Episcop de Capua şi icircnsoţitorii lui80 Sfacircntul Mucenic Regulus 81 Sfacircntul Ierarh Sixtus Episcop de Rheims81 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Terentian Episcop de Todi81 Sfinţii Doisprezece Fraţi Mucenici 81 Sfacircnta Verena 81 Sfacircnta Muceniţă Vibiana82 Sfacircntul Ierarh Victorius Episcop de Le Mans 82 Sfinţii Vincent Episcopul de Toledo şi Laetus diaconul său 82 Sfintele fecioare Muceniţe Tatiana şi Natalia 82

6

2 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Mamas83 Sfinţii Mucenici Teodot şi Rufina88 Sfacircntul Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului88 Sfacircntul Mucenic Diomid 91 Sfacircntul Mucenic Iulian 91 Sfacircntul Mucenic Filip92 Sfacircntul Mucenic Evtihian92 Sfacircntul Mucenic Isihie 92 Sfacircntul Mucenic Leonidas92 Sfacircntul Mucenic Evtihie92 Sfacircntul Mucenic Filadelf 92 Sfacircntul Mucenic Melanip 93 Sfacircnta Muceniţă Parthagapi 93 Drepţii preoţi Eleazar şi Finees 93 Sfinţii Mucenici Aitalas şi Ammon97 Aflarea Icoanei Maicii Domnului ndash Kalujsk 97 Sfacircntul Ierarh Agricola Episcop de Avignon 98 Sfacircntul Mucenic Antoninus98 Sfacircntul Ierarh Castor Episcop de Apt99 Sfacircntul Ierarh Elpidius Episcop de Lyons99 Sfacircnta Hieu de la Mănăstirea Tadcaster99 Sfacircntul Ierarh Justus Episcop de Lyons 99 Sfacircntul Ierarh Lolanus din Scoţia99 Sfacircnta Muceniţă Maxima 100 Sfacircntul Nonnosus de la mănăstirea de pe Muntele Soracte 100 Sfacircntul Ierarh Valentine Episcop de Strasbourg 100 Sfinţii Noii Mucenici Varsanufie Episcopul de Kyrilov Ioan preotul Serafima

stareţa de la Mănăstirea Terapontov Anatolie Nicolae Mihail şi Filip100 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul100 Sfinţii Noii Mucenici Damaschin Episcopul de Starodub Eufimie Ioan Ioan

Vladimir Victor Vasile Teodor Petru Ştefan ndash preoţii şi Xenia fecioara100 Sfinţii Noii Mucenici Gherman Episcop de Vyaznikov Ştefan preotul şi Pavel 100

3 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Episcopul Nicomidiei 101 Cuviosul Teoctist107 Sfacircntul Mucenic Zenon 108 Sfacircnta Vasilisa108 Sfacircntul Mucenic Hariton 109 Sfacircntul Mucenic Arhontios 109 Sfacircntul icircmpărat Constantin cel Nou (Tacircnăr) 109 Sfacircnta Fivi diaconiţa ocrotitoarea surorilor medicale 110 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Aristion Episcopul Alexandriei Mici110 Icoana Maicii Domnului ndash Pisidia112

7

Cuviosul Ştefan Mărturisitorul egumenul din Triglia113 Sfacircntul Ioanichie icircntacirciul Patriarh al Serbiei 113 Fericitul Ioan cel Milostiv din Rostov 114 Sfacircntul Nou Mucenic Polidor114 Sfacircntul Mucenic Rafail stareţul Mănăstirii Sisatovaci119 Mutarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Nectarie din Eghina 120 Sfacircntul Mucenic Aigulphus120 Sfacircntul Ierarh Ambrose Episcop de Sens120 Sfacircntul Ierarh Auxanus Episcop de Milano 120 Sfintele Muceniţe Eufimia Doroteia Tecla şi Erasma120 Sfacircntul Mucenic Frugentius 120 Sfacircnta Hereswitha de Chelles121 Sfacircntul Ierarh Macanisius Episcop de Kells 121 Sfacircntul Ierarh Mansuetus Episcop de Toul 121 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Cahors 121 Sfacircntul Natalis preotul121 Sfacircntul Regulus din Rheims122 Sfacircntul Ierarh Remaclus Episcop de Maastricht 122 Sfacircntul Mucenic Sandila 122 Sfinţii Noii Mucenici Pimen (Belolikov) Episcop de Vernensk (Semirecensk)

Serghie Vasile Filip Vladimir ndash preoţii şi Meletie122 Sfinţii Noii Mucenici Vasile şi Partenie preoţii 122 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Teofan preoţii 122 Sfinţii Noii Mucenici Vladimir şi Mihail preoţii 123 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul123 Sfacircntul Nou Mucenic Eftimie preotul şi alţi patru Mucenici icircnsoţitori ai lui 123 Sfacircntul Nou Mucenic Roman preotul 123 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Ilie preoţii 123 Sfacircntul Nou Mucenic Petru diaconul 123

4 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Vavila Episcopul Antiohiei şi copiii Mucenici Urban Prilidian şi Epolonie124

Sfacircnta Hristoduli mama celor trei copii Mucenici 129 Sfacircntul Mucenic Vavila icircnvăţătorul din Nicomidia şi cei 84 de copii Mucenici130 Sfacircntul Prooroc Moise şi Aaron fratele său cel dintacirci Arhiereu 131 Sfintele Muceniţe Ermioni Evtihia şi Haritina191 Sfinţii Mucenici Teotim şi Teodul cei mai icircnainte călăi 193 Sfacircntul Petroniu ucenicul Sfacircntului Apostol Pavel193 Cuviosul Petroniu ucenicul Sfacircntului Pahomie cel Mare 193 Sfacircntul Mucenic Servelos193 Sfinţii Mucenici Chentirion Teodor Ammian Iulian şi Ochean194 Sfinţii Mucenici şi fraţi Tatuil şi Vevea194 Cei 3628 Mucenici din Nicomidia 194 Sfacircntul Ioachim Patriarhul Alexandriei 194 Sfinţii Mucenici Ierusalima şi fiii ei Sechend Sechendic şi Chigor195

8

Cuviosul Antim cel Nou ocrotitorul Insulei Astipalea196 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Ioasaf Episcopul Belgorodului197 Sfacircntul Mucenic Partenie stareţul Mănăstirii Kiziltaşkonk 198 Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu bdquoRugul aprinsrdquo 198 Cuviosul Simeon făcătorul de minuni de la Mănăstirea David-Gareja 198 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gorazd Episcopul Boemiei şi Moraviei 199 Aflarea moaştelor Sfacircntului Nou Mucenic Teodor din Mitiline200 Sfacircntul Papă Bonifaciu I 200 Sfacircntul Ierarh Caletricus Episcop de Chartres 200 Sfacircnta Muceniţă Candida cea Bătracircnă 200 Sfacircnta Ida de Herzfeld200 Sfacircntul Mucenic Marcellus din Lyons 201 Sfacircntul Ierarh Marcellus Episcop de Trier (Tongres) 201 Sfacircntul Marinus diaconul şi sihastrul din San Marino 201 Sfacircnta Monessa din Irlanda 201 Sfacircnta Rhuddlad din Llanrhyddlad 201 Sfacircntul Ierarh Salvinus Episcop de Verdun 202 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Sulpicius Episcop de Bayeux 202 Sfacircntul Ierarh Ultan Episcop de Ardbraccan 202 Soborul tuturor Sfinţilor din Voronej202 Sfacircntul Mucenic Partenie egumenul Mănăstirii Kiziltis din Crimeea 202 Sfinţii Noii Mucenici Pavel Ioan Nicolae Nicolae Ioan Nicolae Alexandru Petru şi Mihail ndash preoţii Ştefan ieromonahul Vasile Petru Ştefan şi Alexandru202

Sfinţii Noii Mucenici Grigorie (Lebedev) Episcop de Shliserburg şi Serghie (Drujinin) Episcop de Narva202

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul de Dabro-Bosnia 202 Sfacircnta Muceniţă fecioară Elena202

5 Septembrie

Sfinţii Zaharia Proorocul şi Dreapta Elisabeta părinţii Sfacircntului Ioan Botezătorul203 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Avdeu Episcopul din Persia212 Sfinţii Mucenici Medimn Urban Teodor şi cei 80 de preoţi şi diaconi arşi pe mare 212 Arătarea Sfacircntului Apostol Petru către icircmpăratul Iustinian 213 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor213 Sfinţii Mucenici ostaşi Iuventin şi Maxim 213 Sfacircntul Mucenic Sunin 214 Pomenirea uciderii bine-credinciosului Cneaz David214 Sfacircntul Mucenic Atanasie din Brest214 Sfinţii Mucenici Tifael şi Tivea 215 Sfacircntul Bertinus de Sithiu 215 Sfacircntul Ierarh Genebald Episcop de Laon 216 Sfacircntul Mucenic Herculanus 217 Sfacircnta Obdulia din Toledo 217 Sfinţii Mucenici Quintius Arcontius şi Donatus 217 Sfacircntul Ierarh Victorinus Episcop de Como 217

9

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Alexie Arhiepiscop de Velikoustiuj şi Sfacircntul Mucenic Eftimie 217

6 Septembrie

Pomenirea minunii săvacircrşite de Arhanghelul Mihail icircn Colose 218 Sfinţii Mucenici Romil Eudoxie Zinon şi Macarie 224 Sfinţii 11000 de Mucenici ostaşi răstigniţi pe Muntele Ararat 228 Sfinţii 1104 de Mucenici ostaşi 228 Sfacircnta Muceniţă Calodoti228 Sfacircntul Mucenic Faust presbiterul228 Sfacircntul Mucenic Vivos ierodiaconul229 Sfinţii Mucenici Dionisie citeţul Chiriac şi Andronic ostaşul 229 Sfinţii Mucenici Macarie dregătorul şi Andrei bărbierul 229 Sfintele Muceniţe fecioare Andropelaghia şi Tecla 229 Sfacircntul Mucenic Teoctist corăbierul 229 Sfacircntul Mucenic Chiriac plebeul229 Sfacircntul Mucenic Sarapavon dregătorul 230 Cuviosul David cel ce mai icircnainte a fost tacirclhar230 Sfacircntul Nou Mucenic Maxim Sadovici231 Sfinţirea a doua a Bisericii Sfintei Irina cu hramul Născătoarei de Dumnezeu232 Sfacircntul Ierarh Arator Episcop de Verdun232 Sfinţii Mucenici Augustin Sanctian şi Beata 232 Sfacircnta Bega de la Saint Bees232 Sfacircntul Ierarh Chainoaldus Episcop de Laon233 Sfinţii Donatian Praesidius Mansuetus Ghermanus Fusculus Laetus şi icircnsoţitorii lor233

Sfacircntul Eleutherius din Spoleto233 Sfacircntul Faust din Siracuza234 Sfinţii Mucenici Felix şi Augebert 234 Sfacircntul Ierarh Maccallin Episcop de Lusk 234 Sfacircntul Magnus 234 Sfacircntul Ierarh Petronius Episcop de Verona 235 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 235 Sfinţii Noii Mucenici Constantin Ioan şi Vsevolod ndash preoţii235

7 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Sozont 236 Sfinţii Apostoli Evod şi Onisifor239 Sfacircntul Mucenic Evpsihie 240 Cuvioşii Petru Evlaviosul şi Luca 241 Sfacircntul Ierarh Sofronie Episcopul Ahtaliei din Iviria 241 Cuvioasa Casiana scriitoarea de cacircntări 245 Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pacircngăraţi 247 Sfacircntul Ierarh Ioan Arhiepiscopul Novgorodului 250 Cuviosul Serapion din Pskov 255 Sfacircntul Mucenic Macarie de la Kanev 256

10

Cuviosul Macarie de la Optina257 Cuvioşii Alexandru şi Andrei257 Sfacircntul Ierarh Alcmund Episcop de Hexham257 Sfacircntul Mucenic Anastasius croitorul 257 Sfacircntul Ierarh Augustalis Episcop de Arles 258 Sfacircntul Balin din Tecksaxon 258 Sfacircnta Carissima din Albi 258 Sfacircntul Cloud de la Mănăstirea Nogent-sur-Seine258 Sfacircntul Ierarh Evortius Episcop de Orleacuteans 259 Sfacircntul Faciolus de la Mănăstirea Sfacircntul Ciprian din Poitiers 259 Sfacircntul Ierarh Gratus Episcop de Aosta 259 Sfacircnta Muceniţă Grimonia din Picardia 260 Sfacircntul Ierarh Hilduard Episcop de Dickelvenne260 Sfacircnta Madalberta de Maubeuge260 Sfacircntul Mucenic Memorius şi icircnsoţitorii săi 260 Sfacircntul Ierarh Pamphilus Episcop de Capua261 Sfacircnta Muceniţă Regina din Autun 261 Sfacircntul Ierarh Tilbert Episcop de Hexham262 Sfinţii Noii Mucenici Petru şi Mihail ndash preoţii şi Alexandru diaconul 262 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Maslovsky preotul din Verkhne-Poltavka 262 Sfinţii Noii Mucenici Evghenie Mitropolitul de Gorky şi icircnsoţitorii lui Ştefan Evghenie Nicolae Pahomie Grigorie Vasile şi Leon ndash preoţii 262

8 Septembrie

Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria 263 Sfinţii Mucenici Ruf şi Rufian 282 Sfacircntul Mucenic Sevir 282 Sfacircntul Mucenic Artemidor282 Sfacircntul Nou Mucenic Atanasie 282 Cuviosul Arsenie stareţul de la Koneviţ284 Sfinţii Ioan (Maisuradze) şi Gheorghe-Ioan (Mkheidze) Mărturisitorii 284 Icoana Maicii Domnului din Siamsk287 Icoana Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Glinsk287 Icoana Sofia Icircnţelepciunea lui Dumnezeu287 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Isaakovsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Kholmsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Znamenie (Semn) din Kursk289 Icoana Maicii Domnului ndash Poceaev 289 Icoana Maicii Domnului din Lesninsk 290 Icoana Maicii Domnului ndash Domniţkaia290 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Lukianovsk290 Cuviosul Luchian stareţul de la Aleksandrov 291 Sfacircntul Anastasius al II-lea Papă al Romei 291 Sfacircntul Ierarh Corbinian Episcop de Freising292 Sfacircntul Disibod din Bingen 293 Sfacircnta Ethelburga de Lyming293

11

Sfinţii Ina (Ine) şi Ethelburga294 Sfacircntul Kingsmark din Ţara Galilor295 Sfacircntul Sergius I Papă al Romei295 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru Jacobson de la Solovki295 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 295

9 Septembrie

Sfinţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana296 Sfacircntul Mare Mucenic Severian304 Cuviosul Teofan Mărturisitorul309 Al treilea Sinod Ecumenic310 Sfacircntul Mucenic Hariton 310 Fericitul Nichita Hartularul 311 Sfacircntul Mucenic Strator 312 Cuviosul Onufrie de la Vorona 313 Cuviosul Chiriac de la Tazlău 315 Cuviosul Iosif de la Volokolamsk318 Cuviosul Ioachim de la Orocika324 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Teodosie Arhiepiscopul Cernigovului 324 Cuviosul Kieran din Irlanda 326 Sfacircntul Ierarh Omer Episcop de Theacuterouanne327 Sfacircntul Bettelin de Croyland 328 Sfinţii Mucenici Hyacinth Alexander şi Tiburtius 329 Sfacircnta Osmanna din Brieuc329 Sfacircnta Wulfhilda stareţa de la Barking 329 Sfinţii Noii Mucenici Grigorie preotul şi Alexandru diaconul 329 Sfinţii Noii Mucenici Zaharia Arhiepiscopul de Voronej şi icircnsoţitorii lui

Vasile Serghie Iosif Alexie ndash preoţii şi Vasile330 Sfacircntul Nou Mucenic Andronic 330 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru preotul 330

10 Septembrie

Sfintele Muceniţe Minodora Mitrodora şi Nimfodora 331 Sfacircntul Mucenic Varipsavas336 Sfacircntul Ierarh Petru Mărturisitorul Mitropolitul Niceei337 Sfacircntul Ierarh Pavel Episcopul Niceei 337 Sfacircnta icircmpărăteasă Pulheria 337 Sfinţii Apostoli Apelles Luca şi Clement341 Sfacircnta Muceniţă Ia 342 Sfintele trei femei care s-au nevoit icircntr-un munte pustiu342 Sfacircnta Muceniţă Evdochia slujnica 343 Sfacircnta Evdochia cea mică 343 Cuviosul Pavel Ascultătorul din Lavra Pecerska 344 Cuviosul Ioasaf din Kamensk 344 Cuvioşii Casian de la Spaso-Kamenii şi Chiril de la Mănăstirea Lacul Alb 345 Aflarea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu icircn Insula Maleon 345

12

Sfacircntul Ierarh Salvius Episcop de Albi 345 Sfacircntul Ierarh Agapius Episcop de Novara347 Sfacircntul Ierarh Aubert Episcop de Avranches348 Sfacircnta Candida cea Tacircnără 348 Sfacircntul Ierarh Finian Episcop de Ulster 348 Sfacircntul Ierarh Frithestan Episcop de Winchester348 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Nemesian Felix Lucius un alt Felix Litteus Polianus

Victor Jader Dativus şi icircnsoţitorii lor349 Sfacircntul Ierarh Peter Martinez Arhiepiscop de Compostella 349 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Theodard Episcop de Maastricht 349 Sfacircntul Ierarh Veranus Episcop de Vence 350 Sfinţii Noii Mucenici Ismail Evghenie Ioan Constantin Petru Vasile Gleb

Vasile Ioan Nicolae Paladie ndash preoţii Meletie şi Gabriel ndash ieromonahii Simeon şi Tatiana350

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Warus Episcop de Lipeţk350

11 Septembrie

Cuvioasa Teodora din Alexandria351 Cuviosul Eufrosin bucătarul359 Sfinţii Mucenici Diodor Diomid şi Didim 360 Sfacircnta Muceniţă Ia 361 Sfinţii Mucenici Dimitrie filozoful Evantia soţia lui şi Dimitrian fiul lor 362 Mutarea moaştelor Cuvioşilor Serghie şi Gherman 362 Icoana Maicii Domnului ndash Kaplunovsk 363 Sfacircntul Ierarh Pafnutie Mărturisitorul Episcopul Tebaidei Egiptului 363 Cuvioşii Teodul şi Xenia363 Cuvioşii Ilie Spileotul şi Arsenie părintele său duhovnicesc 364 Cuvioasa Teodora din Vasta Peloponezului 366 Sfacircntul Adelphus stareţul Mănăstirii Remiremont368 Sfacircntul Almirus pustnicul de la Greacuteez-sur-Roc 368 Sfacircntul Ierarh Bodo Episcop de Toul368 Sfacircntul Ierarh Deiniol Episcop de Bangor 368 Sfacircntul Ierarh Emilian Episcop de Vercelli 369 Sfinţii Mucenici Felix şi Regula369 Sfacircntul Ierarh Patiens Mărturisitorul Episcop de Lyons 370 Sfinţii Mucenici Protus şi Iachint371 Sfacircntul Mucenic Vincent de Leoacuten371 Sfinţii Noii Mucenici Nicolae Victor şi Carp ndash preoţii 371 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae diaconul 371

12 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Autonom 372 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Curnut Episcop de Iconiu 375 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor Episcopul Alexandriei375 Sfacircntul Mucenic Iulian preotul din Galatia 375 Sfinţii Mucenici Machedonie Teodul şi Tatian376

13

Cuviosul Daniel din Thasios 377 Sfacircntul Mucenic Ocheanos379 Cuviosul Andronic din Atroa Bitiniei 379 Cuvioşii Atanasie cel bătracircn şi Atanasie cel tacircnăr de la Visoţk379 Cuviosul Vasian din Vologda 381 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Dositei Mitropolit de Tbilisi 382 Aflarea moaştelor Cuviosului Simeon din Verhotur382 Cuviosul Curnut din Ahera 382 Sfacircntul Ierarh Ailbhe din Emly 382 Sfacircntul Guy de Anderlecht383 Sfacircntul Ierarh Juventius Episcop de Pavia 384 Sfacircntul Ierarh Sacerdos Episcop de Lyons384 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Verona 385 Sfinţii Noii Mucenici Teodor Ioan şi Nicolae ndash preoţii şi Noul Mucenic Alexie385 Cuviosul Alexie de la Elnat şi Zharki 385

13 Septembrie

Sfinţirea dumnezeiescului locaş al Icircnvierii Domnului 386 Sfacircntul Mucenic Corneliu sutaşul 390 Sfacircntul Mucenic Straton396 Sfinţii Mucenici Cronid Leontie şi Serapion 396 Sfacircntul Mucenic Seleuc397 Sfinţii Mucenici Macrovie şi Gordian397 Sfinţii Mucenici Luchian şi Zotic397 Sfacircntul Mucenic Ilie 397 Sfacircntul Mucenic Valerian398 Cuviosul Petru din Atroe398 Sfacircntul Mucenic Aristid filozoful 398 Cuviosul Ierotei cel Nou 399 Sfacircnta Muceniţă Ketevana regina Iviriei403 Cuvioşii Corneliu din Padanolodeţ Dionisie şi Mihail 405 Cuviosul Ioan de la Prislop 405 Sfacircntul Amatus de la mănăstirea din Remiremont407 Sfacircntul Ierarh Amatus Episcop de Sion 407 Sfacircntul Barsenorius stareţul Mănăstirii La-Croix-Saint-Leuffroi 407 Sfacircntul Columbinus stareţul Mănăstirii Lure407 Sfacircnta Hedwig stareţa mănăstirii de la Herford 407 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Angers407 Sfacircntul Ierarh Nectarius Episcop de Autun408 Sfacircntul Filip tatăl Sfintei Eugenia din Roma 408 Sfacircntul Venerius din Insula Tino 408 Sfacircnta Wilfrida stareţa mănăstirii din Wilton 408 Sfinţii Noii Mucenici Ştefan şi Alexandru ndash preoţii şi Nicolae diaconul 408

14 Septembrie

Icircnălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 409

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 2: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI

Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă după datele pe care le deţinem cea mai cuprinzătoare colecţie aghiografică a Bisericii Ortodoxe alcătuită pe baza Sinaxarului Mare grecesc şi a ediţiei publicate icircn SUA aceasta din urmă avacircnd avantajul de a cuprinde Vieţile unor Sfinţi şi Cuvioşi care nu se află icircn varianta greacă

Icircn ediţia romacircnă a Sinaxarului Mare pentru rarele situaţii icircn care textul ediţiilor originale era deficitar ne-am folosit de colecţia Vieţile Sfinţilor (ediţia icircngrijită de Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan) Vieţile Sfinţilor romacircni au fost preluate icircn general din lucrarea Pr Prof Mircea Păcurariu Sfinţi daco-romani şi romacircni publicată la Editura Trinitas a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei icircn anul 1994 De asemenea am introdus icircn lucrarea noastră Vieţile unor Sfinţi de origine slavă (ruşi sacircrbi georgieni bulgari etc) precum şi Vieţile unor Sfinţi de origine apuseană care au trăit icircnainte de Schisma din 1054 şi a căror dreaptă credinţă a fost probată de Sinoadele Ecumenice şi de alte Sinoade ortodoxe

5

Cuprins

1 Septembrie

Icircnceputul Indictionului 24 Cuviosul Simeon Stacirclpnicul cel Vechi33 Cuvioasa Marta mama Sfacircntului Simeon48 Cuvioasa Evantia din Muntele Kitheron 48 Dreptul Iosua Navi 48 Sfacircntul Mucenic Ammun diaconul şi cele patruzeci de fecioare Muceniţe56 Pomenirea minunii făcute de Preasfacircnta Născătoare de Dumnezeu

la Mănăstirea Miasinon57 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evod Calista şi Ermoghen 58 Cuviosul Meletie cel Nou din Muntele Myupolei58 Cuviosul Nicolae care s-a nevoit icircn racircpa Courtalioti 70 Sfacircntul Nou Mucenic Anghel70 Sfinţii Mucenici Aitala diaconul şi Agatoclia 73 Sfacircntul Mucenic Haifal diaconul73 Cuviosul Antonie din Agyia73 Cuviosul Simeon din Lesbos73 Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani74 Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo 75 Cuviosul Dionisie Exiguul (cel mic)75 Cuvioasa Haido 78 Sfacircnta Agia 79 Sfacircntul Ierarh Constantius Episcop de Aquino 79 Sfacircntul Ierarh Firminus al II-lea Episcop de Amiens79 Sfacircntul Giles 79 Sfinţii Giles şi Arcanus 79 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Sens 80 Sfacircntul Lythan 80 Sfacircntul Ierarh Nivard Episcop de Rheims80 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Priscus Episcop de Capua80 Sfacircntul Ierarh Priscus Episcop de Capua şi icircnsoţitorii lui80 Sfacircntul Mucenic Regulus 81 Sfacircntul Ierarh Sixtus Episcop de Rheims81 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Terentian Episcop de Todi81 Sfinţii Doisprezece Fraţi Mucenici 81 Sfacircnta Verena 81 Sfacircnta Muceniţă Vibiana82 Sfacircntul Ierarh Victorius Episcop de Le Mans 82 Sfinţii Vincent Episcopul de Toledo şi Laetus diaconul său 82 Sfintele fecioare Muceniţe Tatiana şi Natalia 82

6

2 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Mamas83 Sfinţii Mucenici Teodot şi Rufina88 Sfacircntul Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului88 Sfacircntul Mucenic Diomid 91 Sfacircntul Mucenic Iulian 91 Sfacircntul Mucenic Filip92 Sfacircntul Mucenic Evtihian92 Sfacircntul Mucenic Isihie 92 Sfacircntul Mucenic Leonidas92 Sfacircntul Mucenic Evtihie92 Sfacircntul Mucenic Filadelf 92 Sfacircntul Mucenic Melanip 93 Sfacircnta Muceniţă Parthagapi 93 Drepţii preoţi Eleazar şi Finees 93 Sfinţii Mucenici Aitalas şi Ammon97 Aflarea Icoanei Maicii Domnului ndash Kalujsk 97 Sfacircntul Ierarh Agricola Episcop de Avignon 98 Sfacircntul Mucenic Antoninus98 Sfacircntul Ierarh Castor Episcop de Apt99 Sfacircntul Ierarh Elpidius Episcop de Lyons99 Sfacircnta Hieu de la Mănăstirea Tadcaster99 Sfacircntul Ierarh Justus Episcop de Lyons 99 Sfacircntul Ierarh Lolanus din Scoţia99 Sfacircnta Muceniţă Maxima 100 Sfacircntul Nonnosus de la mănăstirea de pe Muntele Soracte 100 Sfacircntul Ierarh Valentine Episcop de Strasbourg 100 Sfinţii Noii Mucenici Varsanufie Episcopul de Kyrilov Ioan preotul Serafima

stareţa de la Mănăstirea Terapontov Anatolie Nicolae Mihail şi Filip100 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul100 Sfinţii Noii Mucenici Damaschin Episcopul de Starodub Eufimie Ioan Ioan

Vladimir Victor Vasile Teodor Petru Ştefan ndash preoţii şi Xenia fecioara100 Sfinţii Noii Mucenici Gherman Episcop de Vyaznikov Ştefan preotul şi Pavel 100

3 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Episcopul Nicomidiei 101 Cuviosul Teoctist107 Sfacircntul Mucenic Zenon 108 Sfacircnta Vasilisa108 Sfacircntul Mucenic Hariton 109 Sfacircntul Mucenic Arhontios 109 Sfacircntul icircmpărat Constantin cel Nou (Tacircnăr) 109 Sfacircnta Fivi diaconiţa ocrotitoarea surorilor medicale 110 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Aristion Episcopul Alexandriei Mici110 Icoana Maicii Domnului ndash Pisidia112

7

Cuviosul Ştefan Mărturisitorul egumenul din Triglia113 Sfacircntul Ioanichie icircntacirciul Patriarh al Serbiei 113 Fericitul Ioan cel Milostiv din Rostov 114 Sfacircntul Nou Mucenic Polidor114 Sfacircntul Mucenic Rafail stareţul Mănăstirii Sisatovaci119 Mutarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Nectarie din Eghina 120 Sfacircntul Mucenic Aigulphus120 Sfacircntul Ierarh Ambrose Episcop de Sens120 Sfacircntul Ierarh Auxanus Episcop de Milano 120 Sfintele Muceniţe Eufimia Doroteia Tecla şi Erasma120 Sfacircntul Mucenic Frugentius 120 Sfacircnta Hereswitha de Chelles121 Sfacircntul Ierarh Macanisius Episcop de Kells 121 Sfacircntul Ierarh Mansuetus Episcop de Toul 121 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Cahors 121 Sfacircntul Natalis preotul121 Sfacircntul Regulus din Rheims122 Sfacircntul Ierarh Remaclus Episcop de Maastricht 122 Sfacircntul Mucenic Sandila 122 Sfinţii Noii Mucenici Pimen (Belolikov) Episcop de Vernensk (Semirecensk)

Serghie Vasile Filip Vladimir ndash preoţii şi Meletie122 Sfinţii Noii Mucenici Vasile şi Partenie preoţii 122 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Teofan preoţii 122 Sfinţii Noii Mucenici Vladimir şi Mihail preoţii 123 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul123 Sfacircntul Nou Mucenic Eftimie preotul şi alţi patru Mucenici icircnsoţitori ai lui 123 Sfacircntul Nou Mucenic Roman preotul 123 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Ilie preoţii 123 Sfacircntul Nou Mucenic Petru diaconul 123

4 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Vavila Episcopul Antiohiei şi copiii Mucenici Urban Prilidian şi Epolonie124

Sfacircnta Hristoduli mama celor trei copii Mucenici 129 Sfacircntul Mucenic Vavila icircnvăţătorul din Nicomidia şi cei 84 de copii Mucenici130 Sfacircntul Prooroc Moise şi Aaron fratele său cel dintacirci Arhiereu 131 Sfintele Muceniţe Ermioni Evtihia şi Haritina191 Sfinţii Mucenici Teotim şi Teodul cei mai icircnainte călăi 193 Sfacircntul Petroniu ucenicul Sfacircntului Apostol Pavel193 Cuviosul Petroniu ucenicul Sfacircntului Pahomie cel Mare 193 Sfacircntul Mucenic Servelos193 Sfinţii Mucenici Chentirion Teodor Ammian Iulian şi Ochean194 Sfinţii Mucenici şi fraţi Tatuil şi Vevea194 Cei 3628 Mucenici din Nicomidia 194 Sfacircntul Ioachim Patriarhul Alexandriei 194 Sfinţii Mucenici Ierusalima şi fiii ei Sechend Sechendic şi Chigor195

8

Cuviosul Antim cel Nou ocrotitorul Insulei Astipalea196 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Ioasaf Episcopul Belgorodului197 Sfacircntul Mucenic Partenie stareţul Mănăstirii Kiziltaşkonk 198 Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu bdquoRugul aprinsrdquo 198 Cuviosul Simeon făcătorul de minuni de la Mănăstirea David-Gareja 198 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gorazd Episcopul Boemiei şi Moraviei 199 Aflarea moaştelor Sfacircntului Nou Mucenic Teodor din Mitiline200 Sfacircntul Papă Bonifaciu I 200 Sfacircntul Ierarh Caletricus Episcop de Chartres 200 Sfacircnta Muceniţă Candida cea Bătracircnă 200 Sfacircnta Ida de Herzfeld200 Sfacircntul Mucenic Marcellus din Lyons 201 Sfacircntul Ierarh Marcellus Episcop de Trier (Tongres) 201 Sfacircntul Marinus diaconul şi sihastrul din San Marino 201 Sfacircnta Monessa din Irlanda 201 Sfacircnta Rhuddlad din Llanrhyddlad 201 Sfacircntul Ierarh Salvinus Episcop de Verdun 202 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Sulpicius Episcop de Bayeux 202 Sfacircntul Ierarh Ultan Episcop de Ardbraccan 202 Soborul tuturor Sfinţilor din Voronej202 Sfacircntul Mucenic Partenie egumenul Mănăstirii Kiziltis din Crimeea 202 Sfinţii Noii Mucenici Pavel Ioan Nicolae Nicolae Ioan Nicolae Alexandru Petru şi Mihail ndash preoţii Ştefan ieromonahul Vasile Petru Ştefan şi Alexandru202

Sfinţii Noii Mucenici Grigorie (Lebedev) Episcop de Shliserburg şi Serghie (Drujinin) Episcop de Narva202

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul de Dabro-Bosnia 202 Sfacircnta Muceniţă fecioară Elena202

5 Septembrie

Sfinţii Zaharia Proorocul şi Dreapta Elisabeta părinţii Sfacircntului Ioan Botezătorul203 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Avdeu Episcopul din Persia212 Sfinţii Mucenici Medimn Urban Teodor şi cei 80 de preoţi şi diaconi arşi pe mare 212 Arătarea Sfacircntului Apostol Petru către icircmpăratul Iustinian 213 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor213 Sfinţii Mucenici ostaşi Iuventin şi Maxim 213 Sfacircntul Mucenic Sunin 214 Pomenirea uciderii bine-credinciosului Cneaz David214 Sfacircntul Mucenic Atanasie din Brest214 Sfinţii Mucenici Tifael şi Tivea 215 Sfacircntul Bertinus de Sithiu 215 Sfacircntul Ierarh Genebald Episcop de Laon 216 Sfacircntul Mucenic Herculanus 217 Sfacircnta Obdulia din Toledo 217 Sfinţii Mucenici Quintius Arcontius şi Donatus 217 Sfacircntul Ierarh Victorinus Episcop de Como 217

9

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Alexie Arhiepiscop de Velikoustiuj şi Sfacircntul Mucenic Eftimie 217

6 Septembrie

Pomenirea minunii săvacircrşite de Arhanghelul Mihail icircn Colose 218 Sfinţii Mucenici Romil Eudoxie Zinon şi Macarie 224 Sfinţii 11000 de Mucenici ostaşi răstigniţi pe Muntele Ararat 228 Sfinţii 1104 de Mucenici ostaşi 228 Sfacircnta Muceniţă Calodoti228 Sfacircntul Mucenic Faust presbiterul228 Sfacircntul Mucenic Vivos ierodiaconul229 Sfinţii Mucenici Dionisie citeţul Chiriac şi Andronic ostaşul 229 Sfinţii Mucenici Macarie dregătorul şi Andrei bărbierul 229 Sfintele Muceniţe fecioare Andropelaghia şi Tecla 229 Sfacircntul Mucenic Teoctist corăbierul 229 Sfacircntul Mucenic Chiriac plebeul229 Sfacircntul Mucenic Sarapavon dregătorul 230 Cuviosul David cel ce mai icircnainte a fost tacirclhar230 Sfacircntul Nou Mucenic Maxim Sadovici231 Sfinţirea a doua a Bisericii Sfintei Irina cu hramul Născătoarei de Dumnezeu232 Sfacircntul Ierarh Arator Episcop de Verdun232 Sfinţii Mucenici Augustin Sanctian şi Beata 232 Sfacircnta Bega de la Saint Bees232 Sfacircntul Ierarh Chainoaldus Episcop de Laon233 Sfinţii Donatian Praesidius Mansuetus Ghermanus Fusculus Laetus şi icircnsoţitorii lor233

Sfacircntul Eleutherius din Spoleto233 Sfacircntul Faust din Siracuza234 Sfinţii Mucenici Felix şi Augebert 234 Sfacircntul Ierarh Maccallin Episcop de Lusk 234 Sfacircntul Magnus 234 Sfacircntul Ierarh Petronius Episcop de Verona 235 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 235 Sfinţii Noii Mucenici Constantin Ioan şi Vsevolod ndash preoţii235

7 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Sozont 236 Sfinţii Apostoli Evod şi Onisifor239 Sfacircntul Mucenic Evpsihie 240 Cuvioşii Petru Evlaviosul şi Luca 241 Sfacircntul Ierarh Sofronie Episcopul Ahtaliei din Iviria 241 Cuvioasa Casiana scriitoarea de cacircntări 245 Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pacircngăraţi 247 Sfacircntul Ierarh Ioan Arhiepiscopul Novgorodului 250 Cuviosul Serapion din Pskov 255 Sfacircntul Mucenic Macarie de la Kanev 256

