Redactor: Elisabeta SIMION

Tehnoredactor: Mihaela TUDOR

Coperta: Martana MTRZEA

Dercrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiSTEINER,RUDOLF

Macrocosmos 9i microcosmos; Lumea cea mare gi lumeacea mici. Despre suflet, via16 qi spirit / Rudolf Steiner ; trad.;Aurelia Mihalache ; cuv inainte r Marie Steiner. - Bucureqti :

Univers Enciclopedic Gold, 20 16

ISBN 978-606 -7 04-245 -0

I. Mihalache, Aurelia (trad.)II. Steiner, Marie (cuv inainte)

14t.333

Societatea antroposofici din RomAniaStr. Viqinilor nr,17 , sector 2, BucureqtiTel.:021323 20 57

www.afltroposofie.roemail; r o mantr op @ya hoo. co m

Rudolf Steiner

Macrocosmos !1mlcrocosmos

Lumea cea rnare qi lumea cea mtce.Despre suflet, vLatd, qi spirit

lJnsprezece conferinle, Vi ena, 2l -3 I martie i 9 1 0

" Cuvdntinarnte de

Marie STEINER

Tradscere de Aurelia MIHALACHE

UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKSUNIVERS ENCICLOPEDIC INITIERI

Str. Lui gi Cazzav illan nr, I 7, sector 1, Bucure$ti, 0 I 0784Tel.: 0371,332.838e - mail: dif u z ar e @uniu e r s e ncic lo p e di c, r o

r1tww, uniuersenciclopedic , ro

Traducere dupd:Rudolf Steiner,Makrolcosmos und MikrokosmosDie grofie und die kleine Welt,\cc I en/i agen, Leb ensfragen, Geistesfr agen1988, Rudolf Steiner Verlag, Dornach/Elve{ia, GA 119

Coperta reproduce: Crealia (detaliu din ,,Poftretul lui IacobBoehme"), edilia 1678, Mysterium Magnum

O 1 988, Rudolf Steiner-Nachla8verwaltung, Dornach/Elvefia

Toate drepturile pentru traducerea in limba romini,

sunt rezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD

CUPRINS

Cuvdnt inainte de Marie Steiner..........

l. Interac{iunile viefii omului cu microcosmosul Si macrocosmosul.

Lumea extaticd qi cufundarea mistic6. Starea de veghe qi starea de

somn. Curentul uitirii. Via{a alternativd a omului intre macrocosmos

;i microcosmos. Revdrsarea extaticului in macrocosmos. Triireasentimentelor l5untrice de cdtre mistic ...........

ll. Sistemul planetar, un ceasornic uniyersal. Fo(ele lui Mar1e, Jupiter,

Satutn, care aclioneazd in timpul somnului, qi ale lui Venus, Mercur qi

ale Lunii, care ac{ioneazi in timpul st5rii de veghe. Sistemul planetar

ca ceasornic universal

lll. Trdirile lduntrice ale misticului cffindat in lumeq sa

inlerioard. Trdirea ciclicd a intregii naturi in cadrul misteriilornordice. Corpulfizic Aicel etericexaminate din interior. Corpul senza{iei

oa limitd intre trdirea interioari gi cea exterioard. El ascunde congtienlei

normale ceea ce altminteri ar ac{iona ca un incendiu mistuitor datorat

sentimentului ruginii. ,,Micul Pdzitor al Pragului". Trdirea cicluluirnarii naturi qi educarea sentimentelor in cadrul misteriilor nordice.

Soarele la miezul nop{ii: vederea prin materie. incremenirea de team6

la limita vdlului lumii sensibilului. ,,Marele P6zitor al Pragului".........

20

39

55

lY. Trdirile omului in momentul trecerii constiente pe ldngd

,,Micul Piizitor al Pragului". Trecerea prin cele doud porfi qi

tirdmurile de dincolo de cele doui limite. Trecerea pe ldngd ,,Micul

Plzitor al Pragului" in cazul perceperii congtiente atrezirii. Trdirea celor

trei fo{e principale ale sufletului ca pe o revdrsare din macrocosmos.

Sentimentul recunogtinlei qi al datoriei fa{6 de sufletul universal.

Jurdmdntul mistic. Imaginile reflectate ale pdcatelor noastre prin

omtslune.......

