simhat Tora a fost sărbătorită în toate comunităţile …Bereshit XIII Regizorul Alexander...

Bereshit XIII

Regizorul Alexander Hausvater,

apreciat de public, dar şi de

oficialităţi

Elevii de la Lauder-Reut în vizită

la Parlamentul European

Un articol şocant pentru mulţi cititori

evrei

Nicolae Kallos la 90 de ani

M I H A I l S E B A S t I A N R e a d U s a c a s ă

Târgul Gaudeamus: o recoltă bogată a editurii Hasefer

Geniul Clarei Haskil omagiat din nou

la Sibiu

PAG. 12-13

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

ANUL LX = NR. 482-483 (1282-1283) = 1 – 30 NOIEMBRIE 2016 =30 TIŞREI – 29 HEŞVAN 5777 = 28 PAGINI – 3 LEI

PAG. 3-4

PAG. 8-9

PAG. 15

PAG. 7

PAG. 11

PAG. 23

PAG. 9

din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România PAG. 18

Love for the Torah (Dragoste pentru Tora) – Theodor Tolby

PAG. 16-17

simhat Tora a fost sărbătorită în toate comunităţile din România

2 REALITATEAEVREIASCĂ-Nr.482-483(1282-1283)-1-30noiembrie2016

Dinretrospectivalunarăaprincipale-lordirecţiideactivitateînscriseînagen-dapreşedinteluişideputatuluiF.C.E.R.,dr.AurelVainer,seremarcădiversitateaşibogăţiaacestora:participărişiinter-venţii laProgramulBereshit 13 –Tg.Mureş; Festivalul „Mihail Sebastian”–Brăila,premierăfaţădeediţiileprece-dente,încareevenimentulsederulasubgenericulZilele„MihailSebastian”.DemenţionatcădomniasaesteiniţiatorultransformăriilorînFestival,caurmarea succesului crescândalmanifestării.Evenimenteleaufostpelargreflectateînpaginilerevisteinoastre.Alteacţiuninotabile:cuvântarealasesiuneaorga-nizaţieiInternational Holocaust Remem-brance Alliance (IHRA); implicarea îndezbateriledincadrul reuniuniiConsi-liuluideConducerealF.C.E.R.pentrualegereacandidatuluietnieinoastrecadeputatlaalegerileparlamentaredin11decembrie 2016; susţinerea candida-tului laprimaadunareelectoralădelaC.E.Oradea.Înperspectivă:reuniuneaConsiliului deConducere al F.C.E.R.;reinaugurareadeHanucaaTemplului„Unirea Sfântă”, unde s-au încheiatlucrăriledeconsolidareconstructivăşide reabilitare funcţională.Templul varedeveni sediu alMuzeului de IstorieaEvreilordinRomânia,punctdemareatracţiepentruturiştidinţarăşidepestehotare,evreişineevrei.

Invitat special la reuniunea IHRA,ştiutfiindcăînprezentRomâniadeţineconducerea acesteia, preşedinte –amb.MihneaConstantinescu,directorînMAE,întrunirelacareauluatpartedelegaţi din 35 de statemembre, dr.AurelVainerarostitundiscurspetemarecunoaşteriiHolocaustuluiînRomâniaşi amodului în careF.C.E.R. concre-tizează aceastămisiune principală aIHRA.Domniasaaamintitcomemoră-rilevictimelorHolocaustuluiînRomânia:ianuarie–75deanidelaPogromuldinBucureşti;sfârşitulluniiiunie,începutullunii iulie –75deani de laPogromuldin Iaşi; octombrie – 75 de ani de ladeportările înTransnistria ale evreilordinBucovinadeSud; noiembrie–75de ani de la deportările dinDorohoişi împrejurimi.Osublinierespecialăafostceaprivinddeportările.Vorbitorulaamintitplăcilecomemorativeamplasatepe faţadele gărilor din VatraDornei,CâmpulungMoldovenesc,GuraHumo-rului,Suceava-Burdujeni,Rădăuţi,undeaufostaduşispreafideportaţievreiidinSiretşiîmprejurimi;ulterior–placadepefaţadagăriidinDorohoi.Domniasaamenţionatfixareadeplăcimemoriale

pefaţadelesinagogilordincomunităţileevreieştiaparţinândzonelorrespectiveşiserviciulreligiosoficiatderabinulRa-faelShafferşiprim-cantorulIosifAdler.Unaccentspecialafostpuspesprijinulautorităţilor centrale şi locale, partici-pante laeveniment,alăturide lideriaiF.C.E.R.,reprezentanţiaicomunităţilorevreieşti locale,ai InstitutuluiNaţionaldeStudiereaHolocaustuluidinRomâ-nia„ElieWiesel”.Demnedereţinutprinîndemnullasolidaritatecupoporulevreuşiemoţiatransmisă–alocuţiunileunorreprezentanţilavârfaiautorităţilorloca-le:Prefectură,Consiliu Judeţean;dis-cursurileP.S.IeronimSinaitul,EpiscopVicarPatriarhal,mesageralP.F.Daniel,PatriarhulBisericiiOrtodoxeRomâne,şi,laSuceava,cuvântareaÎ.P.S.Pimen,Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.Dr.AurelVaineraavut,deasemenea,intervenţii în fiecare localitate în carea fostmarcat evenimentul, susţinândimportanţabuneiconvieţuiriinteretniceşirugândAtotputerniculsăaibăînpazăsufletelenevinovaţilorucişinumaipen-trucăerauevrei.Comemorarea,încarepreşedinteleF.C.E.R.s-aimplicatdirect,s-aîncheiatcusimpozionul„DeportărileînTransnistria”, organizat şi condusdedirectorulCSIER,AdrianCioflâncă,derulat lasplendidulMuzeude IstoriealBucovineidinSuceava.Oaltăformăde concretizareamemoriei victimelorHolocaustului relevată de vorbitor afostinaugurareaînpiaţeta„Dr.Alexan-druŞafran”,dinfaţaSinagogiiMaridinCapitală,aunuiMemorialdedicatcelor125deevreiomorâţiînPogromuldelaBucureşti.CuvântareadelareuniuneaIHRAafostbinereceptatădeauditori.

LaîntrunireaConsiliuluideConduce-realF.C.E.R.,dr.AurelVainerasusţinutcandidaturacadeputatalF.C.E.R.pen-tru alegerile parlamentare din 2016atânăruluiSilviuVexler,înprezentconsi-lierpersonalşiconsilierparlamentar.Laprimaadunareelectorală,găzduitădeC.E.Oradea,organizatădepreşedinteleing.FelixKoppelmann,preşedinteleşideputatul F.C.E.R. a făcut un succintbilanţalcelor12anideactivitatepar-lamentară(3mandate),exprimându-şitotalaadeziunepentrunoulcandidat,cusperanţacăSilviuVexlervareprezentaşiapăracusuccesintereselecomuni-tăţiievreieştidinRomânia.Auparticipatevreişiprieteniailor.TurneulelectoralacontinuatlaSatuMare,Sighet,Bistriţa,Tg.Mureş,AlbaIulia.AdunărielectoraleurmeazăsăfieorganizatelaC.E.B.şiînaltecomunităţievreieştidinţară.

IULIA DELEANU

deputatului ºi preºedintelui F.C.E.R.AGENdA Alegerileprezidenţialeamericanei-au

preocupatatâtpeevreiidinStateleUnitecâtşipeceidinIsrael.Campaniaelec-torală,aprecia”TheJerusalemPost”,nuafostoexperienţăuşoarăpentruevreiiamericani. În pofida relaţiilor bune alecelor doi candidaţi cumembrii comuni-tăţii evreieşti americane, campania – adeclaratMalcolmHonlein,vicepreşedin-teleexecutivalConferinţeiPreşedinţilorOrganizaţiilorEvreieştiMajoredinSUA–”aprilejuitmanifestăriîngrijorătoaredeantisemitismlaextremeleambelorpărţi”.

Victoria, neaşteptată pentrumulţi,a republicanului Donald Trump a datnaştere, înceeace-ipriveştepeevrei,la

osituaţieparadoxală.Aşacumammen-ţionat,atâtHillaryClintoncâtşiDonaldTrumpau avut înstaff-ul lor numeroşiconsilierievrei.DeşiprocentualevreiidinStateleUnitereprezintăaproximativdoilasutădinpopulaţie,influenţalorîndife-ritecercuripolitice,economice,sociale,culturale este semnificativă, de aceeaniciuncandidatamericanlapreşedinţienu-i poate ignora, chiar dacă nu li seacordăprivilegiispecifice.Înplus,ambiicandidaţiaulegăturidefamiliecucomu-nitateaevreiascăamericanăpringineriilorevrei.DardacăînfamiliaClintondoarMarcMezinsky, soţul luiChelsea, esteevreu–deşiceidois-aucăsătoritşidupăritualulmozaic–,dupăcăsătoriacuevreulJaredKuschner,Ivanka,fiicaluiDonaldTrump,s-aconvertitlaiudaismulortodoxiarcopiiifacpartedincomunitateaevre-iască.Deceeracazulsăprecizămacestlucru?Deoareceesteargumentulfolositde tabăraTrumpcândesteacuzatădeantisemitism.

Laactualelealegeri,71lasutădintreevreii americani au votat-o peHillary,ceeacenuestedemiraredeoarececeamaimarepartedintreeisunttradiţionaldemocraţi. Numărul votanţilor evrei înfavoarealuiTrumpnuacrescutdarsusţi-nătoriiluievrei,printrecarecelmaibogatevreuamerican,SheldonAdelson, l-ausprijinitpeTrumppânăînpânzelealbe.Esteadevărat,candidatulrepublicans-aabţinut în timpul campaniei de la oricemanifestare antisemită, dar ceea ce ise reproşează este faptul că a permismembrilorstaff-uluisăusăadoptepoziţiiantisemite,săatace,pebazărasială,oseriedeziariştievreianti-Trump,sănurefuzesprijinulorganizaţiilorsuprematiş-tiloralbi,deesenţărasistă.

Paradoxal,altfelestevăzutTrumpînIsrael, în cercurile guvernamentale.SecunoaşterelaţiadeinimiciţieapremieruluiNetanyahucudemocratulObamaşisim-patiapremierului israelianfaţăderepu-blicanicare,depildă,aususţinutpunctulluidevedereînproblemaacordurilorcuIranul privindproducereadearmamentnuclear,acordcriticatvehementdeparteaisraeliană.Îndecursulcampaniei,Trumpadeclarat demaimulte ori că vrea săsedezicădeacestacord,ceeacearfiomarevictoriepentruBenjaminNetanya-hu.AlteluăridepoziţiealepreşedinteluialeslegatedeIsraelsuntdeasemeneaînconcordanţăcucelealeactualuluiguverndedreapta israelian.Trumpareoatitu-dineambiguăprivindsoluţiacelordouăstate,nu-iagreeazădelocpepalestinieni,considerăcăextindereaunorconstrucţii

delocuinţepeteritoriipalestinienecarear urma cadupănegocieri să aparţinăIsraelului nu ar trebui să reprezinte unobstacol în calea negocierilor de paceşiardorisămuteambasadaamericanăla Ierusalim, ceeacear însemna recu-noaştereaIerusalimuluidreptcapitalăaStatului evreu.Unii analişti avanseazăchiarideeacăpreşedinteleamericanalesardorisăredeaunrolprimordialIsraeluluiînOrientulMijlociu.Trumpşi-amodificatradicalpoziţiaprivindnegocieriledepaceisraeliano-palestiniene deoarece, dacăîn prima etapă a campaniei a adoptato poziţie neutră, acum, într-un recentinterviu acordat cotidianului ”TheWall

StreetJournal”avorbitdesprenecesita-tearelansăriinegocierilor,şi-aexprimatsperanţacăelvaficelcarevareuşisăintermedieze un acord „imposibil” şi asubliniatcăacestlucrusepoatefacenu-maiprinnegocieridirecteîntreceledouăpărţi.Aceastaîncondiţiileîncare,într-unmesajadresatisraelienilor,publicatîn”Is-raelHayom”,Trumpaarătatcă”Israelulesteoadevăratădemocraţie,unapărătoraldrepturiloromului înOrientulMijlociuşiunfaralsperanţeipentrunenumăratepersoane”. Într-undiscursanterior,elaatrasatenţiaasupra”cultuluiteroriştilor”practicat în rândul copiilor şi adoles-cenţilordeAutoritateaPalestinianăşiasubliniatcăpreşedinteleObamaagreşitcândaexercitatpresiuniasuprauneiţăridemocratice,Israelul,şiarecompensatoformaţiunestatalăcarecultivăterorismul–AutoritateaPalestiniană.

Oricum, după anunţarea rezultate-lor alegerilor, BenjaminNetanyahu l-afelicitat deosebit de căldurospeTrumpiar acesta i-a răspuns că-l aşteaptă laWashingtoncâtmaicurând.

Personalităţi politice israeliene dinopoziţieauatrastotuşiatenţiacăisrae-lieniitrebuiesăfieprecauţicuprivirelatoateaceste idei.Capeste tot în lume,candidaţiiînalegerifaccelemaifrumoasepromisiunipentruacâştiganunumaivo-turicişiprestigiu,prietenie,eventualaliaţiîn străinătate.Apoi, intervine realitateaşimultedintreelesuntdateuităriisau,în celmai bun caz, amânate.După cevapreluaconducereaţării,preşedinteleamerican va trebui să analizeze şi săfacăfaţăimplicaţiilorpromisiunilorfăcute,inclusivînceeacepriveştesituaţiaatâtde complexă dinOrientulMijlociu, dincarefaceparteşiIsraelul.Deaceea,nutotceeaces-aspusesteocertitudineiarconvingereameaestecăBenjaminNe-tanyahuesteconştientdeacestlucruşinuaşteaptălunadepecer.Importantăînperspectivarelaţiilorisraeliano-americaneesteoschimbareesenţialăspremaibine,chiardacă,petermenscurt,puţinedintrepromisiunileelectoraleiniţialesevorre-aliza.Înceeacepriveştesituaţiainternăamericană, cred că atacurile împotrivaminorităţilor – şi aici nue vorbanumaideevrei–probabil sevoratenua,deşiseparecăeraînpregătireodemonstra-ţiedesimpatieasuprematiştiloralbi.Înultimăinstanţă,luiDonaldTrumpn-osă-iconvinăsăfieetichetatdreptpreşedinterasist.Aşacevanus-aîntâmplatniciodatăînistoriapoliticăamericană.

EVA GALAMBOS

donald Trump şi evreii – un paradox

Înziuade22noiembrie,laDorohoi,judeţulBotoşani,auavut locmaimulteacţiunidecomemorareavictimelorde-portărilorevreilorînTransnistria.

AufostdezveliteplăcicomemorativeînGaraDorohoişilaSinagogadinloca-litate,iarlaTeatruldinDorohoiaavutlocSimpozionul„75 de ani de la deportarea evreilor dorohoieni în Transnistria”.

Laevenimentelecemarchează75deanideladeportareaevreilordinDorohoiînTransnistriaauparticipatreprezentanţiaiconduceriiF.C.E.R.-C.M.,aiunorde-partamenteguvernamentaleşiautorită-ţilorlocale,cercetătoridelaINSHR„ElieWiesel”şidelaC.S.I.E.R.

Organizatoriişiparteneriievenimen-tului comemorativ de la Dorohoi suntF.C.E.R.-C.M.,FundaţiaFilderman,JDC,I.N.S.H.R.„ElieWiesel”,C.S.I.E.R.,C.E.Dorohoi,PrimăriaMunicipiuluiDorohoi,C.J.Botoşani,A.E.R.V.H.,înparteneriatcuMinisterulTransporturilor.

Tabără de picturăÎnperioada21-26noiembrie, laDo-

rohoi a avut loc şi tabăra de creaţie şipictură„Artă,Educaţie,Memorie–talentultinerilorartiştiînslujbaadevărului”,lacares-auînscris32deeleviailiceelordeartădinBacău,Buzău,BotoşanişiDorohoi.

Ateliereleşiacţiunile lacareau luatparteeleviişi-aupropussăasigurepro-movarea talentelorprincompetiţiedes-chisă,stabilireaunuidialoginteretnic,in-terculturalşiinterconfesionalcorect,întretineri–viitoriartiştiplastici,promovareaînrândultinereigeneraţiiaunuiclimatmoralsănătos,caresăcombatăantisemitismul,xenofobiaşiuraîmpotrivaomului.

Lucrările tinerilor artişti urmează săfieprezentateîntr-oexpoziţiecolectivălaBucureşti,BruxellesşiVatican.

Tabăra de creaţie a fost organizatădeF.C.E.R.-C.M.,PrimăriaMunicipiuluiDorohoi,FundaţiaFilderman,A.E.R.V.H.,în parteneriat cuDepartamentul pentruRelaţiiInteretnice,dincadrulGuvernuluiRomâniei.

Vom reveni în numărul viitor al revistei noastre.

75 de ani de la deportările evreilor din dorohoi

REALITATEAEVREIASCĂ-Nr.482-483(1282-1283)-1-30noiembrie2016 3


DoamnelorşiDomnilor,

La11decembrie2016,membriiComunităţilorEvreieşti, împreună cu toţi cetăţenii României,voraveaposibilitateasăacordevotul lorpentrusenatorişideputaţi,într-onouălegislaturăaPar-lamentuluiRomâniei.ConstituţiaRomânieişiLegeaElectoralăprevăd

dreptulfiecăreiorganizaţii, legalconstituită,carereprezintăominoritatenaţională,săcandidezeîncadrulalegerilorparlamentarepentruunmandatdedeputat.Este deosebit de important demenţionat că

acestmandat nu este acordat înmod automatcandidaţilorcarereprezintăoorganizaţieacetă-ţeniloraparţinânduneiminorităţinaţionale,aceştiatrebuind să obţină, înmodobligatoriu, pentru aficonfirmaţi,unnumărdevoturistabilitdupăunalgoritmprevăzutdeLegeaElectorală.ÎnurmaalegeriidecătreConsiliuldeConducere

alFederaţieiComunităţilorEvreieştidinRomânia,voicandidapentrumandatuldedeputatînParla-mentulRomâniei, reprezentând etnia evreiascădin ţara noastră şi avândurmătoarele obiectiveprincipale: promovarea continuă a relaţiilor cu Statul

Israel şi a luptei împotriva antisemitismului, rasismului şi xenofobiei, prin declaraţii politice şi intervenţii în mass-media; eliminarea oricăror elemente, cu potenţial

de discriminare faţă de populaţia evreiască şi Cultul Mozaic, din proiectele legislative aflate în dezbatere; asigurarea cadrului politic-legislativ pentru

acordarea în continuare a sprijinului financiar destinat prezervării patrimoniului sacru mozaic. Până în prezent, 21 de sinagogi şi temple din România (Bucureşti, Oradea, Iaşi, Satu Mare, Timişoara, Alba Iulia, Dorohoi, Hârlău, Rădăuţi etc.) au fost restaurate sau se află în curs de re-abilitare, şi datorită obţinerii sprijinului financiar din partea Guvernului României şi, după caz, al autorităţilor locale. Am fost onorat să pot aduce o contribuţie semnificativă la realizarea acestui program, de o importanţă deosebită pentru viaţa religioasă a Comunităţilor Evreieşti; îmbunătăţirea elementelor din sistemul

naţional de educaţie privind predarea în şcoli şi licee a istoriei Holocaustului şi a tradiţiilor poporului evreu; susţinerea iniţiativelor şi prevederilor

legislative care respectă drepturile şi particu-larităţile populaţiei evreieşti; sprijinirea activităţii Teatrului Evreiesc

din România şi găsirea unor noi mijloace de dezvoltare pentru actorii acestuia; implicarea oficială a Parlamentului în dez-

voltarea unui program de dialog inter-religios, asemănător celui organizat de F.C.E.R.-C.M. şi Biserica Ortodoxă Română în anul 2012 (Sim-pozionul “Diaspora – O realitate a societăţii moderne”), în paralel cu continuarea tradiţiei de participare la Grupul Ecumenic de Rugăciune din Parlamentul României; vizitarea, lunar, a cel puţin 3 comunităţi

evreieşti din ţară, pentru a cunoaşte situaţia reală şi problemele din teritoriu.

În legislatura 2016-2020, îmi propun promo-varea următoarelor iniţiative legislative, desti-nate pentru : modificarea şi completarea Legii nr.

165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în vederea eficientizării reale a soluţionării cere-rilor depuse de supravieţuitorii Holocaustului şi a reducerii birocraţiei aferente; mărirea indemnizaţiilor acordate supra-

vieţuitorilor Holocaustului în baza Legii nr. 189/2000; instituirea Zilei limbii ebraice; instituirea Zilei culturii şi limbii idiş; modificarea şi completarea Legii nr. 16/1996

a Arhivelor Naţionale, în vederea asigurării su-portului necesar pentru prezervarea şi, acolo unde este necesar, recuperarea documentelor istorice privind comunităţile evreieşti din Ro-mânia; modificarea şi completarea Legii nr.

107/2006 pentru aprobarea OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolu-rilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi ome-nirii, în vederea stabilirii unor modalităţi clare şi eficiente de aplicare a prevederilor legale; realizarea unui monument dedicat eroilor

evrei căzuţi, pentru România, în Războiul de In-dependenţă şi în cele două războaie mondiale; respectarea tradiţiilor de înhumare a per-

soanelor decedate, de religie mozaică. Candidaturameavinedupăaproape9anidela

momentulcândamînceputsăîmidesfăşoractivita-teaîncadrulFederaţiei,înultimiianiavândfuncţiadeconsilierpersonalşiparlamentaralpreşedinteluiF.C.E.R.,domnulAurelVainer,ceeacemi-aînles-nituncontactdirectcuactivitateaparlamentară,permiţându-misăcapătoexperienţărealăînacestdomeniu.Unmomentspecialşicuo importanţăsimbolicădeosebită l-aconstituit faptulcă,dupăeforturisemnificative,împreunăcudomniasa,amreuşitsăpromovămadoptareaadouălegidistincteprivind drepturile supravieţuitorilorHolocaustuluidinRomâniaşiaalerefugiaţilorînurmaDictatuluide laViena. În paralel cu activitatea din cadrulFederaţiei,amfostdesemnat,înmandatul2014-2015,careprezentantalComunităţilorEvreieştidinEuropaînConsiliuldeConducerealClaims Con-ferenceşiWorld Jewish Restitution Organization,fiindprimulcetăţeanromâncareadeţinutaceastăpoziţieînceledouăorganizaţii.Într-o perioadă care va fi complexă şi dificilă,

atâtînplannaţionalcâtşiinternaţional,activitateareprezentantuluiFederaţieiComunităţilorEvreieştidinRomâniaînParlamentulRomânieivaaveaunrolesenţialpentruprotejareaşipromovareainte-reselorşidorinţelorevreilordinţaranoastră.Vărogsăîmiacordaţisprijinuldumneavoastrăla

acestealegerişi,maiales,săvăexercitaţidreptullavot,contribuindlareprezentareaComunităţilorEvreieştiînviaţapublicăşiladezvoltareaproce-suluidemocraticdinRomânia!

SILVIU VEXLER

1 ALBA 212 ARAD 173 ARGEŞ 164 BACĂU 155 BIHOR 116 BISTRIŢA 207 BOTOŞANI 198 BRĂILA 269 BRAŞOV 1210 BUCUREŞTI 1611 BUZĂU 2712 CĂLĂRAŞI 1913 CARAŞSEVERIN 2014 CLUJ 2115 CONSTANŢA 2616 COVASNA 2217 DÂMBOVIŢA 2418 DOLJ 2419 GALAŢI 1720 GIURGIU 2121 GORJ 2222 HARGHITA 1423 HUNEDOARA 1824 IALOMIŢA 1125 IAŞI 2726 ILFOV 2027 MARAMUREŞ 1628 MEHEDINŢI 1729 MUREŞ 1730 NEAMŢ 2331 OLT 1332 PRAHOVA 2433 SĂLAJ 2234 SATUMARE 1835 SIBIU 2536 DIASPORA 1537 SUCEAVA 2438 TELEORMAN 1739 TIMIŞ 2940 TULCEA 1341 VÂLCEA 1342 VASLUI 1043 VRANCEA 21

LOCUL F.C.E.R. PE BULETINELE DE VOT

PENTRU CAMERA DEPUTAŢILOR

Organizaţiilecetăţeniloraparţinândminorităţilornaţionale

cum votăm candidatul F.c.e.R.-c.M.Mesajul candidatului F.c.e.R. – c.M., sILVIU VeXLeR, la un mandat de deputat în Parlamentul României

Puneţi ştampila pe buletinul de vot, în dreptunghiul unde apare acest semn electoral, al candidatului F.C.E.R., SILVIU VEXLER!


I U D A I C A

educaţia între radicalism

şi toleranţăAvem în iudaism, poatemaimult

decâtînalteculte,poziţiiextremefaţăde educaţie, de la totală deschiderepână la radicalismreligios.Peun ta-leralbalanţeistănevoiadeafiparteactivăalumiiîncaretrăim.Pecelălaltstănevoiadeanepăstraidentitatea.Fiecare înclinăbalanţa în direcţia pecareoconsiderăjustăsauavantajoasă,iarpărerilerămânîmpărţite.

OtrăsăturăfundamentalăareligieiiudaiceesteaceeadeaseconsideraobligatorienumaipentrufiiiluiIsrael.Easevedeuniversalăînsensulcăoricinedoreşte să se inspire din sursele eistrăvechi,estebinevenit.Casursădeinspiraţie,darînniciuncazcaobligaţie.Chiarşicelorpuţini,caredorescsăîşiasumereligianoastrăcaoobligaţie,lepunempiedicipestepiedici.

Astfel, întreagagamădeatitudini,delatoleranţăpânălaradicalism,serăsfrângenumai în interiorul comuni-tăţii.Dreptul tuturor naţiunilor dea-şipracticaliberreligiaesteprivitcafiindceva firescatât în ţările în care sun-temminoritari, cât şi înStatul Israel,undeconstituimomajoritate,atâtdeadepţiitoleranţeicâtşideadepţiiradi-calismului.Atitudinilevariazădoarîntredeschidereculturalăşiizolareculturală.Nevoiauneibuneînţelegericutoţiceidinjurţinedeconsens.

Româniapoatefidatăcaunexem-pludebunăpracticăarelaţiilordintrereligii. Ţinminte cum era la şcoalaprimară laArad. Educaţie religioasăîn timpul comunismului nu aveam.Vorbeamdoarîntrenoi.Eramînace-eaşi clasăortodocşi, catolici, baptiştişievrei.Neîntrebamuniipealţiides-prepracticilereligioase.Eraudiscuţiiinteresante.Aveammult de învăţat.Respectul faţă de religia celuilalt eradelasineînţeles.

Maiimportantăchiardecâtconţinu-tuleducaţieireligioaseestepoziţiadepecarepornim.Dacăvompornicuoatitudinederespectfaţădeaproapelenostrudealtăreligie,avemtoateşan-selesăreuşim.

Dumnezeueunic.DoarcăiledeaÎlpercepesuntdiverse.Fiecaregrupşi-a ales calea cu care are ceamaibunărezonanţă,careîladucecâtmaiaproapedeDumnezeu.

Dacăaşavomabordadiversitateareligiilor, avem toate şansele să fimdintreceicareaducpacepetulburatulnostruglob.

Rabin RAFAEL SHAFFER

Ceeste ”Hanuca”?Oriceevreu reli-gios va răspunde că esteSărbătoareaLuminii,înamintireapurificăriiTempluluidelaIerusalimşiaminuniiuleiuluisfânt.Unevreunereligiosvarăspundecămi-nuneauleiuluisfântesteolegendă,darconţinutulsărbătoriiareobazăistorică.Unevreu israelian,precumşiunevreunaţionalist,vorrăspundecăesteosăr-bătoarenaţională,aaniversării victorieipoliticeşimilitareaMacabeilorasupraSi-rieielenizateşiasupraelenilorîngeneral,careaduslaindependenţastatuluievreu,şiovapuneînlegăturăcuistoriamodernăamişcăriinaţionaleevreieştişiaStatuluiIsrael.Evreulfoartereligioslevarăspun-decăesteosărbătoarereligioasă,deşieanuestemenţionatăînTora:luptaafostaluiDumnezeuşicâştigatădeEl,pentruapărareacredinţeiînElapoporuluiLui.Unaltevreu,religiosmodern,vaaprobaacestlucru,darvaadăugaşievenimentulistoric real: luptaMacabeilor (Haşmo-naim)afostnuîmpotrivaelenilor(greci)şi a regelui elenizat sirianAntiochusalIV-lea,ci împotrivaevreilorelenizaţidinIerusalim,carevoiaununumaiintegrarea

evreilorînlumeaelenistică,cişiasimila-realorîncadrulacesteia.Unintelectualcreştin religios cu tendinţe actualizantevavorbidespreacestfenomencadespretrecereadelanaţionalismlauniversalism,careacondusulteriorsprecreştinism.Unpoliticiandeastăzi,carevreasăfiecorectdinpunctdevederepolitic,vaîncercasăascundăcelepetrecuteînTempluldelaIerusalim, ca şi cumacesta n-ar fi fostevreiesc, dând un răspuns diplomatic,deşi evenimentul istoric este cunoscuttuturor.Maimultdecâtatât,principaleleiz-voareistoriceasupraevenimentului,celepatruCărţialeMacabeilorşiscrierileluiJosephusFlavius(YosefbenMatityahu)aufostpăstratedecreştini,nudeevrei.Evreiiaupăstratacestfenomenînmemo-riaistoricăprinintermediulCărţiibiblicealuiDanielşiprinintermediulunorpasajedin Talmud, reluând lectura celorlalteizvoaremultmaitârziu,subformălaică.

Nu urmăresc să prezint răscoalaMacabeilordinanii166-164î.e.n.şipuri-ficareaTempluluidelaIerusalim,dinanul164î.e.n.,niciistoriaRegatuluiMacabeuşidisputelepecarele-aprovocat.Vreau

doar sămă refer la un pasaj special,adăugatrugăciuniide”Amida”(Cele18Binecuvântări)înzileledeHanuca.Acestpasaj,orugăciunespecialădemulţumire,exprimămulţumireaevreuluicătreDum-nezeupentruminuneadeHanuca,atuncicândEl,Dumnezeu,asalvatpoporulLuide idolatrie şi dispariţie prin asimilaretotală,dându-ipeceimulţiînmânacelorpuţini,peceispurcaţiînmânacelorpuri,peceipăcătoşiînmânacelordrepţi,careînvaţăToraLui, iar dupăaceeaEl şi-aconstruitcasaiarfiiipoporuluiLuiaupu-rificatTempluldelaIerusalim.Deci,estevorbadeevreireligioşi,devotaţistudiuluiTorei, care au luptat împotriva evreilorasimilanţi, lupta fiind dusă, de fapt, deDumnezeu. Fără a comenta aceastărugăciunedinpunctuldevederealcon-ţinutului ei, adăugămcăeaeste scrisăîntr-oebraicăfrumoasă,poetică.Eaafosttradusăînlimbaromânăîncâtevarânduri,întraducerileCărţiiderugăciune(Sidur),dar totdeauna în proză.Am încercat otraducereliberăînversuri.

Traducere şi textLUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

Între istorie şi legendă: sărbătoarea de Hanuca

MULŢUMIRE LUI DUMNEZEU PENTRU MINUNEA DE HANUCADoamne Dumnezeule Atotputernic, Ţie îţi mulţumim,Că prin minunile ce ne-ai făcut, trăim.Şi fiindcă ne aduseşi mântuireŞi fericire,Îţi mulţumim pentru faptele Tale vitejeştiŞi pentru ale Tale războaie supraomeneşti,Pe care le-ai purtat pentru strămoşii noştri la această dată,Aducându-le lor salvarea toată.

În zilele lui Matityahu, fiul lui Iohanan, Mare Preot, HaşmoneuŞi ale fiilor lui, ce apoi întemeiat-au statul Macabeu,Atunci când regele elen domnea peste IsraelŞi voia să-i facă să uite Tora Ta, Învăţătura Ta, în orice fel;Ţinea morţiş ca să-i despartă de-a Ta LegeŞi pentru asta mult se străduia, se înţelege.

Dar Tu în mila Ta cea mare,Venit-ai lângă ei la ceas de supărare,Certat-ai pe duşmani cu cearta lor,Când ai văzut că fiilor lui Israel nu le era uşor;Tu judecata lor ai judecatŞi răzbunarea lor ai răzbunat.Pe cei puternici, celor slabi i-ai dat pe mână,Ca peste ei să fie mâna lor stăpână.Şi pe cei mulţi i-ai dat celor puţini la număr,Când Tu, nu ei, ca să-i ajuţi puseseşi al Tău umăr.

Tu i-ai luat pe cei spurcaţi Şi i-ai zvârlit, înfrânţi, la cei curaţi.Pe păcătoşi i-ai dat în mâna celor drepţi,Fără măcar o clipă să aştepţi.Şi ai făcut ca cei nelegiuiţiSă fie de învăţaţii în Tora Ta zdrobiţi.Şi după asta Ţi-ai făcut în lume,O casă pentru al Tău Sfânt Nume.Şi apoi neamului lui Israel, poporul Tău,Îi dăruit-ai mântuire, salvare de-orice rău.Pe urmă fiii Tăi intrat-au în a Ta casăŞi-au curăţat ce fu spurcat, în altar ca şi pe masă.Ei Templul Tău cel Sfânt l-au purificatŞi-n curtea lui, ei lumânări s-aprindă s-au grăbit.Ei au decis ca Hanuca, a Templului reinaugurare,Să ţină opt zile, că e mare sărbătoare,După cum fu minunea cu uleiul din ulciorul ce-au găsit,Care a ars opt zile-n loc de una şi este pomenit.Fiindcă ei au vrut să mulţumească Numelui Tău MareŞi mulţumirea să şi-o strige tare,Că este a lor binecuvântare.

Şi pentru toate cele bune ce ne-ai dat,Să fie Numele Tău în veci binecuvântat.Pentru vecie,Aşa să fie!

„În Tora lui HaŞeM este dorinţa sa şi la Tora lui va cugeta ziua şi noaptea”

Psalmului 1: „Fericedeomul carenuaumblatdupăsfatulcelorrăi,pecaleapăcă-toşilornus-aopritşipescaunulbatjocori-torilornus-aaşezat.CiînToraluiHAŞEMestedorinţasaşilaToraluivacugetaziuaşinoaptea”(Psalmi1:1,2).DacădeŞavuot esteretrăităprimireaToreiluiHAŞEM,deSimhat ToravomsărbătoricăamterminatdecititTorapecareamdobândit-o–Car-tecaredevineanoastră,datfiindcăamstudiat-o,i-amconferitvaloareprincitireşirecitire.Ideeacăonouălecturănedăşansadeadescoperimereulucrurinoiafostexemplificatăcuramaunuigeamdetren,princarevedemdefiecaredatăunaltpeisaj.Imagineapoatefireluatăşiîncheiametaforeiuneiferestrecaresedeschideîn interiorul fiecăruia dintre noi, întrucâtterminămdecitit şi o luămde la capăt,ultimapericopădinTorafiindsuccedată,fără pauză, de lectura primei pericope(Bereşit)dintr-unaltsul.

Solemnitateaceremonieia fostdatădeserviciulreligiosoficiatderabinulRa-faelShaffer şi prim-cantorul IosifAdler,atmosferăîntreţinutădecorulTempluluiCoral,condusdeRobertLevensohn.Deasemenea,corulC.E.B.,coordonatdeSil-vianHorn,aconferitdinamismsărbătoriicelebrateastăzi,prininterpretareaunorcânteceprecum„SisuV’simhuB’SimhatTora”ori„L’Haim!”.

MomentulHakafot(ocolireaBimeideşapteori,cusulurilesfinteînbraţe–lacareau luatpartedr.AurelVainer,pre-şedinteleF.C.E.R., deputat,OvidiuBă-nescu,vicepreşedinteleF.C.E.R.,EduardKupferberg,secretargeneralalF.C.E.R.,PaulSchwartz,preşedinteleC.E.B.,JoséIacobescu, preşedintele B.B.R., JoséBlum,YehudaLivnat,AurelIoviţu,NatanNeta,ErwinŞimşensohn,RudyRosen-feld,CristianEzri–afostmarcatprintr-oatmosferăsenină, încareşi femeileaupurtatînbraţesulurileTorei,unelementdenoutateîngăduitîncomunităţileorto-doxe, nu şi în cele ultraortodoxe, dupăcumaarătat preşedinteleF.C.E.R., dr.AurelVainer.Cuprivirelacontinuitateaînlectură,domniasaaprecizat:„AstăzineexprimămbucuriadeaîncheiauncicludeunandecitireaTorei.Sănisemaideabucuria,dreptul,onoareadeaomaiciti!”.Totodată,vorbitorulapledatpentruorganizarea câtmaimultor formedeastudiaTora:„Niciînultimaziaexistenţeinoastrenuvomfiştiutîndeajunsdinea”.În încheierea discursului, preşedinteleAurelVainer şi-a exprimat gândul deane bucura de „Simhat Tora, cu pace,bunăstare,prietenie,dorinţădeanuuitaînvăţăturileTorei”.

CLAUDIA BOSOI

La Templul Coral din Bucureşti afost celebrată sărbătoarea deSimhat Tora (bucuriaTorei), într-o atmosferăimprimată de spiritul solar pe care îlevocă. Rabinul Rafael Shaffer şi-aorganizat discursul în jurul versetelor

sucot la sinagoga Mare din BucureştiMembriiC.E.B.s-auadunatlaSina-

gogaMare în după-amiaza deSucot,SărbătoareaCorturilorşiarecoltei,pentrua se ruga şi pentru a asculta cuvintelerabinuluiRafaelShaffer.Acestaavorbitdespre obiceiurile specifice sărbătorii,dar şi despre înţelesurile profunde aleacestorobiceiuri,subliniindcăSucotesteo sărbătoare a bucuriei.Acum trebuiesăadunămstufpentruunacoperiş.„Dinpăcate,vremeanunepermiteanulacestasălocuimnumaisubunacoperişdoardinstuf”,acomentatrabinulShaffer,careaadăugatcămaienevoiedepatruplantecarenusuntutilizate înmodcurent, înviaţadezicuzi:ochitră,vârfuluneiramuriînfrunzitedemirt,oramurădepalmierşioramurădesalcie,toateverzişifrumoase.

Bucuria, iată,eatuncicând lucrurilesuntaduseşisuntmenţinuteîmpreună,fiecăunelesuntfrumosmirositoare,căauunaspectsauungustplăcut,darcarenuauvaloarepractică.Celcareştiesă

fieatentlalucrurilemici,acelaareîntâiabucurie,asubliniatrabinul.

„Deceoarededicămatâtdemulttimplucrurilormateriale?Trăim cu aceastăconvingerecă,pemăsurăcevomaveamaimult,cuatâtvomfimaifericiţi.Dardeunde!Cumajungemlabucurie?Careestesărbătoareabucuriei?Tocmaiaceas-tăsărbătoare, încare ieşimdincasăşimergemîntr-ocolibă.Cândsuntemîm-preunăcuprietenii,cântăm.Atunciavembucurie”,aafirmatrabinulShaffer.

BucuriaseriideSucotacontinuatînsucaridicatăîncurteaSinagogiiMaridecolectivulcondusdeJeanBercu.

Oaspeţilorle-aufostadresatecuvintedebun-venitdecătrepreşedinteleC.E.B.,PaulSchwartz,iarpreşedinteleF.C.E.R.,dr.AurelVainer,aamintitcăautrecut5777de ani de la Facerea Lumii şi aproape

(Continuare în pag. 21)

GEORGE GÎLEA


Întâlniri la Şcoala Gimnazială şi Liceul din Livada

c o M e M o R a R e a V I c T I M e Lo R H o Lo c a U s T U L U ISatu Mare

n D E C S E I N I C O L A E (C.E.SatuMare)

Unpreşedinte im-plicat înbunaorgani-zare a comunităţii şiîn acelaşi timp în re-memorarea trecutuluiacesteia.Preocupărilesalepentrurenovareasinagogiişiacimitire-lor,precumşiridicareaunuimemorialalvicti-melorHolocaustuluiîlrecomandădreptunlidercomunitarcucarenemândrim.

n I O N E L S C H L E S I N G E R (C.E.Arad)

Având o carierăprofesionalăremarca-bilăşifiindmembruînorganismele de con-ducere colectivă, elreprezintă unmodelde preşedinte carepune mare preţ peviaţa comunităţii, caşiaîntregiiurbe.Esteun promotor almulticulturalismului,dialogului interetnic şi întreţine relaţiidinamiceşicualtecomunităţidinafaraţării.

n SORIN LUCIAN IONESCU (C.E.Constanţa)

Omdepresăşite-leviziune,preşedintelecomunităţii evreieştide lamalulMăriiNe-gre se preocupă in-tensdeîmbunătăţireavieţii comunitare, deasigurarea viitoruluişi identităţii iudaicepentrucomunitateapecareoreprezintă,precumşidereface-reasingogiiconstănţene.

Ad MEA VeesRIM! Preşedinţi de comunităţi nãscuþi în luna

decembrieVineri, 7 octombrie 2016, laŞcoala

Gimnazială „PetőfiSándor” din Livada,precumşi laLiceulTehnologic „GeorgeBariţiu”, în cadrul centrelor de docu-mentareşi informarea fostcomemoratHolocaustul printr-o serie de activităţi.Laşcoalagimnazialăaufostprezentateunmaterialsinteticşifilmuldocumentar“HolocaustuluitatînRomânia”şiauavutlocdiscuţiişidezbateripebazafilmuluiprecumşiprezentăridecărţipeaceastătemă (Ecouri din Holocaust în literatura universală Holocaustul sub guvernarea lui Antonescu; Reflecţii despre Holocaust; Intoleranţă şi crimă: Golgota sătmăreană 1940 – 1944; Evreii sătmăreni)şidistribu-ireadepliante:9octombrie–ZiuaHolo-caustului.Afostprezentatăşiosumarăcronologie:1933–HitlerşiPartidulNazistajunglaputereînGermania;1933–con-struireaprimuluilagărdeconcentrarelaDachau; 1935–Legile de laNürnberg(evreilorliseretragecetăţeniagermană);1938–”Noapteadecristal”:200desina-gogidistruse;100deevreiucişi;30.000deevrei trimişi în lagăre; 1939-1941–construireadeghetouriînPolonia.Evreii

suntobligaţisăpoartesteauagalbenăaluiDavid;1942-1945–masacrelaAus-chwitz,Chelmno,Treblinka,Maidanek.

Laactivităţiauparticipateleviiclase-loraVII-aB,aVIII-aAşiB.ActivităţileaufostcoordonatedeprofesorulBontoŞtefan,profesoruldocumentaristSzalayMiklosAttilaşiaubeneficiatdesprijinulconduceriişcolii.

Comemorare la liceuŞi în incintaCentruluideDocumen-

tare şi Informare de la LiceulTehnolo-gic „GeorgeBariţiu” a fost comemoratHolocaustul.Cuacest prilej, profesoruldocumentaristBogdanOproiuaprezen-tatelevilorcauzeleşietapele tragedieisuferitedeevreişia fostvizionatfilmuldocumentar “Auschwitz”.Elevii claselora IX-aBşiaX-aAau realizat referateşiprezentăripower-point,fiindamplasatşi un panou, toate surprinzânddiversemomentealeHolocaustului.BibliotecaraKovacsCsilla a realizat o expoziţie decărţi,carereflectădramasuferitădeevrei.

