pag. 2

„De când lumea, nu s-a văzut ca un popor să stea politicește

sus și economicește jos; amândo-uă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia eco-nomică e muma celei politice.Dacă în timpul când ni se pro-mitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâm-ple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat prooroc mincinos.Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul chel-tuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme în-cât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din București; că se vor da 17 milioane pe dru-mul de fi er Cernavodă-Chiustenge (Constanţa - n.r.), care nu face nici cinci, și că patru milioane din pre-ţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cum că o seamă de jude-cători și de administratori în Ro-mânia sunt tovarăși de câștig ca bandiţii de codru. Daca cineva ar

fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul și totuși nu numai aces-tea, ci multe altele s-au întâmplat și se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fi e actuală, fi e capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără mun-că și fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.Mita e-n stare să pătrunză orișiunde în ţara aceasta, pentru mită cape-tele cele mai de sus ale adminis-traţiei vând sângele și averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocu-pă funcţiuni înalte, în loc de a-și pe-trece viaţa la pușcărie.

Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi,

loviţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de fl ibustieri politici sunt bugetofagii, gheșeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.

Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. Spre exem-

plu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloa-să, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însuși cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiș a-l reabilita, alegându-l în Senat.

Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese per-

sonale care calcă făgăduielile făcu-te naţiei în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanţi ai voinţei legale și sincere a ţării. Cauza aces-tei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a parti-dei ilustre Mafia, care miroase de departe a pușcărie.”

P.S. Acest articol, scris de Mihai Eminescu, este încă de mare actu-alitate. Este motivul pentru care în spațiul destinat în mod tradițional editorialului, Jurnalul de Argeș a de-cis să publice această bijuterie, mai ales că pe 15 ianuarie este ziua de naștere a poetului național.

Punctul pe Y Cei mai frumoşi ani sunt cei ce vor veni...articol de Mihai Eminescu (în presa anilor 1870-1889)

pag. 20

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 19

EXCLUSIV. Le-am găsit pe rudele argeşencei arse în sala de operaţie, la Floreasca:„Noi am fost anunţaţi de o pacientă. Dânşii nu ne-au anunţat absolut nimic”

NR. 1327FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

8 - 14 ianuarie 202020 pagini 1,5 lei

Regizorul Doru Niţescu povesteşte fi lmul morţii cu zile a fratelui său, la Spitalul Judeţean

EXCLUSIV

Prof. univ. dr. Liviu-Doru Nițescu:„Disperat, Alin s-a agățat de mine, urlând că moa-re” „Dr. Herișanu mi-a spus că nu este nimic grav, că totul este sub control” „Nicio-dată nu am fost chemat să dau vreo declarație completă în calitate de martor ocular” ”Asistentele mi-au spus că fratele meu are febră foarte mare şi că trebuie să mă duc să cumpăr gheaţă, pentru a-i face împachetări”

Alin Niţescu a murit la 32 de ani, iar decesul său face acum obiectul unui

dosar pentru ucidere din culpă

pag. 10-11

ALEGERI PE REPEDE ÎNAINTEMînzînă candidează la şefi a PSD Argeş împotriva Mariei Dinu. Al treilea candidat este Deputatul ”Mitralieră”

pag. 19

Dosarul înregistrărilor postate pe YouTube cu edilul Virgil Mateescu Primarul din Corbeni, înregistrat în birou când îi cere patronului de la Hotelul Piscul Negru să-i asigure servicii de curăţenie a cabaneiVânătoare stranie la Berevoeşti, cu medic gonac de mistreţ rănit de o ursoaicăDe onomastică, primarul Câmpulungului s-a ales cu dosar fi indcă a condus beatPovestea Maicii Dionisia de la Schitul Florica, supranumită şi ”Sfânta Cozonacilor”Un caz controversat repus pe tapet de avocatul Gh. Ionescu-John: ”Justiţia penală argeşeană se va însănătoşi vreodată?”

pag. 4-5

pag. 5

pag. 3

pag. 17

pag. 18

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Primarul de la Câmpulung, Liviu Țâroiu, trecând cu succes testul lui Bachus.

Din Din

Culise...Culise...

Șeful PNL, Adrian Miuțescu, și-a tras un prefect de companie în persoana lui Emanuel Soare, prorector la

Universitatea Pitești.

Dr. Viorel Enache, citind poezii copiilor de la Pediatrie, asistat de doi scaeți

simpatici, Florin Tecău și Lavinia Năstase.

Frumușelul din stânga mea e propunerea PNL pentru postul de prefect. Ia zi, Domnu’ Propune-re, câteva cuvinte, să nu creadă presa că te trag eu

de sfori...

Moș Crăciun cu pete dalbeA venit de prin nămeți

Ca să aducă daruri multeÎn persoana a doi scaeți...

Dr. Horia Trăilă, directorul spitalului de la Mioveni, gândindu-se să ceară de la minister o suplimentare a

numărului de paturi

La câți pelerini așteptăm anul ăsta la Mioveni, așa cum a profețit domnu’ primar,

ne gândim să dăm spitalului numele lui Arsenie Boca...

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, după ce a citit articolul avocatului John Ionescu din Jurnalul de Argeș, își face cruce: „E clar că sunt probleme de rezol-vat în justiţia noastră”. Klaus Iohannis, președintele Ro-

mâniei, recunoaște că în primul mandat a frecat menta: „Obiectivul meu funda-mental este acela de a construi o ţară pros-peră”. Price Waterhouse Coopers, fi rmă

internațională de audit și prognoză, nu crede o iotă din declarația lui Iohannis: „Creșterea economică a României va înce-tini în 2020”. Alin Mihai, Garda Forestieră Argeș,

predă un curs de legislație forestieră pă-durarilor argeșeni: „Întotdeauna s-a fu-rat și încă se fură”.

Ludovic Orban, premier, vrea să le spună adevărul pensionarilor, dar nu-i iese: ”Sunt multe fake-news-uri pe tema pensiilor”. Dan Barna, băiatul învins de Dăn-

cilă, ori minte, ori e sincer de dă-n gropi: ”În USR nu o să găsiţi nici comuniști, nici securiști”. Gabi Zoană, fostă-actuală și viitor-

fostă, protestează în gura mare că PSD, PNL, USR – aceeași mizerie: ”PNL are nevoie numai de obedienți, clientelă de partid și nepotisme”. ÎPS Calinic, prefectul spiritual al

Argeșului și Muscelului, îi explică arhi-mandritului Caliopie foloasele lovirii cu capul a pragului de sus: „Mare păcat este să te uiți de sus în jos la oameni”.

Iată că Dumnezeul politicii argeșene are totuși umor. A trebuit ca PSD să fi e bătut la prezidențiale de PNL, în județul nostru, ca să se trezească din pumni. Și o face organizând alegeri la care se anunță o competiție mai in-teresantă ca niciodată. Iar alegerile județene se vor organiza în scurt, chiar luna aceasta, pe 18 ianuarie, în prezența a 210 delegați, mult mai puțini ca la conferința precedentă. Delegații vor fi în primul rând primarii și viceprimarii, președinții PSD din comune și orașe (acolo unde PSD n-are primar sau viceprimar), consi-lierii județeni, parlamentarii și membrii Birou-lui Județean. Fără umplutură, așadar... numai muc și sfârc!

Marea noutate ar fi că actualul președinte al PSD Argeș, senatorul Șerban Valeca, nu mai candidează. În acest context, cel puțin pe da-tele de acum, vor candida (surpriză uriașă!) Maria Dinu (administratorul public al Con-siliului Județean), în tandem cu Dumitru Tu-dosoiu (șeful Inspectoratului Școlar Județean), pentru funcția de președinte al PSD Argeș, respectiv președinte executiv. Așadar, o echipă tânără, în jurul a 40 de ani, ceea ce n-a avut PSD Argeș în toată istoria sa. Tandemul Maria Dinu-Dumitru Tudosoiu ar avea, din câte am afl at, și sprijinul actualului președinte al CJ, Dan Manu.

Al doilea candidat la șefi a PSD Argeș e de-putatul Cătălin Rădulescu-Mitralieră, care a început deja să-și facă o intensă campanie elec-

torală în mediul rural. În fi ne, cel de-al treilea candidat, dar nu și ultimul, ba chiar primul, dacă vorbești cu mulți dintre primarii PSD, este vicepreședintele Consiliului Județean, Ion Mînzînă. Nu mai e un secret pentru nimeni că Mînzînă e unul dintre cei mai infl uenți (dacă nu chiar cel mai infl uent) dintre PSD-iștii argeșeni ai momentului. El e cel care i-a sufl at în ceafă lui Șerban Valeca la precedentele ale-geri, care a câștigat la o diferența de doar 60 de voturi. Și asta după ce Liviu Dragnea a urcat pe scena de la Casa Sindicatelor și a pus mâna ostentativ pe Șerban Valeca, dând mesajul că-

tre sală că el e omul preferat. Ca să rezumăm, competiția de pe 18 ianuarie se anunță una cu un box offi ce foarte ridicat, ceea ce pentru să-nătatea unei organizații în derivă, așa cum e PSD Argeș în acest moment, e salutar, ca să nu spunem chiar salvator. Practic, prin aces-te alegeri organizate rapid, PSD reintră în joc, anunțându-se ca un adversar redutabil în per-spectiva alegerilor locale. Oricum ar fi , luați-vă popcorn și așezați-vă comod în fotolii, fi indcă, pe 18 ianuarie, PSD Argeș va avea alegeri de n-au văzut Parisul, New York-ul și Kremlinul la un loc.

Mînzînă candidează la şefi a PSD Argeş împotriva Mariei Dinu. Al treilea candidat e Deputatul ”Mitralieră”

Nu mai îndoiți linia continuă, să mă atrageți în capcană, că pot să merg și în zig-zag...

Moş Crăciun de la Altex nu a venit nici pe stil vechi

Mare greșeală să iei cadouri de sărbători de la magazinul online al Altex! Deși prover-bul recomandă „la pomul lă-udat să nu te duci cu sacul”, probabil ca mulți au căzut în mrejele ofertelor de sărbători și au comandat cadouri pentru cei dragi de pe site-ul magazi-nului de electrocasnice.

Ideal era să fi ajuns și la timp. Sau măcar între Crăciun și Anul Nou. Sau de Crăciu-nul pe rit vechi, na... Dar nu! Mult doritele obiecte s-au lă-sat așteptate și de Bobotează și de Sf. Ion, iar singurul lucru care le-a mai rămas destina-tarilor este să spere că măcar iepurașul de Paște va ajunge, până la urmă, la Pitești.

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

Gabi Zoană și Diana Eftene, cele două viitoare orfane de... funcții din PSD Argeș.

Diana, fată, crezi că, dacă ne rugăm de Miuțescu să ne ia majorete în PNL pe salariu ca la PSD, o fi de acord ?

Dan Manu, atent mai mult la imagine decât la județ.

Băi, ce poză de pesedist clasic în viață mi-am tras!

(Încă) primarul Țâroiu s-a convins că alcoolul dăunează grav funcției de primar.

Hâc! Alcoolemia distruge Primăria! Adică... hâc... mandatul meu... Aoleu, dar eu cu cine

mai votez atunci?

Bogdan BerechetFost comandant al Poliției Argeș și

Poliției Vâlcea, piteșteanul Bogdan Bere-chet este din 6 ianuarie noul șef al Poliției Capitalei. Comisarul-șef Bogdan Bere-chet lucrează în Poliție din 2002, iar în 2008 a primit titlul de Poliţistul Anului împreună cu colegii de la BCCO Pitești, la categoria Combaterea Criminalităţii Organizate, pentru modul în care a in-strumentat operaţiunea „Casa Iadului“. Pentru numirea ca șef al Poliției Capita-lei, una dintre cele mai importante funcții din Poliția Română, Jurnalul de Argeș îl declară pe Bogdan Berechet Omul Săp-tămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Urciorul s-a spart în cazul primarului de la Câmpulung! Urcat băut la volan, aces-ta se îndrepta spre casă în seara zilei de luni și a acroșat un automobil care aștepta în coloană la semafor, pe bulevardul I.C. Brătianu, în zona blocurilor-turn. Testul de alcool a relevat o alcoolemie de 0,8 mg/litru alcool pur în aerul expirat, astfel că Liviu Ţâroiu s-a ales cu dosar penal, fapta incriminată fi ind aceea de conduce-re a unui vehicul sub infl uenţa alcoolu-lui sau a altor substanţe. Pedeapsa pentru comiterea unei asemenea infracţiuni este amenda penală sau închisoare de la 1 la 5 ani.

Este de menţionat faptul că majorita-tea cauzelor de acest fel soluţionate de Judecătoria Câmpulung – instanţă com-petentă și pentru dosarul lui Ţâroiu – au avut drept consecinţă condamnarea celor vinovaţi la zile-amendă (de regulă peste o sută), valoarea unei zile-amendă fi ind de câteva zeci de lei, sau la închisoare de ma-ximum un an, în funcţie de circumstanţe intervenind amânarea executării pedepsei sau suspendarea executării.

Liviu Ioan Ţâroiu se afl a la volanul unei mașini de serviciu, model Dacia Duster, achiziţionată pentru uzul viceprimarului Câmpulungului, primarul dispunând de un automobil Skoda. Potrivit martori-lor, cu câteva zeci de minute înainte de producerea incidentului, Dusterul se afl a parcat în faţa Primăriei Câmpulung, ul-terior fi ind văzut ieșind din parcarea unui restaurant-pensiune afl at în imediata apropiere a locului în care Ţâroiu a intrat în automobilul Opel Vectra.

Primarul a ajuns și la spital pentru re-coltarea de probe biologice, dar a fost și

internat din cauza faptului că a suferit un puseu de tensiune. Ieri, în ziua în care tre-buia să-și sărbătorească onomastica, Ţâ-roiu a trecut în fugă și pe la Primărie.

UN INCIDENT CU EFECTE ELECTORALE

Revenind la urciorul care se sparge la un moment dat, în privinţa pri-marului Ţâroiu au existat suspiciuni legate de conducerea mașinilor de serviciu după consumarea băuturi-lor alcoolice. În luna august a anului 2017, prezent fi ind pe teren pentru a constata pagubele produse de o fur-tună care a lovit Câmpulungul, Liviu Ţâroiu a oferit câteva declaraţii unei televiziuni locale, prilej pentru cei care au văzut imaginile să comenteze folosind cuvinte precum „rangă” și „torpilă”. Pe de altă parte, în toamna anului trecut, un om de afaceri venit în audienţă la Primărie l-a acuzat pe Ţâroiu că ar fi beat, însă testul nu a confi rmat bănuiala, deși edilul câm-pulungean a recunoscut că trăsese niște ţuică pentru niște muncitori.

Oricum, dincolo de toate aceste lucruri, multe nedovedite din moti-ve care ţin și de calitatea de primar (altfel s-ar fi confi rmat și zvonul de peste an cum că Ţâroiu ar fi rupt cu mașina Primăriei o barieră de la o trecere de cale ferată), incidentul va avea urmări pentru cariera de primar. Alegerile locale vor avea loc peste ma-ximum o jumătate de an, iar o pată pe imagine este greu de șters într-un timp atât de scurt, mai ales că afl area soluţiei în acest caz poate interveni chiar în preajma datei alegerilor.

Material realizat de Cătălin Ion Butoiu

De onomastică, primarul Ţâroiu s-a ales cu dosar fi indcă a condus beat

Dusterul primăriei a ieşit destul de şifonat din accident, dovadă că a şi fost luat cu platforma

Şi şeful Poliţiei Piteşti şi-a depus cerere de pensionare

Valul de cereri de pensionări din Poliția Argeș continuă cu intensitate și la începutul acestui an. Ultimul pe lista ce numără deja peste 40 de polițiști care doresc să se pen-sioneze este comisarul-șef Iulian Olteanu, șeful Poliției Pitești. Iulian Olteanu a absolvit Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea de Drept în anul 1995. A fost repartizat la Seviciul de Investigarea Infrac-ţiunilor Economice, unde a lucrat timp de 9 ani. A deţinut de-a lungul timpul mai multe funcţii de comandă la structuri de ordine pu-blică din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Argeș. Ce ar mai fi de spus? Iarna se numără... cererile de pensionare. D.G.

Izbucnit acum două luni, în noiembrie 2019, scandalul în-registrărilor ilegale din biroul lui Virgil Mateescu, primarul de la Corbeni, este departe de a se fi încheiat. Viceprimarul Petre Nedelea, unul dintre cei bănuiți că ar avea legătură cu înregistrările din biroul primarului, acuză că edilul-șef i-a retras toate atribuțiile și confi rmă că relațiile dintre ei doi, amândoi colegi în PSD, s-au răcit la maximum. Mai mult, vicele Petre Nedelea confi rmă și că va candida la Primăria Corbeni în acest an împotriva colegului său de partid.

Legat de înregistrările ilegale, Poliția Argeș a deschis un dosar penal de mai bine de două luni în acest caz, însă dosarul nu a fost până acum fi nalizat. Surse judici-

are ne-au declarat că dosarul este în lucru la secția de Poliție Ru-rală Albeștii de Argeș, sub supra-vegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș.

Deși înregistrările au fost șterse între timp de pe YouTube, Jur-nalul de Argeș a reușit să intre în posesia unei mari părți a acesto-ra. În mai multe dintre ele se face referire la relația strânsă dintre primarul Mateescu și omul de afaceri Vasile Surdu, proprieta-rul Hotelului Piscul Negru de pe Transfăgărășan și totodată pa-tron al unei fi rme din Curtea de Argeș ce are contracte cu Primă-ria Corbeni. Într-o conversație avută cu angajata unei agenții de turism, edilul-șef de la Corbeni dezvăluie că a fost în concediu în Antalya tocmai cu familia omului de afaceri Vasile Surdu,

abonat la contractele Primăriei Corbeni.

Viceprimarul Petre Nedelea: ”Domnul Mateescu mi-a luat absolut toate atribuțiunile ca viceprimar”

Am început prin a-l întreba pe primarul de la Corbeni dacă are informații suplimentare legat de dosarul înregistrărilor ilegale din biroul său. Foarte expeditiv, Virgil Mateescu ne-a spus: ”Nu știu nimic, nu m-a mai chemat nimeni să dau declarații legat de acel dosar”.

Însă viceprimarul Petre Nede-lea a fost mult mai deschis în a vorbi despre acest scandal al în-registrărilor: ”Pe mine nu m-a întrebat nimeni de la Poliție. În

orice caz, eu de abia îi aștept pe cei de la Poliție să vină, ca să îi întreb ce au făcut cu sesizările pe care le-am trimis acum mai bine de doi ani și care nici măcar nu au fost luate în seamă. Sesizări-le nu au legătură cu activitatea domnului primar. Relația mea cu domnul primar este extrem de rece. Domnul Mateescu mi-a luat absolut toate atribuțiunile ca viceprimar. Mi-a luat inclu-siv atribuțiunile pe care le aveam conferite prin lege ca viceprimar. În momentul în care domnul pri-mar a fost întrebat în Consiliul Local de ce nu mă lasă să îmi fac activitatea, a răspuns că statul de funcțiune și atribuțiunile se vor aplica începând cu noul vicepri-mar. Domnul primar a mai spus legat de mine că orice problemă am să i-o adresez în scris. Eu am numeroase referate făcute către domnul primar și la niciunul nu am primit răspuns. Aceste reacții ale domnului primar au început din momentul în care eu mi-am manifestat intenția fermă de a candida la Primăria Corbeni în 2020, l-a deranjat asta. Domnul primar vrea să își conserve poziția pe care o are și realizările zero pe care le are”, spune viceprimarul Petre Nedelea.

Înregistrările confi rmă relația strânsă a primarului cu patronul Hotelului Piscul Negru de pe Transfăgărășan

Vă prezentăm în cele ce urmea-ză câteva fragmente relevante din înregistrările apărute, înregistrări

în care primarul de la Corbeni este personajul principal.