10

Cuviosul Macarie de la Optina257 Cuvioşii Alexandru şi Andrei257 Sfacircntul Ierarh Alcmund Episcop de Hexham257 Sfacircntul Mucenic Anastasius croitorul 257 Sfacircntul Ierarh Augustalis Episcop de Arles 258 Sfacircntul Balin din Tecksaxon 258 Sfacircnta Carissima din Albi 258 Sfacircntul Cloud de la Mănăstirea Nogent-sur-Seine258 Sfacircntul Ierarh Evortius Episcop de Orleacuteans 259 Sfacircntul Faciolus de la Mănăstirea Sfacircntul Ciprian din Poitiers 259 Sfacircntul Ierarh Gratus Episcop de Aosta 259 Sfacircnta Muceniţă Grimonia din Picardia 260 Sfacircntul Ierarh Hilduard Episcop de Dickelvenne260 Sfacircnta Madalberta de Maubeuge260 Sfacircntul Mucenic Memorius şi icircnsoţitorii săi 260 Sfacircntul Ierarh Pamphilus Episcop de Capua261 Sfacircnta Muceniţă Regina din Autun 261 Sfacircntul Ierarh Tilbert Episcop de Hexham262 Sfinţii Noii Mucenici Petru şi Mihail ndash preoţii şi Alexandru diaconul 262 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Maslovsky preotul din Verkhne-Poltavka 262 Sfinţii Noii Mucenici Evghenie Mitropolitul de Gorky şi icircnsoţitorii lui Ştefan Evghenie Nicolae Pahomie Grigorie Vasile şi Leon ndash preoţii 262

8 Septembrie

Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria 263 Sfinţii Mucenici Ruf şi Rufian 282 Sfacircntul Mucenic Sevir 282 Sfacircntul Mucenic Artemidor282 Sfacircntul Nou Mucenic Atanasie 282 Cuviosul Arsenie stareţul de la Koneviţ284 Sfinţii Ioan (Maisuradze) şi Gheorghe-Ioan (Mkheidze) Mărturisitorii 284 Icoana Maicii Domnului din Siamsk287 Icoana Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Glinsk287 Icoana Sofia Icircnţelepciunea lui Dumnezeu287 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Isaakovsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Kholmsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Znamenie (Semn) din Kursk289 Icoana Maicii Domnului ndash Poceaev 289 Icoana Maicii Domnului din Lesninsk 290 Icoana Maicii Domnului ndash Domniţkaia290 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Lukianovsk290 Cuviosul Luchian stareţul de la Aleksandrov 291 Sfacircntul Anastasius al II-lea Papă al Romei 291 Sfacircntul Ierarh Corbinian Episcop de Freising292 Sfacircntul Disibod din Bingen 293 Sfacircnta Ethelburga de Lyming293

11

Sfinţii Ina (Ine) şi Ethelburga294 Sfacircntul Kingsmark din Ţara Galilor295 Sfacircntul Sergius I Papă al Romei295 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru Jacobson de la Solovki295 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 295

9 Septembrie

Sfinţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana296 Sfacircntul Mare Mucenic Severian304 Cuviosul Teofan Mărturisitorul309 Al treilea Sinod Ecumenic310 Sfacircntul Mucenic Hariton 310 Fericitul Nichita Hartularul 311 Sfacircntul Mucenic Strator 312 Cuviosul Onufrie de la Vorona 313 Cuviosul Chiriac de la Tazlău 315 Cuviosul Iosif de la Volokolamsk318 Cuviosul Ioachim de la Orocika324 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Teodosie Arhiepiscopul Cernigovului 324 Cuviosul Kieran din Irlanda 326 Sfacircntul Ierarh Omer Episcop de Theacuterouanne327 Sfacircntul Bettelin de Croyland 328 Sfinţii Mucenici Hyacinth Alexander şi Tiburtius 329 Sfacircnta Osmanna din Brieuc329 Sfacircnta Wulfhilda stareţa de la Barking 329 Sfinţii Noii Mucenici Grigorie preotul şi Alexandru diaconul 329 Sfinţii Noii Mucenici Zaharia Arhiepiscopul de Voronej şi icircnsoţitorii lui

Vasile Serghie Iosif Alexie ndash preoţii şi Vasile330 Sfacircntul Nou Mucenic Andronic 330 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru preotul 330

10 Septembrie

Sfintele Muceniţe Minodora Mitrodora şi Nimfodora 331 Sfacircntul Mucenic Varipsavas336 Sfacircntul Ierarh Petru Mărturisitorul Mitropolitul Niceei337 Sfacircntul Ierarh Pavel Episcopul Niceei 337 Sfacircnta icircmpărăteasă Pulheria 337 Sfinţii Apostoli Apelles Luca şi Clement341 Sfacircnta Muceniţă Ia 342 Sfintele trei femei care s-au nevoit icircntr-un munte pustiu342 Sfacircnta Muceniţă Evdochia slujnica 343 Sfacircnta Evdochia cea mică 343 Cuviosul Pavel Ascultătorul din Lavra Pecerska 344 Cuviosul Ioasaf din Kamensk 344 Cuvioşii Casian de la Spaso-Kamenii şi Chiril de la Mănăstirea Lacul Alb 345 Aflarea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu icircn Insula Maleon 345

12

Sfacircntul Ierarh Salvius Episcop de Albi 345 Sfacircntul Ierarh Agapius Episcop de Novara347 Sfacircntul Ierarh Aubert Episcop de Avranches348 Sfacircnta Candida cea Tacircnără 348 Sfacircntul Ierarh Finian Episcop de Ulster 348 Sfacircntul Ierarh Frithestan Episcop de Winchester348 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Nemesian Felix Lucius un alt Felix Litteus Polianus

Victor Jader Dativus şi icircnsoţitorii lor349 Sfacircntul Ierarh Peter Martinez Arhiepiscop de Compostella 349 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Theodard Episcop de Maastricht 349 Sfacircntul Ierarh Veranus Episcop de Vence 350 Sfinţii Noii Mucenici Ismail Evghenie Ioan Constantin Petru Vasile Gleb

Vasile Ioan Nicolae Paladie ndash preoţii Meletie şi Gabriel ndash ieromonahii Simeon şi Tatiana350

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Warus Episcop de Lipeţk350

11 Septembrie

Cuvioasa Teodora din Alexandria351 Cuviosul Eufrosin bucătarul359 Sfinţii Mucenici Diodor Diomid şi Didim 360 Sfacircnta Muceniţă Ia 361 Sfinţii Mucenici Dimitrie filozoful Evantia soţia lui şi Dimitrian fiul lor 362 Mutarea moaştelor Cuvioşilor Serghie şi Gherman 362 Icoana Maicii Domnului ndash Kaplunovsk 363 Sfacircntul Ierarh Pafnutie Mărturisitorul Episcopul Tebaidei Egiptului 363 Cuvioşii Teodul şi Xenia363 Cuvioşii Ilie Spileotul şi Arsenie părintele său duhovnicesc 364 Cuvioasa Teodora din Vasta Peloponezului 366 Sfacircntul Adelphus stareţul Mănăstirii Remiremont368 Sfacircntul Almirus pustnicul de la Greacuteez-sur-Roc 368 Sfacircntul Ierarh Bodo Episcop de Toul368 Sfacircntul Ierarh Deiniol Episcop de Bangor 368 Sfacircntul Ierarh Emilian Episcop de Vercelli 369 Sfinţii Mucenici Felix şi Regula369 Sfacircntul Ierarh Patiens Mărturisitorul Episcop de Lyons 370 Sfinţii Mucenici Protus şi Iachint371 Sfacircntul Mucenic Vincent de Leoacuten371 Sfinţii Noii Mucenici Nicolae Victor şi Carp ndash preoţii 371 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae diaconul 371

12 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Autonom 372 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Curnut Episcop de Iconiu 375 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor Episcopul Alexandriei375 Sfacircntul Mucenic Iulian preotul din Galatia 375 Sfinţii Mucenici Machedonie Teodul şi Tatian376

13

Cuviosul Daniel din Thasios 377 Sfacircntul Mucenic Ocheanos379 Cuviosul Andronic din Atroa Bitiniei 379 Cuvioşii Atanasie cel bătracircn şi Atanasie cel tacircnăr de la Visoţk379 Cuviosul Vasian din Vologda 381 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Dositei Mitropolit de Tbilisi 382 Aflarea moaştelor Cuviosului Simeon din Verhotur382 Cuviosul Curnut din Ahera 382 Sfacircntul Ierarh Ailbhe din Emly 382 Sfacircntul Guy de Anderlecht383 Sfacircntul Ierarh Juventius Episcop de Pavia 384 Sfacircntul Ierarh Sacerdos Episcop de Lyons384 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Verona 385 Sfinţii Noii Mucenici Teodor Ioan şi Nicolae ndash preoţii şi Noul Mucenic Alexie385 Cuviosul Alexie de la Elnat şi Zharki 385

13 Septembrie

Sfinţirea dumnezeiescului locaş al Icircnvierii Domnului 386 Sfacircntul Mucenic Corneliu sutaşul 390 Sfacircntul Mucenic Straton396 Sfinţii Mucenici Cronid Leontie şi Serapion 396 Sfacircntul Mucenic Seleuc397 Sfinţii Mucenici Macrovie şi Gordian397 Sfinţii Mucenici Luchian şi Zotic397 Sfacircntul Mucenic Ilie 397 Sfacircntul Mucenic Valerian398 Cuviosul Petru din Atroe398 Sfacircntul Mucenic Aristid filozoful 398 Cuviosul Ierotei cel Nou 399 Sfacircnta Muceniţă Ketevana regina Iviriei403 Cuvioşii Corneliu din Padanolodeţ Dionisie şi Mihail 405 Cuviosul Ioan de la Prislop 405 Sfacircntul Amatus de la mănăstirea din Remiremont407 Sfacircntul Ierarh Amatus Episcop de Sion 407 Sfacircntul Barsenorius stareţul Mănăstirii La-Croix-Saint-Leuffroi 407 Sfacircntul Columbinus stareţul Mănăstirii Lure407 Sfacircnta Hedwig stareţa mănăstirii de la Herford 407 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Angers407 Sfacircntul Ierarh Nectarius Episcop de Autun408 Sfacircntul Filip tatăl Sfintei Eugenia din Roma 408 Sfacircntul Venerius din Insula Tino 408 Sfacircnta Wilfrida stareţa mănăstirii din Wilton 408 Sfinţii Noii Mucenici Ştefan şi Alexandru ndash preoţii şi Nicolae diaconul 408

14 Septembrie

Icircnălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 409

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 3: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

5

Cuprins

1 Septembrie

Icircnceputul Indictionului 24 Cuviosul Simeon Stacirclpnicul cel Vechi33 Cuvioasa Marta mama Sfacircntului Simeon48 Cuvioasa Evantia din Muntele Kitheron 48 Dreptul Iosua Navi 48 Sfacircntul Mucenic Ammun diaconul şi cele patruzeci de fecioare Muceniţe56 Pomenirea minunii făcute de Preasfacircnta Născătoare de Dumnezeu

la Mănăstirea Miasinon57 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evod Calista şi Ermoghen 58 Cuviosul Meletie cel Nou din Muntele Myupolei58 Cuviosul Nicolae care s-a nevoit icircn racircpa Courtalioti 70 Sfacircntul Nou Mucenic Anghel70 Sfinţii Mucenici Aitala diaconul şi Agatoclia 73 Sfacircntul Mucenic Haifal diaconul73 Cuviosul Antonie din Agyia73 Cuviosul Simeon din Lesbos73 Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani74 Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo 75 Cuviosul Dionisie Exiguul (cel mic)75 Cuvioasa Haido 78 Sfacircnta Agia 79 Sfacircntul Ierarh Constantius Episcop de Aquino 79 Sfacircntul Ierarh Firminus al II-lea Episcop de Amiens79 Sfacircntul Giles 79 Sfinţii Giles şi Arcanus 79 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Sens 80 Sfacircntul Lythan 80 Sfacircntul Ierarh Nivard Episcop de Rheims80 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Priscus Episcop de Capua80 Sfacircntul Ierarh Priscus Episcop de Capua şi icircnsoţitorii lui80 Sfacircntul Mucenic Regulus 81 Sfacircntul Ierarh Sixtus Episcop de Rheims81 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Terentian Episcop de Todi81 Sfinţii Doisprezece Fraţi Mucenici 81 Sfacircnta Verena 81 Sfacircnta Muceniţă Vibiana82 Sfacircntul Ierarh Victorius Episcop de Le Mans 82 Sfinţii Vincent Episcopul de Toledo şi Laetus diaconul său 82 Sfintele fecioare Muceniţe Tatiana şi Natalia 82

6

2 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Mamas83 Sfinţii Mucenici Teodot şi Rufina88 Sfacircntul Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului88 Sfacircntul Mucenic Diomid 91 Sfacircntul Mucenic Iulian 91 Sfacircntul Mucenic Filip92 Sfacircntul Mucenic Evtihian92 Sfacircntul Mucenic Isihie 92 Sfacircntul Mucenic Leonidas92 Sfacircntul Mucenic Evtihie92 Sfacircntul Mucenic Filadelf 92 Sfacircntul Mucenic Melanip 93 Sfacircnta Muceniţă Parthagapi 93 Drepţii preoţi Eleazar şi Finees 93 Sfinţii Mucenici Aitalas şi Ammon97 Aflarea Icoanei Maicii Domnului ndash Kalujsk 97 Sfacircntul Ierarh Agricola Episcop de Avignon 98 Sfacircntul Mucenic Antoninus98 Sfacircntul Ierarh Castor Episcop de Apt99 Sfacircntul Ierarh Elpidius Episcop de Lyons99 Sfacircnta Hieu de la Mănăstirea Tadcaster99 Sfacircntul Ierarh Justus Episcop de Lyons 99 Sfacircntul Ierarh Lolanus din Scoţia99 Sfacircnta Muceniţă Maxima 100 Sfacircntul Nonnosus de la mănăstirea de pe Muntele Soracte 100 Sfacircntul Ierarh Valentine Episcop de Strasbourg 100 Sfinţii Noii Mucenici Varsanufie Episcopul de Kyrilov Ioan preotul Serafima

stareţa de la Mănăstirea Terapontov Anatolie Nicolae Mihail şi Filip100 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul100 Sfinţii Noii Mucenici Damaschin Episcopul de Starodub Eufimie Ioan Ioan

Vladimir Victor Vasile Teodor Petru Ştefan ndash preoţii şi Xenia fecioara100 Sfinţii Noii Mucenici Gherman Episcop de Vyaznikov Ştefan preotul şi Pavel 100

3 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Episcopul Nicomidiei 101 Cuviosul Teoctist107 Sfacircntul Mucenic Zenon 108 Sfacircnta Vasilisa108 Sfacircntul Mucenic Hariton 109 Sfacircntul Mucenic Arhontios 109 Sfacircntul icircmpărat Constantin cel Nou (Tacircnăr) 109 Sfacircnta Fivi diaconiţa ocrotitoarea surorilor medicale 110 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Aristion Episcopul Alexandriei Mici110 Icoana Maicii Domnului ndash Pisidia112

7

Cuviosul Ştefan Mărturisitorul egumenul din Triglia113 Sfacircntul Ioanichie icircntacirciul Patriarh al Serbiei 113 Fericitul Ioan cel Milostiv din Rostov 114 Sfacircntul Nou Mucenic Polidor114 Sfacircntul Mucenic Rafail stareţul Mănăstirii Sisatovaci119 Mutarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Nectarie din Eghina 120 Sfacircntul Mucenic Aigulphus120 Sfacircntul Ierarh Ambrose Episcop de Sens120 Sfacircntul Ierarh Auxanus Episcop de Milano 120 Sfintele Muceniţe Eufimia Doroteia Tecla şi Erasma120 Sfacircntul Mucenic Frugentius 120 Sfacircnta Hereswitha de Chelles121 Sfacircntul Ierarh Macanisius Episcop de Kells 121 Sfacircntul Ierarh Mansuetus Episcop de Toul 121 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Cahors 121 Sfacircntul Natalis preotul121 Sfacircntul Regulus din Rheims122 Sfacircntul Ierarh Remaclus Episcop de Maastricht 122 Sfacircntul Mucenic Sandila 122 Sfinţii Noii Mucenici Pimen (Belolikov) Episcop de Vernensk (Semirecensk)

Serghie Vasile Filip Vladimir ndash preoţii şi Meletie122 Sfinţii Noii Mucenici Vasile şi Partenie preoţii 122 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Teofan preoţii 122 Sfinţii Noii Mucenici Vladimir şi Mihail preoţii 123 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul123 Sfacircntul Nou Mucenic Eftimie preotul şi alţi patru Mucenici icircnsoţitori ai lui 123 Sfacircntul Nou Mucenic Roman preotul 123 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Ilie preoţii 123 Sfacircntul Nou Mucenic Petru diaconul 123

4 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Vavila Episcopul Antiohiei şi copiii Mucenici Urban Prilidian şi Epolonie124

Sfacircnta Hristoduli mama celor trei copii Mucenici 129 Sfacircntul Mucenic Vavila icircnvăţătorul din Nicomidia şi cei 84 de copii Mucenici130 Sfacircntul Prooroc Moise şi Aaron fratele său cel dintacirci Arhiereu 131 Sfintele Muceniţe Ermioni Evtihia şi Haritina191 Sfinţii Mucenici Teotim şi Teodul cei mai icircnainte călăi 193 Sfacircntul Petroniu ucenicul Sfacircntului Apostol Pavel193 Cuviosul Petroniu ucenicul Sfacircntului Pahomie cel Mare 193 Sfacircntul Mucenic Servelos193 Sfinţii Mucenici Chentirion Teodor Ammian Iulian şi Ochean194 Sfinţii Mucenici şi fraţi Tatuil şi Vevea194 Cei 3628 Mucenici din Nicomidia 194 Sfacircntul Ioachim Patriarhul Alexandriei 194 Sfinţii Mucenici Ierusalima şi fiii ei Sechend Sechendic şi Chigor195

8

Cuviosul Antim cel Nou ocrotitorul Insulei Astipalea196 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Ioasaf Episcopul Belgorodului197 Sfacircntul Mucenic Partenie stareţul Mănăstirii Kiziltaşkonk 198 Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu bdquoRugul aprinsrdquo 198 Cuviosul Simeon făcătorul de minuni de la Mănăstirea David-Gareja 198 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gorazd Episcopul Boemiei şi Moraviei 199 Aflarea moaştelor Sfacircntului Nou Mucenic Teodor din Mitiline200 Sfacircntul Papă Bonifaciu I 200 Sfacircntul Ierarh Caletricus Episcop de Chartres 200 Sfacircnta Muceniţă Candida cea Bătracircnă 200 Sfacircnta Ida de Herzfeld200 Sfacircntul Mucenic Marcellus din Lyons 201 Sfacircntul Ierarh Marcellus Episcop de Trier (Tongres) 201 Sfacircntul Marinus diaconul şi sihastrul din San Marino 201 Sfacircnta Monessa din Irlanda 201 Sfacircnta Rhuddlad din Llanrhyddlad 201 Sfacircntul Ierarh Salvinus Episcop de Verdun 202 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Sulpicius Episcop de Bayeux 202 Sfacircntul Ierarh Ultan Episcop de Ardbraccan 202 Soborul tuturor Sfinţilor din Voronej202 Sfacircntul Mucenic Partenie egumenul Mănăstirii Kiziltis din Crimeea 202 Sfinţii Noii Mucenici Pavel Ioan Nicolae Nicolae Ioan Nicolae Alexandru Petru şi Mihail ndash preoţii Ştefan ieromonahul Vasile Petru Ştefan şi Alexandru202

Sfinţii Noii Mucenici Grigorie (Lebedev) Episcop de Shliserburg şi Serghie (Drujinin) Episcop de Narva202

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul de Dabro-Bosnia 202 Sfacircnta Muceniţă fecioară Elena202

5 Septembrie

Sfinţii Zaharia Proorocul şi Dreapta Elisabeta părinţii Sfacircntului Ioan Botezătorul203 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Avdeu Episcopul din Persia212 Sfinţii Mucenici Medimn Urban Teodor şi cei 80 de preoţi şi diaconi arşi pe mare 212 Arătarea Sfacircntului Apostol Petru către icircmpăratul Iustinian 213 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor213 Sfinţii Mucenici ostaşi Iuventin şi Maxim 213 Sfacircntul Mucenic Sunin 214 Pomenirea uciderii bine-credinciosului Cneaz David214 Sfacircntul Mucenic Atanasie din Brest214 Sfinţii Mucenici Tifael şi Tivea 215 Sfacircntul Bertinus de Sithiu 215 Sfacircntul Ierarh Genebald Episcop de Laon 216 Sfacircntul Mucenic Herculanus 217 Sfacircnta Obdulia din Toledo 217 Sfinţii Mucenici Quintius Arcontius şi Donatus 217 Sfacircntul Ierarh Victorinus Episcop de Como 217

9

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Alexie Arhiepiscop de Velikoustiuj şi Sfacircntul Mucenic Eftimie 217

6 Septembrie

Pomenirea minunii săvacircrşite de Arhanghelul Mihail icircn Colose 218 Sfinţii Mucenici Romil Eudoxie Zinon şi Macarie 224 Sfinţii 11000 de Mucenici ostaşi răstigniţi pe Muntele Ararat 228 Sfinţii 1104 de Mucenici ostaşi 228 Sfacircnta Muceniţă Calodoti228 Sfacircntul Mucenic Faust presbiterul228 Sfacircntul Mucenic Vivos ierodiaconul229 Sfinţii Mucenici Dionisie citeţul Chiriac şi Andronic ostaşul 229 Sfinţii Mucenici Macarie dregătorul şi Andrei bărbierul 229 Sfintele Muceniţe fecioare Andropelaghia şi Tecla 229 Sfacircntul Mucenic Teoctist corăbierul 229 Sfacircntul Mucenic Chiriac plebeul229 Sfacircntul Mucenic Sarapavon dregătorul 230 Cuviosul David cel ce mai icircnainte a fost tacirclhar230 Sfacircntul Nou Mucenic Maxim Sadovici231 Sfinţirea a doua a Bisericii Sfintei Irina cu hramul Născătoarei de Dumnezeu232 Sfacircntul Ierarh Arator Episcop de Verdun232 Sfinţii Mucenici Augustin Sanctian şi Beata 232 Sfacircnta Bega de la Saint Bees232 Sfacircntul Ierarh Chainoaldus Episcop de Laon233 Sfinţii Donatian Praesidius Mansuetus Ghermanus Fusculus Laetus şi icircnsoţitorii lor233

Sfacircntul Eleutherius din Spoleto233 Sfacircntul Faust din Siracuza234 Sfinţii Mucenici Felix şi Augebert 234 Sfacircntul Ierarh Maccallin Episcop de Lusk 234 Sfacircntul Magnus 234 Sfacircntul Ierarh Petronius Episcop de Verona 235 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 235 Sfinţii Noii Mucenici Constantin Ioan şi Vsevolod ndash preoţii235

7 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Sozont 236 Sfinţii Apostoli Evod şi Onisifor239 Sfacircntul Mucenic Evpsihie 240 Cuvioşii Petru Evlaviosul şi Luca 241 Sfacircntul Ierarh Sofronie Episcopul Ahtaliei din Iviria 241 Cuvioasa Casiana scriitoarea de cacircntări 245 Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pacircngăraţi 247 Sfacircntul Ierarh Ioan Arhiepiscopul Novgorodului 250 Cuviosul Serapion din Pskov 255 Sfacircntul Mucenic Macarie de la Kanev 256

10

Cuviosul Macarie de la Optina257 Cuvioşii Alexandru şi Andrei257 Sfacircntul Ierarh Alcmund Episcop de Hexham257 Sfacircntul Mucenic Anastasius croitorul 257 Sfacircntul Ierarh Augustalis Episcop de Arles 258 Sfacircntul Balin din Tecksaxon 258 Sfacircnta Carissima din Albi 258 Sfacircntul Cloud de la Mănăstirea Nogent-sur-Seine258 Sfacircntul Ierarh Evortius Episcop de Orleacuteans 259 Sfacircntul Faciolus de la Mănăstirea Sfacircntul Ciprian din Poitiers 259 Sfacircntul Ierarh Gratus Episcop de Aosta 259 Sfacircnta Muceniţă Grimonia din Picardia 260 Sfacircntul Ierarh Hilduard Episcop de Dickelvenne260 Sfacircnta Madalberta de Maubeuge260 Sfacircntul Mucenic Memorius şi icircnsoţitorii săi 260 Sfacircntul Ierarh Pamphilus Episcop de Capua261 Sfacircnta Muceniţă Regina din Autun 261 Sfacircntul Ierarh Tilbert Episcop de Hexham262 Sfinţii Noii Mucenici Petru şi Mihail ndash preoţii şi Alexandru diaconul 262 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Maslovsky preotul din Verkhne-Poltavka 262 Sfinţii Noii Mucenici Evghenie Mitropolitul de Gorky şi icircnsoţitorii lui Ştefan Evghenie Nicolae Pahomie Grigorie Vasile şi Leon ndash preoţii 262

8 Septembrie

Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria 263 Sfinţii Mucenici Ruf şi Rufian 282 Sfacircntul Mucenic Sevir 282 Sfacircntul Mucenic Artemidor282 Sfacircntul Nou Mucenic Atanasie 282 Cuviosul Arsenie stareţul de la Koneviţ284 Sfinţii Ioan (Maisuradze) şi Gheorghe-Ioan (Mkheidze) Mărturisitorii 284 Icoana Maicii Domnului din Siamsk287 Icoana Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Glinsk287 Icoana Sofia Icircnţelepciunea lui Dumnezeu287 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Isaakovsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Kholmsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Znamenie (Semn) din Kursk289 Icoana Maicii Domnului ndash Poceaev 289 Icoana Maicii Domnului din Lesninsk 290 Icoana Maicii Domnului ndash Domniţkaia290 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Lukianovsk290 Cuviosul Luchian stareţul de la Aleksandrov 291 Sfacircntul Anastasius al II-lea Papă al Romei 291 Sfacircntul Ierarh Corbinian Episcop de Freising292 Sfacircntul Disibod din Bingen 293 Sfacircnta Ethelburga de Lyming293

11

Sfinţii Ina (Ine) şi Ethelburga294 Sfacircntul Kingsmark din Ţara Galilor295 Sfacircntul Sergius I Papă al Romei295 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru Jacobson de la Solovki295 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 295

9 Septembrie

Sfinţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana296 Sfacircntul Mare Mucenic Severian304 Cuviosul Teofan Mărturisitorul309 Al treilea Sinod Ecumenic310 Sfacircntul Mucenic Hariton 310 Fericitul Nichita Hartularul 311 Sfacircntul Mucenic Strator 312 Cuviosul Onufrie de la Vorona 313 Cuviosul Chiriac de la Tazlău 315 Cuviosul Iosif de la Volokolamsk318 Cuviosul Ioachim de la Orocika324 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Teodosie Arhiepiscopul Cernigovului 324 Cuviosul Kieran din Irlanda 326 Sfacircntul Ierarh Omer Episcop de Theacuterouanne327 Sfacircntul Bettelin de Croyland 328 Sfinţii Mucenici Hyacinth Alexander şi Tiburtius 329 Sfacircnta Osmanna din Brieuc329 Sfacircnta Wulfhilda stareţa de la Barking 329 Sfinţii Noii Mucenici Grigorie preotul şi Alexandru diaconul 329 Sfinţii Noii Mucenici Zaharia Arhiepiscopul de Voronej şi icircnsoţitorii lui

Vasile Serghie Iosif Alexie ndash preoţii şi Vasile330 Sfacircntul Nou Mucenic Andronic 330 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru preotul 330

10 Septembrie

Sfintele Muceniţe Minodora Mitrodora şi Nimfodora 331 Sfacircntul Mucenic Varipsavas336 Sfacircntul Ierarh Petru Mărturisitorul Mitropolitul Niceei337 Sfacircntul Ierarh Pavel Episcopul Niceei 337 Sfacircnta icircmpărăteasă Pulheria 337 Sfinţii Apostoli Apelles Luca şi Clement341 Sfacircnta Muceniţă Ia 342 Sfintele trei femei care s-au nevoit icircntr-un munte pustiu342 Sfacircnta Muceniţă Evdochia slujnica 343 Sfacircnta Evdochia cea mică 343 Cuviosul Pavel Ascultătorul din Lavra Pecerska 344 Cuviosul Ioasaf din Kamensk 344 Cuvioşii Casian de la Spaso-Kamenii şi Chiril de la Mănăstirea Lacul Alb 345 Aflarea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu icircn Insula Maleon 345

12

Sfacircntul Ierarh Salvius Episcop de Albi 345 Sfacircntul Ierarh Agapius Episcop de Novara347 Sfacircntul Ierarh Aubert Episcop de Avranches348 Sfacircnta Candida cea Tacircnără 348 Sfacircntul Ierarh Finian Episcop de Ulster 348 Sfacircntul Ierarh Frithestan Episcop de Winchester348 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Nemesian Felix Lucius un alt Felix Litteus Polianus

Victor Jader Dativus şi icircnsoţitorii lor349 Sfacircntul Ierarh Peter Martinez Arhiepiscop de Compostella 349 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Theodard Episcop de Maastricht 349 Sfacircntul Ierarh Veranus Episcop de Vence 350 Sfinţii Noii Mucenici Ismail Evghenie Ioan Constantin Petru Vasile Gleb

Vasile Ioan Nicolae Paladie ndash preoţii Meletie şi Gabriel ndash ieromonahii Simeon şi Tatiana350

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Warus Episcop de Lipeţk350

11 Septembrie

Cuvioasa Teodora din Alexandria351 Cuviosul Eufrosin bucătarul359 Sfinţii Mucenici Diodor Diomid şi Didim 360 Sfacircnta Muceniţă Ia 361 Sfinţii Mucenici Dimitrie filozoful Evantia soţia lui şi Dimitrian fiul lor 362 Mutarea moaştelor Cuvioşilor Serghie şi Gherman 362 Icoana Maicii Domnului ndash Kaplunovsk 363 Sfacircntul Ierarh Pafnutie Mărturisitorul Episcopul Tebaidei Egiptului 363 Cuvioşii Teodul şi Xenia363 Cuvioşii Ilie Spileotul şi Arsenie părintele său duhovnicesc 364 Cuvioasa Teodora din Vasta Peloponezului 366 Sfacircntul Adelphus stareţul Mănăstirii Remiremont368 Sfacircntul Almirus pustnicul de la Greacuteez-sur-Roc 368 Sfacircntul Ierarh Bodo Episcop de Toul368 Sfacircntul Ierarh Deiniol Episcop de Bangor 368 Sfacircntul Ierarh Emilian Episcop de Vercelli 369 Sfinţii Mucenici Felix şi Regula369 Sfacircntul Ierarh Patiens Mărturisitorul Episcop de Lyons 370 Sfinţii Mucenici Protus şi Iachint371 Sfacircntul Mucenic Vincent de Leoacuten371 Sfinţii Noii Mucenici Nicolae Victor şi Carp ndash preoţii 371 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae diaconul 371

12 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Autonom 372 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Curnut Episcop de Iconiu 375 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor Episcopul Alexandriei375 Sfacircntul Mucenic Iulian preotul din Galatia 375 Sfinţii Mucenici Machedonie Teodul şi Tatian376

13

Cuviosul Daniel din Thasios 377 Sfacircntul Mucenic Ocheanos379 Cuviosul Andronic din Atroa Bitiniei 379 Cuvioşii Atanasie cel bătracircn şi Atanasie cel tacircnăr de la Visoţk379 Cuviosul Vasian din Vologda 381 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Dositei Mitropolit de Tbilisi 382 Aflarea moaştelor Cuviosului Simeon din Verhotur382 Cuviosul Curnut din Ahera 382 Sfacircntul Ierarh Ailbhe din Emly 382 Sfacircntul Guy de Anderlecht383 Sfacircntul Ierarh Juventius Episcop de Pavia 384 Sfacircntul Ierarh Sacerdos Episcop de Lyons384 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Verona 385 Sfinţii Noii Mucenici Teodor Ioan şi Nicolae ndash preoţii şi Noul Mucenic Alexie385 Cuviosul Alexie de la Elnat şi Zharki 385

13 Septembrie

Sfinţirea dumnezeiescului locaş al Icircnvierii Domnului 386 Sfacircntul Mucenic Corneliu sutaşul 390 Sfacircntul Mucenic Straton396 Sfinţii Mucenici Cronid Leontie şi Serapion 396 Sfacircntul Mucenic Seleuc397 Sfinţii Mucenici Macrovie şi Gordian397 Sfinţii Mucenici Luchian şi Zotic397 Sfacircntul Mucenic Ilie 397 Sfacircntul Mucenic Valerian398 Cuviosul Petru din Atroe398 Sfacircntul Mucenic Aristid filozoful 398 Cuviosul Ierotei cel Nou 399 Sfacircnta Muceniţă Ketevana regina Iviriei403 Cuvioşii Corneliu din Padanolodeţ Dionisie şi Mihail 405 Cuviosul Ioan de la Prislop 405 Sfacircntul Amatus de la mănăstirea din Remiremont407 Sfacircntul Ierarh Amatus Episcop de Sion 407 Sfacircntul Barsenorius stareţul Mănăstirii La-Croix-Saint-Leuffroi 407 Sfacircntul Columbinus stareţul Mănăstirii Lure407 Sfacircnta Hedwig stareţa mănăstirii de la Herford 407 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Angers407 Sfacircntul Ierarh Nectarius Episcop de Autun408 Sfacircntul Filip tatăl Sfintei Eugenia din Roma 408 Sfacircntul Venerius din Insula Tino 408 Sfacircnta Wilfrida stareţa mănăstirii din Wilton 408 Sfinţii Noii Mucenici Ştefan şi Alexandru ndash preoţii şi Nicolae diaconul 408

14 Septembrie

Icircnălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 409

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 4: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

6

2 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Mamas83 Sfinţii Mucenici Teodot şi Rufina88 Sfacircntul Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului88 Sfacircntul Mucenic Diomid 91 Sfacircntul Mucenic Iulian 91 Sfacircntul Mucenic Filip92 Sfacircntul Mucenic Evtihian92 Sfacircntul Mucenic Isihie 92 Sfacircntul Mucenic Leonidas92 Sfacircntul Mucenic Evtihie92 Sfacircntul Mucenic Filadelf 92 Sfacircntul Mucenic Melanip 93 Sfacircnta Muceniţă Parthagapi 93 Drepţii preoţi Eleazar şi Finees 93 Sfinţii Mucenici Aitalas şi Ammon97 Aflarea Icoanei Maicii Domnului ndash Kalujsk 97 Sfacircntul Ierarh Agricola Episcop de Avignon 98 Sfacircntul Mucenic Antoninus98 Sfacircntul Ierarh Castor Episcop de Apt99 Sfacircntul Ierarh Elpidius Episcop de Lyons99 Sfacircnta Hieu de la Mănăstirea Tadcaster99 Sfacircntul Ierarh Justus Episcop de Lyons 99 Sfacircntul Ierarh Lolanus din Scoţia99 Sfacircnta Muceniţă Maxima 100 Sfacircntul Nonnosus de la mănăstirea de pe Muntele Soracte 100 Sfacircntul Ierarh Valentine Episcop de Strasbourg 100 Sfinţii Noii Mucenici Varsanufie Episcopul de Kyrilov Ioan preotul Serafima

stareţa de la Mănăstirea Terapontov Anatolie Nicolae Mihail şi Filip100 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul100 Sfinţii Noii Mucenici Damaschin Episcopul de Starodub Eufimie Ioan Ioan