(După cotidianul sătmărean InformaţiaZilei)

M.O.

omagiu împreună cu elevii de la Şcoala “al. I. cuza”

DeZiuaHolocaustuluiînRomânia(9octombrie,datalacareaînceputdepor-tareaînTransnistria),C.EBacăuaprimito invitaţiedinparteaŞcolii “Al. ICuza”BacăupentruaparticipalaoîntâlnireşiundialogcueleviidinclaseleaVIII-aaiacesteişcoli.Astfel,le-amexplicatsensultermenuluideHolocaust,acestareferin-du-selaoarderetotală,atâtlafigurat,câtşi,dinnefericire,lapropriu.Amîncercatsălespuncopiilorcumsefacecăevreiiaudevenitţintaprincipalăauriidemen-ţialealuiHitlerşiatuturoracoliţilorsăi.Amfăcuttrimiterelaconcepţiilefascistereferitoarelasuperioritateaarienilorfaţăde raseleconsiderate inferioareşicaretrebuiau eliminate de pe faţa pămân-tului, la sentimentele revanşarde alegermanilor,dupăînfrângereadinprimulrăzboimondialpentrucaretotevreiiaufost“vinovaţiideserviciu”.Le-amarătatcăHitlera fostcelcarea inventataşa-ziselelagărede“muncă“,nemulţumitderitmuldeexterminareaevreilor,şile-amvorbit despre inscripţia “Arbeitmachtfrei“delapoartadeintrareînlagăruldelaAuschwitz.Amdiscutatdespresensultermenuluide“pogrom“şidespreceletreipogromuridinRomânia:Dorohoi,Iaşişi

Bucureştişi,înspecial,despreceldelaIaşişidespre“TrenurileMorţii“, tragediiîncareaumuritpeste13.000deevrei.Copiii au fostdeosebitde impresionaţi,atunci când le-am vorbit despre sepa-rareamembrilor familiilor, imediat dupăsosireapeperonul lagărului: lastânga,pentruceicaremergeaudirectlacameradegazare,şiladreapta,pentruceicaremairămâneauînaşteptare.

Referitor ladeportăriledinTransnis-tria,le-amdatcaexemplufamiliatatăluimeuşigrozăviiletrăiteacolo.Amamintitdesprerecenta inaugurareaPieţeiElieWieseldinBucureştişicazulfamilieila-ureatuluiNobel,deportatălaAuschwitz,undeElieWieselşi-apierduttatăl,mamaşiosorămaimică.Linişteacucarem-auurmăritcopiiia fostodovadăafaptuluică au fost deosebit de impresionaţi deceleauzite.

Vreausăremarcactivităţiledesfăşu-rateînaceastăşcoalăpentrucunoaşte-reaHolocaustuluişi,înspecial,ped-naprof.Istrate,careşi-afăcutoadevăratăprofesiunedecredinţăînaeducatânărageneraţie, spre a cunoaşte grozăviileacesteipetenegredinistoriaumanităţii.

HAINRICH BRIF

Bacău

Manifestări de recunoştinţă la liceul din Roman

Andean,eleviişcolilorgimnazialeşiliceale dinRomancomemoreazăHolo-caustul,subconducereaprofesorilordeistorie.În2016,acţiunileeleviloraufostcoordonatedeprof.MariusCristea,carei-aantrenatpenumeroşialţicolegiistorici.

LaLiceulTeologic,prof.BogdanCio-banule-avorbitelevilordespreHolocaust,despre ororile celui de-al doilea războimondialşiuraîmpotrivaevreilor.

Peperonulgării,undeesteplasatăomicro-statuieaVioricăiAgarici,ceacareasalvatvieţileasutedeevreiieşenidin„TrenulMorţii”,garatuntimpaici,slujbareligioasăaemoţionatauditoriul.

LaColegiulTehnic„MironCostin”auvorbitnumeroşielevi,alocuţiunilelorfiindînsoţitedefotografiişifilmuleţealesecugrijă din diferite izvoare documentare.Gropilecomunecusutedeevrei ieşeni

morţi în „TrenulMorţii”, înhumaţi laRo-man,aufostvizitatedeeleviiŞcoliiGim-nazialedincartierulBălcescu,copiiifiindimpresionaţiprofundderealităţiletrecute.

Participanţii la toatemanifestărileau fost salutaţi de prof. IancuWexler,preşedintele Comunităţii Evreieşti dinRoman,careavorbitdespreHolocaust,îngeneral,şidespresuferinţeleevreilorromaşcani din anii negri ai războiului,despre realităţiledebunăconvieţuireaevreilorcupopulaţiamajoritarădinzilelenoastre.Elarăspunsîntrebăriloradresatedeeleviiinteresaţi.

TeleviziunealocalăCNSaprezentatunmaterial interesant despre acesteacţiuni.

Prof. MARIANA CRISTEA

Aduceri aminte la Timişoara şi aradn Comemorarea victimelor Holo-

caustului a fostmarcată în oraşul depeBegaprintr-unevenimentîncentrulcăruias-auaflattreiimportanteperso-nalităţialeurbei,cutitlurideexcelenţăîndomeniile lor,careautrăitaniiHo-locaustului în Timişoara. Interlocutoriaufostpeste120deelevi,dinclaseleVIII-XII,alăturidedascălii lor.Econo-mistulLadislauSchimmerling,directorani la rând al cunoscutei fabrici deciocolată Kandia, avocatul dr. TomaErnst şi doctorulTomaDemaaupre-zentatsecvenţediferitealeaceloranidepersecuţiişiprigoană.Copiilaaceavreme,eiauavutperspectivafamiliilorlor,acelorcareaufostsupravieţuitoriîndiferitezonealeRomâniei.Aşacumseştie,Banatul,înurmaunorcircum-stanţeistorice,politiceşieconomice,afostoregiuneoarecumprotejatăpânăîn1944.Dincolodesuferinţelepricinuitedetabereledemuncă,deschimbarearelaţiilorsociale,excludereadinşcolişibătăilesuferite,nuauexistatrepercu-siunitotaleasupraexistenţeicelordinacestoraş.Totuşi,ceeaceausubliniattoţi vorbitorii este faptul căau trăit înpermanenţăsubameninţareaiminentăamorţii.ZvonurilereferitoarelasoartacomunăaevreilordinEuropa,incertitu-dineafiecăreizile,studiilefăcuteînşcoliimprovizate,darcuprofesoriexcelenţi,şi-au lăsat amprenta. Excelente aufostsintezelevorbitorilor,eleviiavândprilejul săaudămărturii valoroasedelaoamenicumemoriaintactă,adevă-rateenciclopediialeoraşuluitimişean.Oficiantul de cult ErvinWeinberger aintonat„ElMaleRahamim”înmemoriatuturorcelorcareaufostucişiînŞoah.n Sinagoga dinArad, plină până

larefuz,agăzduitunevenimentmajordedicat comemorării victimelor Holo-caustului.Manifestareaafostdeschisăde preşedintele Comunităţii EvreilordinArad,ing.IonelSchlesinger,careaprezentatimportanţacercetăriiarădeneîndomeniulHolocaustuluişiaanunţatexcepţionalulrecitalceaveasăurmeze.Totatunciafostlansatvolumul„OistorieaHolocaustuluieuropean.CazulRomâ-niei”, realizatdedoidintrecercetătoriiCentruluideStudiiIudaice„AcademicianNicolaeCajal”dincadrulUniversităţiideVest„VasileGoldiş”dinArad,Stelean-IoanBoia,titularulcursuluiIstoria Holo-caustului în Europa,şiMarius-IoanGrec,directorulCentruluideStudiiIudaice.

Manifestărileauînceputdimineaţa,laora10,laCimitirulNeologvechi,undeîn prezenţamembrilor comunităţii, aautorităţilorlocale,aunuigrupdeelevi,precumşiaAndreeiMocanu,reprezen-tantaMinisteruluiAfacerilorExterneşiaAlianţei Internaţionale pentruMemoriaHolocaustului (IHRA), alianţă inter-gu-vernamentalăprezidatăanulacestadeRomânia.Dealtfel,reprezentantaIHRAarelatatşilacomemorareadinSinagogaNeologădespreangajamentulpărţiiro-mâneînacestdemerspentrupăstrareamemorieivictimelorHolocaustului.

A urmat punctul central al eveni-mentului, concertul de orgă, susţinutde organistulMartinMeier din Jena.Publiculafostimpresionatdemăiestriamuzicianului,careaadaptatmelodiipo-pularepentruacestinstrumentcomplex.Deasemenea,s-aanunţaturmătoareamanifestaredeamploareorganizatăsubegidaCentruluiIudaicîncolaborarecuComunitateaEvreilordinArad:lansareavolumuluibiografic„AronChorin”al luiLeopold Low, ediţie bilingvă româno-engleză.

LUCIANA FRIEDMANN

Momente tragice din viaţa evreilor

tulceniLaTemplul Israelit a avut loc, la 9

octombrie 2016, comemorarea Zilei Holocaustului.Au fost invitaţi: prefectulJudeţuluiTulcea,ec.MarinBădiţă,consi-lierMihaiNicolaedelaC.J.Tulcea,expertmuzeograf LigiaDima, reprezentaţi aicomunităţiloretnicedinTulcea,prietenişimembriaicomunităţiinoastre.

PreşedinteleComunităţiiaprezentatsemnificaţiaHolocaustuluiînRomâniaiarprefectulşiconsilierulaususţinutalocu-ţiunipetemaHolocaustului.LigiaDimaa prezentat un scurt istoric al evreilordinTulceaşijudeţulTulceaprecumşialtragicelor evenimente îndreptate împo-trivaevreilorînperioada1933-1945.Aufostcitatepasajedin“Jurnalul”luiMihailSebastianreferitoarelaviaţaevreilordinRomâniaînperioadaHolocaustului.

NeumannBerty,membrualcomuni-tăţiinoastre,aprezentatamintiridinviaţaevreilordinperioadarespectivă,cunumeşidateconcrete.

Ing. SOLOMON FAIMBLAT preşedintele C.E. Tulcea

C o m u n i tAt i


Un număr de 15 elevi de la Liceul Lauder-Reut, înscrişi la cursul de di-plomaţie al şcolii, au vizitat la finele lunii noiembrie Parlamentul European, la invitaţia europarlamentarului român Andi Cristea.

Timp de patru zile, tinerii au avut ocazia să asculte prezentări despre funcţionarea Legislativului european şi a altor instituţii comunitare, să participe la o sesiune în plen şi la o dezbatere în Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Republica Moldova, prezidat tot de Andi Cristea.

Însoţiţi de două profesoare (Mariana Rosner şi Monica Vitan), precum şi de preşedinta Complexului Educaţional, Tova Benun-Cherbis, elevii din clasele IX-XII au avut ocazia să ia pulsul vieţii parlamentare, dar şi să cunoască direct istoria, cultura şi spiritul elegantului oraş Strasbourg.

Andi Cristea, o gazdã bunã pentru viitorii diplomaþi

de la Lauder-Reut„Am avut plăcerea să organizez o

vizită de studiu laSediulParlamentuluiEuropeande laStrasbourg pentru ele-vii de liceuaiComplexuluiEducaţionalLauder”,aspuseuroparlamentrulromânpentruRealitatea Evreiască, subliniiindcăafostaltreileaanconsecutivîncareapututoferi „aceastăşansăelevilorcurezultatemeritorii la învăţământ”şipro-miţândcăvacontinuaacestproiectcâtăvreme va fimembru al ParlamentuluiEuropean. „Oportunitatea de a discutacucolegi europarlamentari, deaasistaladezbateri,dea interacţionadirectcuoficialiieuropenisuntelementecarecon-tribuiepozitivladezvoltareapersonalităţiilor, laacumulareadenoi cunoştinţe, ladefinirealorcaviitoriadulţibinepregătiţişiresponsabili.Vorbim,practicşistatistic,de viitoarea elită care, peste 20-30 deani, va conduceRomânia”, a apreciatAndiCristea.

Întâlnirea cu personalitãþi din instituþiile europene

La întrunirea cuelevii liceului, orga-nizată deAndiCristea, primul care s-aadresatadolescenţilorcareîşidorescsădevinădiplomaţiafosteuroparlamentarulSorinMoisă,caregestioneazădinparteaParlamentuluiEuropean negocierile cuCanadapentruAcordulCETA(întretimp,semnat)şiAcorduldeLiberSchimbUE-SUA (AcordulTTIP).Printrealtele, vor-bitorulle-aspuselevilorcădimensiuneapieţeieuropenedăputeredenegocierereprezentanţilorbătrânuluicontinent,darnutoatălumeaefericitădeoapropiereSUA-UE. „Cu cât cele douămaluri aleAtlanticuluiseapropie,cuatâtruşiisuntmainemulţumiţi”,aspusvorbitorul.

GeorgePufan,reprezentantulRomâ-niei laCurteaEuropeană aAuditorilor,a descrismodul în care reprezentanţiiCurţilorNaţionaledeConturipotdevenimembri ai organismului european, pre-cumşifelulîncaredecurgcontroaleleşiîncaresuntelaboraterapoartelepedife-ritedomenii.Cei28demembriaiCurţiiEuropeneaAuditorilorsuntorganizaţipepatruCamere,vorbitorulfăcândpartedinCamera2, care controlează,deobicei,problemedetransporturişienergie.Unuldintre rapoartelespeciale laelaborareacăruiaalucratGeorgePufanafostaxatpe tematica aeroporturilor şi a suscitatmult interesînEuropa,darmaipuţinînRomânia.Vorbitoruli-aîndemnatpetineriivizitatori„săaibăgrijădemedii,pentrucănumaiaşavorputeastudialauniversităţideprestigiudinstrăinătate,apoisăîşiiaunmasterşisăîşifacătestuldeinteligen-ţăEPSO,acestafiinddrumulcătrebazadedatedincaresealegceicarevorprimiofertedealucraîninstituţiileeuropene”.

AndiCristea, unul dintre cei 32 deeuroparlamentari români, preşedinte al

DelegaţieiParlamentuluiEuropeanpentruRepublicaMoldova, este şi unul dintreceimaitinerimembriaiLegislativului(34deani).El le-a prezentat elevilor de laLauder-ReutRomâniaunelecaracteristicialeinstituţiiloreuropene:Parlamentulnuareiniţiativălegislativă(aceastaaparţineComisieiEuropene), Legislativul repre-zentându-i pe cetăţeniiUE,Consiliul –guvernelecelor28destatemembre,iarComisiaesteExecutivulUniunii.ConsiliulşiParlamentuldecidîmpreunăformafina-lăalegislaţiei,darnevoiadereglementareestesemnalatădeComisie.

Gazda noastră laStrasbourg amaisubliniatcăapartenenţalaUEconstituieunstimulfoarteputernicpentrudezvolta-reauneiţări.AndiCristeaaamintitcăîn1989,RomâniaaveaunPIBde41miliar-dededolari,iarUcraina–de82miliardededolari.În2013,PIB-ulRomânieierade189mld.dedolari,iaralUcrainei–de177miliardededolari,ceeacearatăconcretceînseamnăapartenenţalaUEşiNATOpentruprogresulunuistat.

În aceeaşi după-amiază, elevii aupututlualocînsaladeplenaParlamen-tuluiEuropean,undeauasistatlaopartea dezbaterilor despre viitorul buget alUniuniişiaubeneficiatdeoamplăpre-zentareamodului încare funcţioneazăLegislativul,structurasa,surprinzătoareşiprinfaptulcănuesteîmpărţitînputereşiopoziţie.Dincelespusedeofuncţio-narăaParlamentuluiam reţinut însăşicăîntremomentul încareComisiapro-puneonouăreglementareşiadoptareatextuluifinalalDirectiveipot treceşi ...3-4 ani.Mă întreb atunci dacă situaţiacare a trebuit să fie reglementatămaicorespundecuprevederilenoii legislaţiişi dacă în această lentoare nu avemunadinexplicaţiilebirocraţieiexcesiveşigreutăţiicucaresemişcăUniunea.Darasta,evident,e înafarascopuluiviziteiliceenilorbucureşteni.

ÎnultimazipetrecutălaStrasbourg,cei15elevidelaLauder-ReutaufostprezenţiladezbateriledincadrulDelegaţieiParla-mentarepentruMoldova,lacareaufostinvitaţişiexperţiiVladimirSocor(membrualJamestownFoundation,SUA)şiNicuPopescu (analist principal laEuropeanUnion Institute for Security Studies).Tineriiaufostinteresaţideopiniileexpri-mate.Opiniaexpertuluiamericanafostcă în viitorul previzibil nu este posibilăunireaRomânieicuMoldova„dinconsi-derentepoliticeinterneşiinternaţionale,economice, financiare şi diplomatice”.Propunereasadeinstituireauneiformede „protectorat european nedeclarat”asupraMoldoveiafostvehementcontra-zisădeeuroparlamentarulromânVictorBoştinaru,careaspus,pebunădreptate,că„nicioformădeprotectoratnupoatefiunademocratică”şică„ainvestidoarînpersoane,subprezumţiacăaucapacităţimiraculoasedeizbăvireauneiţări,auneinaţiuni,estepericulos.Prefersăinvestimîninstituţii,instituţiisolide,caresărezistepresiuniiindivizilorşisăpermităfuncţio-nareastatului”.CristianPredaaacceptatcă „PartidulPopularEuropeana greşitsusţinând o politică în care amesteculoligarhilorafostmasiv”.

Dupătoateacesteprezentărişidezba-teri,eleviidelaLiceulLauder-Reuts-audeclaratîncântaţidevizitalaParlamentul

European,darşilaobiectiveleturisticeşiculturaledinStrasbourg(dinpăcate,deşine-am dus până acolo, reprezentanţiicomunităţii evreieşti din oraş nu ne-aupermissăvizitămnicisinagoga,nicisediulcomunităţii, din raţiuni de ... securitate!Fărăcomentarii!).

Ce cred elevii despre vizita lor la Strasbourg„Amvăzutliderieuropeni,politicienide

rangînalt,pecaredeobiceiîivăddoarlatelevizorsaupeinternetşiamavutchiarocaziadea-icunoaşte,deapurtaundia-logcâtmaiconstructivcudânşiişidealepuneîntrebăricuprivirelaactivitatealorşilapoliticaeuropeanăşiinternaţională.Dacăajungşieueuroparlamentar,pre-cumuneledintregazdelenoastre,osăamunavantajsauunprivilegiupecare

probabil niciunul dintre actualii aleşi nul-aavut,aceladeamăfiacomodatdejaculocul.Dacămăvoiocupacualtceva,aceastăexperienţă va rămâne, oricum,unapecareos-opovestesc.Suntextremdemulţumit de ceea ce am făcut, amvăzutşiamvizitatlaStrasbourg”. (Matei Vlădescu, clasaaIX-a)

„Încontextul încaremajoritateaele-vilor prezenţi frecventează cursurile dediplomaţiealeşcolii,aceastăexperienţăne-a fost utilă, îmbogăţindu-ne semnifi-cativcunoştinţeleîndomeniulafacerilorinternaţionale şi almodului în care elesuntgestionatelanivelprofesional.

Dintotalulde751deeuroparlamen-tari,16suntneafiliaţi,iarrestulfacpartedindiversegrupuripoliticeparlamentare,celmai numeros fiindGrupulPartiduluiPopular European sau, mai simplu,PartidulPopularilorEuropeni, urmat deGrupulAlianţeiProgresisteaDemocra-ţilor şiSocialiştilor,Alianţa Liberalilor şiDemocraţilor pentru Europa, PartidulLiber European (verzii), StângaVerdeNordicăşialtecâtevaorganizaţiiminore,deorientareextremistă,precumEuropaNaţiunilorşiLibertăţilor.

Cu toţii amurmărit cumare atenţieşiinteres,maialesromânifiind,evoluţiadezbateriilacareauparticipatoficialidinMoldovaşiRomânia,experţiînproblemedesecuritatenaţionalăşideputaţi,străini

sauromâni,ceidinurmăfăcândobservaţiiîncărcatedepatos,revoltăorisusţinereputernicexprimate,stimulateprobabildeempatiapentruconaţionaliidepestePrut.Cutoateacestea,atmosferageneralăapăstratonotăglacială,uşordistanţatădesubstanţaşirealitateasubiectului,făcân-du-sereferiredoarlastatisticilecarenureflectă,nicipedeparte,adevărul”.(Tudor Cobrea,clasaaIX-a)

„Măbucurcăampututsăparticipămla o şedinţă aDelegaţieiParlamentuluiEuropeanpentruMoldova.RecunosccănuştiammultedintreinformaţiiledespreMoldova şi despre candidaţi (şedinţa aavutloccucâtevazileînaintedeprimulturdescrutin–n.red.).M-aimpresionatideeacătoatăsituaţiadeacolosepoateschimbapestenoapte.

Vizitaînsineafostorealizare,pentrucăuneorinuîţidaiseamadeimportanţaunor lucruri care pot păreamărunte şicare,pusecaplacap,ajutăladezvolta-reatapersonalăşitefacsăvezilumeacualţiochi.Concret,acumprivimaltfelalegeriledinMoldovaşi legătura lor cuviaţanoastră,cuminfluenţeazăeleviaţacetăţenilorromâni,iarnoiîiinfluenţămpeei.Acumînţelegemmaibineproblemelecucareseconfruntămoldovenii,elemen-teleconflictuluipoliticcaresedesfăşoarădemaimulţianiacolo.

Înaltăordinedeidei,măvădlucrândlaParlamentulEuropean, la începutcaasistent,apoi,dupăcevoiacumulaex-perienţă,săajungexpertşipoatechiardeputat”.(Bogdan Udroiu, clasaaXII-a)

Să le dorim tuturormult succes! Lafel şiComplexului Educaţional Lauder,înîncercareadeapregătielitademâineaRomâniei!

ALX. MARINESCU

elevii de la Lauder-Reut în vizită la Parlamentul europeanElevii şi profesorii de la Liceul „Lauder”, împreună

cu europarlamentarii Victor Boştinaru şi Andi Cristea

Norman Manea aniversat la New York

Dupăcescriitorula fost sărbătorit laBucureşti, la îm-plinirea vârsteide 80 de ani,eveniment des-precareamscrispelargînaceastăvară,acumInstitutulEvreiescdeCercetare(YIVO)dinNewYork,înparteneriatcuICRNewYorkşiConsulatulGeneralalRomânieilaNewYork,auorganizato festivitateaniversară în cinstea luiNormanManea,supravieţuitoralHolo-caustului,unuldintreceimaiimportanţiscriitori româno-americanideorigineevreiască.

NormanManea trăieştedin1986în Statele Unite aleAmericii. Esteunuldintreceimaitraduşiromancieriromâni,fiindconsiderattotodatăunuldintremariiscriitoriiromânidinexil.

Ad Mea Veesrim!


Ceremonia de deschidereCeremoniadedeschidereşisesiunea

plenarăauavutloclaPalatulCulturiidinTârguMureş.Adrian Gueron,directorulJCCBucureşti,aadresatuncuvântde

bun-venit tutu-ror celor pre-zenţişiatrecutînrevistăprinci-palelemomenteimportante dintradiţia acestuieveniment co-lectiv,subliniindp e r f o rman ţ aatinsă cu pri-l e ju l aces te iediţii speciale.P reşed in te leF.C.E.R. , dr. Aurel Vainer ,

deputat, a subliniat în discursul săudedeschidere importanţa reuniriiperiodicea evreilor dinRomânia. „Este un lucruexcepţional. Trebuie să mulţumescJOINT-ului pentru acest parteneriat, pecareîlrealizămdin2011.Lefiecareediţieînvăţămaltelucruridinistoriaiudaismu-lui”.Vorbitoruls-amaireferitlaimportanţanumărului13,casimbolalmaturităţii,altreceriiunuipragaldezvoltăriipersonaleşi conştientizării relaţiei cuDivinitatea.Nuînultimulrând,preşedinteleVaineramulţumit profesorilor participanţi pentruimplicarea în cadrul acestui programeducativ.Vasile Dub, preşedinteleC.E.TârguMureş – în calitate de gazdă aevenimentului – a afirmat că alegereaoraşuluiafostoideeinspiratăşiamulţu-mitJDCşiF.C.E.R.,careaufăcutposibilacest eveniment, şi le-a urat bun-venitcelorprezenţi.RectorulUniversităţii“Pe-truMaior”dinTârguMureş,prof.univ.dr.Călin Enăchescu, a subliniat respectuldeosebitpecareinstituţiadeînvăţământpe care o reprezintă îl poartă ideii decomunitateşiînspecial comu-nităţii evreieştilocale.Dease-menea, el i-afelicitat pe ini-ţiatorii acestuieveniment şi aapreciatdimen-siunea cultura-lă a reuniunii.Israel Sabag,directorul JDCRomânia şi-aexprimat satis-

facţia faţădeparticipareanumeroasăamembrilorcomunităţilorevreieştidinRo-mânia,mulţumindpreşedinteluiF.C.E.R.şipreşedinteluiC.E.TârguMureş,precumşi tuturor celor angrenaţi în realizareaacestuieveniment.Referindu-selaîmpli-nireaa100deanideactivitateaJOINTînRomânia,vorbitorulacaracterizatpar-teneriatul derulat împreună cuF.C.E.R.drept„unulcutotulşicutotulspecial,carecreeazămiracole”.

În cadrul sesiunii plenare, desfăşu-ratecuprilejuldeschideriioficiale,prof.dr.Yitzhak Brick,preşedinteleSocietăţiiIsraelienedeGerontologie,aprezentatoseriedenoiperspectiveasupra„vârsteide aur”, care au ca fundament textulTorei.Societateacontemporanăestemar-torauneiadevăratedezbatericuprivireladesluşirearoluluivârsteiatreia,afirmândcăreferinţeleidentificateînToracuprivirela vârsta înaintată sunt unele pozitive,astfelcă„vârstadeaur”poateficonside-rată drept o binecuvântare.Pirkei Avot oferăunadinsurselecarefundamenteazăaceastăconcluzie:„Lavârstade60deanivineîmbătrânirea,la70deanipărulalb,la80deanicurajul,la90deaniînţelepciu-nea,la100ecaşicumarfimuritşiarfiplecatdinlume”.Viaţalungăesteasociatămarilorfigurialeiudaismului,unuldintreexponenţifiindchiarprofetulMoise,careatrăit120deani.

Prelegeri despre Tikkun Olam, oameni ºi o lume mai bunãConf. univ. dr.Felicia Waldman a

susţinutprelegereacutitlul„IsaacLuriaşiconceptulcabalisticdeTikkun Olam”.Prelegereaei includeun succint istorical conceptului deCabala şi reprezen-tarea conceptuală şi practică a noţiuniideTikkun Olam. Dacă până în 1492misticismulevreiescpuneaaccentulpeînţelegereaCreaţiei în scopul întoarce-rii la perfecţiunea originară, odată cuexpulzarea evreilor dinSpania, centruldeinteresalmisticilors-amutatasupraredempţiunii.Dorindsăexplicecreaţiadinaceastănouăperspectivă,IsaacLuriaaadusoserieîntreagădenoiconcepteînviziuneacabalistică.Conformcomunicăriiprezentatedeprof.Waldman,Luriapor-neştedelaideeacăexistăscânteisfinteînoricelucruşiînfiecareom,carepoateparticipalaTikkunprinrespectareapre-ceptelorToreişiprinfaptebune.

Tema îmbătrânirii şi prevenirii unorconsecinţe nefaste asupra capacităţilororganismuluiafostabordatădeprof.dr.Yitzhak Brick,expertînproblemeleîmbă-trânirii.Universitarulaprezentatoseriedecercetăricarereliefeazăfaptulcămoş-tenirea genetică este responsabilă decalitateavieţiilavârstaatreiaînproporţiededoarde30%,restulprocentelorfiindalocatestiluluideviaţă,activităţilorfizicedesfăşurateşi,nuînultimulrând,tabietu-rilorculinare.Recomandareaspecialiştilorînceeacepriveşteviaţaprofesionalăacelor ieşiţi lapensieestecaaceştiasăcontinue să lucreze sau sădesfăşoareactivităţisimilarepecâtposibil.

Dr.Rivka Kneller-Rowe,specialistăînFilozofiaMedievalăEvreiască,profesorlaUniversitateaTelAviv,asusţinutpre-legereacutitlul„Hasiziiversusadversariilor”.EaaarătatcăspaţiulromânescdinsecolulalXVIII-leaareprezentatunbazinimportantalcentrelorhasidice,deundeaprovenitdinastiadeSatmar,celmaimaregrup din lume, dinastia Klausenburg,al nouălea grup camărime din lume,dinastiaPashkan,originarădinPaşcanisau Bohush din Buhuşi. Vorbitorul aexplicat că fondul neînţelegerii dintrehasizişiGaonuldinVilnapoatefiatribuitunorfactoriprecumexistenţaanterioarăa unormişcărimesianice, reprezentatedeSabbetaiZvisauJacobFrank,şido-

rinţaMitnagidimilordeapăstraunitateaiudaismului.

Emanuel Pusztais-areferitlaobiceiulcântecelortradiţionaledevinerisearaşiainterpretatoseriedeastfeldecântecealăturideungrupentuziastşiiubitordemuzicăsinagogală.

Kabalat ªabat ºi Oneg ªabat la Sinagoga “Status Quo Ante”

din Târgu MureºSinagoga “StatusQuoAnte”s-ado-

veditafineîncăpătoareodatăculăsareaseriişipregătireapentruKabalatŞabat.Membriaicomunităţiimureşene,partici-panţilaBereshit,darşiinvitaţis-aureunitpentruaascultapericopainterpretatăderabinulRafael Shaffer. Despredilemaau-toimpusă–creaţiesauevoluţie–vorbito-rulaafirmatcăştiinţa,înstadiuleinatural,aduceo dilemă consistentă atât teorieicreaţioniste, cât şi teoriei evoluţioniste.“Problemaesteînsăpreaimportantăpen-truanelăsaduşidecurentetrecătoare.Sădămlaoparteprejudecăţile,săstămstrâmbşisăjudecămdrept!”,aconchisrabinulShaffer.Searas-aîncheiatcuunOnegŞabat tradiţional.De asemenea,sâmbătă seara, după emoţionanta ce-remoniedeHavdala,aavutlocomasăfestivă.

Ziua de sâmbătă a fost dedicatăstudiuluieticiişinoţiuniideTikkun olam. Prof.dr.Ben jamin Ish Shalom,câştigătoralPremiuluiAviChaipentrupromovareaunităţii iudaismului şi preşedintealBeitMorasha,s-areferitlaposibilitateadearezolvaunadincelemaistringentepro-blemealecontemporaneităţii–terorismul.Existăoareposibilitateadealuptacontraacestuiflagel,darînacelaşitimpsănepăstrăm standardelemorale, conformnormeloreticiişiTorei?„AtuncicândDum-nezeuacreatlumea,Elaoferit lucruluimâinilorsale–omul–şansadeaparticipalaCreaţiaLui.Creatorulamodificatreali-tateapentrucaomulmuritorsăîipoatăre-paradefecteleşisăoperfecţioneze”(Jo-sephSoloveitchik).PorninddelauncitatalrabinuluiJosephSoloveitchik,prof.dr. Shmuel Faustaabordattemaperfecţionă-riilumiiprinintermediulacţiuniloromului.

Analizândcitatulanterior invocat,primaconcluziecaresepoatedesprindeesteaceeacăomulareunrolfundamentalînplanulDivinităţii, iaroricepersoanăaredatoria de a face lumeamai bună, dea înfăptui tikkun olam.Caatare, tikkun devineomiţva,iaromulsupusporuncilordivinearemenireadea-şiarătacontribu-ţiaîncadruluneimisiunidivinecomplexe.

Secþiunea Limmud... meniu la alegere în cadrul BereshitSingurulmomentcarenuafostpresta-

bilitpentruceiaproape400departicipanţil-areprezentattimpulalocatsecţiuniicaresenumeşteLimmud,oparteeducaţionalăneformalăaseminarului.Acestcicludeoptsesiuni,realizatecâtepatruînpara-lel,estesusţinutdeparticipanţicare îşiîmpărtăşescviziuneaasupraunortemecareîipreocupă.Secţiuneasusţinutădepreşedinteledr.Aurel VainerşirabinRa-fael Shafferdespre „IdentitateaEvreilordinRomânia”aatras cea mainumeroasă,darşidornicădeco-municare,audi-enţă. Viziuneapreşedinte lu iFederaţiei asu-pra prezentuluişiviitoruluievre-imii autohtonea fostunacarea trezit nume-roase întrebărişicareaduslanaştereaunorideiconstructive.Înacelaşitimp,profesorulMihail Spielmani-aintro-duspeceiprezenţiînviaţaevreiascădinTârguMureş,ierişiazi.Temaafostde-osebitdeinteresantăîncondiţiileîncareoraşul-gazdăadatde-a lungul timpuluiimportantepersonalităţidarafostşiunadintrecomunităţiiledistruseiremediabilîntimpulHolocaustului.ConferinţaLucianei Friedmann s-a numit „Isaac Bashevis


DAN DRUŢĂ LUCIANA FRIEDMANN

BERESHIt XIII Târgu Mureş, 5777

În perioada 27-30 octombrie, oraşul Târgu Mureş a găzduit cea de-a XIII-a ediţie a Bereshit – Univer-sitatea Comunităţii Evreieşti Europe-ne. Numărul 13 simbolizează vârsta maturităţii în religia iudaică, tocmai de aceea prezenta ediţie a şi fost supra-numită „Bereshit XIII Bar Mitzva”. Ca întotdeauna, programul s-a bucurat de interesul membrilor comunităţilor evreieşti, fapt demonstrat de numărul record de participanţi – peste 350 de persoane, provenind din nu mai puţin de 35 de comunităţi din întreaga ţară, precum şi oaspeţi din Israel, prieteni şi invitaţi.

Tema acestei ediţii a fost Tikkun Olam – cum să facem lumea mai bună. O altă fericită sincronizare constă în faptul că această ediţie „Bar Mitzva” s-a desfăşurat în acelaşi an cu împlinirea a 100 de ani de când JOINT şi-a început activitatea în România. Cei care au deschis noi perspective în studiul iudaic şi cu precădere în tema menţionată au fost profesorii dr. Yitzhak Brick, dr. BenjaminIshShalom,dr.ShmuelFaust,dr.RivkaKneller-Rowe şi dr. FeliciaWaldman.

Participanţi la Bereshit XIII

foto: Zoltán Márton

foto: Zoltán Márton


Protocol de colaborare între Mae şi Tes

”Considercăprinpieseledeteatru,prinactuldeinterpretarepecareactoriiTeatruluiEvreiescdeStatîlrealizeazăcuprofesionalism,putemsensibilizagene-raţiiledeazişipeceledemâinespreaînţelegemaibineumanitateaşivalorilesale”,aspusministrulAfacerilorExter-ne,LazărComănescu,într-unmomentimportantalexistenţeiTeatruluiEvreiescdeStatşiallupteiîmpotrivaantisemitis-muluiînRomânia.

Momentul a fostacela în care şefuldiplomaţiei româneştişi directorul Teatru-lui Evreiesc de Stat,MaiaMorgenstern,ausemnatunprotocoldecolaborare între celedouăinstituţii.

LazărComănescuamai spus că semnareaprotocolului,în anul în careRomânia deţine pre-şedinţiaAlianţei Internaţionale pentruMemoriaHolocaustului,nuesteunfaptîntâmplător.„EducaţiadespreHolocaust,inclusivprinintermediulculturii,esteundomeniupecareRomâniaaalessă-lsusţinăînrelaţiacucelelalte31destatemembrealeacesteiorganizaţii.CredcăprinactivităţidegenulcelorpecareledesfăşoarăTeatrulEvreiescdeStatşialteinstituţiiculturaleputemsăvorbimdespreunluptătorputernicînstopareaunorasemeneamanifestări”,aafirmatministrul.

Actriţa MaiaMorgenstern, direc-toareaTES,asubliniat, la rândulsău,

importanţaacestuigest: ”TeatrulEvre-iescesteoinstituţievie,limbaidişesteotradiţieviecarevinedefoartedemult,defoartedeparte,trăieşteşivamergeîn continuare. (...)Nu e unmuzeu alfigurilordeceară,eunorganismviu,curealizări şi cueşecuri, cuambiţii şi cuvisedonquijoteşti, ceuneoriseşireali-zează.Nepromitem,cutoatăseriozita-tea,dincolodeprotocolulşipaşiinormali

şi fireşti (...),celpuţin să încer-căm, împreună(...) cuMinisteruldeExterne,cudi-plomaţiinoştri,săfacem cunoscuteambiţiile şi visu-rile şi realizărileteatrului nostru,programelornoas-

tre”,aspusMaiaMorgenstern.Şi preşedinteleFederaţieiComuni-

tăţilorEvreieşti dinRomânia, dr.AurelVainer, şi-a exprimat dorinţa ca acestproiectmajor să se transforme dintr-un document important într-o realitateimportantă.

Anulacestacelebrăm140deanidelaînfiinţareaprimuluiteatruprofesionistde limbă idişdin lume, înRomânia, laIaşi.SeîntâmplalaPomulVerde,înanul1876,lainiţiativascriitoruluişiartistuluiAvramGoldfaden.TeatrulEvreiescdeStat duce, iată,mai departe aceastătradiţiedesecoleamanifestăriiteatraleevreieştidinRomâniaşidinlume.

G.G.

Geniul Clarei Haskil omagiat din nou la Sibiu

Roş Haşana la c.e. craiova

ClaraHaskil,ceadesprecareCharlieChaplinspuneacăeste“ungeniu”,amar-catunsecoldemuzicăinternaţionalăşiarămaspânăastăziunreperînceeacepriveştecăutareaperfecţiunii,interpreta-realacelemaiînaltestandardeşiiubireanecondiţionatăpentrumuzicaclasică.

Primulproiectde talie internaţionalădin România care onoreazămemorialegendarei pianiste,Festivalul Internaţi-onal deMuzicăClasică „ClaraHaskil”,seînfiinţaînanul2014.Ajuns,aşadar,laatreiaediţie,festivalulapropusunpro-gramampludemuzicădecameră,darşiproiecteconexe:expoziţiiitinerantesauproiecţiidefilme.

Iată ce spunea Alina Azario , iniţiatoareaevenimentului,într-uninterviupentru Realitatea Evreiască: ”Caosur-prizăcareacontinuattradiţiafestivalului,ampropusvizionareafilmuluiGrădina lui Celibidache, în regia fiului regretatuluidirijor.Oadouasurprizăesteoinstalaţiemultimedia,oexpoziţieitinerantă”.

Cât despreprogramul festivalului însine,AlinaAzario spune că este unulamplu,iarevenimentulseextindedelaanlaan:”Anulacestaafostoaventură.Practic, festivalul a debutat în lunaseptembrie, laHamburg.Aşa se facecădacăadunăm invitaţii festivalului dela Hamburg cu cei prezenţi acum, înaceastătoamnă,laSibiu,vomvedeacăsuntpeste20desolişti.VorbimdespreCvartetulAd Libitum, al căruimembruesteviolonistulAlexandruTomescu.Suntsoliştiextraordinari,caPierreGuenisson,

AdrienBoisseau.ContinuămtradiţiadeainvitaînfiecareancâteuncâştigătoralFestivaluluiClara HaskildinElveţia.Re-numitulpianistFinghinCollinsacâştigatconcursulîn1999şiesteprezent,iată,laSibiu.ŞiTrio-ulClara Haskilestealăturidenoiînaceastătoamnă”.

FestivaluldelaSibiueste,aşadar,unproiectmuzicalcare,dincolodemenireasadeapuneînvaloarememoriaClareiHaskil,esteşiunfestivaldinceîncemaiimportant în peisajul evenimentelor degendinRomânia.

”Festivalul îl fac şi pentru artişti şipentrumuzică,îlfacpentruarememorapersonalitateaClareiHaskilşi,implicit,îlfacşipentrupublic”,spunepianistaAlinaAzario,înîncheiere.

GEORGE GÎLEA

Membrii comunităţii evreieşti dinCraiovas-aureunitlasinagogadinoraşpentru a sărbători începutul noului an5777.RoşHaşanasauAnulNouEvreiescmarcheazăunmomentdeanaliză,încarefiecareevreutrebuiesăselepededetotceeaceafostrăuînanulprecedent,aafirmatpreşedinteleC.E.Craiova,acad.prof.dr.CorneliuSabetay.“Duminică[2octombrie – n.r.] trecem în anul 5777.Ultima cifră, şapte, prefigureazăultima

cifră a viitorului an nou din calendarulgregorian.Este unmoment de analizăa tuturor faptelordepestean. Fiecareevreuartrebuisăîşifacăoautojudecată”,a afirmat preşedinteleC.E.Craiova încuvântulsăuadresatoaspeţilor–membriaicomunităţii,reprezentanţiaialtorcultereligioaseşiprieteni–careauavutprilejulde a afla despre obiceiurile şi tradiţiileasociateacesteisărbători.

D.D.

Singer,Şeherezadalimbiiidiş”şiamers,

încompaniaunoravizicititoriailaurea-tuluiPremiuluiNobel,peurmelenarativealeacestuiautenticcreatoralunei lumiîn care religia şimodernitatea se întâl-nescîntr-unmodstraniu,complementarpicturilorluiChagall.Delia Marc i-aduspeceicareauoptatpentruconferinţasapeurmeleconceptuluideTikkun Olamîncinematografie.Cumdemulteoriumorulesteosalvare,preşedintelecomunităţiievreieşti dinTârguMureş,Vasile Dub, s-a referit la felul în care acesta estereflectatdeevrei.Umoristşicaricaturisttalentat,domnia-saşi-a invitataudienţala un zâmbet uneori nostalgic, alteorisenin şi optimist. Privind cu realismşicuraj înainte,Tiberiu Roth s-a referit la„Lumeanoastrămâine”.Pe baza unorstudii atent documentate, el a încercatsăradiografiezeîncotroneîndreptămcaevreiînEuropa,înIsraelsauînStateleUnite.RabinulShaffer a vorbit despre„Caleasprepace”,subiectdificilşicon-troversat dar esenţial pentru o naţiunecaresesalutăcuShalom(pace).Alăturide economist, rabin, ingineri, jurnalist,istoric era nevoie şi deunpsiholog. Înaceastăcalitate,Itzhak Mirons-areferitla dubla noastră identitate şi la felul încareputemfi„evreibunişiromânibuni”.Dealtfel,loialitateapentruţaradeadopţieesteuncomandamentcarereiesechiardinscrierilesfinteevreieşti.

Dialog despre comunitatea evreiascã din România

În cadrul unui dialog viu, dr.Aurel VainerşirabinulRafaelShafferauabor-dattemacomunităţiievreieştidinRomâ-nia, din perspectiva trecutului, darmaialesaprezentuluişiviitorului.Referitorlaidentitateaminorităţiievreieşti,dr.Aurel Vaineramenţionatcăeaareparteatâtdeopatrieancestrală–EreţIsrael–câtşideunadatădeloculşispaţiulîncaretrăieşteşianumeRomânia.Religiaestede asemenea un alt element de iden-titate spirituală, unul foarte important,careseîmpleteştechiarcuînceputurileistorieisale.Deasemenea,oaltăcom-ponentă este cea lingvistică, aici fiindîntâlnităchiaroipostazăbilingvăoferităde coexistenţa a două limbi – ebraica,dedicatăstudiuluiculticşiidişul,calim-bă vernaculară a evreilor est-europeni.DeputatulasubliniatfaptulcăînprivinţacunoaşteriilimbiiebraicesuntnecesareeforturisuplimentareîntrucâtmarepartedintremembriicomunităţilordinRomânianucunosclimbadecult.RabinulRafael Shaffer aafirmat că “nusuntem indife-renţilacelespirituale,celespiritualeneating.Rezonămlacelespiritualemultmaimult decât alţii”.Caracteristica evreilorde pretutindeni, potrivit vorbitorului, arficaracterulomuluineliniştitcarecaută.Referitor la identitatea religioasă, el aopinatcălegăturadintreomşireligieestemaiprofundădecâtpracticasa.Dialogulafostcontinuatdeintervenţiidinpublicşiopiniicuprivirelasubiecteledezbătute.

Sesiunea plenarã de încheiere Cuocaziasesiuniiplenaredeînche-

iere, prof.Benjamin Ish Shalom a ţinut

prelegereaintitulată„Tikkun Olamnece-sitămaiîntâiTikkun Adam?PutemfacenoicevamaibundecâtDumnezeu?”Pro-fesorulaamintitscrieriledinTora,potrivitcărorachiarDumnezeuaregretatcreareaomului,carerăspândisepăcatulpeîntrea-gasuprafaţăaPământului.Els-areferitlaPotopul luiNoe, cauzele şi urmărileacestuiepisod,atragândatenţiaasupranecesităţiiunuiefortcomunalomeniriideaîndreptaUniversul,începândchiarcupropriaschimbare.