Într-una dintre înregistrări, primarul Virgil (Remo) Mate-escu are o convorbire cu Vasile Surdu, managerul fi rmei Dioda din Curtea de Argeș și patronul Hotelului Piscul Negru, afl at aproape de o cabană deținută chiar de către primar. Primarul e îngrijorat de pagubele produse de o furtună și îl întreabă la un moment dat pe Vasile Surdu legat de cabana sa: ”Pe la mine a rupt ceva pe jos?” După câteva minute, același Virgil Mateescu îi spune lui Vasile Surdu: ”Sâmbătă seara, dacă ai timp, aduc o știucă, poate îmi faci și mie o știucă”.

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

Într-una dintre înregis-trările apărute pe internet, primarul Virgil Mateescu confi rmă că a fost în vacanțe în Antalya cu omul de afaceri Vasile Surdu

Acesta e nu doar patronul Hotelului Piscul Negru de pe Transfăgărășan, ci și al unei fi rme ce are contrac-te cu Primăria Corbeni

Din înregistrări reiese limpede ce servicii îi cere pri-marul din Corbeni omului de afaceri Vasile Surdu

Principalul bănuit că ar fi făcut înregistrările ce fac și obiectul unui dosar la poliție este vicele Petre Nedelea

Viceprimarul îl acuză pe pri-mar și că i-a interzis să sune la 112 în legătură cu transportatorii de lemne opriți cu poliția în trafi c și care sunt în neregulă

Primarul din Corbeni, înregistrat în birou când îi cere patronului de la Hotelul Piscul Negru să-i asigure servicii de curăţenie a cabanei

DOSARUL ÎNREGISTRĂRILOR POSTATE PE YOUTUBE CU EDILUL VIRGIL MATEESCU

Omul de afaceri Vasile Surdu

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

Ce mai apare pe înregistrări: vicele vrea ca transportatorii de lemne să plătească taxa stabilită prin HCL, primarul - nu prea

Una dintre cele mai inte-resante înregistrări apărute pe internet este o discuție în contradictoriu între primar și viceprimarul Petre Nedelea. Totul pleacă de la nevoia de a se respecta o HCL prin care se instituia o taxă pentru lem-nele transportate pe drumu-rile comunale de către agenții economici, taxa având ca scop repararea drumurilor deteri-orate de mașinile cu lemne. Viceprimarul Nedelea îi spu-ne primarului că trebuie bani pentru drumuri și că ar avea o relație strânsă cu cei care cară lemne și că va apela la ajuto-rul poliției pentru încasarea taxei. Primarul Mateescu îi amintește viceprimarului că îi este șef. Virgil Mateescu (referin-

du-se la o fi rmă ce transportă lemne): Are 300 metri cubi de cărat, lasă-mă dracu în pace! Dacă el a fost plecat din țară și a avut treabă, ce să facă? Petre Nedelea: Eu m-am

dus acolo cu poliția... Virgil Mateescu: Te rog fru-

mos, nu mai anunța poliția fără să știu și eu. Eu sunt șeful tău și faci ce spun eu! Petre Nedelea: Când l-am

oprit, mi-a spus că știe prima-rul... Ăla pe care l-am oprit la pod... Ai cuvântul meu că așa a spus! Virgil Mateescu: Puteai să

mă anunți și pe mine și veneam

și eu atuncea cu tine să vedem care e treaba. Petre Nedelea: Mi se pare

normal să plătească! Care a plă-tit până acum? Virgil Mateescu: Uite ăla..

ăla... Petre Nedelea: Ce a plătit? 5

milioane pe o sută de metri cubi de lemne? Virgil Mateescu: Du-te, mă,

și verifi că. Ce, vrei să ne punem toată lumea-n cap? Viceprimar: Dacă Sava nu

plătește, sun la 112. Nu poți să-mi interzici mie să sun la 112! Primar: Domne, suni la 112

pentru problemele tale persona-le! Pentru ce e de serviciu, mă întrebi și pe mine.

Vicele Nedelea sugerează că primarul sifonează: ”Dacă aș face asta, el le-ar spune acelor transportatori că vine Poliția”

Legat de această înregistra-re, viceprimarul Petre Nede-lea spune că are mai bine de un an și că agenții economici care transportă lemne pe dru-murile comunale din Corbeni nu plătesc vreo taxă, deși este o hotărâre de consiliu local în acest sens: ”Domnul primar mi-a spus să îmi văd de treabă și să nu sesizez nimic. În mo-mentul în care am încercat să opresc anumiți transportatori de lemne cu Poliția, toți au zis: «Știe domn primar, lasă-ne în pace!». Iar domnul primar, așa cum se aude pe înregistrare, mi-a spus să nu sesizez nimic și să îi spun lui. Dacă aș face asta, el le-ar spune acelor transpor-tatori că vine Poliția”.

Curăţenia la cabana edilului se face cu personalul de la Hotelul Piscul Negru. Patronul Vasile Surdu are contracte cu Primăria Corbeni

Într-o altă înregistrare, primarul de la Corbeni îi cere omului de afaceri Vasile Surdu să asigure curățenia cabanei sale cu perso-nalul de la Hotelul Piscul Negru. După ce are discuția cu Vasile Surdu, primarul Virgil Mateescu o sună pe o angajată a acestuia: ”Luminița, vezi că am vorbit cu nea Vasile, vineri vin și eu la deal, să îmi faci și mie curat acolo. Și prin camere. Am vorbit eu cu el de dimineață”.

Pe înregistrări, primarul din Corbeni se dă de gol că îşi face concediile cu omul de afaceri Vasile Surdu

În fi ne, la un moment dat, într-o înregistrare a unei conversații telefonice, primarul Virgil Mateescu vorbește cu angajata unei agenții de turism și îi spune că vrea să facă o rezervare pentru o vacanță în luxoasa stațiune Lara din Antalya, unde va merge împreună cu familia omului de afaceri Vasile Surdu.

Virgil Mateescu (către angajata agenției de turism): „Aș avea și eu o rugăminte la dumneavoastră. Aș vrea să îmi faceți o ofertă pentru începutul lui septembrie, în Lara, la Hotelul Royal Holiday. Cu avionul. Tot la fi rmă. Eu am fost și anul ăsta și a fost foarte bine. A fost Mateescu și cu Surdu”.

Material realizat de Denis Grigorescu

Viceprimarul Petre Nedelea

Poliția a deschis dosar penal pentru vătămare corporală din culpă

„Verifi cările sunt pe vătăma-re corporală din culpă, in rem, din ofi ciu; din primele verifi cări exista autorizație de vânătoare, vorbim de vânătoare organizată. Persoana este din București. Ve-rifi cările au pornit după momen-tul în care a ajuns la spital per-soana. Au afl at ulterior polițiștii de la Câmpulung despre faptul că a existat acest incident petre-cut la vânătoare pe raza localității Berevoești. Dosarul s-a înregis-trat la Secția de Poliție Rurală Schitu Golești, cercetările se desfășoară față de fapta de vătă-mare corporală din culpă, practic dosarul penal oferă cadrul legal pentru efectuarea de verifi cări, iar supravegherea cercetărilor se efectuează de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpu-lung”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Argeș, Florin Popa.

Ion Samoilă, ITM Argeș: „La primă vedere, este accident de muncă”

Iată ce ne-a declarat Ion Sa-moilă, de la ITM Argeș: „Am fost sesizați chiar în ziua respec-tivă, a fost colegul nostru acolo, urmează să facă cercetarea OS Aninoasa, care a fost organizator de vânătoare. Respectiva persoa-nă este un medic din București care venise la recreere pe aici, se pare că a fost invitat de un vână-tor, de prietenul lui la vânătoare. Urmează să vedem cam care a fost statutul lui, mai multe amă-nunte în legătură cu el, cum a fost organizată vânătoarea, dacă au fost trecuți pe vreo listă, dacă au fost instruiți, urmează să ve-dem aspectele astea. Ei ne comu-nică evenimentul cu primele date primare și după aceea cercetarea o face o comisie numită de cei de la Direcția Silvică și ei își asu-mă responsabilitatea cercetării, noi doar avizăm dosarul. A fost

un coleg al nostru de la ITM la cercetare. Pe doctor l-a atacat un urs în timp ce participa la vână-toare. Trebuie văzut rolul lui în toată povestea asta. Nu ne putem pronunța acum, așteptăm toate datele care vin pe calea legală, durează vreo zece zile cercetarea. La prima vedere este accident de muncă”.

Participant la partida de vânătoare a fost și șeful OS Aninoasa

Șeful Ocolului Silvic Aninoasa, Olavi Nițescu, a fost și el partici-pant la partida de vânătoare din data de 30 decembrie 2019. Aces-ta ne-a declarat: „Partida de vâ-nătoare a fost organizată de Oco-lul Silvic Aninoasa. Autorizația a fost dată de unul dintre pădu-rarii mei, că dreptul să semneze autotrizația îl au maiștri de ex-

ploatare, paznicii de vânătoare, șefi i de ocol. Era la porc mistreț, vulpi, șacali, fi ind autorizație co-lectivă, cu 2-3 specii. După câte știu eu de la băieții mei, că am fost și eu la vânătoare în ziua re-spectivă, au fost două ursoaice cu doi pui fi ecare și una dintre ele a atacat. Am înțeles că a încercat să se urce într-un pom, dar nu a reușit la o înălțime așa de mare, probabil la un metru jumate, doi metri, și ursoaica l-a agățat de picior, de călcâi. Și am înțeles că și pe o pulpă, dar nu răni grave. Am luat legătura cu soția dumnealui, care mi-a spus că, în afară de rana de la calcaneu, mai e zgâriat pe picior. În par-tida respectivă, era gonac. Am înțeles că este membru vânător, are rude din Argeș. Profesează în București, dar el este din Argeș. Îi place să meargă la chestia asta, presupun că era în vacanță, mai vine cu noi în vacanță, este un băiat căruia îi place să meargă cu noi. Pe autorizațe nu era, dar noi avem un proces-verbal de instruire pe care era trecut și a semnat cu mâna dumnealui. El nu a avut armă, au venit băieții când au auzit strigând după aju-tor. A ieșit tărăboi, au tras în sus. Dacă nu erau gonacii aproape, era... Doamne ferește... Putea să fi e mult mai rău, a avut inspirație și a urcat în primul pom, e om care a știut cum să acționeze, nu a așteptat să se apropie anima-lul, s-a urcat. Știu că a plecat din Câmpulung la Spitalul Universi-tar și că ar fi cât de cât ok. I-a prins călcâiul în două șuruburi după câte știu ligamentul din spate era afectat destul de rău, s-a făcut o reconstrucție. Se va refa-ce, nu chiar ușor, dar bine că e în viață, asta e cel mai important”.

Vânătoare stranie la Berevoeşti, cu medic gonac de mistreţ rănit de o ursoaică

Şeful OS Aninoasa: “Până în 2014-2015, le cumpăram urşilor 7-10 tone de hrană granulată, acum legea nu ne mai permite. Nu ni se permite nici să-i împuşcăm”

Referindu-se la motivele pentru care urșii sunt foarte agresivi, inclusiv în această perioadă în care ar trebui să hiberneze, Olavi Nițescu a afi rmat: „Oricât ne-am ferit în vară de vânătoare la mistreț, fi ind și foarte aproape de pesta porcină, am avut și în stân-ga și în dreapta focar, nu ne-am organizat nici în toamnă și ca să nu dăm de urși. Ne-am bazat că urșii ar trebui să fi e la hibernare, dar nu sunt, și vin nemâncați pentru că, din 2014-2015, nu ni se mai permite să îi hrănim. Nu se vânează deloc decât prin derogare, dacă sunt pagube. Cel mai important lucru, după părerea mea, este să se hrănească. Până în 2015 îi hrăneam în permanență, acum nu ni se permite, de asta îi găsim la containere și atacă. Mi-au atacat un pădurar, au rănit un pădurar de vânătoare când punea hrană pentru mistreț. De aia sunt urșii prin containere și prin sat, pentru că sunt nemâncați. Puneam hrană granulată înainte, ca la câini, cu proteine. Pe două fonduri de vânătoare puneam între 7 și 10 tone de hrană granulată. Atunci aveam o concentrație, puteam să îi ex-tragem. Veneau doi-trei vânători străini care plăteau și din aceste fonduri puteam să cumpărăm șapte tone de hrană...”

Material realizat de Alina Crângeanu

La sfârșitul anului, Ocolul Silvic Aninoasa a organizat o partidă de vânătoare pe un fond de vânătoare de la Berevoești. Deși în vizorul puștii vânătorilor au stat porcii mistreți, ironia sorții a făcut ca unul dintre participanți, un medic care profesează în București, dar este argeșean la origini, să ajungă, din hăituitor, hăituit. De un urs. După ce a încercat să scape de furia animalului urcându-se în cel mai apropiat copac, Bogdan Purcăreanu, în vârstă de 45 de ani, a fost prins de un picior de o ursoaică (aceasta având și doi pui), care l-a mușcat și l-a zgâriat. Ursoaica a fugit numai după ce partenerii de distracție au tras focuri de armă, alertați și de țipetele doctorului. Au sunat la 112 și, până să vină salvarea, șeful de ocol și ceilalți pădurari l-au urcat în mașină și l-au dus la spitalul din Câmpulung. Ulterior, victima a fost transportată la Spitalul Universitar, unde i s-au montat două șuruburi în călcâi. Acum, polițiștii au deschis dosar penal pentru vătămare din culpă, cercetările efectuându-se sub supravegherea Parchetului Judecătoriei Câmpulung. Unul dintre aspectele verifi cate este și pe linie de arme. De asemenea, Inspectoratul Teritorial de Muncă face verifi cări pentru a afl a care era, de fapt, ro-lul doctorului în toată povestea. Cei de la ocol susțin că acesta, deși membru vânător, nu avea, totuși, în ciuda unor informații contradictorii, asupra sa armă de foc, ci era doar... gonac.

Bogdan Purcăreanu

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

După ce au invocat în instanță că imobilul e deja recepționat, ofi cialii Primăriei Pitești se spală pe mâini și spun că, de fapt, nu au efectuat recepția

Pentru informatii suplimentare va rugam sa ne contactati

la adresa de email

of ce@nidec-motor.com sau la telefon

0248.210.015, 0722.456.026.

SOCIETATEA NIDEC MOTOR CORPORATION

ROMANIA, LIDER MONDIAL IN

PRODUCEREA DE MOTOARE ELECTRICE,

ESTE IN CAUTAREA UNUI VORBITOR DE

LIMBA SLOVACA.

Cum se duc pe apa sâmbetei banii piteştenilor

În urmă cu exact doi ani, în ianuarie 2018, Jurnalul de Argeș atrăgea atenția că în spatele blocului L2 din cartierul Nord e un adevărat focar de infecție. Un teren viran, de sute de metri pătrați, proprietate privată, afl at între bloc și casele de pe strada General Gheorghe Magheru, s-a transformat într-o ade-vărată groapă de gunoi a cartierului: piese vechi de mobilier, moloz, elec-trocasnice uzate, hârtii, pungi, cauciu-curi sunt aruncate de-a valma într-un spaţiu pentru care Primăria Pitești are pârghia somării proprietarilor la salu-brizarea terenului. La doi ani distanță de la articolul amintit, problema nu numai că nu s-a rezolvat, ci, mai mult, s-a acutizat, pentru că deșeurile s-au înmulțit. Șobolanii umblă nestingheriți printre gunoaie, spre disperarea celor care locuiesc în zonă. Cetățenii se tem nu doar de boli, ci și de un eventual in-cendiu, dat fi ind faptul că în mai multe rânduri oamenii străzii aciuați printre bălării au aprins vegetația uscată ca să se încălzească.

Și, ca și când nu era de ajuns, mai nou, cei care locuiesc pe strada amintită se trezesc periodic inundați de punctul termic care funcționează în apropiere. Mii de litri de apă curg aiurea pe pan-ta străzii General Gheorghe Magheru, direct în curțile oamenilor. O risipă despre care nu știm din buzunarele cui e suportată și o problemă pe care oame-

nii au semnalat-o, în nenumărate rân-duri, prin viu grai și fără niciun rezul-tat, angajaților punctului termic. Mai mult, de când a venit iarna, strada arată mai tot timpul ca un patinoar.

„Iarna, ieși din curte și riști să-ţi spargi capul. Vara te trezești că-ți intră apa în casă. Apa asta n-o plătește cum-va tot piteșteanul de rând, care suportă și pierderile Termocalor?! E inadmisi-bil ca tu, autoritate locală, să te faci că nu vezi problemele de aici. De ani de zile vin mașini și aruncă aici tot felul de obiecte și gunoaie. Oamenii străzii dau foc la ce nimeresc: cauciucuri, car-toane, cârpe. Suntem în pericol să ne îmbolnăvim și să luăm foc”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, Silvia Radu, unul dintre piteștenii care locuiesc pe strada amintită.

Ce spune primarulReferitor la terenul insalubru, contac-

tat de Jurnalul de Argeș, primarul Cor-nel Ionică a declarat: ”E singurul din Pitești? N-am identifi cat proprietarul/proprietarii în multe situaţii sau pro-prietarii nu și-au asumat proprietăţile pe deplin pentru că n-au făcut acte de succesiune. O să trimit din nou colegii acolo, să vedem ce putem face”.

Cât despre „patinoarul” format pe scurgerile de la Termocalor, edilul a adăugat: ”Nu știu de situaţia asta, nu ar trebui să se întâmple așa ceva... O să trimit pe cineva la faţa locului”.

Izabela Moiceanu

Pericol de incendiu, focar de infecţie, curţi inundate şi carosabil transformat în patinoar, în zona Nord a Piteştiului

Controale la Parohia Găvana III, după scandalul iscat de extinderea cimitirului în Pădurea Trivale

În urmă cu două luni, „Jurnalul de Argeș” relata des-pre faptul că Romsilva e în proces cu Parohia „Adormi-rea Maicii Domnului și Sf. Mare Mucenic Dimitrie Iz-vorâtorul de Mir” din Găvana III, pe care o acuză că a ocupat abuziv un teren de 3.000 mp situat chiar lângă depozitul de muniție al Piteștiului. Mai scriam atunci și despre îngrijorările vecinilor (unii dintre ei târâți de-geaba, ca intervenienți, în proces) cu privire la riscul ca Pădurea Trivale să ia foc în orice moment de la cande-lele aprinse la câțiva centimetri de frunzele uscate. Asta cu atât mai mult cu cât în apropiere se afl ă Batalionul 49 Apărare Chimică, Biologică, Radiologică, Nucleară (CBRN) „ARGEȘ” și depozitul de muniție.

La scurt timp de la publicarea reportajului, situația a intrat în atenția MAI, care a trimis la fața locului ISU Argeș, care s-a întâlnit cu reprezentanții bisericii și cei ai Ocolului Silvic Pitești.

ISU Argeș a întocmit un document prin care reprezentanții bisericii, care administrează cimitirul, sunt obligați să curețe vegetația uscată din jurul aces-tuia și să afi șeze la intrarea în cimitir un panou cu mă-surile de prevenire a incendiilor.

Mai mult, „parohiei i s-a pus în vedere ca, la fi nali-zarea procesului care este pe rol între parohie și ocolul silvic, să construiască un gard de protecțe între cimitir și Pădurea Trivale”, după cum se arată într-un răspuns transmis de MAI unuia dintre vecini. În același docu-ment, MAI încearcă să-i liniștească pe cei care locuiesc în zonă, explicând că în interiorul unităţii militare din vecinătate sunt luate măsuri de prevenire a incendiilor prin cosirea și îndepărtarea tuturor resturilor vegetale și că pericolul nu este unul iminent.