Y. Ldcasurile misteriilor egiptene ale lui Osiris Si 1sls. Circuitul

Superiorului qi Inferiorului. Reintoarcerea in corpul eteric pAnS la

limita regnului mineral. Cobordrea in corpul fizic. Pericolele drumului

mistic. Preolii lui Hermes ca guru.,,Desdevenirea" misticilor sensibili

din Evul Mediu ........... ......-. 92

Yl. Ascensiunea con$tientd tn macrocosmos. Traseul parcurs

pr in lumile superioare. Stdvilirea Eului in cazul vechii inilieri mistice

era o necesitate datoritd accentudrii sentimentului Eului prin cufundarea

in lumea lduntricd proprie. Pericolul pierderii Eului in timpul trdirior

extatice. Metoclele de accentuare a Eului in cazti inifierii in misteriile

rrordicc. Prcgi'rtirea prin infr6nare qi prin capacitatea de a discerne.

ll.idicarca conEtientl in macrocosmos. Drumul prin lunrile superioare:

Irrnrcrr olcructrtalir, ,,spiritua16" (cu Zodiacul ca fiontierd), lumea

rir(iurralil, lumea arlretipurilor............. ....... 110

Y ll. O o n top ireq cu lumea elementald. Trecerea pe ldngd,, Marele

Pdzitor al Pragului". LegStura strdnsd cu lumea elementald de

care depind temperamentele. Adaptarea in ,,htmea spirituala" dupa

echilibrarea temperamentelor. Perceperea obiectivd, in pragul lumii

spirituale, a propriei entit6{i imperfecte, ca pe o replicd alcdtuitd din

toate elementele, dupd dob6ndirea capacitefli de a depbqi dificultd{ile.

Trecerea pe lAngd ,,Marele Pdzitor al Pragului" qi jurdmdntul sfAnt

pentru autocunoa$tere qi autodepdqire. Contactul cu entitdti spirituale

in lumea ra{ionali. Fo(ele necesare pentru dobAndirea unei conqtienfe

clawdzdtoare in regiunea arhetipurilor ..... 130

'72

Ylll. Formarea impresiilor senzorierlc.'liltlt'tttttl n(t't'rt,t t'rt,vistem solar interior. Aura Eului omului. Iirrl ortrttltti t'evilt'sitl ittslbra cosmicd in timpul somnului. Realizarea scltzrt(iilol ilt tttotttctttttlstrecurdrii Eului in corpprin re{inereaunei pdr{ia ltrrrrii clcttttctttitlc, cltrc

rru formeazi organele noastre, ci formeazd conqliorrlir ;tritt rr:llcctarc.

Sisternul nervos ca sistem solar interior. Reflectaroit lilltclol lirrtnativcrule celortrei lumi superioare in sistemul senzorial, ccrctrral iri nl trcrvilorspinali. Pentru lumea arhetipurilor percep{ia imaginativir crecazi itr

organele de perceplie spiritualE aparatul de reflectare. Modelul sAngelui

purificat reprezintd depdqirea naturii inferioare in cununa rosicrucian[.(luvinte sirnbolice, activitatea simbolicd creatoare. intruparea acti-vitAtii suflete$ti. Drumul Crucii cu trandaflri in lumea spirituald,

ca cel mai adecvat drum pentru evolutia actualA a omului ................... 150

lX. Organele cunoasterii spirituale. Contemplarea Eului dintloudsprezece puncte de vedere. Organele cunoagterii spirituale

;ii flo(ele tonifiante aie somnului. Formule gi simboluri. G0ndirea

irrimii. Analizarea Eului din doudsprezece puncte diferite de vedere.