Îndiscursuldeîncheiere,Israel Sabag amulţumit tuturorcelorprezenţipentruimplicareşiarecunoscutouşoarănos-talgiedupăzileledeînceput.„DeşiacestBereshit a ajuns la final, sunt sigur căfiecaredintredvs.veţiduceacasăcevanou sau energie pozitivă. Bereshit v-aoferitdoarînceputul,iardvs.puteţicon-tinuastudiulacasă”.El i-aîndemnatpetoţiparticipanţiisădevină„evreiactivi”,sănurămânădoarniştesimplievrei,săseimpliceşisăfieaproapedecomunităţiledincarefacparte.Vasile Dubamulţumitpentrusprijinulacordatînrealizareaaces-tuieveniment,pecarel-aapreciatdreptomarerealizarepentrucomunitatealocală.PreşedinteleF.C.E.R., dr.AurelVainer,s-areferit lasuccesulunorastfeldeîn-tâlniricaresimbolizează„opermanentăînnoire”. „AcestBereshit este unmaresuccesşitrebuiesănemândrimcuasta.BereshitafostsuccesulmarealluiDum-nezeupentrucăElafăcutaceastălume”.Cuvintele de laudă şi demulţumire aumersşisprecolaborareadintreF.C.E.R.şiJOINT.Cuprilejul împliniriicelor100deanideconlucrare,dr.AurelVaineraprecizatcăvafiorganizatunsimpozionaniversar, în cadrul căruia va fi lansat unalbumdocumentarconsacrataniver-sării.

Mulþumiri pentru madrihim-ii voluntari

DirectorulJCCBucureşti,Adrian Gue-ron,câtşidirectorulJDCRomânia,Israel Sabag,le-auaduscaldemulţumirivolun-tarilor şimadrihimi-lor implicaţi în bunadesfăşurare a evenimentului –MagdaKupferberg,LucianaFriedmann,DanielOrenstein,Albert Lozneanu, EmanuelPusztai, CristianEzri, EryDaniel Per-vulescu şiDaniCsaki. De asemenea,mulţumiriledestinateartiştilormergspreinterpreteleCarmenHannahIoviţu,Ara-belaNeazi, care alături de BucharestKlezmer Band, aflată sub bagheta luiBogdanLifşinşiîncoordonarealuiSilvi-anHorn,auinterpretatbinecunoscuteşiîndrăgite cântece tradiţionale evreieşti.Sâmbătăseara,cuocaziacinei festive,trupaHakeshetKlezmerBandOradeaşiAlbertLozneanuaucântatşii-auîncântatpe toţi participanţii cuun recital careastârnitropotedeaplauze.

Bereshit XIV la BacãuIsrael Sabag a anunţat locul unde

sevaţineurmătoareaediţieBereshit,şianumelaBacău,şil-afelicitatpepreşe-dinteleC.E.Bacău, IzuButnaru. Fărăa-şiascundeemoţiile,acesta i-a invitatpe toţiceiprezenţi laBereshitXIV,asi-gurându-ideospitalitateacomunităţiipecareoreprezintă.

(Urmare din pag. 8)


Vindecarea sIda – aproape de realizareunsingurexemplar,acestlucrucauzândautodistrugereaceluleiHIV.MaladiaSIDAesteînprezenttratatăcuunamestecdemedicamentecare încetinescprogresulinfecţieiînorganism,darcarenuoelimi-nădefinitiv.“Abordareanoastrădistrugecelulele,astfelîncâtnuexistănicioşansăca virusul să recidiveze, pentru că numaiexistăniciocelulăcaresăconţinăacestvirus”,adeclaratprof.LoyterpentruCanalul 2 alTeleviziunii Israeliene.De

asemenea,învedereapreveniriicreşteriinumăruluidecazuridepersoane infec-tate,Ministerul israelian al Sănătăţii aanunţatlasfârşitulluniioctombriecăvaîncepesădistribuie,pentruprimadată,medicamentedestinategrupurilorcuriscridicatdeacontactaHIV.Luateînmodregulat,acestemedicamentes-audoveditafieficienteînprevenirearăspândiriiHIVîntimpulcontactuluisexual.

Unmanuscris vechi, din secolul alVII-lea î.e.n., scris în ebraică şi găsitîntr-o peşteră dinDeşertul Iudeii, conţi-nemenţiunea “Yerushalem” şi ar puteareprezentaceamaivechereferirescrisălaoraşulIerusalim.Papirusuldateazădecirca2.700deanişiconţineceamaivechemenţionare,nereligioasă,aIerusalimuluiînlimbaebraică.Elafostprezentatpe26octombrieînIsrael,înplinădezbaterepri-vindvotarearezoluţieiUNESCOreferitorlaprezervareaacestuioraşsfântpentru

treireligiimonoteiste.“Pentruarheologiaisraeliană este prima referire în limbaebraicălaIerusalimînafaraVechiuluiTes-tament”,adeclaratAmirGanor,dincadrulAutorităţiiIsraelienepentruAntichităţi.

Datareacucarbonşicomparareaca-ligrafieicuoscrierepeceramicăpermitesă se afirme că acest papirus dateazădinepocaPrimuluiTempludinIerusalimşi înainte de scriereaManuscriselor delaMareaMoartă din secolul al II-leaî.e.n.Bucatadepapirus,deaproximativ

10cmlungime,esteacoperităcuoscriereprotoebraicăîncălizibilă.Textulraportea-zălivrareaadouăsticledevindestinateregeluidinIerusalimşiesteredactatdeunfuncţionaralregiuniiactualuluiIerihon.La fel ca înBiblia ebraică, oraşul estescris “Yerushalem”.Papirusul nua fostgăsitîntimpulunorsăpăturiarheologice,cicupuţintimpînaintedepunereasaînvânzare pe piaţa neagră internaţionalăpentru antichităţi de către traficanţii dinzonaHebron,afirmăspecialiştiiinstituţieicitate.Elfusesefuratdintr-opeşterădinDeşertulIudeei,înregiuneaMăriiMoarte,iarconfiscarealuiapermisdestructurareaunorastfelde reţele,adeclaratGanor,responsabilul celulei de luptă împotrivacontrabandeiaAIA.

Pagină coordonată de DAN DRUŢĂ

Romanii la porţile Ierusalimului

aplicaţii pentru o viaţă mai sigură

Fonduri pentru asistenţa socială

a supravieţuitorilor Holocaustului, în Israel

şi Marea BritanieCongresulMondial Evreiesc (WJC)

anunţăcă,la27octombrie2016,Comi-tetulFinanciaralKnesset-uluiaaprobatalocareaunuisuplimentde8,85milioanede dolari la plata asistenţei sociale asupravieţuitorilorHolocaustuluişiavete-ranilorcare,de-alungulceluide-aldoilearăzboimondial,auluptatîmpotrivanaziş-tilorşitrăiescînprezentînIsrael.Sumamenţionatăvafiacordatăretroactiv,por-ninddelaînceputulanului2015.Odatăcuanulurmător,statulIsraelvarepartizadinbuget12,5milioanededolari, banidedicaţi supravieţuitorilorHolocaustuluicaretrăiescînIsrael,acărormajoritatetrăieşteînsărăcieşiîntâmpinădificultăţiînachitareaserviciilormedicale.

Întretimp,RegatulUnitalMariiBritaniişi IrlandeideNordcautăsă îiajutepesupravieţuitoriiHolocaustuluicaretrăiescaici,dupăceausuferitdincauzanaziş-tilorori s-au refugiatdincalea lor.PrinintermediulFundaţiei“SixPoint”(SPF),organizaţiecareafurnizatacestorsupra-vieţuitoriunajutorfinanciarîntotalde1,4milioanedelire,sefaceoultimăpledoarieînfavoarealor(pânălaîncheiereaacţi-unilorfundaţieimenţionate,proiectatăînmartie2017).Începândcu2012,Fundaţia“SixPoint”aobţinutmaimultde1000desubvenţiipentruvictimeleHolocaustului,oferindu-le asistenţă socială şi serviciidestinateîmbunătăţiriicalităţiivieţii–fa-cilităţişiîngrijiretemporarăladomiciliu,posibilitateadeacălători–,cuprioritatecelorcaresuferăcaurmareaexperienţeiparcurseîntimpulHolocaustului.

CLAUDIA BOSOI

ad Mea VeesRIM!Vicep reşed in te le F.C .E .R . ,

ec.OvidiuBănescu, caută celemaibunesoluţiiladificultăţilecucareFe-deraţiaseconfruntăînlumeaschim-bărilor economice, din ce în cemairapide,maidramatice.Îmbinăcalităţigreudepuslaolaltă:capabilşimodest;exigentcusine,cuceilalţi,darsensibilla suferinţele oamenilor; pe cât dechivernisitînadministrareabanilor,peatâtdeprietenos.Laa60-aaniversareîiurămAd Mea Veesrim!

Arheologiiisraelieniaulocalizatzonapeunde romaniiaustrăpunszidulora-şului Ierusalimacummaibinede2000de ani.Autoritatea Israeliană pentruAntichităţi a dat publicităţii dovezi fas-cinante despre operaţiuneamilitară depătrunderearomanilorînIerusalimşidespargereazidurilororaşuluiînperioadacelui de-alDoileaTemplu.Descoperiri-le au fost realizate în urma săpăturilorarheologiceefectuatedeIAAînloculîncareesteprogramatsăfieconstruitnoulcampusalAcademieideArteşiDesign„Bezalel”.Peparcursulsăpăturilor,arhe-ologiiaudescoperitrămăşiţeleunuiturnataşatziduluioraşului.Vizavide faţadade vest a turnului au fost găsite zecidepietredecatapultă, cucare romaniiau tras sprepaznicii evrei careapărau

zidul oraşului. Potrivit arheologilor dr.RinaAvnerşidr.KfirArbib,acestatacaavutlocînvremealuiTitus,careapornitcampaniadecucerireaIerusalimuluişiaceluide-alDoileaTemplu.Acestgendebombardament urmărea să atace san-tinelelecareseocupaucupazaziduluişi săofereacoperireanecesarăpentruforţele romane, astfel încât acestea săse apropie de perete cu berbeci şi săpună lapământultimaredutăcarearfimaipututapăraoraşul.IstoriculIosephusafostmartorocularalacestuirăzboi.Elaoferitmultedetaliidespreacestzidînlucrareasa „Antichităţi iudaice”.Potrivitistoricului,zidulafostproiectatpentruaprotejanoulcartieraloraşului,cares-adezvoltatînafaragraniţelorsale,lanorddeceledouăzidurialeoraşuluiexistent.

Reportyesteoaplicaţiegratuităcarelepermiteutilizatorilordesmartphone-uridin160deţărisăcomunicecudispeceriideurgenţă,chiarşifărăoconexiunelaInternet.LansatînmartielaTelAviv,Re-portyaredeja22depersoaneangajate,iarCEO-ulcompaniei,AmirElichai,fostofiţerdeinformaţiiîncadrulIDF,seîn-dreaptăspreNewYork,pentruadeschideosucursală.Ideeadezvoltăriiuneiase-meneaaplicaţiii-avenitcaurmareauneiexperienţepersonale,elfiindjefuitlângăoplajădinTelAviv.DisponibilăpentruiOS şiAndroid,Reporty oferăopţiunipentruaapelaîncazuluneiurgenţemedicale,depoliţie,aunuiincendiusaudecomandămunicipală.Ariasadeacoperireincludedeja160deţări.Înnumărultotmaimarede zone complet integrate cuReporty (întotIsraelul,şiîncurândîntreioraşeeuropeneşimaimulteoraşedinAsia),aplicaţiaasigurătransmisiavideoîntimprealşiraportareaaudiodelaloculapeluluiestesusţinutădeunsistemdepoziţionaredeinterior,carepoatelocalizaapelantul.Întretimp,MagenDavidAdom,serviciulmedicalnaţionaldeurgenţăalIsraelului,alansatoaplicaţiemobilă,caresimplificăîn

modsemnificativprocesuldelocalizare.AplicaţiaMDA My Maghen David Adom estedisponibilăînlimbileebraică,arabă,rusă,engleză,francezăşiamharică.Carezultat,centreledeexpedierepotredi-recţionamai repedeechipelemedicalecătrepacient.Înacelaşitimp,paramediciipotutilizaaplicaţiapentruatransmitedatedin dosarulmedical cătremedicul carevapreluacazullasosireapacientuluiînspital.

Ierusalimul menţionat pe un papirus antic

apă pentru o lume însetatăExpertizaisraelianăîndomeniulteh-

nologieiapeişiconservăriiesteînmodfrecventîmpărtăşităprinintermediulpro-iectelorguvernamentaledevoluntariat,dindomeniileindustrial,academicşialONG-urilor.Deaceastădată,benefici-ariivorfipeste600decopiidevârstăşcolarădinEthiopiaşifamiliilelor,carevorprimiasistenţătehnicădinparteaa15studenţidelaInstitututuldeTehno-logie „Technion”.Proiectul lor vaaveacarezultatunsistemviabildetransportal apei potabilepentru şcoli.Construitdecătrestudenţiiisraelienişilocalnicipe parcursul a doi ani, acest sisteminteligentcolecteazăapadeploaiedepeacoperiş,întimpulsezonuluiploios,şiostocheazăîntr-unrezervordepia-tră,construitcaparteaproiectului.Deasemenea,apaestepurificatăşitratatăînaintedeaajungeînrezervorulşcolii.Israelieniiauformatşiunclubdeingi-neriecareseadreseazăşcolarilormaimaripecarei-auînvăţatcumsămenţinăsistemulşisătratezeapa.

EWB-Technion continuă să spriji-ne formarea şi organizarea tinerilor şiesteîncăutareaaltormodurideaajutacomunitatea de a-şi rezolva problemaaprovizionării cu apă.De lamomentulimplementăriiproiectuluiafostasiguratăfurnizareadeapăpotabilăîncondiţiidesiguranţăpentrumaimultde400decopiipe zi.Acum,grupul de iniţiativă adunăbani pentru a realiza racordarea unuicentrumedical la reţeaua electrică şiextindereacolectăriiapeişiasistemuluidepurificare.

Conform ultimelor cercetări între-prinse de oamenii de ştiinţă israelieni,pacienţii diagnosticaţi ca fiind infectaţicu virusulHIV şi suferinzi deSIDAarputea avea o speranţă de vindecaredatorită unuimedicament realizat desavanţiidelaUniversitateaEbraicădinIerusalim.MedicamentulafostintrodusîneprubetelecusângeleazecebolnavitrataţideSIDA,iarrezultateleauindicatcăaeradicatvirusulînproporţiede97%,după doar opt zile. Potrivit publicaţiei„TheTimesofIsrael”,substanţaactivăamedicamentuluiesteopeptidă,adicăoproteinăînversiuneredusă,careafostdezvoltată de profesoriiAbrahamLoy-terşiAssafFriedlerde laUniversitateaEbraică.Aceastăpeptidărealizeazămaimulte copii aleADN-ului virusului carepătrundîncelulainfectată,înlocdedoar

Mulţumiri din partea Principesei Margareta

Înurmamesajuluidefelicitaretrans-misdeF.C.E.R.cuocaziaaniversăriiM.S.RegeleMihai, PrincipesaMargareta atransmis următorulmesaj preşedinteluiF.C.E.R.,dr.AurelVainer,deputat:

„DomnulePreşedinte,Înnumeletatăluimeu,RegeleMihai,

vămulţumescpentrugândurilebunepecare le-aţi transmisMajestăţii Sale, cuocaziaîmpliniriivârsteide95deani!

Generozitatea dumneavoastră ne-amişcatşimăbucurdefaptulcăaţifostdin nou, cu sufletul, alături deFamiliaRegală.”

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA


conferinţă dedicată educaţiei despre Holocaust londraLa26octombrie,înorganizareaAmbasadeiRomâ-

niei laLondraşiaUCL–SSEES(UniversityCollegeLondon–SchoolofSlavonicandEastEuropeanStu-dies), s-a desfăşurat o conferinţă dedicatăeducaţieidespreHolocaust.Intitulată”ConferenceonHolocaustEducation–Remembrance,Memory,Responsibility”,manifestareaaavutlocsubegidapreşedinţieiromâneaIHRA(InternationalHolocaustRemembranceAlliance).

Tema conferinţei, se arată într-un comunicat alambasadeiRomânieide laLondra,avizatpriorităţileasumate de România pentru anul 2016, respectivconsolidarea educaţiei în domeniulHolocaustului înstatelemembreşiobservatoarelaIHRAşipromovareacercetăriiacademiceîndomeniulHolocaustului,aac-cesuluilaarhivelerelevanteşiformareadespecialişti. Manifestareaacuprinspatrusesiunitematice,cuparti-cipareaunordemnitarişiexperţiromânişibritanicidindomeniileeducaţieişicercetăriiHolocaustului.Printreaceştias-auaflatSirEricPickles,reprezentantspecial

alMariiBritaniipeproblematicipost-Holocaust,AndreiMuraru,consilierprezidenţial,AlexMaws,şefalDepar-tamentului pentruEducaţieal ”HolocaustEducationalTrust”dinLondra,PaulaCowan,profesorlaUniversita-

teaWestofScotland,general(r)MihailIonescu,directoralInstitutuluipentruStudiiPoliticedeApărareşiIstorieMilitarăalMinisteruluiApărării.

Vorbitoriiausubliniat,prinraportarelapropriaexper-tizăîndomeniuldereferinţăalconferinţeisaulapoliticipublice,demersurilespecificeînpromovareaeducaţieidespreHolocaust,atâtdinperspectivadiversificăriimeto-dologiilorşiaconţinutuluieducaţional,încadreformaleşiinformale,câtşidinceaaangajăriiinstituţionaleînasu-mareatrecutuluicamodalitatedeprotejareaviitorului.

Consilierul prezidenţialAndreiMuraru a subliniatangajamentele asumate de România pe parcursulexercitării preşedinţiei IHRA, respectiv promovareacercetăriiHolocaustuluişiaeducaţieidespreHolocaustînRomânia, iarSirEricPickles a apreciat realizăriledeetapăalepreşedinţieiromâneştiaIHRA,înspecialreuşitaadoptăriidefiniţieiantisemitismului,afirmândcăaufoststabilite “standardepecarestatelemembrealeIHRAvortrebuisăfacăeforturipentrualeatinge”. (E.G.)

Articolul „Stigmatele lui Mihail Sebastian: evreul chibzuit, legionar şi comunist”, apărut pe 5 noiembrie 2016 în publicaţia „Weekend Adevărul”, a stârnit o serie de reacţii negative din partea multor cititori evrei.

Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, a luat atitudine faţă de unele derapaje din articol şi i-a transmis o scrisoare şefului Departamentului „Weekend Adevărul”, Daniel Gorgonaru.

Redăm integral textul scrisorii:

Un articol şocant pentru mulţi cititori evrei

Amcititcuinteresşicuneliniştear-ticolulpublicatdesăptămânaluldvs.pedatade5noiembrieşiintitulat„Stigma-teleluiMihailSebastian:evreulchibzuit,legionar şi comunist”, semnat de dnaMedeeaStan.Cuinteres,pentrucăarti-colulesteampludocumentatşiîncearcăsăpăstrezeunechilibrunecesaroricăruidemersjurnalistic.Autoareareuşeştesăseţinădepartedeoriceformădeanti-semitism în abordarea unor problemedelicateşicontroversateîncădintimpulvieţiiscriitorului.

Din păcate, anumite unelte gazetă-reşti sunt astfelmânuite de autoareaarticoluluiîncât,încontextulunuireviri-ment laniveleuropeanalostilităţii faţădeevrei,deStatulIsrael,uneleformulărigenerează,înrândulcititorilorevrei,unsentimentdenelinişte(revin,înmodvoit,asupraacestuicuvânt),deîngrijorare.

Concret,mă refer la titlul articoluluidneiMedeeaStan,laceletreistigmatealeluiSebastiandeafi„evreuchibzuit”,„legionar” şi „comunist”. Evident, a fievreu,chibzuitsaunu,nupoateficon-sideratun „stigmat”, iardacăautoareafacealuzielapercepţiaUNORmembriaisocietăţiiromâneştidinanii1930-1944,acestlucruarfitrebuitsăfiemenţionatexplicit.

Deasemenea, i se atribuie înmoderonat lui Mihail Sebastian calitateade „legionar” numai pentru că a scrisla ziarul „Cuvântul”, deşiMartaPetreuprecizează,încadrularticoluluipublicatde „WeekendAdevărul”: „Toleranţa luiSebastianlalegionarism–nuaşspunesimpatie,încarteameanuexistăaseme-neaafirmaţii–afostpedurataultimelordouă luni ale «Cuvântului», la sfîrşitulanului1933”.Iatădeci,căînchiarconţi-nutularticoluluiestenegatăapartenenţaluiSebastianlalegionarismsaumăcarsimpatiasafaţădeaceastămişcaredeextremadreaptă.

Câtdespreacuzaţiacăarfifostco-munist, totMartaPetreu, citată copiosîn articolul semnat deMedeeaStan,explică: „Scriitorul ţinea socoteală denumărullunilorcareautrecutdelaînce-perearăzboiuluicuruşii:Nu ne rămâne decât să primim moartea ca pe o moarte de război.(…)Căutaconstantdelucru:traduceri,depildă,şioredelimbaromâ-nă la liceu,casădepăşească impasulfinanciar,căcialimentelesescumpeauvăzândcuochii”.Iarexplicaţiacontinuă,cusubtitlul„Delaunziarlegionarlaunulcomunist”:„Îniulie1944,Sebastians-aîntâlnitcuLucreţiuPătrăşcanu,membrufondatoralPartiduluiComunistdinRo-mânia,şi-atunciceidoiaufăcutplanuriînlegăturăcuviitoareaactivitateascrii-

toruluilagazeta«Românialiberă».După23august,cândRomâniaaîntorsarmeleîmpotrivaGermanieiNaziste,Sebastianaconsemnatentuziast:„Toatănoapteaamscrispentru«Românialiberă»,caretrebuiasăaparăînzori.Eramfericitcăîntâmplareamă făceagazetar în chiarnoapteavictoriei”.Aicisecuvineafaceoprecizare,legatădefolosireacuvântului„victorie”: evreii dinRegatulRomânieitrăiau în condiţiile grele generate delegislaţiaantisemităaGuvernuluiAnto-nescuîndomeniilesocialşieconomicşieraumereuîntensiune,subameninţa-readeportării şi, în numeroase cazuri,a exterminării lor fizice.De aceea, auconsideratcăderearegimuluiAntonescucaoeliberaredeunmarepericol.

Mihai Iovănel, citat şi el în acelaşiarticol,explică,larândulsău,relaţiastân-ga-dreaptapoliticăînviaţaluiSebastian:„«Cuvântul»a fostunziardedreapta,începândîntr-unsensrelaxatşideschisdialoguluipolitic-intelectualşisfârşindcaorganlegionar.TrecerealuiSebastiandela«Cuvântul»,ziardedreapta,lapresadestânga,chiarcomunistă,ţinedeevo-luţialuisubinfluenţaevenimentelor–delaunestetism individualistdezangajat,aparţinândunuiindividcareseapropiade subiecte politicemaimult ca literatdecâtcaideologvertebrat,cătreformemultmaipoliticedesolidaritateşichiardeacţiune“.Iată,deci,căacuzaţiiledelegio-narismşicomunismnusesusţin,fiindcontrazisechiardepersonalităţilecitateîn articol.Dar titlul articolului rămâne,aşacumarămasşisubtitlulformulatUn strigăt zvârlit ca un scuipat: jidan fricos,careesteuncitatdinMihailSebastian,darcare,nefiindpusînghilimele,apareca o expresie aparţinând autoarei şi,implicit,redacţiei.

Însfârşit,darnuînceledinurmă,cauncititorasiduualpublicaţiilorAdevărul şiWeekend Adevărul, mi-aşfidorit,într-unarticoldespreMihailSebastian,omaisusţinutădezbateredespreactivitateasaliterară,decâtdespreideologiapublica-ţiilor lacareascris.Dealtfel,amaflatdesprecelepublicateîn„WeekendAde-vărul”întimpulunorampleşiconsistentedezbateriprivindu-lpeMihailSebastian,care au avut loc în cadrul Festivaluluide la Brăila consacrat personalităţiisale,ajunslaapatraediţie.

În final, apreciez că titlurile şi sub-titlurile din articol dăunează probităţiiintelectuale şi prestigiului publicaţieidumneavoastră.

Custimă,Dr. AUREL VAINER

preşedintele F.C.E.R.deputat

Odiseea episcopului Áron Márton: salvatorul a mii de evrei, persecutat

de securitatea comunistăPrintreînaltefeţebisericeştipersecu-

tatedesecuritateacomunistăs-auaflatşireprezentanţiaicultuluiromano-cato-lic.EpiscopulÁronMártonafost închistimpde şase ani pentru criticile aduseregimului comunist. În perioada celuide-aldoilearăzboimondialacontribuitlasalvareadelaexterminareaunorevreitransilvănenişiafostdeclaratdeIsrael„DreptîntrePopoare”înanul1999.

ÁronMártonafostepiscopromano-catolicalDiecezeideAlbaIuliaîntreanii1938-1980.Înperioada1949-1955afostarestatdeautorităţilecomuniste.Mártonaluptatînprimulrăzboimondialcalocote-nentînDivizia82Secuiască,fiindrănitdetreioriînlupteledelaDoberdo, PasulOi-tuz şiAsiago.Dupădemobilizarealucratînagriculturăşiapoia fostcontabil launocolsilvic. Întreanii1920-1924astudiatla InstitutulTeologicRomano-Catolic dinAlbaIulia.Aevoluatîn cariera religioasă foarte rapid, ajun-gând ca în 1938 să fie numit de cătrePapa Pius al XI-lea episcop romano-catolicdeAlba Iulia.Esteconsacratcaepiscopla12februarie1939înBisericaSf.Arh.MihaildinCluj-Napoca.[…]

Într-oscrisoareadresatăprim-minis-trului ungarDömeSztójay, în perioadaregimului Szàlasi (martie 1944-martie1945),ascris:„Împreunăcucredincioşiidiecezeimeleatrebuitsăconstatcustu-poaremăsurairesponsabilăprincarenusecruţăviaţaevreimii,mergându-sepânălaultimalimităainumanului.Curespectşiîndeplinăcunoştinţăaresponsabilităţii

mele,văatragatenţiacăpentruoastfelde faptă un om, chiar dacă este prim-ministru, ori unguvern, nuaremandatpentru că povara o va purta un întregpopor.Tocmaideaceea,vărogsăretra-geţi imediat aceastămăsură!”. În 1999Israeluli-aacordat(postmortem)„Cetă-ţeniadeonoare”,titlulşimedalia“DreptîntrePopoare”.În1948,E.S.ÁronMártonşialţişapteepiscopicatoliciautrimisoscrisoare guvernuluiRomâniei arătândcontradicţiiledinConstituţiaRPRdinanul1948,careîngrădealibertateadeconşti-inţă şi religie.Ei au solicitat acordareade libertate religioasăpentru toate cre-dinţeledinRomânia,asigurândeducaţia

religioasăînşcolişioficierea de serviciidivine înarmată, înspitale, orfelinate şiînchisori. Episcopula fost arestat la 21iunie1949înprimelevaluriderepresiune.Se îndrepta cu untaxicătrelocalitateaTeiuş,undeurmasă

celebrezeoliturghie.Afostdeţinutînmaimulteînchisori,interogatdemaimulteori,apoilăsatînizolarezileîntregi.CirculauzvonuricăarfideţinutlaPiteşti,AiudşiSighet.La13iulie1951afostcondamnatlaînchisoarepeviaţă.Nuavorbitnicio-datădespreperioadapetrecutăînînchi-soare,darcolegiisăidecelulăaupovestitdespresuferinţelesale.AfosteliberatdinînchisoareaSighetla24martie1955lacerereadr.PetruGrozaşis-areîntorslaAlbaIulia,dupăceis-arefuzatintrarealaBucureşti.[…]

(Extrase din articolul lui DORIN TIMONEA,din„Adevărul de Alba Iulia”)

10 noiembrie 2016Preşedintele României, domnul Klaus

Iohannis, a transmis miercuri, 9 noiem-brie a.c., un mesaj cu ocazia Reuniunii Plenare a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Mesajul a fost prezentat de către domnul Andrei Muraru, Consilier Prezidenţial - Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă. Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

„Cuprilejulceleide-adouaReuniuniPlenare aAlianţei Internaţionale pentruMemoriaHolocaustului, organizată subpreşedinţia României, transmit salutulmeucordialtuturorparticipanţilor.Eveni-mentullacareluaţipartenusedesfăşoarăîntâmplătorlaIaşi.OraşuldinnordulMol-doveiesteunloccuomemorieîncărcată

şiapreciezfaptulcădelegaţiiledepestehotareauocaziasăcunoascăacestspaţiusimbolicpentru tragiceleconsecinţealeHolocaustuluipeteritoriulRomâniei.

Se împlinesc opt luni de când ţaranoastră a preluat preşedinţiaAlianţeiInternaţionalepentruMemoriaHolocaus-tului.Înaceastăperioadă,prinrealizărileconcrete pe care le-am înregistrat, amdemonstratcăsuntemconsecvenţiprin-cipiilorpecarelepromovăm:toleranţaşimobilizarea împotrivaextremismului deoricefel,înacordcuvaloriledemocraticecareghideazăstatulromân.

Angajamentelenoastre, lapreluareapreşedinţieiIHRA,s-auaxatpetreicoor-donateprincipale:consolidareaeducaţieidespreHolocaustînstatelemembreIHRAşi nu numai, a cercetării academice în

Mesajul preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu ocazia

Reuniunii Plenare a I.H.R.a.



Pentru al patrulea an la rând, Fe-deraţia Comunităţilor Evreieşti din Ro-mânia (F.C.E.R.) a reuşit, cu sprijinul partenerilor săi, să îl readucă acasă, în oraşul cu salcâmi, pe cel plecat de lângă Dunăre ca Iosif Hechter şi revenit ca Mihail Sebastian. De această dată, revenirea s-a realizat cu ajutorul Fes-tivalului „Mihail Sebastian”, crescut, în mod firesc, din precedentele trei ediţii ale „Zilelor” dedicate autorului. Prin bogăţia şi diversitatea programului (trei zile de dezbateri, mese rotunde, comunicări, concerte şi momente muzicale, piese de teatru) şi prin numărul mult mai mare de participanţi din România, Israel şi Franţa, schimbarea de la „Zilele Mihail Sebas-tian” la Festivalul „Mihail Sebastian” nu a fost una formală, de nume, ci una izvorâtă dintr-o dezvoltare structurală a manifestării iniţiale.

În zilele de 3-5 noiembrie a.c., în organizarea F.C.E.R.-C.M., cu sprijinul Ministerului Culturii şi în parteneriat cu Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, Co-munitatea Evreilor din Brăila, Muzeul Brăilei „Carol I”, Primăria Municipiului Brăila, Consiliul Judeţean Brăila, In-stituţia Prefectului şi Muzeul Judeţean „Panait Istrati”, programul-maraton al evenimentului s-a desfăşurat la Teatrul „Maria Filotti”, recent şi elegant renovat, şi la Muzeul „Carol I”.

La reuşita acţiunii şi-au adus con-tribuţia Robert Schorr şi Silvian Horn, directori în cadrul F.C.E.R., Silvia Solo-monovici, Laurenţiu Zilbermann, Andre-ea Varodin, Janina Ilie.

În timpul Festivalului, colegii noştri Silvia Solomonovici şi Laurenţiu Zilber-mann şi-au sărbătorit zilele de naştere. Le spunem şi noi Ad Mea Veesrim!

ªi a fost Ziua ÎntâiÎndeschidereaFestivalului,încalitate

de gazdă,Lucian Sabados, directorulcochetuluiTeatru „MariaFilotti”,asubli-niatcăpieselescrisede„uriaşul”MihailSebastian sunt, după cele ale luiCara-giale, „celemai jucateşicelemai iubitedepublicul,de regizorii şideactoriidinRomânia”, iar programul Festivalului afost gândit împreună cuAurelVainer şiRobertSchorr.Regizorul şi-aamintit cădupăceacâştigatconcursuldemanageralteatruluibrăilean,primiicareauvenitînbiroulsăupentrua-lfelicitaaufostmembriiconduceriiComunităţiievreieştidinoraş.

Larândulsău,Robert Schorr,directo-ruladjunctalDeptamentuluiCultură,ArtăşiMedia,aspuscădupăoraşulsăunatal,Suceava,Brăilaisepare„celmaifrumosoraşdinRomânia,pentrucăoraşelecelemaifrumoasesuntceleundeaiceimaibuniprieteni”.ElamaisubliniatcăLucianSabados,prof.dr.IonelCândea,directorulMuzeuluiBrăilei,caşiNadiaUstinescu,preşedintaC.E.Brăila,prefectulMădălinaCochino,preşedinteleCJFrancisk-IulianChiriac,primarulViorelMarianDragomiraufostcutoţii„gazdeminunateşiprietenibuni”.

Aflatpeunsui generispostdegazdă,dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R.şideputat, le-auratşalom tuturorcelorprezenţi,subliniindcădepacearelumeaceamaimarenevoie înacestmoment.„Ideeadea-lreaducepeSebastianaca-sămi-avenitpentrucăpentrunoi,foştiielevidelaLiceulCulturaB,căruiaulteriori s-a dat numelemarelui scriitor,MihailSebastianeraunmodelintelectualşiunmare spirit evreo-român”, amărturisitvorbitorul,careamulţumitpentrusprijinautorităţilorlocaleşiMinisteruluiCulturii.„M-amîntrebatdacăvomreuşisăfacemunadevăratFestivaldinZileleSebastian,şiamreuşitnunumaicuajutorulluiRobertSchorr,LucianSabadosşiIonelCândea,darşialLiceului«HaricleaDarclée»,al

TeatruluiKarovşial luiCarolFeldman,sosiţidinIsrael,precumşicuajutorulluiGeoŞerban”,aspuspreşedinteleVainer,careaadăugatcăs-abucuratsăpartici-pe,cupuţintimpînurmă,lareinaugura-reaTeatrului„MariaFilotti”şisăvadăcăautorităţilelocaleauînţelesnevoiadeapromovaşiînacestfelimagineajudeţuluişiaoraşuluiBrăila.

Dintre„premierele”Festivalului,AurelVaineraamintit primaprezentarevirtu-alăaMuzeuluide IstorieaEvreilordinRomâniaşi prezenţa în ţarăaMicaeleiSebastian,nepoatascriitoruluibrăilean.

Cultura, promotor al renumelui comunitãþii brãilene

PrinFestivalul „Mihail Sebastian”, acăruiprimăediţiesubacestnumeoinau-gurămacum,Brăiladucemaidepartere-numeleoraşuluinostru,adeclaratViorel Marian Dragomir, primarulBrăilei. Merite-leoraşului,aarătatvorbitorul,suntlegatedepersonalităţilecarel-auîmbogăţit.Azi,încercămsăpreluămvalorilecreatederomânişidetoateetniilecareautrăitaicişidorimcaelesăfietransmisegenera-ţiilorviitoare,caelesădevinăexemplepentrucomunitate.Darnunemulţumimcutrecutul,vremsăprivimînviitorşisăprovocămgeneraţiileurmătoaresăpreiaacestevalori.Vremca”oraşulcusalcâmi”,aşacuml-anumitSebastian,săajungăaşacumafostîntrecut.Mulţumimcelorprezenţicare,suntconvins,vorducemaidepartetradiţiileşirenumeleoamenilordevaloaredepeacestemeleaguri.

Francisk-Iulian Chiriac, preşedinteleConsiliului JudeţeanBrăila, a subliniatcăorganizatoriiFestivaluluipromoveazănumeleoraşuluişi judeţuluiBrăilaşicăautorităţile locale acordămultă atenţieculturiitocmaidatorităroluluiacesteiadepromotoralrenumeluicomunităţiibrăile-ne.„SuntemalăturidedirectoriiTeatruluişiMuzeuluipentrua-ifacecunoscuţipebrăileniicare,prinscrisullor,auinfluenţatunmarenumărdevieţi.Maiavemmultdemuncă,poatecăîncănuîicinstimcâtsecuvinepeaceştiînaintaşi,dartrebuiesăîi facempeoamenisăvinălaBrăilaşisăvadăundeatrăitşiascrisMihailSebastian,ceafăcutelpentruoraşulsău.Trebuie să la transmitemcopiilor noştrişicelordepealtemeleaguripatrimoniulimensşibogăţiaBrăilei”,aspusvorbitorul.

Prof. univ. dr. Ionel Cândea,directorulMuzeului ”Carol I”, a înmânat notabili-tăţilor prezente la deschiderea oficialăa Festivalului volumul „EugenSchileru–viaţaluicaocarte”,caretrateazădes-pre problemamulticulturalităţii Brăilei,şiapromiscăva rămâne împreunăcuF.C.E.R., cuTeatrul „MariaFilotti” şi cualţico-organizatori,pentruarealizaandeanFestivalul„MihailSebastian”,ceeacel-adeterminatpeAurelVainersăpropunăchiarstabilireaunuiacorddeparteneriatîntreorganizatoriimanifestării.

SuntemmulţumiţicăInstituţiaPrefec-tuluiesteparteaFestivalului„Sebastian”,atransmis,într-unmesaj,Mădălina Co-chino,prefectul judeţuluiBrăila.DespreMihailSebastian,searatăîntextulmesa-jului,veţiaflapeparcursulFestivalului.”Eucredcăacestezileîivormarcapeceicare sunt prezenţi la eveniment. Vomîncerca cu toţii să trăim şi să fim con-temporanii luiMihail Sebastian şi credcăFestivalulvafiunsucces,atâtpentrupubliccâtşipentrurealizatori”,asubliniatînmesajprefectuljudeţuluiBrăila.

Nadia Ustinescu, preşedinteleC.E.Brăila aevocatcumultăemoţienaştereaideiiorganizăriilaBrăilaa„ZilelorSebasti-an”.PărinteleacesteiaafostpreşedinteleF.C.E.R.,dr.AurelVainer,întimpuluneivizite în urbea natală a scriitorului.Deaceea,vorbitoareaşi-amanifestatdorin-ţaca „ZileleSebastian”,deveniteacumFestival, săfiesărbătorite câtmaimulttimpşiaceastaînprezenţapreşedinteluiFederaţiei.Înrăspunsuldat,preşedinteleF.C.E.R.aarătat:”MarcămistoriaomuluiMihailSebastian,viaţaluişicumavăzutelviaţa.Cutoţiisuntemcreatoriiuneiisto-riinoidarprinaceastăevocarereaducemlaviaţăistoria”.

Un suflet în contradicþie cu turbulenþa lumii din vremea lui

Dupăîncheiereadiscursurilorinaugu-rale,adebutatoamplăsuitădecomuni-cări,careaveasădurezetreizile.Primai-aaparţinut fostuluiministrualCulturii,dr. Ioan Vulpescu, careamenţionat cădupă1989auexistatdouăediţiiextremde valoroase despreMihail Sebastian,unafiindaEdituriiAcademiei,altafiindseriade lucrări scoasedeGeoŞerbanlaEdituraHasefer. În comunicarea sa,intitulată „MihailSebastian, un umanistîntr-o lume a extremelor”, vorbitorul aanalizatmaimultelaturialepersonalităţiicomplexealuiSebastian.Afostcelmaibuncriticliterarîntr-operioadăîncareauscrisşiaustrălucitŞerbanCioculescuşiEugenLovinescuşiafostunuldintreceimaibunicriticidramaticipecarei-aavutRomânia,dara fost şiunvaloroscriticplasticşimuzical.Capublicistpolitic,ascris la „Curentul” luiNae Ionescu, darcândpublicaţiaatrecutdeladreaptalaextremadreaptă,Sebastianşi-a încetatcolaborarea,nescriindniciodatăarticolede extrema dreaptă, a subliniat Ioan

Vulpescu.„Aavutoprietenieumană,pro-fundă,pentruNaeIonescu,dararămasfermpepoziţiidemocraticeşi raţionale,înperioadaîncareMirceaEliadeşiEmilCioranauderapatspreiraţionalism.(…)Niciîndezbatereaidentitară,încaresuntantrenaţiînanii’30evreiiromâni,Sebas-tiannusesitueazăpepoziţiileextremelor.Nuestenicicomunist,niciasimilist,darnicisionistrevizionist.Lafelcamajorita-teacomunităţii evreieşti, aoptat pentruintegrarea fără pierderea identităţii înmajoritatearomâneascăprincreaţie,prinparticiparea deplină a evreilor la viaţasocială, politică, economică şi culturalăromânească.Acestea sunt argumentesuficientdeputernicepentruarespingeacuzele de legionarism şi comunism.Poziţiasanua fostunacomodăşiniciuşordemenţinutîntr-olumeromâneascăagitată de cele douăextreme.Aceastaestedrama luiMihailSebastian,dramaînsingurăriisaleprogresive”,aspusfostulministru.

În comunicarea ”Notă pemargineapublicisticiiluiMihailSebastian”,prof.dr.Ionel Cândeaavorbitdesprecapacitatealui Sebastian de a analiza fenomenulpolitic dinRomânia şi în acest context,a dat drept exemplu articolul ”MoarteaPartidului Liberal”.Articolul se referealafilialadinBrăilaapartidului,darestevorbademoartea liberalilor, îngeneral,aarătatautorulcomunicării.SebastianasubliniatcăniciunliberaltalentatdinBră-ilanuareuşitsăobţinăfuncţiiimportanteguvernamentale în timpul guvernărilor liberale.

Prof. Cândea amenţionat şi cazulomuluipoliticliberalRaduPortocală,avo-cat,primarşiapoiCetăţeandeOnoarealBrăilei,senator liberalşiministru. I-astudiatdosaruldelaSecuritate,încarea văzut scris următoarele: „Sub urgialegionară, a apărat în justiţie, înainteainstanţelor de românizare, precumşi aCurţilordeApelşiCasaţie,petoţievreiicare l-au solicitat.A fost dintre puţiniiavocaţicreştinicareauavutcurajuluneicontinueactivităţipublicedeacestfel[…]refuzândoriceonorariu. […]Sub regimlegionar,înfaţainstanţelorderomânizare,elacombătutşiînvederatîndiferiteşe-dinţepubliceabsurditateateorieirasiale,demonstrândlipsaeidefundamentbiolo-gic,socialşimoral.[…]Pentruasemeneaatitudinişiactivitate,afostameninţatcuradiereadinBaroulIlfov…”.RaduPorto-cală,aarătatprof.Cândea,s-aretrasdinviaţa politică în 1940 înaintea venirii laputereaguvernelorGigurtuşiaregimuluiAntonescu.Cu toate acestea, în unelemediiRaduPortocalăa fost consideratcriminalderăzboi,aarătatvorbitorul.

Vom sprijini organizarea Festivalului „Mihail Sebastian”Ing. José Iacobescu, preşedintele

B’naiB’rithRomânia,i-afelicitatpeorga-nizatoriiFestivaluluişiascosînevidenţăspirituldetoleranţăpredominantînBrăila,oraşmultietnic.Toleranţa stă în atenţiaBBRomânia,caredecâţivaaniorgani-zeazăevenimentul”PodurileToleranţei”.


ALEXANDRU MARINESCU EVA GALAMBOS

MIHAIl SEBAStIANreadus acasă

Carol Feldman, Eva Galambos, dr. Aurel Vainer şi Geni Brenda, prezentând „Romanul unui evreu”

Aspect din spectacolul cu piesa „Jocul de-a vacanţa”


M I H A I l S E B A S t I A N r e a d u s a c a s ăVorbitorul a arătatcăBBR va sprijini

organizareaFestivalului„MihailSebasti-an”delaBrăilaşivacomunicaforurilorinternaţionalealeB’naiB’rith–BBEuropaşiBBInternational–dezideratulluideainternaţionalizaacestfestival.

„Periplu printre poeþi” – prima carte lansatã la FestivalAlexandru Marinescu,directoruleditu-

riiHasefer,aapreciatcolaborarearodnicăpecareoaredeanidezilecuGeoŞer-ban,autorulanumeroaselucrăridespreMihail Sebastian. Pentru fiecare ediţiea ”Zilelor”,acumFestivalul „Sebastian”,”Geoseapleacăasupra lucrărilor scrii-toruluişigăseştenoişinoiaspectecaremerităsăfiescoaselalumină.PaginileluiSebastianarfimaipuţinaccesibiledacăGeonule-arfiadunat”,aarătatdirectoruledituriiHasefer.Încalitatedecriticliterar,MihailSebastianseocupădeautoripecare-iconsiderămarivalori.Elpunetră-ireascriitoruluipeprimplan,propunândcainstrumentşipropriagândiredarfărăsă o impună.Sebastian a recunoscut,înceeacepriveştepoezia,cănumărulcititorilordepoezieestemaimicdecâtcelalpoeţilor.Întextelealese,GeoŞerbanareuşitsăscoatăînevidenţănunumaimetodicaluiSebastian,cişifelulîncareîncriticaluiliterarăaîmbinatşimoralitatea,aspusAlexandruMarinescu.