Reamintim că Romsilva, prin Direcția Silvică Argeș, se luptă în instanță cu parohia și cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, pe care le acuză de uzurpa-rea celor 3.000 de metri pătrați de pădure și le cere să desfi ințeze construcțiile ridicate. De cealaltă parte, pârâtele spun că cei 3.000 mp de pădure ce nu ies la socoteală ar fi pe terenurile unor persoane fi zice care locuiesc în zonă și care acum sunt târâte în proces. La rândul lor, oamenii spun că n-au nicio treabă cu poves-tea în cauză...

Izabela Moiceanu

Un răspuns transmis redacției noastre, săptămâna trecută, de Instituția Prefectului Argeș arată că „ulterior introducerii de către prefect a acțiunii în anulare a autorizației de construire, potrivit dispozițiilor Le-gii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, autoritatea emitentă, respectiv pri-marul municipiului Pitești, are obligația să dispună respectarea pre-vederilor legale până la fi nalizarea acțiunii”.

Răspunsul Instituţiei Prefectului Argeș confi rmă afi rmaţiile condu-cerii Inspectoratului Județean în Construcții, care anterior afi rmase, prin vocea inspectorului-șef Ioan Buţă, că Primăria e cea care trebuia să oprească lucrările.

Că n-a făcut-o se constată dintr-o simplă privire în teren, dat fi ind că blocul e deja gata. Ba mai mult, pro-prietarul, Dumitriţă Mohor, invocă și recepţia lucrării, o procedură pe care avocatul Amiral Euro House (fi rma afl ată în vecinătatea noii con-strucţii, care se consideră prejudicia-tă că lucrarea a mers mai departe de etajul 3) o contestă, dat fi ind că s-a făcut în absenţa ofi cialilor ISC, care au refuzat să ia parte la recepţie toc-mai pentru că lucrarea face obiectul unei acțiuni în instanță.

Avocatul lui Dumitriță Mohor a adus în discuţie efectuarea recepţi-ei lucrării chiar la Curtea de Apel Pitești, în dosarul privind cererea de suspendare a lucrărilor formula-tă de Amiral Euro House, arătând că, astfel, cererea de suspendare a rămas fără obiect. Interesant este că la fel au argumentat, prin avocat, și ceilalți doi intimați din dosar, pri-marul și municipalitatea, iar în re-judecare Curtea a respins cererea de suspendare ca lipsită de interes.

„Reprezentantul intimaților pârâți, primarul municipiului

Pitești și Municipiul Pitești, pune aceleași concluzii, având în vedere că s-a făcut deja recepția lucrărilor și ele sunt fi nalizate, nemaiexistând obiectul prezentei cauze, motiv pen-tru care consideră că cererea a rămas fără obiect”, se arată în consideren-tele deciziei Curții de Apel Pitești din 24 septembrie 2019.

Primăria a invocat în instanţă recepţia, dar acum spune că recepţia n-a fost făcută

Și mai interesant este că, după ce s-a îngroșat gluma, iar hotărârea instanţei a consfi nţit faptul că au-torizaţia era suspendată de drept de la momentul atacării documentului în instanţă de către prefect (ceea ce înseamnă că tot ce s-a făcut ulteri-or e sub semnul întrebării), ofi cialii Primăriei spun că, de fapt, recepţia n-ar fi fost făcută.

Într-o adresă înaintată primarului municipiului Pitești, Cornel Ionică, “Jurnalul de Argeș” a solicitat să i se comunice de ce nu au fost oprite lucrările după acţiunea în instan-ţă a Instituţiei Prefectului și cine a făcut parte din comisia care a făcut recepția clădirii.

„(...)Vă informăm că efectele autorizației de construire sunt sus-pendate de drept până la soluţiona-rea cauzei de către instanță, așa cum este prevăzut la art. 3, alin. (3), din Legea nr. 554/2004 privind conten-ciosul administrativ, cu modifi cările și completările ulterioare. Pe cale de consecință, Primăria Municipiului Pitești nu a efectuat recepția aces-tui imobil”, se arată într-un răspuns transmis ziarului nostru de Primă-ria Pitești, semnat de șeful Serviciu-lui Urbanism și Autorizaţii de Con-struire, Cristian Glogojanu.

Izabela Moiceanu

Instituţia Prefectului confi rmă că primarul Ionică trebuia să suspende lucrările la blocul lui Mohor

Într-un număr precedent al ziarului nostru ne întrebam, retoric desigur, cum a fost posibil ca lucrările la blocul de pe strada Cozia (al investitorului Dumitriță Mohor) să meargă înainte cu adăuga-rea celui de-al patrulea etaj și chiar să fi e fi nalizate, deși, teoretic, potrivit legislației în vigoare, ele erau suspen-date de drept din momentul în care autorizația de construire a fost atacată în instanță de prefect (ianuarie 2019), suspendarea fi ind consfi nțită inclusiv de Curtea de Apel Pitești. Am vrut să afl ăm cine trebuia să oprească efectiv acele lu-crări pentru prevenirea actualei situații în care, chiar și în eventualitatea în care Instituția Prefectului va obține anularea autorizației de construire emise de Pri-măria Pitești și suspectată de ilegalitate, în teren lucrurile sunt aproape imposibil de schimbat.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

Violeta Nedelcu, OPC Argeş: „Cineva îi păcăleşte. Acolo unde există puncte de lucru, au fost date nişte sancţiuni”

„Din păcate, noii furnizori, despre care persoa-nele respective au arătat că s-au trezit clienți ai lor, nu au niciun punct de lucru ofi cial în județul Argeș, motiv pentru care noi n-am putut ataca aceste reclamații prin intermediul comisariatu-lui Argeș. În acest context, noi am redirecționat reclamațiile respective către colegii de la ANRE și către comisariatele unde sunt sedii speciale ale respectivilor operatori economici. Firmele respective nu au puncte în județul Argeș, noi nu avem cum să facem controlul direct”, ne-a explicat Violeta Nedelcu, comisar-șef în cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Con-sumatorilor.

Tot șefa OPC Argeș a adăugat: „Pe toți cei care sunt într-o asemenea situație, îi sfătuiesc, în pri-mul rând, ca atunci când cineva se prezintă la ușă și le cere un document ofi cial să nu-l furni-zeze. Nu oricui trebuie să îi arătăm documen-te, facturi sau contracte anterioare, acestea sunt documente care conțin date cu caracter perso-nal, nu le putem arăta oricum și oriunde. În al doilea rând, atunci când o asemenea situație s-a întâmplat, primul loc în care ar trebui să se adre-seze, din punctul meu de vedere, este la poliție, pentru că fapta poate fi apreciată și din acest punct de vedere. Cineva îi păcălește, practic, pe acești oameni; se recomandă ca fi ind o persoa-nă reprezentând un anumit operator economic, în realitate ei sunt altceva și ulterior se ajunge la aceste situații. Acesta este primul sfat, să nu stea de vorbă cu orice persoană și să nu arăte oricui aceste documente. Pentru că aceste persoane, în lipsa unor date cu caracter personal, CNP, nu pot face aceste contracte și nu le pot da aparența unui contract real. Prima protecție ne-o asigu-răm noi printr-o atenție sporită”.

Material realizat de Mari Tudor

Mare atenţie la cine vă bate la uşă şi la ce documente semnaţi!

O piteşteancă păţită semnalează „ţepele” furnizorilor de energie

Cu un contract semnat încă din februa-rie 2019, dar cu lucrări neîncepute, pro-iectul Câmpulungului de „Reabilitare strada Negru Vodă și strada Republicii de la intersecţia cu strada Poenaru Bor-dea până la intersecţia cu strada Petre Zamfi rescu” a atras atenţia societăţii ci-vile, o reacţie pertinentă venind din par-tea Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul și Muscelul”.

Și nu fără temei, în condiţiile în care, cu explicaţia primarului Liviu Ţâroiu că „așa a considerat proiectantul”, un alt

obiectiv important al municipiului mus-celean, Piaţa Primăriei, s-a transformat hidos într-un spaţiu plin de chinezării și betoane, nemaivorbind de faptul că lu-crarea care trebuia să fi e gata în ianuarie 2019 nu a fost recepţionată nici acum. Iar un alt motiv în plus este constituit de atribuirea lucrărilor de reabilitare a Bu-levardului Pardon (străzile menţionate: Negru Vodă și Republicii) către o asocie-re de fi rme din care fac parte și societăţile care s-au ocupat de Piaţa Primăriei, în cauză fi ind companiile familiei Răuţoiu.

Potrivit primarului, bulevardul nu a intrat în execuţie fi indcă au apărut niște neînţelegeri cu proiectantul, ca să nu mai precizăm faptul că de proiect trebuia să se ocupe tot fi rmele Răuţoilor, cu tot cu întârziere. Acum, teoretic, există și docu-mentaţia necesară, rămâne de văzut când va binevoi executantul să se ocupe și de un obiectiv câmpulungean renumit în întreaga ţară. Dar nu oricum, iar asta fi -indcă cei de la Asociaţia „Salvaţi Câmpu-lungul și Muscelul”, bazându-se pe ideile venite din partea unor membri specialiști în arhitectură, proiectare și construcţii, au comunicat administraţiei locale câte-va propuneri de modifi care a proiectului.

Se cere punerea în valoare a Turnului Bărăției

ASCM i-a sugerat primarului ca renu-mitul reper al Câmpulungului să aibă că-ile pietonale și rutiere acoperite cu piatră cubică naturală și plăci de granit natu-ral, nu cu pavajul și asfaltul prevăzute în proiect. Se cere, de asemenea, eliminarea spaţiilor de parcare și montarea unor pi-cheţi de blocare a căilor de acces rutier, în ideea că bulevardul poate deveni, în anu-mite zile și între anumite ore, doar zonă de acces pietonal, pentru promenadă. Alte modifi cări pertinente vizează pune-rea în valoare a Turnului Bărăţiei, mar-carea zonei de acces în Grădina Publică Mersi și evitarea „tăierii” bulevardului în capătul nordic al acestuia.

Cătălin Ion Butoiu

Câmpulungul reacţionează după amenajarea cu beton a Pieţei Primăriei Primarul Liviu Ţâroiu a primit propuneri de la Asociația ”Salvați Câmpulungul și Muscelul” pentru îmbunătăţirea proiectului de reabilitare a Bulevardului Pardon

A devenit deja cunoscută pro-blema românilor care au fost induși în eroare de reprezentanți ai unor companii de furnizare de electricitate și gaze naturale, în vederea încheierii unui nou contract. O problemă asemănă-toare o are și Elena M., o femeie din Pitești, care, susține ea, și-a schimbat furnizorul de gaze naturale fără să știe, sub pre-textul că va semna un document pentru a i se citi contoarele.

„Eu am semnat că s-a făcut control la lumină, nici poveste de gaze!”

„Pe 1 iulie 2019 am primit o vizită din partea Electrica, așa s-a prezen-tat, să verifi ce factura de lumină și i-am zis că nu am factură de lumină, am devizul și chitanța. A zis că e bun și acesta. Și mi-a spus: «Doamnă, semnați-mi că am făcut control!». Am semnat pentru control, dar cred că a avut alte acte băgate dedesubt. Nu mi-a explicat decât că a făcut control. (...) Ăsta e contractul furat, făcut de ei. De acord, este semnătura mea, dar eu am semnat că s-a făcut control la lumină, nici poveste de gaze!”, ne-a explicat femeia, care a ve-nit la redacția ”Jurnalului de Argeș” pentru a-și prezenta nemulțumirea, punând la dispoziție și mai multe documente, printre care s-a numărat și notifi carea privind încetarea con-tractului de furnizare a gazelor na-turale trimisă de noul furnizor către furnizorul inițial, în care sunt datele și semnătura clientului din data de 1.07.2019, adică data în care femeia a primit vizita reprezentantului nou-lui furnizor de energie.

Însă femeia a afl at abia la primirea facturilor de schimbarea furnizoru-

lui de gaze. „Tot consumul de la ei ar fi 13 metri cubi de gaze, dar nu se poate pe 13 metri să dai un milion (100 lei)”, mai spune Elena M., care atrage atenția și asupra prețului pe care trebuie să îl plătească.

Aceasta este rețeta de schimbare a furnizorului de energie folosită și în alte cazuri din județ, după cum ne semnalează femeia. „Multe persoane sunt în aceeași situație pe la Câmpu-lung. Și în Găvana sunt scări întregi de bloc”.

Femeia este deranjată și de faptul că fi rma la care a fost dintotdeauna client nu a notifi cat-o în momentul în care a constatat că nu mai este cli-ent. Din octombrie, aceasta a înche-iat din nou contract cu furnizorul inițial de gaze naturale.

Crucile de piatră din Câmpulung vor fi restaurate pentru a deveni atracţie turistică

Municipiul muscelean este împânzit cu cruci de piatră inscripţionate cu litere chiri-lice, majoritatea fi ind edifi cate în secolul al XVII-lea, așa cum este și renumita Cruce a Jurământului. Potrivit listei ofi ciale a monu-mentelor istorice din Câmpulung, numărul crucilor identifi cate este de peste douăzeci, deși, în temeiul opiniilor unor istorici locali, pe raza localităţii au existat aproape patru-zeci de asemenea obiecte. Oricum, dezin-teresul faţă de asemenea comori persistă de decenii și a fost evidenţiat la fi nalul anului trecut, atunci când municipalitatea a decis să transmită crucile în administrarea Muzeului Municipal, în vederea protejării, restaurării și a punerii în valoare a acestora. Și asta fi indcă pe lista bunurilor s-au regăsit doar șaispreze-ce cruci.

Treizeci și nouă de asemenea cruci voti-ve au fost cioplite în calcar de Albești de-a lungul veacurilor și au fost amplasate fi e pe lângă biserici – și acestea foarte numeroase în Câmpulung – fi e pe marginea drumu-rilor. Cea mai importantă ca monument și document medieval este Crucea Jurământu-lui, situată în apropierea Mânăstirii Negru Vodă, obiectiv în faţa căruia dregătorii ora-șului jurau credinţă localităţii și oamenilor acesteia. Două cruci au fost distruse în timp, alte câteva se afl ă în stare de degradare, astfel că muzeografi i de la Câmpulung vor trebui să aibă implicare puternică spre a revaloriza monumentele. Ca de obicei când este vorba de patrimoniul istoric și arhitectural, bugetul local are baierele strânse și, după cum a pre-cizat directorul muzeului, Alexandru Oprea, sunt șanse mici de accesare a unor fonduri europene pentru restaurarea obiectelor vechi de sute de ani. Pentru început, însă, se are în vedere întocmirea unui proiect de intervenţie în legătură cu crucile, promisiunea aleșilor locali fi ind aceea de a aloca anual fonduri pentru repunerea acestora în valoare chiar prin înfi inţarea unui tur turistic al crucilor de piatră din Câmpulung.

Cătălin Ion Butoiu

Încă un dosar în procesul insolvenţei fi rmei lui Inquieto

În decembrie 2019, la ultimul termen din dosarul insolvenței SC Daniela Construcții, fi rma italianului Nicola Inquieto, Tribunalul Specializat Argeș a despus formarea unui do-sar asociat având ca obiect cerere de ridicare a suspendării activității, formulată de către creditoarea Imocredit IFN, cu termen de judecată în februarie 2020. În vederea solu-ţionării noului dosar asociat format, aceeași instanță a mai pus în vedere administratoru-lui judiciar, Insolvenţa SM SPRL, să depună raportul fi nal de evaluare cu privire la bunu-rile care fac obiectul măsurii suspendării, în mod expres, având în vedere contestaţiile for-mulate cu privire la evaluarea bunurilor afl a-te în patrimoniul SC Daniela Construcții, fi rmă al cărei administrator special este soția italianului, Ioana Inquieto.

Izabela Moiceanu

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

Nicolae Golescu l-a întâmpinat pe contele Auguste de Lagarde

1813, primăvara. Contele Augus-te de Lagarde, împreună cu marele vornic al Ţării Românești, s-a oprit la Pitești, staţie de poștă pe traseul București - Paris, unde călătoreau pentru audienţa de la împăratul Na-poleon I (1804 - 1814/1815), isprav-nic de Argeș, Nicolae Golescu (1772 - 1829).

Ridicarea vechii Biserici Sfânta Vineri

1817 - 1827. Pe locul unui locaș mai vechi de cult, marele sluger Ioana Ungurelu și negustorul Hagi Ţenea ridicau Biserica Sfânta Vineri, demo-lată apoi în 1912. Actuala construcţie a fost edifi cată în imediata apropiere a celei vechi, între 1903 - 1908.

S-a născut la Piteşti Dumitru C. Brătianu

1818. S-a născut la Pitești Dumitru C. Brătianu (m. 1892), om politic și de stat, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, militant pentru Unirea Principatelor, preșe-dinte al Partidului Naţional Liberal (1891 - 1892), de mai multe ori mi-nistru, între aprilie-iunie 1881 prim-ministru.

Englezul R. Walsh a scris despre Piteşti în notele sale de călătorie

Englezul R. Walsh a consemnat în notele sale de călătorie: ”Orașul Pitești are vreo mie de case, dintre acestea câteva aparţin boierilor și în care se intră prin curţi înconjurate de îngrădituri, având înfăţișare elegantă și măreaţă”.

Catagrafi a rusă, despre aşezarea Piteşti

1832, iunie 26. Așezarea Pitești avea, după Catagrafi a rusă, 773 de case, 853 de familii, 3.914 locuitori (din care 2.102 bărbaţi), 14 mahala-le, patru cartiere (văpsele), cinci tăbă-cării, 1.000 de animale.

Stolnicul Constantin Brătianu colabora ca deputat cu Primăria Piteşti

1836. Magistratul (Primăria) ora-șului Pitești colabora, în zece ma-halale, cu deputaţii: stolnicul Con-stantin Brătianu, postelnicul Pandele Popescu, postelnicelul Costel Popa, logofătul Badea Vulpescu.

Se deschide, la Piteşti, Institutul de Fete „Karol Buholtzer”

1843. Se deschide, în Pitești, cu ajutorul profesorului Ioan Rădules-cu, de la Școala Naţională, Institutul de Fete „Karol Buholtzer”, mentor, profesorul german amintit, având, în 1846, 13 eleve, trei clase, limbile română, germană, franceză, greacă, muzica la chitară, dansul, gospodă-ria.

Puţini oameni au făcut pen-tru urbea lor cât a înfăptuit colecționarul Gheorghe Chi-ţa pentru Câmpulung. Isto-ria vizuală a Câmpulungului, dar și a Muscelului ar fi fost mult mai săracă dacă Gheor-ghe Chiţa nu ar fi adunat, cu răbdare și tenacitate, piesă cu piesă pentru a completa un ”mozaic” de-a dreptul im-presionant: aproape 1.000 de cărţi poștale ilustrate.

M.I.

1979: traseul clasic pentru perioada comunistă: Kiev - Leningrad - Riga - Moscova

Dacă această pasiune a lui este cunoscută, ceea ce nu știe aproa-pe nimeni este faptul că Gheor-ghe Chiţa e autorul unui volum inedit cu impresii de călătorie, însemnări făcute între 1979 și 2009 în toată Europa. Fire me-todică, turistul și-a notat zi de zi pe carneţel ce a văzut, ce a sim-ţit, ce l-a impresionat, ce a păţit, uimirile și dezamăgirile care cu timpul au însumat un număr considerabil de pagini. Volumul intitulat „Prin Europa. Impresii de călătorie”, tipărit în numai două exemplare la propria im-

primantă, începe cu descrierea din iunie 1979 a unui traseu ”clasic” pentru perioada comu-nistă: Kiev - Leningrad - Riga - Moscova. Excursie organizată ”cu voie de la partid”, ghid (pro-babil colaborator al Securităţii), obiective prestabilite, program fi x, în fi ne, tot ”arsenalul” con-sacrat. Momentul de cotitură al turistului Gheorghe Chiţa (și, poate, chiar al întregii sale bio-grafi i!) a fost însă plecarea din 1980 în Italia, ca invitat la o expoziţie de fi latelie pentru care pregătise exponatul „Leonardo da Vinci”: „Pentru realizarea ex-ponatului fi latelic «Leonardo da Vinci» am primit și concursul unui colecţionar din Milano cu care am făcut schimburi impor-tante. El m-a invitat la expoziţia tematică din octombrie 1980, știind că l-am întocmit, astfel că puteam participa cu exponatul la o expoziţie a cărei temă era «Arta»”.