Sacrificarea propriei personalitdli $i intrarea intr-o altd entitate cu care

sc cupleaz6 .... 168

X. Transformarea orgqnelor. Cititul in Cronica Akasha.t.ogica inimii in contrast cu logica capului. Trecerea gAndirii

ra{ionale la gdndirea inimii. Cele trei etape ale evolufiei omenirii.'l'ransformarea memoriei intr-o altd formd a activitElii sufletului,nu una temporal6, ci una spa{iald. Descifrarea evenimentelorpirstrate este oitirea Cronicii Akasha; lumea Akashel este lumea

in care timpul a devenit spa{iu. Capacitatea de gAndire a inimii: uncircuit continuu al timpului transfonnat in spa{iu. Sdngele care

curge: o imagine a mobilitdJii congtienfei cercetdtorului spiritual.l,iniile spalio-temporale de timp; cea de a patra dimensiune. Cele

trei stdri ale rnemoriei. Schirnbdrile organului inimii ca imaginepentru cele trei stdri succesive ale umanitdlii qi Universului................ 185

XL Adaptarea omului la diferitele stadii ale planetei noastre.

liormarea corporalului din cele spirituale. Druntul ra{ional spre

ounoaqterea spirituald qi fo(ele latente din ininrtr porttru cut"lofl$terca

adevdrului. Adaptarea omului la diferitele stadii ale planetei noastre.

Apari{ia celor fizice din cele spirituale. Pdtrunderea Eului in viitoarele

incamdri. Transformarea vechilor organe in organe cu conforma{ii

noi: de exemplu, a inimii pdmAntene ca rod al inimii lunare. Formarea

unui organ ca organ embrionar pentru viitor: de exemplu, laringele,

datoritd cdruia suntem inserali intr-o evolu{ie spiritualS in care

va trebui sd ne integrdm mai intdi cu individualitatea noastr6. Prin

laringe macrocosmosul ne transformd in oameni: spiritul ne-a fost

insuflat prin laringe. Pentru desdvArgirea omului spiritual (Atma) va

trebui perfec{ionatd respira{ia, care se manifestd in cdnt qi vorbire.

Influen{a directd asupra graiului are loc numai atunci cAnd cunoaqterea

devine rugd... .....................-- 204

Asupra publiclrii conferintelor. Din autobiografia lui Rudolf Steiner,

Cursul vielii rnele (cap. 35, 1925) ............ ......................233

Note ............. ....................... 236

CUVANT iNAINTT

Existd adevdruri care treb:uie si fie rostite inainte ca ele

si poati fi pe deplin intrelese de toatd lumea, pentru ca forEa

lor intrinseci sd creeze mai intdi teremtT spiritual propice incare aceste adevdrwi si poati rlsiri clndva. Ele se fixeazd maiintii in suflet ca nigte germeni,dezvoltdndu-se in subconqtientprecum un organism viu, pentru ca apoi,la momentul oportun,si pitrundl in viagd ca o capacitate sufleteasci treazd. Marileadeviruri trebuie si fie gAndite maiintdi,prelucrate qi verificatede citre marrle spirite alese,inainte ca ele sI pitrundi in mareamasi. Abia apor,la vremea potrivitS, cAnd vechile adeviruri qi

tipare devin desuete qi depiqite, vine qi momentul ca ele sd fr,e

aduse la cunoqtin!; celor mul1i. Acest drum al evolu(iei sti labaza aparitriei oriclrei forme noi a concepliilor despre lume.Totceea ce a adus cultura cu ea pdndla acel moment s-a epuizat.Un neam obosit ap:ufle. Dar undeva, inff-un ungher, existiimpulsuri noi, care aduc o adrere intelectuali mai insuflegttd; de

aceastAadiere sunt cuprinse lainceput cercuri mai restrinse,caretreptat incep sI se l5rgeasc5 simgitor, incit foarte curind glasul

celor care solicitS explicaEii despre unele probleme spirituale numai poate fi acoperit. Starea de spirit ptrstiitorre a indoielilor

cuvANT irqlrNrp

agnostice cedeazd.Treptat locul stirii de pasivitate interioarieste preluat de convingere, de increderc, Vechile dogme alecredintrei qi gtiingei sunt privite acum intr-o akdlumind,nucleul1or fiin1ial licireqte din deqerticiunea definitriilor aride. Noilecunogtinle acumulate se desprind din lupta cu formuleleanchilozate devenite neviablle. i, a."rt chtp are loc depigireastirii de stagnare, sufletul se afli din nou ancotat in stareasa originari, iar conlinutwile veqnic adevirate ale religiilor,impreuni cu geneza miturilor qi simbolurilor care staulabazalor sunt salvate p entr u umanitate. Ac easti transsubsta n\ierc dela moarte la viaEd rcprezintd una dintre ceTe maibinecuvdntatecuceriri ale existenEei umane.Ea se datoreazd influenqei acelorvestitori de adeviruri care au renuntat la propria exiStenlS,pusi in slujba umanrtdtrli, devenind sprijinul er de nfdejde,atuncr cind totul pdreasdse niruie.