Vladimir Victor Vasile Teodor Petru Ştefan ndash preoţii şi Xenia fecioara100 Sfinţii Noii Mucenici Gherman Episcop de Vyaznikov Ştefan preotul şi Pavel 100

3 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Episcopul Nicomidiei 101 Cuviosul Teoctist107 Sfacircntul Mucenic Zenon 108 Sfacircnta Vasilisa108 Sfacircntul Mucenic Hariton 109 Sfacircntul Mucenic Arhontios 109 Sfacircntul icircmpărat Constantin cel Nou (Tacircnăr) 109 Sfacircnta Fivi diaconiţa ocrotitoarea surorilor medicale 110 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Aristion Episcopul Alexandriei Mici110 Icoana Maicii Domnului ndash Pisidia112

7

Cuviosul Ştefan Mărturisitorul egumenul din Triglia113 Sfacircntul Ioanichie icircntacirciul Patriarh al Serbiei 113 Fericitul Ioan cel Milostiv din Rostov 114 Sfacircntul Nou Mucenic Polidor114 Sfacircntul Mucenic Rafail stareţul Mănăstirii Sisatovaci119 Mutarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Nectarie din Eghina 120 Sfacircntul Mucenic Aigulphus120 Sfacircntul Ierarh Ambrose Episcop de Sens120 Sfacircntul Ierarh Auxanus Episcop de Milano 120 Sfintele Muceniţe Eufimia Doroteia Tecla şi Erasma120 Sfacircntul Mucenic Frugentius 120 Sfacircnta Hereswitha de Chelles121 Sfacircntul Ierarh Macanisius Episcop de Kells 121 Sfacircntul Ierarh Mansuetus Episcop de Toul 121 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Cahors 121 Sfacircntul Natalis preotul121 Sfacircntul Regulus din Rheims122 Sfacircntul Ierarh Remaclus Episcop de Maastricht 122 Sfacircntul Mucenic Sandila 122 Sfinţii Noii Mucenici Pimen (Belolikov) Episcop de Vernensk (Semirecensk)

Serghie Vasile Filip Vladimir ndash preoţii şi Meletie122 Sfinţii Noii Mucenici Vasile şi Partenie preoţii 122 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Teofan preoţii 122 Sfinţii Noii Mucenici Vladimir şi Mihail preoţii 123 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul123 Sfacircntul Nou Mucenic Eftimie preotul şi alţi patru Mucenici icircnsoţitori ai lui 123 Sfacircntul Nou Mucenic Roman preotul 123 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Ilie preoţii 123 Sfacircntul Nou Mucenic Petru diaconul 123

4 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Vavila Episcopul Antiohiei şi copiii Mucenici Urban Prilidian şi Epolonie124

Sfacircnta Hristoduli mama celor trei copii Mucenici 129 Sfacircntul Mucenic Vavila icircnvăţătorul din Nicomidia şi cei 84 de copii Mucenici130 Sfacircntul Prooroc Moise şi Aaron fratele său cel dintacirci Arhiereu 131 Sfintele Muceniţe Ermioni Evtihia şi Haritina191 Sfinţii Mucenici Teotim şi Teodul cei mai icircnainte călăi 193 Sfacircntul Petroniu ucenicul Sfacircntului Apostol Pavel193 Cuviosul Petroniu ucenicul Sfacircntului Pahomie cel Mare 193 Sfacircntul Mucenic Servelos193 Sfinţii Mucenici Chentirion Teodor Ammian Iulian şi Ochean194 Sfinţii Mucenici şi fraţi Tatuil şi Vevea194 Cei 3628 Mucenici din Nicomidia 194 Sfacircntul Ioachim Patriarhul Alexandriei 194 Sfinţii Mucenici Ierusalima şi fiii ei Sechend Sechendic şi Chigor195

8

Cuviosul Antim cel Nou ocrotitorul Insulei Astipalea196 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Ioasaf Episcopul Belgorodului197 Sfacircntul Mucenic Partenie stareţul Mănăstirii Kiziltaşkonk 198 Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu bdquoRugul aprinsrdquo 198 Cuviosul Simeon făcătorul de minuni de la Mănăstirea David-Gareja 198 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gorazd Episcopul Boemiei şi Moraviei 199 Aflarea moaştelor Sfacircntului Nou Mucenic Teodor din Mitiline200 Sfacircntul Papă Bonifaciu I 200 Sfacircntul Ierarh Caletricus Episcop de Chartres 200 Sfacircnta Muceniţă Candida cea Bătracircnă 200 Sfacircnta Ida de Herzfeld200 Sfacircntul Mucenic Marcellus din Lyons 201 Sfacircntul Ierarh Marcellus Episcop de Trier (Tongres) 201 Sfacircntul Marinus diaconul şi sihastrul din San Marino 201 Sfacircnta Monessa din Irlanda 201 Sfacircnta Rhuddlad din Llanrhyddlad 201 Sfacircntul Ierarh Salvinus Episcop de Verdun 202 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Sulpicius Episcop de Bayeux 202 Sfacircntul Ierarh Ultan Episcop de Ardbraccan 202 Soborul tuturor Sfinţilor din Voronej202 Sfacircntul Mucenic Partenie egumenul Mănăstirii Kiziltis din Crimeea 202 Sfinţii Noii Mucenici Pavel Ioan Nicolae Nicolae Ioan Nicolae Alexandru Petru şi Mihail ndash preoţii Ştefan ieromonahul Vasile Petru Ştefan şi Alexandru202

Sfinţii Noii Mucenici Grigorie (Lebedev) Episcop de Shliserburg şi Serghie (Drujinin) Episcop de Narva202

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul de Dabro-Bosnia 202 Sfacircnta Muceniţă fecioară Elena202

5 Septembrie

Sfinţii Zaharia Proorocul şi Dreapta Elisabeta părinţii Sfacircntului Ioan Botezătorul203 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Avdeu Episcopul din Persia212 Sfinţii Mucenici Medimn Urban Teodor şi cei 80 de preoţi şi diaconi arşi pe mare 212 Arătarea Sfacircntului Apostol Petru către icircmpăratul Iustinian 213 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor213 Sfinţii Mucenici ostaşi Iuventin şi Maxim 213 Sfacircntul Mucenic Sunin 214 Pomenirea uciderii bine-credinciosului Cneaz David214 Sfacircntul Mucenic Atanasie din Brest214 Sfinţii Mucenici Tifael şi Tivea 215 Sfacircntul Bertinus de Sithiu 215 Sfacircntul Ierarh Genebald Episcop de Laon 216 Sfacircntul Mucenic Herculanus 217 Sfacircnta Obdulia din Toledo 217 Sfinţii Mucenici Quintius Arcontius şi Donatus 217 Sfacircntul Ierarh Victorinus Episcop de Como 217

9

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Alexie Arhiepiscop de Velikoustiuj şi Sfacircntul Mucenic Eftimie 217

6 Septembrie

Pomenirea minunii săvacircrşite de Arhanghelul Mihail icircn Colose 218 Sfinţii Mucenici Romil Eudoxie Zinon şi Macarie 224 Sfinţii 11000 de Mucenici ostaşi răstigniţi pe Muntele Ararat 228 Sfinţii 1104 de Mucenici ostaşi 228 Sfacircnta Muceniţă Calodoti228 Sfacircntul Mucenic Faust presbiterul228 Sfacircntul Mucenic Vivos ierodiaconul229 Sfinţii Mucenici Dionisie citeţul Chiriac şi Andronic ostaşul 229 Sfinţii Mucenici Macarie dregătorul şi Andrei bărbierul 229 Sfintele Muceniţe fecioare Andropelaghia şi Tecla 229 Sfacircntul Mucenic Teoctist corăbierul 229 Sfacircntul Mucenic Chiriac plebeul229 Sfacircntul Mucenic Sarapavon dregătorul 230 Cuviosul David cel ce mai icircnainte a fost tacirclhar230 Sfacircntul Nou Mucenic Maxim Sadovici231 Sfinţirea a doua a Bisericii Sfintei Irina cu hramul Născătoarei de Dumnezeu232 Sfacircntul Ierarh Arator Episcop de Verdun232 Sfinţii Mucenici Augustin Sanctian şi Beata 232 Sfacircnta Bega de la Saint Bees232 Sfacircntul Ierarh Chainoaldus Episcop de Laon233 Sfinţii Donatian Praesidius Mansuetus Ghermanus Fusculus Laetus şi icircnsoţitorii lor233

Sfacircntul Eleutherius din Spoleto233 Sfacircntul Faust din Siracuza234 Sfinţii Mucenici Felix şi Augebert 234 Sfacircntul Ierarh Maccallin Episcop de Lusk 234 Sfacircntul Magnus 234 Sfacircntul Ierarh Petronius Episcop de Verona 235 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 235 Sfinţii Noii Mucenici Constantin Ioan şi Vsevolod ndash preoţii235

7 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Sozont 236 Sfinţii Apostoli Evod şi Onisifor239 Sfacircntul Mucenic Evpsihie 240 Cuvioşii Petru Evlaviosul şi Luca 241 Sfacircntul Ierarh Sofronie Episcopul Ahtaliei din Iviria 241 Cuvioasa Casiana scriitoarea de cacircntări 245 Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pacircngăraţi 247 Sfacircntul Ierarh Ioan Arhiepiscopul Novgorodului 250 Cuviosul Serapion din Pskov 255 Sfacircntul Mucenic Macarie de la Kanev 256

10

Cuviosul Macarie de la Optina257 Cuvioşii Alexandru şi Andrei257 Sfacircntul Ierarh Alcmund Episcop de Hexham257 Sfacircntul Mucenic Anastasius croitorul 257 Sfacircntul Ierarh Augustalis Episcop de Arles 258 Sfacircntul Balin din Tecksaxon 258 Sfacircnta Carissima din Albi 258 Sfacircntul Cloud de la Mănăstirea Nogent-sur-Seine258 Sfacircntul Ierarh Evortius Episcop de Orleacuteans 259 Sfacircntul Faciolus de la Mănăstirea Sfacircntul Ciprian din Poitiers 259 Sfacircntul Ierarh Gratus Episcop de Aosta 259 Sfacircnta Muceniţă Grimonia din Picardia 260 Sfacircntul Ierarh Hilduard Episcop de Dickelvenne260 Sfacircnta Madalberta de Maubeuge260 Sfacircntul Mucenic Memorius şi icircnsoţitorii săi 260 Sfacircntul Ierarh Pamphilus Episcop de Capua261 Sfacircnta Muceniţă Regina din Autun 261 Sfacircntul Ierarh Tilbert Episcop de Hexham262 Sfinţii Noii Mucenici Petru şi Mihail ndash preoţii şi Alexandru diaconul 262 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Maslovsky preotul din Verkhne-Poltavka 262 Sfinţii Noii Mucenici Evghenie Mitropolitul de Gorky şi icircnsoţitorii lui Ştefan Evghenie Nicolae Pahomie Grigorie Vasile şi Leon ndash preoţii 262

8 Septembrie

Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria 263 Sfinţii Mucenici Ruf şi Rufian 282 Sfacircntul Mucenic Sevir 282 Sfacircntul Mucenic Artemidor282 Sfacircntul Nou Mucenic Atanasie 282 Cuviosul Arsenie stareţul de la Koneviţ284 Sfinţii Ioan (Maisuradze) şi Gheorghe-Ioan (Mkheidze) Mărturisitorii 284 Icoana Maicii Domnului din Siamsk287 Icoana Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Glinsk287 Icoana Sofia Icircnţelepciunea lui Dumnezeu287 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Isaakovsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Kholmsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Znamenie (Semn) din Kursk289 Icoana Maicii Domnului ndash Poceaev 289 Icoana Maicii Domnului din Lesninsk 290 Icoana Maicii Domnului ndash Domniţkaia290 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Lukianovsk290 Cuviosul Luchian stareţul de la Aleksandrov 291 Sfacircntul Anastasius al II-lea Papă al Romei 291 Sfacircntul Ierarh Corbinian Episcop de Freising292 Sfacircntul Disibod din Bingen 293 Sfacircnta Ethelburga de Lyming293

11

Sfinţii Ina (Ine) şi Ethelburga294 Sfacircntul Kingsmark din Ţara Galilor295 Sfacircntul Sergius I Papă al Romei295 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru Jacobson de la Solovki295 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 295

9 Septembrie

Sfinţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana296 Sfacircntul Mare Mucenic Severian304 Cuviosul Teofan Mărturisitorul309 Al treilea Sinod Ecumenic310 Sfacircntul Mucenic Hariton 310 Fericitul Nichita Hartularul 311 Sfacircntul Mucenic Strator 312 Cuviosul Onufrie de la Vorona 313 Cuviosul Chiriac de la Tazlău 315 Cuviosul Iosif de la Volokolamsk318 Cuviosul Ioachim de la Orocika324 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Teodosie Arhiepiscopul Cernigovului 324 Cuviosul Kieran din Irlanda 326 Sfacircntul Ierarh Omer Episcop de Theacuterouanne327 Sfacircntul Bettelin de Croyland 328 Sfinţii Mucenici Hyacinth Alexander şi Tiburtius 329 Sfacircnta Osmanna din Brieuc329 Sfacircnta Wulfhilda stareţa de la Barking 329 Sfinţii Noii Mucenici Grigorie preotul şi Alexandru diaconul 329 Sfinţii Noii Mucenici Zaharia Arhiepiscopul de Voronej şi icircnsoţitorii lui

Vasile Serghie Iosif Alexie ndash preoţii şi Vasile330 Sfacircntul Nou Mucenic Andronic 330 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru preotul 330

10 Septembrie

Sfintele Muceniţe Minodora Mitrodora şi Nimfodora 331 Sfacircntul Mucenic Varipsavas336 Sfacircntul Ierarh Petru Mărturisitorul Mitropolitul Niceei337 Sfacircntul Ierarh Pavel Episcopul Niceei 337 Sfacircnta icircmpărăteasă Pulheria 337 Sfinţii Apostoli Apelles Luca şi Clement341 Sfacircnta Muceniţă Ia 342 Sfintele trei femei care s-au nevoit icircntr-un munte pustiu342 Sfacircnta Muceniţă Evdochia slujnica 343 Sfacircnta Evdochia cea mică 343 Cuviosul Pavel Ascultătorul din Lavra Pecerska 344 Cuviosul Ioasaf din Kamensk 344 Cuvioşii Casian de la Spaso-Kamenii şi Chiril de la Mănăstirea Lacul Alb 345 Aflarea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu icircn Insula Maleon 345

12

Sfacircntul Ierarh Salvius Episcop de Albi 345 Sfacircntul Ierarh Agapius Episcop de Novara347 Sfacircntul Ierarh Aubert Episcop de Avranches348 Sfacircnta Candida cea Tacircnără 348 Sfacircntul Ierarh Finian Episcop de Ulster 348 Sfacircntul Ierarh Frithestan Episcop de Winchester348 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Nemesian Felix Lucius un alt Felix Litteus Polianus

Victor Jader Dativus şi icircnsoţitorii lor349 Sfacircntul Ierarh Peter Martinez Arhiepiscop de Compostella 349 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Theodard Episcop de Maastricht 349 Sfacircntul Ierarh Veranus Episcop de Vence 350 Sfinţii Noii Mucenici Ismail Evghenie Ioan Constantin Petru Vasile Gleb

Vasile Ioan Nicolae Paladie ndash preoţii Meletie şi Gabriel ndash ieromonahii Simeon şi Tatiana350

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Warus Episcop de Lipeţk350

11 Septembrie

Cuvioasa Teodora din Alexandria351 Cuviosul Eufrosin bucătarul359 Sfinţii Mucenici Diodor Diomid şi Didim 360 Sfacircnta Muceniţă Ia 361 Sfinţii Mucenici Dimitrie filozoful Evantia soţia lui şi Dimitrian fiul lor 362 Mutarea moaştelor Cuvioşilor Serghie şi Gherman 362 Icoana Maicii Domnului ndash Kaplunovsk 363 Sfacircntul Ierarh Pafnutie Mărturisitorul Episcopul Tebaidei Egiptului 363 Cuvioşii Teodul şi Xenia363 Cuvioşii Ilie Spileotul şi Arsenie părintele său duhovnicesc 364 Cuvioasa Teodora din Vasta Peloponezului 366 Sfacircntul Adelphus stareţul Mănăstirii Remiremont368 Sfacircntul Almirus pustnicul de la Greacuteez-sur-Roc 368 Sfacircntul Ierarh Bodo Episcop de Toul368 Sfacircntul Ierarh Deiniol Episcop de Bangor 368 Sfacircntul Ierarh Emilian Episcop de Vercelli 369 Sfinţii Mucenici Felix şi Regula369 Sfacircntul Ierarh Patiens Mărturisitorul Episcop de Lyons 370 Sfinţii Mucenici Protus şi Iachint371 Sfacircntul Mucenic Vincent de Leoacuten371 Sfinţii Noii Mucenici Nicolae Victor şi Carp ndash preoţii 371 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae diaconul 371

12 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Autonom 372 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Curnut Episcop de Iconiu 375 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor Episcopul Alexandriei375 Sfacircntul Mucenic Iulian preotul din Galatia 375 Sfinţii Mucenici Machedonie Teodul şi Tatian376

13

Cuviosul Daniel din Thasios 377 Sfacircntul Mucenic Ocheanos379 Cuviosul Andronic din Atroa Bitiniei 379 Cuvioşii Atanasie cel bătracircn şi Atanasie cel tacircnăr de la Visoţk379 Cuviosul Vasian din Vologda 381 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Dositei Mitropolit de Tbilisi 382 Aflarea moaştelor Cuviosului Simeon din Verhotur382 Cuviosul Curnut din Ahera 382 Sfacircntul Ierarh Ailbhe din Emly 382 Sfacircntul Guy de Anderlecht383 Sfacircntul Ierarh Juventius Episcop de Pavia 384 Sfacircntul Ierarh Sacerdos Episcop de Lyons384 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Verona 385 Sfinţii Noii Mucenici Teodor Ioan şi Nicolae ndash preoţii şi Noul Mucenic Alexie385 Cuviosul Alexie de la Elnat şi Zharki 385

13 Septembrie

Sfinţirea dumnezeiescului locaş al Icircnvierii Domnului 386 Sfacircntul Mucenic Corneliu sutaşul 390 Sfacircntul Mucenic Straton396 Sfinţii Mucenici Cronid Leontie şi Serapion 396 Sfacircntul Mucenic Seleuc397 Sfinţii Mucenici Macrovie şi Gordian397 Sfinţii Mucenici Luchian şi Zotic397 Sfacircntul Mucenic Ilie 397 Sfacircntul Mucenic Valerian398 Cuviosul Petru din Atroe398 Sfacircntul Mucenic Aristid filozoful 398 Cuviosul Ierotei cel Nou 399 Sfacircnta Muceniţă Ketevana regina Iviriei403 Cuvioşii Corneliu din Padanolodeţ Dionisie şi Mihail 405 Cuviosul Ioan de la Prislop 405 Sfacircntul Amatus de la mănăstirea din Remiremont407 Sfacircntul Ierarh Amatus Episcop de Sion 407 Sfacircntul Barsenorius stareţul Mănăstirii La-Croix-Saint-Leuffroi 407 Sfacircntul Columbinus stareţul Mănăstirii Lure407 Sfacircnta Hedwig stareţa mănăstirii de la Herford 407 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Angers407 Sfacircntul Ierarh Nectarius Episcop de Autun408 Sfacircntul Filip tatăl Sfintei Eugenia din Roma 408 Sfacircntul Venerius din Insula Tino 408 Sfacircnta Wilfrida stareţa mănăstirii din Wilton 408 Sfinţii Noii Mucenici Ştefan şi Alexandru ndash preoţii şi Nicolae diaconul 408

14 Septembrie

Icircnălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 409

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 5: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

7

Cuviosul Ştefan Mărturisitorul egumenul din Triglia113 Sfacircntul Ioanichie icircntacirciul Patriarh al Serbiei 113 Fericitul Ioan cel Milostiv din Rostov 114 Sfacircntul Nou Mucenic Polidor114 Sfacircntul Mucenic Rafail stareţul Mănăstirii Sisatovaci119 Mutarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Nectarie din Eghina 120 Sfacircntul Mucenic Aigulphus120 Sfacircntul Ierarh Ambrose Episcop de Sens120 Sfacircntul Ierarh Auxanus Episcop de Milano 120 Sfintele Muceniţe Eufimia Doroteia Tecla şi Erasma120 Sfacircntul Mucenic Frugentius 120 Sfacircnta Hereswitha de Chelles121 Sfacircntul Ierarh Macanisius Episcop de Kells 121 Sfacircntul Ierarh Mansuetus Episcop de Toul 121 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Cahors 121 Sfacircntul Natalis preotul121 Sfacircntul Regulus din Rheims122 Sfacircntul Ierarh Remaclus Episcop de Maastricht 122 Sfacircntul Mucenic Sandila 122 Sfinţii Noii Mucenici Pimen (Belolikov) Episcop de Vernensk (Semirecensk)

Serghie Vasile Filip Vladimir ndash preoţii şi Meletie122 Sfinţii Noii Mucenici Vasile şi Partenie preoţii 122 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Teofan preoţii 122 Sfinţii Noii Mucenici Vladimir şi Mihail preoţii 123 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul123 Sfacircntul Nou Mucenic Eftimie preotul şi alţi patru Mucenici icircnsoţitori ai lui 123 Sfacircntul Nou Mucenic Roman preotul 123 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Ilie preoţii 123 Sfacircntul Nou Mucenic Petru diaconul 123

4 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Vavila Episcopul Antiohiei şi copiii Mucenici Urban Prilidian şi Epolonie124

Sfacircnta Hristoduli mama celor trei copii Mucenici 129 Sfacircntul Mucenic Vavila icircnvăţătorul din Nicomidia şi cei 84 de copii Mucenici130 Sfacircntul Prooroc Moise şi Aaron fratele său cel dintacirci Arhiereu 131 Sfintele Muceniţe Ermioni Evtihia şi Haritina191 Sfinţii Mucenici Teotim şi Teodul cei mai icircnainte călăi 193 Sfacircntul Petroniu ucenicul Sfacircntului Apostol Pavel193 Cuviosul Petroniu ucenicul Sfacircntului Pahomie cel Mare 193 Sfacircntul Mucenic Servelos193 Sfinţii Mucenici Chentirion Teodor Ammian Iulian şi Ochean194 Sfinţii Mucenici şi fraţi Tatuil şi Vevea194 Cei 3628 Mucenici din Nicomidia 194 Sfacircntul Ioachim Patriarhul Alexandriei 194 Sfinţii Mucenici Ierusalima şi fiii ei Sechend Sechendic şi Chigor195

8

Cuviosul Antim cel Nou ocrotitorul Insulei Astipalea196 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Ioasaf Episcopul Belgorodului197 Sfacircntul Mucenic Partenie stareţul Mănăstirii Kiziltaşkonk 198 Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu bdquoRugul aprinsrdquo 198 Cuviosul Simeon făcătorul de minuni de la Mănăstirea David-Gareja 198 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gorazd Episcopul Boemiei şi Moraviei 199 Aflarea moaştelor Sfacircntului Nou Mucenic Teodor din Mitiline200 Sfacircntul Papă Bonifaciu I 200 Sfacircntul Ierarh Caletricus Episcop de Chartres 200 Sfacircnta Muceniţă Candida cea Bătracircnă 200 Sfacircnta Ida de Herzfeld200 Sfacircntul Mucenic Marcellus din Lyons 201 Sfacircntul Ierarh Marcellus Episcop de Trier (Tongres) 201 Sfacircntul Marinus diaconul şi sihastrul din San Marino 201 Sfacircnta Monessa din Irlanda 201 Sfacircnta Rhuddlad din Llanrhyddlad 201 Sfacircntul Ierarh Salvinus Episcop de Verdun 202 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Sulpicius Episcop de Bayeux 202 Sfacircntul Ierarh Ultan Episcop de Ardbraccan 202 Soborul tuturor Sfinţilor din Voronej202 Sfacircntul Mucenic Partenie egumenul Mănăstirii Kiziltis din Crimeea 202 Sfinţii Noii Mucenici Pavel Ioan Nicolae Nicolae Ioan Nicolae Alexandru Petru şi Mihail ndash preoţii Ştefan ieromonahul Vasile Petru Ştefan şi Alexandru202

Sfinţii Noii Mucenici Grigorie (Lebedev) Episcop de Shliserburg şi Serghie (Drujinin) Episcop de Narva202

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul de Dabro-Bosnia 202 Sfacircnta Muceniţă fecioară Elena202

5 Septembrie

Sfinţii Zaharia Proorocul şi Dreapta Elisabeta părinţii Sfacircntului Ioan Botezătorul203 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Avdeu Episcopul din Persia212 Sfinţii Mucenici Medimn Urban Teodor şi cei 80 de preoţi şi diaconi arşi pe mare 212 Arătarea Sfacircntului Apostol Petru către icircmpăratul Iustinian 213 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor213 Sfinţii Mucenici ostaşi Iuventin şi Maxim 213 Sfacircntul Mucenic Sunin 214 Pomenirea uciderii bine-credinciosului Cneaz David214 Sfacircntul Mucenic Atanasie din Brest214 Sfinţii Mucenici Tifael şi Tivea 215 Sfacircntul Bertinus de Sithiu 215 Sfacircntul Ierarh Genebald Episcop de Laon 216 Sfacircntul Mucenic Herculanus 217 Sfacircnta Obdulia din Toledo 217 Sfinţii Mucenici Quintius Arcontius şi Donatus 217 Sfacircntul Ierarh Victorinus Episcop de Como 217

9

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Alexie Arhiepiscop de Velikoustiuj şi Sfacircntul Mucenic Eftimie 217

6 Septembrie

Pomenirea minunii săvacircrşite de Arhanghelul Mihail icircn Colose 218 Sfinţii Mucenici Romil Eudoxie Zinon şi Macarie 224 Sfinţii 11000 de Mucenici ostaşi răstigniţi pe Muntele Ararat 228 Sfinţii 1104 de Mucenici ostaşi 228 Sfacircnta Muceniţă Calodoti228 Sfacircntul Mucenic Faust presbiterul228 Sfacircntul Mucenic Vivos ierodiaconul229 Sfinţii Mucenici Dionisie citeţul Chiriac şi Andronic ostaşul 229 Sfinţii Mucenici Macarie dregătorul şi Andrei bărbierul 229 Sfintele Muceniţe fecioare Andropelaghia şi Tecla 229 Sfacircntul Mucenic Teoctist corăbierul 229 Sfacircntul Mucenic Chiriac plebeul229 Sfacircntul Mucenic Sarapavon dregătorul 230 Cuviosul David cel ce mai icircnainte a fost tacirclhar230 Sfacircntul Nou Mucenic Maxim Sadovici231 Sfinţirea a doua a Bisericii Sfintei Irina cu hramul Născătoarei de Dumnezeu232 Sfacircntul Ierarh Arator Episcop de Verdun232 Sfinţii Mucenici Augustin Sanctian şi Beata 232 Sfacircnta Bega de la Saint Bees232 Sfacircntul Ierarh Chainoaldus Episcop de Laon233 Sfinţii Donatian Praesidius Mansuetus Ghermanus Fusculus Laetus şi icircnsoţitorii lor233

Sfacircntul Eleutherius din Spoleto233 Sfacircntul Faust din Siracuza234 Sfinţii Mucenici Felix şi Augebert 234 Sfacircntul Ierarh Maccallin Episcop de Lusk 234 Sfacircntul Magnus 234 Sfacircntul Ierarh Petronius Episcop de Verona 235 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 235 Sfinţii Noii Mucenici Constantin Ioan şi Vsevolod ndash preoţii235

7 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Sozont 236 Sfinţii Apostoli Evod şi Onisifor239 Sfacircntul Mucenic Evpsihie 240 Cuvioşii Petru Evlaviosul şi Luca 241 Sfacircntul Ierarh Sofronie Episcopul Ahtaliei din Iviria 241 Cuvioasa Casiana scriitoarea de cacircntări 245 Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pacircngăraţi 247 Sfacircntul Ierarh Ioan Arhiepiscopul Novgorodului 250 Cuviosul Serapion din Pskov 255 Sfacircntul Mucenic Macarie de la Kanev 256

10

Cuviosul Macarie de la Optina257 Cuvioşii Alexandru şi Andrei257 Sfacircntul Ierarh Alcmund Episcop de Hexham257 Sfacircntul Mucenic Anastasius croitorul 257 Sfacircntul Ierarh Augustalis Episcop de Arles 258 Sfacircntul Balin din Tecksaxon 258 Sfacircnta Carissima din Albi 258 Sfacircntul Cloud de la Mănăstirea Nogent-sur-Seine258 Sfacircntul Ierarh Evortius Episcop de Orleacuteans 259 Sfacircntul Faciolus de la Mănăstirea Sfacircntul Ciprian din Poitiers 259 Sfacircntul Ierarh Gratus Episcop de Aosta 259 Sfacircnta Muceniţă Grimonia din Picardia 260 Sfacircntul Ierarh Hilduard Episcop de Dickelvenne260 Sfacircnta Madalberta de Maubeuge260 Sfacircntul Mucenic Memorius şi icircnsoţitorii săi 260 Sfacircntul Ierarh Pamphilus Episcop de Capua261 Sfacircnta Muceniţă Regina din Autun 261 Sfacircntul Ierarh Tilbert Episcop de Hexham262 Sfinţii Noii Mucenici Petru şi Mihail ndash preoţii şi Alexandru diaconul 262 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Maslovsky preotul din Verkhne-Poltavka 262 Sfinţii Noii Mucenici Evghenie Mitropolitul de Gorky şi icircnsoţitorii lui Ştefan Evghenie Nicolae Pahomie Grigorie Vasile şi Leon ndash preoţii 262

8 Septembrie

Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria 263 Sfinţii Mucenici Ruf şi Rufian 282 Sfacircntul Mucenic Sevir 282 Sfacircntul Mucenic Artemidor282 Sfacircntul Nou Mucenic Atanasie 282 Cuviosul Arsenie stareţul de la Koneviţ284 Sfinţii Ioan (Maisuradze) şi Gheorghe-Ioan (Mkheidze) Mărturisitorii 284 Icoana Maicii Domnului din Siamsk287 Icoana Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Glinsk287 Icoana Sofia Icircnţelepciunea lui Dumnezeu287 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Isaakovsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Kholmsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Znamenie (Semn) din Kursk289 Icoana Maicii Domnului ndash Poceaev 289 Icoana Maicii Domnului din Lesninsk 290 Icoana Maicii Domnului ndash Domniţkaia290 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Lukianovsk290 Cuviosul Luchian stareţul de la Aleksandrov 291 Sfacircntul Anastasius al II-lea Papă al Romei 291 Sfacircntul Ierarh Corbinian Episcop de Freising292 Sfacircntul Disibod din Bingen 293 Sfacircnta Ethelburga de Lyming293

11

Sfinţii Ina (Ine) şi Ethelburga294 Sfacircntul Kingsmark din Ţara Galilor295 Sfacircntul Sergius I Papă al Romei295 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru Jacobson de la Solovki295 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 295

9 Septembrie

Sfinţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana296 Sfacircntul Mare Mucenic Severian304 Cuviosul Teofan Mărturisitorul309 Al treilea Sinod Ecumenic310 Sfacircntul Mucenic Hariton 310 Fericitul Nichita Hartularul 311 Sfacircntul Mucenic Strator 312 Cuviosul Onufrie de la Vorona 313 Cuviosul Chiriac de la Tazlău 315 Cuviosul Iosif de la Volokolamsk318 Cuviosul Ioachim de la Orocika324 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Teodosie Arhiepiscopul Cernigovului 324 Cuviosul Kieran din Irlanda 326 Sfacircntul Ierarh Omer Episcop de Theacuterouanne327 Sfacircntul Bettelin de Croyland 328 Sfinţii Mucenici Hyacinth Alexander şi Tiburtius 329 Sfacircnta Osmanna din Brieuc329 Sfacircnta Wulfhilda stareţa de la Barking 329 Sfinţii Noii Mucenici Grigorie preotul şi Alexandru diaconul 329 Sfinţii Noii Mucenici Zaharia Arhiepiscopul de Voronej şi icircnsoţitorii lui

Vasile Serghie Iosif Alexie ndash preoţii şi Vasile330 Sfacircntul Nou Mucenic Andronic 330 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru preotul 330

10 Septembrie

Sfintele Muceniţe Minodora Mitrodora şi Nimfodora 331 Sfacircntul Mucenic Varipsavas336 Sfacircntul Ierarh Petru Mărturisitorul Mitropolitul Niceei337 Sfacircntul Ierarh Pavel Episcopul Niceei 337 Sfacircnta icircmpărăteasă Pulheria 337 Sfinţii Apostoli Apelles Luca şi Clement341 Sfacircnta Muceniţă Ia 342 Sfintele trei femei care s-au nevoit icircntr-un munte pustiu342 Sfacircnta Muceniţă Evdochia slujnica 343 Sfacircnta Evdochia cea mică 343 Cuviosul Pavel Ascultătorul din Lavra Pecerska 344 Cuviosul Ioasaf din Kamensk 344 Cuvioşii Casian de la Spaso-Kamenii şi Chiril de la Mănăstirea Lacul Alb 345 Aflarea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu icircn Insula Maleon 345

12

Sfacircntul Ierarh Salvius Episcop de Albi 345 Sfacircntul Ierarh Agapius Episcop de Novara347 Sfacircntul Ierarh Aubert Episcop de Avranches348 Sfacircnta Candida cea Tacircnără 348 Sfacircntul Ierarh Finian Episcop de Ulster 348 Sfacircntul Ierarh Frithestan Episcop de Winchester348 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Nemesian Felix Lucius un alt Felix Litteus Polianus

Victor Jader Dativus şi icircnsoţitorii lor349 Sfacircntul Ierarh Peter Martinez Arhiepiscop de Compostella 349 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Theodard Episcop de Maastricht 349 Sfacircntul Ierarh Veranus Episcop de Vence 350 Sfinţii Noii Mucenici Ismail Evghenie Ioan Constantin Petru Vasile Gleb

Vasile Ioan Nicolae Paladie ndash preoţii Meletie şi Gabriel ndash ieromonahii Simeon şi Tatiana350

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Warus Episcop de Lipeţk350

11 Septembrie

Cuvioasa Teodora din Alexandria351 Cuviosul Eufrosin bucătarul359 Sfinţii Mucenici Diodor Diomid şi Didim 360 Sfacircnta Muceniţă Ia 361 Sfinţii Mucenici Dimitrie filozoful Evantia soţia lui şi Dimitrian fiul lor 362 Mutarea moaştelor Cuvioşilor Serghie şi Gherman 362 Icoana Maicii Domnului ndash Kaplunovsk 363 Sfacircntul Ierarh Pafnutie Mărturisitorul Episcopul Tebaidei Egiptului 363 Cuvioşii Teodul şi Xenia363 Cuvioşii Ilie Spileotul şi Arsenie părintele său duhovnicesc 364 Cuvioasa Teodora din Vasta Peloponezului 366 Sfacircntul Adelphus stareţul Mănăstirii Remiremont368 Sfacircntul Almirus pustnicul de la Greacuteez-sur-Roc 368 Sfacircntul Ierarh Bodo Episcop de Toul368 Sfacircntul Ierarh Deiniol Episcop de Bangor 368 Sfacircntul Ierarh Emilian Episcop de Vercelli 369 Sfinţii Mucenici Felix şi Regula369 Sfacircntul Ierarh Patiens Mărturisitorul Episcop de Lyons 370 Sfinţii Mucenici Protus şi Iachint371 Sfacircntul Mucenic Vincent de Leoacuten371 Sfinţii Noii Mucenici Nicolae Victor şi Carp ndash preoţii 371 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae diaconul 371

12 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Autonom 372 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Curnut Episcop de Iconiu 375 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor Episcopul Alexandriei375 Sfacircntul Mucenic Iulian preotul din Galatia 375 Sfinţii Mucenici Machedonie Teodul şi Tatian376