1980: prima ieșire în VestScăpat din ”cușcă” și ajuns în

Italia, Gheorghe Chiţa se consi-deră, pe bună dreptate, un pri-vilegiat (alţii, ca mine bunăoară, nici nu puteau visa pe atunci la un pașaport!) și folosește la maximum timpul disponibil. Poartă cu sine, pregătită cu grijă de acasă, o vastă documenta-ţie. Vede, rând pe rând, orașele Veneţia, Milano, Modena, Flo-renţa, Vinci și Roma și vizitează obiectivele principale, plin de frenezia marilor valori ale ar-tei antice și renascentiste. Pro-gramul este dens, fără sincope: „Sosesc la Roma în cursul nop-ţii. Rămân în sala de așteptare a gării Termini și încerc chiar să aţipesc puţin, asemenea altor călători. Carabinierii s-au ui-tat îndelung la biletul meu, dar n-au zis nimic. La toaleta gării sunt condiţii bune de spălat și bărbierit, așa că fac și eu acest lucru. La ora 7 ies prin oraș, unde, conform programului fă-cut în timpul nopţii, am început cu vestigiile romane care, fi ind în aer liber, nu se punea proble-ma orei de deschidere. Astfel am văzut celebrul Colosseum, Columna lui Traian, Arcul lui Constantin, grandiosul monu-ment al lui Vittorio Emmanuele despre care citisem că seamănă cu o uriașă mașină de scris. Am intrat apoi în toate bisericile care mi-au ieșit în cale. Nu are sens să le mai descriu. Toate erau foarte frumoase. Mi-au plăcut în mod deosebit Santa Maria Maggiore, Biserica del Giusso și San Pietro in Vincoli, unde am admirat celebrul «Moise» al lui Michelangelo. L-am atins și eu pe piciorul gol, lustruit de mi-lioanele de atingeri de-a lungul timpului”.

Această primă ieșire în Vest, când Gheorghe Chiţa a trecut prin Italia, Elveţia și Austria, îmi pare a fi un fel de traseu ini-ţiatic, întrucât călătorul a par-curs în cele două săptămâni un drum al ”maturizării”: de la „no-vicele” care pășea timid pe dale-le Pieţei San Marco din Veneţia, la ”maturul” care străbate cu pas sigur străzile Vienei. De aceea cred că nu numai pentru citi-tor, dar chiar și pentru călătorul Gheorghe Chiţa această peregri-nare avea să fi e cea mai plină de senzaţii și de semnifi caţii dintre toate cele 15 călătorii pe care le va face în Europa de-a lungul următoarelor trei decenii.

Cu Dacia prin EuropaÎncurajat de reușita primei ie-

șiri din ”lagărul socialist”, Ghe-orghe Chiţa a recidivat peste doi ani (nu se putea merge în Occi-dent decât o dată la doi ani, spu-neau reglementările timpului!). De data aceasta pleacă cu pro-pria mașină Dacia, pe un itinerar care trece prin Ungaria, Ceho-slovacia (nedivizată pe atunci), Austria, RFG, Franţa, Elveţia, Italia și Iugoslavia. În mod evi-dent, un lucru este surprinzător: curajul călătorului. De ce spun curaj? Pentru că a porni pe un traseu de mii de kilometri cu o mașină nu foarte sigură și a nu ști niciodată unde înnoptezi,

mi se pare ceva aproape la limi-tă. Astfel, seară de seară, în pro-pria mașină staţionată fi e într-o parcare, fi e într-o benzinărie, fi e pe o stradă mai liniștită ori într-un parc, foarte rar într-un camping, călătorul își găsește un adăpost improvizat, după o zi epuizantă. Dar nu totdeauna lucrurile stau așa cum trebuie, după cum se poate constata din următoarea însemnare făcută la Roma: „La 14,30 ne îndrep-tăm spre mașină și nu ne vine să credem ce vedem: capota de la portbagaj întredeschisă, geamul ușii din dreapta spart, puţinele lucruri rămase, răscolite. Nevas-ta se așază pe bordură și plânge, eu caut un poliţist, îi explic. Îmi dă o adresă unde mă sfătuiește să-l însoţesc la un sediu, lângă gară, unde era un ofi ciu pentru străini. Dau o declaraţie și atât. Mă întorc la mașină și facem un inventar al lucrurilor furate: aparatul de radio și sacoșa cum-părate din Cehoslovacia, lenje-ria mea, servieta cu aparatul de fotografi at, trusa de bărbierit, pantofi i, prosoapele, ţigările și cine știe ce vom mai descoperi pe parcurs”.

După ”ucenicia” primei ieșiri în Occident și proba de rezisten-ţă a celei de a doua excursii în Vest, Gheorghe Chiţa devine un turist cu ceva experienţă ”capi-talistă” și în vara lui 1984 plea-că, tot cu Dacia sa, pentru mai bine de o lună pe itinerarul Iu-goslavia - Italia - Franţa - RFG - RDG - Cehoslovacia - Ungaria. Își permite de data aceasta să fi e chiar selectiv: revede ceea ce cre-de că merită și adaugă noi obiec-tive. Se simte din tonul relatării din jurnalul de călătorie că este mult mai ”stăpân pe situaţie”, că experienţa celorlalte două voia-juri în Europa Vestică își spune cuvântul. Următoarea călătorie o face pe traseul: Iugoslavia - Italia - Austria - Ungaria (1987).

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Călătorul şi colecţionarul muscelean Gheorghe Chiţa

DUPĂ 1990: GRECIA, TURCIA ȘI ANGLIA”Impregnat” de libertatea Occidentului, la întoarcerea în ţară

Gheorghe Chiţa are parte de un duș rece: „… ne îndreptăm spre

frontieră, unde ajungem seara pe la zece și jumătate la Nădlac

(Arad) și unde stăm circa trei ore, deși nu erau prea multe mașini

în faţa noastră. Ne vine rândul și ni se spune să scoatem totul, dar

absolut totul din portbagaj. Ne supunem și asistăm la penibilul

spectacol când au cotrobăit prin toate sacoșele, cutiile, valizele,

au răsfoit toate revistele, inclusiv jurnalul de călătorie din care au

citit câteva pagini răzleţe, fără comentarii. Niciodată, dar nicio-

dată, la niciuna din trecerile anterioare ale frontierei (și trecusem

de peste zece ori), nu m-au controlat cu atâta minuţiozitate. Mi-

au pus vamă până și pe articole de toaletă pentru care, de regulă,

nu se plătește vamă (săpunuri, de exemplu). În sfârșit primim pa-

șapoartele și după ora 1,00 părăsim frontiera. Intraţi pe pământ

românesc, încet-încet realizăm că ne apropiem de casă, pe șoselele

«ornate» cu gropi la tot pasul, mizerie, lipsă de civilizaţie…”

Cu excursia din 1987 perioada ”eroică” a călătoriilor lui Ghe-

orghe Chiţa ia sfârșit, pentru a face loc altei etape, marcate de

căderea Cortinei de Fier. Puţini au fost cei care au putut pleca, în

timpul regimului comunist, spre ”lumea liberă”. Alibiul colecţi-

onarului Chiţa a fost fi latelia, cea care din 1980 l-a propulsat pe

o traiectorie europeană nebănuită. Excursiile făcute după 1990

stau sub altă zodie - cea a normalităţii. Pașaportul nu mai este

un privilegiu, deși vreme de mai mulţi ani obţinerea vizei pentru

Vest nu a fost un lucru ușor. Paginile consacrate călătoriilor făcu-

te după 1990 sunt la fel de numeroase precum cele de dinainte.

Gheorghe Chiţa revede Italia, Franţa, Ungaria, chiar fosta Iu-

goslavie, când situaţia politică era confuză și începuse confl ictul

armat. Este acum un turist european, departe de experienţele pe-

rioadei ”eroice” din vremea comunismului. Spiritul de aventură

de altădată lasă loc tihnei și la sfârșitul lecturii notelor de călătorie

rămâi parcă o clipă cu nostalgia perioadei începuturilor.

Sursa: FB Domeniul Muscel-Adrian Săvoiu

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

„Cartea este cea mai complicată și cea mai măreață minune dintre minunile create de omenire în calea ei spre fericire (Maxim Gorki).

În acest sens, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită să-i treceţi pragul și vine în întâmpinarea dumneavoastră cu un noian informa-ţional, din care am realizat prezenta selecţie.

Pentru cititorii pasionați de istorie reco-mandăm lucrările: Cristian Moșneanu, Ștefan Dumitrache, „Mircea cel Bătrân” (București, Editura Librex Publishing,

2018); Adrian Cioroianu, „Aproape un secol de dinastie” (Craiova, Scrisul Româ-nesc Fundaţia-Editura, 2018); Ion Bulei, „Un Hohenzollern în România” (Bucu-rești, Editura Meteor Press, 2018); Alexan-dru Muraru, „Mihai I al României, regele nostru: martori, experiențe, amintiri rega-le” (București, Editura Curtea Veche Pu-blishing, 2018).

Din domeniul matematicii vă recoman-dăm următoarele titluri: Petre Simion, Victor Nicolae, „Memorator matematică, clasele 9-12” (București, Editura Nicules-cu, 2017); Petre Simion, Victor Nicolae, „Matematică, breviar teoretic (exerciţii și

probleme propuse și rezolvate)” (București, Editura Niculescu, 2017); Tony Crilly, „50 de idei pe care trebuie să le cunoști” (Bu-curești Editura Litera, 2017); Mihail Roșu, „Elemente de matematică pentru profesorii din învăţământul primar” (București, Edi-tura Aramis Print, 2016).

Cititorilor interesați de domeniul psiholo-giei le prezentăm următoarele lucrări: Bru-ce Fisher, Robert Alberti, „Reconstrucția. Cum să-ți refaci viața după divorț sau despărțire” (București, Editura Herald, 2019); Veronique Guerin, „Criza ado-lescenţei: mod de administrare” (Bucu-rești, Editura Niculescu, 2018); Laura Markham, „Părinţi liniștiţi, copii fericiţi: cum să înlocuim ţipetele cu conectarea” (București, Editura Niculescu, 2018); Mel Robbins, „Regula de 5 secunde: curajul de

fi ecare zi îţi poate transforma viaţa, munca și încrederea în sine” (București, Editura Lifestyle Publishing, 2018).

Iubitorii genului beletristic se pot delec-ta citind următoarele titluri: Dinah Jeff e-ries, „Înainte de ploi” (București, Editura Nemira, 2018); Markus Zusak, „Podul de lut” (București, Editura Rao, 2019); Eric-Emmanuel Schmitt, „Răzbunarea iertării” (București, Editura Humanitas, 2019); Ca-therine Isaac, „Aici, acum, mereu” (Bucu-rești, Editura Rao, 2018).

Cu speranţa că titlurile prezentate anterior v-au atras atenţia, vă așteptăm la Bibliote-ca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș. Și nu uitaţi: „Cărţile sunt prieteni reci, dar siguri” (Victor Hugo).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Medalion literar Mihail Ghiţescu

Joi, 9 ianuarie, cu începere de la ora 17, în sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitești va avea loc medali-onul literar cu tema ”La ceas cente-nar - scriitorul Mihail Ghițescu”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul ”Confl uențe literare”. Organizatori sunt Centrul Cultural Pitești și Fundația Literară „Liviu Rebreanu”, iar coordonatorul eveni-mentului este poeta Allora Albules-cu, președintele Fundației Literare „Liviu Rebreanu”. D.G.

Simpozion dedicat Zilei Culturii Naţionale

Luni, 13 ianuarie 2020, de la ora 12.00, sala Ars Nova a Centru-lui Cultural Pitești va găzdui sim-pozionul sub genericul ”Dor de Eminescu”, dedicat Zilei Culturii Naționale. Simpozionul va include următoarele manifestări: prelegerea cu tema ”Eminescu și Societatea secretă «Carpații» pentru unirea tuturor românilor în hotarele Da-ciei Mari”, susținută de col. (rtr) prof.univ. dr. George Ene, scriitor eminescolog; recitalul liric ”Dor de Eminescu”, susținut de prof. Corne-lia Ghinea și lt.col. (rtr) Constantin Mândruță; vernisajul expoziției de metaloplastie sub genericul ”In Me-moriam Eminescu”, de artistul plas-tic Constantin Samoilă. Coordona-torii manifestării sunt președintele Asociației ”Organizația Județeană Argeș Basarab I a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere” col. Ilie Sto-ica și col. (rtr) Ion Catinca. D.G.

Ion Popescu-Sireteanu – prozator, eseist, istoric literar, editor, profesor universitar, om vechi din lumea cu reguli și cu așezare cuminte – scrie, în 2020, la cei 86 de ani, pentru care îi mulțumește Domnului în fi ecare zi, scrie cu bucuria și cumpătarea din-totdeauna. Vremurile s-au schimbat. Nimeni și nimic nu mai stă mult timp pe loc. Domnul profesor nu se lasă, însă, păcălit de nestatornicia plane-tară. Scrie ca odinioară, înțelegând să apere valorile în care crede și de care, dacă s-ar desprinde, fi e și cu un pas, ar muri imediat de inimă rea.

Noul său volum de proză scurtă - ”Că-lător spre noapte” - va fi lansat odată cu cel de articole și recenzii - ”Civilizația muntelui” - în ziua de 22 ianuarie, la ora 13.00, la Biblioteca Județeană Argeș. Cele 65 de texte respiră diferit. Sunt, printre ele, texte legănătoare, întoarse cu fața către un trecut idealizat tocmai pen-tru că viitorul amenință, înspăimântă,

sunt texte - rugăciune și texte-meditație, dar autorul nu rămâne prizonierul aces-tor stări de spirit. Observă lumea din jur, țara din jur și caută soluții de normalitate. Sfătos, fără să se aprindă, Ion Popescu-Sireteanu scrie despre ”Nevoia de hoți” și despre Direcția Națională Anticorupție, despre ”Taxa pe ouărit”, despre ridico-lul și despre tragicul alegerilor locale și parlamentare, despre impostura din so-cietatea noastră, despre doctori și despre profesori. Sunt subiectele actualității, îm-pletite în pagină cu tâlc pilduitor.

Suntem doar umbră și pulbere, cum spune poetul antic, dar asta nu justifi că nici lăcomia de a trăi, nici graba de a po-trivi pe spiritul nostru o rânduială care nu ni se potrivește și care face mai mult rău decât bine. Este concluzia fi rească a cărții. Este semnalul ei de alarmă. Și mai este și bătaia de inimă, puternică, a unui cărturar cum puțini ne mai trec astăzi pragurile vieții.

Denisa Popescu

Ion Popescu-Sireteanu călătoreşte discret spre noapte

Una din cărțile valoroase, atât din punct de vedere istoric, cât și din punct de vedere bibliofi l, afl ată la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu“ Argeș, este „Historia della Transilvania“. Cu o vechime de 382 de ani, această carte a fost tipărită la Veneția, în anul 1638, sub titlul „His-toria della Transilvania, raccolta dal cavalier Ciro Spontoni e registrata dal cavalier Ferdinando Donno“, Veneția, 1638 („Istoria Transilvaniei, redactată de cavaler Ciro Spontoni și înregistrată de cavaler Ferdinando Donno“, Veneția, 1638).

Din motive necunoscute, exemplarul nos-tru, afl at la Secţia Colecţii Speciale a Bibli-otecii Judeţene „Dinicu Golescu“ Argeș, a stat o perioadă în apă. După uscare, corpu-sul cărții a rămas puțin ondulat, dar hâr-tia de moară, de înaltă calitate - produsul Evului Mediu european - și cerneala, de asemenea, de calitate bună, nu s-au deteri-orat, cartea neprezentând urme majore de degradare. Acest lucru arată nivelul la care ajunsese arta tipografi că în Veneția în anul 1638.

„Historia della Transilvania“ sau cronica uciderii lui Mihai Viteazul

Această carte reprezintă, de fapt, cronica uciderii lui Mihai Viteazul. La 18 septem-brie 1600, la bătălia de la Mirăslău, voievo-dul român este înfrânt de generalul Basta. Urmează o serie de înfrângeri ale voievodu-lui român în lupta cu oastea polonă, Mihai fi ind nevoit să ia drumul Vienei, în ianu-arie 1601. În primăvara acestui an, Mihai

apelează la împăratul Sfântului Imperiu Roman, Rudolf al II-lea, care mediază dis-puta cu generalul Basta. După intervenția împăratului, cei doi se împacă și primesc misiunea de a supune Transilvania, unde Si-gismund Bathory revenise la domnie.

În 3/13 august 1601 are loc bătălia de la Guruslău (Gorăslău), unde forțele unite, ale lui Mihai și ale lui Basta, îl înfrâng pe Sigis-mund Bathory. Cu toate acestea, la 9/19 au-gust, din ordinul lui Basta, Mihai Viteazul este ucis pe Câmpia Turzii.

După asasinarea domnitorului Ţării Ro-mânești și înfrângerea lui Sigismund Batho-ry, Basta ajunge comandant militar al Tran-silvaniei, dar cruzimea sa reușește să atragă nemulțumirea generală. În 1604, Basta îi cheamă la Cluj pe nobilii unguri, prilej cu care îi pedepsește pe unii dintre ei, cu sen-tinţa moarte prin spânzurare. Tot atunci, împăratul Rudolf al II-lea decide să-l reche-

me la Curtea sa și astfel Transilvania scapă defi nitiv de Basta.

Retras din cariera militară, Giorgio Basta scrie câteva tratate militare, dar și „Memo-riile“ sale, ce rămân sub formă de manus-cris. După moartea sa, survenită la Praga, în 1607, manuscrisul a fost preluat, redactat și tipărit de cavalerul italian Ciro Spontoni, secretarul și omul de casă al generalului, sub titlul „Historia della Transilvania“.

Memoriile lui Basta, redactate de Spon-toni, tipărite la Veneția în 1638, descriu episodul trist privitor la soarta capului lui Mihai Viteazul, din perspectiva rivalilor domnitorului Ţării Românești, denigrând vitejia și măreţia voievodului unifi cator și elogiind acţiunile meschine întreprinse de Basta, în urma cărora domnul muntean este ucis mișelește chiar de aliatul său.

Gabriela Tomescu

„Historia della Transilvania“ - o carte veche de aproape patru secole, la Biblioteca Judeţeană

Profesorul Marius Andreescu lansează o nouă carte

Marți 14 ianuarie, de la ora 15, conf. univ. dr. Marius Andrees-cu (foto) va lansa cartea ”Teologie, Filosofi e și Drept - Studii, Eseuri, Scrisori”. Evenimentul va avea loc în sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitești. M.S.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

„Disperat, Alin s-a agățat de mine, urlând că moare”

Prof. univ. dr. Liviu-Doru Nițescu: „Niciodată nu am

fost chemat să dau vreo declarație completă în calitate

de martor ocular”

Fratele lui Alin Niţescu, prof. univ. dr. Li-viu-Doru Nițescu, cineast și președinte al Senatului UNATC “I.L. Caragiale” București, director al departamentului “Regie de fi lm și TV, producție de fi lm” și președinte SEECS (South-Eastern Europe Cinema Schools), a fost alături de tânărul care s-a stins prematur în ultimele sale clipe de viaţă, de la administra-rea injecţiei care s-a dovedit a-i fi fatală, până la descesul pacientului, a doua zi, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Pitești. Fratele mai mare al victimei, originar din Câmpulung Muscel, a fost martor al lungului șir de greșeli și bâjbâieli care i-au retezat lui Alin șansele de supraviețuire, iar mărturia sa este impresio-nantă...