Aceastl aducere la suprafald a adevdrurilor ascunse inizvoareTe veqnice ale existengei - gi vestirea lor - devine onecesitate istorici, la cumpdna marilor perioade istorice, cAndmarileculturi dispar qi izbucneqtein mod haotic qi impetuos dinstrifundul sufletelor cu impetuozitate un nou impuls dornic sicttcereasci noi aptitudini pentru umanitate. $i acum ne afldrnintr-ttn asemenea moment de cotrturd istoricS. Poate mai multca oricAnd, tot mai multe din vechile valori s-au prSbugit. Darele pot reinvia intr-o formi noui,precttm pasirea Phoenix dinpropria-i cenugS, daci expefimentul unei asemenea prlbuqirispirituale qi materiale, de genul celei trtrite de umanitate inprimele decenii ale acestui secol,va deveni dintemelie o fortr5transformatoare; pentru a apela la un vechi simbol spunem:cenuga distruge qi,in procesul arderii,noile cunoqtin(e se prefacintr-un aq de voinfi. Doar astfel poate si se iveasci noua ficliedin tenebr ele Universului.

l0

CUVANT INAINTE

Contra afirmfuii noilor mari adevdruri sc rirlit'.l rrrr nrurr,rirrameni ale cdror sfere de interese sunt periclittte, clrr sc

trpun qi forEele qi puterile universale retrogracle rle or.icc {el,rr fi ele. Tocmai prin f.aptul cd ele determini apariqia rrrii ;iresprngerea 1or este constructivl qi viabiln; uneori chiar Ei ceicare sunt insetali de cunoagtere trec la inceput incliferentri pe

lingi, ele, tocmai penff1t cd nu sunt deocamdati in stare sd

pitrundd,in profunztmea 1or. Dar adevirul aSteaptd parci s5-i,rcordim atenEianecesari,facein aqa fel ca puterea sa curativl $itrrdonatoare sd, acgroneze in linigte asupra stirii noastr e sprttualelatente, semiconqtiente, pricinuind posibile fuimAntdri qi

rlureri, asemenea actriunii razelor solare care pdtrund in organulvederii. trrtr-r'r, chip asemlnitor dobAndim gi organ ele ved,entslrirituale, carc ne fac capabili si suportlm putrcrea strSlucitoare.r inrAurilor spirituale. Ca qi orbiqi ne reffagem mai intAi, pilnd,

cind invingemteama,pentru ca apoi si ne simEim ca nigte nou-niscuqi. tn aceste momente, cu smerenie qi prin autocunoagtere,irrvSlim si respectim cdrle inEelepte ale Providengei gi si,rdmitem cu recunogtinEd cd la momentul oportun ne-atrimis aceLe cdlZuze,acei mesageri care clSdesc noul din vechi,clispuse si coboare in sufletul nostru spre a ne oferi darul 1or.

Abia acum vom ingelege de ce aceste spirite alese, in ciudazeflemelei qi a disprelului la care au fost supuse, gi-au asumattle bunivoie o asemenea grea povari. Dragostea fald, de oameni

;;i acea voinl5 contopiti cu voia Domnului le-au transformatspiritul de sacrificiu intr-o indatorire a iubirii inEeleasd de lasine. Fiuritorul viitorului trebuie oricAnd si fie dispus si sejertfeascl pe sine cubucurie,clci numai propriul act de vointr5il face capabil sI suporte cu resemnare forEele demonice care se

ivesc la tot pasul, pe nea$teptate, st6nd la pirndd s5-i distrugiopera. El este, de fapt, un neinEeles, deoarece, fatrd de cerlal1i,

11

CUVANT iNRINTE

trlieqte in avans o ffecapte vritoare a omenirii' El trebuie sirdmdnd un insingurat, cu toati stima care i se acordS. Marileadevirrurri pe care le are de transmis vor trebui ptezentate mai

intAi ca atate, pentru ca treptat iudecata sufleteascl qi puterea

de gi'ndire si se poatl apoi dezvolta spre ale prelua.Paralel cu

drumul de caTvar alinvdgdtorului merge qi drumul incerciriloromenirii, chemate spre un nou progres spiritual, care nu poate

fi cucerit decAt prin fortra purificatoare a suferintrei, rcalizdnd

pdtr under ea in sfere sup eno ar e ale cunoagterii.