13

Cuviosul Daniel din Thasios 377 Sfacircntul Mucenic Ocheanos379 Cuviosul Andronic din Atroa Bitiniei 379 Cuvioşii Atanasie cel bătracircn şi Atanasie cel tacircnăr de la Visoţk379 Cuviosul Vasian din Vologda 381 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Dositei Mitropolit de Tbilisi 382 Aflarea moaştelor Cuviosului Simeon din Verhotur382 Cuviosul Curnut din Ahera 382 Sfacircntul Ierarh Ailbhe din Emly 382 Sfacircntul Guy de Anderlecht383 Sfacircntul Ierarh Juventius Episcop de Pavia 384 Sfacircntul Ierarh Sacerdos Episcop de Lyons384 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Verona 385 Sfinţii Noii Mucenici Teodor Ioan şi Nicolae ndash preoţii şi Noul Mucenic Alexie385 Cuviosul Alexie de la Elnat şi Zharki 385

13 Septembrie

Sfinţirea dumnezeiescului locaş al Icircnvierii Domnului 386 Sfacircntul Mucenic Corneliu sutaşul 390 Sfacircntul Mucenic Straton396 Sfinţii Mucenici Cronid Leontie şi Serapion 396 Sfacircntul Mucenic Seleuc397 Sfinţii Mucenici Macrovie şi Gordian397 Sfinţii Mucenici Luchian şi Zotic397 Sfacircntul Mucenic Ilie 397 Sfacircntul Mucenic Valerian398 Cuviosul Petru din Atroe398 Sfacircntul Mucenic Aristid filozoful 398 Cuviosul Ierotei cel Nou 399 Sfacircnta Muceniţă Ketevana regina Iviriei403 Cuvioşii Corneliu din Padanolodeţ Dionisie şi Mihail 405 Cuviosul Ioan de la Prislop 405 Sfacircntul Amatus de la mănăstirea din Remiremont407 Sfacircntul Ierarh Amatus Episcop de Sion 407 Sfacircntul Barsenorius stareţul Mănăstirii La-Croix-Saint-Leuffroi 407 Sfacircntul Columbinus stareţul Mănăstirii Lure407 Sfacircnta Hedwig stareţa mănăstirii de la Herford 407 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Angers407 Sfacircntul Ierarh Nectarius Episcop de Autun408 Sfacircntul Filip tatăl Sfintei Eugenia din Roma 408 Sfacircntul Venerius din Insula Tino 408 Sfacircnta Wilfrida stareţa mănăstirii din Wilton 408 Sfinţii Noii Mucenici Ştefan şi Alexandru ndash preoţii şi Nicolae diaconul 408

14 Septembrie

Icircnălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 409

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 6: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

8

Cuviosul Antim cel Nou ocrotitorul Insulei Astipalea196 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Ioasaf Episcopul Belgorodului197 Sfacircntul Mucenic Partenie stareţul Mănăstirii Kiziltaşkonk 198 Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu bdquoRugul aprinsrdquo 198 Cuviosul Simeon făcătorul de minuni de la Mănăstirea David-Gareja 198 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gorazd Episcopul Boemiei şi Moraviei 199 Aflarea moaştelor Sfacircntului Nou Mucenic Teodor din Mitiline200 Sfacircntul Papă Bonifaciu I 200 Sfacircntul Ierarh Caletricus Episcop de Chartres 200 Sfacircnta Muceniţă Candida cea Bătracircnă 200 Sfacircnta Ida de Herzfeld200 Sfacircntul Mucenic Marcellus din Lyons 201 Sfacircntul Ierarh Marcellus Episcop de Trier (Tongres) 201 Sfacircntul Marinus diaconul şi sihastrul din San Marino 201 Sfacircnta Monessa din Irlanda 201 Sfacircnta Rhuddlad din Llanrhyddlad 201 Sfacircntul Ierarh Salvinus Episcop de Verdun 202 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Sulpicius Episcop de Bayeux 202 Sfacircntul Ierarh Ultan Episcop de Ardbraccan 202 Soborul tuturor Sfinţilor din Voronej202 Sfacircntul Mucenic Partenie egumenul Mănăstirii Kiziltis din Crimeea 202 Sfinţii Noii Mucenici Pavel Ioan Nicolae Nicolae Ioan Nicolae Alexandru Petru şi Mihail ndash preoţii Ştefan ieromonahul Vasile Petru Ştefan şi Alexandru202

Sfinţii Noii Mucenici Grigorie (Lebedev) Episcop de Shliserburg şi Serghie (Drujinin) Episcop de Narva202

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul de Dabro-Bosnia 202 Sfacircnta Muceniţă fecioară Elena202

5 Septembrie

Sfinţii Zaharia Proorocul şi Dreapta Elisabeta părinţii Sfacircntului Ioan Botezătorul203 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Avdeu Episcopul din Persia212 Sfinţii Mucenici Medimn Urban Teodor şi cei 80 de preoţi şi diaconi arşi pe mare 212 Arătarea Sfacircntului Apostol Petru către icircmpăratul Iustinian 213 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor213 Sfinţii Mucenici ostaşi Iuventin şi Maxim 213 Sfacircntul Mucenic Sunin 214 Pomenirea uciderii bine-credinciosului Cneaz David214 Sfacircntul Mucenic Atanasie din Brest214 Sfinţii Mucenici Tifael şi Tivea 215 Sfacircntul Bertinus de Sithiu 215 Sfacircntul Ierarh Genebald Episcop de Laon 216 Sfacircntul Mucenic Herculanus 217 Sfacircnta Obdulia din Toledo 217 Sfinţii Mucenici Quintius Arcontius şi Donatus 217 Sfacircntul Ierarh Victorinus Episcop de Como 217

9

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Alexie Arhiepiscop de Velikoustiuj şi Sfacircntul Mucenic Eftimie 217

6 Septembrie

Pomenirea minunii săvacircrşite de Arhanghelul Mihail icircn Colose 218 Sfinţii Mucenici Romil Eudoxie Zinon şi Macarie 224 Sfinţii 11000 de Mucenici ostaşi răstigniţi pe Muntele Ararat 228 Sfinţii 1104 de Mucenici ostaşi 228 Sfacircnta Muceniţă Calodoti228 Sfacircntul Mucenic Faust presbiterul228 Sfacircntul Mucenic Vivos ierodiaconul229 Sfinţii Mucenici Dionisie citeţul Chiriac şi Andronic ostaşul 229 Sfinţii Mucenici Macarie dregătorul şi Andrei bărbierul 229 Sfintele Muceniţe fecioare Andropelaghia şi Tecla 229 Sfacircntul Mucenic Teoctist corăbierul 229 Sfacircntul Mucenic Chiriac plebeul229 Sfacircntul Mucenic Sarapavon dregătorul 230 Cuviosul David cel ce mai icircnainte a fost tacirclhar230 Sfacircntul Nou Mucenic Maxim Sadovici231 Sfinţirea a doua a Bisericii Sfintei Irina cu hramul Născătoarei de Dumnezeu232 Sfacircntul Ierarh Arator Episcop de Verdun232 Sfinţii Mucenici Augustin Sanctian şi Beata 232 Sfacircnta Bega de la Saint Bees232 Sfacircntul Ierarh Chainoaldus Episcop de Laon233 Sfinţii Donatian Praesidius Mansuetus Ghermanus Fusculus Laetus şi icircnsoţitorii lor233

Sfacircntul Eleutherius din Spoleto233 Sfacircntul Faust din Siracuza234 Sfinţii Mucenici Felix şi Augebert 234 Sfacircntul Ierarh Maccallin Episcop de Lusk 234 Sfacircntul Magnus 234 Sfacircntul Ierarh Petronius Episcop de Verona 235 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 235 Sfinţii Noii Mucenici Constantin Ioan şi Vsevolod ndash preoţii235

7 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Sozont 236 Sfinţii Apostoli Evod şi Onisifor239 Sfacircntul Mucenic Evpsihie 240 Cuvioşii Petru Evlaviosul şi Luca 241 Sfacircntul Ierarh Sofronie Episcopul Ahtaliei din Iviria 241 Cuvioasa Casiana scriitoarea de cacircntări 245 Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pacircngăraţi 247 Sfacircntul Ierarh Ioan Arhiepiscopul Novgorodului 250 Cuviosul Serapion din Pskov 255 Sfacircntul Mucenic Macarie de la Kanev 256

10

Cuviosul Macarie de la Optina257 Cuvioşii Alexandru şi Andrei257 Sfacircntul Ierarh Alcmund Episcop de Hexham257 Sfacircntul Mucenic Anastasius croitorul 257 Sfacircntul Ierarh Augustalis Episcop de Arles 258 Sfacircntul Balin din Tecksaxon 258 Sfacircnta Carissima din Albi 258 Sfacircntul Cloud de la Mănăstirea Nogent-sur-Seine258 Sfacircntul Ierarh Evortius Episcop de Orleacuteans 259 Sfacircntul Faciolus de la Mănăstirea Sfacircntul Ciprian din Poitiers 259 Sfacircntul Ierarh Gratus Episcop de Aosta 259 Sfacircnta Muceniţă Grimonia din Picardia 260 Sfacircntul Ierarh Hilduard Episcop de Dickelvenne260 Sfacircnta Madalberta de Maubeuge260 Sfacircntul Mucenic Memorius şi icircnsoţitorii săi 260 Sfacircntul Ierarh Pamphilus Episcop de Capua261 Sfacircnta Muceniţă Regina din Autun 261 Sfacircntul Ierarh Tilbert Episcop de Hexham262 Sfinţii Noii Mucenici Petru şi Mihail ndash preoţii şi Alexandru diaconul 262 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Maslovsky preotul din Verkhne-Poltavka 262 Sfinţii Noii Mucenici Evghenie Mitropolitul de Gorky şi icircnsoţitorii lui Ştefan Evghenie Nicolae Pahomie Grigorie Vasile şi Leon ndash preoţii 262

8 Septembrie

Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria 263 Sfinţii Mucenici Ruf şi Rufian 282 Sfacircntul Mucenic Sevir 282 Sfacircntul Mucenic Artemidor282 Sfacircntul Nou Mucenic Atanasie 282 Cuviosul Arsenie stareţul de la Koneviţ284 Sfinţii Ioan (Maisuradze) şi Gheorghe-Ioan (Mkheidze) Mărturisitorii 284 Icoana Maicii Domnului din Siamsk287 Icoana Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Glinsk287 Icoana Sofia Icircnţelepciunea lui Dumnezeu287 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Isaakovsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Kholmsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Znamenie (Semn) din Kursk289 Icoana Maicii Domnului ndash Poceaev 289 Icoana Maicii Domnului din Lesninsk 290 Icoana Maicii Domnului ndash Domniţkaia290 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Lukianovsk290 Cuviosul Luchian stareţul de la Aleksandrov 291 Sfacircntul Anastasius al II-lea Papă al Romei 291 Sfacircntul Ierarh Corbinian Episcop de Freising292 Sfacircntul Disibod din Bingen 293 Sfacircnta Ethelburga de Lyming293

11

Sfinţii Ina (Ine) şi Ethelburga294 Sfacircntul Kingsmark din Ţara Galilor295 Sfacircntul Sergius I Papă al Romei295 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru Jacobson de la Solovki295 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 295

9 Septembrie

Sfinţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana296 Sfacircntul Mare Mucenic Severian304 Cuviosul Teofan Mărturisitorul309 Al treilea Sinod Ecumenic310 Sfacircntul Mucenic Hariton 310 Fericitul Nichita Hartularul 311 Sfacircntul Mucenic Strator 312 Cuviosul Onufrie de la Vorona 313 Cuviosul Chiriac de la Tazlău 315 Cuviosul Iosif de la Volokolamsk318 Cuviosul Ioachim de la Orocika324 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Teodosie Arhiepiscopul Cernigovului 324 Cuviosul Kieran din Irlanda 326 Sfacircntul Ierarh Omer Episcop de Theacuterouanne327 Sfacircntul Bettelin de Croyland 328 Sfinţii Mucenici Hyacinth Alexander şi Tiburtius 329 Sfacircnta Osmanna din Brieuc329 Sfacircnta Wulfhilda stareţa de la Barking 329 Sfinţii Noii Mucenici Grigorie preotul şi Alexandru diaconul 329 Sfinţii Noii Mucenici Zaharia Arhiepiscopul de Voronej şi icircnsoţitorii lui

Vasile Serghie Iosif Alexie ndash preoţii şi Vasile330 Sfacircntul Nou Mucenic Andronic 330 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru preotul 330

10 Septembrie

Sfintele Muceniţe Minodora Mitrodora şi Nimfodora 331 Sfacircntul Mucenic Varipsavas336 Sfacircntul Ierarh Petru Mărturisitorul Mitropolitul Niceei337 Sfacircntul Ierarh Pavel Episcopul Niceei 337 Sfacircnta icircmpărăteasă Pulheria 337 Sfinţii Apostoli Apelles Luca şi Clement341 Sfacircnta Muceniţă Ia 342 Sfintele trei femei care s-au nevoit icircntr-un munte pustiu342 Sfacircnta Muceniţă Evdochia slujnica 343 Sfacircnta Evdochia cea mică 343 Cuviosul Pavel Ascultătorul din Lavra Pecerska 344 Cuviosul Ioasaf din Kamensk 344 Cuvioşii Casian de la Spaso-Kamenii şi Chiril de la Mănăstirea Lacul Alb 345 Aflarea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu icircn Insula Maleon 345

12

Sfacircntul Ierarh Salvius Episcop de Albi 345 Sfacircntul Ierarh Agapius Episcop de Novara347 Sfacircntul Ierarh Aubert Episcop de Avranches348 Sfacircnta Candida cea Tacircnără 348 Sfacircntul Ierarh Finian Episcop de Ulster 348 Sfacircntul Ierarh Frithestan Episcop de Winchester348 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Nemesian Felix Lucius un alt Felix Litteus Polianus

Victor Jader Dativus şi icircnsoţitorii lor349 Sfacircntul Ierarh Peter Martinez Arhiepiscop de Compostella 349 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Theodard Episcop de Maastricht 349 Sfacircntul Ierarh Veranus Episcop de Vence 350 Sfinţii Noii Mucenici Ismail Evghenie Ioan Constantin Petru Vasile Gleb

Vasile Ioan Nicolae Paladie ndash preoţii Meletie şi Gabriel ndash ieromonahii Simeon şi Tatiana350

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Warus Episcop de Lipeţk350

11 Septembrie

Cuvioasa Teodora din Alexandria351 Cuviosul Eufrosin bucătarul359 Sfinţii Mucenici Diodor Diomid şi Didim 360 Sfacircnta Muceniţă Ia 361 Sfinţii Mucenici Dimitrie filozoful Evantia soţia lui şi Dimitrian fiul lor 362 Mutarea moaştelor Cuvioşilor Serghie şi Gherman 362 Icoana Maicii Domnului ndash Kaplunovsk 363 Sfacircntul Ierarh Pafnutie Mărturisitorul Episcopul Tebaidei Egiptului 363 Cuvioşii Teodul şi Xenia363 Cuvioşii Ilie Spileotul şi Arsenie părintele său duhovnicesc 364 Cuvioasa Teodora din Vasta Peloponezului 366 Sfacircntul Adelphus stareţul Mănăstirii Remiremont368 Sfacircntul Almirus pustnicul de la Greacuteez-sur-Roc 368 Sfacircntul Ierarh Bodo Episcop de Toul368 Sfacircntul Ierarh Deiniol Episcop de Bangor 368 Sfacircntul Ierarh Emilian Episcop de Vercelli 369 Sfinţii Mucenici Felix şi Regula369 Sfacircntul Ierarh Patiens Mărturisitorul Episcop de Lyons 370 Sfinţii Mucenici Protus şi Iachint371 Sfacircntul Mucenic Vincent de Leoacuten371 Sfinţii Noii Mucenici Nicolae Victor şi Carp ndash preoţii 371 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae diaconul 371

12 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Autonom 372 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Curnut Episcop de Iconiu 375 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor Episcopul Alexandriei375 Sfacircntul Mucenic Iulian preotul din Galatia 375 Sfinţii Mucenici Machedonie Teodul şi Tatian376

13

Cuviosul Daniel din Thasios 377 Sfacircntul Mucenic Ocheanos379 Cuviosul Andronic din Atroa Bitiniei 379 Cuvioşii Atanasie cel bătracircn şi Atanasie cel tacircnăr de la Visoţk379 Cuviosul Vasian din Vologda 381 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Dositei Mitropolit de Tbilisi 382 Aflarea moaştelor Cuviosului Simeon din Verhotur382 Cuviosul Curnut din Ahera 382 Sfacircntul Ierarh Ailbhe din Emly 382 Sfacircntul Guy de Anderlecht383 Sfacircntul Ierarh Juventius Episcop de Pavia 384 Sfacircntul Ierarh Sacerdos Episcop de Lyons384 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Verona 385 Sfinţii Noii Mucenici Teodor Ioan şi Nicolae ndash preoţii şi Noul Mucenic Alexie385 Cuviosul Alexie de la Elnat şi Zharki 385

13 Septembrie

Sfinţirea dumnezeiescului locaş al Icircnvierii Domnului 386 Sfacircntul Mucenic Corneliu sutaşul 390 Sfacircntul Mucenic Straton396 Sfinţii Mucenici Cronid Leontie şi Serapion 396 Sfacircntul Mucenic Seleuc397 Sfinţii Mucenici Macrovie şi Gordian397 Sfinţii Mucenici Luchian şi Zotic397 Sfacircntul Mucenic Ilie 397 Sfacircntul Mucenic Valerian398 Cuviosul Petru din Atroe398 Sfacircntul Mucenic Aristid filozoful 398 Cuviosul Ierotei cel Nou 399 Sfacircnta Muceniţă Ketevana regina Iviriei403 Cuvioşii Corneliu din Padanolodeţ Dionisie şi Mihail 405 Cuviosul Ioan de la Prislop 405 Sfacircntul Amatus de la mănăstirea din Remiremont407 Sfacircntul Ierarh Amatus Episcop de Sion 407 Sfacircntul Barsenorius stareţul Mănăstirii La-Croix-Saint-Leuffroi 407 Sfacircntul Columbinus stareţul Mănăstirii Lure407 Sfacircnta Hedwig stareţa mănăstirii de la Herford 407 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Angers407 Sfacircntul Ierarh Nectarius Episcop de Autun408 Sfacircntul Filip tatăl Sfintei Eugenia din Roma 408 Sfacircntul Venerius din Insula Tino 408 Sfacircnta Wilfrida stareţa mănăstirii din Wilton 408 Sfinţii Noii Mucenici Ştefan şi Alexandru ndash preoţii şi Nicolae diaconul 408

14 Septembrie

Icircnălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 409

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 7: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

9

Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Alexie Arhiepiscop de Velikoustiuj şi Sfacircntul Mucenic Eftimie 217

6 Septembrie

Pomenirea minunii săvacircrşite de Arhanghelul Mihail icircn Colose 218 Sfinţii Mucenici Romil Eudoxie Zinon şi Macarie 224 Sfinţii 11000 de Mucenici ostaşi răstigniţi pe Muntele Ararat 228 Sfinţii 1104 de Mucenici ostaşi 228 Sfacircnta Muceniţă Calodoti228 Sfacircntul Mucenic Faust presbiterul228 Sfacircntul Mucenic Vivos ierodiaconul229 Sfinţii Mucenici Dionisie citeţul Chiriac şi Andronic ostaşul 229 Sfinţii Mucenici Macarie dregătorul şi Andrei bărbierul 229 Sfintele Muceniţe fecioare Andropelaghia şi Tecla 229 Sfacircntul Mucenic Teoctist corăbierul 229 Sfacircntul Mucenic Chiriac plebeul229 Sfacircntul Mucenic Sarapavon dregătorul 230 Cuviosul David cel ce mai icircnainte a fost tacirclhar230 Sfacircntul Nou Mucenic Maxim Sadovici231 Sfinţirea a doua a Bisericii Sfintei Irina cu hramul Născătoarei de Dumnezeu232 Sfacircntul Ierarh Arator Episcop de Verdun232 Sfinţii Mucenici Augustin Sanctian şi Beata 232 Sfacircnta Bega de la Saint Bees232 Sfacircntul Ierarh Chainoaldus Episcop de Laon233 Sfinţii Donatian Praesidius Mansuetus Ghermanus Fusculus Laetus şi icircnsoţitorii lor233

Sfacircntul Eleutherius din Spoleto233 Sfacircntul Faust din Siracuza234 Sfinţii Mucenici Felix şi Augebert 234 Sfacircntul Ierarh Maccallin Episcop de Lusk 234 Sfacircntul Magnus 234 Sfacircntul Ierarh Petronius Episcop de Verona 235 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 235 Sfinţii Noii Mucenici Constantin Ioan şi Vsevolod ndash preoţii235

7 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Sozont 236 Sfinţii Apostoli Evod şi Onisifor239 Sfacircntul Mucenic Evpsihie 240 Cuvioşii Petru Evlaviosul şi Luca 241 Sfacircntul Ierarh Sofronie Episcopul Ahtaliei din Iviria 241 Cuvioasa Casiana scriitoarea de cacircntări 245 Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pacircngăraţi 247 Sfacircntul Ierarh Ioan Arhiepiscopul Novgorodului 250 Cuviosul Serapion din Pskov 255 Sfacircntul Mucenic Macarie de la Kanev 256

10

Cuviosul Macarie de la Optina257 Cuvioşii Alexandru şi Andrei257 Sfacircntul Ierarh Alcmund Episcop de Hexham257 Sfacircntul Mucenic Anastasius croitorul 257 Sfacircntul Ierarh Augustalis Episcop de Arles 258 Sfacircntul Balin din Tecksaxon 258 Sfacircnta Carissima din Albi 258 Sfacircntul Cloud de la Mănăstirea Nogent-sur-Seine258 Sfacircntul Ierarh Evortius Episcop de Orleacuteans 259 Sfacircntul Faciolus de la Mănăstirea Sfacircntul Ciprian din Poitiers 259 Sfacircntul Ierarh Gratus Episcop de Aosta 259 Sfacircnta Muceniţă Grimonia din Picardia 260 Sfacircntul Ierarh Hilduard Episcop de Dickelvenne260 Sfacircnta Madalberta de Maubeuge260 Sfacircntul Mucenic Memorius şi icircnsoţitorii săi 260 Sfacircntul Ierarh Pamphilus Episcop de Capua261 Sfacircnta Muceniţă Regina din Autun 261 Sfacircntul Ierarh Tilbert Episcop de Hexham262 Sfinţii Noii Mucenici Petru şi Mihail ndash preoţii şi Alexandru diaconul 262 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Maslovsky preotul din Verkhne-Poltavka 262 Sfinţii Noii Mucenici Evghenie Mitropolitul de Gorky şi icircnsoţitorii lui Ştefan Evghenie Nicolae Pahomie Grigorie Vasile şi Leon ndash preoţii 262

8 Septembrie

Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria 263 Sfinţii Mucenici Ruf şi Rufian 282 Sfacircntul Mucenic Sevir 282 Sfacircntul Mucenic Artemidor282 Sfacircntul Nou Mucenic Atanasie 282 Cuviosul Arsenie stareţul de la Koneviţ284 Sfinţii Ioan (Maisuradze) şi Gheorghe-Ioan (Mkheidze) Mărturisitorii 284 Icoana Maicii Domnului din Siamsk287 Icoana Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Glinsk287 Icoana Sofia Icircnţelepciunea lui Dumnezeu287 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Isaakovsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Kholmsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Znamenie (Semn) din Kursk289 Icoana Maicii Domnului ndash Poceaev 289 Icoana Maicii Domnului din Lesninsk 290 Icoana Maicii Domnului ndash Domniţkaia290 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Lukianovsk290 Cuviosul Luchian stareţul de la Aleksandrov 291 Sfacircntul Anastasius al II-lea Papă al Romei 291 Sfacircntul Ierarh Corbinian Episcop de Freising292 Sfacircntul Disibod din Bingen 293 Sfacircnta Ethelburga de Lyming293

11

Sfinţii Ina (Ine) şi Ethelburga294 Sfacircntul Kingsmark din Ţara Galilor295 Sfacircntul Sergius I Papă al Romei295 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru Jacobson de la Solovki295 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 295

9 Septembrie

Sfinţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana296 Sfacircntul Mare Mucenic Severian304 Cuviosul Teofan Mărturisitorul309 Al treilea Sinod Ecumenic310 Sfacircntul Mucenic Hariton 310 Fericitul Nichita Hartularul 311 Sfacircntul Mucenic Strator 312 Cuviosul Onufrie de la Vorona 313 Cuviosul Chiriac de la Tazlău 315 Cuviosul Iosif de la Volokolamsk318 Cuviosul Ioachim de la Orocika324 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Teodosie Arhiepiscopul Cernigovului 324 Cuviosul Kieran din Irlanda 326 Sfacircntul Ierarh Omer Episcop de Theacuterouanne327 Sfacircntul Bettelin de Croyland 328 Sfinţii Mucenici Hyacinth Alexander şi Tiburtius 329 Sfacircnta Osmanna din Brieuc329 Sfacircnta Wulfhilda stareţa de la Barking 329 Sfinţii Noii Mucenici Grigorie preotul şi Alexandru diaconul 329 Sfinţii Noii Mucenici Zaharia Arhiepiscopul de Voronej şi icircnsoţitorii lui

Vasile Serghie Iosif Alexie ndash preoţii şi Vasile330 Sfacircntul Nou Mucenic Andronic 330 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru preotul 330

10 Septembrie

Sfintele Muceniţe Minodora Mitrodora şi Nimfodora 331 Sfacircntul Mucenic Varipsavas336 Sfacircntul Ierarh Petru Mărturisitorul Mitropolitul Niceei337 Sfacircntul Ierarh Pavel Episcopul Niceei 337 Sfacircnta icircmpărăteasă Pulheria 337 Sfinţii Apostoli Apelles Luca şi Clement341 Sfacircnta Muceniţă Ia 342 Sfintele trei femei care s-au nevoit icircntr-un munte pustiu342 Sfacircnta Muceniţă Evdochia slujnica 343 Sfacircnta Evdochia cea mică 343 Cuviosul Pavel Ascultătorul din Lavra Pecerska 344 Cuviosul Ioasaf din Kamensk 344 Cuvioşii Casian de la Spaso-Kamenii şi Chiril de la Mănăstirea Lacul Alb 345 Aflarea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu icircn Insula Maleon 345

12

Sfacircntul Ierarh Salvius Episcop de Albi 345 Sfacircntul Ierarh Agapius Episcop de Novara347 Sfacircntul Ierarh Aubert Episcop de Avranches348 Sfacircnta Candida cea Tacircnără 348 Sfacircntul Ierarh Finian Episcop de Ulster 348 Sfacircntul Ierarh Frithestan Episcop de Winchester348 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Nemesian Felix Lucius un alt Felix Litteus Polianus

Victor Jader Dativus şi icircnsoţitorii lor349 Sfacircntul Ierarh Peter Martinez Arhiepiscop de Compostella 349 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Theodard Episcop de Maastricht 349 Sfacircntul Ierarh Veranus Episcop de Vence 350 Sfinţii Noii Mucenici Ismail Evghenie Ioan Constantin Petru Vasile Gleb

Vasile Ioan Nicolae Paladie ndash preoţii Meletie şi Gabriel ndash ieromonahii Simeon şi Tatiana350

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Warus Episcop de Lipeţk350

11 Septembrie

Cuvioasa Teodora din Alexandria351 Cuviosul Eufrosin bucătarul359 Sfinţii Mucenici Diodor Diomid şi Didim 360 Sfacircnta Muceniţă Ia 361 Sfinţii Mucenici Dimitrie filozoful Evantia soţia lui şi Dimitrian fiul lor 362 Mutarea moaştelor Cuvioşilor Serghie şi Gherman 362 Icoana Maicii Domnului ndash Kaplunovsk 363 Sfacircntul Ierarh Pafnutie Mărturisitorul Episcopul Tebaidei Egiptului 363 Cuvioşii Teodul şi Xenia363 Cuvioşii Ilie Spileotul şi Arsenie părintele său duhovnicesc 364 Cuvioasa Teodora din Vasta Peloponezului 366 Sfacircntul Adelphus stareţul Mănăstirii Remiremont368 Sfacircntul Almirus pustnicul de la Greacuteez-sur-Roc 368 Sfacircntul Ierarh Bodo Episcop de Toul368 Sfacircntul Ierarh Deiniol Episcop de Bangor 368 Sfacircntul Ierarh Emilian Episcop de Vercelli 369 Sfinţii Mucenici Felix şi Regula369 Sfacircntul Ierarh Patiens Mărturisitorul Episcop de Lyons 370 Sfinţii Mucenici Protus şi Iachint371 Sfacircntul Mucenic Vincent de Leoacuten371 Sfinţii Noii Mucenici Nicolae Victor şi Carp ndash preoţii 371 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae diaconul 371

12 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Autonom 372 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Curnut Episcop de Iconiu 375 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor Episcopul Alexandriei375 Sfacircntul Mucenic Iulian preotul din Galatia 375 Sfinţii Mucenici Machedonie Teodul şi Tatian376

13

Cuviosul Daniel din Thasios 377 Sfacircntul Mucenic Ocheanos379 Cuviosul Andronic din Atroa Bitiniei 379 Cuvioşii Atanasie cel bătracircn şi Atanasie cel tacircnăr de la Visoţk379 Cuviosul Vasian din Vologda 381 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Dositei Mitropolit de Tbilisi 382 Aflarea moaştelor Cuviosului Simeon din Verhotur382 Cuviosul Curnut din Ahera 382 Sfacircntul Ierarh Ailbhe din Emly 382 Sfacircntul Guy de Anderlecht383 Sfacircntul Ierarh Juventius Episcop de Pavia 384 Sfacircntul Ierarh Sacerdos Episcop de Lyons384 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Verona 385 Sfinţii Noii Mucenici Teodor Ioan şi Nicolae ndash preoţii şi Noul Mucenic Alexie385 Cuviosul Alexie de la Elnat şi Zharki 385

13 Septembrie

Sfinţirea dumnezeiescului locaş al Icircnvierii Domnului 386 Sfacircntul Mucenic Corneliu sutaşul 390 Sfacircntul Mucenic Straton396 Sfinţii Mucenici Cronid Leontie şi Serapion 396 Sfacircntul Mucenic Seleuc397 Sfinţii Mucenici Macrovie şi Gordian397 Sfinţii Mucenici Luchian şi Zotic397 Sfacircntul Mucenic Ilie 397 Sfacircntul Mucenic Valerian398 Cuviosul Petru din Atroe398 Sfacircntul Mucenic Aristid filozoful 398 Cuviosul Ierotei cel Nou 399 Sfacircnta Muceniţă Ketevana regina Iviriei403 Cuvioşii Corneliu din Padanolodeţ Dionisie şi Mihail 405 Cuviosul Ioan de la Prislop 405 Sfacircntul Amatus de la mănăstirea din Remiremont407 Sfacircntul Ierarh Amatus Episcop de Sion 407 Sfacircntul Barsenorius stareţul Mănăstirii La-Croix-Saint-Leuffroi 407 Sfacircntul Columbinus stareţul Mănăstirii Lure407 Sfacircnta Hedwig stareţa mănăstirii de la Herford 407 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Angers407 Sfacircntul Ierarh Nectarius Episcop de Autun408 Sfacircntul Filip tatăl Sfintei Eugenia din Roma 408 Sfacircntul Venerius din Insula Tino 408 Sfacircnta Wilfrida stareţa mănăstirii din Wilton 408 Sfinţii Noii Mucenici Ştefan şi Alexandru ndash preoţii şi Nicolae diaconul 408

14 Septembrie

Icircnălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 409

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 8: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

10

Cuviosul Macarie de la Optina257 Cuvioşii Alexandru şi Andrei257 Sfacircntul Ierarh Alcmund Episcop de Hexham257 Sfacircntul Mucenic Anastasius croitorul 257 Sfacircntul Ierarh Augustalis Episcop de Arles 258 Sfacircntul Balin din Tecksaxon 258 Sfacircnta Carissima din Albi 258 Sfacircntul Cloud de la Mănăstirea Nogent-sur-Seine258 Sfacircntul Ierarh Evortius Episcop de Orleacuteans 259 Sfacircntul Faciolus de la Mănăstirea Sfacircntul Ciprian din Poitiers 259 Sfacircntul Ierarh Gratus Episcop de Aosta 259 Sfacircnta Muceniţă Grimonia din Picardia 260 Sfacircntul Ierarh Hilduard Episcop de Dickelvenne260 Sfacircnta Madalberta de Maubeuge260 Sfacircntul Mucenic Memorius şi icircnsoţitorii săi 260 Sfacircntul Ierarh Pamphilus Episcop de Capua261 Sfacircnta Muceniţă Regina din Autun 261 Sfacircntul Ierarh Tilbert Episcop de Hexham262 Sfinţii Noii Mucenici Petru şi Mihail ndash preoţii şi Alexandru diaconul 262 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Maslovsky preotul din Verkhne-Poltavka 262 Sfinţii Noii Mucenici Evghenie Mitropolitul de Gorky şi icircnsoţitorii lui Ştefan Evghenie Nicolae Pahomie Grigorie Vasile şi Leon ndash preoţii 262

8 Septembrie

Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria 263 Sfinţii Mucenici Ruf şi Rufian 282 Sfacircntul Mucenic Sevir 282 Sfacircntul Mucenic Artemidor282 Sfacircntul Nou Mucenic Atanasie 282 Cuviosul Arsenie stareţul de la Koneviţ284 Sfinţii Ioan (Maisuradze) şi Gheorghe-Ioan (Mkheidze) Mărturisitorii 284 Icoana Maicii Domnului din Siamsk287 Icoana Naşterii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Glinsk287 Icoana Sofia Icircnţelepciunea lui Dumnezeu287 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Isaakovsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Kholmsk288 Icoana Maicii Domnului ndash Znamenie (Semn) din Kursk289 Icoana Maicii Domnului ndash Poceaev 289 Icoana Maicii Domnului din Lesninsk 290 Icoana Maicii Domnului ndash Domniţkaia290 Icoana Naşterii Maicii Domnului ndash Lukianovsk290 Cuviosul Luchian stareţul de la Aleksandrov 291 Sfacircntul Anastasius al II-lea Papă al Romei 291 Sfacircntul Ierarh Corbinian Episcop de Freising292 Sfacircntul Disibod din Bingen 293 Sfacircnta Ethelburga de Lyming293

11

Sfinţii Ina (Ine) şi Ethelburga294 Sfacircntul Kingsmark din Ţara Galilor295 Sfacircntul Sergius I Papă al Romei295 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru Jacobson de la Solovki295 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 295

9 Septembrie

Sfinţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana296 Sfacircntul Mare Mucenic Severian304 Cuviosul Teofan Mărturisitorul309 Al treilea Sinod Ecumenic310 Sfacircntul Mucenic Hariton 310 Fericitul Nichita Hartularul 311 Sfacircntul Mucenic Strator 312 Cuviosul Onufrie de la Vorona 313 Cuviosul Chiriac de la Tazlău 315 Cuviosul Iosif de la Volokolamsk318 Cuviosul Ioachim de la Orocika324 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Teodosie Arhiepiscopul Cernigovului 324 Cuviosul Kieran din Irlanda 326 Sfacircntul Ierarh Omer Episcop de Theacuterouanne327 Sfacircntul Bettelin de Croyland 328 Sfinţii Mucenici Hyacinth Alexander şi Tiburtius 329 Sfacircnta Osmanna din Brieuc329 Sfacircnta Wulfhilda stareţa de la Barking 329 Sfinţii Noii Mucenici Grigorie preotul şi Alexandru diaconul 329 Sfinţii Noii Mucenici Zaharia Arhiepiscopul de Voronej şi icircnsoţitorii lui

Vasile Serghie Iosif Alexie ndash preoţii şi Vasile330 Sfacircntul Nou Mucenic Andronic 330 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru preotul 330