„Pe 1 august 2013 m-am dus cu fratele meu, Alin Nițescu, la Clinica «Dr. Irimia», unde urma un tra-tament medical lunar. Îl mai însoțisem la acest tra-tament o dată, în iarna lui 2013. Ne-am prezentat la cabinetul dr. Herișanu Ramona pe la 09.30. Am așteptat în hol să îi vină rândul fratelui meu, iar pe la 09.50 am fost chemați în cabinet. A fost întrebat «Cum te mai simți?», «Ai mai mâncat ciocolată?» i-a fost monitorizată greutatea, am fost duși într-un cabinet vecin (tot la etajul 1, cabinetul de vizavi de scări), unde fratelui meu i-a fost administrată injecția cu zypadhera de către asistenta califi cată pentru această procedură”, povestește, pentru Jur-nalul de Argeș, profesorul Liviu-Doru Nițescu.

După ce lui Alin i-a fost administrată injecția, fra-tele a coborât împreună cu pacientul la parter, în holul de lângă recepția clinicii.

”Știam din iarna lui 2013 că, după injecție, pacien-tul trebuie să aștepte în holul clinicii, lângă recepție, timp de 45 de minute - o oră, înainte să poată pleca acasă. După câteva minute de la momentul în care am ajuns la parterul clinicii, în jurul orei 10:05, fratele meu mi-a spus că îi este rău, că amețește și că își simte mâinile moi. Am urcat amândoi înapoi la etajul 1, la cabinetul dr. Herișanu Ramona. Pe scări am observat că fratele meu avea deja probleme de coordonare a membrelor inferioare, în sensul că îi era greu să ridice picioarele pentru a urca scările. Continua să îmi spună că îi este foarte rău și acuza această stare de moliciune în mâini și în picioare.

Am ajuns la cabinetul dr. Herișanu Ramona, am intrat și i-am comunicat că fratelui meu îi este rău. Apoi, împreună cu dr. Herișanu Ramo-na, ne-am deplasat în același cabinet vecin unde i se administrase injecția. Alin a fost întins pe pa-tul de consultație. În cabinet era o altă doctoriță, care a mai stat la birou câteva minute, apoi a ple-cat și nu s-a mai întors. Fratele meu acuza o stare de somnolență, adormind în timp ce vorbea. Dr. Herișanu Ramona nu l-a lăsat să adoarmă, zicând că trebuie ținut conștient. I s-a luat tensiunea de mai multe ori, iar medicul a constatat că este foarte mare. M-am uitat pe tensiometru și am văzut că arăta 20 și creștea. La indicațiile dr. Herișanu Ra-mona, una dintre asistente i-a administrat fratelui meu o injecție cu FUROZEMID. Dr. Herișanu Ramona l-a întrebat pe fratele meu dacă a mâncat și dacă a băut apă. El a răspuns că nu și i-a indicat

să mănânce și să bea apă. A mâncat o jumătate de napolitană și o linguriță cu zahăr (dată de către dr. Herișanu Ramona) și a băut în jur de 1,5-2 litri de apă. Dr. Herișanu Ramona ne-a comunicat apoi că trebuie ca fratele meu să bea multă apă pentru hi-dratare”, mai povestește fratele lui Alin.

„Dr. Herișanu mi-a spus că nu este nimic grav, că totul este sub control”

În tot acest timp, starea de rău a pacientului s-a accentuat. „Pe la 10:30, fratele meu a vomitat tot ce înghițise până atunci. A început să sughită spas-modic, să strige și să se zbată, într-o stare vecină cu delirul, acuzând dureri atroce de cap. Mi-a arătat că simte că îi explodează capul. Dr. Herișanu Ra-mona mi-a spus că simptomele sunt normale pen-tru sindromul postinjectare, că nu este nimic grav, că totul este sub control și că situația va fi rezolvată. Alin a devenit din ce în ce mai agitat, a strigat că este între viață și moarte, a strigat după ajutor, și-a strigat părinții, m-a rugat să îl iau de acolo și să îl duc la București la spital. Spunea că nu mai poate suporta durerea și că simte că moare. Dr. Herișanu Ramona i-a indicat uneia dintre asistente să îi mon-teze fratelui meu o branulă și a fost pregătită o per-fuzie în care am înțeles că este DIAZEPAM”, mai spune profesorul.

„Își striga părinții”Alin era din ce în ce mai agitat și continua să acuze

dureri insuportabile. Fratele povestește că nu reușea să își mai coordoneze mâinile și picioarele. “S-a opus montării branulei. A împins asistenta și a fost chemată o altă asistentă, despre care dr. Herișanu Ramona spunea că are experiență la camera de gar-dă dintr-unul din spitalele din Pitești. Eu încercam să îl țin pe fratele meu, dar era foarte agitat. Nici această asistentă nu a reușit să îi monteze branula. Alin a încercat să se ridice, strigându-mi în con-tinuu că este între viață și moarte. La indicațiile dr. Herișanu Ramona, una dintre asistente i-a fă-cut fratelui meu o injecție cu DIAZEPAM. În tot acest timp fratele meu s-a agățat disperat de mine, urlând că moare, că nu mai poate, că îi explodează capul”.

“Asistentele îl strigau: «Alin! Alin! Alin!»”Fratele lui Alin povestește că, la 10-15 minute

după ce i-a fost administrată injecția cu DIAZE-PAM, Alin a adormit. Era în jur de ora 10:50-11:00.

„După ce a adormit, i-a fost montată branula și i-a fost pusă perfuzia. Am stat lângă el cam 10-15 minute, apoi am ieșit să dau un telefon. Din hol am auzit cum în cabinet asistentele îl strigau: «Alin! Alin! Alin!». Am intrat în cabinet imediat și am observat că fratele meu vomitase suc gastric, iar asistentele încercau să îl țină pe Alin (afl at în stare de inconștiență) cu capul în jos. Podeaua cabinetu-lui era plină de vomă de culoare maro. Hainele lui și patul erau și ele pline de suc gastric. Una dintre asistente dădea deja cu mopul, curățând podeaua. Fratele meu nu a fost conștient niciun moment”.

Potrivit fratelui, starea lui Alin Nițescu nu s-a mai ameliorat.

EXCLUSIV. Regizorul Doru Niţescu povesteşte fi lmul morţii cu zile a fratelui său, la Spitalul Judeţean

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

„După ce a «adormit», fratele meu nu a mai reve-nit niciodată la starea de conștiență. Am intrat în cabinet și am văzut-o pe dr. Herișanu Ramona cu telefonul în mână, vorbind la ambulanță... Ulterior, de la tv, am afl at că Salvarea a fost chemată pentru «un pacient care are o reacție alergică», nu pentru unul intoxicat cu olanzapină, motiv pentru care

ambulanța a venit DOAR cu șofer și asistentă. Mie dr. Herișanu Ramona mi-a comunicat textual că a vorbit cu «șefa sa» și că aceasta, la rândul ei, a vorbit la Spitalul Județean cu șeful Secției ATI, dr. Păun, aranjând ca fratele meu să fi e transferat acolo și că de aceea a chemat ambulanţa, apoi m-a asigurat că totul este sub control, că a avut cazuri și mai grave (iar asistentele confi rmau acest lucru) și că fratele meu va dormi 24 de ore și apoi se va trezi, fără să rămână cu sechele în urma sindromului postinjec-tare”, povestește profesorul Liviu-Doru Nițescu.

Potrivit celor relatate de profesor, la un moment dat, Alin a început din nou să vomite suc gastric. „Pentru că eram lângă el, l-am ținut de frunte și a vomitat pe podeaua cabinetului. Dr. Herișanu Ra-mona a sunat din nou la 112, bănuind că mașina a fost trimisă la o adresă greșită. Salvarea a ajuns în jurul orei 11:45. Asistenta de pe ambulanță a urcat în cabinet, l-a văzut pe fratele meu inconștient, a făcut câteva manevre de control, l-a conectat la un aparat de monitorizare și le-a reproșat asistentelor clinicii că pulsul este foarte jos și că nu își dau sea-ma cât de grav este. Pe monitor, pulsul fratelui meu era undeva între 50 și 60. Asistenta de pe ambulanță i-a făcut o injecție cu adrenalină și pulsul s-a ridicat la 80-90. Trupul fratelui meu s-a încordat de câteva ori, apoi s-a liniștit”, spune fratele.

“Dr. Ciocănea a afl at de la mine informația că fratele meu a vomitat suc gastric”

Profesorul Liviu-Doru Nițescu povestește că, atunci când asistenta de pe ambulanță a decis că pa-cientul poate fi transportat, Alin a fost dus cu targa la mașină.

“Mi-a spus că nu îl pot însoți în salvare. Am între-bat-o cât de grav este și mi-a spus că foarte grav și că fratele meu este în comă. Salvarea a plecat spre Spi-talul Județean Argeș. Am ajuns și eu acolo cu mașina personală. Am afl at că fratele meu a fost deja trans-ferat la Secția ATI și că avea convulsii. Am cerut să vorbesc cu dr. Constantin Păun, care m-a îndrumat către medicul de gardă, dr. Ciocănea. Acesta mi-a cerut amănunte referitor la ce s-a întâmplat, pentru că nu avea niciun fel de informație nici despre tra-tamentul care a provocat sindromul postinjectare, nici despre ce tratament i-a fost administrat frate-lui meu după apariția acestui sindrom. Mi-am dat seama, după reacția dumnealui, că dr. Ciocănea a afl at de la mine informația că fratele meu a vomitat suc gastric în timp ce era în stare de inconștiență. A spus că speră să nu fi și aspirat suc gastric, pentru că, dacă a aspirat, lucrurile pot fi foarte complicate. Fratele meu nu era intubat în acest moment în salo-nul ATI de la Spitalul Județean Argeș, dar starea lui era în continuare de inconștiență”.

”Mi-a spus că fratele meu are febră foarte mare şi că trebuie să mă duc să cumpăr gheaţă, pentru a-i face împachetări”

După acest moment, la Spitalul Județean au ajuns și părinții lui Alin. “Dr. Păun și dr. Ciocănea au fost foarte rezervați în privința diagnosticului și a șanselor de supraviețuire ale fratelui meu. Au spus că fac tot posibilul, ex-plicând că lucrurile sunt foarte grave. Pe 1 august, în jurul orei 21:15, dr. Ciocănea mi-a spus că fratele meu are febră foarte mare și că trebuie să mă duc să cumpăr gheață, pentru a-i face împache-tări. Am revenit cu gheața și am intrat în salonul în care era fratele meu. Asistenta a efectuat împa-chetarea cu gheață. Mi s-a spus că temperatura a scăzut.

De asemenea, dr. Ciocănea mi-a spus că fratelui meu i se fac analize la intervale foarte scurte ... Am asistat la o discuție în care o asistentă de la laboratorul Spi-talului Județean venise pe secția ATI pentru a-i reproșa doctorului Ciocănea că cere prea des analize pentru fratele meu, dr. Ciocănea explicându-i cât de important este să facă aceste analize”, mai spune fratele.

„Timp de o lună de la deces, nimeni nu ne-a contactat sau chemat pentru declaraţii”

Pe 2 august, puțin înainte de ora 14:00, una dintre asistentele care ieșeau din secția ATI le-a comunicat fratelui și mamei lui Alin că starea pacientului este foarte, foarte gravă și că se încear-că resuscitarea lui.

„La ora 14:05 fratele meu a fost declarat decedat. A doua zi, a fost realizat examenul anatomopatologic al fratelui meu și în urma acestuia am fost sfătuit să mă duc la Poliția Municipiului Pitești pentru a depune o plângere cu privire la moartea suspectă a fratelui meu. Am făcut acest lucru, fi ind însoțit de dl. avocat Savu Ion. Timp de o lună de la decesul fratelui meu, nu a existat niciun fel de informare din partea Poliției Municipale Pitești, nimeni nu ne-a contactat sau chemat pentru declarații, nici pe mine, nici pe părinții mei. Mai târziu, în urma unui memoriu scris de tatăl meu, prof. Viorel Liviu Nițescu, în luna septembrie 2013 și în urma mediatizării cazului în presa scrisă și la tele-viziune, Poliția Municipală a început să lucreze efectiv la cazul decesului fratelui meu și să comunice informații (contradictorii, de altfel: că nu s-au recoltat probe biologice; că s-au recoltat sau nu se găsesc; că s-au recoltat, dar s-au distrus la Spitalul Județean etc.)”.

“Un mod de a împiedica sau încetini ancheta”

Indignarea fratelui cu privire la mersul anchetei e cu atât mai mare cu cât el a și fost martor ocular al evenimentelor care l-au trimis pe Alin în mormânt: „În afara declarației inițiale, în toți cei peste șase ani scurși de la decesul fratelui meu, Alin-George Nițescu, niciodată nu am fost chemat la Poliție sau Procuratură pentru a da o declarație completă în calitate de martor ocular al celor întâmplate. Convocările mele la Poliție au fost doar pentru a mi se aduce la cunoștință diverse acte și proceduri. Motivele acestei atitudini nu pot fi decât cel puțin obscure și lasă impresia unui mod de a împiedica sau încetini ancheta”. Mai trebuie spus că pe 14 decembrie, anul trecut, Doru Nițescu a fost chemat să depună mărturie la Judecătoria Pitești în cadrul dosarului penal pentru ucidere din culpă, deschis în urma morții fratelui său.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Alin Niţescu a murit la vârsta de 32 de ani,

iar decesul său la Spitalul Judeţean face acum obiectul unui

dosar pentru ucidere din culpă

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

Valoarea investiției este de 77 miliarde lei vechi, fără TVA

Lucrările la autostrada Sibiu-Piteşti ar putea începe în această vară

După ani și ani de amânări nejustifi cate și de birocrație cât cuprinde, lucrările la autostrada Sibiu-Pitești ar putea începe în această vară, însă nu mai devreme de jumătatea lunii iulie, după cum ne-au de-clarat surse din cadrul CNAIR. Lucrările ar urma să înceapă la primul tronson, cel care pornește de la Si-biu. Însă și aici așteptările sunt reduse. În cel mai bun caz, până la sfârșitul anului ar urma să fi e fi nalizați cel mult 15 km de autostradă.

În ceea ce privește celelalte patru tronsoane, tronso-nul 5 Curtea de Argeș-Pitești este în licitație de 2 ani și jumătate, iar tronsonul 4, până la Tigveni, este în licitație de mai bine de 10 luni. Cât despre tronsoanele 2 și 3, licitațiile pentru acestea nu au fost nici măcar lansate, deoarece nu au fost fi nalizate studiile geoteh-nice corespunzătoare.

Conform acordului de mediu, viitoarea autostradă va avea cinci secţiuni, opt noduri rutiere, nouă tune-luri, 71 de poduri, 58 de viaducte și 10 pasaje. Au-tostrada Sibiu-Pitești va traversa trei judeţe – Sibiu, Vâlcea și Argeș – și va avea o lungime de 122 km și 110 m. Pentru realizarea proiectului, aceasta va fi di-vizată în cinci secţiuni: Sibiu-Boiţa, Boiţa-Cornetu, Cornetu-Tigveni, Tigveni-Curtea de Argeș și Curtea de Argeș-Pitești.

Construcţia autostrăzii Sibiu-Pitești înseamnă și de-frișări de păduri.

„Pentru realizarea proiectului este necesară defri-șarea unor suprafeţe de teren, cu scoaterea defi nitivă a 198,84 ha, atât pentru realizarea autostrăzii, cât și pentru realizarea ecoductelor”, se precizează în acor-dul de mediu al ANPM.

De asemenea, construcţia autostrăzii va conduce la demolarea unui număr de 77 de case, 55 anexe gospo-dărești și cinci hale.

Valoarea totală a investiţiei în autostrada Sibiu-Pi-tești va fi de 3,34 miliarde euro, 85% din sumă ur-mând a veni de la Uniunea Europeană. D.G.

Ce au sesizat argeşenii în 2019 Protecţiei Consumatorilor

Poșta electronică rămâne cea mai utilizată metodă de semnalare a problemelor întâmpinate de consuma-torii argeșeni, precizează, pentru Jurnalul de Argeș, comisarul-șef în cadrul Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Argeș, Violeta Nedelcu.

„În general, la fel ca în anii anteriori, cele mai mul-te reclamații se referă la bunuri nealimentare, nu mă refer neapărat la garanții, fi e că sunt electrice sau elec-trocasnice, telefoane, laptopuri, mașini de spălat, fri-gidere care se strică și nu sunt remediate în termenul legal. Oamenii vor mai repede decât în termenul legal sau nu sunt de acord cu reparația și vor înlocuirea, se apreciază de la caz la caz”, comunică comisarul-șef Violeta Nedelcu.

Alte nemulțumiri, dar sub 10%, sunt cele referitoare la prețurile produselor alimentare. Argeșenii mai sunt nemulțumiți și de serviciile fi nanciare. Aproximativ 10-15% dintre reclamații vizează acest sector de ser-vicii.

„Sperăm să ne sesizeze când sunt probleme, venind la sediu, apelând telefonul consumatorului, afi șat, de regulă, la toți operatorii, dar și prin intermediul poștei electronice sau prin poșta clasică”, mai spune Violeta Nedelcu. Mari Tudor

Nu se schiază în Argeş. Pârtia de la Măţău este închisă

Dacă anul trecut, în ianuarie, singura pârtie de schi din judeţul Argeș, cea de la Chilii-Mioarele, era luată cu asalt de sute de oameni, în iarna 2019-2020 încă nu a făcut nimeni slalom prin zăpadă. Și asta pentru că precipitaţiile au fost aproape inexistente în zona Câm-pulung, la sub 1.500 de metri altitudine pământul fi -ind uscat. Pârtia de la Chilii a fost deschisă în urmă cu treisprezece ani pe un traseu de peste 700 de metri, la aproape o mie de metri altitudine. C.I.B.

De câțiva ani se vorbește despre con-struirea unui muzeu al automobilului românesc în Mioveni. Primul și sin-gurul muzeu al Daciei din țara noas-tră se afl ă în Satu Mare, inaugurat în 2016. De curând, subiectul a fost readus în atenția opiniei publice. Pri-marul orașului Mioveni ne-a declarat că se lucrează la tema de proiectare a construcției și că locul vizat este actuala curte a CKD-ului (Centru-lui de Export Logan) din apropierea uzinei Dacia, „Probabil că va fi gata în 2021-2022. Deocamdată, suntem în tratative cu uzina pe acest proiect, care a fost abandonat. A fost lăsat în stand-by pentru că nu ne-am înțeles asupra locației”, a mai spus primarul Ion Georgescu.

„Vom exploata în comun muzeul. Lansările de mașini se vor face aici”

Primăria Mioveni e cea care va con-strui viitorul muzeu, în timp ce Uzi-na Dacia va veni cu mașinile produse aici, din toată gama, începând din 1968 și până în prezent.

„Înțelegerea este că Primăria Mio-veni face construcția și uzina Dacia aduce exponatele. Noi îl vom exploata în comun, iar lansările de mașini se

vor face la Mioveni, pentru că vom avea și masă rotativă cu tot ce e ne-cesar. Suntem în faza de discuție, le scriem pe hârtie, împreună vom da o temă de proiectare. Sperăm să nu fi e contestații și probabil că în acest an vom avea proiectul pentru ca execuția să se facă în 2021”.