Despre naşterea volumului a vorbitscriitorul şi istoricul literarGeo Şerban.Seriadevolumes-anăscutpentruadaunrăspunsdestuldeagresivcelorcareauminimalizatvaloarealuiMihailSebas-tian.Înceeacepriveştepoezia,tezadebacalaureataluiSebastianatratatacestsubiect.Eladebutatcuversuri,urmatedetraduceridinpoeţifrancezi.Aîncercatsă

fie poet, dar arenunţatapoilapoezie.Pânăîn1938,Sebasti-ana comentatpoezia româ-nească. De-oarece nu secunoşteautex-tele din revis-teledepoezie,el a decis săle promoveze.Se pliază peindividualitateaprodusului po-etic, indiferentde va loareapersona lă apoetului, tra-tându-ldepildăpeArghezi la felcapeun debutant. Sebastian stimula poeziachiardacănuafostdeacordcupoetulcapersoană.Sebastian,aarătatînîncheiereGeoŞerban, iubeapoezia extraordinarşiaceastareieseşidinvolumul”Peripluprintrepoeţi”.

ªi a fost Ziua a Doua ......încareunlocimportanti-arevenit

amintirilorMicaelei Sebastian, nepoatascriitorului, sosită din Franţa pentru aparticipalaFestival.„Vărogsănufiţidez-amăgiţi–aspuseaîntr-oromânăfluentă–pentrucănuvăpotspunemultedespreunchiulmeu.Nul-amcunoscutniciodată,elamuritcu13aniînaintesămănasc.Tatălmeu,BenoHechter, era obsedatdefratelesău,demoarteaacestuia,desuferinţelecauzatedeantisemitism,motivpentrucareaşiluatnumeledeSebasti-an,înlocdeHechter,şinicinuavrutsăvorbeascăvreodatăromâneştecumine.Voiasăfiuoadevăratăfranţuzoaică.Tatălmeunune-apovestit niciodată prin cetrecuseînRomânia.Acum,căamvenitaici,amsenzaţiacămis-adeschisouşă:am văzut succesul piesei «Jocul de-avacanţa»,amvăzutcăMihailSebastianecunoscutînRomânia.Citinddouăscri-sori găsite recent, tatălmeua aflat căSebastianeracontroversat înRomâniaşiIsrael,dincauzaromanului«De2000deani».Credcăs-arputeascrieonouăcartedespreceeaces-aîntâmplatdupămoartealuiMihailSebastian.Els-aopusca«Jurnalul»săfiepublicatîntimpulvieţii

sale,daresteolucraregenială.IarGeoŞerbanfaceunlucruminunataducândînfaţacititoriloroperemaipuţincunoscute.”

Despre bunica sa paternă,MicaelaSebastian a afirmat că era „o femeiedură”,pecareovizitaduminicile,dardecare îiera frică,pecarenua iubit-oşidecarenucredecăafostiubită,darlamoarteasa,l-avăzutpentruprimaoarăplângândpeBeno.

AmintirileMicaelei, care îşi descrietatălcaunomreţinut,carenuîşiarătaemoţiile,diferădeamintirileluiNicoNitaidesprefostulsăuprofesordefranceză,pecareîlcrede„unomdeschis”.

Scurtã istorie a Muzeului de Istorie a Evreilor

Unmomentineditl-areprezentatvizio-nareaunuidocumentardespreMuzeuldeIstorieaEvreilor,situat înclădireaTem-plului”UnireaSfântă”,unadintrecelemaifrumoasesinagogidin ţară,oadevăratăbijuterie.Muzeulde IstorieaEvreilorvacăpăta în curând o faţă nouă, ilustrânddiferiteleperioadedeatestareaprezenţeievreilorpeteritoriulromânesc.Preşedin-teleF.C.E.R. a apreciat faptul că existăacestmuzeu”într-untemplusplendid”iarbogăţiadeexponateoferăposibilitateadeacunoaşte trecutul,obiceiurile, tradiţiile,culturaşiroluljucatdeevreiîndezvolta-reaRomâniei.ElamenţionatşiproiectulguvernamentalvizândcreareaunuiMuzeual Iudaismului şiHolocaustului, iniţiativaaparţinândpreşedinteluiIohannis.


În umbra lui Mihail SebastianInterviucuMicaelaSebastian

– Aţi spus că doriţi să îl faceţi cunoscut pe Mihail Sebastian în Franţa. Ar fi un rezultat concret al Zilelor Sebastian şi al acestui Festival. Ce anume vă propuneţi să faceţi?

–Suntoactriţădestuldecunoscută,fărăafiostea.Impresa-rulmeuaparţineuneimariagenţii.Amsăîidaupiesele,pecareînultimele3-4lunile-amdatunorregizoridestuldecunoscuţi.ÎnRomâniaamgăsit forţacare îmi lipsea. În toatăcopilăriaşi adolescenţa am trăit în umbra luiMihailSebastian, văzutcuochiitatăluimeu,fărăa-miputeafaceopărerepersonală.Dacămăluamdupătata,Mihaileracelmaimareautorcareatrăitvreodată.Îmilipseacapacitateadeaprivilucrurileobiectiv.Ieri,cândamvăzutspectacolul(„Joculde-avacanţa”–n.red.),amdobânditperspectivadecareaveamnevoie.Acum,îivoispuneagentuluimeucineeMihailînRomâniaşiîlvoirugasăîmirecomanderegizoricarearputeafiinteresaţideacestgendeteatru.Eîntotdeaunanevoiedeactoricunoscuţi,denumeleuneistelepeafiş.Dinpăcate,eunumaiamvârstadeajucapersonajeleluiSebastian.Cinevavatrebuisăseîndrăgosteascădeacestepiese.

– Cum a crescut cu timpul interesul dvs. faţă de Sebastian şi cât este el de mare acum?

–Efoartecomplicat.Imaginaţi-văcătatălmeunuvorbeadecâtdeMihail,nusegândeadecâtlael,trăiaalăturidemine,vorbeacutoţidespreel,darmienuîmivorbeaniciodatădeMihail.Tatainterzisesesăvorbimromânaacasă,undeerampatrupersoane:tata,mama,bunica(maternă–n.red.)şieu.Bunicanuvorbeadecâtromâneşte.Dimineaţa,părinţiiplecaulalucru,iareuvorbeamromâneştecubunica,întimpceeaîşifăceatreabalabucătărie.Cândpărinţiireveneau,toatălumeavorbea franţuzeşte.Nuam fost încurajată să citesc pieseleunchiuluimeu,darle-amcitit.Nuştiusăscriuromâneşte,darpot citi. Poate că lucrurile au stat aşa pentru că eram fată.Dacăaşfifostbăiat,poatecămis-arfispusmaimulte.Poatevoiausămăprotejezefaţădeomoştenirepreagrea,poatenu

aveauîncredereînmine.Tataaveaoobsesie:săîlpublicepeMihailSebastian înFranţa.Ceeaceetristecăamuritchiarînaintecaastasăseîntâmple.Ceauşescua căzut în decembrie 1989, iartataamuritşaselunimaitârziu.Ultimadorinţăatatăluimeu,ex-primatăîntr-oscrisoare,afostsănupublicniciodată„Jurnalul”.L-amdat împotrivadorinţei tatăluimeu,dareraimposibilsănufacipublicăaceastă operă literară.Acesta eraparadoxul încareatrăit tataşi încareamtrăitşieu.Tatas-acomportatdeparcăMihaili-arfiaparţinutnumailui.Pede-oparte,arfivrutcaMi-hailsăfiepublicat,pedealta,eranumaiallui,eradragostealui.FratelelorcelmarenuseinteresalafeldemultdeMihail.PoldiplecasefoartedevremedinRomâniaşinuvoiasăaibăde-afacecutoatăpovesteaasta.

– Mihail Sebastian spunea că nu îţi poţi da demisia nici din a fi evreu, nici din a fi om de la Dunăre. Dvs. nu vă puteţi da demisia din a fi nepoata lui Mihail Sebastian...

–Sunt întru totul de acord.Şi nu pot demisionanici dinstatutulmeude franţuzoaică,deevreicăşinicide româncă.Revenindaici, unde tatanua vrutniciodată săse întoarcă,vorbescpentruprimaoară româneştedupă30deani,dupăaniiîncareopriveampebunicafăcândsărmăluţeşivorbeamcuearomâneşte.Acasămâncamnumairomâneşte.Dacămăsimtromâncă,eşidincauzamâncăriideacasă,dincopilărie.Azi, îmi lipsesc şi vinetele, şi sărmăluţele, pentru cănuamînvăţatsălefac.

–Mulţumesc!Interviu de ALX. MARINESCU

lirism tributarÎnaintedeasepro-

nunţa asupra exigen-ţelorpoezieişia feluluicumînţelegpoeţiisărăspundăaştep-tărilorpublicului,MihailSebastianafosttentataîncercaelînsuşiunexperimentdecreaţie liricăoriginală.Subacope-rireaunuipseudonimrepedereprimat(EracliePralea), debuta cu versuri însăptămânalulieşean„Lumeabazar”(23aprilie1926).Încercareaatrecutnelu-atăînseamă,încâtseputeabănuiuncapriciudeîncepător.Dar,înprimăvaralui1928,deastădatăsemnândMihailSebastian, şovăielnicul poet îşi luainimaîndinţiîncredinţând„Universuluiliterar”opoezieintitulatăImn:

Desfăşură-se ceasul înalt, unic egalŞi fie uniform prin locurile-aceste,Îndoaie-se cu linişti de apă lângă malSpre seară, când nu ştii ce e şi ce nu este.Oprească-se aici eternizat şi densCu singura lumină, pe care-o mai aşteptSă-l desluşesc aproape şi să-l iubesc

intens,Să-l recunosc mai bine şi să-l iubesc

mai drept.Desfăşură-se ceasul din ce în ce

mai vechiSimplificat şi sobru, intim şi linear.Subtilizând tăcerea spre calm şi trans-

parenţăDesfăşură-se ceasul din ce în ce mai clar.

(„Universulliterar”,12febr.1928)

Pestedouăluni,recidiva,chiardacămaipuţinîncifratgramatical,consecventabsconssubraportulideiidesfăşurate,declaratDeclin:Eu mă gândesc de-aici nedumerit

şi singurla despărţirea care abia acum se-tâmplăca un răspuns târziu în ceasul ăsta când în amintire pierd un ochi, o stea

şi-o tâmplă.De-ar stărui acum aceleaşi ceruri vechişi drumul cunoscând în care parte duce,neîndurat şi aspru, eu te-aş opri în cale,să nu mai vii să tulburi tăcerea mea

de cruce.Dar dacă trebuia în sinea mea să arzipe ruguri, să te lepezi de tine, pămân-

teană,de ce nu pot acum călugăresc să uitşi să mă regăsesc, cucernic, în sutană ?

(„Universulliterar”,22aprilie1928)

Parecăjuneleexperimentatorarfifostatrassăabandonezemimetismulbarbian prea vizibil, în favoarea unortonalităţi de provenienţă argheziană,fărăconvingere însă,fiindcăoa treiapiesă lirică, peste luni de zile, poartădeclarat,încădinvocabular,modulaţiideatelierbarbist:

Cântec închisUnde acest cântec de seară se spune

singur,unde aceste vorbe în sinea lor

se ascund,o tristeţe începe din oricare parte,precum în amintire un pământ rotund.Eşti tu ceas al meu, întârziat în vremeca o mână subţire pe un umăr,şi cobori tu glasuri ştiute şi vechisă le cântăresc târziu şi să le număr?Apropie-se limpede cel din urmă glasşi monotonia lui să fie atât de prelungăpe cât cuvintele aproape de tăcereşi pe cât tristeţea lor tristeţea lui

s-o ajungă.(„Universulliterar”, 2decembrie1928)

Invocarea „monotoniei” în posturamimeticădecarenupoatesăsedeba-raseze sugerează luciditatea poetuluideocaziedeaconstatacănuseaflăpeundrumrodnic.Înmateriedever-suri,vadecidesăseretranşezestrictîntraduceri.

GEO ŞERBAN

MOZAIC(Urmare din pag. 12)

Nico Nitai şi Luiza Kohn

Rodica Mandache şi Marius Manole


Ziua Mondialã a Studiului IudaicGlobal Day of Jewish Learning în-

seamnălaJCConouaediţieKeshet, a VII-a, încadrulcăreia invitaţicaTeodorPaleologu, fost ministru de externe,Mircea Cărtărescu, scriitor, PompiliuNicolaeConstantin, comentator sportiv,DanaDima, critic de film, vor prezentatemeprecumUNESCOvsIERUSALIM;WoodyAllen, evreul legendăal filmuluiamerican;Evreiiînelitasportuluimondi-al;BobDylan–delaGrammylaNobel.EvenimentulestemarcatşideprezenţaspecialăaluiLeonRotman,sportivdublu

medaliat cu aur laMelbourne în 1956.„Keshet-ulcopiilor”înseamnăpentruceimicioincursiuneînlumeaevreiască,peînţelesullor.

Evenimente de neratatHanuca 5777 la JCC–Hanuca Shuk

–sâmbătă,18decembrie,delaora17,30.Te invitămsăparticipişi înacestan

lamult-aşteptatulShukdeHanuca.Veiputeagăsihaine,bijuterii,cărţi,jucăriişichiarproduseelectronicesaubunătăţidecasă.Teaşteptămsăneaducidintimptoatelucruriledecarenumaiainevoie,pecaretusaunoilevomcomercializaîncadrulShuk-ului,iartoţibaniistrânşivorfioferiţivârstnicilordelaCăminul„Rosen”,caHanucaGelt.Dacă vrei să neajuţi,dă-neunsemnşitevomînscriepelistavoluntarilordinaceastăzi.

Repetiţie de Hanuca–Dacăşivouăvă e dor de repetiţiile de când erammici,dedelicioşiibureţi,deSevivon,sof,sof,sofsauGhi-lu, ghi-luşideîntreagaatmosferădesărbătoare,ampregătitoreconstituiredoarpentruvoi!VăaşteptămînBlue Lagoon, noi aducemgogoşile,dreidel-urileşilumânările,iarvoipregă-tiţi-vă vocile.Se întâmplă sâmbătă, 18decembrie,delaora19.

Lumina în cămine–wanted:44vo-luntarisimbolizândcele44de lumânărideHanuca,vorfaceluminăşivoraducespirituldeHanucaîncaseleacelormem-briaicomunităţiicenupotfialăturidenoi,darşilauncămindecopiidinSectorul3.

Hanuca – Revelion 2017 la JCC –Doarînacestanaprindemceadea8-alumânare deHanuca şi păşim în 2017înaceeaşizi.Teinvitămalăturideprie-teniide laJCC,fie laHanuca-Revelion

înStilClasic, salaChagiga,et. I, fie laPartyHanuca-RevelionînBlueLagoon.InformaţiişirezervărilarecepţiaJCC,tel.021.320.26.08saupewww.jcc.ro.

Aniversarea Radio Shalom 6 ani.Aniversareadeduminică,8ianuarie2017,delaora18,vacuprindegalavoluntarilor,lansaredecarteMărturiiînEter–filedinistoriaevreilorîncadrulemisiuniiPietre-leVorbesc, dar şi un cocteil cu invitaţispeciali.

Festivalul – Concurs Interetnic de Şah ediţia a II-a–duminică,27ianuarie2017.„Poţifibunînşah,numaidacăîţiplaceacestjoc”–BobbyFischer,campi-onmondiallaşah,probabilcelmaibunjucătordeşahaltuturortimpurilor.

Laconcurspotparticipajucătoriama-torisauprofesioniştideşahdetoatevâr-stele(copiişiadulţi).Informaţiişiînscrieripewww.jcc.ro. ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GÎLEA

JCC BuCureşti

rOMÂNiA

Maestrul Ladislau Roth – Membru de Onoare

al Comunitãþii Evreieºti timiºoreneNudemulteorimi-afostdatsăvăd

atâta pace şi bucurie pe feţele partici-panţilor,atuncicândplecaudelaoma-nifestareculturalădesfăşuratăîncadrulcomunităţii. ÎnmijloculSărbătoriiCortu-rilor,maestrul LadislauRoth a realizatun recitalalcătuitdinadevăratebijuteriimuzicale.SoliştiisceneiliricetimişoreneDianaChirilă,NicoletaColcearşiClaudiuŞora, acompaniaţi la pian de seniorulvrăjitoralclapelor,auoferitunspectacoldeexcepţie.

Muzicatradiţionalăevreiascăşiisra-eliană s-a împletit înmodarmonios cupiesefoartecunoscute,ariidin“BărbieruldinSevilla”, “Secretul luiMarcoPolo”,“Les feuillesmortes”, “I Feel Pretty”,

“LaPaloma”şimultealtele.Cuaceastăocazie,ComunitateaEvreilordinTimişoa-rai-aconferitmaestruluioplachetăşititluldeMembrudeOnoarealcomunităţii“KolIsraelArevimzeleze”–Curecunoştinţăpentruoviaţădedicatăvaloriloruniversaleale iudaismului prin forţa unificatoareamuzicii”.Aşa cum sublinia preşedintaComunităţii,dr.LucianaFriedmann,ac-ceptareaacestui obiect simbolic repre-zintăoonoaredinparteauneiasemeneapersonalităţi.

Născut la SatuMare, deportat dinOradea,maestrulLadislauRothatrecutprinceamaineagrăexperienţăasecoluluialXX-lea.Mamai-amurit laAuschwitz.Dupăeliberare,LadislauRothşi-areluatstudiileşiaabsolvitFacultateadecom-poziţie,orchestraţieşidirijat,laAcademiadeMuzică„FerencLiszt”dinBudapesta.Afostdirijorşiprim-dirijoralOpereidinTimi-şoara,dirijoralCoruluiRadioalIsraelului,compozitor şi realizator de spectacole,conducătoralFilarmoniciidinMexic(pes-te zeceani).A făcut orchestraţii pentruPlacidoDomingo şiBarbaraStreisand,printrealţii.AmaidirijatperioadelungiînStateleUnite,Danemarca,AfricadeSud,AustriaşiItalia.Dupăcădereacomunis-mului a realizat numeroase spectacolelaTimişoara,SatuMare,Braşov,Arad,Bucureştietc.De-alungulultimilorani,aoferitdreptcadoucomunităţiitimişoreneosuitădespectacoleexcepţionale,unelededicatememorieiregretatuluiPrim-Ra-bindr.ErnestNeumannz.l.

Eleganţa, talentul pur şi modestiamaestrului,încompaniamaitinerilorsăicolegi,auavutunefectterapeuticasupraparticipanţilor.

Muzicã ºi... aromã de cafea

Sărbătorile de toamnă au adus îm-preună comunitatea timişoreană într-oatmosferă foarte plăcută. În companiacantoruluiDavidAppeldinIsraelşiasoţieisaleEdithdarşiaoficiantuluidecultErvinWeinberger,timişoreniiauavutpartedesărbătoriplăcuteşiplinedelumină.CorulcondusdeAlexandruFischer,caresepre-găteşteînfiecareduminicăîncadrulJCC,aprezentatrepertoriulrecentdesăvârşitcuocaziaSimhatTora.Aplauzelenuaulipsitdar,defapt,toţiceiprezenţiaucântatcumultăplăcereîmpreună.

Programul lunii noiembrie, dedicatgeneraţieimedii,acuprinsoîntâlnirecu...cafeaua!OanaşiThomasStrumberger,ceicaredeţincochetaşiprimitoareaca-feneaMokumdinTimişoara,aupregătit,împreună cuAndreeaDobra, o după-amiazădeduminicăaromată. Licoareaneagrăşifierbinteafostoatracţiepentrutoţiceiprezenţi, iarpovesteacareaîn-văluit-oafăcut-oparcămaigustoasăşimaienergizantă.

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Roº Haºana la Sinagoga MerarilorEmoţiaşibucuriacareuneşteevreii

depretutindeniînaşteptareaveniriiAnuluiNou iudaic s-a simţit şi în comunitateaieşeană.Primasărbătoareaanului,RoşHaşana, a fost organizată înSinagogaMerarilor, pentru prima oară de la re-inaugurareaacesteia şi s-a bucurat deprezenţaunuioaspetedeseamă,rabinul

RafaelShuchatdinIsraelcare,împreunăcuoficiantuldecultAlbertLozneanu,auoficiat serviciul religios.A urmat masafestivăorganizatălarestaurantulritualalComunităţiiEvreilordin Iaşi, la careaufost servitemâncăruri specifice, alăturide tradiţionalelehoneileikehşimerecumiere. Preşedintele Comunităţii, ing.AbrahamGhiltman,avorbitdespresem-nificaţiasărbătorii,specificând faptulcăacestaestemomentul cândDumnezeureînnoieşte înscrierea înCartea Vieţiişi schiţează desfăşurarea vieţii pentruîntreganul,perioadadintreRoşHaşanaşiIomKippur–cândînscrisuldevinede-finitiv–fiindoperioadădeautoanalizăşi

judecată,şiaurattuturorunanrodnicşidulce,cumulterealizări.

Vineri,21octombrie,lasediulJCCIaşia fost organizatOnegŞabat cuocaziasărbătoriideSucot.DirectorulJCCIaşi,AlbertLozneanu,avorbitdespreorigineaşisimbolurileacesteisărbătorişiarostitbinecuvântareacelorpatruplante:etrog,lulav,hadasşihaarava–simbolulunităţiiluiIsraelşialegalităţiiîntreoameni.

Şicumunsfârşitesteîntotdeaunaunnouînceput,aceastafiindşisemnificaţiaîncheieriisărbătorilor,Simhat Toraafostcelebratăîmpreunadetoategeneraţiile.CuSulurileSfinte în braţe, bărbaţii detoatevârsteleauocolitdeşapteoriBima,

masapecareseciteştedinTora,acestetururifiindunsimbolalfaptuluicanuneoprim niciodată din citireaTorei.Dupăceremonie,participanţiiaufostserviţicumust,nuci,struguri,mereşiprăjituri.

Duminică,23octombrie,JCCIaşiaorga-nizatoprelegerecutema:„CeînseamnăafievreuînRomâniadeastăzişicumneputempăstra identitateaevreiască”,susţinutădedr.psihologMironItzhak,dinPiatraNeamţ.Desfăşuratăsubformaunuidialoginteractivcu participanţii, prelegerea a suscitat uninteresdeosebitdinparteacelorprezenţi,din păcate, un asemenea subiect vast şiinteresantneputândfiepuizatînpuţinultimpavutladispoziţie. SILVIAN SEGAL

Împreunã de SãrbãtoriActivităţile din luna octombrie au

debutat, laOradea,cuHavdala in the city, eveniment la care au participatmembridintoategeneraţiile,alăturidepreşedintele C.E. Oradea, ing. FelixKoppelmann,şi rabinulShrayaKavşicares-adesfăşuratlastatuiaOstaşuluiEroudinParcul1Decembriedincentruloraşului.

DeRoşHodeşTişreievreiidinOradeaauvorbitdesprecumsevorpregătisăr-bătoriledetoamnă,lacareauparticipatmembriiC.E.Oradea.

Dealtfel,toatesărbătorileacesteipe-rioadeaufostcelebrateînmareafamilieacomunităţii.Evreiiorădeniaufostaşa-darîmpreunădeRoşHaşana,IomKipurşi Sucot, participând la toate serviciilereligioase cu aceste ocazii. Pregătirile,construireaşiîmpodobireacortuluiaufostfăcutedeasemeneaîmpreună,darmaialescuajutorultinerilor.

Unaltprilejdebucurieafostsprefi-nalulluniioctombrie,atuncicândformaţia„OrNeurim”,dincare facparteAlexan-drinaChelu(coordonatoareaechipeide

dansuriisraeliene),AndreeaCozac,AnaBucevschi şiTeodoraBetea,acălătoritla Iaşi pentru a participa la FestivalulInteretnic „Confluenţe 2016”, organizat

deAsociaţiaItalienilordinRomânia.Deacolo, talentatelemembreale formaţieis-auîntorscuodiplomăşicuamintirideneuitat.

Alte prilejuri de întâlnire au fostdeŞminiAţeret şi SimhatTora, cândevreiiorădeniausărbătoritşiaucân-tat împreună cu Corul „Gyuri Vilan”,cântece tradiţionale specifice acestuieveniment.

Înultimazia luniioctombrie, „gene-raţia de aur” a sărbătorit-o pe doamnaSteuer Erzsebet, o supravieţuitoareaHolocaustului care, din păcate, şi-apierdutsoţulînlunaoctombrieaacestui an.

IUDITA GAVOR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCCBUCUREŞTIStr.PopaSoare18

Telefon: 021.320.26.08E-mail: [email protected]

www.jcc.ro

JCCIAŞIStr.ElenaDoamna15

Telefon: 023.231.37.11www.facebook.com/groups/

jcciasi

JCC ORADEAStr.MihaiViteazu4

Telefon: 025.943.48.43www.facebook.com/JccOra-

deaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCCTIMIŞOARAStr.Gh.Lazăr5

Telefon: 025.620.16.98


Carol Iancu, Membru de Onoare al Academiei Române

CarolIancu,profesoremeritlaUni-versitatea„PaulValéry”dinMontpellier(Franţa),directoralŞcoliideÎnalteStudiialeIudaismului,afostalesMembrudeOnoare din străinătate alAcademieiRomâne.

Alegereas-afăcutprinvotsecret,încadrulAdunăriiGenerale amembrilorAcademieiRomâne,careaavutlocîndatade4noiembrie2016.

Ne alăturăm felicitărilor transmisesubsemnăturapreşedinteluiComunităţiiEvreilor dinBucureşti,PaulSchwartz,scrisoareîncare,întrealtele,iseureazăsavantuluinăscutlaHârlăunoisuccese,sănătateşiputeredemuncă,transmiţân-

du-secelemaibunegânduriprofesoruluievreu-romândelaMontpellier.

Cumodestia şi sensibilitatea careîl caracterizează,Carol Iancu a spus:„Dediconoareacaremis-afăcutregre-taţilormeipărinţi,IţicIancuz.l.şiHaiaDvora(Clara)z.l.care,rămânândorfaniîntimpulprimuluirăzboimondial,nuaupututmergesă înveţe laşcoalădecâtdoi,respectivpatruani!”

Iată cum într-o clipă de fericire şiîmplinire,Carol IancunuuităPoruncaacincea–„Respectăpetatăltăuşipemamata”!Cinsteluişimultăbucurieşinoroc!

REALITATEA EVREIASCĂ

ÎncondiţiileîncareanulacestaRomâniadeţinepreşedinţiaIHRA,careseocupădeeducaţiaHolocaustului,urmausăvinălafestivalşireprezentanţicareparticipălaosesiuneaIHRA.Înaintedeaîntocmiprogramul,Primăriadin Iaşi ne-a cerutsăaşteptămpânădupăalegerilelocale.Dinacelmoment,nuammaiauzitnimicdesprefestival,nicidelaprimar,Primăriesaualteoficialităţi,nuamreuşitsăstaudevorbăcunimeni.Suntfoartesupărat,consider că atitudinea celor de la Iaşiesteneserioasă.Numis-adatniciunfeldeexplicaţie.Atitudinea celor de-acoloeste de necrezut şi vreau să precizezcăacest festival nueste al comunităţiievreilor,cialIaşiului,undeacreatGol-dfadenteatrulînlimbaidiş.Arfifostuneveniment important, urma să fie unulcomplex:alăturideteatru,şifilm,dans,muzică,încurajatalentullocal,pentruademonstramultilateralitatea creatoruluievreucare,înStateleUnite,adevenitpă-rintelemusical-ului.FaptulcăPrimărianuainformatdespresoartafestivaluluiaratăneglijenţă, indiferenţă faţă de cultură.Nuacceptacestlucruşivreauexplicaţii:decenuaavutlocşicândvaavealoc.Estenevoiedeacestfestivalpentrunoişipentrucopiiinoştri.Goldfadentrebuiesădevinăunnumeîncultură.

Un reviriment al limbii idiºFestivalul de teatru idiş organizat

deTESestefoarteimportantdincauzaprezenţei unor companii de teatru înlimba idiş care au arătat că creaţia înaceastălimbănuestemoartă,dincon-tră, cunoaşte un reviriment înPolonia,Rusia,SUA,Canada,Europa,călimbaidişnuesteauneigeneraţii,ciaevreilordepretutindeni.Apareunnoupubliccarerevendicăaceastălimbă;estenouage-neraţie,careesteinteresatădelimbacucarebuniciieiauvenitînAmerica,vorsăştiedeundeauvenit,ces-aîntâmplatcuea,decenusemaivorbeşte.Hitlernuadistrusnumaişasemilioanedeevrei,ci şi o limbă.Nici în Israel, o perioadădetimp,nuaexistatpreocuparefaţădeidiş,darlucruriles-auschimbatşivreausă vă povestesc despremarele actorisraelianShmuelAtzmoncare,dupăaniipetrecuţi pe scena teatrelor în ivrit, arenunţatşiacreat „Yiddishpiel”, teatrulisraelianînlimbaidiş.De-altfel,Atzmonacerutdespăgubiristatuluigemanpentrudistrugerealimbiiidiş.

ReinaugurareaTES este şi un nouînceput pentru acest teatru care, subconducereaMaieiMorgenstern, nu semai adresează uneimici comunităţi, cis-adeschiscătrepublicullarg.Energiaşidinamismulactriţeişidirectoareideteatruaucontribuitlasupravieţuireateatrului,înpofidaunordificultăţi.Amomareadmira-ţiefaţădeactivitateaMaieicare,prinvi-ziuneaei,traseazăunnouviitorTeatruluiEvreiescdeStat,acăruiexistenţăînsineesteunfenomenrarînEuropa.

A consemnat EVA GALAMBOS

Alexander Hausvater: Preºedintele României înþelege

valoarea culturii– Ce semnificaţie are pentru dum-

neavoastră acordarea Ordinului „Steaua României”?

–Înprimulrând,trebuievăzutcaungestpolitico-cultural.Aşacumamspusîndiscursulmeudeacceptare,esteimpor-tantcăunpreşedintedesorgintegermanăoferăomedalieunuicetăţeandesorginteevreiască.Gestulartrebuisăaratenece-sitateamulticulturalităţiiînRomâniaşiartrebuisăatragăatenţiaasuprafaptuluicăs-apierdutde-acumopartedinpopulaţiaevreiască,sârbă, tătară,germanăşicătrebuiefăcutgestuldeaaduceoameniiînapoisaucelpuţingeneraţiaadouasauatreia.Desprefaptulcămis-aconferitacestOrdins-avorbit înmaimulteţări,maialesînceleîncareamtrăit–IsraelşiCanada–,ceeacearatăîncăodatăcă impactul era gândit nu numai peplan intern, ci şi internaţional.Este, deasemenea, important că un preşedintesegândeşte la unomde cultură într-osocietate încarebugetulpentruculturăesteminuscul, încareculturasuferăşiacestpreşedinte,probabilprinacestgest,spunecăfenomenulculturalareoimpor-tanţămajorăşicăoameniitrebuiesăîliaînconsiderarecapeonecesitateaţării,nucapecevasecundar.Şiultimulpunctestepolitic,suntemînaintedealegerişimăgândesccăacestgestartrebuisălespunăoamenilor politici din toate parti-dele–dreapta,stângasaucentru–cănumitorulcomunrămâneculturaromână,limba,creaţiaşi,dacănusuntpregătiţiîndomeniulculturii,nusuntoamenipolitici.Miseparedeneacceptatcaunompoliticsă nu cunoască numelemarilor artişti

dinRomânia.Aşcă,oricumte-aigândi,aceastădistincţieesteungestsimboliccarespunemaimultdecâtpersoanamea.Ceremoniaafostsimplăşiprofundăşiaarătatcăsuntemcapabilisăfacemgesturicarerămânînmemorie.

–Deoarece nu am stat de mult de vorbă, spuneţi-mi câte ceva despre proiec tele dvs.

–Ultimulspectacolpecarel-ampusînscenăafost”Strigoii”deH.Ibsen,laTeatruldinPetroşani.Aieşitfoartebineşiaarătatcăspectacoleimportanteşibunese fac în provincie, nu în capitală.De-oarecenuauexistataltetentaţii,actorii,careauvenitdepestetot,s-auconcentratnumaiasupralucruluilateatru.Afostunspectacol complex, cumuzică, dans şitextşiamreuşitsăredămmesajulluiIb-sen,carearevoluţionatlumeade-atunci,a făcut separarea dintrematerialismul,mercantilismulmodern şi oamenii careauun ideal,ovocaţie,simtnecesitateade a face altceva pentru lume, pentrucomunitate şi îndemnul vine din suflet.Deşiunspectacolsurprinzător,publicull-a înţeles. În acest context, vreau săamintesc şi spectacolul pe care l-ampusînscenălateatruldinArad–”Multzgomot pentru nimic” deShakespeare.Spectacolulatrezitmareinteres,bileteles-auepuizatcumultînaintedepremieră.Esteotradiţieînacestoraşdeamergela teatru.Dinnoumi-amdatseamacănumai există o diferenţă între publiculdinoraşelemaimarisaumaimici,maimult, aceştia din urmă suntmultmaideschişicătrenoudecâtcapitalaşiacestlucrul-amconstatatşilapubliculdinIaşi,desprecarepotsăafirmcăsecompară,dacănuestechiarsuperiormultororaşeeuropene.Revenind laproiectelemele,amînpregătireunspectacollaTES,pecarel-amîntrerupt–”Satul”,deIehoşua

Sobol(autorulpiesei”Ghetou”).Spercapremiera să aibă loc în ianuarie, iar înIsraelvoipuneînscenă”RegeleLear”înlimbaidiş,lateatrul”Yiddishpiel”.

–Sunteţi foarte apropiat de Timişoara. De aceea vă întreb ce părere aveţi des-pre alegerea acestui oraş drept capitală culturală europeană.

–Afostoalegereinteligentă,deoareceesteunoraşmulticultural,plasatînvestulţării, cuaccesuşordintr-oseriede ţărivecine. În plus, este un oraş-simbol alRomâniei,nunumaipentrufaptulcăaicia începutrevoluţia,cifiindcăaicia fostconceputuntextcarearfipututdevenionouăconstituţieaRomâniei,”DeclaraţiadelaTimişoara”.Dacăeaarfifostapli-cată,RomâniaarfiajunsunadintreţărileextraordinarealeEuropei.Pentrumine,este egală cu Constituţia americană.Spercăacestdocumentvafiredescoperitcândva,decineva.Timişoaraesteunoraşplăcut,cuunprimargospodarşiinteresatdecultură.LaTimişoaravorfimultelucruriinteresantedar,pentruoreuşită,trebuiesăseimpliceîntreagapopulaţie,sănuseaşteptecalucrurilesăsefacădeundeva„desus”.

Festivalul ”Goldfaden” – o cauzã pierdutã?

–Festivalul teatrului idiş de la Bucu-reşti este un fel de festival ”Goldfaden”?

–Înniciuncaz.ÎnurmăcuunanamfostrugatsăorganizezlaIaşionouăedi-ţieaFestivalului”Goldfaden”.Trebuiasăaibălocînnoiembrieanulacesta,produsde o companie dinBucureşti – „MoftulRomân”,aAdeiVertan–şidePrimăriadinIaşi.M-amimplicatcutotentuziasmul,amavutmaimulteîntâlnirilaIaşi,m-amdus înSUA,Canadaşi Israel,am ţinutconferinţedepresă,amluatlegăturacucompaniideteatru,amfăcutrostdebani,ICRşiMinisterulCulturiimi-aupromistotsprijinul.Trebuia să sedesfăşoare subpatronajulpreşedinteluiRomâniei,cupar-ticipareaambasadorilorSUAşiIsraelului.

Regizorul alexander Hausvater, apreciat de public, dar şi de oficialităţi

Pe26octombriea.c.,încadruluneiceremoniidesfăşuratelaPalatulCotroceni,preşedinteleKlausIohannisadecoratmaimultepersonalităţiculturale,printrecares-aaflatşi regizorulAlexanderHausvater.ElaprimitOrdinulNaţional ”SteauaRomâniei”îngraddeCavaler.PotrivitAdministraţieiPrezidenţiale,is-aacordataceastădistincţie„însemndeaprecierepentruîntreagaactivitateregizorală,pentrucontribuţiaremarcabilălapromovareaculturiişiimaginiiRomânieiînlume,pentrudeosebitaactivitatepedagogică,pregătindcuexigenţăşiînacelaşitimpcumultăcăldurăumanăgeneraţiideregizori”.

Laceremonie,preşedinteleKlausIohannisafăcutoapreciereaactivităţiiregi-zorului,cunoscutpentruviziuneasaoriginalăşiîndrăzneaţădepunereînscenăatâtînRomâniacâtşiînstrăinătate.

“DomnuleAlexanderHausvater,caregizor,actorşiprofesordeartădramatică,aţidatviaţăunorspectacoledeouimitoareforţăartistică.Aţieducatnumeroasegeneraţiiînspirituldragosteipentruteatrucaartăaemoţiei,calocprivilegiatalautenticităţiiumane.Pelângăimpresionantacarierăteatrală,aţiexploratcusuccesdomeniiconexe,făcândteatruradiofonicşideteleviziune,scriindcărţişiscenarii,redescoperind texte clasice,pecare le-aţi adaptatdinperspectiva sensibilităţiimoderne.Cuingeniozitate,cuoriginalitateşi,maiales,cugenerozitate,aţirăspunsnevoiinoastre,acontemporanilor,deaînţelegemaibinelumeaîncaretrăim”,adeclaratşefulstatuluiromân.

PlecatdinRomâniaînIsraelundeşi-afăcutstudiile,pecarele-acompletatînMareaBritanie, IrlandaşiCanada,ţări încarea lucratcuregizor,Alexander Hausvaterarevenitdupă1989înţaranoastră,undedesfăşoarăobogatăactivitate.ElesteşideţinătorulPremiuluiUNITERpentruîntreagasacarieră.

Dupăprimireaînalteidistincţii,regizorulaacordatuninterviurevistei„RealitateaEvreiască”.

Ordinul Naþional ”Steaua României” în grad de Cavaler


Fritz Beckhardt este pretextul acesteicărţi, care are drept scop prezentareanazificăriiGermaniei. Însă cartea estemaimultdecâtatât.Estepurşisimpluoradiografie,întâiaemancipăriievreilorgermanişiapoiasuferinţelorlorîntim-pulnazificării,pânăînmomentulsoluţieifinale”,aspusdr.MăriucaStanciu.

I - a u rma t ,la prezentareacărţii, gen(r) dr.Mihail Ionescu.Domnia sa acatalogat car-tea drept unar ema r c a b i l ă ,scrisăîntr-unstiljurnalistic, cap-tivant. „Carteaeste de foartemareactualitate.Trebuie să fimfoarte atenţi laevenimentelecareaulocînstatelefoarteputernice,avândînvederecontagiuneacurentelordeideiemisederespectivelestate,careaucapacitateadeacuprindecurapiditateîntregulcontinent.Aceastăcarteseconstituieîntr-unastfeldeaver-tisment”,asubliniatgen.MihailIonescu.

Traducereaînlimba română acărţii a fost re-alizată dePaul S. Grigoriu,carea fost invitat săspunăcâtevacu-vinte. „Dincolodeactulînsinealtraducerii,carteaa fostde labunînceputolecturăextraordinară.Olecturăcomplexăşicuvalenţeuni-versale. Pentrucă,citind«Evreulcusvastică»,neputemîntrebaceeste?Esteunroman,undocu-mentistoric,obiografie,oautobiografie?Defapt,estetoatelaunlocşinimicdintoateastea.Aşspunecăesteuntablou,unpotpuriualsuferinţei.Alsuferinţeidetoatefelurile,delaceafizicăşidirectă,delacumplitaîncercareprincareautrecutevreiiîntimpulceluide-aldoilearăzboimondial,pânălasuferinţamodernă,pen-trucăaceastăcartedescrieosuferinţăîntinsăpemaimultegeneraţii,suferinţamodernăaalienării,princaretrecemulttimpLorenzBeckhardt”,aspusPaulS.Grigoriu.

Târgul Internaţional de Carte „Gaudeamus”, ediţia a XXIII-a

o recoltă bogată a editurii HaseferCea de-a XXIII-a ediţie a Târgului Internaţional GAUDEAMUS, organizat de

Radio România (Centrul Cultural Media), a avut loc la Bucureşti, la Romexpo, în perioada 16-20 noiembrie. Numărul mare al participanţilor (peste 300), al evenimen-telor (peste 850) şi al vizitatorilor (peste 125.000) reconfirmă statutul acestui Târg şi sloganul sub care s-a desfăşurat şi în acest an: „Cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio din România”.

Ediţia 2017 va avea loc în perioada 22-26 noiembrie, în Pavilionul Central Ro-mexpo, şi va avea ca invitat de onoare Statele Unite ale Americii.

LaGaudeamus2016,EdituraHase-fer s-aprezentat cuo „recoltă”bogată,prin lansarea a cinci titluri interesante,dintrecare,celpuţinunul,deexcepţie.Deaceastădată, a subliniatAlexandru Marinescu,directorulediturii,Haseferaparticipat în cadrul standului comunalDepartamentului pentruRelaţii Interet-nice(DRI),împreunăcualteediturialeminorităţilorşialăturidestandulSalonulIudaica.Realizat înurmăcu treiani, lainiţiativapărinteluiTârguluiGaudeamus,VladimirEpstein,SalonulIudaicaprezintăcreaţiialescriitorilorevreisaucutematicăevreiascăapărutelaalteedituri,numărulcelorreprezentatelaSalonajungândanulacestala12,cu40detitluri.

În2016EdituraHasefer,deşicupuţiniredactoridecarte,areuşitoadevăratăperformanţă,editând25detitluri,dintrecarecincis-au lansat înzilelede17şi18noiembriea.c.,aarătatA.Marinescu.Primuldintreeleesteolucraredeosebitdevaloroasădinmultepunctedevede-re.Este vorba de ”Memorii & Jurnale”deWilhelmFilderman,personalitatedeexcepţie a evreimii române, preşedinte

alUniuniiEvreilorPământenişiapoialUniuniiEvreilorRomâni,deputatînParla-mentulRomânieiînperioadainterbelică,celcareacondusviaţaevreiascăîntr-operioadădeosebitdedificilă,inclusivîntimpulregimuluiAntonescu,caracterizatăprintr-unasaltgeneralalantisemitismu-luidinRomânia.Celedouăvolumealelucrării,dincareacums-aeditatprimul,acoperăo jumătatedesecol, începândînaintea primului războimondial şi ter-minându-se în 1952, în anii de exil ailideruluicomunităţiievreieşti.ÎnîntreagaluiviaţăFildermans-apronunţatpentruintegrareaevreilor înviaţaeconomică,socialăşiculturalăaRomâniei, fărăsăserenunţelaiudaismşi,prinpoziţiasaasimilistă,anemulţumitchiarşiopartedintrecoreligionariisăi.Aceastăcarte,ascosînevidenţăvorbitorul,nuarfiapărutfărăajutorulşicontribuţiaInstitutului”ElieWiesel”şiadirectoruluisăugeneral,dr.AlexandruFlorian,careareuşitsăobţinăcopyright-uldelaInstitutul”YadVashem”şiUniversitatea dinTelAviv. INSHRaasiguratşirealizareatraducerii.

W i l h e l m F i l d e r m a n – u n m a r t o r i n c o m o dLansarea”Memoriilor” luiFilderman

vafiunevenimentculturalşimemorialis-ticînspiritualitatearomâneascădedupă1989,asubliniatdr. Alexandru Florian,directorul general al Institutului ”ElieWiesel”.„Înacestvolum,Filderman,celmaiimportantreprezentantalevreimiiînaniiceimaigreipentrucomunitateaevre-iască,anii’30şi’40aisecoluluitrecut,areuşitsăredea,într-omanierăexactăşiuneorineaşteptatăpentruceicarenuaucunoscutpreabinerealitateaistoricăaperioadeirespective,mentalităţileclaseipoliticeromâneşti,prejudecăţileantise-mitealeeliteipoliticeşiculturaledelaaceavreme.Amavutsurprizaşirevelaţiadea-lcomparacu«Jurnalul»luiMihailSebastian.Mesajul transmisdeFilder-manarelevatcăantisemitismulnueraoexcepţie,ostaredespiritmarginală,ciunfeldeapercepeevreimeadecătreelitapolitică”,aspusvorbitorul.DeşiConsti-tuţiadin1923adecis împământenireaevreilor,Fildermanatrebuitsălupteînpermanenţăpentrurespectarealegislaţi-ei,chiarşicuconducereaPartiduluiLibe-ral,susţinătorulmodernizăriiRomâniei,inclusiv cuBrătianu,deoarecechiar şiliberaliiseopuneauprindiferitemijloaceîncetăţeniriievreilor.Fildermanafostunluptătorneobositpentrudrepturileevrei-lordinRomânia,chiarcusacrificiulvieţiiluipersonale,aarătatAlexandruFlorian,careamulţumittraducătoruluivolumului,Nicolae Drăguşanu,pentrueforturilelui.