10 Septembrie

Sfintele Muceniţe Minodora Mitrodora şi Nimfodora 331 Sfacircntul Mucenic Varipsavas336 Sfacircntul Ierarh Petru Mărturisitorul Mitropolitul Niceei337 Sfacircntul Ierarh Pavel Episcopul Niceei 337 Sfacircnta icircmpărăteasă Pulheria 337 Sfinţii Apostoli Apelles Luca şi Clement341 Sfacircnta Muceniţă Ia 342 Sfintele trei femei care s-au nevoit icircntr-un munte pustiu342 Sfacircnta Muceniţă Evdochia slujnica 343 Sfacircnta Evdochia cea mică 343 Cuviosul Pavel Ascultătorul din Lavra Pecerska 344 Cuviosul Ioasaf din Kamensk 344 Cuvioşii Casian de la Spaso-Kamenii şi Chiril de la Mănăstirea Lacul Alb 345 Aflarea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu icircn Insula Maleon 345

12

Sfacircntul Ierarh Salvius Episcop de Albi 345 Sfacircntul Ierarh Agapius Episcop de Novara347 Sfacircntul Ierarh Aubert Episcop de Avranches348 Sfacircnta Candida cea Tacircnără 348 Sfacircntul Ierarh Finian Episcop de Ulster 348 Sfacircntul Ierarh Frithestan Episcop de Winchester348 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Nemesian Felix Lucius un alt Felix Litteus Polianus

Victor Jader Dativus şi icircnsoţitorii lor349 Sfacircntul Ierarh Peter Martinez Arhiepiscop de Compostella 349 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Theodard Episcop de Maastricht 349 Sfacircntul Ierarh Veranus Episcop de Vence 350 Sfinţii Noii Mucenici Ismail Evghenie Ioan Constantin Petru Vasile Gleb

Vasile Ioan Nicolae Paladie ndash preoţii Meletie şi Gabriel ndash ieromonahii Simeon şi Tatiana350

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Warus Episcop de Lipeţk350

11 Septembrie

Cuvioasa Teodora din Alexandria351 Cuviosul Eufrosin bucătarul359 Sfinţii Mucenici Diodor Diomid şi Didim 360 Sfacircnta Muceniţă Ia 361 Sfinţii Mucenici Dimitrie filozoful Evantia soţia lui şi Dimitrian fiul lor 362 Mutarea moaştelor Cuvioşilor Serghie şi Gherman 362 Icoana Maicii Domnului ndash Kaplunovsk 363 Sfacircntul Ierarh Pafnutie Mărturisitorul Episcopul Tebaidei Egiptului 363 Cuvioşii Teodul şi Xenia363 Cuvioşii Ilie Spileotul şi Arsenie părintele său duhovnicesc 364 Cuvioasa Teodora din Vasta Peloponezului 366 Sfacircntul Adelphus stareţul Mănăstirii Remiremont368 Sfacircntul Almirus pustnicul de la Greacuteez-sur-Roc 368 Sfacircntul Ierarh Bodo Episcop de Toul368 Sfacircntul Ierarh Deiniol Episcop de Bangor 368 Sfacircntul Ierarh Emilian Episcop de Vercelli 369 Sfinţii Mucenici Felix şi Regula369 Sfacircntul Ierarh Patiens Mărturisitorul Episcop de Lyons 370 Sfinţii Mucenici Protus şi Iachint371 Sfacircntul Mucenic Vincent de Leoacuten371 Sfinţii Noii Mucenici Nicolae Victor şi Carp ndash preoţii 371 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae diaconul 371

12 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Autonom 372 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Curnut Episcop de Iconiu 375 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor Episcopul Alexandriei375 Sfacircntul Mucenic Iulian preotul din Galatia 375 Sfinţii Mucenici Machedonie Teodul şi Tatian376

13

Cuviosul Daniel din Thasios 377 Sfacircntul Mucenic Ocheanos379 Cuviosul Andronic din Atroa Bitiniei 379 Cuvioşii Atanasie cel bătracircn şi Atanasie cel tacircnăr de la Visoţk379 Cuviosul Vasian din Vologda 381 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Dositei Mitropolit de Tbilisi 382 Aflarea moaştelor Cuviosului Simeon din Verhotur382 Cuviosul Curnut din Ahera 382 Sfacircntul Ierarh Ailbhe din Emly 382 Sfacircntul Guy de Anderlecht383 Sfacircntul Ierarh Juventius Episcop de Pavia 384 Sfacircntul Ierarh Sacerdos Episcop de Lyons384 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Verona 385 Sfinţii Noii Mucenici Teodor Ioan şi Nicolae ndash preoţii şi Noul Mucenic Alexie385 Cuviosul Alexie de la Elnat şi Zharki 385

13 Septembrie

Sfinţirea dumnezeiescului locaş al Icircnvierii Domnului 386 Sfacircntul Mucenic Corneliu sutaşul 390 Sfacircntul Mucenic Straton396 Sfinţii Mucenici Cronid Leontie şi Serapion 396 Sfacircntul Mucenic Seleuc397 Sfinţii Mucenici Macrovie şi Gordian397 Sfinţii Mucenici Luchian şi Zotic397 Sfacircntul Mucenic Ilie 397 Sfacircntul Mucenic Valerian398 Cuviosul Petru din Atroe398 Sfacircntul Mucenic Aristid filozoful 398 Cuviosul Ierotei cel Nou 399 Sfacircnta Muceniţă Ketevana regina Iviriei403 Cuvioşii Corneliu din Padanolodeţ Dionisie şi Mihail 405 Cuviosul Ioan de la Prislop 405 Sfacircntul Amatus de la mănăstirea din Remiremont407 Sfacircntul Ierarh Amatus Episcop de Sion 407 Sfacircntul Barsenorius stareţul Mănăstirii La-Croix-Saint-Leuffroi 407 Sfacircntul Columbinus stareţul Mănăstirii Lure407 Sfacircnta Hedwig stareţa mănăstirii de la Herford 407 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Angers407 Sfacircntul Ierarh Nectarius Episcop de Autun408 Sfacircntul Filip tatăl Sfintei Eugenia din Roma 408 Sfacircntul Venerius din Insula Tino 408 Sfacircnta Wilfrida stareţa mănăstirii din Wilton 408 Sfinţii Noii Mucenici Ştefan şi Alexandru ndash preoţii şi Nicolae diaconul 408

14 Septembrie

Icircnălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 409

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 9: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

11

Sfinţii Ina (Ine) şi Ethelburga294 Sfacircntul Kingsmark din Ţara Galilor295 Sfacircntul Sergius I Papă al Romei295 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru Jacobson de la Solovki295 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 295

9 Septembrie

Sfinţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana296 Sfacircntul Mare Mucenic Severian304 Cuviosul Teofan Mărturisitorul309 Al treilea Sinod Ecumenic310 Sfacircntul Mucenic Hariton 310 Fericitul Nichita Hartularul 311 Sfacircntul Mucenic Strator 312 Cuviosul Onufrie de la Vorona 313 Cuviosul Chiriac de la Tazlău 315 Cuviosul Iosif de la Volokolamsk318 Cuviosul Ioachim de la Orocika324 Aflarea moaştelor Sfacircntului Ierarh Teodosie Arhiepiscopul Cernigovului 324 Cuviosul Kieran din Irlanda 326 Sfacircntul Ierarh Omer Episcop de Theacuterouanne327 Sfacircntul Bettelin de Croyland 328 Sfinţii Mucenici Hyacinth Alexander şi Tiburtius 329 Sfacircnta Osmanna din Brieuc329 Sfacircnta Wulfhilda stareţa de la Barking 329 Sfinţii Noii Mucenici Grigorie preotul şi Alexandru diaconul 329 Sfinţii Noii Mucenici Zaharia Arhiepiscopul de Voronej şi icircnsoţitorii lui

Vasile Serghie Iosif Alexie ndash preoţii şi Vasile330 Sfacircntul Nou Mucenic Andronic 330 Sfacircntul Nou Mucenic Alexandru preotul 330

10 Septembrie

Sfintele Muceniţe Minodora Mitrodora şi Nimfodora 331 Sfacircntul Mucenic Varipsavas336 Sfacircntul Ierarh Petru Mărturisitorul Mitropolitul Niceei337 Sfacircntul Ierarh Pavel Episcopul Niceei 337 Sfacircnta icircmpărăteasă Pulheria 337 Sfinţii Apostoli Apelles Luca şi Clement341 Sfacircnta Muceniţă Ia 342 Sfintele trei femei care s-au nevoit icircntr-un munte pustiu342 Sfacircnta Muceniţă Evdochia slujnica 343 Sfacircnta Evdochia cea mică 343 Cuviosul Pavel Ascultătorul din Lavra Pecerska 344 Cuviosul Ioasaf din Kamensk 344 Cuvioşii Casian de la Spaso-Kamenii şi Chiril de la Mănăstirea Lacul Alb 345 Aflarea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu icircn Insula Maleon 345

12

Sfacircntul Ierarh Salvius Episcop de Albi 345 Sfacircntul Ierarh Agapius Episcop de Novara347 Sfacircntul Ierarh Aubert Episcop de Avranches348 Sfacircnta Candida cea Tacircnără 348 Sfacircntul Ierarh Finian Episcop de Ulster 348 Sfacircntul Ierarh Frithestan Episcop de Winchester348 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Nemesian Felix Lucius un alt Felix Litteus Polianus

Victor Jader Dativus şi icircnsoţitorii lor349 Sfacircntul Ierarh Peter Martinez Arhiepiscop de Compostella 349 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Theodard Episcop de Maastricht 349 Sfacircntul Ierarh Veranus Episcop de Vence 350 Sfinţii Noii Mucenici Ismail Evghenie Ioan Constantin Petru Vasile Gleb

Vasile Ioan Nicolae Paladie ndash preoţii Meletie şi Gabriel ndash ieromonahii Simeon şi Tatiana350

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Warus Episcop de Lipeţk350

11 Septembrie

Cuvioasa Teodora din Alexandria351 Cuviosul Eufrosin bucătarul359 Sfinţii Mucenici Diodor Diomid şi Didim 360 Sfacircnta Muceniţă Ia 361 Sfinţii Mucenici Dimitrie filozoful Evantia soţia lui şi Dimitrian fiul lor 362 Mutarea moaştelor Cuvioşilor Serghie şi Gherman 362 Icoana Maicii Domnului ndash Kaplunovsk 363 Sfacircntul Ierarh Pafnutie Mărturisitorul Episcopul Tebaidei Egiptului 363 Cuvioşii Teodul şi Xenia363 Cuvioşii Ilie Spileotul şi Arsenie părintele său duhovnicesc 364 Cuvioasa Teodora din Vasta Peloponezului 366 Sfacircntul Adelphus stareţul Mănăstirii Remiremont368 Sfacircntul Almirus pustnicul de la Greacuteez-sur-Roc 368 Sfacircntul Ierarh Bodo Episcop de Toul368 Sfacircntul Ierarh Deiniol Episcop de Bangor 368 Sfacircntul Ierarh Emilian Episcop de Vercelli 369 Sfinţii Mucenici Felix şi Regula369 Sfacircntul Ierarh Patiens Mărturisitorul Episcop de Lyons 370 Sfinţii Mucenici Protus şi Iachint371 Sfacircntul Mucenic Vincent de Leoacuten371 Sfinţii Noii Mucenici Nicolae Victor şi Carp ndash preoţii 371 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae diaconul 371

12 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Autonom 372 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Curnut Episcop de Iconiu 375 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor Episcopul Alexandriei375 Sfacircntul Mucenic Iulian preotul din Galatia 375 Sfinţii Mucenici Machedonie Teodul şi Tatian376

13

Cuviosul Daniel din Thasios 377 Sfacircntul Mucenic Ocheanos379 Cuviosul Andronic din Atroa Bitiniei 379 Cuvioşii Atanasie cel bătracircn şi Atanasie cel tacircnăr de la Visoţk379 Cuviosul Vasian din Vologda 381 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Dositei Mitropolit de Tbilisi 382 Aflarea moaştelor Cuviosului Simeon din Verhotur382 Cuviosul Curnut din Ahera 382 Sfacircntul Ierarh Ailbhe din Emly 382 Sfacircntul Guy de Anderlecht383 Sfacircntul Ierarh Juventius Episcop de Pavia 384 Sfacircntul Ierarh Sacerdos Episcop de Lyons384 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Verona 385 Sfinţii Noii Mucenici Teodor Ioan şi Nicolae ndash preoţii şi Noul Mucenic Alexie385 Cuviosul Alexie de la Elnat şi Zharki 385

13 Septembrie

Sfinţirea dumnezeiescului locaş al Icircnvierii Domnului 386 Sfacircntul Mucenic Corneliu sutaşul 390 Sfacircntul Mucenic Straton396 Sfinţii Mucenici Cronid Leontie şi Serapion 396 Sfacircntul Mucenic Seleuc397 Sfinţii Mucenici Macrovie şi Gordian397 Sfinţii Mucenici Luchian şi Zotic397 Sfacircntul Mucenic Ilie 397 Sfacircntul Mucenic Valerian398 Cuviosul Petru din Atroe398 Sfacircntul Mucenic Aristid filozoful 398 Cuviosul Ierotei cel Nou 399 Sfacircnta Muceniţă Ketevana regina Iviriei403 Cuvioşii Corneliu din Padanolodeţ Dionisie şi Mihail 405 Cuviosul Ioan de la Prislop 405 Sfacircntul Amatus de la mănăstirea din Remiremont407 Sfacircntul Ierarh Amatus Episcop de Sion 407 Sfacircntul Barsenorius stareţul Mănăstirii La-Croix-Saint-Leuffroi 407 Sfacircntul Columbinus stareţul Mănăstirii Lure407 Sfacircnta Hedwig stareţa mănăstirii de la Herford 407 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Angers407 Sfacircntul Ierarh Nectarius Episcop de Autun408 Sfacircntul Filip tatăl Sfintei Eugenia din Roma 408 Sfacircntul Venerius din Insula Tino 408 Sfacircnta Wilfrida stareţa mănăstirii din Wilton 408 Sfinţii Noii Mucenici Ştefan şi Alexandru ndash preoţii şi Nicolae diaconul 408

14 Septembrie

Icircnălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 409

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 10: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

12

Sfacircntul Ierarh Salvius Episcop de Albi 345 Sfacircntul Ierarh Agapius Episcop de Novara347 Sfacircntul Ierarh Aubert Episcop de Avranches348 Sfacircnta Candida cea Tacircnără 348 Sfacircntul Ierarh Finian Episcop de Ulster 348 Sfacircntul Ierarh Frithestan Episcop de Winchester348 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Nemesian Felix Lucius un alt Felix Litteus Polianus

Victor Jader Dativus şi icircnsoţitorii lor349 Sfacircntul Ierarh Peter Martinez Arhiepiscop de Compostella 349 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Theodard Episcop de Maastricht 349 Sfacircntul Ierarh Veranus Episcop de Vence 350 Sfinţii Noii Mucenici Ismail Evghenie Ioan Constantin Petru Vasile Gleb

Vasile Ioan Nicolae Paladie ndash preoţii Meletie şi Gabriel ndash ieromonahii Simeon şi Tatiana350

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Warus Episcop de Lipeţk350

11 Septembrie

Cuvioasa Teodora din Alexandria351 Cuviosul Eufrosin bucătarul359 Sfinţii Mucenici Diodor Diomid şi Didim 360 Sfacircnta Muceniţă Ia 361 Sfinţii Mucenici Dimitrie filozoful Evantia soţia lui şi Dimitrian fiul lor 362 Mutarea moaştelor Cuvioşilor Serghie şi Gherman 362 Icoana Maicii Domnului ndash Kaplunovsk 363 Sfacircntul Ierarh Pafnutie Mărturisitorul Episcopul Tebaidei Egiptului 363 Cuvioşii Teodul şi Xenia363 Cuvioşii Ilie Spileotul şi Arsenie părintele său duhovnicesc 364 Cuvioasa Teodora din Vasta Peloponezului 366 Sfacircntul Adelphus stareţul Mănăstirii Remiremont368 Sfacircntul Almirus pustnicul de la Greacuteez-sur-Roc 368 Sfacircntul Ierarh Bodo Episcop de Toul368 Sfacircntul Ierarh Deiniol Episcop de Bangor 368 Sfacircntul Ierarh Emilian Episcop de Vercelli 369 Sfinţii Mucenici Felix şi Regula369 Sfacircntul Ierarh Patiens Mărturisitorul Episcop de Lyons 370 Sfinţii Mucenici Protus şi Iachint371 Sfacircntul Mucenic Vincent de Leoacuten371 Sfinţii Noii Mucenici Nicolae Victor şi Carp ndash preoţii 371 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae diaconul 371

12 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Autonom 372 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Curnut Episcop de Iconiu 375 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodor Episcopul Alexandriei375 Sfacircntul Mucenic Iulian preotul din Galatia 375 Sfinţii Mucenici Machedonie Teodul şi Tatian376

13

Cuviosul Daniel din Thasios 377 Sfacircntul Mucenic Ocheanos379 Cuviosul Andronic din Atroa Bitiniei 379 Cuvioşii Atanasie cel bătracircn şi Atanasie cel tacircnăr de la Visoţk379 Cuviosul Vasian din Vologda 381 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Dositei Mitropolit de Tbilisi 382 Aflarea moaştelor Cuviosului Simeon din Verhotur382 Cuviosul Curnut din Ahera 382 Sfacircntul Ierarh Ailbhe din Emly 382 Sfacircntul Guy de Anderlecht383 Sfacircntul Ierarh Juventius Episcop de Pavia 384 Sfacircntul Ierarh Sacerdos Episcop de Lyons384 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Verona 385 Sfinţii Noii Mucenici Teodor Ioan şi Nicolae ndash preoţii şi Noul Mucenic Alexie385 Cuviosul Alexie de la Elnat şi Zharki 385

13 Septembrie

Sfinţirea dumnezeiescului locaş al Icircnvierii Domnului 386 Sfacircntul Mucenic Corneliu sutaşul 390 Sfacircntul Mucenic Straton396 Sfinţii Mucenici Cronid Leontie şi Serapion 396 Sfacircntul Mucenic Seleuc397 Sfinţii Mucenici Macrovie şi Gordian397 Sfinţii Mucenici Luchian şi Zotic397 Sfacircntul Mucenic Ilie 397 Sfacircntul Mucenic Valerian398 Cuviosul Petru din Atroe398 Sfacircntul Mucenic Aristid filozoful 398 Cuviosul Ierotei cel Nou 399 Sfacircnta Muceniţă Ketevana regina Iviriei403 Cuvioşii Corneliu din Padanolodeţ Dionisie şi Mihail 405 Cuviosul Ioan de la Prislop 405 Sfacircntul Amatus de la mănăstirea din Remiremont407 Sfacircntul Ierarh Amatus Episcop de Sion 407 Sfacircntul Barsenorius stareţul Mănăstirii La-Croix-Saint-Leuffroi 407 Sfacircntul Columbinus stareţul Mănăstirii Lure407 Sfacircnta Hedwig stareţa mănăstirii de la Herford 407 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Angers407 Sfacircntul Ierarh Nectarius Episcop de Autun408 Sfacircntul Filip tatăl Sfintei Eugenia din Roma 408 Sfacircntul Venerius din Insula Tino 408 Sfacircnta Wilfrida stareţa mănăstirii din Wilton 408 Sfinţii Noii Mucenici Ştefan şi Alexandru ndash preoţii şi Nicolae diaconul 408

14 Septembrie

Icircnălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 409

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 11: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

13

Cuviosul Daniel din Thasios 377 Sfacircntul Mucenic Ocheanos379 Cuviosul Andronic din Atroa Bitiniei 379 Cuvioşii Atanasie cel bătracircn şi Atanasie cel tacircnăr de la Visoţk379 Cuviosul Vasian din Vologda 381 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Dositei Mitropolit de Tbilisi 382 Aflarea moaştelor Cuviosului Simeon din Verhotur382 Cuviosul Curnut din Ahera 382 Sfacircntul Ierarh Ailbhe din Emly 382 Sfacircntul Guy de Anderlecht383 Sfacircntul Ierarh Juventius Episcop de Pavia 384 Sfacircntul Ierarh Sacerdos Episcop de Lyons384 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Verona 385 Sfinţii Noii Mucenici Teodor Ioan şi Nicolae ndash preoţii şi Noul Mucenic Alexie385 Cuviosul Alexie de la Elnat şi Zharki 385

13 Septembrie

Sfinţirea dumnezeiescului locaş al Icircnvierii Domnului 386 Sfacircntul Mucenic Corneliu sutaşul 390 Sfacircntul Mucenic Straton396 Sfinţii Mucenici Cronid Leontie şi Serapion 396 Sfacircntul Mucenic Seleuc397 Sfinţii Mucenici Macrovie şi Gordian397 Sfinţii Mucenici Luchian şi Zotic397 Sfacircntul Mucenic Ilie 397 Sfacircntul Mucenic Valerian398 Cuviosul Petru din Atroe398 Sfacircntul Mucenic Aristid filozoful 398 Cuviosul Ierotei cel Nou 399 Sfacircnta Muceniţă Ketevana regina Iviriei403 Cuvioşii Corneliu din Padanolodeţ Dionisie şi Mihail 405 Cuviosul Ioan de la Prislop 405 Sfacircntul Amatus de la mănăstirea din Remiremont407 Sfacircntul Ierarh Amatus Episcop de Sion 407 Sfacircntul Barsenorius stareţul Mănăstirii La-Croix-Saint-Leuffroi 407 Sfacircntul Columbinus stareţul Mănăstirii Lure407 Sfacircnta Hedwig stareţa mănăstirii de la Herford 407 Sfacircntul Ierarh Maurilius Episcop de Angers407 Sfacircntul Ierarh Nectarius Episcop de Autun408 Sfacircntul Filip tatăl Sfintei Eugenia din Roma 408 Sfacircntul Venerius din Insula Tino 408 Sfacircnta Wilfrida stareţa mănăstirii din Wilton 408 Sfinţii Noii Mucenici Ştefan şi Alexandru ndash preoţii şi Nicolae diaconul 408

14 Septembrie

Icircnălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci 409

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 12: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

14

Adormirea Sfacircntului Ierarh Ioan Gură de Aur 441 Sfacircnta Plachila icircmpărăteasa soţia icircmpăratului Teodosie cel Mare441 Sfinţii 170 de Părinţi de la Sinodul al şaselea Ecumenic 442 Sfacircntul Mucenic Papas 447 Sfacircntul Mucenic Theocles 447 Sfacircntul Mucenic Valerian pruncul 447 Sfacircntul Mucenic Macarie 447 Sfinţii Mucenici Carealis ostaşul şi soţia lui Sallustia 448 Sfacircntul Ierarh Cormac Episcop de Cashel 448 Sfinţii Mucenici Crescentian Victor Rosula şi Generalis 448 Sfacircntul Mucenic Crescentius448 Sfacircntul Ierarh Maternus Episcop de Koumlln449 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 449 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul449

15 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Nichita Gotul 450 Sfacircntul Mucenic Porfirie comediantul 453 Cuviosul Filotei presbiterul 453 Aflarea moaştelor Sfacircntului Acachie Episcopul Melitinei454 Sfacircntul Mucenic Maxim454 Sfintele două copile Muceniţe454 Aflarea moaştelor Sfacircntului Icircntacirciului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan454 Sfinţii Ierarhi Visarion cel Sfinţit şi Visarion al II-lea Arhiepiscopii Larisei455 Cuviosul Gherasim de la Mănăstirea Survia472 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan Criteanul 477 Sfacircntul Evstohie Patriarhul Ierusalimului 479 Sfacircntul Nichita din Hitri 479 Cuviosul Meletie 479 Sfacircntul Simeon Arhiepiscopul Tesalonicului479 Icoana Novonichita a Maicii Domnului 481 Sfacircntul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Mitropolitul Timişoarei 481 Sfacircntul Aichardus de Jumiegraveges 483 Sfacircntul Ierarh Albinus Episcop de Lyons 483 Sfacircntul Ierarh Aprus Episcop de Toul483 Sfinţii Mucenici Emilas şi Ieremia483 Sfacircntul Heman de la Loc-Harn484 Sfacircntul Ierarh Leobinus Episcop de Chartres484 Sfacircntul Ierarh Mamillian Episcop de Palermo 484 Sfacircntul Mirin din Benchor484 Sfacircntul Mucenic Nicomedes din Roma484 Sfacircntul Ribert de Saint-Valeacutery 485 Sfacircntul Ritbert de Varennes 485 Sfacircntul Mucenic Valerian din Lyons 485 Sfinţii Noii Mucenici Ioan preotul şi Evdochia fecioara 485 Sfinţii Noii Mucenici Andrei Grigorie Grigorie şi Ioan ndash preoţii 485

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 13: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

15

Sfacircntul Ignatie Mărturisitorul485 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 486 Sfinţii Noii Mucenici Ioan Iacob şi Petru ndash preoţii Nicolae diaconul

Maria şi Ludmila486

16 Septembrie

Sfacircnta Muceniţă Eufimia487 Sfinţii Mucenici Victor şi Sostene 492 Sfacircnta Muceniţă Melitina 492 Cuviosul Dorotei pustnicul din Egipt493 Sfinţii Mucenici Iosif şi Isaac din Georgia 494 Sfacircnta Muceniţă Liudmila regina cehilor494 Cuviosul Procopie din Sazaba Boemiei 495 Sfacircntul Ierarh Ciprian Mitropolitul Kievului şi a toată Rusia496 Icoana Maicii Domnului bdquoCaută la smereniardquo (bdquoPrizri na smirenierdquo)498 Sfacircnta Muceniţă Sebastiana 499 Cuviosul Casian din Alector (Cipru)500 Cuviosul Ciprian din Serbia 500 Sfinţii Mucenici Abundius Abundantius Marcianus şi Ioan500 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Cornelius Papă al Romei 500 Sfacircntul Cunibert stareţul Mănăstirii Maroilles501 Sfacircnta Muceniţă Dulcissima de la Sutri 501 Sfacircnta Edith de Wilton 501 Sfacircnta Eugenia stareţa mănăstirii din Hohenburg502 Sfinţii Mucenici Rogelius şi Servus-Dei502 Sfacircntul Ştefan de Perugia 502 Sfacircntul Nou Mucenic Grigorie Raevsky preotul502 Sfacircntul Nou Mucenic Serghie preotul502

17 Septembrie

Sfintele Muceniţe Pistis Elpis Agapi şi mama lor Sofia 503 Sfacircnta Muceniţă Agatoclia 509 Sfinţii Mucenici Maxim Teodot şi Asclipiodota509 Sfinţii Mucenici Luchia văduva şi fiul ei Geminian 509 Sfacircnta Muceniţă Teodota din Niceea 510 Sfinţii Mucenici Haralamb Pantoleon şi icircnsoţitorii lor 511 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Pileus şi Nil Episcopii 511 Sfinţii Mucenici Ilie şi Zinon ndash preoţii şi Patermutie dregătorul 511 Sfinţii o sută de Mucenici egipteni512 Sfinţii cincizeci de Mucenici din Palestina 512 Sfinţii Sfinţiţi Mucenici Iraclid şi Miron Episcopii Tamasului din Cipru 513 Sfacircntul Ierarh Avxivie primul Episcop al Solei din Cipru514 Cuviosul Anastasie Alamanul 514 Cuvioşii Părinţi care au venit din Palestina icircn Cipru după căderea Accrei515 Icoana Maicii Domnului bdquoŢarigradrdquo (Constantinopol) 515 Icoana Maicii Domnului bdquoHodighitriardquo (bdquoIcircndrumătoareardquo) Makarev516

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 14: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

16

Sfacircnta Muceniţă Elpida din Italia516 Sfacircntul Ierarh Lambert Episcop de Maastricht 516 Sfacircnta Muceniţă Columba517 Sfacircntul Mucenic Flocellus517 Sfacircntul Mucenic Iustin 518 Sfinţii Mucenici Narcissus şi Crescendo518 Sfacircntul Rodingus 518 Sfacircntul Satyrus de Milan 518 Sfinţii Mucenici Socrates şi Ştefan 518 Sfacircnta Teodora din Roma519 Sfacircntul Ierarh Uni Episcop de Hamburg-Bremen519 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Pavel Teodosie Nicodim şi Serafim519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Irina 519 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan 519 Sfacircnta Nouă Muceniţă Alexandra 519

18 Septembrie

Sfacircntul Ierarh Eumenie Episcopul Gortinei făcătorul de minuni520 Sfintele Muceniţe Irina şi Sofia521 Sfacircnta Muceniţă Ariadna521 Sfacircntul Mucenic Castor 522 Cuviosul Romil 522 Sfacircntul Ierarh Arcadie Episcopul Novgorodului526 Cuviosul Ilarion de la Optina 527 Icoana Maicii Domnului ndash Molcensk527 Icoana Maicii Domnului bdquoŢelitelniţardquo (bdquoVindecătoareardquo) 527 Sfinţii Mucenici Bidjen Şalva şi Elizbar din Xana 527 Sfacircnta Muceniţă Teodora 528 Sfacircntul Ierarh Simeon Arhiepiscopul Ierusalimului 528 Sfacircntul Ierarh Eustorgius I Arhiepiscop de Milan 528 Sfacircntul Mucenic Ferreolus 528 Sfacircntul Ierarh Ferreolus Episcop de Limoges529 Sfacircnta Richardis 529 Sfinţii Noii Mucenici Alexie şi Petru preoţii 530 Sfinţii Noii Mucenici Amfilie Episcop de Krasnoiarsk

Ioan Boris Mihail Vladimir Veniamin Constantin ndash preoţii şi Serghie 530

19 Septembrie

Sfinţii Mucenici Trofim Savatie şi Dorimedon531 Cuviosul Zosima pustnicul532 Sfacircntul Teodor Cneazul de Smolensk şi Iaroslavl şi fiii săi David şi Constantin533 Sfacircntul Cneaz Igor al Cernigovului şi Kievului 536 Sfacircntul Ierarh Teodor Arhiepiscop de Canterbury538 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Ianuarius Episcop de Benevento şi icircnsoţitorii lui 539 Sfacircntul Ierarh Eustochius Episcop de Tours 539 Sfinţii Mucenici Felix şi Constantia540

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 15: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

17

Sfacircntul Ierarh Goeric Episcop de Metz 540 Sfacircnta Muceniţă Pomposa540 Sfacircntul Sequanus 540 Sfinţii Noii Mucenici Constantin preotul din Bogorodsk şi a celor doi icircnsoţitori ai lui 541

Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae preotul541 Cuviosul Alexie ieroschimonahul 541 Sfinţii Noii Mucenici Nil preotul şi Maria monahia 541

20 Septembrie

Sfinţii Mucenici Evstatie Teopisti soţia lui cu fiii lor Agapie şi Teopist542 Sfinţii Mărturisitori Ipatie Episcopul şi Andrei presbiterul 549 Sfinţii Mărturisitori Martin Papă al Romei şi Maxim cel preaicircnţelept 550 Sfinţii Mărturisitori Anastasie apocrisiarul Anastasie monahul Teodor şi Evprepie550 Sfinţii Mucenici Artemidor şi Talos552 Sfacircntul Ierarh Meletie Episcopul Sitei 552 Sfacircntul Mucenic Ioan Egipteanul şi cei 40 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 553 Cuviosul Ioan Criteanul 553 Sfacircntul Nou Mucenic Ilarion Criteanul555 Sfacircntul Ierarh Evstatie Arhiepiscopul Tesalonicului 557 Sfinţii Mucenici Mihail Cneazul Cernigovului şi Teodor dregătorul 558 Sfacircntul Oleg Cneazul de Briansk 563 Soborul tuturor Sfinţilor din Briansk 563 Sfacircnta Muceniţă Candida 563 Sfacircnta Muceniţă Eusebia563 Sfacircntul Ierarh Glicerius Episcop de Milan563 Sfacircntul Vincent Madelgarus564 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Anatolie Arhiepiscop de Irkuţk 564 Sfinţii Noii Mucenici Teoctist şi Alexandru preoţii564

21 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Mucenic Codrat 565 Sfacircntul Prooroc Iona565 Cuviosul Iona Savaitul 572 Sfacircntul Mucenic Evsevie572 Sfinţii Mucenici şi fraţi Evsevie Nestav şi Zinon 572 Sfacircntul Mucenic Nestor573 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Isachie Episcopul Ciprului573 Sfacircntul Mucenic Priscus574 Sfinţii şase Mucenici care au fost gărzi ale icircmpăratului Maximian 574 Sfacircnta Muceniţă Vassa din Tir 574 Sfacircntul Mucenic Vusiris574 Cuviosul Iosif de la Mănăstirea Zaonikiev 574 Cuviosul Daniel din Şujgorsk 575 Aflarea moaştelor Sfacircntului Dimitrie Mitropolitul Rostovului575 Soborul tuturor Sfinţilor din Uglici576

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 16: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

18

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Alexandru 576 Sfacircntul Gerulph 576 Sfacircnta Mabyn 576 Sfacircnta Maura din Troyes 576 Sfacircntul Mucenic Pamfilus din Roma 577 Sfinţii Noii Mucenici Alexandru Alexie Constantin şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Nou Mucenic Mavrichie ieromonahul şi icircnsoţitorii săi Noii Mucenici Vasile şi Vladimir 577

Sfinţii Noii Mucenici Valentin Alexandru Ioan Andrei Petru şi Ioan ndash preoţii 577 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Teofan Mitropolit de Lipeţk şi Belorussia577 Sfacircntul Nou Mucenic Ioan preotul 577 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile preotul577

22 Septembrie

Sfacircntul Sfinţit Mucenic Foca făcătorul de minuni 578 Sfacircntul Mucenic Foca grădinarul 579 Sfinţii Mucenici Isaac Martin şi Nicolae 581 Cuviosul Cosma de la Zografu581 Sfinţii douăzeci şi şase de Cuvioşi Mucenici de la Zografu

care i-au mustrat pe latino-cugetători 584 Sfacircntul Mucenic Ioan 588 Cuviosul Petru vameşul din Egipt588 Cuviosul Iona de la Iaşezersk591 Cuviosul Teofan Tăcutul de la Pecerska 591 Soborul tuturor Sfinţilor din Tula591 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Teodosie de la Brazi Mitropolitul Moldovei 591 Sfacircntul Mucenic Mavrichie şi cei 6600 de Mucenici icircnsoţitori ai lui 594 Sfintele Muceniţe Digna şi Emerita 595 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Emmeramus Episcop de Regensburg 595 Sfacircntul Papă Felix al III-lea 595 Sfacircntul Florentius 596 Sfacircntul Mucenic Ionas596 Sfacircntul Ierarh Lauto Episcop de Coutances 596 Sfacircnta Salaberga596 Sfacircntul Ierarh Sanctinus Episcop de Meux 597 Sfacircntul Silvanus din Levroux597 Fericita Parascheva de la Diveevo 597 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Veniamin Episcop de Romanovsk597

23 Septembrie

Zămislirea Icircnaintemergătorului şi Botezătorului Ioan 598 Sfacircntul Mucenic Andrei din Sicilia599 Sfinţii Mucenici Ioan Petru şi Antonin 599 Sfacircnta Muceniţă Rais 600 Cuvioasele Xantipa şi Polixena600 Sfacircntul Nou Mucenic Nicolae prăvăliaşul din Constantinopol601

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 17: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

19

Sfacircntul Nou Mucenic Ioan din Konitsa Ipirului604 Icoana Maicii Domnului ndash Slovensk606 Sfacircntul Adamnan de la Iona 606 Sfacircntul Cissa de Crowland 607 Sfacircntul Constantius din Ancona607 Sfacircntul Mucenic Linus Papă al Romei608 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Avranches 608 Sfinţii Sfinţiţii şi Noii Mucenici Arsenie Arhiepiscopul şi Ioan preotul 608