Având în vedere că proiectul nu este gata, nu se cunoaște încă aspectul clă-dirii sau valoarea investiției. Întrebat care vor fi sursele de fi nanțare pentru realizarea muzeului de mașini, pri-marul Ion Georgescu a spus: „Dacă la vremea respectivă, când vom avea

proiectul, se poate și din alte sur-se de fi nanțare, ar fi bine, dacă nu, vom căuta soluții din surse proprii de fi nanțare”. Mari Tudor

Muzeul Automobilului Românesc, la Mioveni: „Probabil că va fi gata în 2021” „Înțelegerea este că primăria face construcția și uzina Dacia aduce exponatele”,

adaugă edilul Ion Georgescu

Holde Agri Invest, societate ce a atras în acționariat pe Sascha Dra-gic, proprietarul Superbet, unul dintre cei mai mari operatori de jo-curi de noroc din România, Cornel Popa, partener fondator al Casei de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații, și fondatorii fi rmei 7Card, a fi nalizat plasamentul privat care o va aduce la cota BVB în acest an. Au fost vân-dute la prețul de 1,1135 lei/acțiune pachete de titluri însumând 10 mi-lioane lei, abia la o treime față de valoarea maximă oferită de 29 mili-oane lei. Printre cei mai importanți

acționari se numără doi piteșteni. Este vorba de soții Andreea și Valen-tin Vișoiu, care dețin 8,58% dintre acțiuni, prin fi rma Anlero Invest din Pitești. Cei mai mari acționari vor fi Iulian Cârciumaru și Andrei Crețu, fondatorii companiei 7Card, care, prin Vertical Seven Group, au acumulat o deținere de 25,03% din acțiunile Holde Agri încă dinainte de plasamentul privat. Banii vor fi folosiți pentru achiziția de terenuri agricole, de facilități logistice în do-meniu și de utilaje.

Marian Staicu

O companie agricolă unde soţii Vişoiu sunt acţionari va fi pe Bursa de Valori Bucureşti

Proiectul de construire a unei săli de sport ultramoderne în comuna Albota a fost aprobat de curând, urmând ca pe data de 13 ianuarie să aibă loc licitația. Proiectul este în valoare de 77 miliarde de lei vechi, fără TVA. Ion Dumitru, primarul comunei Albota, ne-a decla-rat: ”Pe 13 ianuarie 2020 are loc licitația pentru construirea sălii de sport din Al-bota. Deci, proiectul a trecut și se afl ă în faza de licitare. Au venit constructorii, s-au interesat și le-am arătat amplasa-mentul. Vreau să mai spun că m-am îm-bolnăvit stând pe la București, nu stând în cârciumă, pentru că nu a trebuit să mă duc numai o dată, a trebuit să mă duc de mai multe ori. Așa am făcut pne-

umonie, pentru că am vrut să mă duc la minister îmbrăcat frumos, să fac impre-sie. Așa m-am îmbolnăvit... Dar scopul scuză mijloacele... Una peste alta, astăzi lucrez intens la gaze, pe satul Cerbu... Deci, la noi a început munca în plin...”

Tribunele sunt la etaj și capacitatea e de 200 locuri

Bucuros, pe bună dreptate, primarul Dumitru ne-a mai dat și alte amănunte despre sala de sport: ”Revenind la sala de sport, trebuie să adaug că aceasta este o sală cu etaj, are o lungime de 45 de metri și o lățime de 25 metri. Tribunele sunt la etaj și capacitatea este de 200 de locuri. Este cea mai mare și este asemănătoare cu cea de la Universitatea din Pitești, cu cea de la Bradu și cu cea de la Tigveni. Am optat pentru o sală adevărată, o sală în valoare de 77 de miliarde de lei vechi fără TVA. Mai trebuie spus că am dat hotărâre de Consiliu Local pentru lucră-rile de îndreptare a terenului unde va fi construită sala de sport, costurile fi ind suportate de noi”. Marius Ionel

Licitaţie de sărbători pentru Râul Târgului

Finalurile de an sunt perioade de muncă intensă la Primăria Câmpulung, în condiţiile în care două dintre cele mai im-portante proiecte de investiţii au fost propuse spre execuţie toc-mai când porcii au sucombat și șunculiţele se afumă. Așa a fost cu zona pietonală de la Piaţa Centrală și cu încă neînceputa lucrare de modernizare a Bule-vardului „Pardon”, așa a fost, la fi nalul lui 2019, și cu studiul de fezabilitate pentru îndrăzneţul proiect de amenajarea în scop de promenadă a Râului Târgului.

Pe 23 decembrie 2019 a fost publicat anunţul pe SICAP, iar mâine expiră termenul de depu-nere a ofertelor de către cei care doresc să întocmească studiul de fezabilitate și un plan urbanistic zonal. Bani pentru această do-cumentaţie au existat tot anul în bugetul Câmpulungului, suma alocată fi ind de 135.000 de lei, însă anunţul de atribuire face referire la peste 160.000 de lei. Anterior, în 2018, a fost realizat studiul de prefezabilitate al in-vestiţiei, care este evaluată la 60 de milioane de lei.

C.I.B.

VV laloarea iinve tstițițiieii estte dde 7777 mililiia drde lleii ve hchii, ffăărăă TVTVAA

Ion Dumitru : ”M-am îmbolnăvit stând pe la București, nu în

cârciumă. Așa am făcut pneumonie, că a trebuit să mă duc de mai

multe ori, nu doar o singură dată...”

Primarul din Albota dă lovitura: a obţinut fi nanţare pentru o sală de sport cu etaj

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

Cristi Gentea și Cornel Ionică, într-o bătălie spontană pentru un tricou al unei

echipe ce pe vremuri aducea glorie orașului.

Cristi! Bă, Cristi! Lasă-mi mie tricoul ăsta! Poate doar îmbrăcat în tricoul lui FC Argeș aș mai putea

impresiona electoratul...

În Adunarea Generală a AJF Argeș s-a stabilit și ho-tărât ca toate hotărârile Comitetului Executiv să fi e afi șate pe site-ul instituției. Ei bine, din câte se pare, hotărârea privind acordarea primelor de sărbători nu a fost luată în calcul. Probabil că sumele imense înca-sate de angajații și colaboratorii AJF-ului de sărbători ar fi fost de invidiat chiar și pentru salariații Dacia.

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

DEZASTRU! BCM U Pitești continuă seria re-zultatelor negative și este ca și eliminată din Cupa României. Piteștenii au pierdut la Timișoara la un scor foarte mare și este aproape imposibil să revi-nă în meciul de acasă. În plus, în campionat elevii pregătiți de Hristu Șapera stau extrem de prost, iar colapsul este foarte aproape.

Asociația Județeană de Fotbal Argeș se afl ă și în acest an în topul entităților din județul Argeș în ceea ce privește primele pentru sărbătorile de iarnă. Spunem acest lucru pentru că toți angajații și colaboratorii AJF au fost remunerați foarte bine în ceea ce privește pri-mele de sărbători. Așa se face că însuși președintele Cornel Sorescu (foto) a primit 2.500 de lei net, iar se-cretarul general, Vali Ilinca, nu mai puțin de 2.200 de lei. Nici simpli angajați ai AJF nu au fost săriți din schemă, ei primind câte 1.500 de lei. Este vorba des-pre Iulian Călin, Romică Bârdeș și Florea Claudiu. De asemenea, președinții de comisii și membrii acestora, în calitatea lor de colaboratori, au fost premiați cu câte 400 de lei, în timp ce juristul AJF-ului a primit primă de sărbători în valoare de 700 de lei. M.I.

Moş Crăciun, darnic la AJF Argeş: Sorescu - primă de 2500 lei, Vali Ilinca - 2200 lei

”Avem programate în Turcia patru meciuri amicale”

Bogdan Stoica, director executiv FC Argeș: ”Echipa noastră se va reuni pe 8 ia-nuarie 2020. Ne vom pregăti pe plan local local până pe 31 ianuarie, apoi vor avea liber, iar mai apoi, pe 2 februarie, se pleacă în cantonament în Antalya, unde ne vom pregăti până pe 14 februarie. Avem programate în Turcia patru meciuri amicale, însă nu s-a stabilit și numele adversari-lor. De asemenea, vom avea și două jocuri amicale la Pitești, pe 29 și 31 ianuarie. Încă nu știm cu cine, dar în scurt timp se vor stabili și numele echipelor. În privința tran-sferurilor pot spune că sunt discuții, dar nu este nimic semnat”.

”Pe 20 ianuarie vom pleca în cantonamentul de pregătire de iarnă la Izvorani”

Marius Stoica, antrenor princi-pal CS Mioveni: ”Reunirea lotu-lui se va face pe 9 ianuarie 2020, la stadionul central din Mioveni. Pe data de 20 ianuarie vom ple-ca în cantonamentul de pregăti-re de iarnă la Izvorani, unde ne vom pregăti până pe data de 31 ianuarie. Avem și jocuri amicale și mă refer la meciurile cu Uni-rea Slobozia, Progresul Spartac, Afumați, CSM Slatina, Universi-tatea Craiova 2 etc. Avem meciuri amicale atât în cantonament, cât și în afara cantonamentului. Sunt meciuri programate pe 26, 29 și 30 ianuarie și apoi pe datele de 5, 8, 12 și 15 februarie. Până la ora actuală vă pot spune că nu avem noutăți în ceea ce privește lotul de jucători”. Marius Ionel

Cele două echipe argeșene din eșalonul secund al fotbalului românesc, în speță FC Argeș și CS Mioveni, sunt foarte aproape de promovarea în Liga I. Spunem asta pentru că FC Argeș se afl ă pe locul 4, iar CS Mioveni pe locul 2 în Liga a II-a de fotbal. FC Argeș pregătește lupta pentru promovare, atât în județ, cât și într-un cantonament în Turcia, iar CS Mioveni atacă reluarea campionatului, de asemenea, pe plan local și într-un cantonament la Izvorani. Demn de precizat că la ambele echipe nu sunt noutăți în lot, doar FC Argeș afl ându-se în discuții pentru a transfera unii jucători. Iată în continuare ce spun Bogdan Stoica, directorul executiv al FC Argeș, și Marius Stoica, antrenorul principal de la CS Mioveni, despre perioada imediat următoare.

Cantonamente: FC Argeş - în Antalya, CS Mioveni - la Izvorani

”Domnule, nu ne-a invitat nimeni. Nici pe mine, nici pe Radu II, Telu Stancu sau Mihai Zamfi r”

Ilie Bărbulescu: ”Chiar m-am bucurat că s-a dat un spațiu și că am votat noi în Consiliul Local să se dea un spațiu pentru acest magazin de prezentare a sufl ării alb-viole-te. Însă este strigător la cer faptul că nu au fost invitați la această deschidere și foștii fotbaliști ai FC Argeș. Nu mă refer la mine, mă refer la Radu II, Mihai Zamfi r, Doru Radu și mulți alții, fotbaliști care au făcut istorie la FC Argeș. Trag un semnal de alarmă spunând că toate trico-urile de la acest magazin sunt inscripționate cu Primăria Pitești. Mi-a dat lumea telefon și mi-a spus că ei sunt cu FC Argeș, nu cu Primăria Pitești... Sunt indignat că toate fostele mari glorii ale lui FC Argeș nu au fost invitate la acest eveniment de deschidere a unui magazin de prezen-tare a clubului. Trebuia să ne dea și nouă acolo un abțibild ceva... Această indignare nu este numai a mea, este a su-porterilor, care m-au sunat și m-au întrebat dacă nu am fost invitat sau dacă nu am vrut să merg acolo. Domnule, nu ne-a invitat nimeni! Ăsta este adevărul! Și vorbesc și în numele lui Radu II, Telu Stancu sau Mihai Zamfi r. Ce dra-cu? Recunosc că inițiativa de a avea un astfel de magazin este una foarte bună, de a arăta și istoria noastră, dar văd că o îngenunchiază alții... Campionii Europei sunt ignorați și alții își fac imagine... Golgheterul României de două ori,

jucători de națională, care au făcut istorie sub culorile alb-violete, să nu fi e prezenți aici mie mi se pare că suntem de râsul lumii. Păi, îmi spun oamenii pe stradă: «Nea Ilie, mata nu ai un tricou acolo?». Le-am spus că nu am și că nu depinde de mine!”.

Gentea: ”Nu am ce să declar. Deschiderea a fost organizată de Primărie și fără mine... ”

Cristian Gentea, președintele CA al FC Argeș: ”Am fost plecat din țară în acea perioadă. Nu am ce să declar! Des-chiderea a fost organizată de Primărie și fără mine... În ceea ce privește tricourile personalizate cu foști jucători ai FC Argeș, vă pot spune că acest lucru se va face în timp, abia ne-am apucat... Primăria Pitești nu poți să nu o pui pe tri-couri, pentru că, până la urmă, este membru fondator și se vede cât din bugetul acestei asociații vine de la Primăria Pitești. Nu văd de ce deranjează acest lucru! Cei care sunt nemulțumiți să aducă sponsori sau acționari și atunci este în regulă. Întotdeauna când faci ceva bun, există și persoa-ne nedreptățite, iar acele persoane au o implicare total in-existentă în acest lucru. Acest magazin ofi cial al FC Argeș aparține Asociației «Campionii FC Argeș». Spațiul este pus la dispoziție de către Serviciul Public de Exploatare a Patri-moniului Municipiului Pitești și toți banii care se încasează în urma vânzărilor făcute intră în contul asociației”.

Marius Ionel

”Campionul de la Se-villa”, Ilie Bărbulescu, fost jucător important al FC Argeș, a criticat conducerea clubului din Trivale pentru că, la deschiderea de la sfârșitul anului trecut a magazinului FC Argeș din centrul Piteștiului, nu au fost invitate fostele glorii alb-violete. De asemenea, Bărbules-cu susține că în acest magazin trebuia să se regăsească trico-uri personalizate cu numele fostelor glorii din Trivale. În repli-că, Cristian Gentea, președintele CA al FC Argeș, spune că întotdeauna sunt per-soane nedreptățite când faci un lucru bun și că pe viitor în acest magazin vor exista și tricouri personalizate.

Ilie Bărbulescu: ”Mă opresc oamenii pe stradă şi mă întreabă: «Nea Ilie, mata nu ai un tricou acolo?»” Cristian Gentea, președintele FC Argeș: ”Când faci ceva bun, există și persoane nedreptățite, iar acele persoane au o implicare total inexistentă”

Polemici vizavi de deschiderea magazinului ofi cial al FC Argeş

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Dacă o persoană dorește să de-vină moștenitor, trebuie să ac-cepte succesiunea în termenul legal de opţiune succesorală, de un an de la data decesului lui de cuius (defunctului).

Termenul de opţiune mai sus menţionat curge: de la data naș-terii celui chemat la moștenire, dacă nașterea s-a produs după deschiderea moștenirii; de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistra-rea se face în temeiul unei hotă-râri judecătorești de declarare a morţii celui care lasă moșteni-rea, afară numai dacă succesibi-lul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din

urmă dată; de la data la care le-gatarul (benefi ciarul testamen-tului) a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă tes-tamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moștenirii; de la data la care suc-cesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moștenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moștenirii.

Neexprimarea opţiunii succe-sorale, în sensul acceptării moș-tenirii, în termenul de un an stabilit de lege, este considerată renunţare la moștenire, cu toate consecinţele juridice decurgând din aceasta.

Nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire, dar, dacă totuși succesibilul s-a decis în acest sens, trebuie să cunoască că poate să o facă în mod expres sau tacit.

Acceptarea moștenirii este ex-presă când succesibilul își însu-șește explicit titlul sau calitatea de moștenitor printr-un înscris autentic (declaraţie autentică dată, în acest sens, în faţa nota-rului public) sau sub semnătură privată.

În situaţia în care acceptarea este făcută printr-un înscris au-tentic, declaraţia de acceptare se

va înscrie în registrul naţional notarial, ţinut în format electro-nic, potrivit legii.

Acceptarea moștenirii este ta-cită când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moșteni-tor (de exemplu: închiriază imo-bilul în care a locuit defunctul, înstrăinează  bunuri ce au aparţi-nut defunctului, plătește un im-pozit al proprietății etc).

Actele de dispoziţie juridică pri-vind o parte sau totalitatea drep-turilor asupra moștenirii, cum ar fi înstrăinarea, cu titlu gratuit sau oneros, a drepturilor asupra moștenirii, actele de administra-re defi nitivă ori folosinţă a unor bunuri din moștenire atrag ac-ceptarea tacită a acesteia.

În schimb, actele de conservare, supraveghere și de administrare provizorie  nu valorează accepta-re, dacă din împrejurările în care acestea s-au efectuat nu rezultă că succesibilul și-a însușit prin ele calitatea de moștenitor.

Urmare a acceptării, moșteni-torii răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succe-soral, proporţional cu cota fi ecă-ruia.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Acceptarea moştenirii

CURS DE CHITARĂ (coordonator cantautorul Tiberiu Hărăguș), CURS DE CANTO POPULAR (coordonator profesor de canto popular Valentin Grigorescu), CURS DE DANS POPULAR (coordonatoare interpretele de folclor Violeta Dincă și Rodica Oprican), CURSUL DE ENGLEZĂ ȘI PIAN sub genericul “Engleza pe portativ” (coordonator prof. Ilzi Sora), CURS DE ACTORIE (coordonator artistul Robert Chelmuș), CURSURI DE ȘAH (coordonatori dr. Ovidiu Stancu și Șerban Mihail), CURS DE DANS SPORTIV ȘI DE SOCIETATE (coordonatori coregrafi i Corina și Alfred Schieb), CURS DE ARTE MARȚIALE (coordonator Tiberiu Tănase), CURSUL DE PICTURĂ sub genericul “Sensibilitate și culoare” (coordonator prof. de arte plastice Elena Zavulovici), curs de balet și gimnastică (antrenor Nicoleta Andrei),

CURS DE PICTURĂ PENTRU COPII ȘI PĂRINȚI (coordonator prof. de arte plas-tice Ruxandra Maria Ciobanu), CURS DE GO (coordonator Bogdan Fiștoiu),

CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ pentru copii „English Club” (coordonator prof. și traducător Cătălina Ciurea).

r

CURS DE PICTURĂ PENTRU CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ ȘI GĂZDUIEȘTE O SERIE DE CURSURI:

ÎN CADRUL CENTRULUI CULTURAL PITEȘTI AU FOST ÎNFIINŢATE ȘI AU O INTENSĂ ACTIVITATE ARTISTICĂ:

Ansamblul Folcloric de Copii “Zavaidoc” (sub îndrumarea interpretelor de folclor Violeta Dincă și Rodica Oprican), Grupul Vocal Bărbătesc “Zavaidoc” (coordonat de prof. de canto popular Valentin Grigorescu), Grupul Folk “P620” (coordonat de cantautorul Tiberiu Hărăguș).

Toate evenimentele organizate de Centrul Cultural Pitești, precum și acțiunile de larg interes comunitar ale administrației publice locale sunt mediatizate pe site-ul ofi cial al instituției (www.centrul-cultural-pitesti.ro), precum și pe pagina ofi cială de Facebook (https://www.facebook.com/centrulculturalpitesti/).

Informații și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1, Casa Cărții, tel. 0248/219976

Chinul municipalităţii câmpulungene de a rein-troduce parcarea cu plată în centrul municipiului își arată și aspectul comic, nelipsit, de altfel, de la asemenea iniţiative menite să normalizeze atitudini-le cetăţenești. Așa s-a făcut că, la ultima ședinţă de consiliu din 2019, pe ordinea de zi a apărut un pro-iect pentru modifi carea hotărârii prin care s-a apro-bat regulamentul parcărilor. De râs prima dată este faptul că motivaţia schimbării a ţinut de o greșeală legată de calculul comisionului care revine operato-rului de telefonie în cazul în care plata pentru locul de parcare se face prin SMS.

De râs a doua oară este faptul că pentru cei câţiva eurocenţi a izbucnit o ceartă mai aprinsă decât cea asupra strategiei de dezvoltare a Câmpulungului, ciocnirea dintre primar și consilierii liberali făcând ca la fi nal de „dezbatere” nimeni să nu știe care va fi comisionul. De votat s-a votat, rămâne de văzut ce va fi cu taxarea. Asta doar atunci când vor fi func-

ţionale parcările cu plată în Câmpulung, fi indcă mâine-poimâine se face anul de la adoptarea regu-lamentului, iar în municipiu se parchează la liber, oriunde și oricând...

C.I.B.