Aceeaşi idee afost susţinută deprof.univ.Liviu Rot-man care, la rândulsău, a consideratlansarea volumuluidrept un evenimentdeexcepţie, acestafiindundocumentin-telectualşideistoriedemareimportanţă.„Nedămseama că

nicinoi,istoricii,nucunoaştemîndeajunsistoria evreilor sau istoriaRomâniei înperioadainterbelică”.ElaţinutsăaducăunomagiuspecialistoriculuiJeanAncelşi criticului literar LeonVolovici, cares-auocupatprimiiînspiritacademicdeeditarea cărţii. „Memorii & Jurnale”, a

arătat în continuare vorbitorul, aumaimulteplanuri,maiîntâidiferiteaspectealelumiişivieţiievreieşticând,înpofidasituaţieilorgrele,s-amanifestatoemu-laţie culturală deosebită, de exemplu,prinorganizareaUniversităţiipopulare.Unaltplanafostcelalantisemitismului,considerat problemacentralăa istorieievreilor şi aRomâniei. Impactul cărţiivafifoartemare,asemănătorcucelal„Jurnalului” lui Sebastian, a afirmat şiLiviuRotman.DeşiConstituţiadin1923adatdrepturievreilor,eaeradepartedeafiperfectă.Realitateapoliticăeraalta,

existaoatmosferăpogromistăcontinuăînRomânia,maialesînanii’20.Sepoa-te vorbi despre ”pogromuri itinerante”.Acesteevenimente,demonstrândslăbi-ciuniledemocraţieiromâneşti,auerodatacea democraţie. Cercetarea istoricătrebuie să seaplece şi asupra conse-cinţelorpoliticealeantisemitismuluidinRomânia,pentruavedearezultateleşianume faptul că, înurmaacesteipoli-tici,Româniaseprăbuşeşteteritorialşipolitic.”Concluziameaestecăperioadainterbelicăafostaltcevadecâtamcrezutnoi”,aconstatatLiviuRotman.

În anii interbelici, evreimea a înfloritÎnpofidaprezenţeiantisemitismului,

înaniiinterbelicievreimeadinRomâniaa înflorit din punct de vedere social,culturalşieconomic,adeclaratdr.Aurel Vainer, preşedinteleF.C.E.R. Lucruriletrebuie analizate atent, sănu senegeexistenţa şimanifestările antisemite,darsănuseminimalizeze faptulcă înrespectivaperioadăafostodeschideredecareevreiiaupututprofita.Vorbitoruls-areferitşilaactivitateaparlamentarăaluiWilhelmFilderman.Comparândcuposibilităţile de care dispuneel acum,cadeputat înParlamentulRomâniei,agăsit totuşi similitudini cu preocupărileluiFilderman,careaintratînParlamentpelistaliberală,nuaminorităţilor.ŞiFil-dermans-apreocupatdeproblemelege-neralealeţării,socialeşieconomice,nunumaideceaevreiască.Fildermans-a

consideratromân,s-apronunţatpentruintegrareaevreilorcacetăţeniromânişi,deşinuerasionist,afostînvizităînPa-lestinaşiavorbitcucăldurădespreţarastrămoşească.Fildermanacaracterizatsocietateapolitică deatunci, curenteleşi partidele politice şi a considerat căambelepartidemari–liberaliişiţărăniştii–eraupartidedemocratice.Oseriedeoamenipoliticiaivremiiîierauprieteni.Oaltămarerealizarealuiafostunificareaevreilordin toateprovinciile româneşti,respectivdinprovinciiledobânditedupăprimulrăzboimondial,deşiexistaumarideosebiri.Fildermanafostunomdeex-cepţie,cunumeroasecalităţişicartealuidememoriitrebuiecitităpentruaputeasădesprindemdiferite lecţii,adeclaratpreşedinteleF.C.E.R.

„ e v r e u l c u s v a s t i c ă ” – i s t o r i a a t r e i g e n e r a ţ i i

Revista ARCHAEUS, la numărul 20

La 18 noiembrie a.c., la standulAFCN(AdministraţiaFonduluiCulturalNaţional) a fost lansat numărul 20,jubiliar,alrevisteide istorieareligiilorARCHAEUS.Printre autori figureazăAndreiOişteanu cu studiul: ”Dreptul«sexual»alabateluiînculturaromânăşieuropeanăpremodernă”şiMosheIdelcu articolul ”Divinul feminin şimisticalunii”.(E.G.)

„Evreul cu svastică” de Lorenz S.Beckhardt a fost, de asemenea, unadintre cărţile lansate. Cartea are caelementcentralpovesteaevreuluiFritzBeckhardt, bunicul autorului, aviator întimpulprimuluirăzboimondial.AzburatînaceeaşiescadrilăcuHermannGöring,iardatorităbravurii luiaprimitceamaiînaltădistincţiemilitarăgermană.FritznuafostferitînsădeatrocităţiledintimpulHolocaustului,chiardacăpecoadaavi-onuluisăuera inscripţionatăosvastică(deundeşititlulcărţii).

În cuvântulsău de prezen-tare,dr.Măriuca Stanciu , şefulServiciului deTehnologiea In-formaţiei–Medi-atecăalBibliote-ciiAcademieiRo-mâne,aarătatcăautorulvolumuluifaceoadevăratăanchetă jurna-listică, în caredocumenteazăistoriaatreigeneraţiidinfamiliasa.”Deşiparesăfiescrisăuşor,deşiumorulesteevident, deşi nu se poate despărţi delatura subiectivă a prezentării familieisale,LorenzBeckhardtscrie înacelaşitimp o carte foarte bine documentată.

Dr. Aurel Vainer

Dr. Măriuca Stanciu

Gen. (r) dr. M. Ionescu

Paul S. Grigoriu

Dr. Alexandru Florian Dr. Liviu Rotman


În prezentarea sa,Alexandru Mari-nescu a afirmat că o asemenea carteatrage atenţia asupra rolului jucat decolaboratoriinaziştilordinspaţiul româ-nesc.Unexemplu elocvent al faptuluică,după70deani,dezbatereaasupraculpabilităţiisepoatetransferaşiînspaţiulpublicşiseconcretizeazăprintr-oseriede tendinţe negaţioniste în rândul unorgrupăriextremistedinEuropadeEstsauînîncercareadeadeculpabilizaanumitepersonaje politice care au reprezentatfactoridedecizieînperioadaHolocaus-tului.Deasemenea,potrivitvorbitorului,Holocaustul începesăfie folosit pentrudelegitimizareaStatuluiIsrael,elamintinddespre cazul unei comemorări aNopţiideCristal–Kristallnacht–lacareafostinterzisăarborareasteaguluiisraelian.

Conf.univ.dr.Felicia Waldman a re-comandat cartea drept una complexă,dispusăpe trei paliere –memorialistic,documentarşideacţiune.Eaaafirmatcă autorul EfraimZuroff se destăinuiecititorilor,evocândamintiridinviaţaper-sonalăşitotodatăaspecterelevantedinviaţaevreilorsecoluluialXX-lea.„Esteocarte-documentcuprivirelamodulîncareţărilecareîntimpulrăzboiuluiauştiutşinuau făcutnimicpentruaajutaevreii,dupărăzboiauadăpostitcubunăştiinţănaziştişiaurefuzatmăcarsăîiidentifice”.Vorbitoareaaafirmatcăpaginileacesteicărţi relevă faptul că autorul şi-a riscatviaţadindorinţadeafacedreptateşini-ciodatănuainsistatasuprasoluţiilordatedejustiţie,bachiaruneoris-amulţumitcuvictoriimărunte,lanivelsimbolic.Dease-menea,elmărturiseştecănuodatăs-aconfruntatcuoatitudineostilă,concreti-zatăprinameninţăridirectesaurefuzuldearememorasuferinţavictimelor.

Etnosociologdr.Harry Kuller aafirmatcăesteolucraredeosebitdeimportantă,despre care se pot spune foartemultelucruri,deoareceautorul„aduceoatmo-sferădetinereţe”înmanieradeabordarea acestei teme. Vorbitorul a arătat cădacămariiistoricis-aureferitlasubiectulHolocaustuluiprinprismauneiabordăriteoreticeafenomenului,Zuroffaduceînprim-plandateconcreteşinumeleunorvinovaţi.Elpuneaccentulpeprezentareaunorpersonajedinspaţiulbaltic,impreg-natmultă vremedupă terminarea celuide-aldoilearăzboimondialdeunputernic

curent antisemit.O altă particularitatesesizatădevorbitoresteaceeacăţărileoccidentaleaufostcelmaipuţinreceptivela deschiderea unor procese împotrivacriminalilorderăzboi,ceeacearputeaficelpuţinbizar,avândînvederepoziţialordintimpulconflagraţieimondiale.

Col.Dan Gîju, directorul adjunctal EdituriiMilitare, l-a caracterizat peEfraimZuroffdrept“unscriitorrasatşiun

intelectualdemareclasă”,declarându-seonoratdeinvitaţialansatădeedituraHaseferpentruavorbidesprelucrareasa. “Este o carte de interesmondial,carteaunuiscriitor total”.Elasubliniatcaracteruleducatival cărţii, extremdeutilămaialespentrugeneraţiilecarevorurma,eaavândpotenţialuluneimărturiidespretrecut,darşialuneilecţiipentruviitor.

Târgul Internaţional de Carte „Gaudeamus”, ediţia a XXIII-a

Înintroducereaasupracărţii„Destinenomade”,Alexandru Marinescu a com-paratmoduldeascriealluiMichelIanoz(MirceaMihaiIanovici,specialistînfizicănucleară)cuocălătoriecuavionul.Astfel,pentrupasageri(cititori)decolareauşoarăeste urmată – odată ajunşi la plafonulde serviciu – de vederea panoramică,mereufascinantă(frumuseţeacărţii). Înlumina raţionamentului propus, autorulvafiidentificatcuunpilotexperimentat.

D r . L i v i u Beris, preşedin-teleAERVH,are-liefat ideile-forţăcare circumscriutalentul literar alluiMichel Ianoz:abilitatea de acrea personajecredibilecaresăînfăţ işeze oa-meni de ştiinţă,putereadeailus-tra convingătorfiecare etapă a

vieţiiacestora,capacitateadea redaoatmosferă pemultiple planuri (romanuldeaventuriverosimileşi,înmareparte,veridice;utopiilesecoluluialXX-lea,deextremădreaptăşideextremăstângă),competenţadeaoferiocartecarepoateservicadocumentistoricalBucureştiuluianilor ’50,al comunităţii ştiinţificede laDubnaoride laGeneva,alvieţiisocio-

politicedinIsraeloridinRusia.

Răzvan Von-cu, critic literar,apunctatînscrie-reacărţiiluiM.Ia-noz încategoria”bildungsroman”-ului, a formăriipe rsona l i t ă ţ i ieroilor înfăţişaţi.Romanul urmă-reşte destineleatreitinerievrei

dinBucureşti,Mihai,RomanşiGeorge,peparcursulmaimultordecenii;naraţiu-neaîncepeînBucureştiulanilor’50şiseîncheieînepocanoastră,printr-oîntâlniresimbolicăorganizatălaParis.Romancie-rulorienteazăînmodconsecventatenţiaasupraevoluţieipersonajelor,adilemelorşiîntrebărilorpecareleridică,afeluluiîncareseraporteazălarealităţi,laînceputcomune,apoidiferite(prinţăriledecaresevalegaexistenţalor).Astfel,romanulevocat devine şi o frescă vie, profundautentică asupra evreităţii înmultipleipostazeposibile.

Autorul,Michel Ianoz, a prezentatgenezacărţii,aschiţatdestinulfiecăruiadintreeroiilacarefăcusetrimitereante-vorbitorulsăuşi,totodată,adelimitatper-sonajelerealedeceleinventate,sceneleîntâmplate de cele imaginate.Genezacărţiisedatoreazăreîntâlnirii,după40de

o p e r a ţ i u n e a „ U l t i m a ş a n s ă “

”dispariţiile annei Langfus”AnnaLangfus (1920-1966), evreică

poloneză,nuaveanici20deaniatuncicândarmatagermanăainvadatPolonia.Împreunăcusoţulei,evreuşiel,încearcăsă scape demasacre. Părinţii ei suntucişi,iareaparticipălarezistenţapolo-neză. Îndurăviaţa înghetou, rătăceşteprinpăduri,suportăfoamea,închisoarea,torturile.

Eseul istoric, biografic şi literar, pecare Jean-Yves Potel i l-a consacratAnneiLangfus,analizeazămodulîncareeste transmisă, încărţileei,experienţarăzboiuluişiaHolocaustului.

PublicatălaEdituraHasefersubtitlul”DispariţiileAnnei Langfus”, la iniţiativaşi în traducerea scriitoarei GabrielaAdameşteanu, cartea s-a aflat pe listavolumelorlansate.”Amajunslaaceastăcarte datorită autorului ei”, ne-a relatatscriitoareaGabriela Adameşteanu.”Jean-YvesPotelesteunjurnalist,scriitor şi diplo-mat francez, pecarel-amcunos-cutîn1990,aduslaGrupulpentruDia log Socia ldecătreMihneaBerindei.Atuncim-a rugat sămerg cu el prinBucureştisăfacăinterviuri.Eraunspecialist al Es-tului,cunoşteaaceastăzonăîntr-unaltfel decât îl cunosc îngeneral jurnaliştiistrăini.Launmomentdat,aajunsataşatculturalalFranţeiînPolonia.Înaceastăcalitate,aşacumpovesteştelaînceputulcărţii,aîntâlnitlaunmomentdatungruptinericarel-auîntrebatdacăocunoaştepescriitoareaAnnaLangfus.Nuoştia.Vedeţişidumneavoastră,aşadar,câtdefiravesuntgloriileliterareşicâtdeuşorpot să disparăele în neant.Pentru căAnnaLangfusobţinuseîn1962premiulGoncourt,celmaiimportantpremiulite-rar francez. Iată, deci, că înmomentulîncareelaauzitdeaceastăscriitoare,eanumaieracunoscută lumii literare.Aşacăadezgropataceastăpovestecuopasiunededetectiv.Euamcititşiamlucrataceastăcartecapeunroman”,aspusGabrielaAdameşteanu.

LiteratulGeo Şerban a apre-ciat că este ”ocartetristă.Foar-te tristă.Eu i-aşspune mai de-grabă naraţiunedocumentară,pentrucăprimor-dial aici nu esteoriginalitatea re-alităţilor care opun în pagină,ci exactitatea,rigoarea investi-gaţiei documentare pe careo faceau-torul.Elîşipropuneorecuperare.Vreasă readucă înmemoria opiniei publicecazulacesteiscriitoare,dramasa,oper-sonalitatetimidă,tracasatăderealităţilepecareletrăieştecaevreicăînPolonia.Credînsăcăoricecititoralacesteicărţiartrebuisăfieinteresatsămeargălado-cumenteleprincipale,săciteascămăcarromanulautoarei,careafostdistinscupremiulGoncourt”,aspusGeoŞerban.

Cao concluzie a evenimentelor delansareorganizate deHasefer laGau-deamus, criticul literarRăzvan Voncu a vorbit despre activitatea editurii dinultimavreme:”Îmirevineplăcutamisiunedea încheiaacestedouăzile lungi de

Trecut ºi prezent între comun ºi straniuOnouă carte a autoarei israeliene

Madeleine Davidsohn, „Autobuzulnegru”,apărutălaEditura„IdeeaEuro-peană”,a fost lansată laGaudeamus.Prozatoarea forează banalul stradalsaudomestic, scoţându-i la suprafaţăchipulstraniu,stădevorbăculucrurile,decojeştefantasticulaflându-isămânţadramatică, creează personaje viabile.Desprescriitoarea israelianăde limbăromână au vorbit amfitrioana eveni-mentului,AuraCristi,prof.univ.dr.TitusVîjeu,TeşuSolomovici.Numitorcomun– „întâlnirea întresufletul românescşisufletuliudaic”.

Mulţumindvorbitorilor,publicului,au-toareaadatlaivealăgenezapovestirilor,oprindu-seasupra„Inimilordeporţelan”,metaforăaspaimeidesingurătate.

(I.D.)

Edgar Papu: „Fragmentul ºi schiþa în artã”

La standul editurii clujeneEikon afost lansat primul volum al „Esteticii”,reconstituireacontribuţiilor îndomeniualegânditoruluiEdgarPapu(1908-1993),aducândînfaţapubliculuidouădisertaţiidoctorale,rămasepânăînprezentine-dite: „DasFragment unddieSkizze inderKunst”,tezăredactatădirectînlimbagermanălaUniversitateadinVienaîntre1936-1938şiadnotatădeTudorVianu,urmată de versiunea ei românească„Fragmentulşischiţaînartă”,asiguratăde alcătuitorul ediţiei, Vlad-IonPappu,precumşi„Fragmentulînartă.Contribuţiilastudiulstructuriiopereideartă”,lucraredoctoralăsusţinutăîn1945laUniversita-teadinBucureşti,subîndrumareaprof.T.Vianu,înfaţauneicomisiiprezidatedeMihaiRalea,secondatdeGeorgeOpre-scu,BasilMunteanuşiA.Rosetti.(V.P.)

CLAUDIA BOSOI, DAN DRUŢĂ, EVA GALAMBOS, GEORGE GÎLEA


Dr. Liviu Beris

Col. Dan Gîju, dr. Harry Kuller, Alex. Marinescu, dr. Felicia Waldman

„ d e s t i n e n o m a d e ” ani, cuprietenulMiron Schwartz(George, în ro-man), cel care,proveninddintr-ofamilie sionistă,făcuse Alia lajumătatea ani-lor ’50. Celălaltprieten,Roman,evreu rus, fuse-se deja regăsit.Dorinţa de a nulăsasăsepiardăîntâmplările prin care trecuseră împre-ună,darşiacelealacare,fărăafifostmartordirect,i-aufostpovestitecuumor,l-aumotivat peMichel Ianoz să scrieaceastăcarteaprietenieicareadăinuit.Personajele reale sunt cele trei cupluri(Mihai-Eugenia,Roman-Ekaterina,Geor-ge-Gracia),darşiprieteniide familieşicolegiidincomunitateaştiinţifică,precumAlfredoşiClaraPerrini,MyriamAppelfeld,MarcelEdelstein,Sugihara(fostconsulniponcareînaniiceluide-aldoilearăzboimondialacordaseevreilorvizedetranzitpentruJaponia,salvândastfel6.000desuflete).Pentrucoeziuneaopereidefic-ţiune,personajecaShlomo,Emmanuel,Hannah, Baruch au fost imaginate deautor.Unadintresceneledefinal,carereuneştepersonajeoriginaredin11ţări(capitolul„UnbalconcuvederespreLa-culLeman”),estenunumaiplauzibilă,cişireală,fiindmenităsăilustrezedimen-siuneanomadăaexistenţeievreilorşisăreiasimetrictitlulromanului.

Dr. Răzvan Voncu

Michel Ianoz

Gabriela Adameşteanu

Geo Şerban


din activităţile de cercetare ale

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România

Mărturii fot grafice

supravieţuire în SaraievoOnouăexpoziţie

CentropaînRomâniaExpoziţiaesteuneseufotograficcare

urmăreşte comunitatea evreiască dinSaraievoînperioada1985-1996şiextra-ordinarapovesteauneisocietăţicaritabileevreieştisefardedinoraş(La Benevolen-cia),undeîntimpulrăzboiuluibosniacaulucrat împreună în scopumanitar evrei,musulmanişisârbicreştin-ortodocşi.

Dragosteapentruoraşullor,underela-ţiileintercomunitareerauabsolutnormaleîntimpdepace,şidurereapărăsiriiacestuilocsuntsurprinseînfotografiilefăcutedeEdwardSerotta.

Fotografiile au fost realizate pentruTime Magazine,Süddeutsche Zeitung şiDie Zeit şi publicate ulterior în lucra-rea „Survival inSarajevo:Jews,Bosnia,andtheLessonsofthePast”deEdwardSerotta, publicată în 1994 la editurileBrandstätterVerlag(Viena)şiDistributedArtPublishers(NewYork).Laacesteaseadaugăvechiimaginidearhivăcaredo-cumenteazăistoriavecheaacesteicomu-nităţisefardeîncădinsecolulalXV-lea.

În timpul războiuluibosniacdin1992-1995,Saraievoseaflasubasediu, iarcomunitatea evreiască organizează din1992prinLa Benevolenciaasistenţăuma-nitarăpentruceiînnevoie,fărădeosebirede religie. În timpul bombardamentelor,sinagogadevineunrefugiuundeoameniidorm, apoi se organizează trei farmaciigratuitecusprijinulJointşiajutormedical,darşiunclubpentrufemeisaucopii.Din1992 şi până în 1995La Benevolencia organizează11convoaieumanitare,caresalveazăfărădeosebirepopulaţiecivilă,cuajutorulJoint,alarmateiiugoslave,darşiprinsprijinulcomunităţilorevreieştisârbeşicroate.

PrintreceisalvaţisuntşiZeynebaHar-naga,primafemeiedereligiemusulmanăcăreiaYadVashemi-aacordatdistincţiadeDrept între Popoareîn1985saubăieţelulDenisKaralic(cutatămusulmanşimamăcatolică).DenisKaralicestesalvatdupăceesterănitşitrimisînIsrael,deundevaplecamaitârziuspreViena,lucrândpro-grameeducaţionalelaMuzeulevreiesc.

Toateacesteexemplesuntunmotivdesperanţăînumanitateşieducaţie,chiarşiînîntunericulrăzboiului.

Expoziţiaestetradusăînlimbaromânăşiesteparteaunuiproiecteducaţional(cuparteneriatulCentruluideStudiiIsraeliene”GoldsteinGoren” – FSPUB,CSIER şiJCC - Bucureşti), lansat simultan şi înUngariaşiPolonia.AplicaţiididacticesuntdestinateprofesorilordinBucureştişimaialescelorcareprovindincomunităţiapro-piatedegraniţacuSerbia.

Începândcu24noiembrie2016şi înurmătoarele două săptămâni, expoziţiase va găsi la sediul Institutului pentruCercetăriPolitice(dincadrulFacultăţiideStudiiPolitice,UniversitateaBucureşti)dinstradaSpiruHaretnr.8.

A.C.-T.

Reuniune IHRa la Iaşi (7-10 noiembrie 2016)Înperioada7-10noiembrieaavutloc,laIaşi,adouareu-

niuneplenarăaAlianţeiInternaţionalepentruMemoriaHolo-caustului(IHRA)din2016,anîncareconducereaorganizaţieiesteasiguratădeRomânia.

Pe6 noiembrie, în ajunul evenimentului, a avut loc unturghidat,organizatdepreşedinţiaromânăaIHRA.IstoriculAdrianCioflâncă,directorulCSIER, i-aconduspemembriidelegaţieiprincâtevadin locurilememorieidin judeţul Iaşi,legatedeistoriaPogromuluidelaIaşi.ParticipanţiiauavutocaziasăvizitezeSinagogaMare,celmaivechilăcaşdecultmozaicdinRomânia,obelisculridicatînapropiereaacesteia,dedicatmemorieivictimelorPogromuluidin28-29iunie1941,SinagogaMerarilor,darşiclădireafosteiChesturiaPoliţiei,undes-apetrecutunepisodimportantalpogromului.

La iniţiativaConsilului Judeţean Iaşi, în clădirea fosteiChesturiCSIERaorganizatoexpoziţiedefotografiidiniu-nie1941,multedintreacesteainedite,provenitedinfototecaCentrului,darşidinarhivepersonale.

TurulacontinuatprinpiaţaDrepţilorîntrePopoareşipiaţaEvreilorMartiriaiPogromuluidelaIaşi,ambeleinaugurateînlunaiunieaacestuian.Bineînţeles,afostvizitatCimitirulevreiescdinIaşi–undeseaflăgropilecomunealevictimelorpogromului,precumşialevictimelormasacruluidinpădureaVulturi,comunaPopricani,descoperiteîn2010.UltimaopriredepeagendăafostCimitirulevreiescdelaPoduIloaiei.

Lucrările IHRA, care a reunit experţi şi reprezentanţi ai

guvernelorcelor31destatemembre,11stateobservatorşi7organizaţiipartenere,auabordattemediverselegatedestareamuzeelorşimemorialelordedicatememorieiHolocaustului,dediferiteletipuridediscursurialememorieişideschimbărilesurveniteînabordareaHolocaustuluiînEuropa.PreşedinţiaRomâniei a fost considerată un succesdemaimulte vociinfluentedincadrulorganizaţiei.

PreşedinteleF.C.E.R.,dr.AurelVainer,prezentlaIaşicuocaziareuniuniiIHRA,avorbitdespreevenimentelepecareF.C.E.R.le-asprijinitînacestan,laîmplinireaa75deanidelapogromuriledinBucureştişiIaşi.Astfel,CSIERaorganizatînianuarieoexpoziţieceaabordatcontextulistoricalPogro-muluidin21-23ianuarie1941delaBucureşti.Optpanouritematice–PogromuldelaBucureşti,Rebeliunealegionară,ViolenţeantisemiteînBucureşti,Centredetortură,MasacruldelaJilava,Sinagogidevastate,Magazineşilocuinţeevre-ieşti jefuiteşidevastateşiListavictimelorpogromului–auprezentatimaginişimărturiinoidesprevictimeleacelorzile.

Deasemenea,înlunaoctombrie,lainiţiativaF.C.E.R.şiîn parteneriat cu InstitutulNaţional pentruStudiereaHolo-caustuluidinRomânia„ElieWiesel” (I.N.S.H.R.),MinisterulTransporturilorşialteConsiliiJudeţenelocale,îngărileşilasinagogiledinRădăuţi,VatraDornei,CâmpulungMoldove-nesc,GuraHumorului,SiretşiSuceavaaufostdezveliteplăcicomemorativealedeportăriievreilorbucovineni.

ANDREEA TOMA

Cumult înainte de comemorareaPogromului de laBucureşti din 21-23ianuarie1941,TeatrulEvreiescdeStat(TES)propuneunexerciţiudememorieîndrăzneţ,unspectacol-itinerardepatruore,ocălătorieîntimpîncarepersonajeprecumNaeIonescu,contesaWaldeck,rabinulGuttman sauMihailSebastianpotfialăturidetineîndrumuldenoap-te dintr-omaşină. La fel cumoamenidiferiţi,decondiţiidiferite,s-au regăsitîntr-omaşinăcarei-adusînnoaptesprepădureaJilava.

Conceptul aparţine regizoruluiAle-xandru Berceanu, după un scenariuoriginal deAndreea Chindriş,AlexaBăcanuşiAlexandruBerceanu,pebazaunei documentări arhivistice făcutedeCSIERdesprecontextulpoliticşipopu-laţiaevreiascădinBucureştişivictimelePogromuluidinianuarie1941.

Călătoria,alcăreighidesteAndreeaChindriş,începelaTeatrulEvreiescdeStat (str. IuliuBarasch nr. 15), seara,şicontinuăcuunautocarcareopreştelaSinagogaMare,laLiceul„Ciocanul”,din inima cartierului Dudeşti, apoi sereîntoarcelaTES.

Este o reîntoarcere simbolică laistoriamomentului, o retrăirea istorieipersonaleaoraşului,regăsităprinme-morii,documenteşiimaginidearhivă,cuocontribuţiespecialăavideo-mapping-uluirealizatdeLes Ateliers Nomad.

Documentarea istoriculuiAdrianCioflâncăîncadrulproiectuluiaduslaidentificarea unuimartor al execuţiilor

dinpădureaJilavaşi laviitoareamarcareaacestuilocdecătreFe-deraţiaComunităţilorEvreieştidinRomâniaşiComunitateaEvreilordinBucureşti,pentruprimaoară,cuunmonument(dupănumeroa-seîncercărieşuatedeidentificarede-alungultimpului),caredepunemărturiedespreloculundeaufostexecutatemajoritatea victimelorpogromului(86dinevreiiarestaţişitorturaţiînBucureştiaufostexe-cutaţiprinîmpuşcareaici,inclusivdoifiiairabinuluiGuttman).

Cartografierea simbolică auneihărţiamemorieipogromuluiprin proiecţii de imagine şi opririaleunuiturteatralatingeapogeulîn locuri precumSinagogaMaredin stradaV.Adamache (stradaSinagogii în 1941), undeMirceaDragoman,înrolulrabinuluiGutt-man(vezifoto),povesteştedesprescenaarestăriisaleînfaţafosteisalecasedincurteasinagogii.Pi-aţetadinjurulsinagogiidevineînnoapteunlocalmartorilordirecţiprinspectatoriiprezenţilaspecta-col,şiindirecţi,prinochiicurioşiaivecinilordinblocurilecomuniste.Luminileşiimaginileproiectateaurolulde a ajuta retrăirea, înţelegerea unuitrecut apropiat. Frigul şi noaptea suntelementeledeşoc,carenu te lasăsăaţipeştipescaunulmoaledelateatru,caretepunînpieleaunuipersonajreal.

ReîntoarcerealaTES,laBaraşeum– teatrul evreiesc de atunci, cuspectacolele sale vesele – ducetotspectacolulmaideparte,înanul1941.Pentrucăteatrul,şimaialesBaraşeum,esteunsimbolal re-zistenţei,alsperanţeiîntr-ovremecândstelelenuaveaunume(dacănegândimlaSebastian,dinnou).

Alex Berceanu mărturisea:„Imediat după revoluţie am aflat că bunicul vărului meu era un supravieţuitor al masacrului de la Chestura din Iaşi şi al Trenurilor Morţii. Abia după mai bine de zece ani, când am făcut specta-colul Interfaţa şi am intervievat supravieţuitori ai Pogromului de la Iaşi, am înţeles ce înseamnă să fii supravieţuitor al Holocaustului.

În turul teatral făcut spre Bu-cureştiul anului 1941 am aflat de ce oameni atât de apropiaţi uman au ajuns atât de îndepăr-taţi geografic, şi cât de fragilă şi bogată este multiculturalita-tea. (Dacă te gândeşti la o evoluţie normală a oraşului Bucureşti a cărui populaţie s-a dublat de la război încoace, evoluţia firească ar

fi fost ca, dacă în Bucureşti, în anul 1941 trăiau spre 100.000 evrei, acum ar fi fost de aşteptat să trăiască spre 200.000... În timpul facultăţii am avut trei colegi evrei, iar în Bucureşti mai sunt, în afară de ei, aproximativ 1787...)”

Spercaspectacolulacestasărămâ-năviucâtmaimulttimpşisădevinăolecţiedeschisăpentruelevisauoameniobişnuiţicarenuştiuces-aîntâmplatînpropriullororaş.Ceicarei-audatviaţăsunt:Alexandru Berceanu,AndreeaChindriş,AlexaBăcanu,AnkaLevana,MariusRizea, Liviu Lucaci,AndreiBi-bire,MirceaDragoman,MoniaPricopi,ChristinaCircei,MihaiPrejban,DariusDaradici,BantasViorica,MihaiCiucăşiŞtefanBerceanu,invitatspecial.EchipaartisticăestecompletatădeAndreiDinu(scenografie),AnaCostea(coregrafie),RalucaBurcea(muzica),EmanuelBur-cea (producţiemuzicală), LesAteliersNomad(video-mapping),EmaBolintiru(directordeimagine),AdrianCioflâncăşiAncaTudorancea(cercetare),ŞtefanCreţu(grafică).

Parteneri:CSIER–Centrul pentruStudiul Istoriei Evreilor dinRomânia,TeatrulNaţional„I.L.Caragiale”dinBu-cureşti–TnbRo,LesAteliersNomad,360Revolution, UNATC – CINETic,FundaţiaCaritatea,FederaţiaComuni-tăţilorEvreieşti dinRomânia,TelekomRomânia,Asociaţia-EdituraIstoriaArtei,AsociaţiaCultour,Căminul deBătrâni„MosesRosen”.

ANCA TUDORANCEA

„ B u c u r e ş t i ’ 4 1 – T u r R e t u r ” Un spectacol-eveniment la Teatrul Evreiesc de Stat (12, 13, 14, 15 noiembrie)


Începutul Holocaustului – “Noaptea de cristal”IstoriaHolocaustuluinazist începecunoapteadin

9spre10noiembrie1938,cunoscutăca“Noapteadecristal”,denumităastfeldincauzacioburilordelavitrinelemagazinelorevreieştidistruse înmaimulteoraşealeGermaniei.Violenţele, instigate de către JosephGo-ebbels,auduslaucidereaşirănireaasutedeevrei,ladistrugereaanumeroasefirmeevreieştişisinagogi,fiindinterzisăintervenţiaforţelordeordineşiapompierilor,dacăincendiilenuriscausăsepropageşilaproprietăţilegermanilor.Gestapoaarestat30.000deevreibogaţi,permiţându-leeliberareanumaiînurmapredăriiaverilorşiaemigrăriiimediate.Esteoscurtănotă,darşideaicise deduce căprigoana împotriva evreilor avea şi uncaracter economic, nunumai ideologic.MuzeeleYadVashemdinIsraelşicelalHolocaustuluidinWashingtonprezintănumeroasefotografiişidateistoricelegatedeaceastă izbucnire făţişă de ură împotriva cetăţenilorgermani deetnie evreiască.Despreacest evenimentauscrisşiistoricidinRomânia,evreişineevrei,printrecareLyaBenjamin,MihaiChioveanu,ş.a.

Înfiecareanestecomemoratădatade9noiembrie.În cartea sa „Războiul împotriva evreilor 1933-1945”,deLucyS.Dawidowicz,apărutălaedituraHaseferîn1999,se faceoanalizămaidetaliatăa împrejurărilorşidesfăşurăriiprimuluimarepogromnazist,nunumaiînGermania,darşi înAustriaocupată.Atâtcivili, cât

şitrupeleSA(Sturmabteilung)şiSS(Schutzstaffel)audistrusclădiricubarosul, lăsândstrăzileacoperitecucioburidesticlădelageamurilesparte.Înaceaperioadă,înGermaniaşiAustriaau fostomorâţi înbătaiecirca400deevrei,aproximativ30.000deevreiaufostduşiînlagăredeconcentrare,iar1.668desinagogiaufostdevastate,267dinelefiindchiarincendiate.

Într-undiscursţinutînpreajmaizbucniriiceluide-aldoilearăzboimondial,HitlerameninţacumoarteapetoţievreiiEuropeişinunumai,acuzându-ideprovocareaunuirăzboipecarechiarel,Hitler,îlîncepea.Dealtfel,delascriereacărţii„MeinKampf”,în1923,pânălapreluareaputeriiîn1933,politicaantievreiascăaFührer-uluiafostconstantorientatăpeaceastădirecţie.Lacincianidelapreluareaputerii,planurilenazisteeraudejapregătite.La5ianuarie1938apăreaLegeaschimbăriinumelui,urmată de un control riguros al populaţiei evreieşti.La5octombrie,oaltă legeaveacaobiect refacereapaşapoartelorpentruplecarea înstrăinătate.HimmleraordonatexpulzareaîntermendezecezileatuturorevreilorveniţidinRusiadupă1917.Încădinmartie1938,toate comunităţile şi organizaţiile de cult iudaic eraupusesubcontrolulpoliţiei,iarB’naiB’ritheradesfiinţat.Oriceabateredelalegişialteprevederieraupedepsitecuînchisoarea,astfelcăîniulie1500deevreiaufosttrimişiînlagăre.Majoritateamăsurilorerauabuzive.La

Dachaus-aintrodusportulsteleigalbene.Lagăreleerauîncontinuărefacereşiextindere.HitlersepregăteasăocupeSudeţii prin atac armat, darChamberlain le-aoferitnecondiţionat.Războiuleraastfelamânat.La7noiembrie1938,untânărpenumeHerschlGrynszpan,de17ani,l-aîmpuşcatpesecretarulIIIalAmbasadeigermane la Paris, Ernst vonRath. Părinţii tânăruluifuseserăexpulzaţidinHanovra,iarPoloniarefuzasă-iprimească.Înaceeaşisituaţieeraucirca50.000deevreipolonezi.Dupădouăzile,diplomatulgermanamurit,astfelcăGoebbelsadatsemnalulînceperiiunuipogrompescarănaţională,cunoscutazisubnumelede“Noap-teadecristal”.Hitleraştiut,darnuaintervenitdirect,coordonareaacţiunilordedevastareşiasasinatefiindpreluatădeHeydrich.Celeceauurmatnuaufăcutde-câtsăpregăteascăexterminareapopulaţieievreieştidinGermania,Austria,apoidinţărileocupateprinrăzboiulceaveasăizbucneascăla1septembrie1939.Kristallnacht,cumestedenumitîngermană,afostunpogrompregătitcuamănunţime,declanşatsubpretextulucideriiluivonRathdecătreevreulGrynszpan.Esteceeaceartrebuisăafleoricinedoreştesăînţeleagăesenţaperversăaprigoniriioricăreietniiaflate înpericoldincauzaunuiadversarfanaticşiabrutizatideologic.

BORIS M. MEHR

Redescoperirea Ierusalimului pământesc (I)

Traiectoria călătoriei întreprinse, încursulanului1806,deRené,vicontedeChateaubriand(1768-1848),şidescriseulteriorînlucrarea„ItinérairedeParisàJérusalem”(1811)–îndorinţadeareînvia”memoria pierdută a leagănului religiei (creştine)”, argumentând, înPrefaţa laediţia din 1827, că „în acest secol (alXIX-lea)anti-religios, Ierusalimul fusese aproape uitat” – cuprindemeleagurileGreciei,zăbovindînanticaSpartăşiîn-cercândsăreconstituiemăreţiaAteneicuajutorulvestigiilorîncăprezenteînpeisa-julfostuluipolis,urmândapoisăpătrundăpepământulPalestinei,pe-atuncioneîn-semnatăposesiuneotomană,prinpoartamaritimăaportuluiJaffa,dupăcaresevaîndreptacătreIerusalimulrealdinepocasa.Primultomal„Itinerariului…”reuneşteimpresiiledecălătoriedinGrecia,ItaliaşiSpania,întimpcetomulsecund(potrivitediţieiconsultate,ieşitedesubteascurila Librairie deFirminDidotFrères,Pa-ris, 1852,exemplarul aflat laBibliotecaFundaţiilor fiindDonaţia luiAlexandruTzigara-Samurcaş;primaediţiedin1811ieşiseîntr-unsingurvolumdecirca343de pagini in-quarto), de interes pentruevocarea propusă, relatează percepţiascriitorului francezasupra IerusalimuluişiHerakleei,EgiptuluişiTunisiei,notelesalefiindînsoţitede„Piesejustificative”,încadrulcăroraseadânceşteînminuţioa-sedisertaţiiasupradovezilorarheologiceşiepigraficedescoperite,confruntatecudocumentesauscrieritradiţionalizateîncerculapuseandecultură.

Spiritul în care a descris pelerinajulsăudocumentarlaLocurileSfinterăzba-te înurmătoareaafirmaţie: „În realitate, Ţara Sfântă trebuie străbătută cu Biblia şi Evangheliile la îndemână” (op. cit.,II, pp.15-16), dar nu uită să adauge,avertizândasupraprejudecăţilorcucarecălătorii creştini întâmpină întâlnireacuIerusalimul: „Dacă vrem a adăsta într-o atitudine suficientă şi cusurgie, Iudeea nu merită osteneala de a fi cercetată în chip mai amănunţit”(ibidem);curiozitateaintelectualăîlîmpingepeChateaubriandsădetectezeşialtetopoiiudaice,înţele-gândcăIerusalimulconcentrează„geniul”locului,însănu-lepuizeazăînîntregime.

Astfel,dupăceajungelapoaleleMun-teluiMoria,subzidurileTemplului–dupăcumspune-,cautăsăintreînValeaIosa-fatului,pretextpentruosavantăincursiu-neînistoriazoneişietimologianumelui:

„Valea lui Iosafat mai este numită în Scripturi şi Valea Şave, Valea Regilor, Valea lui Melchisedec (aiciautoruldes-chideoparantezăpentruaexplicafaptulcă diferitele apelative adoptate pentruaceeaşi locaţiesetragdin„părerile îm-părţite”asuprasubiectului.Înopiniasa,ValeaRegilor,cuvariantaValeaRegelui,

s-araflacătremunţii Iordaniei,aceastăpoziţionareînlesnindînţelegereaistorieiluiAvram).

În această Vale a Regilor l-a căutat re-gele Sodomei pe Avram pentru a-i omagia victoria asupra celor cinci regi (v.Bibliainterconfesională,ediţia2013,CarteaGe-nezei,c.14,17:„Regele Sodomei i-a ieşit în întâmpinare la întoarcerea lui, după ce i-a bătut pe Chedarlaomer şi pe regii care erau împreună cu el, în valea Şave, adică în Valea Regelui.”).Tot în această Vale au fost adoraţi Moloch şi Belphegor. Ea a primit mai târziu denumirea de Vale a lui Iosafat, fiindcă regele cu acest nume şi-a ridicat aici mormântul. Valea Iosafatului pare a fi servit dintotdeauna drept cimitir al Ierusalimului; întâlnim aici monumente din veacuri mai îndepărtate, precum şi din timpurile cele mai moderne: evreii din toate cele patru zări vin să-şi găsească aici loc de veci; astfel se face că un străin le vinde – la greutatea sa în aur – câte un pumn de pământ ca să le acopere trupul astrucat în glia străbunilor. Cedrii cu care Solomon a împădurit Valea(n.aut.:«Jo-sephus Flavius relatează că Solomon a acoperit cu plantaţii de cedri munţii Iude-ii.»),umbra aruncată de Templu asupra ei, torentul care o străbate (n.aut.:«Chedron vine de la cuvântul ebraic care înseamnă înnegurare şi tristeţe. Remarcăm eroarea strecurată în Evanghelia după Ioan, unde acest curs de apă este numit TorentulCedrilor. Greşeala provine din confuzia dintre literele greceşti omega (χεδρωυ)şi omicron(χεδρόυ)»),cântecele de jale compuse de David în acest loc, lamen-taţiile lui Ieremia care au răsunat tot aici, toate împreună făceau Valea potrivită reculegerii întru mâhnire şi păcii tombale.”(idem,II,p.25)

Traducere şi prezentare de V. PAPPU

La mulţi ani!Laîmplinireaa75deani,colegiiîiureazăpoetuluişi

publicistuluiBORISMARIANMEHRAd mea veesrim,sănătate,satisfacţiişisă-şipăstrezeinspiraţia:

Sunetul 93Statornic nu-i nimic, aşa se pareDe aceea eu nu jur, de ce să mintViaţa însăşi este o căutareSpre-un ţărm deschis sau doar pe-un grindAzi te iubesc maine poate că nici nu voi mai fi.Statornic nu-i nimic, pe cel de azi îl ştii.(BorisMarian, 154 Sunete,EdituraGranada,2009)

REALITATEA EVREIASCĂ

evrei în dialog multinaţional la LisabonaEdiţiaaV-aaproiectului”Artiştievrei

în dialogmultinaţional”, desfăşurat subegidaInstitutuluiCulturalRomân,aavutloc–înzilelede3şi4noiembriea.c.–laLisabona(dupăBacău–2014,ParisşiTelAviv–2015,Bucureşti–2016).Deastădată,temapropusădeprof.AngelaScarlat (autoareaproiectului) a fost, înmod firesc, datorită spaţiului geograficşiistoricîncares-aprodusevenimentul,”Sefarziiînmodernitate”.