24 Septembrie

Sfacircnta Icircntacircia Muceniţă Tecla cea icircntocmai cu Apostolii 609 Cuviosul Coprie616 Minunea făcută de Născătoarea de Dumnezeu icircn preacinstitul ei locaş al Mirţilor

din Insula Kythira 617 Icoana Maicii Domnului bdquoMirojrdquo622 Cuviosul Avraamie din Miroj 622 Cuviosul Nicandru din Pskov623 Sfacircntul Mucenic Galaction din Vologda625 Cuviosul Simon cel mai icircnainte rege al Serbiei 626 Sfinţii Vladislav regele Serbiei şi David prinţul 628 Cuviosul Gavriil de la Mănăstirea Şapte Lacuri 628 Cuviosul Siluan Athonitul 697 Sfacircnta Persi718 Cuvioasa Doroteia de Kashin718 Sfacircntul Ierarh Anathalon Episcop de Milan718 Sfinţii Mucenici Andochius Thyrsus şi Felix719 Sfinţii Chuniald şi Gislar719 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Gerard Sagredo Episcop de Csanad 719 Sfacircntul Geremarus720 Sfacircntul Isarnus720 Sfacircntul Ierarh Rusticus Episcop de Clermont 720 Sfacircntul Nou Mucenic Vasile diaconul 720 Sfinţii Noii Mucenici Andrei şi Pavel ndash preoţii Vitalie ieromonahul

Vasile Serghie şi Spiridon720 Sfacircntul Nou Mucenic Nicandru preotul 720

25 Septembrie

Cuvioasa Eufrosina 721 Cuviosul Pafnutie tatăl Cuvioasei Eufrosina726 Sfacircntul Mucenic Pafnutie pustnicul 726 Sfinţii 546 de Mucenici care au mărturisit la icircndemnul Sfacircntului Pafnutie734 Amintirea marelui cutremur şi a răpirii la cer a copilului care a auzit imnul Trisaghion 734

Sfinţii Mucenici Pavel Tatta Savinian Maxim Ruf şi Evghenie 735 Sfacircntul Mucenic Bizantin736 Sfacircntul Ierarh Teofil Mărturisitorul Mitropolitul Efesului736

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 18: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

20

Cuviosul Serghie făcătorul de minuni din Radonej 736 Cuvioasa Eufrosina din Suzdal 744 Cuvioasa Dositea Zăvoracircta de la Kiev 745 Sfacircntul Arsenie cel Mare Catolicosul Georgiei 747 Sfacircntul Ierarh Aunarius Episcop de Auxerre 748 Sfintele Aurelia şi Neomisia 748 Sfacircntul Ierarh Barr Episcop de Cork 748 Sfacircntul Caian de Tregaian 749 Sfacircntul Ceolfrid de la Wearmouth-Jarrow 749 Sfacircntul Mucenic Egelred749 Sfacircntul Ermenfridus de la Mănăstirea Cusance 749 Sfacircntul Ierarh Firminus Episcop de Amiens 749 Sfacircntul Ierarh Fymbert Episcop al Scoţiei 749 Sfacircntul Mucenic Herculanus 749 Sfacircntul Ierarh Lupus Episcop de Lyons 750 Sfacircntul Mewrog din Ţara Galilor 750 Sfacircntul Ierarh Principius Episcop de Soissons750 Sfacircntul Ierarh Solemnis Episcop de Chartres750 Sfacircntul Nou Mărturisitor Nicolae preotul 750

26 Septembrie

Sfacircntul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul 751 Sfintele cinci fecioare monahii ucise de tatăl lor 791 Sfacircnta Muceniţă Hira 791 Dreptul Ghedeon Judecătorul lui Israel792 Cuviosul Nil din Calabria798 Cuviosul Efrem stareţul mănăstirii de la Perekomsk 801 Mutarea cinstitului cap al Sfacircntului Apostol Andrei de la Roma la Patras802 Sfacircntul Voievod Neagoe Basarab 802 Sfacircntul Amantius din Cittagrave di Castello814 Sfacircntul Ierarh Colman Elo Episcop de Connor814 Sfacircntul Ierarh Eusebius Episcop de Bologna 815 Sfacircntul Meugant din Insula Bardsey 815 Sfacircntul Senator din Albano 815 Sfacircntul Ierarh Vigilius Episcop de Brescia 815 Sfinţii Noii Mucenici Atanasie Alexandru şi Dimitrie ndash preoţii Ioan şi Nicolae815 Sfacircntul Nou Mucenic Vladimir preotul815 Sfacircntul Sfinţitul Tihon Patriarhul Moscovei şi al icircntregii Rusii 815

27 Septembrie

Sfacircntul Mucenic Calistrat şi icircnsoţitorii săi Vivrah Eliodor Dometian Ghimnasie şi alţi patruzeci şi cinci 816

Sfinţii 135 de Mucenici ostaşi care au crezut prin Sfacircntul Calistrat 819 Sfacircnta Muceniţă Epiharia 819 Cuviosul Ignatie stareţul Mănăstirii Macircntuitorului numită bdquoPacircracircul Adacircnc 819 Sfinţii Apostoli Marcu Aristarh şi Zinon 820

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 19: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

21

Sfinţii Mucenici Filimon Episcopul şi Furtunian821 Sfacircnta Muceniţă Gaiani 821 Sfinţii cincisprezece Mucenici 822 Sfacircnta Nouă Muceniţă Achilina 822 Cuviosul Savatie de la Soloveţk825 Soborul tuturor Sfinţilor Patriarhi ai Ierusalimului827 Sfacircntul Sfinţit Mucenic Antim Ivireanul Mitropolitul Ţării Romacircneşti 828 Sfacircntul Ierarh Flavian Arhiepiscopul Antiohiei 842 Pomenirea vedeniei Proorocului Zaharia 842 Sfacircntul Ierarh Adhentus Episcop de Ravenna842 Sfinţii Mucenici Adolphus şi Ioan 842 Sfacircntul Barrog din Insula Barry 843 Sfacircntul Ierarh Ceraunus Episcop de Paris 843 Sfacircntul Mucenic Deodatus din Sora843 Sfinţii Mucenici Fidentius şi Terence 843 Sfinţii Mucenici Florentinus şi Hilary843 Sfacircntul Ierarh Gaius Episcop de Milan 843 Sfacircnta Hiltrude pustnica din Liessies 843 Sfacircntul Marcellus de la Saint-Gall 843 Sfacircntul Nou Mucenic Dimitrie preotul 844 Sfinţii Noii Mucenici Herman Episcopul de Volsk şi Mihail preotul844 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Petru Mitropolitul Krutitsei 844 Sfacircntul Nou Mucenic Teodor preotul844

28 Septembrie

Cuviosul Hariton Mărturisitorul845 Sfacircntul Prooroc Baruh851 Sfacircntul Mucenic Marcu păstorul şi icircnsoţitorii lui 854 Sfinţii Mucenici Alexandru Alfeu Zosim Nicon Neon Iliodor şi ceilalţi copii şi fecioare ce au pătimit cu Sfacircntul Mucenic Marcu855

Sfinţii Mucenici Evstatie Romanul şi Calinic 855 Sfacircntul Mucenic Alexandru şi cei treizeci de Mucenici icircnsoţitori ai lui856 Sfacircntul Alchison Mărturisitorul Episcopul Nicopolei856 Cuviosul Avxentie Alamanul 856 Aflarea moaştelor Cuviosului Neofit Zăvoracirctul857 Cuvioşii Schimonahi Chiril şi Maria părinţii Cuviosului Serghie de Radonej 859 Cuviosul Irodion de lacircngă lacul Iloezersk860 Cuviosul Hariton stareţul Mănăstirii Icircnălţării din Sianjemsk 861 Soborul Cuvioşilor Părinţi din Peşterile cele de aproape din Lavra Pecerska 861 Sfacircntul Mucenic Viaceslav regele cehilor863 Sfacircntul Ierarh Faustus Episcop de Riez 864 Sfacircnta Lioba din Bischoffsheim865 Sfacircntul Ierarh Annemond Arhiepiscop de Lyons867 Sfacircntul Conwall867 Sfacircnta Eustochia 867 Sfacircntul Ierarh Exuperius Episcop de Toulouse867

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 20: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

22

Sfacircntul Machan din Irlanda 868 Sfinţii Mucenici Marţial Laurenţiu şi icircnsoţitorii lor868 Sfacircntul Ierarh Paternus Episcop de Auch868 Sfacircntul Mucenic Privatus 869 Sfacircntul Ierarh Silvinus Episcop de Brescia 869 Sfacircntul Ierarh Solomon Episcop de Genova 869 Sfacircntul Mucenic Stacteus din Roma 869 Sfacircnta Tetta stareţa Mănăstirii Wimborne 869 Sfinţii Willigod şi Martin de la Mănăstirea Romont869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Anna 869 Sfinţii Noii Mucenici Ilarion şi Mihaela 869 Sfacircnta Nouă Muceniţă Tatiana869

29 Septembrie

Cuviosul Chiriac anahoretul870 Cuvioasa Maria din Palestina874 Sfinţii 150 de Mucenici din Palestina 874 Sfinţii Mucenici Trifon Trofim şi Dorimedont 874 Sfacircnta Muceniţă Petronia 874 Sfacircnta Muceniţă Gudelia874 Sfacircntul Mucenic Gobdelaah şi icircnsoţitorii săi Dada Caşdos şi Caşdoa875 Sfinţii Cuvioşi Mucenici ucişi icircn Insulele Strofade 879 Cuviosul Ciprian din Ustiug879 Sfacircntul Onufrie făcătorul de minuni din Gareja879 Sfacircntul Sfinţitul Dionisie I Patriarhul Constantinopolului881 Sfacircntul Mucenic Malachi din Rodos881 Sfinţii optzeci de Mucenici din Bizanţ 881 Sfinţii trei Mucenici din Vrahori881 Sfacircntul Teofan Milostivul 881 Sfacircntul Alaricus pustnicul de pe Insula Uffnau 881 Sfinţii Catholdus Anno şi Diethardus 882 Sfacircntul Ierarh Fratemus Episcop de Auxerre 882 Sfacircntul Ierarh Ludwin Episcop de Trier882 Sfacircntul Sfinţit Nou Mucenic Ioan Arhiepiscop de Riga 882

30 Septembrie

Sfacircntul Grigorie Luminătorul Episcopul Armeniei celei Mari 883 Sfintele Muceniţe Ripsimia şi Gaiani icircmpreună cu alte treizeci şi două de fecioare891 Sfintele două Muceniţe ucise icircmpreună cu Sfacircnta Gaiani 892 Sfinţii şaptezeci de Mucenici care au fost ucişi icircmpreună cu Sfacircnta Ripsimia892 Sfinţii Patriarhi ai Bisericii Armene Aristan Orthan Hussic Nares şi Isaac cel Mare893

Sfacircntul Mucenic Stratonic895 Sfacircntul Mucenic Mardonie895 Sfinţii o mie de Mucenici 895 Cuviosul Grigorie egumenul şi făcătorul de minuni de la Pelşemsk 895

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 21: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

23

Sfacircntul Sfinţitul Mihail icircntacirciul Mitropolit al Kievului896 Sfacircntul Mihail Marele Cneaz al Tverului897 Sfacircntul Teodor Iaroslavici din Vladimir 897 Sfacircntul Mucenic Antoninus897 Sfacircntul Enghenedl din Anglesey 897 Sfacircntul Ierarh Honorius Episcop de Canterbury 897 Sfacircntul Laurus din Bretania898 Sfacircntul Mucenic Leopardus 898 Sfacircntul Midan din Anglesey898 Sfinţii Mucenici Tancred Torthred şi Tova898 Sfinţii Mucenici Victor şi Ursus898 Sfacircntul Nou Mucenic Procopie preotul898 Sfinţii Noii Mucenici Petru Viaceslav Petru Simeon Vasile ndash preoţii

Serafim diaconul Alexandra Alexie Matei şi Apolinaria 899 Sfacircntul Nou Mucenic Leonida preotul 899 Sfacircntul Serafim Mărturisitorul ieromonahul din Harkov899

Bibliografie900

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 22: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

24

1 Septembrie

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte icircnceputul Indictionului adică al noului an bisericesc

Septembrie adică a şaptea a fost numită această lună după latinescul bdquoseptemrdquo care icircnseamnă şapte Numele este de provenienţă latină ca de altfel toate cele 12 luni ale anului deoarece pe vremea Imperiului Roman a fost impus pretutindeni şi icircncă mai este valabil pacircnă astăzi calendarul roman numit iulian după numele icircmpăratului Iulian care l-a introdus din anul 46 icircH A fost alcătuit de faimosul astronom al acelei epoci Sosigeacuten alexandrinul Pentru vechii latini prima lună a anului era bdquoprimusrdquo (primul) căreia la evrei icirci corespunde luna Nisan bdquoAceastă lună să vă fie icircnceput al lunilor prima să vă fie icircntre lunile anuluirdquo cum spune de Dumnezeu insuflatul Prooroc Moise [Ieş 12 2] bdquoPrimusrdquo a fost schimbată cu luna Martie de către Romul fondatorul Romei icircn cinstea zeului mincinos Ares (Marte) Număracircnd deci de la Primus sau Martie această lună s-a numit Septembrie adică a şaptea după cum este şi de la Nisan Pe la anul 450 dH cacircnd Ianuarie a fost stabilit ca icircnceput al anului Septembrie a devenit a noua lună Icircn perioada bizantină Septembrie a fost stabilită ca prima lună a anului iar de atunci şi icircn calendarul bisericesc e aşezată icircntacirci icircn con-cordanţă cu vechile obiceiuri ale Bisericii Ortodoxe de Răsărit care serbează pacircnă astăzi la 1 Septembrie1 icircnceputul Indictului După calendarul civil icircn uz Septembrie este a noua lună

1 Pentru două pricini a fost stabilit Septembrie ca icircnceput al anului una internă şi substanţială adică firească alta externă şi secundară Pricina firească nu este aceea că Dumnezeu ar fi creat lumea icircn luna Septembrie după cum susţin greşit mulţi rabini şi alţii icircmpreună cu ei ndash fiindcă acest privilegiu l-a avut luna Martie după Sfacircnta Scriptură şi toţi teologii interpreţi ai Scripturii şi după cum arătăm icircn data de 1 Martie ndash ci pentru că icircn Septembrie icircn mare măsură pămacircntul icircncetează să mai rodească şi icircncepe să zămislească şi să poarte icircntr-un anume fel alte roade noi De aceea a spus Psellos bdquoLuna Septembrie adună cea mai mare parte a ostenelilor trecute le aşează icircn hambare şi se face icircnceput al ostenelilor care vinrdquo

Icircn această lună are loc şi echinocţiul de toamnă cacircnd aerul şi atmosfera au temperatură medie Icircn această lună se ară şi se lucrează pămacircntul care primeşte icircn brazdele lui seminţele ca icircntr-un pacircntece Icircn această lună icircncep ploile pentru ca prin ele să se icircnmoaie pămacircntul icircnăsprit de vara care a trecut şi prin urmare să se facă potrivit spre a fi lucrat cum trebuie ca să hrănească şi să zămislească din seminţele aruncate icircn el Din această pricină Dumnezeu porunceşte iudeilor ca icircn Septembrie după ce şi-au cules roadele să fie sărbătoare şapte zile şi să-şi confecţioneze corturi (colibe) bucuracircndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu pentru culesul roadelor bdquoŞi icircn ziua a 15-a a acestei luni a şaptea cacircnd veţi fi adunat roadele pămacircntului să sărbătoriţi Domnului şapte zilerdquo [Lev 23 39]

bdquoŞi ca să spun pe scurt ndash zice Cuviosul Nicodim ndash Septembrie este icircnceputul zămislirii şi purtării a aproape tuturor roadelor iar Martie este icircnceputul naşterii lor fiindcă atunci icircncep să se nască şi să răsară din pămacircnt şi după aceea să rodească seminţele acelea pe care pămacircntul le-a luat icircn pacircntece din Septembrie şi le-a purtat toată iarna La icircnceputul facerii lumii icircn luna Martie şi seminţele şi roadele au răsărit imediat şi s-au desăvacircrşit cacircnd a spus Dumnezeu laquoSă dea pămacircntul din sine iarbă cu sămacircnţă icircntr-icircnsa după chipul şi asemănarea eiraquo [Fc 1 11] adică atunci dintr-odată s-a făcut şi zămislirea roadelor şi naşterea lor fără trecerea timpului prin puterea creatoare nemărginită a lui Dumnezeu Iar acum icircntrucacirct creaţia se mişcă după legi naturale adică puţin cacircte puţin e nevoie de timp Deci icircn altă perioadă are loc zămislirea icircn Septembrie şi icircn alta naşterea icircn Martierdquo

Adaugă sus-numitul Psellos şi acestea bdquoPentru creaţia din starea originară şi pentru perioada icircnaintării către bine icircnceput pare să fie primul echinocţiu adică Martie Pentru vremea blestemului datorat călcării poruncii a vieţii de osteneli şi a schimbării care duce la stricăciune icircnceput al anului este al doilea echinocţiu Căci de la acela icircncep toate să meargă spre stricăciune Iar dacă timpul icircşi trage numele de la laquoa degradaraquo (χράω) atunci icircnceputul anului şi al stri-

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 23: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

25

Septembrie corespunde icircn prima jumătate cu luna Metaghitnioacutena şi icircn cea de-a doua jumă-tate cu luna Voidromiona din calendarul atic apoi corespunde lunii Thoth a egiptenilor şi lunii Eval a evreilor

Binecuvintează-ne indictul noului an O Vechiule şi pentru oameni Noule (Hristoase)

Sfacircnta lui Dumnezeu Biserică sărbătoreşte astăzi Indictionul pentru trei motive icircntacirci pentru că acesta este icircnceputul anului şi de aceea din vremuri străvechi era icircn mare cinste la romani Indiction icircnseamnă icircn limba latină bdquohotarrdquo Icircn al doilea racircnd Biserica o sărbă-toreşte pentru că icircn această zi S-a dus Domnul nostru Iisus Hristos icircn sinagoga iudeilor şi I s-a dat cartea Proorocului Isaia după cum scrie Sfacircntul Evanghelist Luca [4 16] pe care deschizacircnd-o Domnul ndash o minune ndash icircndată a găsit locul acela adică icircnceputul capitolului 61 icircn care sunt scrise despre Sine aceste cuvinte bdquoDuhul Domnului este peste Mine pentru care M-a uns să binevestesc săracilor M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima să pro-povăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnuluirdquo [Lc 4 18-19 cf Is 61 1-2]

După ce a citit Domnul aceste cuvinte referitoare la Sine a icircnchis cartea şi a dat-o sluji-torului apoi şezacircnd a zis către popor bdquoAstăzi s-a icircmplinit Scriptura aceasta icircn urechile voastrerdquo [Lc 4 21]

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoPentru care motiv a ales Cuvacircntul icircntrupat să fie uns Datorită firii noastre lipsite de Duhul Sfacircnthellip Cuvintele au icircn vedere omenitatea căci nu firea divină a fost unsărdquo2

Noima cuvacircntului bdquoHristosrdquo ndash arată Sfacircntul Irineu ndash este bdquoCel ce ungerdquo bdquoCel ce este unsrdquo şi bdquoungereardquo icircn sine cu care El este uns Tatăl este Cel ce unge Fiul este Cel uns şi Duhul Sfacircnt este ungerea după cum zice şi Proorocul [Is 61 1]3

Sfacircntul Chiril al Ierusalimului icircn cateheza sa despre Mirungere scrie bdquoHristos nu a fost uns de om cu ulei sau cu ungere materială ci Tatăl Care L-a hotăracirct din veac să fie Macircntuitorul lumii icircntregi L-a uns cu Duhul Sfacircnt Şi precum Hristos a fost aievea răstignit şi icircngropat şi a icircnviat iar voi sunteţi socotiţi prin Botez vrednici de a fi răstigniţi icircngropaţi şi a icircnvia icircmpreună cu El icircntr-un anume fel aşa este şi cu Mirungerea Precum El a fost uns cu un untdelemn al bucuriei adică cu Sfacircntul Duh numit laquountdelemnul bucurieiraquo [Ps 44 9] asemenea şi voi aţi fost unşi cu ungere fiind făcuţi părtaşi şi prieteni ai lui Hristosrdquo4

Sfacircntul Atanasie cel Mare explică acest verset spunacircnd bdquoEl a fost uns cu Duhul după omenitate pentru a sfinţi firea umană De aceea Duhul a coboracirct peste El la Iordan cacircnd era icircn trup Şi se spune despre El că Se sfinţeşte pe Sine pentru noi şi ne dă slava pe care a primit-o Auzim astfel că laquoDuhul Domnului este peste Minehellipraquo [Is 61 1] şi pe Apostol căciunii este Septembrie Căci pacircnă icircn această lună plantele roditoare şi neroditoare propăşesc iar după aceea se usucă se ofilesc şi se strică Astfel ştim toţi că icircnceputul toamnei este Septembrierdquo

Cauzele externe şi secundare pentru care Septembrie e considerat icircnceputul anului sunt 1) precum susţin unii cacircnd fiii lui Israel au luat icircn stăpacircnire pămacircntul făgăduinţei era luna Septembrie deci de atunci au icircnceput să cultive acel pămacircnt 2) romanii icircncepeau din Septembrie toate procesele civile forurile plăţile şi chiriile dar şi tributul icircmpărătesc şi cenzurile icircncepeau să se plătească din Septembrie după cum arată Psellos

2 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Comentariu la Evanghelia după Luca Omilia a XII-a icircn Saint Cyril of Alexandria Commentary on the Gospel of Saint Luke Homily XII translated by R Payne Smith NY Studion Publishers 1983 pp 92-93

3 Sfacircntul Irineu Icircmpotriva ereziilor cartea a III-a cap XVIII icircn Saint Irenaeus Against Heresis Bk III Ch XVIII Ante-Nicene I 446

4 Sfacircntul Chiril al Ierusalimului Cateheze Cateheza XXI icircn Saint Cyril of Jerusalem Cattechetical Lectures Lecture XXI Nicene 2nd Ser VII 149

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 24: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

26

zicacircnd laquoVoi ştiţihellip cum a uns Dumnezeu pe Iisus din Nazaret cu Duhul Sfacircntraquo [FAp 10 37-38] Iar Domnul Icircnsuşi a spus laquo(Duhul) din al Meu va luaraquo [In 16 14] şi laquoIcircl voi trimite la voiraquo [In 16 7] iar Apostolilor le-a spus laquoLuaţi Duh Sfacircntraquo [In 20 22] Şi cu toate că El fiind Cuvacircnt şi Rază a Tatălui dă celorlalţi se spune că acum este sfinţit căci acum S-a făcut Om iar trupul care este sfinţit este al Lui De la El icircnainte am icircnceput noi să primim ungerea şi pecetea cum spun Apostolii laquoIar voi ungere aveţi de la Cel Sfacircntraquo [In 2 20] şi laquoaţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfacircnt al făgăduinţeiraquo [Ef 1 13] Aşadar din pricina noastră şi pentru noi a spus aceste cuvinterdquo5

Sfacircntul Ambrozie zice bdquoPutem atunci să ne icircntrebăm dacă Duhul i-a trimis pe Profeţi şi pe Apostoli de vreme ce Hristos spune laquoDuhul Domnului este peste Mineraquo Cu dreptate zice laquopeste Mineraquo căci vorbea ca Fiu al Omului Şi ca Fiu al Omului a fost uns şi trimis să propovăduiască Evangheliardquo6

Sfacircntul Ambrozie vorbeşte despre unitatea Treimii astfel bdquoGacircndiţi-vă că Domnul nostru Iisus Hristos spune prin Isaia că a fost trimis de Duhul [Is 61 1] Este atunci Fiul mai mic decacirct Duhul fiindcă a fost trimis de Duhul Aşa stă scris că Fiul Se arată pe Sine ca trimis de Tatăl şi de Duhul Sfacircnt laquoEu sunt Cel dintacirci şi Cel de pe urmă Macircna Mea a icircntemeiat pămacircntul şi dreapta Mea a icircntărit cerurilehellip Eu am grăit Eu l-am chemat Eu l-am adus Eu l-am făcut să propăşească icircn calea lui Apropiaţi-vă de Mine şi ascultaţi acestea De la icircnceput Eu n-am grăit icircntru ascuns de cacircnd se icircntacircmplă aceste lucruri Eu sunt de faţă Şi acum Domnul Dumnezeu Mă trimite cu Duhul Săuraquo [Is 58 12-16] Aici icircntr-adevăr El Care a făcut cerul şi pămacircntul Icircnsuşi a zis că este trimis de Domnul Dumnezeu şi de Duhul Său Vedeţi dar că sărăcia limbii nu ştirbeşte cinstea trimiterii Sale Este deci trimis de Tatăl şi este de asemenea trimis de Duhul Şi ca să puteţi icircnţelege că nu e nici o deosebire de mărire Fiul trimite la racircndul Său pe Duhul aşa cum Icircnsuşi a spus [In 15 26] Iar că acelaşi Macircngacircietor avea să fie de asemenea trimis de Tatăl ne-a icircnvăţat zicacircnd laquoDar Macircngacircietorul Sfacircntul Duh pe Care-L va trimite Tatăl icircn numele Meuhellipraquo [In 14 26] Iată-Le unitateardquo7

Cuvintele Proorocului Isaia au un icircnţeles aparte Sfacircntul Chiril al Alexandriei arată că bdquoEl propovăduieşte eliberarea celor robiţi de vreme ce l-a legat pe cel puternic pe satana Iar pe cei a căror inimă a fost de demult acoperită de icircntunecimea răului El i-a luminat răsărind ca Soare al dreptăţii Şi ce va să zică a vindeca pe cei cu inima zdrobită Icircnseamnă că vindecă pe cei pe care satana i-a zdrobit cu toiagul silirii duhovniceştirdquo8

De asemenea după Sfacircntul Irineu aceste cuvinte ale Proorocului arată că Iisus este Macircntuitorul şi că S-a făcut pricină de macircntuire celor care erau icircn acea vreme izbăviţi de El din tot felul de boli şi de la moarte precum şi celor care aveau să creadă după ei şi tot El S-a făcut aducător al macircntuirii9

Sfacircntul Chiril al Alexandriei se icircntreabă bdquoŞi ce icircnseamnă anul primit Domnului Arată vestirile de veselie ale venirii Luirdquo10 Sfacircntul Ambrozie adaugă bdquoProorocul Isaia zice laquoAşa grăieşte Domnul Icircn vremea milostivirii Te voi asculta şi icircn vremea macircntuirii Te voi ajuta

5 Sfacircntul Atanasie al Alexandriei Icircmpotriva arienilor Cuvacircntul I cap12 icircn Saint Athanasius Discourses Against the Arians First Discourse Ch XII (47) Nicene 2nd Ser IV334

6 Sfacircntul Ambrozie Despre Duhul Sfacircnt cartea a III-a cap 1 icircn Saint Ambrose Of the Holy Spirit Bk III Ch 1 Nicene 2nd Ser X135-136

7 Sfacircntul Ambrozie Despre credinţa creştină cartea a II-a cap 9 icircn Saint Ambrose Of the Christian Faith Bk II Ch IX Nicene 2nd Ser

8 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit 9 Sfacircntul Irineu Dovada propovăduirii apostolice cap 53 1682 icircn Saint Irenaeus (cca 130-200) Proof of

Apostolic Preaching ACW para 53 1682 10 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Opcit loccit

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 25: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

27

Te-am făcut şi Te-am hotăracirct Legămacircnt al poporului ca să aşezi racircnduială icircn ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite Ca să zici celor robiţi lsquoIeşiţirsquo şi celor din icircntuneric lsquoVeniţi la luminărsquoraquo [Is 49 8-9]rdquo

Sfacircntul Ipolit zice bdquoPe oricine l-a legat satana icircn lanţuri Domnul la venirea Lui l-a dezlegat din legăturile morţii legacircnd pe vrăjmaşul nostru şi izbăvind omenireardquo11

Sfacircntul Chiril al Alexandriei scrie icircntr-o epistolă bdquoCăci S-a sculat jefuind moartea şi zicacircnd celor robiţi laquoVeniţi afarăraquo şi celor din icircntuneric laquoArătaţi-văraquo şi S-a suit la Tatăl icircn ceruri icircntr-un loc unde omul nu poate ajunge după ce luase asupra Lui păcatele noastre şi Se făcuse ispăşire a lorrdquo12

De aceea poporul auzind acestea se minuna de cuvintele harului care ieşeau din gura Lui cum scrie acelaşi Evanghelist [v 22] Este şi o a treia cauză pentru care Biserica lui Hristos face astăzi amintirea Indictionului13 şi serbează icircnceputul anului nou pentru că prin mijlocirea cacircntării şi a cererilor pe care le aducem lui Dumnezeu la acest praznic Icircl rugăm să fie milostiv către noi şi să binecuvinteze noul an şi să ni-l dăruiască fericit şi plin de toate bunurile pămacircnteşti şi să lumineze minţile noastre pentru a petrece tot anul icircn curăţie şi

11 Sfacircntul Ipolit Fragmente din comentarii icircn Saint Hyppolitus Fragments from Commentaries Ante Nicene Fathers V 181

12 Sfacircntul Chiril al Alexandriei Epistola a 41-a către Episcopul Acachie icircn Saint Cyril of Alexandria Letter 41 to Bishop Acacius FC 76175-176

13 Despre Indiction-uri icircn Ceaslov stă scris aşa bdquoIcircmpăraţii Romei pentru icircntreţinerea armatelor hotărau prin poruncă cetăţenilor lor un for (taxă) colectiv pentru fiecare eparhie a cărui plată se făcea anual aceeaşi poruncă repe-tacircndu-se timp de 15 ani fiindcă 15 ani erau obligaţi să se icircnroleze soldaţii romani După icircmplinirea acestora icircnnoind porunca cu oarecare modificări datorate schimbărilor survenite icircn această perioadă hotărau din nou altă taxă ce trebuia plătită la racircndul ei anual timp de 15 ani Apoi a treia oară altă taxă şi aşa mai departe Iar această poruncă icircmpă-rătească prin care taxa se stabilea cu puţin icircnainte de venirea iernii se numea laquoindictioraquo care icircnseamnă hotăracircre sau anunţare a forului Porunca elinizacircnd-o prin cuvacircntul laquoindictionraquo (ἰνδικτιών) au menţinut-o icircmpăraţii bizantini chiar dacă uneori era folosită numirea laquoἐπινέμησιςraquo icircnsemnacircnd distribuire

După opinia celor mai mulţi Indictionul a fost introdus de Sfacircntul Constantin cel Mare icircn 312 anul icircn care a văzut semnul Crucii pe cer şi biruind pe Maxentius a fost proclamat icircmpărat al Apusului (la 21 mai) Alţii poate mai sigur duc icircnceputurile Indictionului pacircnă icircn vremea Cezarului Augustus trei ani icircnainte de Hristos aducacircnd ca dovadă o hotăracircre (bulla) papală dată icircn 781 datată astfel Anno 4 Indiction LIII adică anul al patrulea al celui de-al 53-lea Indiction de unde se socoteşte anul precizat Căci icircnmulţind cu 15 cele 52 de Indictioane complete adăugacircnd cei 4 ani ai celui de-al 53-lea rezultă numărul 784 adică 781 de ani după Hristos şi icircncă 3 (dinainte de Hristos)

Există trei timpuri ale Indictionului primul cel introdus icircn Apus numit icircmpărătesc cezaric sau constantinian care icircncepe de la 24 septembrie al doilea cel numit papal care icircncepe de la 1 ianuarie al treilea cel constantinopolitan pe care preluacircndu-l patriarhii de Constantinopol după căderea Imperiului Răsăritean icircl scriu cu autograf icircn hotăracircrile date de ei fără să numere şi perioadele de 15 ani Acesta icircncepe de la 1 septembrie cu săvacircrşirea unei slujbe Acesta este icircnceputul Indictionului şi motivul pentru care se icircntinde pe 15 anirdquo

Sfacircntul Nicodim Aghioritul icircnsemnează despre Indiction următoarele bdquoIa aminte că Indictionul ţine 15 ani şi icircncepe cu Indictionul 1 Acest icircnceput al Indictionului constantinopolitan s-a făcut la 24 septembrie 327 după Hristos adică icircn timpul Sinodului de la Niceea După Simeon Logothetul ndash icircn cronica sa ndash Indiction icircnseamnă laquodistribuţieraquo De ce Indictionul urcă pacircnă la al 15-lea an şi iarăşi se icircntoarce şi ce arată aceşti 15 ani sau de ce numai Indictionul nu concordă nici cu rotaţiile Lunii nici cu ciclurile Soarelui sau cu săptămacircna nimic sigur n-am putut găsi Am aflat doar ce spune kyr Matheos că pricina pentru care Indictionul ţine atacirct este schimbarea vacircrstelor omului adică la fiecare 15 ani oamenii suferă mari schimbări Fiindcă de la 15 ani icircncepe să-i mijească omului barba la de 2 ori 15 ajunge statura desăvacircrşită la de 3 ori 15 ajunge om matur la de 4 ori 15 icirci albeşte barba de la 5 ori 15 devine bătracircn şi de la 6 ori 15 omul este la adacircnci bătracircneţi

Unii spun că monahul Panodor sau un altul a descoperit că icircn anul 7980 Indictionul concordă cu ciclurile soarelui şi ale lunii Adică atunci vor coincide primul ciclu al soarelui primul ciclu al lunii şi primul Indiction (anul 2481 ndash ntrad) De asemenea la sfacircrşitul lumii soarele va avea 28 de cicluri luna 19 iar Indictionul va fi al 15-lea Ciclurile soarelui ale lunii precum şi ciclurile temeliile şi etapele lunilor icircncep din Martie icircn timp ce Indiction-urile icircncep din Septembrierdquo (vezi Al Mavrocordat bdquoIudaicardquo şi introducerea tomului I al lui Meletie)

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 26: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

28

icircntr-o bună cunoştinţă şi ca să bineplăcem lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor Lui şi astfel să avem parte de bunătăţile cereşti veşnice14

Tropar Glasul II Ziditorule a toată făptura Cel ce vremile şi anii le-ai pus icircntru puterea Ta bine-

cuvintează cununa anului bunătăţii Tale Doamne păzind icircn pace pe icircmpăraţi şi cetatea Ta pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ne macircntuieşte pe noi

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţat pe Crucehellip Al veacurilor Făcător şi Stăpacircn Dumnezeule a toate Cel ce eşti mai presus de fiinţă

binecuvintează cununa anului macircntuind prin mila Ta cea necuprinsă Milostive pe toţi cei ce se icircnchină Ţie Unuia Stăpacircn şi strigă cu frică Izbăvitorule dăruieşte tuturor un an rodnic

Mărimuri Icircmpărate icircn trei străluciri şi fără de icircnceput Cel ce priveşti la trecerea vremurilor şi

anilor binecuvintează noul an dăruind tuturor darurile Tale cele bune Părinte Atotţiitorule şi Icircmpărate a toate Dumnezeire necreată Ţie ne rugăm cu stăru-

inţă Binecuvintează Milostive cununa anului dăruind pace Bisericii Tale

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al celui icircntre Sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului15

Minunate sunt praznicele ortodocşilor strălucitoare sunt pomenirile Mucenicilor fără de icircntinare sunt ospeţele drept-credincioşilor Nu sărbătorim timpul care se mişcă nestatornic nu ne arătăm cinstea pentru anul ce arată cheltuirea vieţii oamenilor nu ne icircnchinăm vea-cului care ne atrage către stricăciune Nu adorăm făptura căci cele născute sunt deopotrivă roabe Nu slujim materia căci s-a constituit din nefiinţă Pe acestea socoteşte-le icircnceputul creaţiei şi ia seama că la urmă se supun stricăciunii Nu cinstim cerul fiindcă s-a icircntărit ca un fum Nu cinstim tăria căci s-a cristalizat Nu cinstim lumina pentru că a fost plăsmuită prin cuvacircnt Nu cinstim luna căci a fost icircmpodobită cu chip Nu cinstim focul pentru că icircnceputul său este material Nu ne icircnchinăm apei căci firea icirci este curgătoare Nu adorăm anul fiindcă n-a stat ci s-a scurs Nu venerăm ziua căci lucrează după poruncă