Aleşii locali de la Câmpulung se ceartă pe comisioane

Așa se parchează în Câmpulung

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Rebeliunea legionară

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Anul 1941 debuta pentru români în circumstanţe de-loc favorabile. Mariajul dintre Antonescu și legionari sfârși prost, infl amând capitala spre fi nele lunii ianu-arie: demonstraţii de forţă, lupte de stradă, clădiri in-cendiate, tancuri pe străzi, morţi și răniţi, război civil în toată regula!

Legionarii, ajunși în sfârșit la guvernare după ani de zile de lupte (cele mai multe duse în afara cadrului poli-tic democratic), constatau cu disperare că pălăria e prea mare pentru ei. Lipsa liderilor politici și a experienţei de guvernare, sălbatica dorinţă de răzbunare (în special a morţii Căpitanului, Corneliu Zelea Codreanu) le-a întunecat minţile, determinându-i să adopte formula „totul sau nimic”. Pe de altă parte, Antonescu, după ce l-a obligat pe regele Carol al II-lea să abdice, s-a trezit în imposibilitatea de a forma noul guvern, liderii P.N.Ţ. și P.N.L. refuzând să-și asume responsabilitatea, oferin-du-se în schimb să sprijine orice guvern democratic. În această situaţie, Antonescu a făcut guvern cu legionarii, declarând România „Stat Naţional Legionar”. Legiona-rii deveniseră, după alegerile din decembrie 1937 a treia forţă politică din ţară și erau puternic sprijiniţi de cer-curi politice germane, în special de cele care gravitau în jurul lui Himmler. Deși în primele zile a îmbrăcat și el cămașa verde cu scopul nedisimulat de a-și subordona Mișcarea Legionară, Antonescu și-a dat repede seama că nu peste multă vreme tensiunile, latente la acea peri-oadă, vor exploda, cu consecinţe greu previzibil.

Acţiunile antidemocratice ale legionarilor au culminat în a doua jumătate a lunii noiembrie 1940, abuzurile și crimele lor înmărmurind ţara întreagă. Astfel, au fost maltratate 450 de persoane, 9 au fost ucise, 323 seches-trate, au fost violate 88 de domicilii, dintre care majo-ritatea au fost ale românilor. Maximum de intensitate a violenţelor a fost atins în noaptea de 26/27 noiembrie, când au fost asasinate în închisoarea de la Jilava 64 de personalităţi militare și politice considerate a fi vinovate de moartea lui Corneliu Zelea Codreanu și a altor lideri legionari. A doua zi au fost uciși cu bestialitate Nicolae Iorga și Virgil Madgearu. Faţă de aceste crime, Anto-nescu a avut o atitudine cel puţin duplicitară. Este greu de crezut faptul că nu a fost informat despre intenţiile legionarilor. Se știe, de exemplu, că informaţia coman-dantului companiei de jandarmi de la Sinaia privind iminenţa asasinării marelui savant Nicolae Iorga a ajuns la Antonescu și că acesta nu a dat niciun ordin pentru a-l proteja. Se pare că Antonescu și-a realizat pas cu pas scopurile, cu o detașare înfi orătoare. În acest caz era nevoie de cât mai multe victime pentru a putea justifi ca mai târziu în faţa opiniei publice, dar și a Germaniei, lichidarea Gărzii de Fier.

De aici înainte, evenimentele s-au precipitat. Anto-nescu a ordonat imediat Diviziei 3 Infanterie din Pi-tești (îi fusese comandant între anii 1934-1937) să se deplaseze la București și să se antreneze pentru lupte de stradă. Legionarii, orbiţi de „succesele” din ultimele zile, au ignorat total capcanele generalului. Însuși Horia Sima comite o greșeală inexplicabilă, refuzând invitaţia lui Hitler de a participa pe 14 ianuarie la o întrevedere unde urma să fi e prezent și Antonescu. Înfuriat, Hitler i-a spus lui Antonescu: „Trebuie să te debarasezi de fa-natici!”.

Convinși că pierd teren, legionarii au declanșat rebe-liunea la 20 ianuarie 1941, motivând înlocuirea abuzi-vă a generalului legionar Constantin Petrovicescu din funcţia de ministru de Interne. Detașamente înarmate au ocupat cazarma Gardienilor Publici, Prefectura Ca-pitalei, Palatul Telefoanelor, sediul Siguranţei Generale a Statului. Mari mișcări legionare se raportează și din ţară. Antonescu ordonă armatei să ocupe poziţii de lup-tă. Deși legionarii deschid focul și se dedau la tot felul de provocări, jafuri și crime, armata stă în expectati-vă, neprimind ordin să intervină. Generalul Hansen, șeful Misiunii Militare Germane în România, refuză să-l sprijine pe Horia Sima. Iritaţi la culme, legionarii atacă armata: totul sau nimic! Opinia publică este de-rutată complet și nu înţelege de ce nu intervine armata. Aceasta primește, în sfârșit, ordin să tragă pe 21 ianu-arie. De acum începe un fel de joacă de-a șoarecele cu pisica. Legionarii nu sunt în stare să reziste la acţiunile bine închegate ale armatei. Ea se dovedește superioa-ră la toate capitolele: disciplină, armament din dotare, tactică de luptă. Pe 25 ianuarie, Horia Sima, sesizând înfrângerea inevitabilă, dă ordin tuturor legionarilor să depună armele și fuge din ţară. Represaliile sunt dure. Mii de legionari sunt arestaţi, judecaţi și condamnaţi la ani grei de temniţă. Douăzeci au fost condamnaţi la moarte și executaţi. Armata pierde 21 de militari, în-humaţi cu onoruri naţionale. Concluzia: scopul scuză mijloacele. Antonescu împușcă astfel doi iepuri dintr-un foc: pe de o parte lichidează Garda de Fier, pe de altă parte are sufi ciente motive să instaureze dictatura militară, singura în măsură, în concepţia sa, să facă faţă difi cilelor probleme cu care se confrunta ţara.

Prof. dr. Cornel Carp

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ

ORICE INSTALAŢIE DE GAZ METAN. REVIZII INSTALAŢII GAZE,

VERIFICĂRI CENTRALE TERMICE. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vînd casă Mușătești-Argeș, complet

mobilată și utilată. Tel. 0749645322

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII ÎN COMPLEXUL

EXPOZIȚIONAL CASA CĂRȚII.

Relaţii, la tel. 0248/219976 sau la sediul Centrului Cultural Pitești, din Municipiul Pitești,

Strada Craiovei nr. 2, Bl. G1, Jud. Argeș.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter

(pretabil birou/cabinet medical), centrală termică proprie,

proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel. 0721776511

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Intermediere consultanţă şi traduceri emigrare temporară şi permanentă

Canada. Tel: 0721.949.376

R O M Â N I AMINISTERUL AFACERILOR INTERNEAGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROGCENTRUL REGIONAL ANTIDROG PITEŞTICENTRUL DE PREVENIRE EVALUARE ŞI CONSILIERE ANTIDROG ARGEŞ

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Argeș oferă servicii specializate de asistență medi-cală, psihologică și socială, consumatorilor de droguri, în mod gratuit, cu respectarea confi dențialității datelor, potrivit Legii nr. 46 din 2003 privind drepturile pacientului, cu modifi cările și completările ulterioare.Adresa: b-dul Republicii, bl. E3c, Intrarea B, et. 2, cam. 1-5, mun. Pitești, jud. Argeș. Tel: 0248.222.453.

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. Telefon 0729/033.987. Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului „Nicolae Dobrin”. 0744383634 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740

Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110. Vând teren extravilan 4.400 m în zona baraj Argeşelul. Telefon: 0745.423.623.Vând maşină de cusut marca NAUMANN-stare impecabila. Relaţii la telefon 0720/421.107Vând Vând BICHON TOY (fetiţă, rasă pură), născută în data de 21.09.2019, cu carnet de sănătate, deparazitări şi vaccinurile la zi. Un mic cadou pentru sărbători. Preţ negociabil. Tel: 0720.063.083 şi 0770.685.363.

Cumpăr apartament cu 2 camere decomandat

sau apartament 3 camere semidecomandat în Piteşti,

cartier Exerciţiu-Banat. Telefon: 0753438813

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând apartament 4 camere decomandat, fără

amenajări, 81 mp, etaj 4, bloc ultracentral Griviţei, 9 etaje. Preţ 69.000 euro. Telefon:

0744360993

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Vand casă Ștefănești, lângă pasarelă,

2700 mp, preț negociabil. Tel. 0741310468

MICA PUBLICITATE

S.C. JUD PAZĂ ŞI ORDINE AG S.R.L., societate licenţiată de pază, oferă servicii profesionale de protecţie şi gardă,

paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor. Adresa: mun. Piteşti, str. Calea Drăgăşani nr. 8. Telefon/fax 0348/430.949.

Caut fi rmă sau specialişti din oraşul Câmpulung

Muscel pentru executare lucrare închidere verandă (metal+sticlă) la o casă

din comuna Malu cu Flori-Dâmboviţa. Telefon:

0745089682, 0245670223

Farmacie independentă membră a grupului AlphegaANGAJEAZĂ ASISTENT DE FARMACIE

CU EXPERIENȚĂRelaţii, la nr. de tel. 0722 844 309

Subscrisa SC CON &EX&PRO SRL Brosteni, Arges- societate în faliment - prin lichidator judi-ciar PROLEX IPURL cu sediul in Pitesti, str. Gh. Sontu, bl. D1, sc.A, ap. 20, Arges, VINDE prin licitatie publică cu strigare potrivit vechiului Cod de procedura civila cu derogarile mentionate în Re-gulamentul de vănzare,asa cum a fost aprobat de Adunarea Creditorilor în ședința din 23.12.2019, urmatorul bun imobil:

1. Suprafata de 10.000 mp teren, din care 2428 mp curti constructii si 7572 mp extravilan, situată în Broşteni, Argeş, nr. cadastral 1061, tarlaua 1, parcela 24.Terenul are o lungime de 200 ml si o lăţime de 50 ml la DN Pitesti –Craiova.

Pretul de pornire al licitatiei este de 57.229 lei, plus TVA pentru pretul aferent terenului intravi-lan, pret crescator.

Licitatiile se ţin la datele de 15 ianuarie 2020, ora 13; 22 ianuarie 2020, ora 13; 29 ianua-rie 2020, ora 13; 05 februarie 2020, ora 13, în Pitești, str. I C Bratianu, nr.10, bl.B2, mezanin (UNPIR Arges) pasajul de trecere la Brătara de aur, judetul Arges.

Ofertantii sunt obligati sa depună până la terme-nul de vânzare o cautiune de 20% ( 28.561 lei) din pretul la care a fost evaluat imobilul în contul de lichidare.

Regulamentul de vânzare se găseste în dosarul nr.1058/1259/2008 pe rolul Tribunalului Speciali-zat Arges.

Potentialii licitatori pot viziona bunul cu progra-mare prealabilă de cel putin 24 ore, anuntată în scris lichidatorului judiciar la fax 0348/404.368 sau prin expeditie postală.

Relatii suplimentare se pot obtine la telefon: 0735/156.930.

LICHIDATOR JUDICIAR, PROLEX IPURL

DOSAR NR. 1058/1259/2008Debitor: SC CON&EX&PRO SRL- in falimentLichidator judiciar: PROLEX IPURLNR. 56/06, ianuarie 2020

PUBLICATIE DE VANZARE NR. 53-56/06.01.2020

Ultimul clasament din 2019, la individual, întocmit de Federaţia Română de Tenis de Masă îl regăsește pe primul loc pe Alexandru Cazacu, sportiv legitimat la CS Mioveni.

Un alt jucător de la CS Mioveni care punctează în clasamentul naţional este Lucian Munteanu, acesta fi ind pe locul 21.

Alexandru Cazacu a ajuns numărul 1 în tenisul de masă românesc după ce a câștigat la fi nalul anului trecut Cupa României, iar în cursul anului 2019 a câștigat și Superliga cu CS Mioveni. De asemenea, Alexandru Cazacu este legitimat în același timp și în Spania la echipa de tenis din Burgos.

Cazacu are 31 de ani și a pornit în tenisul de masă de la Proauto București, unde a câștigat de mai mult ori campionatul național. Înainte să ajungă la Mio-veni a fost 4 ani la echipa din Constanţa, cu care a

câștigat de 4 ori la rând titlul suprem în ţară. Cu CS Mioveni este pentru a treia oară campion naţional.

Marian Staicu

Sportiv din Mioveni, cel mai bun la tenis de masă din România!

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

Sărbătorile au trecut în liniște la Schitul Florica, unde viețuiesc în tihnă și rugă, la umbra istoriei falnice a tre-cutului, câteva măicuțe. Cei care vin aici, la capela Brăti-enilor, vin și pentru dulceața tihnei și emoția întâlnirii cu spiritualitatea și cu istoria neamului. Dar, o să vă mirați, mai au un motiv credincioșii să urce colina din parcul Bră-tienilor: aroma îmbietoare a cozonacilor, cornulețelor, fursecurilor și plăcintelor, aromă care se prelinge ade-menitor până hăt-departe, peste Ștefănești, amintind de mirosul bucuriei Crăciunului.

Au fost cereri și de sărbătorile astea, așa că maicile de abia au făcut față comenzilor și au plă-mădit, umplut și copt sute de cozonaci. Auzisem că aici se fac cei mai buni cozonaci din Argeș și nu numai, așa că am tras-o de limbă pe maica stareță Dionisia Trache despre rețeta secretă a minunilor gastronomice la care poftesc credincioși și atei, deo-potrivă. I-am simțit, mai mult

decât auzit, prin telefon, un ușor chicotit de om sincer și vesel, care nu își ascunde satisfacția lucrului făcut cu iubire de semeni și apre-

ciat pe măsură. „Facem cozonaci, cei mai buni, nu știu, Dumnezeu știe asta. O rețetă secretă nu am, doar că facem cu ingrediente naturale: lapte și ouă de țară. Creștem găinușe, avem și câte-va căprițe, însă laptele de capră îl folosim pentru copiii care vin la biserică. Cozonacii îi facem pe comandă, și 100-200 odată, cu stafi de, cacao, rahat, cu mac... Credincioșii aud unul de la altul și ne cer. Facem și prăjiturele, cornulețe, fursecuri, plăcinte cu brânză, cu mere, cu dovleac...” Măicuțele, șapte la număr, nu mai prididesc de sărbători și pun toate umărul la treabă. Una face aluatul, alta îi umple, o alta îi bagă la cuptor, dar maestrul cofetar este, indiscutabil, maica Filoteia, cea care supraveghează cu ochi de master chef întreaga operațiune. Dacă maica Filoteia este șef peste prăjituri, „maica Iosifa este pictorul nostru”, ne mai mărturisește stareța Dioni-sia Trache, cu mândrie, la rândul său aceasta fi ind un desăvârșit ghid al Domnului, dar și al isto-riei locurilor pentru oricine care calcă pragul locașului.

Maica Dionisia a îmbrăcat rasa monahală la 20 de ani

Maica Dionisia este aici din 2008, când, în același gând cu cel al înaintașilor, ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Mus-celului, a înfi ințat schitul de mai-ci care poartă hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Astăzi, schitul are șapte monahii, îndrumate de maica stareță Dionisia Trache, fi ind întemeiat prin donație către Arhiepiscopie și sprijinul Eleono-rei Brătianu. Maica are acum 42 de ani și a ales călugăria la vârsta de douăzeci. Prima parte a vieții dedicate călugăriei și-a petrecut-o la o mănăstire din Macedonia, tot cu binecuvântarea ÎPS Cali-nic. Maica Dionisia a învățat la „Zinca Golescu”, iar primii fi ori ai dragostei față de biserică i-a simțit pe când era elevă la cunos-cutul colegiu piteștean. Mergea încă de pe atunci la slujbele de la Mănăstirea Slănic, împreună cu un grup de fete.

Povestea Maicii Dionisia de la Schitul Florica, supranumită şi ”Sfânta Cozonacilor”

Şi profesoara Irina Triculescu de la Colegiul „Zinca” s-a călugărit

La Schitul Florica a ajuns, de câțiva ani, și profesoara de franceză de la „Zinca Golescu”, doamna Irina Triculescu. Aceas-ta a simțit chemarea Domnului în urmă cu doi ani, când a îm-brăcat rasa monahală și și-a luat numele de maica Irina. Profesoa-ra de franceză, extrem de iubită de elevii săi, a fost diriginta jur-nalistei și realizatoarei TV Dana Grecu, pe care a reîntâlnit-o cu prilejul revederii de 20 de ani a promoției 1994 și cu care s-a fotografi at. A fost tunsă în călu-gărie alături de alte două intelec-tuale care au devenit monahii, în cadrul unei ceremonii impresio-nante, în prezența ÎPS Calinic.

Material realizat de Alina Crângeanu

ÎPS Calinic, un apropiat și un răsfăţat al măicuţelor de la

Schitul Florica

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

„Judecătorul admite plângerea, dar «uită» să observe esențialul!”

„Aș dori, cu îngăduinţa redacţiei, să aduc la cunoștinţa cititorilor săptămânalului dv. cele întâmplate în continuarea evenimen-telor descrise în articolul «Prim-procurorul Marius Ștefan este unul dintre componen-ţii Statului paralel», afl at în nr.1294, afe-rent perioadei 15-21.05.2019.

În esență, articolul respectiv arăta cum în ziua de 30.05.2017, P.C. (clientul meu) conducea un Cielo pe DN 65 A, în inte-riorul localităţii, când a fost oprit de un echipaj de poliţie rutieră, iar agent-șef ad-junct Crânguș Gheorghe-Daniel îl înștiin-ţează că a fost surprins de aparatul radar circulând cu viteza de 79 km/h în loca-litate! Degeaba îi explică P.C. că nu avea această viteză, poliţistul încheie un proces-verbal de constatare și sancţionare contra-venţională, în care consemnează negru pe alb viteza menţionată, sancțiunea de 580 lei amendă și câteva puncte de penalizare!Chiar în seara zilei respective P.C. a depus la comandantul Poliţiei Costești o plânge-re în care denunţa comportamentul abu-ziv al poliţistului, comportament detaliat în plângeri ulterioare; s-a format un dosar penal, instrumentat, iniţial, la nivelul Par-chetului Judecătoriei Costești și preluat, ulterior, la nivelul Parchetului Tribunalu-lui Argeș.

Relatarea se oprise la momentul în care am prezentat judecătorului de cameră pre-liminară de la Judecătoria Costești, d-ra Olaru Diana-Elena, ce avea spre soluţiona-re dosarul 994/214/2019, format ca urma-re a plângerii depuse împotriva soluţiei de clasare, o expertiză tehnică extrajudiciară care demonstra contrariul a ceea ce scrisese poliţistul Crânguș Daniel în procesul-ver-bal de contravenţie. Mai exact, expertiza tehnică extrajudiciară arăta că șoferul în cauză nu circulase cu 79 km/h, ci cu o vi-teză cuprinsă între 47-53 km/h!

Plângerea de care aminteam cuprindea critici distincte referitoare la toate cele 5 in-fracţiuni imputate poliţistului, printre care cel mai aspru pedepsite erau cele vizând infracţiunile de abuz în serviciu comise de poliţistul Crânguș Gheorghe-Daniel, pe de o parte prin sancţionarea nelegală a lui P.C., iar pe de altă parte prin neluarea mă-surilor necesare în vederea identifi cării și sancţionării contravenţionale a adevăratu-lui vinovat! Cu ocazia dezbaterilor în fond asupra cauzei, i-am solicitat d-rei judecător Olaru ca, admiţând plângerea și desfi in-ţând soluţia de clasare, să trimită dosarul spre reanchetare, indicând procurorului dispunerea și efectuarea unei expertize ju-diciare privind stabilirea vitezei în funcţie de înregistrarea radar.