Lacolocviuldin3noiembrieaupar-ticipat: JoséOulmanBensaudeCarp,ex-preşedinte al comunităţii sefarde lo-cale(careaconferenţiatdespre”SosireasefarzilorînPortugaliadupăInchiziţie”),prof.AngelaScarlat(”Sefarzii–origini”),scriitorulEmilNicolae-Nadler,preşedin-teleC.E.Piatra-Neamţ (”JulesPascin /IuliusMordechaiPincas:unartistsefardlaBucureştişidouăoperenecunoscute”),pr.prof.univ.EmilianCorniţescu(”Sefarziiînteritoriileromâneşti”)şipictoriţaLauraCesana (care a ilustrat destinul unuiartist sefard contemporanprin propria-iactivitate).

A doua zi, 4 noiembrie, tot în sălileICRLisabona,aavut locvernisajulex-poziţiei depictură, grafică, fotografie şisculptură, care a ridicat pe simeze lu-

crărisemnatede21deartiştiplasticidinRomânia (RomeoAndronic,Vlad IulianFodor,IonMihalache,CristianaCălinescuFodor,ValentinScărlătescu),Israel(FredBerkowitz,VeredPirhiLinenberg,BertaBar-Kovetz,MichaTanny,GilaMiller,LianaSaxone-Horodi),Portugalia(LauraCesana,AllanM. Fleichman,CatarinaPintoLeite,RonaldoGrossman),Franţa(RichardLaillier,MichelGaillard,Philip-peChardon),Belgia (BiancaWaxman),India (MadhuBasu) şiColumbia (RaulCastaneda).Vernisajul a fost urmat deun interesant spectacol ”performance”intitulat ”Rhapsodie Batârdes” (teatru,pantomimă,muzică, proiecţie video),realizatşisusţinutdeotrupăformatădinartiştiifranceziAntoineBataille,IsabelleHorovitz,PascalFleury,RichardLaillierşiVladimirVatsev.

MaitrebuieprecizatcăevenimentulafostonoratdeprezenţaExcelenţeiSaleIoanaBivolaru,AmbasadorExtraordinarşiPlenipotenţiaralRomânieiînPortuga-lia.Deasemenea,nuedeomisfaptulcăsuccesul întregiimanifestăris-adatoratşiefortuluidomnilorDanielNicolescuşiGeluSavonea, directorul şi, respectiv,directoruladjunctaiICRLisabona.

N. EMIL

domeniu, precumşipromovareame-

morieiHolocaustului înmedia şisocial media,însprijinulînţelegeriişitoleranţeireciproce.Scopurilenoastrenuarfide-venit tangibileşiapreciatedeparteneriinoştri fărăocomunicaresusţinută întreinstituţiilestatului,deaceeaţinsămulţu-mesctuturorcelorimplicaţi.

MandatulRomâniei la IHRAs-a tra-dus,totodată,prinimprimareauneidirecţiinoi în privinţa generalizării cunoaşteriifenomenuluiHolocaustului:s-auintroduscursuripentrufuncţionari,avândcatemăistoriaHolocaustului,combatereaantise-

mitismului, a xenofobiei şi discriminării.Oaltărealizare importantăestedeciziaînfiinţării, laBucureşti,aunuiMuzeualIstorieiEvreilorşiHolocaustului.Unastfeldemuzeuvareaduceînactualitateoideeîncarecredcutărie:oameniipotînfruntaviitorulnumaicutrecutullor.„Săuiţi,sătaci,săfiiindiferentlaceledinjurultău,sunt unele din celemaimari păcate”,spuneaElieWiesel.Aşadar, trebuie săneasumămtrecutulşisăevitămcapcanauneimemoriiselective.Înacestsens,nupotsănuamintescdeunadintrerealiză-rileimportantealepreşedinţieiromâneştiaAlianţei,adoptarea, laprimareuniune

de laBucureşti,auneidefiniţiide lucrucoerenteaantisemitismului.

În final, vreau să văasigur că, deşiRomânia va predamandatul IHRA înlunamartie a anului viitor, preşedinţiaRomânieiaAlianţeiareprezentatdoaroetapă,unaîncareamacţionatcusucces,din drumul nostru pentru consolidareaeducaţieişicercetăriidespreHolocaust,precum şi pentru combaterea oricărorformedediscriminare.Statul românvacontinuasăîncurajezeanihilareaoricăroratitudiniextremisteşisăpromovezetole-ranţaşidemocraţiaprintoatemijloaceleaflateladispoziţie.”

Mesajul preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu ocazia Reuniunii Plenare a IHRA

(Urmare din pag. 11)


Cu ocazia acestei aniversări şi a încheierii serialului meu despre unele evenimente din istoria Comunităţii Evreilor din Bucureşti, am adresat câteva întrebări domnului inginer Paul Schwartz, preşedintele C.E.B., despre rolul ac-tual al Comunităţii în viaţa evreimii bucureştene. La solicitarea noastră, preşedintele C.E.B. ne-a transmis un veritabil raport de activitate, din care extragem unele informaţii semnificative pentru înţelegerea complexităţii sarcinilor ce revin acestei instituţii specific evreieşti.

ComunitateaEvreilordinBucureşti–scriePaulSchwartz-desfăşoarăactivităţiletradiţio-nalecurenteînplanreligios,spiritual,cultural,deajutorareamembrilorsăişideadministrareapatrimoniului.Pentruviaţa religioasăareoimportanţă deosebită reinagurareaTempluluiCoral. Sub cupola acestui unicmonumentdearhitectură s-au reluat rugăciunile zilnice,ceremoniiledeBarMiţva,BatMiţva,BritMila;ceremoniile religioase cuocaziamarilorsărbători,delaPesahpânălaRoşHaşa-na, IomKipur şiSucot. Lacreareaatmosferei de săr-bătoareîşiaduccontribuţiacorurileHazamirşiformaţiamuzicalăKlezmerBand.CorulHazamiresteunproiectdemaratşisusţinutîncomundeC.E.B.şiJCCiarfor-maţiaBucharestKlezmerBandesteunproiectiniţiat deC.E.B.De viaţa religioasăaparţineşi organizareaeducaţiei religioase,aeduca-ţiei iudaice. În realizarea acesteimisiuni demenţinereaidentităţiiiudaiceunrolimportantrevine cursurilor deTalmudTora, organizatepentru toatevârstele,atâtpentrucopii câtşipentru adulţi.Dar s-au introdus şi formenoideînvăţământiudaic:KeşetulRomânia,careseţineanual.Esteunprilejdecunoaşterelanivelacademicaistorieişitradiţieiiudaice.OaltăformădeeducaţieiudaicăesteBereşitul,organizat împreunăcuF.C.E.R.,JCCşiJDCRomânia.LaBucureştiaavutlocîn2014.

ÎncadrulevenimentelorculturaleorganizatedeC.E.B.împreunăcuF.C.E.R.,DASM,JCC,JDCRomâniase înscriuprintrealtele:Festi-valulCulturii Idiş;MacholRomânia, dansuriisraeliene,concerte interpretatedeorchestredinRomâniaşidepestehotare,cuparticipareaunorsoliştiderecunoaştereinternaţională.

Unevenimentdeosebitl-areprezentatinau-gurareanoiipiaţetedinfaţaSinagogiiMarişidezvelireaplacheteipecareestegravatportre-tulfostuluişef-rabinalRomâniei,dr.AlexandruŞafran,precumşiridicareaMonumentuluiîn-chinatmartirilor(125victime),ucişiînBucureştiînzilelepogromuluilegionardin21-23ianuarie1941.Începânddin9octombriea.c.piaţetadinBucureştiaflatălaintersecţiastrăzilorSofiacuÉmileZolapoartănumeleluiElieWiesel,su-pravieţuitorallagărelordelaAuschwitz,laureatalPremiuluiNobelpentruPace.

Pentru păstrareamemoriei eroilor evreicăzuţiînprimulrăzboimondialC.E.B.organi-zeazăînfiecareandeZiuaEroiloroevocareîncimitirulFilantropia.

În scopul ajutorăriimembrilor săi, cândajutoarele acordate deFederaţie nu au fostsuficiente,C.E.B.acontribuitcusumedebani.ÎncadrulasistenţeisocialeunrolimportantauCentreledeInstruireşiRecreerealeF.C.E.R.delaCristian,BorsecşiEforieNord.

C.E.B. deţine trei cimitire, cu aproximativ100.000demorminte.Acordareauneiatenţiideosebiteîngrijiriilorseimpunecaosarcinădeprimăimportanţă:s-aualocatfondurispecialeatâtdecătreC.E.B.câtşideCAPI-F.C.E.R.precumşidinaltesurse,realizându-seoschim-bareaaspectuluigeneralalacestora.

PentruinformareamembrilorobştiidespreactivitateageneralăaComunităţiiseediteazătrimestrialobroşură, încondiţiigraficeexce-lente.

LYA BENJAMIN

O posibilă selecţie a trei evenimente întâmplate în ultimele treizeci de zile

Cronica unui bilanþ aºteptat

Apariţia bilanţului guvernării Cio-loşarfifostunmomentfirescpentruoriceguvern, lafinaldemandat,darea a căpătat maimult un caracterpolemic.Premierul,prinsîntr-ocam-panienedeclaratăşichiarnegată,înciudaevidenţei,aexplicatelînsuşicădocumentuladevenitnecesarpentrucă,dacănuîlfaceechipadelaPalatulVictoria,„suntalţiicareni-l facşivincu un bilanţ de genulguvernul-zero şitrebuiesăspunemda,suntemgu-vernul zero-corupţie, zero-populism,zero-minciună”.

Pornitaşa,bilanţul,careesteunulpozitiv,pierdedinvaloare,iardezvol-tareaeconomicăaRomâniei, recordînEuropa,caşicreareaa154.000delocuridemuncăîntr-unan,creştereasalariuluimediucuaproape13%,rea-lizăripalpabilealeExecutivului,aufostînecateîn25depaginiredactateîntr-unstilpecareGeorgeOrwelll-arfica-talogatdreptNewspeek. Deexemplu, „am făcut progrese considerabile însimplificareaşimodernizarearelaţieicetăţeanuluicuadministraţia,punândînmişcareavantajeletehnologiei”.

IritatdedeclaraţiileliderilorALDE,care au denumit Cabinetul Cioloş„zerofondurieuropeneabsorbite,zerokilometrideautostradă,zeroreformeîneducaţie,zerosprijinpentruagricul-tori,zerospitalerenovate”,premierulfoloseştecaargumentdecampanieşisituaţiabunădelafondurieuropene,dând dispoziţieministrului de resortsăgăsească„oformulămatematică”în care să explice „că zero fondurieuropeneînseamnădefaptcirca6mi-liardeeurocareauintratînţarăşidacăpentru perioada 2007-2013 aveamabsorbţie 58%, înmomentul de faţăavemunpicpeste80%”.Evident,şasemiliardeeuro la fondurieuropene, lacare se adaugă faptul că investiţiilestrăineaucrescut înnouă lunipânăla3,14miliardeeuro,aratăcăanuldeguvernaresubbaghetaluiDacianCio-loşedepartedeaseînchidepezero,cumpretindTăriceanuşiConstantin.Sporireacu11,2%ainvestiţiilorstrăinenedăşiosperanţăcănivelulrecorddecreştereeconomicăînregistratdeRomânia poate fi sustenabil, dacăgenerozitatea de campanie a parla-mentarilorar fi ţinută în frâu.Pentrucă amplificarea cheltuielilor (pensii,salariietc.),concomitentcuscădereaveniturilorlabugetuldestatprindimi-nuareaTVA,anulareaunor taxeetc.vor face dificilă anul viitor ridicareacheltuielilormilitarela2%dinPIB,caşialocareaacâte6%dinPIBpentrueducaţie şi sănătate, care nu pot fifăcutefărăascăpadesubcontrolde-ficitulbugetar.„Niciodatănuamvăzutosituaţiemacroeconomicămaibună

înRomânia.Dar,niciodată! În26deani.Dar,totîn26deani,niciodatănuamvăzutatâtdemulteriscuri.Şinuriscurimici.Riscurimari“,acomentatMugurIsărescu.

Lainfrastructură,cifreledinbilanţsunt un fel de praf în ochi, pentrucă ni se spune că au fost pregătitelucrărilepe160dekmdeautostrăzi,darsebagăsubpreşmăreaţaşiim-presionanta realizare de 15 km deautostradă,singuriicarevorfiterminaţianulacesta.

VasileDâncuadescriscelmaibinedificultăţileţării:„SeceremereuînRo-mâniasăavemlideriprovidenţiali,ceamaimareproblemăpecareoavemesteunaculturală,pentrucăvedemstatulcaoorganizaredeasuprasocie-tăţii(...).NoivorbimdespreguvernareînRomânia,darrareorivorbimdespreguvernarelocală”.

Vor reuşi alegerile să rezolveaceastă„inadecvareculturală”,capa-bilă să diminueze realizările oricăruiguvern,indiferentcineşidincepartids-araflalacârmalui?

Holocaustul fãrã evrei

Înzilelenoastre,poţigăsiantise-mitismul,mascatcaanti-israelism,încelemaineaşteptatelocuri.Recunosc,mi-arfifostgreusăcredcăunmarşînmemoriaNopţiideCristalpoatefilocul unor astfel demanifestări, darniciodatăsănuspuiniciodată!

În orăşelul germanOldenburg afostorganizatşianulacestaun„MarşalMemoriei”,pentrucinstireaevreilordin această localitate, care au fostdeportaţi în lagăre de concentrareîn1938,anîncareafostdistrusăşisinagoga.

Laevenimentulcomemorativpar-ticipăeleviişcoliişiprofesorii lor,ceidinurmă(sau,maicorect,uniidintreei)avândideifoartesolide,casănuspunem fixe, conform cărora evreiiucişi trebuie comemoraţi, dar Israe-lul şi drapelul săunaţionalnuaucecăuta la acestMarş.Atitudine care,după cum a declarat Efraim Zuroff,vânătorul-şefdenaziştidelaCentrul„SimonWiesenthal”,contactatdecoti-dianul„JerusalemPost”,aminteştedeformula„unevreubunesteunevreumort”. În zilele noastre, aş adăugaeu,expresiaseschimbăpuţin:evreiibuni sunt cei decedaţi înHolocaust.Peaceştiaeste„politicallycorrect”săîipomeneşti,peceicare locuiesc înIsrael,dimpotrivă.

Concret, unul dintre profesori i-acerutluiRolfWoltersdorf,membrualSocietăţiidePrietenieGermania-Isra-el,săstrângăsteagulalb-albastrucuSteaualuiDavid.Oaltăparticipantă,CordulaBehrens,careseînfăşurase

însteagul israelian,a fostcâtpecesăfiescoasăcuforţadincoloanădeunprofesorcareasusţinutcăsteagulisraelian nu are nimic de-a face cumemoriaevreilormorţi înHolocaust!Maimultdecâtatât,unaltprofesoralşcoliiIGSFloetenteichesteunsusţi-nătorferventalmişcăriidesancţionareşiboicotare(BDS)aIsraelului.

IncidentuldelaOldenburg,desprecareZuroffspunecăfacepartedintr-onouă tendinţă de „delegitimizare şicalomniere a Israelului folosindHo-locaustul”,aminteşteşideorecentăatenţionarevenitădinparteacelebruluiavocat evreu din SUA,Allan Der-showitz, carespuneacă iniţiereadeproceseîmpotrivaBDS„poateaducecâştiguri latribunalşipierderiînfaţaopinieipublice,motivpentrucaremiş-cărileanti-BDStrebuiesăfiepurtate(şi)înspaţiulpublic”.

Salariatele din UE muncesc gratis

o zi pe an

ÎnUniunealibertăţiişiegalităţii,anediscriminării,dusăuneoridincolodelimitelebunuluisimţ,femeilecontinuăsăfiediscriminatecasalariate.Esteceea ce a constatat Comisia Euro-peană,careaemisuncomunicat înacest sens în ziua de 3 noiembrie,ZiuaEuropeanăaEgalităţiiSalariale.

MediasalariilorcâştigatedefemeiînUEestecu16,7%maimicădecâtcea înregistrată la bărbaţi. Plasticspus,femeilelucreazăfărăplatăcâteoziînfiecarean,ceeace,dupăcumaspusFransTimmermans,prim-vice-preşedinteleC.E.,„nuesteniciechita-bil,nicisustenabilşiniciacceptabil”.

Lucrurile nu se opresc însă aici,ele trecând în sferaabsurdului: deşinumărulfemeilorcustudiiuniversitareestemaimaredecâtcelalbărbaţilor,maipuţinde5%dintredirectoriidecompaniidinUEsuntfemei!Unaltfac-toragravantestecăfemeilelucreazăadeseaînsectoarelecuoremuneraremai scăzută şi, în plus, tot ele suntcele care acceptămai degrabă săîşi întrerupă cariera pentru a aveagrijă de copii sau de rude aflate în întreţinere.

Rămânedevăzutcevorfaceoficia-liiUEpentrurezolvareaacesteisituaţii,în afara declaraţiilormobilizatoare,făcuteodatăpean.Pentrucă,dacăsemenţine ritmul actual al reduceriidiscriminării, diferenţa de salarizareîntrebărbaţişifemeivaputeafielimi-natăîn...2086!Nicimăcarrealizareaurării evreieştiAd Mea Veesrim! nueste suficientă pentru ca salariateledeazisăajungăsăvadăremediereasituaţiei!

ALX. MARINESCU

Top 3 din 30

din activitatea

c.e.B.

Comunitatea Evreilor din

Bucureşti la a 95-a aniversare după

reorganizarea din 1921

1

2

3

12 ianuarie, Bucureşti – Le-gaţia Israeluluia notificat MAEasupraîncheieriimisiuniiministruluidr.AriehHarell,însăr-cinatcuafaceriad-interimdevenindAzrielHarel.

3 martie, Bucureşti–noultrimisextraordinarşiministruplenipotenţiaralIsraelului înRomânia,ShmuelBendor,a

prezentatScrisorile de Acreditare vice-preşedintelui PrezidiuluiMariiAdunăriNaţionale,academicianMihailRalea.S.Bendor(n.1909,IrlandadeNord),aveastudiilaUniversitateadinLiverpool.Înanul

1932s-astabilitînPalestina,funcţionândpânăînanul1948caprofesorşidirectoradjunctlaŞcoaladinHaifa.În1950adevenitdirectoralDepartamentuluiRelaţiilorcuSUAdincadrulMAE.ÎnainteanumiriicareprezentantalIsraeluluiînRomânia,aîndeplinitfuncţiadeministrualIsraeluluilaPra-ga,înperioada1957-1958.Dupăîncheiereamisiuniidiplo-

maticeînRomâ-nia, S. Bendora fost numit, în1961,directoral

DivizieiEuropadeVestdincadrulMAEisraelian.7 iunie, Israel–guvernulisraelianadeclarataliaua„se-

cretdestat”,presaîncetândsămaiprezinteproblemaemi-grăriievreilordinRomânia.S-arăspunsastfeldoleanţeipărţiiromânecare,prinpreşedinteleConsiliuluideStat,IonGheorgheMaurer,acerutcapresadinIsraelsăprezinteRomâniamaifavorabilşisănusemaiscriedesprealia.

7-8 iulie, Tel Aviv – derularea unuispectacoldemuzicăşifilmîncadrulcăruiaaufostprezentatefilmeleAman,Folclor,George Enescu.

17 decembrie, Israel–YitzhakBen-AharonadevenitministrualTransporturilor(1959-1962),fiindprimulisraelianoriginardinRomâniacareaocupatunportofoliuministerial.

Dr. FLORIN C. STAN

Continuăm trecerea în revistă a principalelor momente din istoria relaţiilor diplomatice româno-israeliene.

Relaþi i bi laterale ROMÂNIA - ISRAEl (1959)


Poetul It zik Manger, o stea a liricii idişItzikMangerafostpoetşidramaturg,

unuldintrecorifeiiliteraturiiidişmoderne.Esteconsideratunadevăratbardpopular.S-a născut în 1901, laCernăuţi, undelimbagermanăeravorbităatâtdeclasasuperioară,câtşideceademijloc.

ItzikMangeraterminatşcoalagerma-năşigimnaziullaCernăuţi,astfelcăerauncunoscătorallimbiişiliteraturiigerma-ne.Aniitinereţiişii-apetrecutlaIaşi,oraşdominat de un puternic spirit evreiesc,marcatdetradiţialuiAvramGoldfaden,acântecelorevreieşti,câtşideaceleaaleluiVelvelZbarjer.Înacestoraşelşi-aîm-pletitinteresulpentruteatrucucelpentrucântecelepopulareevreieşti.

DupăprimulrăzboimondialpleacălaBucureşti, unde a răbufnit cu adevărattalentulsăuliterarşiunde,în1929,şi-atipărit prima sa carte intitulată ‘’Stelepe acoperiş”. În acelaşi an a plecat laVarşovia,undea trăitpânăaproapedeizbucnireaceluide-aldoilearăzboimon-dial,creând fundamentulopereisale înpoezie şi proză şi devenindunul dintreceimaiîndrăgiţiscriitori.Din1939atrăitcarefugiatlaLondra.Acolo,olondonezăinimoasă,MargaretWaterhouse,deţină-

toare a unuimagazin deantichităţi, l-aajutatsă-şipublicecărţile.

Dupăal doilea războimondial, ItzikManger a plecat laNewYork, unde afostbineprimitşiundeuncomitetspe-cialapublicatreferinţeasupracărţiisale“Cânteceşibalade”câtşiaprozei.Aicis-aîmprietenitcuvăduvacompozitoruluiMosheNadir,Jeny,împreunăcucares-astabilitapoiînIsrael,undeşi-apetrecutultimiianiaivieţii(decedatîn1969).

Liricasasehrăneştedinadâncimeaizvoarelorpoezieipopulareevreieştidareranevoiedetalentulsăupentrualere-descoperişialeredatorentuluipopular.Câtdefrumosestedescrisăsoartapopo-ruluisăuînpoezia:‘’Pedrumse-nalţăuncopac”:“În drum e un pom/ Ce stă aple-cat/ Iar păsările sale/ S-au împrăştiat”.

PoezialuiItzikMangeraapărutcupu-ţintimpînaintedeHolocaust,parcăpen-truadezvăluifrumuseţeasufleteascăapoporuluievreu,visurile,dorurile,iubirile,întâmplărileşisperanţeleacestuipopor,viaţaluidezicuzi,preocupărilesale.

Baladele luiMangersunt influenţatede literaturile germană, franceză şi en-gleză,fiindstrăbătutedeaceeaşiatmo-

sferădetristeţeşitragedie.“Baladapâiniialbe”,“Baladatăietoruluidelemne”sau“Baladaoiţeipierdute”descriusuferinţelepopulaţieievreieşti.TragediafrateluisăuNati,stinsdefoameînAsiaCentrală,laSamarkand,oasociazăcudispariţiamili-oanelordeoameniînEuroparăsăriteană.Strigătul său de durere pentru potopulsângeluivărsatestereliefat înneuitatulsăusonet“Inamicii Israeluluisunt la la-gărulmorţiidinBelzec”.

OperaluiItzikMangerestestrăbătutădeunputernicsufluromantic.Sepoateafirmacăelestecuadevăratpurtătorulcoroanei poeziei evreieşti.El constituieunfenomenunicînliteraturaidişşichiarînafaraei,fiindconsideratunadevăratbardpopular.Poezia“Pedrumse-nalţăuncopac”afostpusăpemuzică,intrândînrepertoriulcânteceloridişiarîn1951adevenitşlagăr:“Sunt drumul spre apus/ Bucuria mea e Curcubeul/ Ce străluceşte în aurul solar/ Şi-i gata ca să moară/ Dar pe moment, e staţionar”.

Multealtepoeziialesaleaufosttrans-pusepemuzică.

Ing. SHAUL LEIZER

Întâlnire cu Ian Buruma la BucureştiLa19octombrie2016, lafilialaCiş-

migiu a librăriei Humanitas a avut loclansareavolumelorluiIan Buruma„AnulZero.1945,oistorie”şi„Occidentalismul.RăzboiulîmpotrivaOccidentului”(coautorAvishai Margalit), înprezenţaautorului.LaevenimentauluatcuvântulIoan Sta-nomir,criticliterarşiprofesoruniversitarlaFacultateadeŞtiinţePoliticeaUniver-sităţiidinBucureşti,Vlad Mixich,jurnalist,licenţiatînmedicină,expertîndomeniulpoliticilordesănătateşial farmaecono-miei,şiLidia Bodea,directorgeneralaledituriiHumanitas.

Autor(scriitor,eseist,publicist)olan-dezdeorigineevreiască–aicăruibunicimaterni,BernardşiWinifredSchlesinger,auadăpostitîncasapecareoaveauîncomitatul Berkshire 12 copii evrei dinGermania, în timpul celui de-al doilearăzboimondial –, nepot al regizoruluiJohnSchlesinger, Ian Buruma şi-a de-scriscuumorapartenenţalaiudaismprinraportareladiscuţiilepurtatecuAvishaiMargalit.Dacăbuniciiprimuluiaparţineaucategoriei evreilor dinGermania, „per-cepuţicaaroganţi,bogaţişifărăsuflet”,coautorulcărţiidedicateoccidentalismuluiîşiarerădăcinileîntr-ofamiliedeevreidinPoloniaşiîispuneadeseaconfrateluisău:„Sunteţimaiputernici,darnuaveţisuflet”.

Ioan Stanomiraatrasatenţiaasuprafilonuluimemorialisticalvolumului„AnulZero.1945,oistorie”,darmaialesasu-pracalităţiiautoruluide„cititoralistorieicontemporane”,fiindocartecareridică„problema înţelegerii unor experienţetraumatice”.Volumularreliefa„imagineaunuiportretcaricaturalaloccidentalismu-lui,pusînoglindăcuorientalismul”şi„oprivire încărcatăpolitic”; cercetareaau-

toriloresteextinsălanivelul„vehiculelorurii”,corelatecuspaţiulislamic,antisemi-tismulşiantiamericanismul.

Vlad Mixichaaccentuatcalităţilesti-luluiexersatdeautorul olan-dez:„cărţifoar-tebinescrise”,care „pun re-flectorul asu-pra unor peri-oade desprecare s-a scrisatât de puţin”.Prin cărţile luiIan Buruma,vorbitorul s-adeclarat„laju-mătatea dru-mului” dintresine şi orientali, pe care i-a cunoscutprinstudiuşicălătorii.

Lidia Bodeaaîntreţinutundialogcuin-vitatulserii,marcândcapunctedeinteresintenţiaelaborăriicărţiidedicateocciden-talismului, tineriimusulmani radicalizaţioripasiuneapentrucinematografiajapo-neză.IanBurumaarăspunscăşi-adoritsă ilustrezeo idee integrată principiilorliberale asupra occidentalismului şi aorientalismului,nu„ocriticăoriogândireromantică”;aafirmatcăpentrutineriidinOrientulMijlociureligiaadevenitocalederebeliune,aceştiavăzândînOccidentunagentdecoruperemoralăşiînsânge–unfetiş;câtdespredeciziadeastudiafilmultimpdeşaseanilaTokyo,aceastaafostmotivatădenevoiainterioarădeaaprofundaundomeniunouşineobişnuitdecunoaştere.

CLAUDIA BOSOI

cărţi semnate de colegii noştri• La Librăria Sadoveanu din Bu-

cureşti au fost lansate în ziuade21octombriea.c.douănoicărţipublicatedenouaediturăASTRALIS:„Caorugă-ciune”-poemedeBorisMarianMehr,colegulnostruderedacţie,şi„Taineînvise”-prozedeCameliaPantaziTudor,coordonatoarea emisiunii „Portret deautor”alpostuluiRADIO SHALOM.Unnumerospublicaurmăritdezbaterileşilecturadinceledouăvolume

•AapărutrecentlaedituraScribunnouvolumdeversurialcolegeinoastreStelaGeor-gescu inti-tulat“Poeziinostalgice”ş i a v ândun mo t t os u g e s t i vpentru sta-readespirita autoarei:“Nu putemtrăiprezen-t u l d a c ăuităm tre-cutul”.Sim-ţind“nevoiadescărcăriisufletuluipecaleascrisului”,dupăcumsingurămărturiseşte,StelaGeorgescuniseconfesează,îşiamin-teştedeomuldragpecarel-apierdutşimediteazăculuciditatela“timpulcarecurgenemilos”.

M.O.

sucot la sinagoga Mare din Bucureşti3000 de ani de lanaşterea poporului

evreuşiamonoteismului.Poporulevreuesteviu,deşiaproapejumătateapieritînHolocaust,aamintitvorbitorul.ÎnSucaneamintimdedrumulstrăbătutdestrămoşiprindeşert.

Ritualul religiosşicântecele tradiţio-naleau fost realizatede rabinulRafaelShaffer,prim-cantorulIosifAdlerşiCorulTempluluiCoral, împreună cu cantorulE.Pusztai.

RabinulShafferasubliniatcăplanteletradiţionale (chitra,mirtul palmierul şisalcia)simbolizeazăcelepatrufelurideoameni:ceicareînvaţăToraşifacfaptebune; cei carenu învaţă, dar fac faptebune; cei care învaţă, dar nu fac faptebune şi cei carenici nu învaţă, nici nufacfaptebune.„Săneamintimcă,numaidacăvomfiîmpreunăşivomfideschişicătreceicaresuntaltfel,nevafibine”,a

concluzionatrabinul.CoruldecopiialC.E.B.şiCorulC.E.B.

auîncălzitatmosfera,astfelcămembriicomunităţii şi oaspeţii s-au simţit bine,fărăsălepesenicideploaiatorenţială,careuneoriatrecutprintradiţionalultavandestuf,nicidefrigulvenitpreatimpuriu,cutoţiiamintindu-şideevreiicarelocuiauîncolibeîntimpulcelor40deanipetrecuţiîndeşert,fărăunacoperişstabildeasupracapului.

(Urmare din pag. 5)

sărbătorile de toamnă 5777

R o ş H a ş a n a 57 7 7

DupăaşteptareaconfirmăriicăamfostînscrişiînCarteaVieţii,ne-amîntâlnit,cufireascăbucurie,înziuadeHoşanaRabapentruaîmpărtăşicuprieteniifrământărişiîmpliniri.Prilejdeintrospecţieşibilanţ,Sărbătoriledetoamnăneaducîmpreu-năşineconfirmălegăturileprofundepecareleavemcuidentitateanoastră,cutrecutul.

În salaCentrului Cultural,membriicomunităţii botoşănene şi oaspeţii dinStateleUniteaufostsalutaţidepreşe-dinteleDavidIosif,carele-aadresaturărideŞana Tovaşibun-venit. Ing.GustavFinkel a povestit auditoriului legendanopţiideHoşanaRabaşiareliefatsem-nificaţiaSărbătorilordetoamnăînviaţafiecăruievreu.

AviHalevile-auratcelorprezenţiunAnNoubogat în împliniri, împreunăcuceidragi.

Antrenanteşimelancolice,frumoaselemelodiievreieşti,adunateîntr-uncolajdeTalicSegal,aufăcutdeliciulascultătorilor,pecarei-aupurtatînlumeaamintirilordinaniitinereţii.

Înainte de a se servimasa,GustavFinkel a rostit binecuvântarea pentrupâineacumiere,simbolalunuianmaidulceşimaibogat.Nuaulipsitdelaîm-belşugatamasăfructelespecifice:mereleşi rodiile.Cafeauaaromatăşiprăjiturilegustoaseaudesăvârşitatmosferaplăcutăşideconectantă.

Prof.BEATRISA FINKEL

Cuunanînurmă,laîncheiereasăr-bătorilordetoamnă,ne-amdespărţitcuurareacasărbătorireaRoşHaşana5777sănegăseascădinnoupetoţiceipre-zenţi.Sevedecătoţiamavutunînscrisbun înCarteaVieţii, căci nu numai căne-amrevăzutceidinanultrecut,darammaiavutşinişteenoriaşinoi,unstudentlaunadintreuniversităţilesibienesauofamiliedinIsrael,cares-astabilitînSibiu.

Afostoparticiparenumeroasă,alăturidemembriiComunităţiisibieneşiObştiidinMediaş,fiindşinumeroşiinvitaţi,pri-etenisausimpatizanţi.

Cumînprezentnuavemunoficiantdecult,ammarcatevenimentul,împletindoprezentareamplăasemnificaţieisărbă-toriideRoşHaşana–istoric,obiceiurişitradiţii–precumşiasărbătorilorurmătoa-re–IomKipur,Sucot,SărbătoareaTorei,toate–sărbătoridetoamnăaleevreilor.

Amplaprezentareafostascultatăcumult interes,cuatâtmaimultcucâtauparticipat şi invitaţi de alte religii. Pre-

şedinteleComunităţii (subsemnatul) areuşit să capteze interesul auditoriului,abordândsemnificaţiile istoriceşi religi-oasedarşiobiceiurilecarecontribuielaatmosferadeveselieşiîncredereînviitor.O parte religioasă a evenimentului s-adesfăşuratcuaportuldeosebitalluiYoranReuben,buncunoscătoral rugăciunilorspecifice, prezentate în ivrit şi tradusesimultandeNadiaBadrus.Înfinal,sunetulşofarului,mânuitcumăiestriedeacelaşiYoran, ne-a vestit că am intrat în anulurmător,5777.Tradiţionalelecornuricumiere,caşialtebunătăţitradiţionale,auintensificatbunadispoziţieşioptimismul,încredereacăanulcareaînceputvafi,pentrutoţiparticipanţii,unînscrispozitivînCarteaVieţii,cupaceşisănătate.

Ca de fiecare dată, sărbătorile pe-trecute în comun au arătat că ştim săne bucurămdeele, să le apreciemcatradiţiiiudaice,cătrăimoviaţăevreiascăcomunitară.

Ing. OTTO DEUTSCH

ComunitAtiBotoşani

Sibiu

erwin Şimşensohn, numit secretar de stat la Ministerul CulturiiRegizorulErwinŞimşensohnafostnumitdepremierulDacianCioloşînfuncţia

desecretardestatlaMinisterulCulturii.DeciziaafostluatălapropunereaministruluiCulturiişiafostpublicatăînMonitorulOficial.

DinactivitatearegizoralăaluiErwinŞimşensohnamintimpieselepuseînscenălaTeatrulEvreiescdeStatşilaTeatrulNaţionaldinBucureşti,laTeatrul“MihaiEmi-nescu”dinBotoşani,laTeatrulDramatic“FaniTardini”dinGalaţi,laTeatrul“MariaFilotti”dinBrăila,laTeatrulNaţionaldinTârgu-Mureş,TeatrulLunidelaGreenHoursdinBucureşti,TeatrulTineretuluidinPiatraNeamţ,precumşiunserialdeteleviziune.

Îidorimsuccesînactivitatearegizoralăşiînceaadminstrativă.


Diferitele expo-nate au fost pre-

zentateşiexplicatedeCarmen Hannah Ioviţu,directoareaMuzeului.EaaarătatcăestevorbadesituaţiaactualăaMuze-uluişiesteposibilcadupărenovaresăseapliceunaltconcept.CarmenIoviţuaprezentatmaiîntâiistoriaTemplului”Uni-reaSfântă”ceaparţineabresleicroitorilor,foartebogatăînperioadarespectivă,dinmoment ce a putut să-şi facă propriasinagogă.

Prezentareaexponatelorafostfăcutăînordinecronologică–antichitate,EvulMediu,epocamodernă, inclusiv revolu-ţiadin1848,domnia luiAlexandru IoanCuza, a principeluiCarol I şiRăzboiulde Independenţă, evenimente la careauparticipatevreii,încoronarealuiCarolI, dezvoltarea industrială aRomâniei,mişcareasionistă,primulrăzboimondial,perioada interbelică,pogromurile, legileantisemite, deportarea în lagărele dinTransnistria. Acestemomente, a spusdirectoareaMuzeului,sunt ilustrateprindocumente,cărţi,obiecte,lucrărideartă.Există numeroase tablouri ale pictorilorevrei,deaceeaunuldintrenoileproiectevaficreareauneipinacoteci.Separatvafi prezentată şi istoria evreilor sefarzi.Ceamaimarebogăţieamuzeului,aafir-matvorbitoarea,estecolecţiadeobiecterituale.Există2000depiese,plusacteşidocumente.Unlocseparatvafidedicatculturii idiş,ştiinţeişiarhitecturii,cunu-meroşireprezentanţievrei,istorieiTES-uluişicartieruluievreiescdinBucureşti.LegatdeproiectuldeînnoireaMuzeului,preşedinteleF.C.E.R.asubliniatdinnoudeschidereacomunităţiinoastrefaţădelume.„Ducemistorianoastrăvechecătreoamenişivomcontinuainiţiativa.Unast-feldemuzeuareovaloareextraordinară”pentruacunoaşteistoriaevreilor,aspusdr.Aurel Vainerlasfârşitulexpunerii.

Mihail Sebastian, lumea artelor ºi a politicii

Comunicarea”MihailSebastian–cro-nici literaredespre scriitori brăileni”, deconf.univ.dr.Zamfir Bălan,esteoilustrareadouăidei:ataşamentulscriitoruluifaţădetotceseîntâmplaînoraşulsăunatalşi faptulcăBrăilaa fostopepinierădetalente literare.Pe lista scriitorilor cares-auaflatînatenţialuiSebastianfigurauIlarieVoronca,PanaitIstrati,UryBenador,Perpessicius,Camil Baltazar şi SanduAldea.Criteriile dealegerea scriitoriloranalizaţi sunt pur subiective,Sebastianalegândpurşisimpludupăpropriilegus-turi,”dacăîmiplacesaunu”,spuneael.Înplus,convingerea luia fostcănuuncriticliterar,ciunscriitorpoateapreciacelmaibinecreaţiilecolegilorsăi.Caierarhiedevalori,SanduAldeanu-iplăcea,cumnui-aplăcutniciVoroncaînperioadaluimodernistă.Aînceputsă-lapreciezecândacestaarenunţatlamodernism.PrintrepreferaţiseaflauCamilBaltazar,Perpe-

ssicius,pânăînmomentulîncareacestasededicădoarcronicilorradiofonice.FaţădePanaitIstratiareopoziţieambiguă,defaptîlconsiderăscriitorfrancezşicriticăopţiunilepoliticealeacestuia,ralierealuila extremadreaptă. LaUryBenador aapreciatromanul”GhetouveacXX”,maipuţin”Hilda”şi”Subiectbanal”.

Vorbind despreMihail Sebastian caexegetalopereiliterarealuiMirceaElia-de,dr.Valentin PopaaarătatcăSebasti-anascrisdespretoatevolumelepublicatedeEliade,daraprecierilesaleurmeazăcurbape careaevoluat prietenia celordoi.Astfel,laprimaediţieacărţii„Isabelşiapelediavolului”–desprecareEliadespuneacădezamăgeşteşiestegreudecitit–Sebastianafirmăcăun„criticliterararaveadespuscuvinteaspre”,darelnueste„nicicriticşinici literat”,dreptcareapreciază „sinceritatea” scriiturii. La adouaediţie,Sebastianîşischimbăpăre-reaşiafirmăcălucrarea„poatemodificasoarta romanului românesc”. Despre„Maitreyi”, Sebastian spune că este opoveste care exista şi fără a fi scrisă,caretrebuiasăfiespusăşiautorulafostnumaiunealtaacesteinecesităţideneo-colit.Scrisîn1933,„Întoarcereadinrai”estetaxatdeSebastiancafiindunromanstufos,complex,cureuşiteşidezamăgiri.Vorbitorulaîncheiatamintindcăîn1937,relaţia deamiciţie încetează, pentru că„Eliade ajunsese cu arme şi bagaje întabăralegionarăşicandidapentrupartidulTotul pentru ţară”.

Despre gusturile literare ale lui Se-bastian a vorbit şi asistent cercetătorPetruş Costea, în comunicarea ”MihailSebastian şiMarcelProust”.El a scosîn evidenţă interesul scriitorului faţă deoperaluiProust,Sebastianregretândcăatât de puţini specialişti (după părerealui,doarşase)s-auocupatdescriitorulfrancez.Între1922-1944,aarătatPetruşCostea,aufostfăcutezecetraduceridincreaţialuiProustdarnuşiaromanului”Încăutareatimpuluipierdut”.Sebastianseplângedefaptulcăacestscriitornuesteînţeles înRomânia şi intră chiar într-opolemicăpentrua-lapăra.Între1927-29SebastianscriezecetextedespreProust.Compozitorul Cezar Franck îi aduceaaminte de scriitorul francez, iar citireaopereiacestuiaocomparăcuocălătoriepeValeaPrahovei,dincauzapeisajeloratâtdediferite.În1932,lazeceanidelamoartealuiMarcelProust,scriedespreel în ”Cuvântul”, iar în1938, înRevistaFundaţiilorRegaleanalizeazăcorespon-denţascriitorului.

Ultimacomunicareazileide4noiem-brie i-a aparţinutprof. Ioan Munteanu, careasublinatpatriotismulluiSebastian.În1916,cândgermaniiintraserăînBră-ila, pentru copilul IosifHechter „fiecareveste despre succesul românilor era osărbătoareşifiecareinsucces,oumilinţăşi o dezamăgire”.Sebastian descrie şiiarnagreaalui1917,cândlaBrăilaerautrupe de ocupaţie austriece, iar el sesimţea „invadat” de culorile steagurilor

imperiale. Publicistica antinazistă a luiSebastian impune reevaluareamultorstudii,asubliniatvorbitorul,amintinddereplicabinevenităaluiMirelHorodilaunarticolalluiNicolaeManolescu,precumşide faptulcăatuncicândSebastianascrisdespreMussolini,acestanuaderaseîncălafascismulhitlerist,iardespreHitler,Sebastianascrisironic.

ªi a fost Ziua a Treia

„De douã mii de ani” – un roman incomod chiar ºi astãzi

Oanalizăaproapeexhaustivăprivindapariţia,conţinutul,ecourileşicontrover-selestârnitederomanul„Dedouămiideani”afostprezentatăîncomunicareaprof.dr. Viorel Mortu”Artarecitirii”–De două mii de ani,deMihailSebastian.Preşedin-teleF.C.E.R.,moderatorulprezentării,aamintitdesprescandalulprodusdeapa-riţiaromanuluiprefaţatdeNaeIonescu,untextcucaracterantisemit,ceeaceacontribuitladespărţirealuiSebastiandementorulsău.

Prof.ViorelMortuacalificataceastăcreaţiedreptunromandificil,unuldintrecelemaidificilealeliteraturiiromâne,deaceeaauşifostpuţinecomentarii.Chiarşidupă80deanide laapariţie,carteaa rămas un fel de „cartof fierbinte” alromanului românesc.Există o tensiuneîntreprefaţăşiromanulpropriu-zisşinupoatefiînţelesînafaracontextuluiistoric,alepocii.Sebastianaconsideratprefaţa”devastatoare”.Esteunroman”cucheie”,încaremultepersonajepotfirecunoscu-te.Acestromanabordeazăpentruprimadatăşi temecarepânăatuncinuşi-augăsit loc în literatura română – cea aconstructorului,aşantierului.Ultimapartea romanului, care se compune din treipărţi,esteunfeldelegendăaMeşteruluiManole,oparabolăaapocalipseigândiriiversuslimpezimeaceluicareconstruieş-te,aconchisautorulstudiului.

Lansare de carte – ”Romanul unui evreu”

ÎnfaţapubliculuireunitlaTeatrul„Ma-ria Filotti”, scriitorul şi actorul israelianCarol Feldmanalansatvolumulintitulat„Romanulunuievreu”.„Autorul,născutlaTulcea,esteundistinsprietenşiunfoartetalentatscriitor”,aspusAurel Vainer,carea amintit că primul contact al cărţii cupubliculromânescafostlaTulcea,dupăreinaugurarea, cu sprijinul F.C.E.R., asinagogiidinlocalitate.

ZiaristaEva Galambos,dela„Reali-tateaEvreiască”,aspus,întrealtele,căl-adescoperitpeCarolFeldmandetreiori:caactor,laFestivalulGoldfaden,caziaristînpresadelimbăromânădinIs-rael,şicaromancier,fiind„printreautoriiisraelieni de limbă românăcareştiu săscriecuadevărat”.Vorbitoareaconsiderăcă„Romanulunuievreu”estecelmaibundintrecele14volumesemnatedeCarolFeldman,fiind„unsimbolalevreilordinRomâniacares-auconfruntatcudilemaplecării în Israel”. „Personajul principalestecanoi,ceicarenuamreuşitsănedecidemsăplecăm,cudiferenţacăelafăcutacestpas,fărăsăfienicicomunist,

nicinemulţumitdesituaţiasadinRomâ-nia, având o carieră şi o familie.Nu aalesIsraelulnicidinmotivesioniste,nicieconomice.Recomandaceastăcarte”,aspusEvaGalambos.