Toate icircmbătracircnesc icircn trup şi timpul icircmbătracircneşte icircmpreună cu toate Numai Dumnezeu este mai presus de icircnvechire şi ziua de apoi va arăta aceasta Iar elinii şi iudeii sunt fraţi ai fărădelegii prăzile diavolului odraslele păcatului fii ai icircnşelării icircmpietrirea necredinţei cei care pregătesc oameni pentru gheenă şerpii necuviinţei fiii blestemului Aceştia să serbeze necuviincios fiindcă şi cugetă spurcat Cei dintacirci să cinstească icircnşelarea iar ceilalţi să calce Legea şi fiecare dintre ei să se icircnveţe cele rele Căci au făcut schimb Iudeii au icircnvăţat idolatria de la elini iar elinii de la iudei uciderea Proorocilor Căci iudeii fiind icircn Lege au făcut arătată toată icircnşelarea elinească

Dar te icircmpotriveşti iudeule auzind acestea Bagă de seamă atunci la fapte şi nu te icircnfuria spre icircnvinuiri Căci spune-mi unde nu te-ai icircnchinat idolilor Icircn pustie viţel ai făurit biruind ai adus jertfă lui Beelfegor Icircn Moab te-ai icircnchinat lui Thamatz icircn Palestina ai jertfit

14 Unii susţin că Domnul a intrat icircn sinagoga iudeilor şi a citit pericopa de mai sus a lui Isaia icircn cel de-al doilea an al predicii Sale evanghelice după ce a săvacircrşit minunea din Cana şi a vorbit cu samarineanca la puţ Atunci plecacircnd din Samaria icircn Galileea a predicat Evanghelia Icircmpărăţiei şi făcacircnd multe semne (minuni) icircn Capernaum a venit icircn Nazaretul natal unde a intrat icircn sinagogă

15 Migne vol 59 p 673

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 27: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

29

lui Dagon icircn Fenicia ai adorat pe Astarta icircn robie te-ai icircnchinat lui Hamos Ţi-a lipsit locul dar n-a lipsit ura Pentru aceasta şi Stăpacircnul urăşte sărbătorile voastre Ci auzi pe Proorocul zicacircnd bdquoUracirct-am dispreţuit-am prăznuirile voastre şi nu simt nici o plăcere pentru sărbătorile voastrerdquo [Am 5 21] Fiecare sărbătoare a iudeilor a adus cu ea ucideri Postind ai ucis cu pietre pe Nabot sărbătorind pe Isaia ai fierăstruit prăznuind ai aruncat icircn groapă pe Ieremia icircn judecăţi şi certuri ai postit fără cuvioşie chivotul pe vremea lui Eli l-ai prădat lui Ioan i-ai tăiat capul Dacă sărbătoreşti unele ca acestea icircţi e mai de folos să te tacircnguieşti

Noi icircnsă prăznuim lucruri dumnezeieşti şi de necuprins luptele Mucenicilor biruinţele celor icircngropaţi vindecarea celor slăbănogi Icircntacirci de toate minunile lui Hristos Dumnezeul nostru pe care om făcacircndu-Se pentru a noastră macircntuire le-a săvacircrşit După aceea păti-mirile robilor Lui cununa de pietre scumpe a Sfacircntului Ştefan semnele de biruinţă asupra morţii ale Sfacircntului Lavrentie nerătăcita cerere a Sfintei Ana O treime propovăduitoare a Treimii O moaşte leacuri pentru cei icircndureraţi O mormacircnt izvor de vindecări O locaş care te asemeni cu frumuseţea cerului Dar şi stihia cea neicircnsufleţită marea negrăit strigă către voi bdquoAi mustrat pe cei icircmpreună cu mine robi atunci şi eu voi propovădui pe Stăpacircn Nu mă apasă călcătura Făcătorului ci mă sfinţesc picioarele lui Hristos Moise a despărţit dar Acesta a sfinţit pe Iona l-am icircnghiţit dar de Acesta mă tem Pe Noe l-am acoperit cu valuri dar nu cutez a privi spre Cel ce a făcut pe om cu macircna Cu picioarele a sfinţit marea cu tronul a slăvit cerul cu ieslea a dat strălucire pămacircntului cu mormacircntul a luminat iadul Nu sunt nerecunoscătoare şi fără simţire recunosc ca stihie pe Făcător nu spun ca iudeii laquoacest om nu este de la Dumnezeuraquo [In 9 16] ci grăiesc cu dreaptă-credinţă laquoAcesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe Elraquo Voi arăta cele ale firii mele mustra-voi gacircndurile vărsătorilor de sacircnge voi face cunoscută puterea Celui ce a umblat peste mine Aceştia sunt robi icircmpreună cu mine iar Acela e stăpacircn deci nu mi-e frică să-i tulburrdquo

Stăpacircnul a umblat pe mare cu picioarele neudate iar cei de pe corabie se nelinişteau frica i-a făcut pe cei aflaţi icircn primejdie să strige iar Iubitorul de oameni a poruncit icircndrăz-neală zicacircnd bdquoIcircndrăzniţi Eu sunt nu vă temeţirdquo Icircndrăzniţi cei ce aveţi ancora credinţei căci piatra idolatriei nu vă va trage la fund Icircndrăzniţi uraganul jidovesc nu v-a icircnecat Icircndrăzniţi valul eretic nu vă cutremură Eu sunt Cuvacircntul cel icircmpreună fără de icircnceput al Tatălui mlădiţa Icircnceputului celui necreat Mielul care ridică păcatul lumii Chivernisitorul pierderii cetăţilor Comoara credinţei creştine Cel ce icircncununează strădaniile muceniceşti bdquoEu sunt nu vă temeţirdquo Căci oriunde este Dumnezeu de faţă piere primejdia cu harul Domnului Acestuia slavă şi stăpacircnire icircn vecii vecilor Amin16

16 Icircn acelaşi volum se păstrează şi alt cuvacircnt al dumnezeiescului Gură de Aur la icircnceputul Indictionului care icircncepe astfel bdquoUn semn care ne vine icircn repetate racircnduri de la Stăpacircnul Hristos este mulţimea de bunătăţi icircncacirct bogăţiile să vină una după alta Iată şi astăzi ne vor ospăta bunii şi biruitorii Mucenici punacircndu-ne icircnainte chinurile lor spre a fi tuturor ospăţ de veselie Căci trebuia trebuia ca Mucenicii care sunt pururea tineri prin har să se facă la icircnceperea anului pricină de primire pentru cei bine-credincioşi trebuia ca noi credincioşii să icircntacircmpinăm noul an cu o astfel de veselie trebuia ca prin atacircta binecuvacircntare să icircmbrăţişăm zorii schimbării anului trebuia ca praznicul zilei de azi să fie primit cu cinste de soborul Sfinţilor trebuia ca trecerea anului să fie icircmpodobită de cununa Mucenicilor trebuia ca fiind chemaţi la o asemenea desfătare cu prilejul anului care icircncepe să avem icircn faţă şi cinstea Martirilorrdquo Icircn acest ton continuă pacircnă la sfacircrşit limba aceea bine-grăitoare (Migne vol 59 p 575)

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 28: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

30

Cuvacircnt la icircnceputul Indictionului al fericitului şi preaicircnţeleptului Grigorie Arhiepiscopul Tavromeniei numit şi Olarul17

Binecuvacircntat este Dumnezeu Cel ce ne-a icircnvrednicit să parcurgem perioada ciclică şi să ajungem la capătul anului de unde ca de la o linie de pornire iarăşi apucăm pe drumul vieţii icircnvacircrtindu-ne mereu pe acelaşi cerc pacircnă cacircnd ne va primi veacul acela fără de sfacircrşit care nu se măsoară cu intervale de timp şi rotaţii icircn jurul soarelui

Ziua de astăzi ndash cuvacircntarea se vrea drept ceva dulce pentru voi iubitorii de frumos ndash este după racircnduiala istoriei icircnceputul ciclului anual numit de romani Indiction ceea ce icircnseamnă pentru ei bdquohotăracircrerdquo La evrei icircnceput al anului a fost legiuit Nisan (Martie) aşa cum l-au numit ei fiind simultan cu echinocţiul de primăvară şi renaşterea firii după cum arată icircnmugurirea ierburilor tufişurilor şi copacilor Odinioară la romani era Ianuarie icircnceputul anului După ce Iulius Cezar a icircnvins pe Antoniu icircn luna Septembrie vracircnd să facă tuturor cunoscută victoria a schimbat datina romană şi a dat icircntacircietate acestei luni

Aşadar bunul nostru Stăpacircn arătacircndu-Se nouă icircn trup şi chemacircnd icircn aceeaşi icircmprejmu-ire iudei romani şi elini cacircnd a vrut să sfinţească această zi a mers icircn Nazaret a intrat icircn sinagogă după cum istoriseşte priceputul Evanghelist Luca şi luacircnd cartea icircn macircnă a citit cele insuflate de Dumnezeu Proorocului despre El De atunci icircnainte Biserica a primit să sărbătorească această zi ca binecuvacircntată de Dumnezeu Dar acestea să fie cuvacircntării noas-tre ca un trup după cum spune dumnezeiescul Maxim Să aduc deci dumnezeieştile vederi ca să o icircnsufleţim

Luna aceasta numită de elini Gorpieos de egipteni Thoth de evrei Eval iar de noi după romani Septembrie poartă icircn sine icoane vechi şi noi atacirct ale vieţii de aici care stă sub semnul zilei a şaptea cacirct şi ale stării viitoare Şi aceasta ca icircn ghicitură arătacircnd-o Dumnezeu a poruncit să aibă loc icircn această lună cele trei sărbători a tracircmbiţelor a ispăşirii şi a corturilor zicacircnd către Moise bdquoIcircn ziua a 15-a a lunii a 7-a să sărbătoreşti Domnului sărbătoarea corturilor 7 zilerdquo Luna a şaptea de la Nisan este Eval Şi le-a poruncit să nu tracircmbiţeze iar icircn ziua icircntacirci şi a şaptea să se odihnească Legea mai porunceşte să ia ramuri de finic ramuri de copac cu frunza lată de salcie şi de răchită şi aşa să se veselească la sărbătoare [vezi Lev 23 34-44]

Sărbătoarea tracircmbiţelor este simbol al Legii şi Proorocilor şi al celor propovăduite de ei Sărbătoarea ispăşirii e tip al iertării omului de către Dumnezeu căci pe Cel ce a icircmbrăcat firea osacircndită Tatăl L-a pus (spre) ispăşire aşa cum spune Sfacircntul Apostol Pavel Sărbă-toarea corturilor icircnseamnă vremea mult-dorită de noi a Icircnvierii pentru care e potrivită luna a şaptea Căci după trecerea anului se nădăjduieşte Icircnvierea prin care omul se va alcătui din nou icircntru nestricăciune sufletul nemuritor unindu-se cu trupul destrămat precum cei prezenţi la sărbătoare amestecau plantele cu frunze căzătoare şi cele cu frunze perene Iar eu cred că tot la aceasta se referă şi cuvintele bdquoTracircmbiţa va suna şi morţii vor icircnviardquo [1 Cor 15 52]

Dar poate că cineva ar spune nedumerit şi din ce cauză această lună a fost aleasă ca să poarte atacirctea icoane ale sfacircrşitului acestei vieţi şi ale tainei Icircnvierii Răspundem că luna a şaptea este foarte potrivită pentru astfel de icoane nu doar pentru că este a şaptea de la Nisan cum au arătat cuvintele ci şi pentru că reprezintă stricăciunea celor răsărite primă-vara odată cu renaşterea naturii Icircncă mai mult fiindcă şi Soarele parcurgacircnd cercul

17 Din manuscrisul 154 al Schitului Kavsokalivia

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 29: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

31

zodiacal icircn această lună ajunge icircn casa a 12-a numită Balanţă simbolizacircnd dreapta răs-plătire la Judecata aceea nepărtinitoare a lui Dumnezeu

Precum această lună este la evrei a şaptea iar la noi prima fiind una şi aceeaşi pentru toţi tot astfel este şi stricăciune a roadelor şi icircnceputul recoltei Prin aceasta să icircnţelegem că şi acest veac (eon) al şaptelea este pe de-o parte sfacircrşit şi stare de stricăciune pe de alta icircnceput al recoltei celei de dincolo Şi precum icircn cele de aici dacă e pus icircn teasc strugure nobil şi frumos vinul trage dulceaţa şi mireasma strugurilor dacircnd după trecerea timpului un gust bun şi un miros plăcut iar dacă sunt striviţi struguri putreziţi şi acri vinul devine stricat şi de nebăut preschimbacircnd acreala icircn duhoare sau din vreo altă stricăciune făcacircnd viermi tot aşa la Icircnvierea de obşte faptele noastre vor trece prin focul icircncercării ca strugurii prin teasc făcacircndu-se vădită lucrarea fiecăruia

Vedeţi cacircte taine cuprinde această părută mică sărbătoare Şi cum luna nu fără voia lui Dumnezeu a fost numită de romani Septembrie Nu doar că este a şaptea (bdquoseptemrdquo icircnsem-nacircnd la romani al şaptelea) ci şi fiindcă impune respect (gr σεπτός ndash ntr) Ia aminte şi la faptul că icircn această zi care este icircnceput şi cunună a anului este şi sărbătoarea multor Sfinţi care ne ajută să parcurgem anul pe calea virtuţii Astăzi facem pomenirea citirii Scripturilor de către Macircntuitorul icircn sinagogă a sfintei icoane a Maicii Domnului a lui Iosua Navi a celor şapte Mucenici din Efes a celor 40 de fecioare a fraţilor după trup şi de credinţă Calista Evod şi Ermoghen Dar şi Sfacircntul Simeon Stacirclpnicul luminează praznicul

Toţi aceştia sfinţesc icircnceperea anului Macircntuitorul nostru Iisus binecuvintează cununa anului Preacurata Stăpacircnă cinstită prin sfacircnta ei icoană se face nouă mijlocitoare către Dumnezeu Iosua al lui Navi ne icircnvaţă să dăracircmăm grabnic zidurile păcatului precum el pe ale Ierihonului Cei şapte tineri sfinţesc anul arătacircnd tainele icircnvierii căci ei adormind timp icircndelungat s-au sculat Marele Simeon arătacircndu-ne icircn taină stacirclpul său ne icircndeamnă să ne golim prin virtute de cele pămacircnteşti şi să cugetăm la cele de sus Pe Calista Evod şi Ermoghen nu-i vom despărţi deloc fiindcă nu i-au despărţit firea nici gacircndul nici petre-cerea icircmpreună nici chipul asemănător al martiriului Şi aceştia ne uşurează foarte mult drumul spre a păstra armonia cu Dumnezeu al cărui neam suntem cum spune icircnţeleptul

Ai auzit pe Sfacircntul Evanghelist Luca zicacircnd că Hristos a mers icircn această zi icircn ţinutul Lui Nazaret şi a citit bdquoDuhul Domnului (este) peste Minerdquo Vino şi tu icircn patria ta icircn Nazaretul icircnţelegător care se tacirclcuieşte (greceşte) bdquocurăţenierdquo Vino către curăţia vieţii Aceasta este cu adevărat şi patrie şi lume a sufletului Dacă vii la ea Duhul Domnului (este) peste tine şi o să-ţi fie icircnceputul anului icircnceput al unei vieţi mai curate Ai fost robit pacircnă acum de vreun păcat Odată cu sfacircrşitul anului să ia sfacircrşit şi acesta să-ţi fie Indictionul icircnceput al unei purtări cuviincioase Să racircvnim la faptele Sfinţilor icircntre care şi ale dumnezeiescului Simeon a cărui viaţă cu toţii auzind-o ne minunăm Dar nu pentru a se minuna cineva au fost scrise Vieţile Sfinţilor ci pentru ca minunacircndu-se să se facă şi următor al lor Cum este cu putinţă poate spune cineva acea nevoinţă mai presus de fire Eu icircţi voi arăta pe scurt parcurgacircnd mai icircntacirci sumar povestirea

Acest mare bărbat fiind icircncă din pruncie păstor de oi nu a macircncat icircmpreună cu porcii precum tacircnărul acela neisprăvit care s-a icircndepărtat de vatra părintească şi a ajuns să pască porci nici n-a păscut catacircri precum idumeul acela Doic nici nu s-a icircnvăţat să icircmblacircnzească asini ci a păstorit o turmă de oi la fel ca Moise Iacov David şi Ammon Iar fiindcă odată aflacircndu-se icircn biserică a auzit cuvintele Evangheliei şi i le-a tacirclcuit un bătracircn n-a mai luat icircn seamă cele ale vieţii şi icircn loc să păstorească turme a intrat el icircn turma gacircnditoare Şi mai icircntacirci icircşi icircncinge mijlocul cu funie aspră apoi coboracircndu-se icircntr-un puţ intră sub pămacircnt şi

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 30: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

32

de acolo ridicacircndu-se alege cel dintacirci viaţa de stacirclpnic crescacircnd puţin cacircte puţin statura stacirclpului Mai icircntacirci icircl ridică de 6 coţi apoi icircl duce pacircnă la 36 de coţi Ridicat astfel icircn văzduh şi ajungacircnd să facă multe semne să izgonească demoni să icircmblacircnzească purtarea sălbatică a barbarilor şi să icircntoarcă pe mulţi la Dumnezeu s-a mutat către locaşurile veşnice părăsind stacirclpul neclintitei sale petreceri

Deci Sfacircntul Simeon ne icircnvaţă prin exemplul său ca atacircta vreme cacirct suntem prunci şi nedesăvacircrşiţi icircn vacircrsta duhovnicească să nu ne amestecăm cu oamenii asemeni porcilor care se bucură de mocirla desfracircului nici să paştem păcatul ca nişte catacircri sterpi Fiindcă răutatea nu şi-a aflat icircnmulţirea de la Dumnezeu precum nici icircnmulţirea catacircrilor nu se face icircntre catacircri Dar nici să avem de-a face cu cei afemeiaţi ca nişte armăsari Descotorosindu-ne de toate acestea să trăim laolaltă cu cei de un cuget de o părere şi icircmpreună păstoriţi cu noi iar toate gacircndurile noastre ca pe nişte oi să le conducă prin voinţă raţiunea icircntacirci-stătătoare Şi trăind astfel cu blacircndeţe se va aprinde icircn sufletele noastre cuvacircntul Evangheliei pe care ni-l icircnvaţă prin cele ce se icircntacircmplă icircn viaţă virtutea Acesta ne ridică la o petrecere cacirct mai curată aşa icircncacirct să ne icircndepărtăm de patimile lumeşti şi să păşim pe calea stracircmtă şi icircngustă icircncinşi cu aspra şi uscata viaţă de icircnfracircnare stracircngacircnd cu gacircndul nepătimaş ca şi cu o funie aprinderile necugetate ale rărunchilor Iar cacircnd vom reuşi aceasta chiar dacă vom fi tuturor cunoscuţi chiar dacă se vor minuna alţii de virtuţile noastre să coboracircm icircn groapa smere-niei urmacircnd acestui mare Simeon

Să fugim aşadar de slava deşartă şi găunoasă după cum spune dumnezeiasca Scriptură bdquoOricine se va smeri pe sine se va icircnălţardquo [Mt 23 12] Acela n-ar fi ajuns la icircnălţimea stacirclpului dacă n-ar fi coboracirct mai icircntacirci icircn groapa seacă plină de icircmpuţiciune Tot aşa şi noi nu vom dobacircndi icircnălţimea virtuţii dacă nu vom icircmbrăţişa smerenia Iar ascunşi să nu uităm smerenia (căci cu adevărat virtutea pe cacirct se străduieşte să se ascundă este mai cunoscută) şi trăgacircndu-ne afară din groapă adică dacă ne vor vădi cei ce apreciază virtutea să ne ale-gem un mod de viaţă mai aspru icircnălţacircnd puţin cacircte puţin stacirclpul virtuţilor Mai icircntacirci să ajungem la icircnălţimea de 6 coţi punacircnd adică 6 porunci ca temelie a urcuşului prin care porunci drepţii moştenesc Icircmpărăţia cerurilor Căci Icircmpăratul şezacircnd pe Tronul slavei celor de-a dreapta Lui care au păzit cele 6 porunci le dăruieşte ca răsplată Icircmpărăţia

Aşadar cacircnd vom hrăni trupeşte prin cei săraci pe Domnul flămacircnd cacircnd Icircl vom adăpa fiind El icircnsetat şi-L vom găzdui şi-L vom icircmbrăca şi-L vom cerceta icircn boală ori icircn lanţuri atunci vom fi urcat pe stacirclpul de 6 coţi Iar dacă vom icircnmulţi virtuţile ca pe o mină sau talant prin mulţimea faptelor atunci se desăvacircrşeşte cercul virtuţilor noastre cele 6 porunci icircnmulţindu-se prin ele icircnsele făcacircndu-se 36 Şi cred că şi de acolo icircl vom mai putea icircncă ridica deşi după povestire stacirclpul marelui Simeon doar atacirct se icircnălţa Dar fiindcă acest număr este şi cerc şi triunghi şi pătrat reprezenta desăvacircrşirea virtuţii aceluia după cum era icircntărit icircn credinţa icircn Sfacircnta Treime şi icircncununat cu cercul virtuţilor

Deci dacă icircntrebuinţacircnd astfel de urcuşuri vom alerga către icircnălţimea aceluia atunci vom alunga pe vrăjmaşii macircntuirii noastre demonii vom icircmblacircnzi ca pe nişte barbari patimile ce ne icircmpovărează vom fi nouă şi multor altora pricină de macircntuire icircncă şi bunurile nestricate şi veşnice vom dobacircndi icircn Domnul nostru Iisus Hristos a Căruia este slava şi stăpacircnirea icircn veci Amin

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 31: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

74

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani este o copie a renumitei icoane a Maicii Domnului Cernigov-Ilinsk care se găsea la Mănăstirea Sfacircnta Treime Ilinsk de lacircngă Cernigov de pe Muntele Boldin unde s-a nevoit o vreme Cuviosul Antonie de la Pecerska (sec XI) Pentru a descrie minunile săvacircrşite prin această icoană icircncepacircnd cu 16-24 aprilie 1662 Sfinţitul Dimitrie al Rostovului icircn cartea sa Icircnrourata Lacircnă (Oroshennoe Runo) a scris icircn concluzie bdquoSfacircrşitul cărţii dar nu şi al minunilor Preasfintei Maici a Domnului căci cine le poate socotirdquo Puterea purtătoare de har a acestei icoane se vădeşte şi icircn coacutepiile sale

Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani a fost pictată la mijlocul secolului XVIII şi dăruită icircn anul 1852 Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev de către Aleksandra Grigorievna Filipova care o păstrase cu evlavie vreme de un sfert de secol (ea a primit această icoană de la preotul Ioan Alekseev care la racircndul lui o avea de la unul dintre călugării Lavrei Sfacircnta Treime-Serghiev) La sfatul stareţului Lavrei arhimandritul Antonie (dagger 1 Mai 1877) icoana a fost aşezată icircn noua biserică din peşteră icircnchinată Sfacircntului Arhistrateg Mihail sfinţită la 27 octombrie 1851 de Mitropolitul Filaret al Moscovei (dagger 19 Noiembrie 1867) care s-a implicat direct icircn ridicarea Schitului Ghetsimani Icircn acest fel icoana a participat la toate perioadele pline de har din istoria Bisericii Ruse a primit binecuvacircntările Cuviosului Antonie de la Pecerska a Cuviosului Serghie din Radonej şi a părinţilor lui schimonahii Chiril şi Maria (dagger 1337 o slujbă icircnchinată lor urmată de citirea unei rugăciuni speciale se săvacircrşeşte icircn ziua de 28 Septembrie şi icircn joia din Săptămacircna Vameşului şi a Fariseului) şi icircn sfacircrşit icoana a primit şi binecuvacircntările nevoitorilor din secolul XIX Aceste legături du-hovniceşti străbat timpul pacircnă astăzi prin Icoana Maicii Domnului Cernigov-Ghetsimani

Prima minune săvacircrşită prin această icoană despre care avem mărturii s-a petrecut icircn ziua Anului Nou bisericesc 1 Septembrie 1869 atunci cacircnd o femeie de douăzeci şi opt de ani din regiunea Tula Tekla Adrianova a fost vindecată de paralizie totală de care a suferit vreme de nouă ani Locuind icircn căminul pentru pelerini de lacircngă peşteri apoi la Lavră icircn timpul prăznuirii Adormirii Cuviosului Serghie (25 Septembrie) Tekla s-a icircnsănătoşit pe deplin Sfinţitul Inochentie Mitropolitul Moscovei (1797-1879 prăznuit pe 23 Septembrie şi 31 Martie) a aflat de această minune de la fiica lui Monahia Polixenia economă a Schitului Borisovsk La sărbătoarea Cuviosului Serghie Sfinţitul Inochentie s-a icircntacirclnit cu Tekla şi a icircntrebat-o despre vindecarea ei Pe 26 septembrie 1869 Sfinţitul Inochentie a ajuns la Schitul Ghetsimani şi a dat binecuvacircntarea de a se săvacircrşi rugăciuni icircnaintea cinstitei icoane rugacircndu-se el icircnsuşi cu lacrimi Atunci s-au săvacircrşit trei vindecări iar icircn luna noiembrie a aceluiaşi an a avut loc acolo o icircntreagă serie de minuni

Faima acestei icoane a Maicii Domnului s-a răspacircndit cu o repeziciune neobişnuită Istoviţi de suferinţă şi boală icircnsetaţi de vindecare trupească şi duhovnicească oameni din toate stările sociale au venit cu credinţă la icoana făcătoare de minuni iar mila lui Dumnezeu nu i-a părăsit Spre icircnceputul secolului XX s-au săvacircrşit acolo peste o sută de minuni Prin harul ce-l revărsa icoana le-a adus mult folos monahilor care se osteneau la Schitul Ghetsimani anume Cuviosul Filip (dagger 18 Mai 1868) ctitorul mănăstirii din peşteră icircmpreună cu cei trei fii ai săi Ieromonahii Ignatie (dagger 1900) Porfirie (dagger 1905) şi Vasile (dagger 1 Aprilie 1915) Ei au păstrat multe istorisiri despre iubirea profundă pe care ieromonahul stareţ Isidor (dagger 3 Februarie 1908) o avea pentru Icoana de la Cernigov-Ghetsimani

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 32: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

75

Prăznuirea icoanei a fost hotăracirctă mai icircntacirci pentru ziua de 16 Aprilie cacircnd se prăz-nuieşte şi Icoana Cernigov-Ilinsk Apoi prăznuirea a fost hotăracirctă pentru ziua icircn care s-a săvacircrşit prima ei minune anume la 1 Septembrie Icircn momentul de faţă la Mănăstirea Sfacircnta Treime-Serghiev există următoarele coacutepii ale icoanei Cernigov-Ghetsimani icircn biserica icircnchinată Cuviosului Serghie icircn trapeza mănăstirii şi icircn porticul Catedralei Sfacircnta Treime icoane care au fost zugrăvite de monahii de la Schitul Ghetsimani şi de la Mănăstirea Zosimov

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică prăznuieşte Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo

Icoana Maicii Domnului bdquoAtotfericitardquo sau bdquoPamakaristardquo a fost trimisă icircn 1905 de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al III-lea icircn semn de binecuvacircntare şi macircngacirciere pentru oraşul Kazan Această icoană este o copie exactă a unei icoane deosebit de cinstite a Maicii Domnului care se află icircn biserica Patriarhiei Constantinopolului şi este un obiect vechi sfacircnt şi unic icircn Constantinopol căci a rămas neatinsă icircn ciuda jafurilor petrecute acolo

Pe 1 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Cuviosului Dionisie Exiguul82

Cel ce anii i-ai numărat dintacirci Dionisie micule cu osebire Icircn a anului primă zi icircţi facem mare prăznuire

Tropar Glasul I Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat Sfinte Cuvioase Dionisie

cel ce ai socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute racircnduielile Sfinţilor Părinţi Pentru aceasta icircţi cacircntăm cu bucurie Slavă Celui ce ţi-a dat ţie icircnţe-lepciune Slavă Celui ce te-a binecuvacircntat pe tine Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre

Condac Glasul VIII Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un nou apostol pe Hristos pro-

povăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcacircndu-te Sfinte Cuvioase Dionisie Lumina ta părinte icircnţelepte laudă Dumnezeirea cea icircntreit strălucitoare pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfacircntă pomenirea ta

Al doilea mare teolog cunoscut traducător de scrieri patristice şi monah plin de

dragostea lui Hristos pe care ni l-a dat Dacia Pontică după Sfacircntul Ioan Casian a fost Cuviosul Dionisie cel Mic numit şi bdquoRomanulrdquo bdquoSmeritulrdquo iar icircn limba latină bdquoExiguulrdquo Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a născut icircn Sciţia Mică pe la anul 470 şi s-a călugărit din tinereţe la una din renumitele mănăstiri ale Eparhiei Tomisului care au dat

82 Surse Arhim Ioanichie Bălan Pateric romacircnesc Bucureşti 1980 Acad prof dr Emilian Popescu Argumente pentru canonizarea Sfacircntului Cuvios Dionisie Exiguul Sursa httpwwwcrestinortodoxrosfintisfantul-dionisie-exiguul-73100html

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 33: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

76

icircn secolele IV-VII numeroşi bdquomonahi sciţirdquo cunoscuţi icircn icircntreg imperiul ca teologi asceţi şi apărători ai Ortodoxiei

Unul din dascălii săi din tinereţe pe care avea să-l evoce mai tacircrziu icircn Prefaţa scrisorii sinodale a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie tradusă icircn latină a fost un anume Petru ajuns la bătracircneţe Episcop al Tomisului către sfacircrşitul secolului V Acesta fusese probabil egumenul mănăstirii dobrogene unde s-a călugărit Cuviosul Dionisie aşadar părintele său duhovnicesc şi cel care l-a deprins cu nevoinţa şi frica de Dumnezeu Iată cu ce cuvinte pline de recunoştinţă de smerenie şi duioşie se adresează fericitul Dionisie cel Smerit dascălului său bdquoMi-aduc aminte de binefacerile voastre cuvioase părinte şi podoabă aleasă a icircnvăţătorilor lui Hristos şi am mereu icircnaintea ochilor minţii racircvna sfacircntă pentru hrana duhovnicească pe care o cheltuiaţi cu mine cacircnd eram copil racircvnă pe care nici depărtarea nici timpul n-o pot şterge din amintire Vă rog să primiţi o mulţumire pe care ştiu că nu pot să v-o dau la icircnălţimea cuvenitărdquo

Din Dobrogea fericitul Dionisie a mers icircn Orient la Mormacircntul Domnului şi icircn Asia Mică pentru a cunoaşte mediul monahal din acele părţi dar din pricina răspacircndirii monofizitismului a rămas puţină vreme acolo şi a plecat la Constantinopol Ajungacircnd un teolog ortodox renumit şi cunoscacircnd desăvacircrşit limbile greacă şi latină la cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un monah icircnvăţat spre a-i traduce icircn Apus canoanele Sinoadelor Ecumenice şi unele opere patristice Dionisie este trimis icircn Italia

Icircn anul 496 Cuviosul Dionisie ajunge la Roma Aici intră icircn Mănăstirea Sfacircnta Anastasia şi traduce din greacă icircn latină predacircnd mulţi ani şi dialectica cu prietenul său Casiodor la o bdquoAcademierdquo icircntemeiată de acesta din urmă la Vivarium (icircn Calabria sudul Italiei) Biograful şi prietenul său Casiodor spunea despre fericitul Dionisie că era bdquode neam scit dar de obiceiuri icircntru totul romane foarte priceput icircn amacircndouă limbile greacă şi latină cunoscător desăvacircrşit al Sfintei Scripturi şi al dogmaticiirdquo Era de asemenea bdquoicircnţelept şi simplu icircnvăţat şi smerit cu vorbă puţină feciorelnic blacircnd placircngacircnd cacircnd auzea vorbe de veselie nepotrivite postitor fără să osacircndească pe cei care macircncaurdquo

La Roma Cuviosul Dionisie a trăit şi a scris sub zece papi de la Anastasie al II-lea pacircnă la Vigiliu Traducerile sale nu s-au limitat la redarea icircntocmai a textului dintr-o limbă icircn alta ci ele au fost deseori icircnsoţite de prefeţe lămuritoare note şi comentarii

a) Traduceri din Sfinţii Părinţi 1 Sfacircntul Grigorie de Nyssa Despre crearea omului 2 Două scrisori ale Sfacircntului Chiril al Alexandriei a XLV-a a XLVI-a către Successus

(primatul diocezei Isauria) lucrare icircnchinată bdquofraţilor preaiubiţi Ioan şi Leontie din Scythiardquo

3 Scrisoarea sinodală din anul 430 a Sfacircntului Chiril al Alexandriei către Nestorie patriarhul Constantinopolului (Ep XVII) Icircn prima parte Dionisie expune rătăcirea teologiei lui Nestorie iar icircn cea de-a doua cele 12 anatematisme

4 Tomosul Patriarhului Proclu (434-447) către armeni o lucrare cerută de episcopii din Armenia pentru a combate icircnvăţăturile eterodoxe ale vremii mai cu seamă ale lui Teodor de Mopsuestia Proclu scrie acest tomos expunacircnd icircnvăţătura hristologică despre cele două firi icircntr-o singură Persoană combătacircndu-l pe Teodor de Mopsuestia Dionisie trimite traducerea şi monahilor sciţi iar icircn prefaţă critică pe partizanii lui Nestorie care susţineau că Iisus Hristos nu este unul din Treime ci o a patra persoană icircn afara Ei De aceea Dionisie icircmpreună cu ceilalţi monahi sciţi apără adevărul creştin că bdquoUnul din Treime a suferit pentru noi cu trupulrdquo

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 34: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

77

b) Traduceri de canoane Canoanele date de cele patru Sinoade Ecumenice anterioare şi de cele locale au o

importanţă deosebită pentru organizarea şi viaţa Bisericii Ele pun reguli pentru viaţa creştină şi au icircn acelaşi timp un bogat conţinut doctrinar Icircnsă cum toate cele patru Sinoade Ecumenice recunoscute de ambele Biserici mari Ortodoxă şi Romano-Catolică s-au ţinut icircn Răsăritul bizantin unde limba greacă era predominantă iar hotăracircrile au fost consemnate icircn această limbă mai greu icircnţeleasă icircn Apus se simţea nevoia unui acces mai uşor la ele care nu putea fi realizat decacirct prin traduceri icircn limba latină Sarcina i-a fost icircncredinţată lui Dionisie care avea cunoştinţele lingvistice şi pregătirea teologică de a reda corect şi plăcut ceea ce traducea Icircn afară de aceste traduceri Dionisie a editat icircntr-o primă colecţie Decretatele pontificale de la papa Siricius (385-398) pacircnă la Anastasius (496-498) icircn care sunt grupate 38 de scrisori papale importante

O a doua colecţie datează din timpul păstoririi papei Simahus (498-514) pe care-o anexează primei constituind icircmpreună Collectio Dionysiana sau Dionysiana

Apoi a treia colecţie o realizează icircn timpul papei Hormisdas Strădaniile acestea atacirct de ample icircn domeniul canoanelor i-au adus lui Dionisie un primat necontestat icircn drept canonic el fiind recunoscut ca părinte al acestei discipline