in pragul marilor prefacerila carc asistim, Rudolf Steiner a

rostit acele mad adevdruri ale vietrii spirituaTe penffu care mai

intdr a fost ignorat, apoi calomniat gi persiflat. Dar el a suportat

toate acest ea cu stoicism, chiar cu o anumiti ingelegere,

demnl de toati admiraEra,dar qi cu o bucurie, din toatl rnima,pentrLl tot ceea ce survenea cu un minimum de pozitivitate,

in sensul unei actriondri pentrt bine qi in mod creator pentruintroducerea progresului in viaga activd. Rizboiul mondial

a ztrdlrnicit speranta cd omenirea ar putea fi salvati de la un

experiment f.atalrrar consecingele devastatoare ale acestuia s-au

a$ternut caumbre grelepe elanul s5u creator. Cutoate acestea

Rudolf Steiner nu qi-a gisit nicicAnd odihna, imboldul inimiisale era acela de a se Sti de folos in orice impreiurare, acolo

unde sfatul siprezentra sa erau solicitate, chrar dacdtrebuiasiaccepte cd forEele :umane nu erau pe misura marilor exigenge

ale timpului.Soarta Europei en pecetlriti qi efectele urma:u sd se atate

din plin. Dar cercetdtorul spiritual iain calculviitorul, cerinlele

destinului, suferinqele multor popoare. El line searna de viegile

pdmdntene care se reintorc ciclic.in toate acestea se afla cbezdqia pentru tot ceea ce a fost sidit

in suflete ca rn germene care va risdri totuqi, cAndva,triindu-gi

t2

cuvANt iNarNtr

leinvierea, Suferinla nesfArgitS, risturntrrile durt:ro;tsc .ttltrst: tlcrizboiul mondial qi urmlrile sale devastatoarc asul)r;l onlr:lliriivor face si renasci o forE5 in sufiete, un fel cle prcclispozilic clc

a birui, de a raqiona cutezdtot.

,,D in cur ajul luptltorilor,Din singele virsat inb5;tdlii,Din durerea celor pirdsili,Din faptele de jetfd, ale poporuluiVa creqte fructul spiritului,C trlduzind conqtient sufl etele

Spre implritria spiritelor."

Astfel sunau cuvintele cu care Rudolf Steiner iqi incepea sau

ipi incheia de fiecarc datd prelegerile sale din timpul rdzborulurrnondial.

in conferinlele cuprinse in acest volum, care au fost \inutelaViena cu cAgiva aniinainte de Primul Rizboi Mondial, RudolfSteiner iqi fixase drept scop sI clarifice dintr-un alt unghi acele

ctrnoqtinfe ale cdror descrieri le gisim in c5,rglle sale. De aceastd

tlati a dorit si aleagd drumul trlirilor nemijlocite, sd apelezelagindirea inimii, care nu trebuie nicidecum si lipseasci drnbazagindirii raEionale, de carc ar trebui si fie ea insdqi pitrunsi,tlar care trebrie si fie considerati totu$i ca o etapd superioaria viitorului, g|ndrcea noastri de acum fiind doar o treaptl;treliminard. Sesizarea nemijlociti a adevirului va inlocui la unrnoment dat ceea ce aparc astd4i deja la mulgi oameni ca ansentiment sigur al adevdruhi.

Fiecare mistici are la baza sa impresii primite din lumeaspirituald, dobAndite prin trliri nemijlocite gi care suntreceptate de gdndirea inimii sub forma unor imagini sau idei.Pentru redarca unor asemenea trdfti s-a folosit mai de mult

l3

cuvANT iNaINre

un limbaj metaforic, a cinti nuante acEiona puternic asupra

sentimentului. in vremurile noastre trebtie adoptati calea

explicaqiilor logice,pentru carezukatele astfel oblinute si poatifi transmise mar departe oamenilor intr-un chip inteligibil.Imperativul ca acestea si glseasci astdzi drtmul spre sufletele

gdnditoare constituie o necesitate, intrucdt qi fortrele cosmice

se epurzeazl gi trebuie si fie inlocuite cu alteTe noi, Aqa cum

odinioari in addncul omului s-a trezit vocea con$tienqer, care

antedor nu-i era cunoscutd in aceasti form5, tot astfel vor ieqi

la iv eald qi a1t e ap ti tu dini, alte f .acultiEi incd nebdnuit e. Lu min a

din inima omului va trebur si se reverse spre htmtna cosmicipentru ca sursa si nu se epuizeze.