Carol Feldman amulţumit preşedin-telui Federaţiei pentru invitaţia de a-şiprezentacartealaBrăila,EveiGalambospentruprezentareafăcutăşiactriţeiGeniBrenda,delaTES,careacititcusensibili-tateşitalentmonologulAngeleidinfinalulromanului,înduetcuautorul.„AmscrisaceastăcartesubimpulsulacelorneevreidinRomânia, cu care păstrez relaţiilede52deanişicarem-auîntrebatdeceauplecataproapetoţievreiidinţară”,amărturisitCarolFeldman.Apoiaadăugat:„Răspunsulincumbăomarerăspundere.CeimaimulţievreiaupărăsitRomânia(nuaufugit)pentrucăaualessăpleceînpatrialor,renăscutădupă2000deani”.

Concerte ºi spectacole de teatruCaracterul festiv al evenimentului

a fost subliniat şi de numărulmare almomentelorartisticeprezentate.Firesc,loculîntâii-aaparţinutluiMihailSebastianiar”Joculde-avacanţa”,regizatdeErwinŞimşensohn,deşipusînscenăanultre-cut, şi-amenţinutprospeţimea,putereadepătrundereînpublic,aceastadatorităşiinterpretăriiexcelenteaactorilordelateatrul brăilean ”Maria Filotti”. Publiculaurmăritcuemoţiespectacolul ”Mareaiubire a luiSebastian”, care a aduspescenărelaţiatensionatădintrescriitorşiactriţaLeniCaler,celedouărolurifiindin-terpretatecumultăsensibilitatedeRodica MandacheşiMarius Manole(regiaDianaMihailopol).MaestrulNico Nitai,directorulTeatruluiKarovdinTelAviv, i-aîncântatpespectatoricuuncomperajdinpiesele”Joculde-avacanţa”,”Steauafărănume”şi”Insula”(rămasăneterminatăşimaipu-ţincunoscută),interpretareaaparţinândLuizei Kohn,luiCarol FeldmanşiluiNico Nitai,înregiafiiceisaleDorit.Însfârşit,o premieră în cadrul Festivalului a fostprezentareaînlimbaidişauneipovestiriamareluiscriitorŞalomAlechem.Inter-pretareaplină dedinamismaaparţinutactriţeiGeni BrendadelaTESşiluiCarolFeldman(Israel).

MuzicaafostdeasemeneaprezentăînceletreizilealeFestivalului.Intercalatîntrecomunicărileprezentates-adesfă-şuratprogramulmuzicalalelevilordelaLiceuldeArte”HaricleaDarclée”.Afost,ca să spunemaşa, un programpentrutoategusturile–muzicăclasicăşimoder-nă,ariidinopereşioperete,compozitoriromâni şi străini. Instrumente de toatefelurile – pian, vioară, flaut şi chitară.”Răpireadinserai”darşi”PiraţiidinCara-ibe”sau”Panteraroz”.Acestintermezzomuzicalaarătatatâttalentulcopiilor,câtşipreocupareaprofesorilorliceuluideacreşte o generaţie tânără neînchistată,deschisăspretoateorizonturilemuzicii.

Înafaraacestuiconcert,auavutlocunrecitaldemuzicăevreiască interpretatădeCarmenHannahIoviţuşiGeniBrenda,un concert alBucharestKlezmerBandşialcoruluiMacabialC.E.dinBrăila,lacare s-aualăturat şi coriştii de la corul”Hazamir”dinBucureşti,subbaghetaluiBogdanLifşin şi sub „impresariatul” luiSilvianHorn.Publicularăsplătiteforturiletuturorartiştilorcuaplauzeşiovaţii.

M I H A I l S E B A S t I A N r e a d u s a c a s ă(Urmare din pag. 13)

Formaţia Bucharest Klezmer Band, în concert la Brăila

lansări ale EdituriiHasefer la standul

Salonului Iudaica.Activitatea EdituriiHaseferşiactivitateaculturalăîngeneralaF.C.E.R. depăşesc cumult însemnă-tateaunuiactculturalaluneiminorităţi. Eapriveşte întreaga cultură română şineintereseazăpetoţi”,aspusvorbitorul.Despre”DispariţiileAnneiLangfus”,aopi-natcă„esteocarteextremdeinteresantă,nunumaidespreproblematicaHolocaus-tului,pentrutoţiceiinteresaţideatitudineacivică.PersonalitateaAnneiLangfusşidestinulpostum,aleişialopereisale,artrebuisănedeadegândit”.

Prezent la eveniment, preşedinteleComunităţii Evreilor dinBucureşti, ing.Paul Schwartz,apunctatimportanţalu-crării.”Estebinesăcitimoriceasemenea

cartememorialistică. Ea nu reprezintădecâtoinfimăpartedinsuferinţelecelorcareaufostfăcuţidispăruţiîntoatefelu-rile,întoatăEuropa.Înacestemomen-te,cândmulţiflutură posi-bilitatea unuialtreilearăz-boimondial,aceste măr-turii trebuiesă dea degândittuturordespre ceeace t rebu ieşi este binesă facem”,a spus PaulSchwartz.

”dispariţiile annei Langfus” – o experienţă a războiului şi Holocaustului

(Urmare din pag. 17)

Ing. Paul Schwartz


elevi în vizită la sinagogă

F e s t i v a l d e t e a t r u a r m e n e s c

C o m u n i tAt i

Sibiu

BacăuPreşedinteleC.E.Bacău,ing.IzuButnaru,şisecretarulco-

munităţiiing.HainrichBrif,auparticipatlaFestivaluldeTeatruArmenesc,organizatdeFilialaBacăuaUniuniiArmenilordinRomânia(UAR)laPalatulCopiilordinoraş.Manifestareaafostcondusădeprof.GabrielStan,cunoscutpromotor,înrândurile

tineretuluibăcăuan,alcunoştinţelordespreistoriaHolocaustuluiînRomânia.

ParalelaîntretragediaHolocaustuluişiceaagenociduluiîmpotriva armenilor a fost evidenţiată în cuvântul rostit depreşedinteleFilialeiBacăuaUAR,VasileAgop,înainteaspec-tacolului „Staipelochian”, scenarizare deArminaVosganian,dupăromanul„Carteaşoaptelor”deVarujanVosganian.Deşi,în piesă, genocidul nu estemenţionat explicit, el reprezintăstructuraderezistenţăfiindcă,dinamintiriledinaceaperioadăalepersonajelor,secoaguleazăepisoadedramaticedinistorie.GenocidulesteşiunmomentdecotiturăpentruviaţaarmenilorstabiliţiînRomâniaîndecursulsecoluluialXX-lea;semnificaţiipuseînvaloaredeIrinaMargaretaNistorîncronicalaspec-tacol.Titlulpiesei,„Staipelochian”,afostinspiratdeunjocdecuvintearmenesccarecirculaînepocastalinistă:staipeloc!,scriaucifratarmeniidinfostaArmenieaparţinândURSScelorrămaşilaConstanţa.Cuacelaşitâlccirculatotatuncivariantaidişaanecdotei.

Coresp.HAINRICH BRIF

În cadrul săptămânii „Şcoala altfel”,eleviiclaseia IX-aAde la liceulsibian„ConstantinNoica” au vizitatSinagogadinSibiu.Eleviiaufostînsoţiţideprofeso-ruldeistorieIoanPopa,iniţiatorulacţiunii,şidePetrinaDobrotă,profesoarădelim-baromânăşidirigintaclasei.Eiaufostîn-tâmpinaţidemaimultemembrealeC.E.Sibiu,respectivRebekaDeutsch,IleanaPetresşisubsemnata.Maiîntâi,grupulavizitatsinagoga,undele-amprezentatcâteva dintre elementele caracteristice

ale acestui lăcaşde rugăciune, atât înceea cepriveşte amenajarea spaţiului,cât şi folosirea unor simboluri, precummenora sau steaua în şase colţuri.Deasemenea, am răspuns unor întrebărireferitoare la istoria şi cultura evreilor.Discuţiile au continuat în încăpereadelasediulcomunităţii,undeseaflăacumsulurileToreişicărţilederugăciune.

Pentrueleviafostceadintâiocaziedeavizitaosinagogă,o„bisericăpentruevrei”, cumau denumit-o unii. Iar ceadinSibiu,înscrisăpelistamonumenteloristorice,i-aimpresionatînmoddeosebitşimulţişi-auexprimatdorinţadeareveni.Totodată,vizitale-aoferituneleinformaţiidesprereligiaşitradiţiileevreieşti.

NADIA BADRUS

e.s. TaMaR saMasH şi maestrul IoaN HoLeNdeR, cetăţeni de onoare ai Municipiului Iaşi

MaestruluiIoanHolenderis-aacordat,însearazileide19octombrie,plachetadeCetăţeandeOnoarealMunicipiuluiIaşi. Îndeschidereaceremoniei, însala„VasilePogor”aPrimăriei,într-uncadrusolemnşifestiv,afostprezentatgrupajul

videointitulat„Capdeafiş”,încarepri-marulMihaiChirica,directorulgeneralalFilarmonicii„Moldova”,BujorPrelipcean,preşedinteleComunităţiiEvreilordinIaşi,ing.AbrahamGhiltman,ş.a.auvorbitdes-prereputaţiaartisticăamaestrului,despreprestigiulşipopularitateasainternaţiona-lă,exprimândsperanţacă,încalitatedeCetăţeandeOnoarealmunicipiului,vafiunpromotoralculturii ieşeneîn lumeşivaaduceunplusdeimagineoraşuluinostru,pecareîlconsideră,dupăcumamărturisit,„mamaţării”.

În „Laudatio de consacrare”, rostitdeBujorPrelipcean, directorul generalalFilarmoniciiieşene,s-aarătatcăma-estrul IoanHolender „a făcut istorie” laOperadinViena,acondusFestivalulşiConcursulInternaţional„GeorgeEnescu”.„Maestrul, unmodel de viaţă exemplarpentrunoitoţi,esteşioprovocarepentrutânărageneraţie”,aspusprimarulMihaiChiricaînmomentulacordăriiplacheteideCetăţeandeOnoarealMunicipiuluiIaşi.

Emoţionat şi deosebit de onorat deaceastănouărecunoaştereaîntregiisaleactivităţi profesionale, IoanHolender aadresattinerilorîndemnul:„Dacăeuamreuşit,puteţişivoi!”

Îndecursulperipluluiieşean,maestrulHolenderşiechipadefilmareaemisiunii„KulturmitHolender”,emisiunedeculturădifuzatăînGermania,AustriaşiElveţia,au poposit la SinagogaMerarilor şi laMuzeulComunităţii Evreilor. În dialogulcuing.AbrahamGhiltman,supravieţuitoralPogromuluidin iunie1941delaIaşi,maestrulHolender a pus întrebări des-preistoriastrăvechiicomunităţievreieştiieşene,despresuferinţeleevreilorînaniiHolocaustuluişioriginileantisemitismuluipemeleagurimoldave.

* * *La7noiembrie2016,primarulMunici-

piuluiIaşi,MihaiChirica,aînmânatE.S.TamarSamash, ambasador al Statului

IsraelînRomânia,plachetadeCetăţeandeOnoarealMunicipiuluiIaşi.

„Această distincţie estemenită săreleve faptul că Iaşiul este un oraş altoleranţeişicărămâneceeacearepre-zentatde-alungulsecolelor,adicăunoraşalculturii,altradiţiilor,almulticulturalităţiieuropene.(...)Mi-am dorit să reliefămpreţuireaşirecunoştinţaoraşuluinostrufaţădecontribuţiadoamneiambasador,careaadusşisufletînafarădediploma-ţie, îndezvoltareaunei frumoase relaţiideprietenieşicolaborare.Momentulcutotulspecialdeastăziesteopoartădelegătură între trecut şi prezent dar şi opoartă deschisă spre viitor”, a subliniatînalocuţiuneasaprimarulMihaiChirica.

Evenimentul, precedat de intonareaimnurilor celor două state, a reunit însala„VasilePogor”aPrimărieioamenidecultură,reprezentanţiaimediuluiacade-micşiuniversitarieşean,consilierilocali,distinşioaspeţiprintrecare:deputatdr.AurelVainer, presedinteleF.C.E.R., dr.IrinaCajal,subsecretardestatlaMinis-terulCulturii,dr.AlexandruFlorian,direc-torulgeneralalI.N.S.H.R.“ElieWiesel”,ing.JoséIacobescu,preşedinteleB`naiB`rith-România,ing.AbrahamGhiltman,preşedinteleComunităţiiEvreilordinIaşi,

şinumeroşimembriaiacesteicomunităţii.Preşedintele F.C.E.R., deputatul dr.

AurelVainer,alăudatiniţiativadeosebităaprimaruluiMihaiChiricaşiaîntreguluiConsiliu Local şi a transmis îndemnul:„Continuaţi să edificaţi Iaşiul ca oraşcultural.Iaşiul,printradiţiasa,meritădinplinacestlucru.”

Despreunactderecunoaştereava-lorilorevreimiiieşeneavorbitşipreşedin-teleConsiliului Judeţean,MarcelPopa,care a felicitat întregul Consiliu Localpentru recunoaşterea rolului străvechiicomunităţi evreieşti ieşene la înflorireaeconomicăşiculturalăaIaşiului.

„Familiasoţuluimeuestedinaceastăregiuneşimereumi-auvorbitdespreIaşişi locurilefrumoasedeaici.Nuamfostparteaacesteipoveştipânăacum.SimtcălaIaşiesteodorinţărealăpentruaneaduceamintedetrecut,să-lconfruntămşisăneorientămgândurilespreviitor”,aspusE.S.TamarSamash.

MARTHA EŞANU

Nicolae Kallós, la 90 de ani, în cuvinte-cheie

La 11 noiembrie, profesorul univer-sitarşifilozofulNicolaeKallósadevenitnonagenar.Laceadea80-aaniversaream publicat în „Realitatea Evreiască”(nov. 2006) un articol de prezentare aprofesoruluişifilozofului,fostpreşedintede excepţie alComunităţii Evreieşti, alcăruititlureflectaprofesiuneadecredinţăaOmuluiNicolaeKallós:„Şişames,nudoarunroşecol”(Şislujitor,nudoarunşef).Articolultreceaînrevistăetapelevie-ţii,opereiştiinţificeşiactivităţiiluisociale.

Acum, la un deceniu distanţă şi a90-a aniversare, încerc să-l portretizezpeNicolaeKallós prin câteva cuvinte-cheie:erudiţie,devotament,operativitate,discreţie,umorşiapartenenţă la spiritul transilvănean.

NicolaeKallósesteunintelectualtran-silvăneanemblematic,cares-aformatşiacreatdeopotrivăînspaţiulculturalma-ghiarşiîncelromânesc.AfostprofesoruniversitarşişefalcatedreidefilozofielaUniversitateaBabeş-Bolyai.Apublicatcărţi şi articole ştiinţifice în domeniulaxiologiei,sociologieişiştiinţelorpoliticeşiasemnatsistematicarticoleînpresă,începânddin1945.

Şi-apierdutfamiliaînHolocaustşiatrecutprin iadulde laAuschwitz şialtelagăre naziste, la vârsta adolescenţei.Oviaţăîntreagăarămasdevotatcauzeiantifasciste.AînfiinţatAsociaţia Memen-to Buchenwaldşia redactatanidezilepublicaţiaMemento, în limbile română,maghiară,germanăşi franceză,menităsăpromovezeidealurilejurământuluidelaEttersberg.Senumărăprintresupra-

vieţuitoriiHolocaustului dispuşi oricândsă levorbeascătinerilorpentrua-i facesăînţeleagăceaînsemnatHolocaustul.

Operativitatea, calmul, discreţia şidiplomaţia luiNicolaeKallós s-au pusînevidenţăînfuncţiiledeconducerepecarele-aîndeplinitde-alungultimpului,încadruluniversităţiişinunumai.Eul-amcunoscut îndeaproapeatunci când erapreşedintelecomunităţiievreieşticlujene.Niciodatănuridicatonul,nustăteamultlataclaleşireuşeasăsoluţionezetotulcudiscreţieşicutact.Eraşiesteprezentşiaziînsânulcomunităţiicusfatulpotrivitlamomentulpotrivit.

Simţul umorului este oaltă caracte-risticăesenţialăaluiNicolaeKallós–unadevăratmaestrualreplicilorsclipitoareşialtranşăriimultordialoguritensionatecuovorbădeduhşiunsurâsatotştiutor.Ştiesăplasezelamomentulpotrivitanecdotasaubanculdescreţitordefrunţi.

De fapt,credcăpentrua-ldefinipeKallósMiklós,celmaipotrivitcuvântesteînţelepciunea.ÎlcunoscpeNicolaeKallósdecândm-amnăscut,adicădintotdeau-na.Afostfratedelagărcutatălmeu,laBuchenwald,şiprietenapropiatalmameimele, încădin 1946, cândamândoi îşiîncercaucondeiullaziarulEgység(Unita-tea),alorganizaţieitinerilorevreidinCluj.Esteunprietenpreţiosşidenădejde,unuldintrepuţiniioameniîncareamîncrederetotală. Îmidorescsămăpotbucuradeprezenţa luimulţi ani de-acum înainte.Ad mea veesrim!

ANDREA GHIŢĂ


HaseFeR, a traditional participant in «Gaudeamus»

Hasefer, the FJCR Publ ishingHouse, took part in the 23rd editionof the Gaudeamus Internat ionalBookfair (Bucharest,November16-20).

Theattentionofvisitorstoourstandhasbeen detained by the nearly 120 titlesdisplayed,ofwhichover20havebeenpublishedthisyear.

The „Judaica” Salon, held yearlyduringGaudeamus by FJCR, aims tohighlighttheinterestthattheJewishandIsraeli culture enjoys in theRomaniansociety.The offer of Jewish books (bytopics or authors) of all theRomanianpublishers is brought together in theSalon. Thus, 12 publishers (besidesHasefer) have exposedmore than 40titles,mostofthempublishedin2016.

On the stand of the Hasefer andJudaicaSalonwe organized five bookpresentations (all the volumes beingpublishedbyHaseferinthesecondpartof2016):WilhelmFilderman–“Memoirsand Diaries”, presented by dr.AurelVainer, FJCRPresident andM.P., Dr.AlexandruFlorian,GeneralDirector of“ElieWiesel” INSHR, and ProfessorLiviuRotman,scientificconsultantofthebook;LorenzBeckhardt-“TheJewwithSwastika” (ProfessorMăriucaStanciu,of theAcademyLibrary,GeneralMihailIonescu, Paul S.Grigoriu, translator);Michel Ianoz – “Nomadic Destinies”(Michel Ianoz, Liviu Beris, ProfessorRăzvan Voncu); Jean-Yves Potel –“TheDisappearancesofAnnaLangfus”(writer GabrielaAdameşteanu, writerGeoŞerban,ProfessorRăzvanVoncu)andEphraimZuroff (chiefNazi-hunterfrom the “SimonWiesenthal”Centre) –“TheOperationLast Chance”(ProfessorFeliciaWaldman,ColonelDanGîju,vice-directoroftheMilitaryPublishingHouse,andHaryKuller).

J E W I S H R E A L I T YVote for FJCR

candidate for the Chamber of Deputies

sILVIU VeXLeRPosition 15 on the ballot

for the Chamber of Deputies,inthesectiondedicated

totheorganizationsofcitizens belongingto national

minorities.

Bereshit „Bar Mitzva”

OnOctober 27-30, TârguMureşhosted the 13th edition of Bereshit,theUniversityoftheEuropeanJewishCommunity.TheprogramsucceededinstirringtheinterestofthemembersoftheJewishcommunities,afactprovedby the record number of participants(over 350 people), coming from noless than35communitiesacross thecountry,aswellasguestsfromIsrael,friends and guests. The number 13symbolizestheadulthoodage intheJewish religion and that is preciselywhythiseditionhasalsobeennamedthe“Bereshit13thBarMitzva”.

The theme of this edition wasTikkun Olam – how to improve theworld.Teachersinvitedtolecturewere:YitzhakBrick,Benjamin IshShalom,Shmuel Faust, Rivka Kneller-Roweand FeliciaWaldman. The openingceremony and the plenary sessiontookplaceatthePalaceofCultureinTârguMureş.Inhisinauguralspeech,Dr.AurelVainer,FJCRPresidentandMember of theParliament, stressedthe importanceof the regular joiningoftheJewsfromRomania.OnFriday,the second day, “StatusQuoAnte”SynagogueprovedtobetoosmallforKabbalatShabbat.

The local community membersparticipating in Bereshit, togetherwiththeirguests,gatheredtolistentothe day comment ofRabbiRaphaelShaffer.AlltheJewishcommunitytookpartinaLimmudsession,duringwhicha lively dialogue betweenDr.AurelVainerandRabbiRaphaelShaffertookplace.ThetwoaddressedthetopicoftheJewishcommunityfromRomania,in the past, but above all in presenttimes and in the future.On the finalplenarysession,Dr.AurelVainerandIsraelSabagannouncedtheoutliningofsomenewcollaborationprojects,whilemarking the centenary of the JOINTpresence inRomania. IsraelSabaghasalsoannouncedthelocationofthenextBereshit, namely inBacău, andcongratulated IzuButnaru,PresidentoftheJewishCommunity.

Carol Iancu, Honorary Member

of the Romanian Academy

Carol Iancu,P r o f e s s o rEme r i t u s a tthe University“Paul Valéry”in Montpellier( F r a n c e ) ,d i r e c t o r o ft h e S c h o o lo f AdvancedS t u d i e s o fJ u d a i s m ,was e l e c t eda s f o r e i g nHonoraryMember of the RomanianAcademy.The choicewasmade bysecret ballot at thegeneral assemblyof theRomanianAcademymembers,which took place on November 4th,2016.We join the congratulationstransmittedunderthesignatureofthePresident of the Bucharest JewishCommunity (BJC),PaulSchwartz, inamessagewhich, inter alia, containswishes of success, good health andpower ofwork to this scholar born inHârlău, sending the best regards totheJewish-Romanianprofessor fromMontpellier.

With themodesty and sensitivitywhich characterise him, Prof. CarolIancusaid:“Idedicatethishonortomyregreted parents, Itzic Iancu z.l. andHayaDvora (Clara) z.l.As orphansduringWorldWarItheycouldnotattendschoolmorethantwo,respectivelyfouryears!”

Here’showinamomentofhappinessandfulfillment,CarolIancuneverforgetstheFifthCommandment:“respectyourfatherandyourmother”!Tohishonor,greatjoyandcheers!

The comeback of Mihail sebastianFor the fourth year, the Federation

of JewishCommunities fromRomania(FJCR),withthesupportofitspartners,managed to bring home inBrăila, ”thecity with acacia trees”, themanwholeft thiscitybytheDanubeas IosifHechter and returnedas Mihail Sebastian. Thistime, the comeback wasachievedwiththehelpoftheFestival„MihailSebastian”,a natural development ofthe initial event named“Sebastian’sDays”.

Dr.Aurel Vainer,MPandPresident of FJCR,the representativeof thePrefectofBrăilaCounty,t he Coun t y Counc i lPresident, Mr. Francisk-IulianChiriac, theMayor,Mr.Viorel-MarianDragomir,thePresident of the JewishCommunityofBrăila,Ms.NadiaUstinescu, theDirector of theMuseum„CarolI”,ProfessorIonelCândea, theDirector of “Maria Filotti”Theatre, Mr. Lucian Sabados, heldspeecheesattheopening.

Aftertheinauguralceremony,lectureswere presented: „Mihail Sebastian, ahumanistinaworldofextremes”–IoanVulpescu; „Note on the journalism ofMihailSebastian”–IonelCândea;andthevolume„Journeyamongpoets”,bywriterGeoŞerban,wasreleased.Theeveningendedwith„TheHolidayGame”,directedbyErwinŞimşensohnandinterpretedbytheactorsof“MariaFilotti”Theatre.

The next day started with thepresentation of the Museum of theRomanianJews’Historyby itsDirector,CarmenHannah Ioviţu, followed by apanel„Myuncle,MihailSebastian,”withthe participation ofMicaelaSebastian.More lectures were included in the

programme:“MihailSebastian–literarychronicles aboutwriters fromBrăila”–dr. Zamfir Bălan; „Mihail Sebastian -interpreterofMirceaEliade’sliterarywork”

-Dr.ValentinPopa;„MihailSebastianand Marcel Proust” – PetruşCostea; „Mihail Sebastian, anti-Nazipublicist”-ProfessorIoanMunteanu.

A series of songswereinterpreted by CarmenHannah Ioviţu, BucharestKlezmerBandandthechoir„Maccabi” of the JewishCommunity from Brăila,conducted by BogdanLifşin (traditional Jewishmusic) and students fromthe High School ofArts„HaricleaDarclée”(classicalmusic).Theeveningendedat the Studio Hall of the“MariaFilotti”Theatre,withthe

play “Sebastian’s great love”,directed by Diana Mihailopol,

with actorsRodicaMandacheandMariusManole.On the last day, at the“MariaFilotti”TheatreProf,ViorelMutulecturedon„TheArtofRe-reading:Since two thousand years,byMihailSebastian”,afterwhichthevolume“ANovelofaJew”byCarolFeldman(Israel)waspresentedby EvaGalambos, journalist (“JewishReality”),Dr.AurelVainer,actressGeniBrenda and the author. The eveningcontinued with a dramatic momentin Yiddish, “S’aLign”, after ShalomAleichem, interpreted by actressGeniBrenda (JST) andCarol Feldman.TheFestivalendedwiththeplay„ThegamesofSebastian–theHoliday,theStarandtheIsland”,intheinterpretationofIsraeliactors from “Karov”Theatre (TelAviv)LuizaKohn andNicoNitai, alongwithactorandwriterCarolFeldman,anartisticmomentpreparedbyDoritNitai-Neeman.

Flowers of thought for aurel storin, z.l.One year after his leaving for posterity

At theSephardicCemetery and theCoral Temple of Bucharest were heldthe one-year commemoration of thephysical disappearance ofwriterAurelStorin z.l., remarkable for the era thathe represented in the history of theRomanianMusicalTheatreinthesecondpartofthe20thcentury.Hehadtheability“touttertherightwordattherighttime”,asBJCPresident,Eng.PaulSchwartz,hascharacterizedhimaftertheserviceatthecemetery,officiatedbyYehudaLivnatandNathanNeta.Whatheachievedasliterarysecretaryof“ConstantinTănase”Theatre, as contributor to the PurimshowsofFJCRandaseditor-in-chiefofthe“JewishReality”ensureshisposterity,saidMarcelPreda.

Atasui generis symposiumattheCoralTemple,moderatedbyFJCRPresident,Dr.Aurel Vainer, emphasizingAurelStorin’s Jewish identity, famous artistsof“Tănase”Theatre,well-knownliterarypersonalities, stars of the JewishStateTheatreandoftheRomanianlightmusic,representatives of the “JewishReality” magazine have expressed “flowers ofthought” for the subtle poet doubedbythe pamphleteer, to the philosophersensitivetosocial life, tothesagaciousjournalistwhowrappedhissharpnessandobservations in a graceful expression,

to the wr i te rd e d i c a t e dt o m u s i c a ltheatre, whichh e b r o u g h t ,t h r o u g h h i sdoctoral thesis,intheUniversityaula, to amanendowedwithakeen sense ofdignity. Therehavebeenemphasized: thedetonatingquality of verbal automatisms; theresponsibilityof the„humorofficer”; theessenceofhumoras „thehighest formofsorrow”,thesenseofthreatthatverveinvolves, because „it’s dangerous notto believe in anything, it’s dangerousto believe inwhat doesnot deserve tobelievein”,themusicalmemory.

BothattheSephardicCemeteryandat theCoralTemple,Eng.AdinaStorin,his wife, spoke about the poems ofresistanceofhiswork,confirmingoneoftheassertionsofAurelStorin:functionsareephemeral,artistsarenot.

Many FJCR, BJC, BBR,ACPCCI,AERVHleaders,aswellasmanyculturalpersonalitiesfromBucharestparticipatedatthecommemorationorganizedbytheDepartmentofCulture,Art,Media.


Comemorarea, laTemplulCoral dinCapitală, a unui an de la încheiereacălătorieipământeneascriitoruluiAurelStorinz.l.aarătatcădrumulsăuînpost-eritateestefărăsfârşit.Afostunmatineucultural-spectacol, în caremari actori,cântăreţi,compozitoriromâni,cucareacolaborat, l-au readus printre noi inter-pretându-itexte,cântândşlagăreintrateînmemoriaafectivăageneraţiilordinadouaparteasecoluluialXX-lea,scrisepeversurilesale.Reputaţioamenideliterei-auredesenatoperacufineţe,precizie,profunzime.AurelStorinafostoprezenţăconstantă în lumeaevreiască.MărturiestauPurimspiel-uri ale comunităţii bu-cureştene,piesedeteatruşipoemecusubiectiudaicşi,fireşte,perioadaîncareacondusRealitatea Evreiască,purtându-iamprenta.

„Consecvenþa” unei iubiri: teatrul de revistã

Dr.Aurel Vaineraevidenţiat„con-secvenţadepeste50deanicucareAurelStorin s-a dedicat teatrului de revistă”,reuşindsăinducăpublicului„bunăstare”sufletească.Esenţaacestuiteatruecu-prinsăchiarîntitlultezeisalededoctorat,

„Teatrulromânescderevistă.Dimensiuni,pericole,destine”,princare„l-aajutatsăintrelauniversitate”,dupăce„timpde50deani,l-aaşezatînspinareaunorcânte-ce”.Ascrispeste400deversurigenerândmelodii,comediimuzicale,omonografiedespre„Farmeculdiscretal teatruluiderevistă”.A fost „excelent redactor-şefalRealităţii Evreieşti”.

Actriţa Maia Morgenstern, directoa-reaTES,şi-aexprimatregretulcăAurelStorinnumaipoateparticipalaFestivalulInternaţional deTeatru Idiş, organizatla140deanide laprimareprezentaţieidişînspaţiulromânesc(grădina„PomulVerde”,Iaşi).Unprilejdea-ievocame-moria l-a constituit lectura unui text pecareA.Storin îl dedicase începuturilorteatruluiBaraşeum,înanii’40,întermenii„zămisliriiminuniiunuiteatruevreiesc”laBucureşti, cuactoripecareDumnezeui-aînzestratcu„speranţăşicuraj”–atri-buteconstante,înluminafestivaluluideanvergurăorganizatînacestezile.

Aurel Storin - Poetul

Prof. univ. Ştefan Cazimir a evocatmomentulîncarel-acunoscutpeAurelStorin ca student, a făcut o trecere înrevistă a activităţii acestuia ca secretarliterar alTeatrului ”ConstantinTănase”,funcţiecarel-aşideterminatsăscrietezadedoctoratavândcasubiectistoriatea-truluiderevistădinRomânia.VorbitorulconsiderăcăAurelStorinartrebuisăseimpunăînmemoriapubliculuiîncalitatealuidepoet,care”făceapartedintr-ogrupădepoeţisentimentalişiironicidinprimajumătateasecoluluiXX”şiaamintitmaimultevolumedepoeziialeacestuia:”Orainexactă”, ”Rondele de amor”, ”Poemecuscară interioară”.Eraun ”făcătordepace”careareuşit,dupăosutădeani,să-lîmpacepeCaragialecuMacedonski,combinând,înpropriileversurisentimen-talismulcuironia.

ActorulAlexandru Arşinel, directorulTeatruluideRevistă”ConstantinTănase”,avorbitdespreprieteniacarel-alegatdeAurelStorin.”Aurelafostunomminunat,nueracomod,eracaustic,darbineinten-ţionat”,aspusactorul,careaadăugatcănupoateuitacreaţiileluiStorin,maialesuncupletscrisspecialpentrueldespresi-

militudineadintreactorşipublic care împărtăşescaceleaşisentimente.

Cântăreaţa Corina Chiriac a împărtăşit au-dienţeidragosteaei faţădeAurelStorinşifaţădememorialui.Aurel,aspusea,esteechivalentulepo-ciitinereţiilorcomune,aanilor ’65-’70 care pen-tru această generaţieau reprezentat ”vremuriromanticeşidulci”.Cân-tăreaţaacolaboratcuoserie de compozitori şi

textierievreicarei-auîncredinţatmelodiilelor,inclusivcuAurelStorin,cucareaavutocolaborarefoartebunăşielegantă.

Compozitorul Horia Moculescu şi-arelatat debutul înmuzică, în 1961, cu„Trompetistul îndrăgostit”, poezie can-tabilă compusădeAurelStorin.El a şiinterpretatdouăcântecebazatepever-surile luiA.Storin,unulavândca temădragosteaumbrităderostireaunorcuvin-teaspre(„Poatesubcerultăucurat/Măplictiseamde-atâtsenin”),iarcelălaltfiindo profesiunede credinţă asupra roluluiterapeuticalmuzicii(„Doaruncântecmaialină/Doruldeclipace-atrecut”).

Prezentatorul şi realizatorul de emi-siunide televiziuneOctavian Ursulescu s-areferitlaAurelStorincala„unpoetalcântecului”.Elaprezentatistoriamaipu-ţincunoscutăaşlagărului”Lalele”–careiniţialarfitrebuitsăfiededicatsuccesuluiastronautului sovietic IuriGagarin – unvals din 1963 semnat de compozitorulTemistoclePopa,pentrucareAurelStorinascrisversurile.Deasemenea,prezen-

tatorultvaremarcatfaptulcăpuţineper-soaneştiucăversurilecântecului“Suntvagabondul vieţiimele” – devenit dejabinecunoscutpubliculuimeloman–suntsemnatedeacelaşinumedesuccesalteatruluiderevistăromânesc.

Lucia Veronica Salem,soţiascriitoruluiHarySalem,amărturisitcăsoţuleifusesecolegdefacultatealluiAurelStorin,iarceidoiaucultivatostrânsăprietenie.Primulrodalcolaborării lorprofesionalea fostspectacolul „Dragoste laprimavedere”,careaşifostjucatlasalaVictoriaaTea-truluideRevistă„ConstantinTănase”dinCapitală.De asemenea, vorbitoarea aamintitdesprecolaborareastrânsădintreceidoiprieteni,AurelStorinfiindcelcareasemnatprefaţaprimuluivolumdepoeziialluiHarySalem.

Conf.univ.dr.Răzvan Voncua reme-moratprimelemomenteale întâlnirii cuAurel Storin, cu prilejul susţinerii tezeisalededoctoratdedicatăistorieiteatruluiderevistădinRomânia.AurelStorinaveasăîiîmplineascătânăruluiuniversitarun“vis secret” şi anumeacela dea publi-ca cronici literare în revista „RealitateaEvreiască”, pe care o urmărea de anibuni.“S-aprezentatîncatedrăundomndistins,elegant,cuofineţeaţinutei,rarăînlumearomâneascădeastăzi.Aveaodistincţieaprezenţei,agestului,adicţiei,formidabilă.Aveauntimbrugrav,serios,chiarşiatuncicândfăceaglume”,astfela descris vorbitorul amintirea primuluicontactcuAurelStorin.

Ilie Marinescu, psihologşipoet, are-curslacugetarealuiTudorVianu–„Omulmoareatuncicândnulasănimicînurmasa”–pentruailustraideeaprezenţeiluiAurelStorinînconştiinţacelorcarel-aucunoscut direct sauprin lectură.Astfel,operaliterarăşiprieteniireuniţilaTemplulCoraldevincelemaiputerniceargumenteînsprijinulei.Celmaiimportantdarcarei-arămasdelaA.Storinafostoprefaţă

(intitulată„Nutrageţi!”),pecareacestai-ascris-ocuprilejulpublicăriiunuivolumdepamfleteşisatire.

Dimensiunea iudaicãConştiinţaidentitară,constantăacre-

aţiei luiAurelStorin,s-amanifestatprinaportullaspectacoleledePurim,piesadeteatru„AudienţălaregeleDavid”,volumuldepoeme„Mormintecălătoare”,apărutlaEdituraHasefer,aarătat Iulia Deleanu,colaboratoare apropiată în perioada încareAurelStorinacondus revista „Re-alitateaEvreiască”.Caredactor-şef,elaintrodus rubricinoi,menitesăvalorificetrecutulşisăargumentezeviitorulobştii,săpunăaccentmaimarepeviaţaînco-munităţi,săamplificedialogulcucititorii,să le inducăostaredebine.Editorialulsău,„Jurnalde@front”,apurtatamprentaspecifică „floretistului”: pamflet scris cugraţie, vioiciunemelancolică, uneori cuascunspatetism.

Ing.Iancu Ţucărman,realizatorulemi-siuniimuzicalelaRadioŞalom,aarătat

căaici, laTemplulCoral, se realizeazăpunereaînaplicareaunuicomandamentiudaicdeacinstimemoriacelorcarene-aupărăsit şiaamintit căurmasă facăîmpreunăcuAurelStorinoemisiune înzecepărţidesprecompozitoriievrei.Dinpăcate,nuareuşitsăfacădecâtuna,aspuscuregretvorbitorul.

Osy Lazăr,fostpreşedintealC.E.B.,a propus reunirea intervenţiilor privindonorareamemorieiluiAurelStorinîntr-unvolumcaresăfiepublicatşidifuzat,even-tualsubtitlul„OmagiuluiAurelStorin”.

Mulţumind participanţilor la come-morare, organizatorilor evenimentului,conduceriiF.C.E.R.şidirectoruluiadjunctalDepartamentuluiCultură,ArtăşiMedia,RobertSchorr,Adina Storinaevocatdatemai puţin cunoscute din viaţa luiAurelStorin, subliniind activitatea lui literară,capoetşidramaturg,precumşicaziarist.Acolaboratcunumeroşicompozitorişiascristexteleunorcupletememorabile.Nuseconsideratextier,cipoet,alecăruicreaţiiaufostpusepemuzică.Adedicatopartedintimpulsăupentruascrieistoriateatruluiderevistă.OmulAurelStorin,arelevatvăduvalui,aveaoironiefină,darnurăuvoitoare,serespectapesine,darşipeceilalţi–familia,prietenii,colegii,chiarşipenecunoscuţi.Şi-aadoratfiica,Diana,şinepoata,Vanessa.Apărăsitlumeacu

demnitateşidiscreţie,aşacumatrăit,aarătatAdinaStorin.

PreşedinteleF.C.E.R., dr.Aurel Vai-ner,moderatorulevenimentului,aremar-catcăadescoperitînAdinaStorin,soţiaceluievocat,un„istoricliterardecalitate”,acoperind, în cuvântul de încheiere,„aproapetoatefaţetelepersonalităţii”luiAurelStorin,cuaccentperelaţiilepecarele-aavutcuel.MulţidintreceiceauluatcuvântulauţinutsărecitedinpoeziileluiAurelStorin.Unplusdeemoţie: vocealuiAurel Storin trăind-recitând poemereprezentativeprinsensibilitateşidrama-tism;vocealuiFlorinPiersic,interpretdeneegalatal„Poporuluiales”.

Matineula fost încăo reuşităaDe-partamentuluiCulturăArtă şiMedia alFederaţiei,condusdeRobertSchorr.Înpublic– lideriaiF.C.E.R.,C.E.B.,BBR,AERVH,numeroasepersonalităţi cultu-rale,evreibucureştenişiprieteniailor.

CLAUDIA BOSOI, IULIA DELEANU, DAN DRUŢĂ, EVA GALAMBOS

A U R E l S t O R I N – u n o m t r e c ă t o r, o o p e r ă n e p i e r i t o a r eUn an de la trecerea în eternitate

după un an, la mormântul lui Aurel Storin

La9noiembrie2016,laCimitirulEvreiescdeRitSpanioldinBucureştiaavutlococeremoniedecomemorarealuiAurel Storin,launandelatrecereasaînveşnicie.Serviciul religiosa fost săvârşit deYehuda Livnat, oficiantdecult, cuajutorulluiNatan Neta.

Adina Storinşi-acaracterizatsoţuldrept„unommodest,cuosensibilitateaparte”.DintreversurilecompusederegretatulAurelStorin,celmaipregnantiseparecelcareesteînscrispeplacafunerară–„Pedalaţi,fraţilor,pedalaţi!”–,văzutcaîndemngeneralvalabiladresatomuluidea-şipăstratăriasufleteascăşiînţelepciuneaînfaţavieţii.Alocuţiuneaafostîncheiatăprintr-unmomentdereculegere.

Ing.Paul Schwartz,preşedinteleC.E.B.,aadăugatportretuluischiţatanteriortră-săturileblândeţiişialebunătăţii,capacitateadearosti„cuvântulpotrivitlamomentulpotrivit”.Celedouăreperelacareseraporteazăvorbitorulînamintireadeosebităpecarei-opoartăceluiomagiatsuntatâtversuldejacitat,câtşimodestiadeaseplasapeloculdoi,deşiarfifostdemndeprimul.

Marcel PredaaformulatîndemnulcaAurelStorin„sănerămânăviuprinceeaceafăcut”,iarceicel-aucunoscutsăîşicontinueviaţafiind„fericiţi,aproapeuniideceilalţi”,conştienţidevaloareaşidurataacesteia.

Adina Storin, vorbind participanţilor la comemorare


zicedid ze`ivnd ל' תשרי תשע"ז - כ"ט חשוון תשע"ז כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה

בראשית "בר מצווה"

טקס ההזכרה של שנה מאז הסתלקותו הפיזית של הסופר אאורל סטורין ז"ל,

בולט בתקופה אותה הוא ייצג בתולדות התיאטרון הרומני של מחזמר ממחצית

השנייה של המאה הכ', צוין בבית העלמין הספרדי ובהיכל הכוראלי מבוקרשט

הבירה. היה לו הכושר "לומר את המילה הנכונה בזמן הנכון", תיאר אותו סגן יו"ר

הפדרציה של קהילות יהודי בוקרשט, המהנדס פאול שוורץ, אחרי טקס האזכרה

הדתי שבבית העלמין שנערך על ידי יהודה לבנת ונתן נטע. מה שעשה בתור

מזכיר ספרותי של התיאטרון "קונסטנטין טנאסה", משתתף בהכנת מופעי פורים של הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה,

עורך ראשי של העיתון "המציאות היהודית" מבטיחים את מורשתו, אמר

מרסל פרדא.הכנס המיוחד שאורגן בהיכל הכוראלי,

שבו היה יו"ר ד"ר אאורל ויינר, יו"ר הפדרציה, הוקדש לתודעה היהודית

כזהות של המנוח אאורל סטורין. שחקנים אגדיים של התיאטרון "טנאסה", אנשי

ספרות בעלי שם מוכר, כוכבי התיאטרון היהודי הממלכתי ושל המוזיקה הקלה

הרומנית, נציגי העיתון "המציאות היהודית" העלו מחשבות יפות כפרחים על

המנוח שהתבלט גם כמשורר לצד היותו

סופר וסטיריקן, פילוסוף חברתי רגיש, עיתונאי שכיסה על חריפות הערותיו בהבעה יפה, האיש שהקדיש את חייו

לתיאטרון המחזמר, ואף כתב את עבודת הדוקטורט בנושא זה, האיש שזוכה

לכבוד מיוחד במינו. בכנס הוצגו בהערכה כישרונו להתבדח על הדיבור האוטומטי;

התייחסותו האחראית אל "האחראים עם הבדיחות"; תמציתו של הלך-הרוח העליז

– "הצורה העליונה של העיצבון", רוח הסכנה שנכללת בדיבור, היות שזה "מסוכן

לא להאמין בכלום, מסוכן להאמין במה שלא שווה", הזיכרון המוזיקלי.

גם בבית העלמין הספרדי, גם בהיכל הכוראלי, אלמנתו, המהנדסת עדינה סטורין, התייחסה לשירי ההתנגדות

שביצירתו, תוך כדי מתן אישור לאחד מן הדברים שהיה אומר ואוהב אאורל סטורין: המשרות חולפות, השחקנים –

לאו.בטקס ההזכרה שאורגן על ידי המחלקה

לתרבות, אמנות, תקשורת נוכחו ראשי הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה,

ראשי קהילת יהודי בוקרשט, בני ברית רומניה, האגודה לידידות רומניה-ישראל,

אגודת היהודים מרומניה קורבנות השואה, אנשי תרבות, אנשי בוקרשט רבים.