Cuviosul Dionisie a tradus şi biografiile unor Sfinţi cu scopul de a crea modele de viaţă morală dusă icircn duhul Evangheliei şi al Tradiţiei apostolice Icircn acest domeniu se cunosc cacircteva titluri Viaţa Sfacircntului Pahomie cel Mare (după un autor grec necunoscut cu prefaţa adresată unei nobile romane) Descoperirea capului Sfacircntului Ioan Botezătorul (un elogiu al Sfacircntului Ioan Botezătorul şi al vieţii monahale) şi Pocăinţa Sfintei Taisia

c) Ultima categorie de lucrări este cea de cronologie şi poate fi considerată originală Mai multe lucrări de acest gen le-a adunat icircn Liber de Pashatae (Cartea despre Paşti)

bdquoPascalia adevărată şi regulile icircndreptării eirdquo bdquoPrecizări pentru stabilirea datei Paştilorrdquo bdquoElementele calculului calendaristic şi Pascalrdquo etc

Noutatea cea mai de seamă icircn lucrările sale de cronologie este că Dionisie renunţă la calcularea tradiţională a anilor care avea punct de plecare icircntemeierea Romei (754 icircH) El icircncepe datarea evenimentelor cu Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos bdquoEu nu am voit să pun la baza calculelor mele amintirea acelui om fără de lege şi persecutor (Diocleţian) ci mai degrabă am ales să socotesc anii de la Icircntruparea Domnului nostru Iisus Hristos pentru ca astfel să fie tuturor mai cunoscut icircnceputul nădejdii noastre şi pentru ca să apară mai vădită cauza răscumpărării neamului omenesc adică Pătimirile Macircntuitorului nostrurdquo

Dionisie a ţinut seama de hotăracircrile Sinodului I Ecumenic de la Niceea care prevedeau că Sfintele Paşti să fie sărbătorite la data calculată de Patriarhia de Alexandria pe baza cercetărilor locale de astronomie Astfel preluacircnd calendarul alexandrin el a alcătuit prin anii 525-526 tabela pascală pe o lungă perioadă de timp Acceptarea acestui sistem a re-zolvat problema pascală pentru Apus icircmprumutacircnd calculul răsăritean

Unii cercetători atribuie lui Dionisie şi o culegere de texte din Sfinţii Părinţi (Exempla Sanctorum Patruum) alese cu scopul de a avea o documentare patristică necesară a justifica ortodoxia formulei theopaschite a monahilor sciţi şi a adăuga mărturiilor scripturistice şi pe cele de logică teologică Există şi opinia contrară atribuirii acestei lucrări lui Dionisie dar mai puţin credibilă Autorul a ales o sută de texte din operele lui Ciprian de Cartagina Ilarie de Pictavium Atanasie cel Mare Grigorie de Nyssa Vasile cel Mare Grigorie Teologul Ambrozie şi Fericitul Augustin Ţinacircnd seama de angajarea lui Dionisie de partea monahilor sciţi icircn apărarea formulei theopaschite este posibil ca el să fie autorul acestei lucrări

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 35: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

78

Atacirct prin originea şi formarea sa daco-romană cacirct şi prin scrierile şi traducerile sale din greacă icircn latină fericitul Dionisie cel Mic a icircntins o adevărată punte de legătură icircntre Răsărit şi Apus punacircnd icircntr-un contact mai apropiat cele două romanităţi creştine

La bătracircneţe fericitul Dionisie bdquoRomanulrdquo icircşi aducea aminte din Italia patria sa adoptivă de Dobrogea patria sa natală şi de compatrioţii săi blacircnzi drept-credincioşi şi smeriţi despre care scrie aceste frumoase cuvinte bdquoPoate pare lucru nou celor neştiutori că Sciţia care se arată icircngrozitoare prin frig şi icircn acelaşi timp prin barbari a crescut bărbaţi plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilor Că lucrul stă aşa eu icircl ştiu nu numai printr-o cunoaştere din naştere ci mi l-a arătat şi experienţa Acolo (icircn Sciţia Minor) icircntr-o comunitate pămacircntească deschisă (exposita terrena congregatione) am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului şi am fost icircnvrednicit să văd viaţa cerească icircn trup muritor a preafericiţilor Părinţi cu care acel ţinut se slăveşte ca de o rodire duhovnicească deosebită Credinţa lor strălucind prin legătura cu fapta bună era pentru toţi pildă de viaţă şi sinceritate Ei nu erau prinşi icircn mreaja nici unei griji lumeşti şi puteau spune cu Apostolul laquoCetatea noastră este icircn ceruriraquo [Filip 3 20] Ei (daco-romanii) au ţinut cu tărie neicircnfricată totdeauna dogmele credinţei ortodoxe căci deşi erau simpli icircn cuvacircnt icircn ştiinţă nu erau nepricepuţihelliprdquo Din textul de mai sus reiese larga dezvoltare a monahismului icircn Dobrogea icircn vremea cacircnd trăia Dionisie şi că printre bdquobărbaţii plini de căldură şi minunaţi prin bunătatea moravurilorrdquo şi-a făcut ucenicia şi el la vacircrsta tacircnără

Pentru sfinţenia vieţii lui pentru gacircndirea şi scrierile sale profund ortodoxe Cuviosul Dionisie Exiguul este cinstit atacirct icircn Răsărit cacirct şi icircn Apus ca un monah desăvacircrşit filolog şi ctitor al erei creştine ascet şi teolog de renume Trei mari virtuţi l-au icircmpodobit icircn toată viaţa sa credinţa ortodoxă smerenia inimii şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de oameni

Săvacircrşindu-şi călătoria acestei vieţi la Vivarium Cuviosul Dionisie cel Smerit şi-a dat sufletul cu pace icircn macircinile lui Hristos prin anul 545 fiind numărat icircn ceata Cuvioşilor Părinţi

Tot icircn această zi pomenirea Cuvioasei Haido

De nevoie părăsindu-ţi casa părintească Cuvioasă Haido ai dobacircndit pe cea cerească

Cuvioasa Haido se trăgea din satul Stano al Peninsulei Halkidiki şi a trăit icircn secolul XIX După mişcarea socială din 1821 pentru a ocoli provocările necuviincioase ale stă-pacircnitorilor turci a fost nevoită să plece din sat icircmpreună cu maica ei şi să se stabilească icircn Insula Tassos Acolo a trăit icircntr-un metoc al Mănăstirii Pantocrator din Kallirahi unde slujea biserica şi trăia viaţă de feciorie afierosită lui Dumnezeu După adormirea mamei s-a dat cu totul pe sine rugăciunii şi postului icircncacirct a ajuns la vederea duhovnicească

După tradiţia locală cacircnd turcii au năvălit asupra metocului icircngerii au luat-o pe Cuvioasa şi au scăpat-o de urgia necredincioşilor După două zile s-a icircntors la metoc şi i-a povestit ieromonahului Gherasim cele icircntacircmplate Altă tradiţie spune că a fost crunt chinuită de turci După adormire sfintele ei moaşte izvorau mireasmă spre dovedirea sfinţeniei ei

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 36: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

83

2 Septembrie

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Mucenic Mamas1

Icircntre cei dintacirci fiind icircn credinţa Treimii Mamas Vacircrfurile trierei (tridentului) brăzdacircndu-te ai icircndurat Icircn ziua a doua cele dinlăuntru ale lui Mamas s-au vărsat de trieră

Tropar Glasul III Vlăstar dumnezeiesc de Mucenici fiind ai urmat cu nestăvilit dor urmelor cu adevărat

dumnezeieşti ale acelora şi propovăduind numele Macircntuitorului ai fost privit ca o minune pentru pătimirea ta Mamas slăvite roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă

Condac Glasul III Fecioara astăzihellip Cu toiagul dat ţie de Dumnezeu Sfinte păstoreşte poporul tău la păşuni purtătoare de

viaţă fiarele cele nevăzute şi sălbatice zdrobeşte-le sub picioarele celor ce-ţi cacircntă ţie Căci toţi cei din primejdii te dobacircndesc Mamas fierbinte ocrotitor

Mărimuri Fost-ai alăptat din rădăcină iubitoare de Dumnezeu şi ai luat roadele adevărului căci ai

trecut prin foc şi prin apă strălucind icircn pătimiri Mamas cu minunile Mamas marele şi vestitul Mucenic al lui Hristos s-a născut icircn Gangra cetate a

Paflagoniei2 icircn anul 260 Părinţii lui se numeau Teodot şi Rufina fiind amacircndoi creştini evlavioşi şi de neam nobil coboracircndu-se din patricieni Aceştia avacircnd fierbinte dragoste către Hristos şi neputacircnd să-şi ascundă dorul cel nesfacircrşit propovăduiau cu icircndrăzneală dreapta credinţă şi pe mulţi icirci icircndreptau către ea şi icirci icircntăreau Dar aflacircnd despre ei jude-cătorul cetăţii Gangra Alexandru care avea porunci de la icircmpărat să omoare prin chinuri pe toţi creştinii ce nu se icircnduplecau să jertfească zeilor a poruncit să fie adus icircnaintea lui dumnezeiescul Teodot pe care l-a silit să jertfească idolilor Icircnsă fericitul acela nici să-l audă nu voia Judecătorul vracircnd să-l pedepsească era icircmpiedicat căci nu avea putere asupra celor ce se trăgeau din patricieni dacă nu dădea icircmpăratul poruncă anume

1 Viaţa lui a fost scrisă icircn greceşte şi este menţionată de Sfacircntul Vasile cel Mare Ultima din omiliile lui panegirice este icircnchinată Sfacircntului Mamas [PG 31185-189 (coll 589-600)] De asemenea Viaţa lui a fost scrisă şi de Sfacircntul Simeon Metafrast al cărei icircnceput este bdquoMamas cel marehelliprdquo Aceasta se păstrează icircn Muntele Athos la Marea Lavră alte cacircteva versiuni găsindu-se la Iviron şi icircn alte mănăstiri Textul publicat aici este luat dintr-un manuscris al lui Efrem cel vechi şi adaptat Mai trebuie să spunem şi că icircn locul icircn care a murit Sfacircntul Mucenic Mamas s-a zidit mai apoi o biserică cu numele lui icircn care prăznuiau icircn fiecare an locuitorii din Cezareea icircn timpul primăverii Aflat oarecacircnd acolo Sfacircntul Grigorie Teologul fiind de faţă şi Marele Vasile a rostit cuvacircntul panegiric la Duminica Tomii icircn care spunea acea limbă ritoricească bdquoDar ce Acum Martirii ies sub cerul liber merg cu alai şi cu paşi luminoşi cheamă pe poporul iubitor de Hristos făcacircndu-şi cunoscute pătimirile Unul dintre ei este şi cel lăudat de mine De mine chiar dacă nu este de-ai meihellip Mamas cel vestit ndash şi păstor şi Mucenic Cel ce mai icircnainte mulgea căprioarele care se icircmbracircnceau una pe alta (căci fiecare căprioară se străduia să o ia icircnaintea celorlalte ca să dea lapte Mucenicului) acum păstoreşte poporul acestei mitropolii făcacircnd astăzi icircnceputul primăverii pentru multele mii de oameni venite de peste totrdquo (nota aparţine Cuviosului Nicodim Aghioritul)

2 Regiunea includea ţinutul din jurul Sinopei metropolele Gangra şi Amastris icircn partea de nord a Asiei Mici icircntre Galatia şi Marea Neagră Avea o deschidere icircngustă la mare dar şi văi interioare mănoase care produceau gracircne şi cherestea Paflagonezii au fost unii dintre cei mai vechi locuitori ai Asiei Mici după cum aflăm de la istoricii de demult

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 37: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

84

De aceea l-a trimis icircn Cezareea Capadociei la ighemonul Faust care fiind necredincios şi foarte aspru doar ce a fost adus Teodot acolo l-a şi icircnchis icircn temniţă icircmpreună cu soţia lui Rufina care purta atunci icircn pacircntece pe Mamas Aflaţi amacircndoi icircn lanţuri şi obezi Teodot temacircndu-se de slăbiciunea omenească şi de chinuri se ruga lui Dumnezeu zicacircnd bdquoDoamne Dumnezeul Puterilor cereşti Părintele iubitului Tău Fiu Te binecuvacircntez şi Te slăvesc pentru că m-am icircnvrednicit să fiu icircn temniţă pentru numele Tău Dar Te rog Doamne primeşte sufletul meu din aceste legături Cel ce-mi cunoşti neputinţa ca nu cumva să se trufească vrăjmaşul asupra meardquo Aşa se ruga el iar Dumnezeu Care ştie cele ascunse ale inimii i-a primit buna alegere şi de icircndată l-a odihnit cu drepţii Soţia lui Rufina a născut chiar icircn acea zi icircn temniţă şi era nedumerită neştiind ce să facă De aceea s-a rugat şi ea să o ia Dumnezeu şi icircndată a fost auzită Copilul stătea astfel singur icircntre trupurile părinţilor săi

Dar Dumnezeu Purtătorul de grijă al tuturor a trimis pe icircngerul său icircn chip de tacircnăr să poruncească unei femei de seamă şi bine-credincioasă pe nume Ammia numită şi Matrona să ceară moaştele Sfinţilor Şi de cum le-a cerut ighemonul i le-a dăruit Moaştele le-a icircn-gropat cu cinste icircn grădina ei iar pe prunc icircnfiindu-l icircl icircngrijea şi icircl iubea mai mult ca pe un adevărat fiu fiindcă nu mai avea alţi copii nici bărbat Pruncul pentru că nu a vorbit pacircnă la vacircrsta de cinci ani iar primul lui cuvacircnt a fost către Ammia strigacircnd-o bdquomamardquo (care icircn latineşte icircnseamnă mamă) a fost numit Mamas Apoi Ammia l-a trimis să icircnveţe carte iar el pentru că avea mult dor de icircnvăţătură a icircntrecut degrabă pe toţi cei de seama lui

Icircn acea vreme icircmpărăţea la Roma Aurelian (270-275) care silea pe creştini să aducă jertfe zeilor nu doar pe bărbaţi şi pe femei ci şi pe copiii mici icircnchipuindu-şi că pentru frăgezimea vacircrstei lor se vor lepăda mai uşor de dreapta credinţă Mulţi copii s-au supus voii icircmpăratului dar icircnvăţăceii cei icircmpreună cu Mamas urmacircnd icircnţelepciunii bătracircneşti şi chibzuinţei acestuia nu sufereau nici măcar să audă vorbele necredincioşilor Icircn fiecare zi erau icircnvăţaţi de Mamas care urmacircnd cuvintelor auzite de la mama lui vitregă şi binecuvacircn-tată icirci icircndemna să cinstească numai pe adevăratul Dumnezeu şi făcător a toate şi numai Aceluia să-I aducă slujire şi icircnchinare iar pe cei numiţi de necredincioşi zei pe care-i cinsteau aceia să-i ocolească fiind vrednici de multă ruşine şi necinste şi să socotească poveştile despre ei vorbe goale Cacircnd a icircmplinit Mamas cincisprezece ani maica lui vitregă Ammia s-a săvacircrşit icircntru Domnul iar el a ajuns moştenitor a toată averea ei

Tot icircn vremea aceea după Faust icircn zilele căruia ndash cum am văzut ndash au mărturisit părinţii lui Mamas a ajuns ighemon icircn Cezareea unul pe nume Democrit om foarte necuviincios care avea zel fierbinte pentru slujirea idolilor De cum a ajuns a fost icircnştiinţat despre bunul Mamas că nu numai că nu-i cinsteşte pe zeii lor dar şi pe ceilalţi de vacircrsta lui icirci icircmpiedică şi-i icircndepărtează de icircnchinarea la idoli Atunci Faust macircniindu-se a poruncit să-l aducă neicircntacircrziat icircnaintea lui Pus icircnaintea tiranului dumnezeiescul Mamas acela l-a icircntrebat dacă este creştin şi dacă e adevărat că nici el nu aduce jertfe idolilor nici pe alţii nu-i lasă să se supună icircmpăraţilor Bunul Mamas deloc icircnspăimacircntat a răspuns bdquoEu icircnfierez cu tărie icircntunericul adacircnc al neştiinţei voastre fiindcă aţi lăsat pe Dumnezeu cel viu şi adevărat crezacircnd demonilor şi idolilor surzi şi fără simţire de aceea nici eu nu-L voi părăsi vreodată pe Hristosul meu nici nu voi icircnceta să icircndrum către dreapta credinţă pe cacircţi voi puteardquo

Democrit uimit de această icircndrăzneală a tacircnărului a cunoscut că e cu neputinţă să-l icircnduplece prin blacircndeţe Atunci a dat poruncă să-l ducă icircn templul zeului lor Serapis ca să-l silească la jertfire Mamas icircnsă nu s-a temut cacirctuşi de puţin de ameninţările lui ci i-a spus bdquoNu ai icircmputernicire să pedepseşti nici să ameninţi pe cel ce a fost crescut de o mamă atacirct

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 38: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

85

de nobilă precum Ammia şi care a moştenit de la ea atacircta bogăţierdquo Auzind Democrit aces-tea şi aflacircnd de la cei de faţă cu de-amănuntul cele despre fericita Ammia şi despre Mamas cunoscacircnd apoi că nu este icircngăduit să pedepsească pe cei din neamul patricienilor fără voia icircmpăratului l-a trimis icircn fiare la Aurelian scriind şi despre faptele lui

Icircmpăratul luacircnd şi citind scrisorile lui Democrit s-a purtat cu multă şiretenie faţă de copil căci aducacircndu-l icircn faţa lui uneori icircl icircnspăimacircnta arătacircndu-i uneltele de chinuire alteori icirci făgăduia daruri bogate şi multă cinstire spunacircndu-i bdquoTinere bun dacă jertfeşti marelui Serapis pe de-o parte vei fi crescut icircmpărăteşte rămacircnacircnd icircmpreună cu noi icircn palat pe de alta mulţi se vor minuna de tine şi te vor lăudardquo Mamas icircnsă nici de ameninţări nu se temea nici de la făgăduinţe şi linguşiri nu se icircnmuia ori se răcea zelul lui ba mai mult icirci creştea chiar racircvna şi spunea bdquoSă nu fie icircmpărate să cinstesc idoli surzi şi fără suflet Mă mir cum de aţi ajuns voi atacirct de grei la minte şi nesimţitori icircncacirct primiţi să cinstiţi asemenea statui cioplite şi făcute de macircnă Icircncetează aşadar ameninţările şi făgăduinţele căci pedepsindu-mă vrei să-mi faci bine iar făcacircndu-mi bine acum mult vrei să mă păgubeşti Fiindcă cinstea şi cacircştigul meu este să mor pentru Hristosrdquo

Macircniat de aceste răspunsuri Aurelian a poruncit să-l bată cu ciomege de la care s-a sfacircşiat trupul fraged al icircnţeleptului copil dar lui i se părea că pătimeşte icircn vis şi răbda fără murmur Icircmpăratul chiar şi icircn acel ceas al chinurilor s-a silit mult să-l icircnmoaie şi să-i schimbe hotăracircrea zicacircndu-i bdquoSpune doar cu buzele că jertfeşti şi icircndată ai să fii slobozit de orice pedeapsă şi chinrdquo Icircnsă Mamas a răspuns bdquoNiciodată icircmpărate nu mă voi lepăda nici cu buzele nici cu inima de adevăratul Icircmpărat Hristos chiar dacă vei meşteşugi nenumărate cazne icircmpotriva mea Ci mai mult icircţi mulţumesc căci prin acestea mă faci şi mai apropiat prieten al Hristosului meu dorit Astfel mă rog lui Dumnezeu să nu obosească macircinile călăilor ci să se facă mai puternice căci precum văd mi se fac pricină de mari bunătăţirdquo

Văzacircnd Aurelian că Sfacircntul nu lua icircn seamă rănile şi loviturile pe care i le dădeau a poruncit să-l dezlege şi să-i ardă tot trupul cu făclii ca să se topească puţin cacircte puţin şi aşa cu icircncetul să simtă mai tăioasă şi mai amară durerea chinului A fost aşadar pus şi la această caznă neicircnfricatul copil atingacircnd făcliile aprinse de trupul lui mucenicesc Numai că focul se purta cu grijă faţă de el şi sta Mucenicul netulburat fără vreo durere ori vreo stri-căciune iar tiranul mai mult se aprindea şi ardea de macircnie văzacircnd acestea Atunci a poruncit să-l bată şi să-l lovească cu pietre dar Sfacircntul a rămas nevătămat de parcă ar fi fost lovit cu flori şi cu trandafiri Şi se bucura cu nădejdea veacului viitor Aurelian neştiind ce să mai facă văzacircndu-l neicircnvins de toate chinurile a poruncit să i se lege de gacirct o greutate de plumb şi aşa să-l arunce icircn mijlocul mării

Pe cacircnd era dus Mucenicul spre mare iată s-a icircnfăţişat deodată icircngerul Domnului pe cale cu chip icircnfricoşător ameninţacircnd cu glas omenesc pe ostaşi Aceia speriaţi l-au lăsat pe Sfacircnt şi au fugit iar icircngerul i-a poruncit să urce pe Muntele Cezareei şi să rămacircnă acolo Mamas mergacircnd pe munte a rămas acolo iar icircn 40 de zile a ridicat şi o biserică icircn locul unde avea obiceiul să se roage Dar fiindcă trebuia cum zice Apostolul să lucreze cu macircinile sale veneau către el prin putere dumnezeiască animale sălbatice mulgacircnd laptele celor de la care se putea macircnca icircl făcea bracircnză ţinea puţină pentru el iar cu restul venea la Cezareea şi o icircmpărţea la săraci

Pe atunci stăpacircnea icircn Capadocia alt ighemon pe nume Alexandru om foarte aspru şi necuviincios Pentru că vestea despre Mamas s-a dus peste tot aflacircnd ighemonul despre el şi socotindu-l vrăjitor a trimis călăreţi ca să-l prindă şi să-l aducă icircnaintea lui Mucenicul cunoscacircnd venirea lor prin harul dumnezeiesc ce sălăşluia icircn el le-a ieşit icircn icircntacircmpinare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 39: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

86

Ostaşii icircntacirclnindu-se cu Sfacircntul şi necunoscacircndu-l l-au icircntrebat dacă ştie unde se află Mamas iar el le-a răspuns bdquoAcum prieteni ar trebui să vă odihniţi descălecaţi aşadar şi veniţi cu mine să macircncăm iar apoi vi-l voi arăta pe Mamasrdquo

Astfel au fost ospătaţi aceştia de Sfacircntul cu bracircnză şi pacircine Şi macircncau cu mare poftă cele pe care le punea icircnainte buna gazdă Au venit atunci o cerboaică şi o capră sălbatică după obicei să fie mulse de el Dar după aceea s-au adunat acolo şi alte animalele sălbatice iar ostaşii văzacircndu-le s-au icircnspăimacircntat foarte şi lăsacircnd macircncarea au alergat la Sfacircntul să-l ajute El icircnsă i-a icircmbărbătat apoi vracircnd să-i uşureze de griji le-a spus bdquoEu sunt Mamas pe care-l căutaţi dar acum vă rog să vă icircntoarceţi icircn Cezareea şi am să vin şi eu grabnic din urmărdquo Ostaşii auzind acestea s-au minunat şi au plecat icircndată icircncredinţaţi că un astfel de om nu le-ar fi spus niciodată minciuni

Neicircnfricatul Mucenic al lui Hristos a plecat apoi de pe munte luacircnd cu sine şi un leu Fiara dată de Dumnezeu ca icircnsoţitoare lui Mamas se făcuse blacircndă lacircngă acela care stă-pacircnea şi asupra patimilor Şi i-a ajuns pe ostaşii călări la poarta cetăţii unde icircl aşteptau După ce a poruncit leului să stea icircn afara zidurilor cetăţii ostaşii l-au luat şi l-au dus la Alexandru Acesta de cum l-a văzut i-a spus bdquoTu eşti vestitul vrăjitor Mamasrdquo Iar Mucenicul i-a răspuns cu icircnţelepciune bdquoEu sunt Mamas robul lui Hristos Care macircntuieşte pe cei ce cred icircn El şi fac voia Lui sfacircntă dar icirci dă focului veşnic pe vrăjitori şi pe icircnchinătorii la idoli Din ce pricină ai trimis ostaşi şi m-ai adus aicirdquo Ighemonul a icircnceput a spune bdquoFiindcă nu pot să icircnţeleg cu ce vrăji icircmblacircnzeşti animalele sălbatice de petrec icircmpreună cu tine şi le porunceşti ca şi cum ar fi gacircnditoarerdquo Mucenicul tăindu-i vorba a zis bdquoOricine slujeşte singurului Dumnezeu adevărat şi veşnic nesocoteşte vrăjile şi idolii Trebuie să te miri cum deşi sunt animale necuvacircntătoare şi fără gacircndire au evlavie faţă de Stăpacircnul meu Dumnezeu şi cinstesc pe robii Lui Iar voi vă dovediţi mult mai necugetaţi decacirct acestea căci avacircnd icircnaintea ochilor chiar şi o astfel de pildă nu vreţi să cunoaşteţi adevărulrdquo Ighemonul văzacircnd că nu poate răspunde icircmpotrivă silea şi mai mult pe Mucenic şi-i zicea bdquoCum ai ajuns la atacircta obrăznicie şi nebunie icircncacirct să te icircmpotriveşti poruncilor icircmpărăteşti şi să ne ocărăşti şi pe noi fără ruşine Dar chinurile şi pedepsele te vor icircnvăţa minterdquo Şi pe dată a poruncit să-l atacircrne şi să-l sfacircşie peste tot cu gheare de fier

Bunul şi biruitorul Mucenic al lui Hristos cu toate că era sfacircşiat cumplit a rămas curajos de parcă n-ar fi simţit nici o durere căutacircnd numai la cer şi de acolo primind macircngacirciere Ighemonul văzacircndu-i răbdarea a dat poruncă să-l sfacircşie mai tare Atunci s-a auzit dumnezeiesc glas din cer zicacircnd bdquoMamas icircntăreşte-te şi icircmbărbătează-terdquo Şi odată cu el s-au icircmpuţinat durerile Sfacircntului arătacircndu-se biruitor icircn chinuri Mulţi creştini auzind şi aflacircnd acestea se icircntăreau şi mai mult icircn credinţa icircn Hristos Iar Alexandru văzacircndu-l pe viteazul Mamas neicircnspăimacircntat de ghearele de fier şi de jupuiri avea inima şi mai mult tulburată de macircnie şi de furie L-a coboracirct atunci pe Sfacircnt de acolo şi au pregătit un cuptor de foc ca să-l arunce icircnăuntru Pe cacircnd era pregătit cuptorul ighemonul s-a gacircndit să-l icircnchidă icircntre timp icircn temniţă ca acolo socotind cu mai multă luare-aminte chinurile suferite şi cuptorul care avea să-l icircnghită poate se va icircnmuia la o a doua judecată schimbacircndu-şi gacircndul

Aşadar l-au icircnchis pe Mamas iar acesta a găsit acolo icircnchişi alţi 40 de creştini Văzacircnd că sufereau de foame şi sete Mucenicul s-a rugat pentru ei şi deodată a intrat pe fereastra temniţei un porumbel purtacircnd pe spate o boabă de mărgăritar Porumbelul lăsacircnd mărgă-ritarul icircn macircinile Sfacircntului a zburat iarăşi pe fereastră Apoi icircn chip minunat acea boabă s-a icircnmulţit prefăcacircndu-se icircn bucăţi de pacircine cu gust mai dulce decacirct mierea Macircncacircnd cei

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 40: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

87

icircnchişi din acelea s-au icircntărit astfel Rugacircndu-se după aceea Mamas lui Dumnezeu la miezul nopţii li s-au dezlegat legăturile s-au deschis uşile temniţei şi cei icircnchişi au plecat fără vreo osteneală Sfacircntul a rămas singur icircnăuntru icircntărit de un icircnger al lui Dumnezeu pentru celelalte lupte la care avea să fie supus Icircn acest timp se icircncinsese şi cuptorul iar ighemonul lăsacircnd la o parte toate celelalte griji l-a scos din nou pe Mucenic la judecată şi i-a zis bdquoFără icircndoială timpul care a trecut cacirct noi ne-am icircngrijit de alte treburi pe care le aveam icircţi va fi dat răgazul să cugeţi la binele tău iar dacă nu te-ai icircnţelepţit vezi cuptorul icircn care odată aruncat vei striga după ajutor fără de nici un folosrdquo Icircndrăzneţul Mucenic i-a răspuns bdquoEu ighemonule şi mai icircnainte ţi-am făcut cunoscută hotăracircrea mea De ce te mai osteneşti fără rost Ceea ce ai icircnceput du la capăt şi nu icircntacircrzia să faci cele ce ai spusrdquo Ighemonul auzind acestea l-a aruncat fără zăbavă icircn cuptor

Numai că Atotbunul Dumnezeu Care a răcorit cuptorul celor Trei Tineri [Dan 3 23-27] Acela a fost de faţă şi aici făcacircnd să piară lucrarea focului icircncacirct Mucenicul stătea la un loc cu văpaia de parcă s-ar fi aflat icircntr-o răcoroasă grădină de flori De aceea icircn tot timpul cacirct a fost icircn cuptor cacircnta şi slăvea pe Dumnezeu După ce s-a micşorat flacăra şi cărbunii s-au făcut cenuşă ighemonul a poruncit călăilor să scoată din cuptor dacă mai găseau vreo rămăşiţă a Mucenicului Ajungacircnd ei la cuptor l-au auzit pe Mamas slăvind cu glas mare pe Dumnezeu Şi icircntorcacircndu-se la ighemon i-au dat de ştire despre acea minune Dar icircntunecatul acela la minte a spus bdquoMartor mi-e marele Serapis şi toţi ceilalţi zei că aceasta este adevărată vrăjitorierdquo Atacircta nerozie avea nesimţitorul Iar unii din mulţime văzacircndu-l pe pătimitor teafăr şi nevătămat slăveau cacircţi erau primitori ai luminii şi ade-vărului pe Dumnezeu Cel ce face astfel de minuni Ighemonul cel icircntru totul fără minte văzacircnd pe Mucenic stacircnd icircnaintea scaunului de judecată şi neavacircnd nici un fir de păr ars l-a numit vrăjitor şi icircnşelător Icircnsă viteazul pătimitor n-a mai voit să-i răspundă

Fiind ruşinat astfel necredinciosul tiran a poruncit să-l arunce pe Sfacircnt fiarelor ca să-l sfacircşie El icircnsă a păşit şi către această icircncercare zacircmbind Cacircnd a intrat icircn arenă au lăsat un leopard şi o ursoaică să vină asupra lui dar pe de-o parte ursoaica apropiindu-se i se icircnchina şi se pleca parcă cu evlavie icircnaintea picioarelor lui pe de alta leopardul sărind uşor liniştit şi fără să-l icircmpovăreze pe umerii lui icirci lingea sudoarea Icircn acest chip s-au purtat fiarele ighemonului cu Mucenicul Iar unii din popor văzacircnd puterea dumnezeiască pe care o avea slăveau pe adevăratul Dumnezeu Aceste minuni erau destule ca să icircnmoaie pacircnă şi pietrele dar ighemonul cu atacirct mai mult s-a icircndacircrjit

Icircnsă atunci icircndată a alergat leul acela care venise cu Sfacircntul din pustie şi sărind icircn pri-velişte a grăit cu glas omenesc către el pentru că Dumnezeu a deschis gura fiarei precum oarecacircnd a asinului lui Valaam [Num 22 30] spre arătarea atotputerniciei Sale Iar cuvin-tele ce le-a grăit leul au fost acestea bdquoTu eşti păstorul meu care m-ai icircngrijit icircn munterdquo

Acestea grăind leul icircndată s-a repezit la oamenii care erau acolo mulţime multă de elini evrei şi copii fără de număr şi icircnchizacircndu-se porţile arenei Dumnezeu aşa voind a ucis acolo foarte mulţi oameni Ighemonul şi puţini dintre cei ce erau cu dacircnsul acolo au scăpat cu greu de sfacircşierea leului Mai apoi milostivindu-se de toţi acei necredincioşi Sfacircntul a icircmblacircnzit leul şi l-a trimis icircn pustie

După aceea ighemonul prinzacircnd pe Mamas l-a pus icircn lanţuri şi a slobozit asupra lui un leu al său foarte cumplit dar şi acela făcacircndu-se blacircnd s-a culcat la picioarele Sfacircntului Văzacircnd acest lucru poporul păgacircn scracircşnea din dinţi de macircnie şi striga către ighemon bdquoDepărtează leul ca să ucidem pe vrăjitor cu pietrerdquo

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958

Page 41: SINAXARUL MARE AL LUNII SEPTEMBRIE - Editura Doxologia · NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Ediţia de faţă a Sinaxarului Mare reprezintă, după datele pe care le deţinem, cea mai cuprinzătoare

88

Atunci tiranul deznădăjduit a poruncit unuia din preoţii păgacircni să-l ucidă şi acela apucacircnd cu amacircndouă macircinile o suliţă cu trei piroane de fier icircn vacircrf a trecut-o de pe-o parte pe alta icircn măruntaiele Sfacircntului De trei ori fericitul icircntărit de Dumnezeu şi-a adunat cu macircinile cele dinlăuntru care se vărsaseră icircmpreună cu sacircngele lui şi a ieşit astfel din amfiteatru mergacircnd două stadii Iar o femeie credincioasă a alergat icircn urma lui să adune icircntr-un vas din sacircngele mucenicesc Sfacircntul a mers aşa pacircnă ce a ajuns la o peşteră unde s-a icircntins la pămacircnt Şi astfel sosind vremea să meargă către Judecătorul de lupte Hristos şi să se odihnească biruitorul atlet şi-a icircncredinţat sfacircntul suflet icircn macircinile Domnului3 Atunci s-a auzit şi glas dumnezeiesc chemacircnd de sus pe nevoitor la acele veşnice locaşuri şi la strălucirea şi desfătarea de acolo către care a şi trecut icircn ziua a doua a lunii septembrie icircn anul 275 De acestea fie să avem parte şi noi cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos icircmpreună cu Care Tatălui şi Sfacircntului Duh slavă stăpacircnire şi cinste acum şi pururea şi icircn vecii vecilor Amin4

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfinţilor Mucenici Teodot şi Rufina părinţii Sfacircntului Mamas (dagger sec III)

Primind de sus Teodote dumnezeiesc odor Icircmpreună cu Rufina icircnsutit l-aţi arătat roditor

Pe 2 Septembrie Sfacircnta Biserică face pomenirea Sfacircntului Ierarh Ioan Postitorul Arhiepiscopul Constantinopolului

Te desfătezi acum de dulceţile cele nepieritoare Postitorule de dulceţi trecătoare Ioane

Tropar Glasul IV Degrab ne icircntacircmpinehellip Uns de dumnezeiescul Duh păstor al Bisericii lui Dumnezeu slujit-ai icircngereşte pe

pămacircnt Ioane Părintele nostru Căci tu prin postire icircnsuţi curăţindu-te dăruieşti cu cuvacircntul tău curăţire de greşeli celor ce cu dor călduros aleargă Ierarhe către tine

Condac Glasul IV Cel ce Te-ai icircnălţathellip Ca părtaş al Icircnaintemergătorului după chemare te-ai arătat acestuia următor şi cu fapta

căci ai strălucit prin postire şi prin viaţă curată Pentru aceea păstor al oilor Sale te-a pus Hristos Ioane după vrednicie Pe Care roagă-L să ne macircntuiască pe noi care săvacircrşim preacinstită prăznuirea ta

Mărimuri Avacircnd postirea ca hrană sufletul ţi-ai hrănit cu darurile Duhului pentru aceea hrăneşti

cu cuvintele harului mulţimea credincioşilor Ioane icircntru tot fericite

3 Absida bisericii clădite mai tacircrziu pe acel loc a rezistat pacircnă icircn 1908 Astăzi se mai păstrează doar ruinele numite

de turci Delikli-Tas adică bdquopiatră găuritărdquo Icircn anii din urmă pacircnă la cucerirea Asiei Mici de către turci icircn 1922 printre aceste ruine grecii şi turcii icircşi treceau copiii bolnavi ca să se icircnsănătoşească

4 Slujba completă a Sfacircntului Mucenic Mamas a alcătuit-o imnograful Bisericii Mari Părintele Gherasimos Mikrayiannanites fiind editată de protopopul Ioan Ramfos la Atena icircn 1958