Ca scop tmediat al $tiinlei spirituale intemeiate de el,

Rudolf Steiner qi-a propus si rispAndeascl cunoqttnEele inrAndul oamenilor, considerAnd cd obligaEia gecnera1,;iei sale este

aceea de a colabora la devenirea lumii, cici in caz corlttar at

insemna str aibi loc o pustiire a viegri.

Odattr cu asumarea conqtienti a propriei evoluqii, omul

continu:i acea activitate pe care pdnd atunci au desflqurat-o,in propria sa fling5, forgele spirituale. In timpurile strlvechi,

oameni izolagiindeplineau aceastd misiune in cadrul l5cagului

de cult, ca pe o anticipare, qi prin aceasta ca pe o inlesnire vlitoare

a ceea ce va deveni cAndva condigia umand, in general. Ptinreguli rigide,supunere coercitivl gi suprimarea propriei voin(e

s-a implinit ceea ce in cadrul esotericii cregtine s-a transformatmai degrabdintr-o trdire interioard a sentimentel or, decAt intr-omoqtenire a lui Christos,dar care acumtrebuie sI cuprindtr drn

ce in ce rnal rnult sfera autonoml a voinlei omului, cate are

nevoie de indrumarea mentorulu| dar care in indrumitor nu

mai are decit un prieten carc il sfltuieqte. A ceasta este metoda

gcolii rosicruciene , care este corespunzitoare timpurilor

t4 t5

CUVANT INAINTE

rnoderne qi care ia in considerare facultilile iutelectu.tle ;irrevoia dehbertate a individulu|Eaffebuie str veghezc c;t clcvttlsilucreze in primul rAndla desivirgirea lui moralit; cr vede iuilltocunoa$t erc o chemarc la autop erfe clio n are.

Esoterismul creqtin reprezinti rcunirea a ceea ce in vechile

rnisterii pdgdne se poate separa in calea cufundirii in sine

,si aceea a indlg7Lrii extatice in Univers. in timp ce la misticiisentimentului din Evul Mediu qi ai timpurilor moderne care se

.rnunlau intAlnim un fel de continuare a drumului parcurs de

vechiul egiptean sau palestinian aspirant la iniEiere,la metoda

rosicrucianl se mai pot gdsi,intr-un mod deosebit de pregnant,punctele de convergente cu vechile misterii nordice, care iqiorientau discipolii spre vietruirea macrocosmosului qi a cicluluitnual, cu diferengierlle atit de accentuate care caracterizeazd

cele patru anotimpuri, in aforismele Calendarului sufletesc

rle Rudolf Steiner intilntm particLparea la ttrirea acestui

ciclu a intregii fiaturi adus intr-un chip minunat la forlele de

cunoastere ale sufletului modern. Purtat de gAndwr hmpezicum este cristalul, Eul,care datorrtd intensitStrii manifestlrilorcosmice era aproape anihrlat qi avea nevoie de o fortificare drnpafiea altor Euri, poate printr-o vieguire plinl de simtrire si se

perceapd in sine gi in Cosmos. Aici ne este dati o coborAre atrlirii macrocosmice, o pitrundere a naturii preschimbatiintr-o activitate a sufletului, care ne conduce spre o devenire

con$tient; aprofundatd qi spre o menlinere a Eului. Este exact

ceea ce gi-a propus Rudolf Steiner drept sarcind prin ciclul de

conferin(e Einute laY rena qi cuprins in aceastd car tei ca indirect,prin lumea ideilor, si stArneasci sentimente $i dispozitii;aceasta s-a petrecut in forma cea mai autenilcl in aforismele

din Calendarul sufletesc. Cu adevdrat ele ne unesc cu universulspiritual,