הוצאת הספרים "הספר" של הפדרציה של הקהילות היהודיות

מרומניה השתתפה במהדורה הכ"ג של יריד הספרים הבינלאומי

"גאודאמוס" (בוקרשט 20-16 בנובמבר). מבקרי הדוכן שלו שמו לב לכמעט 120 הספרים במוצגים,

ביניהם יותר מ-20 שיצאו לאור בשנה הזאת.

לסלון "יודאיקה", מאורגן מדי שנה ביריד "גאודאמוס" על ידי

הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה, יש יעד להדגיש את

האינטרס על התרבות היהודית והישראלית, שמגלה החברה

הרומנית. כאן מוצגים ספרי יהדות (באמצעות הנושא או המחבר) של

כל הוצאות הספרים הרומניות. כך, למשל, 12 הוצאות ספרים

(חוץ מהוצאת "הספר") הציגו יותר מ-20 כותרות, ברובם ספרים שיצאו לאור בשנת

.2016בדוכן "הספר" ובסלון "יודאיקה" אנחנו

אירגנו חמש השקות ספרים (כולן יצאו

לאור בהוצאת "הספר" במחצית השנייה של 2016): וילהלם

פילדרמן: "זיכרונות ויומנים" (שהוצג על ידי ד"ר אאורל ויינר,

יו"ר הפדרציה וחבר בפרלמנט; ד"ר אלכסנדרו פלוריאן, מנכ"ל

המכון הלאומי לחקר השואה ברומניה ע"ש אלי ויזל; פרופ' ליביו

רוטמן, היועץ המדעי של הספר הנ"ל); לורנץ בקהרדט: היהודי עם צלב הקרס (ד"ר מריאוקה סטאנצ'יו, ספריית האקדמיה; גנרל מיכאיל יונסקו; פאול ס' גריגוריו, מתרגם); מישל ינוז:

גורלות נודדים (מישל ינוז; ד"ר ליביו בריש; ד"ר רזוואן ואונקו);

ז'אן-איב פוטל: העלמותיה של אנה לנגפוס (הסופרת גבריאלה

אדמשטאנו; הסופר ג'או שרבאן; ד"ר רזוואן ואונקו); אפרים זורוף (ציד

הנאצים הראשי של המרכז שמעון ויזנטל): הפעולה ההזדמנות האחרונה (ד"ר פליצ'יה ולדמן; קולונל דן גז'ו, סמנכ"ל של הוצאת

הספרים הצבאית; הרי קולר).

פרחי מחשבה לאאורל סטורין ז"ל: שנה מאז שהלך לעולמו

הוצאת הספרים "הספר" משתתף מסורתי ביריד הספרים "גאודאמוס"

קארול ינקו, חבר באקדמיה הרומנית

קארול ינקו, פרופסור אמריטוס באוניברסיטת

"פול ואלרי" שבעיר מונפלייא (צרפת), מנהל בית הספר הגבוה למדעי

היהדות, נבחר בתור חבר לשם כבוד מחו"ל

באקדמיה הרומנית.הבחירה נעשתה

בהצבעה חשאית באסיפה הכללית של חברי האקדמיה הרומנית ב-4 בנובמבר

.2016אנו מצטרפים לברכות שהועברו

בחתימת יו"ר קהילת יהודי בוקרשט, פאול שוורץ, מכתב שבו, בין היתר,

מאחלים ללמדן הזה, יליד העיר הרלאו, הצלחות חדשות, בריאות וכוח עבודה – ומוסרים את המחשבות הטובות ביותר

לפרופסור היהודי-הרומני ממונפלייא.בצניעותו האופיינית, קארול ינקו אמר:

"הנני מקדיש את הכבוד שנעשה לי להוריי המנוחים, איציק ינקו ז"ל וחיה-דבורה (קלארה) ז"ל, שנשארו יתומים

בימי מלחמת העולם הראשונה ולא יכלו להמשיך ללכת ללמוד בבית ספר יותר

משנתיים, וכלומר ארבע שנים".הנה איך ברגע של אושר והצלחה קארול ינקו אינו שוכח את הדיבר

החמישי: "כבד את אביך ואת אמך". כל הכבוד לו ושמחה רבה ומזל טוב!

הצביעו למועמד הפדרציה של הקהילות

היהודיות מרומניה לבית הנבחרים סילביו

וכסלר

מועמד 15 בדף ההצבעה לבית הנבחרים,

במסגרת הארגונים של האזרחים בני מיעוטים

לאומיים.

מיכאיל סבסטיאן הוחזר הביתה

בשנה הרביעית, הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה הצליחה, בסיוע של

שותפיה, להחזיר הביתה, לעיר שבה צומחים עצי שיטים, את האיש שיצא

מחוף הנהר דנובה בשם יוסף הכטר וחזר בשם מיכאיל סבסטיאן. בפעם הזאת,

החזרה נעשתה באמצעות הפסטיבל "מיכאיל סבסטיאן", פיתוח מבני של

האירוע המקורי "ימי סבסטיאן".בטקס הפתיחה הרשמי נאמו יו"ר

הפדרציה, ד"ר אאורל ויינר, חבר בפרלמנט; נציגת מינהל מחוז בראילה;

יו"ר המועצה האזורית, מר פרנצ'יסק יוליאן קיריאק; ראש העיר, מר

ויאורל מריאן דראגומיר; יו"ר

הקהילה היהודית המקומית, גב' נדיה אוסטינסקו; מנהל המוזיאון "קארול

הראשון", פרופ' יונל קנדאה; מנהל התיאטרון "מאריה

פילוטי", מר לוסיאן סבאדוס.

אחרי טקס הפתיחה הועברו ההרצאות "מיכאיל

סבסטיאן, אומניסט בעולם של עמדות קיצוניות", מאת ד"ר יואן וולפסקו, וגם

"הערה לגבי הפובליציסטיקה של מיכאיל סבסטיאן", מאת יונל קנדאה, והושק הקובץ "סיבוב בין משוררים" – מסע

שתואר על ידי הסופר ג'או שרבאן. הערב הסתיים בהצגת המחזה "המשחק

על חופשה", בבימויו של ארווין שימשנזון, עם שחקני התיאטרון "מאריה

פילוטי". למחרת הועברה הרצאה על אודות

המוזיאון לתולדות יהודי רומניה, מאת המנהלת שלו, קרמן חנה יוביצו,

ואחרי זה שולחן עגול בנושא "דוד שלי, מיכאיל סבסטיאן", שבו השתתפה

מיכאלה סבסטיאן. אחרי זה הועברו ההרצאות: "מיכאיל סבסטיאן – הערותיו

הספרותיות על אודות סופרים מן העיר בראילה", מאת ד"ר זמפיר בלאן;

"מיכאיל סבסטיאן, מבקר יצירתו של מירצ'אה אליאדה", מאת ד"ר ולנטין

פופא; "מיכאיל סבסטיאן ומרסל פרוסט", מאת החוקר פטרוש קוסטאה; "מיכאיל סבסטיאן – הפובליציסטיקה האנטי-נאצית שלו", מאת המורה יואן

מונטאנו. היו גם תוכניות מוזיקליות, מאת קרמן חנה יוביצו, "בוקרשט

כליזמר באנד" והמקהלה "מכבי" של קהילת יהודי בראילה, מנצח בוגדאן

ליפשין (מוזיקה יהודית מסורתית) ומאת תלמידי בית הספר התיכון לאמנות

"הריקלאה דארקלה" (מוזיקה קלסית). הערב הסתיים באולם "סטודיא" מן

התיאטרון "מאריה פילוטי" עם המופע "אהבתו הגדולה של מיכאיל סבסטיאן",

בבימויה של דיאנה מיכאילופול, עם רודיקה מנדאקי ועם מאריוס מנולה.

ביום האחרון, בתיאטרון "מאריה פילוטי", הועברה ההרצאה: "אמנות

הקריאה המחודשת: מזה אלפיים שנה, מאת מכאיל סבסטיאן" מאת ד"ר ויאורל

מורטו; הושק הספר "הרומן של יהודי" מאת קארול פלדמן, אירוע שבו השתתפו

המחבר והעיתונאית אווה גאלאמבוש, מהעיתון "המציאות היהודית"; רגע

דרמתי בשפת היידיש "סז'א ליגן" לפי שלום עליכם שהוצג על ידי השחקנית

ג'ני ברנדא מהתיאטרון הממלכתי היהודי והשחקן קארול פלדמן מישראל.

הפסטיבל הסתיים במחזה התיאטרון "משחקיו של סבסטיאן – על החופשה,

על הכוכב ועל האי" עם השחקנים הישראלים מתיאטרון "קרוב" (תל אביב) לויזה כהן וגם ניקו ניתאי, יחד עם השחקן

והסופר קארול פלדמן, רגע אמנותי שהכינה והגישה דורית ניתאי-נאמן.

ד"ר בנימין איש-שלום, ד"ר שמואל פאוסט, ד"ר רבקה קנלר-רובה, ד"ר

פליצ'יה ולדמן. טקס הפתיחה והישיבה הכללית היו בארמון התרבות שבעיר

טרגו-מורש. בהזדמנות זו, יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה, ד"ר אאורל ויינר, חבר בפרלמנט, הקדיש

את חשיבות המפגש התקופתי של יהודי רומניה. ביום השישי, יומה השני של התוכנית, בית הכנסת "סטאטוס קוו

אנטה" היה מלא עד אפס מקום ואף בלתי מספיק לכל המשתתפים בערב קבלת

שבת. חברי הקהילה המקומית, משתתפים בתוכנית ומוזמנים באו כולם לשמוע

את הדרשה על פרשת השבוע של הרב רפאל שפר. "הקהילה היהודית" הייתה

נושא דיון בתוכנית "לימוד", שבה דיברו בדו-שיח חי היו"ר ד"ר אאורל ויינר והרב

רפאל שפר. שניהם דנו בנושא הקהילה היהודית מרומניה, ממבט העבר, אמנם

במיוחד ממבט בהווה והעתיד. לרגל סיום

ישיבת המליאה, ד"ר אאורל ויינר וישראל סבג הודיעו על תוכניות שיתוף פעולה

חדשות, תוך כדי ציון, במקביל, של מאה שנות נוכחות של ארגון "ג'וינט" ברומניה. כמו כן, ישראל סבג הודיע על המקום שבו תתקיים המהדורה הבאה של "בראשית", העיר בקאו, ובירך את יו"ר קהילת יהודי

בקאו, איזו בוטנרו.

בימים 30-27 באוקטובר, בעיר טרגו-מורש התקיימה המהדורה הי"ג של "בראשית – אוניברסיטת הקהילה

היהודית האירופאית". תוכנית זו עניינה את חברי הקהילות היהודיות, דבר שהוכח על ידי השתתפותם של יותר מ-350 איש, שהגיעו מ-35 קהילות מכל רומניה, וכמו כן אורחים מישראל, ידידים ומוזמנים.

מספר י"ג הוא סמל הבגרות ביהדות, אכן מהדורה זו נקראה "בראשית י"ג

בר מצווה". נושא המהדורה היה "תיקון עולם – איך נעשה את העולם יותר טוב". המרצים המוזמנים היו ד"ר יצחק בריק,


durere şi bucurie în lumea muziciiDouă nume emblematice ale

muziciicontemporaneauţinutprimapaginăajurnalelordinîntreagalume:LeonardCohen,poet,compozitorşicântăreţcanadian,cares-astinsdinviaţăla82deani,înaceeaşiperioa-dăîncareBobDylan,unaltmonstrusacrualmuzicii zilelor noastre, sepregăteşte să îşi ridice PremiulNobel pentru literatură.Ambii auinfluenţat enorm lumeamuzicalăcontemporană,autrăitşiaucântatînaceeaşiepocă,iaracumunuldintreeiiesedinluminareflectoarelorpentruatrecelaceleveşnice.

Într-uninterviurecent,noteazăjurnaliştiidela„TheGuardian”,citaţideNews.ro,LeonardCohenavorbitcucalmşiluciditatedespremoarte:„Suntpregătitsămor.Spercănuestefoarteincomod.Camastaestepentrumine”.Ulterior,însă,LeonardCohenaprecizat,laosesiunedeaudiţiilacelde-al14-leasăualbum,„YouWantItDarker”,lansatînoctombrie2016,căafirmaţiaafost„exagerată”şicăaredegândsătrăiascăveşnic!Ceeacevaşiface,însufleteleşimemoriaadmiratorilorsăi.

Leonard NormanCohen s-a născut pe 21septembrie1934,laMontreal.Primulsăualbum,„SongsofLeonardCohen”,afostlansatîn1967şiadevenitundisc-cult.InfluenţaluiCohenînmuzică

afostasemănatăcuceaaluiBobDylan şi JoniMitchell. In creaţiilesale literare şimuzicale, LeonardCohenavăditomaresensibilitateşi delicateţe, abordând teme caiubirea, pasiunea, religia, singură-tatea,sexualitateaşicomplexitatearelaţiilorumane.

A compus şi câteva cântececu tematică evreiască, dintre careamintim„Halleluiah”,„WhoByFire”,„YouWant ItDarker”şi „TheStory

ofIsaac”.Artistul canadian a concertat de trei ori în

România.Aprimitde-a lungulanilornumeroasepremiişidistincţiiinternaţionale,în2008fiindinclusinRock and Roll Hall of Fame.Operasapoeticăa fost recompensată în 2011 cupremiulPrinţuldeAsturiaspentruLiteratură,unadintrecelemaiprestigioasedistincţiiculturalespaniole.

Înlocdeadio,câtevaversuridincânteculluiCohenintitulat„Viaţameasecretă”(depealbumul„TennewSongs”,2001):Zâmbesc când sunt furi-os/ Înşel şi mint/ Fac tot ce trebuie/ Să mă descurc/ Dar ştiu ce greşesc/ Ştiu şi ce e bine/ Şi aş muri pentru adevăr/ În viaţa mea secretă.

Să-ifieamintireabinecuvântată!B.M.M.

FILE DE CALENDAR6 6Evrei născuţi în luna decembrie

Woody Allen (Allan Stewart Konigsberg) – actor şi regi-zor.Născut laBrooklyn,N.Y., 1decembrie 1935. Circa 40 defilme,unelecuaspecteevreieşti:Everything you always wanted to know about sex(but were afraid to ask);Paris Manhattan.

Yitzhak(Isaac)Herzog–ra-bin.Născut la Lomza (Polonia),3 decembrie 1888, stabilit cufamiliaînAnglia,1898.Şef-rabinal Irlandei,1921-1936.Şef-rabinaşkenaz alPalestinei şi al Isra-elului, 1936-1959. Decedat laIerusalim,1959.

Ira Gershwin (Israel Gers-howitz) – poet, autor de textepentru cântece, influenţat defolclorulevreiesc.NăscutlaNewYork,6decembrie1896,decedatlaBeverlyHills,California,1983.

Noam (Avram)Chomsky – filolog, filozof, activist politic.NăscutlaPhiladelphia,7decem-brie 1928, părintele lingvisticiimoderne.Autor a circa 100 delucrări,întrecareLogical structure in the linguistic theory.

Fritz Haber–chimist.NăscutlaBreslau (Wroclaw), 9 decem-brie1868.PremiulNobelpentruchimie,1918,pentrudescoperireaprocesuluidesintetizareaamo-niaculuidinnitrogenşihidrogen.DecedatlaBasel,1934.

Clarice Lispector – scrii-toare. Născută la Chechelnyk(Ucraina), 10 decembrie 1920;emigrată cu familia în Brazi-lia,1922. Considerată cel maimare scriitor evreu dupăKafka.Dintreromane:A Paixao Segundo G.H.DecedatălaRiodeJaneiro,9decembrie1977.

Ye h u d a L e i b M a i m o n (Fischman)–rabinşilidersionist.Născut laMărculeşti,Basarabia,11 decembrie 1875; imigrat înPalestina, 1913. Întemeietorulmişcării sionisteMizrachi, 1902.Premiul Israel pentru literaturărabinică, 1958.Decedat la Ieru-salim,1962.

Max Born–fizician.NăscutlaBreslau(Wroclaw),11decembrie1882,emigratînMareaBritanie,1933,profesorlaUniversitateadinEdinburgh, 1935-1952. PremiulNobelpentrufizică,1954.DecedatlaGottingen,1970.

Manès Sperber – scriitor şifilosof.NăscutlaZablotow(Gali-ţia),12decembrie1905,mutatcufamilialaVienaşiBerlin,refugiatlaParis,1939şiînElveţia,1942,revenit laParis, 1945.Romaneşi eseuri în limbile germană şifranceză.DecedatlaParis,1984.

Uziel Gal (Gotthard Glas) –militarisraelian.NăscutlaWei-mar,15decembrie1923,stabilitîn kibuţul Iagur (Israel), 1936.Aproiectat puşcaUzi, 1951.Pre-miulpentruSecuritateaIsraelului,1958. Decedat la Philadelphia,2002.

Steven (Allan)Spielberg –producător şi regizor de filme.Născut la Cincinnati, Ohio, 18decembrie 1946, stabilit la LosAngeles.Printre filme, unele cutematicăevreiască şi israeliană:Schindler’s list;War horse.

Andrei Codrescu (Perlmut-ter)–scriitor.NăscutlaSibiu,20decembrie1946,stabilit înSUA,1966.Volumedeversurişiprozăîn limbaengleză,unelepetemeromâneşti,printrecareThe hole in the flag;Road scholar.PremiulOvidius,2005.

Gali (Avigail)Atari – cân-tăreaţă israeliană. Născută laRehovot, 29 decembrie 1953,într-ofamilieoriginarădinYemen.Albume cu cântece, în 15.000-30.000exemplare.PremiulîntâilaconcursulEurovisionînanul1979,cucânteculHallelujah.

Avram Hershko (Hersko Ferenc) – biochimist.Născut laKarcag (Ungaria), 31decembrie1937,imigratînIsrael,1950.Pre-miulNobelpentruchimie,împreu-năcuAaronCiechanoverşiIrwinRose,2004,pentrudescoperireadegradăriiproteine.

Evrei decedaţi în luna decembrieRomain Gary (Roman Ka-

cew)–scriitor.NăscutlaVilnius,1914,stabilitînFranţaîmpreunăcumamasa,1928.Printreroma-ne:Les racines du ciel;La vie devant moi.PremiulGoncourtdedouăori,1956şi1975.DecedatlaParis,2decembrie1980.

Joseph Erlanger – fiziolog.Născut laSanFrancisco, 1874.PremiulNobel pentrumedicină,1944,împreunăcuHerbertSpen-cerGasser, pentru cercetări şidescoperiri îndomeniulneurolo-giei.DecedatSt.Louis,Missouri,5decembrie1965.

Clara Haskil–pianistă.Năs-cutălaBucureşti,1895,refugiatăîn Elveţia, 1942.Cunoscută caceamaibunăinterpretăamuziciiluiMozart.AcolaboratcuGeorgeEnescu,PabloCasals,Dinu Li-pattişialţii.DecedatălaBruxelles,7decembrie1960.

Mendele Moykher Sforim (Sholem Yankev Abramovici) –scriitor.NăscutlaMinsk,1836,unuldintrefondatoriiliteraturiiidişmoderne.Printreromane:Fişke;Masoes Beniamin Haşlişy;Dos vinşfingheril.Decedat laOdesa,8decembrie1917.

Jascha Haifetz – violonist.NăscutlaVilnius,1901,stabilitcufamilia înSUA,1917.Unul dintreceimaimari interpreţi, considerat”violonistulsecoluluiXX”.DecedatlaLosAngeles,10decembrie1987.

Walter Lippmann – scriitor,jurnalist,comentatorpolitic.Năs-cut laNewYork,1889. Creatoral termenului ”coldwar” (războirece). Premiul Pulitzer de douăori,1958şi1962.DecedatlaNewYork,14decembrie1974.

Kurt Tucholsky – scriitor şipublicistantinazist.NăscutlaBer-

lin,1890,stabilitînSuedia,1930.Unuldintreceimaimarijurnaliştidin ”Republica de laWeimar”.Decedat laGothenburg,Suedia,21decembrie1935.

Haralamb Zincă (Hary Isac Zilberman) – scriitor.Născut laRoman,1923.Autoracirca50deromanepoliţisteşicărţi-document.PremiulUniuniiScriitorilor,1976.DecedatlaBucureşti,24decem-brie2008.

Emmanuel Levinas–filozof.NăscutlaKaunas(Lituania),1906,stabilitînFranţa,1920.Preocupatde filozofia iudaismului. Printrelucrări:L’actualite de Maimonide;Quatre lectures talmudiques;Du sacre au saint.DecedatlaParis,25decembrie1995.

Julian Tuwim–poetşipubli-cist.NăscutlaLodz,1894.Poeziilirice,anti-manieristeşipentruco-pii.PremiulAcademieiPolonezedeLiteratură,1935.RefugiatprinRomâniaînSUA,revenitînPolo-nia,1946.DecedatlaZakopane,27decembrie1953.

Tullio Levi-Civita–matema-tician. Născut la Padua, 1873,cunoscutpentrucercetăriasupracalculului diferenţial absolut.Printre discipoli:MendelHaimo-vici,OctavOnicescu,GheorgheVrânceanu.DecedatlaRoma,29decembrie1941.

Julius Axelrod–biochimist.Născut laNewYork, 1912.Pre-miul Nobel pentru medicină,împreunăcuBernardKatzşiUlfvonEuler,pentrucercetăriasuprametabolismului catecholamineidincreier,1970.Decedat laBe-thesda,Maryland,29decembrie2004.

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

Înhumaţi in cimitirele C.E.B. în luna octombrie 2016: HAIMOVICI HUGO (87deani,CimitirulGiurgiului);VANTU ANNIE (82deani,CimitirulGiurgiului);GOLDSTEIN NICU(97deani,CimitirulGiurgiului);HASCAL ZVY-KU(80deani,CimitirulGiurgiului);NACHBAR NICU (90deani,CimitirulGiurgiului);GOLDSTEIN MARIA-LUIZA(47deani,CimitirulGiurgiului);STERESCU EUGEN (88 de ani,CimitirulGiurgiului);VEINTRAUB SOLO(85deani,CimitirulGiurgiului).

In memoriam edgar Necşulescu z.l.Sfârşitul lunii august ne-a adus

o veste tristă: trecerea în nefiinţă afostuluicolaboratoralF.C.E.R.,EdgarNecşulescu(Eisicovici)z.l.

S-a născut la 8 ianuarie 1931, laGalaţi,într-ofamiliedeevrei.Tatăllui,IsraelEisicovici,aprestatîntottimpulrăzboiuluimuncăobligatorielamargi-neaGalaţiului,fiindprivatdesursedeexistenţă.Mamasa,SofiaEisicovici,casnică,alucratcaajutoareladiversecase,pentrua-şiputeaîntreţinefamilia.

MiculEdgaraurmatcursurileşcoliiprimare aleComunităţii Evreilor dinGalaţi, avându-l ca învăţător peM.Davidsohn(viitorulscriitorMihailDavidoglu).AfrecventatapoicursurileLiceuluiComunităţiiEvreilordinGalaţi,întreanii1941-1945,dupăcarefamiliaEisicovicis-amutat laBucureşti.Acolourmează cursurileLiceuluinr.8debăieţi,pecareleabsolvăînanul1950.FaceapoiuncursdedesenlaInstitutuldeStudiişiProiectăriEnergeticeşiprimeştecalifica-readedesenatortehnic,cucareesteangajatlaISPE,undealucratdoiani.Apoiafostîncorporatpentruefectuareastagiuluimilitardetreianişiaevectuatdouăconcentrărisuccesive.

Lucrează ca desenator tehnic,tehnicianprincipalşişefdesecţieîndomeniulmaterialelor de construcţiela întreprinderea „Solidaritatea”, În-treprindereadeConstrucţiişiDrumurişiÎntreprindereadeMaterialedecon-strucţie„7noiembrie”,deundes-aşipensionatînanul1990.

În 1963 se căsătoreşte cuMariaNecşulescu, cu care convieţuieştearmoniostimpde38deani,soţiasadecedândînanul2001,dupăogreasuferinţă.

Din1996pânăînanul2009alucratcafuncţionarîncadrulDepartamentuluiBunurialF.C.E.R.,fiindfoarteapreciatpentruconştiinciozi-tate,seriozitate,disciplinăşiabnegaţie,avândunaportvaloroslarealizareaproblemelorcucareseconfruntăacestdepartament.

Cei ce l-au cunoscut şi au lucrat cuEdgar Necşulescu l-auapreciatmultşi-iaducunultimomagiupentrucei13anideactivitatedesfăşuratălaF.C.E.R.şi-lroagăpeBunulDumnezeusă-laşe-zeînrândulcelordrepţişisă-ideaodihnăveşnică!

Fie-iamintireabinecuvântată!Ing. JEROME MOSES

Pe24decembrie2016seîmplinesc6anidecândbunaşidragameaprie-tenăMARIA HOROVITZ,fostăsalariatăF.C.E.R.,omdeonobleţeşimodestiedeosebită,ne-apărăsitlăsândînurmăla-crimişidurere.ÎmpreunăcufiuleiCezar, comoarasaceamaidepreţ,frateleeigeamănBebeşiTrice,cumnată–actoriînIsrael–,oplângemşineamintimdeeacumult dragşi dor.Prietenamea,măplecşicu lacrimi înochi îţidepununbuchetmaredecrini–floricareţi-auplăcutatâtdemult.Tevompomenişiplângeveşnic.Victoriţa

18Heşvan,momenttristşideaducereamintepentru întreaga familie,momentîncarescriitorul A R T H U R M A R I A ARSENE (AVRUM BEN ARIE) z.l. s-adespărţitde noi, copii, nepoţi,ginerişinurori,plecândîneternitate.Nu îlvomuita niciodată, nici fa-milia şi nici cititorii săi.Fie-i amintirea binecu-vântată!

Marcator de epocă în cultura română, în comunitatea evreiască

doi ani de la trecerea în eternitate a lui dorel dorian z.l.

AfostDorelDorian„prizonierpeviaţă”alpresei? Inginer „cuîncrâncenări, uzuri şi bucurii”,debutând timpuriu cu o cartenăşită deMandric şiMirodan?Dramaturg crezând până laultima suflare în „Secunda58”a sa, salvându-l înainte de „afiştersdincatastif”?Să-ififostprozaSFacestperpetuucăutatliman? „Ce aţi făcut cu timpul

dvs.dinmomentulîncarev-aţialesdrumulînviaţăpânăazi?”Întrebareareporteruluidin„Con-fesiunetârzie”defineşteperfecţi-onistulredactor-şefal„RealităţiiEvreieşti”,înprimaeiînfăţişaredezghetoizată, şi redutabilulport-drapelalcomunităţiinoastreînParlamentulRomâniei.

Fie-imemoriabinecuvântată!(I.D.)

•FamiliaanunţăcuprofundădureretrecereaînnefiinţăaiubiteinoastreLYA VEREANU (fostăBANCIU/ ŞTRUL)vineri,11noiembrie2016,dupăolungăşigreasuferinţă.Înmormântareaaavutloc laCimitirulEvreiesc“Giurgiului”dinBucureşti.FamiliadinRomânia,IsraelşiSUAîiducedejadorulşiregretămoarteasaprematură.Valeriu,Rita,Sorana,DanaşiBogdan.•LiliMarcovici,soţie,AdrianşiTina

copii,nepoţiişistrănepoţiianunţăcudu-rereînsufletîncetareadinviaţă,lavârstade91deani,aceluicareafostziaristulPAUL MARCOVICI. Înmormântarea aavutloclaCimitirulSefard.

•EvaGalambosşiAndreiBanctrans-mitsincerecondoleanţefamilieiMarcovicilamoartea celui care a fost colegul şiprietenul lor apropiat, ziaristulPAUL MARCOVICI.Dumnezeusă-lodihnească.


ră/ Prinsă de mij loc d e - a l b i -nă/ Vis ce sufletu-mi d e z b i n ă / Ană, Ană, vino-n pal-mă/ Lasă-mă să - ţ i f i u d o a r haină/ Să simţi cât de caldă-i vocea/ Cum fiorul te trecea”.Fiorulelegiac,însă,eautenticşivinedinrădăci-naebraicăapoezieiluiAdiCristi,carenuaocolitniciodatămeditaţiagravăasupralumiişiipostazelePsalmistului:“Păcatul e plata pentru care mă vând/ cum se vinde suspinul în contul durerii/ sau cum din mângâiere reuşesc să desprind/ lutul căzut de sub pleoapele serii”.

Îngeneral,AdiCristievolueazăgraţios

(dar sigur) pe linia finădintre afirmaţieşi sugestie, dintre ironie şi auto-ironie,dintre joculgratuit şi celplindesemni-ficaţii.Niciodată atât de ironic încât săfie considerat sarcastic, niciodată atâtdejucăuşîncâtsăfiecrezutsuperficial,poetule,înrealitate,unînţeleptcareseteme de cuvintelemari şi de gesturilegrandilocvente.Viziunealumiioaresubformaunuiziaruriaş,încareciteştetotul:delagesturilemăruntelafapteledezicuzi,delaînţelesuliubiriilacelalsuferinţei.

Poezia luiAdiCristi, spuneam, şi-agăsit locul în peisajul liricii româneştiactuale,darvolumecaacestadefaţăneatragatenţiacăpoetulestedepartedea-şifiîncheiattraiectoria.Maturitatea,si-guranţatuşeifacdinAdiCristiovocebineindividualizatăînliteraturanoastrădeazi.

RĂZVAN VONCU

*ADI CRISTI — Poemele de dincolo de mine,Editura24:Ore,Iaşi,2016.

Animator al vie-ţii culturale ieşene,jurnalist şi editor,AdiCristi(pseudonimulluiAdrianRosentzveig)este unul dintre po-eţii care, astăzi, dauculoare şi identita-te distinctă Iaşilor, înansamblul literaturiiromâne. Totodată,avemînpersoanasapeunuldintreoamenii

de cultură ceimai devotaţi dezvoltăriirelaţiilorliteraredintreRomâniaşiIsrael,printr-oseriedeproiecteeditorialeşidemanifestări care au readus în atenţiapubliculuiromânescşiisraelianfrumoasatradiţieaacesteirelaţiiistorice.

AdiCristi este unpoet discret, carenu se foloseşte de atuurile jurnalisticepentrua-şipromovaliteratura.Deaceeaeste, poate,mai puţin cunoscut decât

armerita, cel puţin la nivelul publiculuilarg (căci critica i-a înregistrat demultprezenţa).Ceea cenu-l facemai puţindispussăinvesteascăînexperimentşi-nînnoireapermanentăaformuleipoetice,dupăcumatestăşirecentapărutulsăuvolum, intitulatPoemele de dincolo de mine*.PrecedatdeunsubstanţialstudiuintroductivsemnatdecriticulIoanHolban,volumulesteunuldintrecelemaibunepublicate până acum deAdi Cristi şi,totodată,unulîncareimaginaţiavizualăşi ludiculprozodicatingcotelecelemaiînalte.CumbinesesizeazăIoanHolban,poetullucreazăcumateriade dincolo de el,esteunobservatorlucidşiuncronicarironicalrealităţiiînconjurătoare.

Totuşi,lafeldemultîmiplacenotase-cundară,deduioşie,careînsoţeşteironiaşiauto-ironialuiAdiCristi,duioşieînab-senţacăreiapastişaprozodicăşimimareabaladesculuinupotfiînţelese:“Ai intrat la mine-n gură/ Ană scoasă din Natu-

Un poet al disimulării ironice: adi cristiRealitatea

cărţii

drumul scurt de la Potomac la dâmboviţaOlumeîntreagăafostşocatădemodulîn

cares-adesfăşuratcampaniaamericanăşidecâştigătorulei,iarromâniinuaufăcutexcep-ţie.Aflaţi,larândulnostru,înpragulalegerilor,avemtoateşanselesădescoperimcăşilanoi,pemalurileDâmboviţei,vânzolealaelectoralăseduceasemănătorcuceadepemalurileflu-viuluiPotomac,darlipsaanverguriişiastaturiiinternaţionaleaamericanilornefaceca,înloculunuitsunamimondialdeangoasă,săprodu-cemoridicolăfurtunăîntr-unpaharcuapă.

DacăpeDonaldTrumpadversarii îl acu-zau că este omul ruşilor, stârnindu-se chiarşioinvestigaţiepeaceastătemă,şilanoisefacauziteaceleaşiblamări.ÎnviziuneaAlineiGorghiu,„PSDesteunpartidcare iubeşteşiapreciază foarte tare estul”, iarVictorPontaesteun„agentdeinfluenţăpentruMoscova”,ceeaceoîndreptăţeştepeşefaliberalilorsăconstatecuîngrijorarecă„valulproruscapătăcontur”.CăarfifostmaibinepentruelşipentrunoidacăVictorPontas-arfiduslaunmecidebaschetînlocsăcomparecreştereasalariilorcuceaacheltuielilormilitare,esteindiscutabil,darreacţiaceleidintâiliberaleanaţiuniinuesteunaviscerală,cicalculatăsăproducăfricăînelectorat:dacănunevotaţipenoi,vinpese-diştiişiaducruşiiînţară.Esteclişeulpecarel-afolositşiCeauşescupentruaîncercasăîşiasiguresusţinereapopulară.

Oadouacoardăsensibilă,lesnedeidenti-ficatînarsenalulluiTrump,caşialpoliticienilornoştri,esteceaanaţionalismuluişiaizolaţio-nismului,cuvariantaloreconomică,protecţio-nismul.ViitorulocupantalCaseiAlbespuneîncontinuarecăvaretrageAmericadinacordu-riledemediuşidinParteneriatulTranspacific(TPP).Casăîşiasigurevotulcelorpentrucarenuexistăodeosebireclarăîntrepatriotismşinaţionalism,TăriceanuşiDanielConstantinfacunduetpetema„viitorulRomânieinuestesăfimţarădeconsum”,promitsă„ajutecapitalulromânesc”,pentrucă„astăzi,dinprimeleosutădecompaniilanivelnaţional,doartreisuntcucapital românesc”.Şi aşa, de la sloganul luiTrump„SăfacemdinnouAmericasăfiemare”,ajungemlavorba luiCaţavencu:„Pânăcândsăn-avemşinoifaliţiinoştri?”Cuoastfeldeconcepţiemanagerială,vomaveaşimaimulţifaliţi,câtdecurând!

PentruTraianBăsescu, catalizatorul vo-turilorcătrePMPestefluturarea „obiectivuluinaţional”caRomâniaşiMoldovasăseuneas-că,indiferentcâtrăupoatefaceţăriienunţareaacestuiobiectivînguramare,înmomentuldefaţă,maialesdupăalegeriledinMoldova.

Unaltcapitollacarerecentîncheiatacam-paniedinSUAşirecentînceputacampaniedin

România sedovedesca fi surori este cel allimbajului demahala.RovanaPlumbserefe-rălamembriiCabinetuluiCioloşcala„grupuldefanarioţidelaBruxelles”,iarTraianBăsescuîlfacepeCioloş„maimuţă”şipeCrinAntonescu–„ceamaiodioasămaimuţă”.Caatare,VictorPontasarecaarsşi îl încondeiazăpe fostulpreşedintecafiind„unticălosegocentricşitră-dător”.ApucăturicarenusuntnoiînRomânia,dacăni-lamintimpeCostăchelGudurău,carescria, înainte deo altă campanie electorală:„RaulGrigoraşcuinsultatgravdumnezeumamişipalmecafinecentral”.

Dupăcumştim,azi toată lumea încearcăsă comparedeclaraţiile electorale şi pe celepost-electorale ale luiDonaldTrump, opiniagenerală fiind că nue dracul atât de negru.KlausIohannisaşiteoretizatpeacestsubiect,spunândcăîncampaniaelectorală,„politicieniifacmaimulteafirmaţiipentruaatrageatenţia.Demulteori,dupăcâştigareaalegerilor,acestedeclaraţiisemainuanţează”.Lanoivafinevoiedemultă„nuanţare”pentruafaceelectoratulsăuitepromisiuniprecumreducereaTVAcudouăprocente, anularea impozitului pe dividende,revenirealaimpozitulgradual,anulareaimpo-zituluipeprofitîncercetare,dublareasalariilormedicilorşicâtealtele,promiseatâtdePNL,câtşidePSD,cudiferenţeminime.

Există însă un „detaliu” care deosebeştefundamentalAmericadeRomânia,şiacestaestemodul în care poate fi ocolit rezultatulvotuluipopular.DacăpesteoceanConstituţiastabileştecăacestadinurmănuestedecisiv,bătăliadintreHillaryClintonşiDonaldTrumpdându-sepentruacâştigaelectorii,nuvoturileamericanilor,lanoiocolirearezultatelordelaurnesefaceprinnegocierilaCotrocenipentrustabilireamajorităţiiparlamentare.DovadăcăTraianBăsescuîlincităpeKlausIohannissătrimităeidoiPSD-ulînopoziţie,spunândchiarcăalegereaîntreCioloşşiBăsescuvafitestulactualului preşedinte. Fostul şef de stat nusuflăovorbuliţădespreelectoratşiopţiuneaacestuia, iar felul în care el însuşi a recursla „soluţia imorală”aratăcâtă importanţăarepărereacetăţeanuluiîndemocraţianoastră.

ExistăînsăşiolecţiepecarepoliticieniidepeDâmboviţaaurefuzatsăoînveţedelaceide pePotomac: agresivitatea şi polarizarea excesivă a electoratului pot duce la câştigîn campanie, dar devin periculoase dupăceaceasta se încheie, după cuma văzut şi DonaldTrump,confruntatcumasivedemon-straţiideprotest.

ALX. MARINESCU

Preţulunuiabonamentpeunanestede30lei.Abonamentelepentrucititoriidinprovinciesevorfacelacomunităţileevreieştidinlocalitatearespectivă.ABONAŢIISUNTRUGAŢISĂCOM-PLETEZE ADRESAEXPEDITORULUI PECUPON! PentruceidinBucureşti– lasediulF.C.E.R.dinstr.SfântaVinerinr.9 – 11, cod poştal 030202. Cod fiscal F.C.E.R.: 7426470.AbonamentelesemaipotachitaşiprinmandatepoştalefiepeadresaF.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, fie laBCRSECTOR 3, SUCURSALAUNIREA.Adresa băncii: BD-ULUNIRIINR.43-45BL.E2-E3,SECTOR3,BUCUREŞTI.ContulIBAN: BCRRO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R-NCB0074011952750005(USD),RO94RNCB0074011952750003(EURO), swift: RNCBROBU, sauBANK LEUMIROMÂNIA,SUCURSALAMOŞILOR,Adresa băncii: CALEAMOŞILORNR.280,SECTOR2,BUCUREŞTI,Contul IBAN:RO89DAF-B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02,RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFBRO22.PentruEUROPA,unabonamentpeunancostă45deeuro(cutoatetaxeleincluse).PentruEXTRAEUROPA,unabonamentcostă95 de dolariUSA (cu toate taxele incluse).Pentru Israel, unabonamentpeunancostă40dedolariUSA.

ReaLITaTea eVReIascăREDACŢIA: Bucureşti,

str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel. / fax: 021-322.75.60www.jewishfed.ro

[email protected] nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată în 1956

de Şef-Rabin dr. Moses Rosen

Redactor-şef: Alexandru MARINESCU

Secretar general de redacţie:Elena MARINESCU

Redactori: Claudia BOSOIIulia DELEANU

Dan DRUŢĂ, Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS (senior editor), George GÎLEA, Boris M. MEHR,

Mihaela OBERSCHI

Foto: Sandu CÂLŢIATraducători:

Ebraică: Sarit BLONDERLucian-Zeev HERŞCOVICIEngleză: Sanda LEPOIEV

Tehnoredactor: Cosmin MIUŢE

Relaţii, administrator: Mihail TUNSOIUTelefon: 021-314.96.90

[email protected]

DTP: Gabriel [email protected] executat de

Tipografia ArtPRINT

Potrivit art. 206 c.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto-rului. redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de colaboratori. redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice.

Gândul scris

orbire şi fanatismPrintrecele40despectacoleautohtonealerecentului

FestivalNaţional deTeatru s-a numărat (alegere bine-meritată) şi producţiaTEScu „Băiatul dinBrooklyn”deDonald Margulies,încareseimpunTudor Aaron Istodor şiAndrei Finţi.

Printre„artiştiideelită”ceaususţinutemblemaFes-tivaluluis-aaflatşiMaia Morgenstern,eafiindinterpretauneicreaţiiaTeatrului„AureliuManea”dinTurda,semnatăderegizorulMihai Măniuţiu.Amauzit-opeMaiavorbindcuentuziasmşicăldurădespreaceastăcolaborare.Încăodovadăamariieideschiderilachemări,iniţiative,stiluridejoc,experimenteesteticedincelemaidiverse,caşiadăruiriiei,mereuexemplare.

Cumeradeaşteptat,şi înacestproiectevoluţiaMaieiMorgensternaconfirmatadmiraţiapublicului faţădefelul încaretalentul,probitateamorală şi responsabilitatea angajării sale se răsfrâng în originalitateacompoziţiilorartistice.

SpectacoluldelaTurdaporneştedelapiesa(din1987)auneiautoareaustriecenăscutedupărăzboi.„Laordin,Führer”deBrigitte Schwaiger (traducere:DanStanca)aduceînatenţiementalitateauneiadepteînrăiteşiirecuperabileaideologieinaziste.„Führerin”nuaaderatlanaţional-so-cialismdefrică(aspectpecarenul-aignoratniciJaspersîncelebrulsăustudiu„Conştiinţaculpei”).N-aupreacontatniciintereseleconjuncturale.Eroinan-afostprinsăşiconstrânsădereţeauaunorobligaţiicăroranuaveacumsălisesustragă.Arăspunsşis-aangajat„Laordin!”dinproprievoinţă.S-alăsatamăgită,acăzutpradăuşoarăotrăvituluicântecdesire-năalpropagandeifasciste.Arămashipnotizatădeargumentele,utopiamesianismului deşănţat şi absurdal luiHitler. Ignoră realităţile.Neagăevidenţelemersului catastrofic al evenimentelor.Continuă să creadăcăGermaniaevictimaunorconspiraţiioculte.Rămâneneclintităînfaţatragismuluiprigoanei,epurărilor,ghetoizării,deportăriişiucideriievreilor,chiarşiatuncicândajungesupraveghetoareînlagăr.Nueneliniştitădecâtderevelaţiapublicăafaptuluicăeaînsăşiarfi„ocorciturăjidoveascădegraduldoi”,identitatedecarenuştiecumsăscape.

Cume posibilă o atare „orbire” (EliasCanetti), a atare alienare, oatareperseverareîntr-o„reaconştiinţă”(Jaspers)?CumeposibilsănureacţionezilaHolocaust,laîncălcareadreptuluipopoarelor,laprivareadelibertateaindividului?Suntîntrebăricarereverbereazăînsufletulpubli-cului,Măniuţiucontrapunctândexpresivvinovăţiapărinţilorşibunicilor,cuinocenţacopiilor;trecutulapăsător,cunelinişteapriviriispreviitor.

Evident,BrigitteSchwaiger nu vizeazădoar un caz, ci omai largăcategorie;categoriacelorcares-aulăsatprinşide„caracatiţarăului”şicareaucontribuit la„banalizarearăului”;categoriaaceloracare–fiinţedepersonalizate,indiferente,alienate–s-au„rinocerizat”fărăprobleme;audevenitinstrumentealemaşiniirepresive;categoriacelorrămaşistrăinideoomenieelementară.

Şi, iarăşievident,BrigitteSchwaigernusereferădoar launcapitolîncheiatalistoriei.Nupoţisănutegândeştilaextremismeleşifanatismelepoliticeşireligioasedinziuadeazi.Lacrimelecomunismului.Larecrudes-cenţaantisemitismului(fenomenpronunţatînAustria)saularenaştereaunormişcarişovinesauchiarneo-naziste(înţăridelimbăgermană,darnunumai!).

Nupoţisănutegândeştilanoilerăzboaiedepurificareetnicăşireligi-oasă,laterorismulcareaprodusnoitragedii,noigenocideşinoiexoduri.Nupoţisănutegândeştilafaptulcăfalimentulnoilordemocraţiiareaprinspealocuri„ostalgia”saunostalgiadupă„Autoritate”şi,mairău,chiardupăordineaşi„mânadefier”aleunuiregimdictatorial.

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

simhat Tora a fost sărbătorită în toate comunităţile …Bereshit XIII Regizorul Alexander...

Documents

Transcript of simhat Tora a fost sărbătorită în toate comunităţile …Bereshit XIII Regizorul Alexander...