D-ra judecător Olaru se preface însă că nu pricepe care e problema esenţială, adică

admite plângerea, însă dispune procuro-rului efectuarea doar a următoarelor acte de urmărire penală: confruntarea marto-rilor și a persoanei vătămate și verifi carea înregistrării SNUAU 112. Aceste acte vi-zau însă, în mod exclusiv, doar acuzaţia de purtare abuzivă a poliţistului Crânguș cu ocazia întocmirii procesului-verbal, când nu l-a lăsat pe P.C. să consemneze personal obiecţiunile sale în actul respectiv.”

„Niciun cuvânt despre infracțiunile de abuz în serviciu”

”Despre restul criticilor, pentru celelal-te patru infracţiuni, dintre care două de abuz în serviciu, NICI UN CUVÂNT! Reîntors la Parchet, dosarul este repartizat aceluiași procuror Nanu. Reamintim și că acesta a intrat în corpul magistraților fi ind fost poliţist.

Cererea de recuzare a acestuia, motiva-tă de împrejurarea că și-a exprimat deja opinia în legătură cu speţa, e respinsă de prim-procurorul Marius Ștefan. Am depus și la dosarul de urmărire penală expertiza extrajudiciară, solicitând procurorului de caz dispunerea unei expertize judiciare de data aceasta, care să lămurească defi nitiv problematica vitezei. Și această cerere a fost respinsă, cu motivarea că «judecătorul a dispus doar confruntarea martorilor și a persoanei vătămate și verifi carea înregis-trării SNUAU 112»!

În opinia mea, această motivare s-a făcut în pofi da principiului înscris în art. 5 Cod proc. pen., conform căruia scopul proce-sului penal este AFLAREA ADEVĂRU-LUI! Bineînţeles că, pentru a fi consecvent cu propria opinie, exprimată în prima so-luţie, procurorul Nanu Vladimir a dispus din nou clasarea cauzei. Însăși exprimarea procurorului denotă cel puțin neatenție: «…faptele de abuz în serviciu nu există, re-spectiv nu este prevăzut de legea penală...». Fără comentarii!

În privinţa sancţionării nelegale a clien-tului meu, procurorul afi rmă senin: «Ast-fel, la dosar nu există nici un mijloc de pro-bă din care să reiasă că agentul de poliţie Crânguș Daniel și-a îndeplinit în mod de-fectuos atribuţiile de serviciu, cu consecin-ţa producerii unei vătămări a drepturilor și intereselor legitime ale persoanei vătămate P.C.».”

„Procurorul vorbeşte de «culpă gravă», deși legea nu defi nește termenul!”

„Însă procurorul Nanu a uitat de proce-sul-verbal întocmit anterior chiar de dom-nia sa, în care consemna că «la ora 17.17.06, frame 2482, aparatul radar indică o viteză de 79 km/h, iar în înregistrare nu apare ni-ciun autoturism». Păi, dacă nu apare niciun autoturism care să fi mers cu viteza de 79 km/oră, pe ce s-a bazat polițistul Crânguș când a constatat în procesul-verbal că dl. P.C. (clientul meu) a condus autoturismul lui cu această viteză, faptă pentru care l-a amendat contravenţional?

Se mai arată în ordonanţă: «Mai mult decât atât, în lipsa unei culpe grave, care să denote că agentul de poliţie a acţionat cu rea-credinţă, doar instanţa de judecată poate să cenzureze sancţiunea contravenţi-onală aplicată, pe calea unei plângeri con-travenţionale». În opinia mea, iarăși se face de rușine procurorul și dovedește că nu stăpânește ABC-ul dreptului penal! Cum să vorbești de «culpă gravă» când legea nu defi nește acest termen? Întreaga frază este, de altfel, o veritabilă inepţie juridică!

Am relevat procurorului printr-un me-moriu că, deși există sentinţa pronunţată

de d-na judecător Grigore Cristina Elena, care i-a respins plângerea contravenţiona-lă lui P.C. (fi ind singura persoană care «a văzut» în înregistrarea cu pricina că auto-turismul condus de clientul meu circula cu 79 km/h), există și art. 28, alin. 2, Cod proc. pen., care arată că «hotărârea defi ni-tivă a instanţei civile prin care a fost so-luţionată acţiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor judiciare penale cu privire la existenţa faptei penale, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăţiei acesteia». Degeaba, vorba maestrului Tu-dor Gheorghe…”

„Ce se întâmplă în justiţia penală argeşeană?”

„Și această a doua soluţie de clasare, în termen legal, am atacat-o la prim-procu-ror Marius Ștefan, însă au trecut cca. 2 luni și nu am niciun răspuns, deși, potrivit legii, procurorul este obligat să o rezolve în 20 zile. Multe, foarte multe nereguli în legătură cu acest caz din justiția pena-lă argeșeană; și e numai unul din zecile, poate sutele de cazuri cu probleme grave de aplicare a legii… Colac peste pupăză, d-na judecător Grigore, care vede ceea ce nu există, a avansat de la Judecătoria Costești la Tribunalul Argeș, Secția penală.

Alte nereguli: am cerut cheltuieli de ju-decată de 3.100 lei, din care 2.100 lei ono-rariu expert tehnic extrajudiciar și 1.000 lei onorariu avocat, însă prin încheierea fi nală din 07.06.2019, prin care admite plângerea, jud. Olaru se face că plouă și nu acordă deloc cheltuieli de judecată (cum să plătească poliţistul abuziv?).

Ce se întâmplă în justiţia penală argeșea-nă, după cum rezultă din cele de mai sus, e de neconceput! Mă întreb: cum, când, unde, în ce condiţii s-au întâlnit/au luat legătura/au comunicat procurorul Nanu, judecătoarele Grigore și Olaru, poliţistul Crânguș, ca să pună la cale mârșăvia (nu pot să-i spun altfel!) descrisă mai sus? Nu le-o fi frică de Dumnezeu?

Ceea ce este, iarăși, cu adevărat GROAZ-NIC, e că d-ra judecător Olaru e foarte tâ-nără, în jur de 30 de ani. Dacă de acum se comportă, ca magistrat, de asemenea ma-nieră, ce se va întâmpla cu ea peste 15-20 de ani, când va ajunge judecător suprem fi e la Curtea de Apel Pitești, fi e la ÎCCJ?

Ce se va întâmpla cu justiţia penală ar-geșeană, cu asemenea exemplare - jud. Grigore Cristina Elena, jud. Olaru Dia-na-Elena, procuror Nanu Vladimir, prim-procuror Marius Ștefan?”

Av. Gh. Ionescu-John

N. red. Redacţia le reamintește magis-traţilor vizaţi de prezentul material că, potrivit art. 19 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, „judecătorii și procurorii își pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replică în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afi rmații defăimătoare la adresa lor”.

Așa cum am făcut-o și în trecut, aștep-tăm cu interes dreptul la replică!

”Justiţia penală argeşeană se va însănătoşi vreodată?”

Cunoscutul avocat din Baroul Argeș Gh. Ionescu-John, fost procuror cu o îndelungă experiență în cadrul Parchetului, iese din nou în spațiul public cu o dezvăluire despre ce se întâmplă, și nu e deloc în regulă, în măruntaiele sistemului de justiție, pe axa Poliție-Parchet-Instanţe de Judecată. Domnia sa vine și cu un caz concret, doar în aparență banal, contestarea unei amenzi pentru depășirea vitezei legale în trafi c. Însă, pe fond, cazul e foarte grav, fi indcă ridică o serie de întrebări pertinente și țintite, sprijinite pe documente, despre obiectivitatea justiției argeșene atunci când e vorba să soluționeze o plângere penală împotriva unui polițist care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, e reclamat că ar fi săvârșit cinci infracțiuni, inclusiv cea de abuz în servi-ciu. Și cum procurorii însărcinați să soluționeze plângerea, apoi și judecătorii desemnați să judece cazul pun toți umărul, într-un efort colectiv, să scape pielea polițistului, ignorând probe evidente depuse la dosar de către avocat. Vă prezentăm în continuare materialul trimis pe adresa redacției de către avocatul Gh. Ionescu-John.

Un caz controversat repus pe tapet de avocatul Gh. Ionescu-John:

Avocat Gheorghe Ionescu-John

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia Sima

Tel.: 0248/22.23.22

OFERIM- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

Reprezintă un avantaj:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi ce@eliton.ro

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

La mai bine de două săptămâni de la tragedia petrecută la Spitalul Floreasca din București, unde argeșeanca Gheorghița Badea a ars în sala de operație după ce, potrivit raportului Corpului de Control, echipa medicală a „utilizat greșit” un biocid pe bază de etanol destinat numai dezinfecției chirurgicale a mâinilor echipei operatorii, substanță care prezenta „un risc combustional major”, rudele femeii vorbesc despre nenorocirea care a îngrozit o țară întreagă.

„Am văzut că au început cercetările... Să vedem ce or decide dumnealor (n.r. - anchetatorii). Ea a fost operată întâi pe data de 13, iar pe data de 22 decembrie s-a întâmplat... I-a plesnit un vas de sân-ge, a făcut o hemoragie internă și au băgat-o în sală. Acolo s-a întâmplat. Cu soluţia pe care au avut-o dumnealor, a fost arsă toată. Spatele, piciorul drept, mâna dreaptă, părul, la spate”, povestește, pentru Jurnalul de Argeș, Tanţa Nedelea, verișoara femeii.

„Au plecat copiii la Bucureşti şi acolo nu le-a dat nimeni nicio atenţie...”

Faptul că în documentele operatorii acest „inci-dent combustional apare separat, într-o anexă”, așa cum a precizat, marți, ministrul Sănătății, Victor Costache (care s-a întrebat retoric de ce nu a fost menționat de la început, mai ales că vorbim de un incident foarte grav), face plauzibilă varianta unei posibile încercări de mușamalizare a cazului și justifi că revolta familiei, care nici măcar nu a fost anunțată de spital cu privire la cele întâmplate.

„În ziua când s-a întâmplat, nu ne-au anunţat. Noi am fost anunţaţi de o pacientă care era în salon cu ea, căreia îi lăsase toate lucrurile. Dumneaei ne-a anunţat. Dânșii nu ne-au anunţat absolut nimic, nimic. Au plecat copiii la București și acolo nu le-a dat nimeni nicio atenţie... Au stat până seara la 8. Atât, a văzut-o băiatul când au scos-o și la morgă, când au făcut autopsia”.

Femeia speră ca cei care se fac vinovați de greșeala care a dus la moartea verișoarei sale să fi e trași la răspundere.

„Noi nu avem treabă cu domnul doctor Beuran, că dânsul nu a fost, ci cu cei care au fost în sală, de au pregătit-o, rezidenţi sau ce sunt, că l-au sunat pe domnul doctor și el le-a spus «Pregătiţi până vin eu!». Și dânsul, când a sosit în spital, ea era deja arsă. Eu n-am decât pretenţia să-l văd pe domnul doctor care a zis că a ridicat-o și s-a ars și dumnealui pe mâini, că dacă era ars... Ea a ars ca o torţă acolo, până când au turnat pe ea apă, ce or fi turnat aco-lo, vă daţi seama”, explică Tanţa Nedelea, verișoara femeii.

„A fost pentru prima dată când ea a fost internată în spital”

Ruda infi rmă zvonurile potrivit cărora femeia fu-sese anterior diagnosticată cu cancer.

„N-a fost, doamnă, n-a avut... Nici n-am știut. Lu-mea vorbește că a avut sânii scoși și altele... N-a avut nimic. La operaţia din 13 decembrie, a fost pentru prima dată când ea a fost internată în spital, în afa-ră de atunci când a născut copiii. Dar de atunci și până acum, nici eu, nici ea n-am fost niciodată in-ternate. (...) Până să ajungă la spital, a făcut sute de analize. Și când i-a făcut ecograful, a zis să meargă la București, că are probleme cu splina. Și când au operat-o, pe data de 13, i-au scos splina. Nu știm noi ce a mai fost în interior. Dânșii au zis că au găsit și la pancreas ... Mă rog, asta au comunicat”, mai spune verișoara victimei.

„Şi despăgubirile astea cu ce ne mai încălzesc?”

Dacă familia va cere sau nu despăgubiri Spitalului Floreasca, rămâne de văzut.

„Deocamdată să vedem, să vorbim, nu știu... Și despăgubirile astea cu ce ne mai încălzesc? Spuneţi-mi dumneavoastră mie!”, încheie, tulburată, Tanţa Nedelea, verișoara femeii.

EXCLUSIV. Mărturiile tulburătoare ale rudelor argeşencei arse în sala de operaţie, la Spitalul Floreasca:

„Noi am fost anunţaţi de o pacientă. Dânşii nu ne-au anunţat absolut nimic”

Jurnalul de Argeș a cerut Pri-măriei Câmpulung, în baza Le-gii 544/2001, să clarifi ce câteva aspecte simple referitoare la un controversat proiect ce vizează un simbol al orașului, Bulevardul „Pardon”.

Concret, este vorba despre „Pro-iectare + Execuție + Asistenţă tehnică din partea proiectantului pentru «Reabilitare strada Ne-gru Vodă și strada Republicii, de la intersecţia cu strada Poenaru Bordea, până la intersecţia cu strada Petre Zamfi rescu, în Mu-nicipiul Câmpulung»”, publicat pe SICAP la data de 20.12.2018, (nr. contract 6738/25 februarie 2019), proiect câștigat de aso-cierea Group Concif și Ratelen Construct a familiei muscelene Răuţoiu, care s-a ocupat și de alte lucrări… întârziate din oraș. De data aceasta, pentru contractul care se ridică la peste 6,6 mili-oane lei, liderul de asociere este fi rma Conteh Barengott.

Fostă Curier srl, înfi inţată în 2001, cu sediul în Târgoviș-te, Conteh Barengott a devenit activă sub noua denumire, dar cu același CUI, în 2012, având ca principal obiect de activitate transportul rutier de mărfuri. Practic, o fi rmă inactivă în do-meniul reabilitării, aspect dubios, dat fi ind că vorbim de intervenții într-o zonă istorică.

I-am întrebat mai întâi pe cei din Primăria Câmpulung cum a fost câștigată licitația, având în vedere că fi rma Conteh Baren-gott nu avea dreptul să presteze vreo activitate economică sau ju-ridică în perioada de inactivitate. ”Pe toată perioada declarării în lista contribuabililor inactivi a

societății Conteh Barengott SRL, aceasta își putea desfășura normal activitatea, putea emite facturi, putea încasa plăți de la clienți și putea face plăți către furnizori”, se spune în răspunsul semnat de către primarul Liviu Țâroiu.

L-am întrebat pe primarul de la Câmpulung și de ce alocarea din bugetul local pe 2019 a fost pentru Conteh Barengott de 2 milioane lei, iar ulterior a fost redusă la un milion de lei. ”Prin HCL din 25 aprilie 2019 au fost aprobate pentru obiectivul de investiții menționat de dumnea-voastră credite bugetare în sumă de 2.000 mii lei. Ulterior, prin HCL din 25 iulie 2019, credite-le bugetare alocate în anul 2019 acestui obiectiv au fost aprobate la valoare de 1.000 mii lei”, spune primarul Liviu Țâroiu.

Am dorit să afl ăm de la Primă-ria Câmpulung și dacă a luat la cunoștință despre faptul că în proiectul de execuție, la secțiunea Legendă ”Trotuar pavaj granit or-namental” s-a intervenit cu pastă corectoare pe termenul ”granit”, astfel încât să rezulte „Trotuar pavaj ornamental”, atâta vreme cât atribuirea proiectului s-a fă-cut pe textul inițial. Iată ce ne-a răspuns Primăria Câmpulung: ”La momentul predării proiectu-lui tehnic, comisia a sesizat acest aspect și prin adresa din 26 au-gust 2019 a solicitat asocierii de fi rme să specifi ce clar în listele de cantități pavaje din granit. Aso-cierea a revizuit proiectul tehnic ținând cont de solicitările comisi-ei tehnico-economice și a predat proiectul refăcut în data de 17 octombrie 2019”.

Marian Staicu

Ce răspunde Primăria Câmpulung legat de dubiosul contract pentru reabilitarea Bulevardului „Pardon” din Câmpulung

Amintim că ministrul Victor Costache a mai anunțat public că pacienta a fost subdiagnosti-cată greșit în ceea ce privește alergia la iod, că „niciunul din medicii din echipa operatorie nu se afl a în serviciul de gardă”, operația fi ind fă-cută de un medic rezident. Direcția de Sănătate Publică a aplicat mai multe amenzi administra-tive, în valoare totală de 30.000 de lei: 20.000 pentru spital și 10.000 pentru medici și asisten-te, iar Mircea Beuran, șeful secției Chirurgie a spitalului, a fost demis din funcție , dar va putea profesa în continuare.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1327 (8 - 14 ianuarie 2020)

Prea Cuviosul Ion Georgescu de la Mioveni, zis și Arseniu Boca, primarul creștinelor din toată țara care își doresc un serviciu medical de calitate.

De unde ai bătut atâta drum până la Mioveni, creștino? De la Cluj?... Te miruiesc cu plăcere...

Alta la rând...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Șapte personalități argeșene își serbează ziua de naștere în perioada 8-14 ianuarie. Prima sărbătorită este avocata Mirela Druţă, pe 8 ianuarie. Pe 9 ianuarie își va săr-bători ziua de naștere profesorul Mihai Ghiţescu. Pe 12 ianuarie va închina o cupă de șampanie Aurel Stoian, fost comisar-șef Garda Financiară Argeș. Pe 13 ianuarie vor primi felicitările cuvenite Ion Sănduloiu, directorul Salvamont Argeș, și Carmen Elena Salub, directorul Centrului Cultural Pitești. Tot pe 13 ianuarie va sărbători zia-ristul Edi Vasile. Nu în ultimul rând, pe 14 ianuarie va da de băut managerul Lexford Castel, Cătălin Gherzan. Jurnalul de Argeș le urează tuturor La Mulți Ani!

Ion Sănduloiu Carmen Salub Cătălin Gherzan

LA MULŢI ANI!Ion Mînzînă, singurul vârf împins al PSD Argeș în coastele liberalilor.

M-am hotărât, Speri! Candidez la șefi a PSD Argeș și am nevoie de un portar, fi indcă

cel mai mult mi-e teamă de (auto)golurile date de ai mei...

Jurnalul de Argeș a stat de vorbă cu Ion Mînzînă, vicepreședintele CJ Argeș și PSD, despre Emanuel Soare, propune-rea liberalilor pentru postul de prefect. Totodată l-am întrebat pe liderul PSD și cum comentează faptul că Soare, prorector al Universității Pitești, va trebuie să dea examen la o primărie de țară pentru a deveni funcționar public și a îndeplini astfel o condiție esențială prevăzută de lege.

„Propunerea liberalilor pentru funcția de prefect este profund nelegitimă, pentru că ei vin cu o propunere, cu o persoană care, chipurile, urmează să devină funcționar public după un examen aranjat. În situația în care Partidul Social-Democrat și-ar fi permis vreodată să încalce în asemenea hal legile acestei țări, ne puneam proble-ma dacă mai suntem sau nu în libertate. Nu poți să prezinți un candidat care nu întrunește condițiile legale. Tot timpul PSD-ul a propus oameni care îndeplineau condițiile stabilite de lege. Cât de tâmpiți pot fi cetățenii acestui județ și de prostiți, să nu ne punem problema că se aranjează un concurs, habar n-avem de datele acestui

concurs, pentru a-l face funcționar public pe un așa-zis candidat liberal?! Ce repre-zentant al legii în județul Argeș poate fi unul care pleacă la drum printr-o călcare în picioare a legilor din această țară? Nu știu ce persoane competente au la PNL, e problema lor pe ce criterii de competență aleg, dar ar trebui, în primul rând, să vor-bim despre respectarea legalității”, a decla-rat Ion Mînzînă, contactat de Jurnalul de Argeș. Mari Tudor

Ion Mînzînă, vicepreşedinte CJ Argeş, comentează propunerea PNL Argeş ca Emanuel Soare să fi e prefect:

„Propunerea liberalilor pentru prefect urmează să devină funcţionar public după un concurs aranjat”