PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

Public\m `n acest num\r, `n cadrul campaniei „Artistul asociat“, o povestire scris\ de Florin Piersic jr.

~N » PAGINA 7HAPPY END

O nou\ rubric\:„Display“Autoarea rubricii „Pove[ti de adormitp\rin]ii“, Diana Soare, revine `n„Suplimentul de cultur\“ cu un nouproiect editorial – „Display“. Acesta vaputea fi citit bilunar. Primul text: „Vie]ig\site pe trotuar“.

~N » PAGINA 15

Final\ de Capital\Veronica D. Niculescu

„Felicit\ri! Fii m`ndru!“, acesta a fostsloganul sub care s-a derulat evenimentulfinal „Sibiu 2007“.

~N » PAGINILE 4-5

ARTISTUL ASOCIAT

iiaannuuaarriiee ––FLORIN PIERSIC JJR.

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 11 – Interviu

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 22 – Text de autor

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 33 – Criticii despre...

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 44 – Colegii de breasl\ despre...

NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

Nicolas Bataille avea 20 de ani c`nd a descoperit, cusurprindere, un autor dramatic necunoscut, unoarecare Eugène Ionesco. I-au pl\cut textul luiproasp\t, replicile `n r\sp\r. L-a pus `n scen\ la unteatru parizian [i s-a ales cu `njur\turi [i ro[ii strivite,aruncate `n obraz. Ast\zi, Nicolas Bataille are 81 deani, dintre care 50 petrecu]i pe scena Teatrului de laHuchette din Cartierul Latin, `n costumul pieselor luiIonesco. Sear\ de sear\, de jum\tate de secol

ne`ntrerupt, C`nt\rea]a cheal\ `n regia lui NicolasBataille [i Lec]ia `n regia lui Marcel Cuvelier fac s\lipline `n centrul Parisului. De la contest\ri la ova]ii,istoria s-a scris, cum altfel, ironic [i absurd: punerea`n scen\ nu s-a schimbat, doar anii [i aplauzele s-auadunat odat\ cu gloria mondial\ a lui Ionesco [i amicului teatru de cartier.

Citi]i interviul realizat deCristina Hermeziu ~N » PAGINILE 8-9

REGIZORUL CARE A MONTAT PENTRU PRIMA OAR| LA PARIS C~NT|REA}A CHEAL|

Nicolas Bataille: „Eu amfost destinul lui Ionesco“

Lucian Dan Teodorovici: „B.O.R. a ales s\ se pozi]ioneze, `ntr-unjoc extrem de periculos, de partea extremismului, justific`ndu-l.Mai mult, `ncuviin]`ndu-l subtil, `n cel mai retrograd mod cu putin]\“.

OP}IUNE

editorial

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008

AAmm ssccrriiss llaa vvrreemmeeaa ppoottrriivviitt\\,, `̀nn ccaaddrruull aacceesstteeii rruubbrriiccii,,ddeesspprree cceelleebbrreellee ccaarriiccaattuurrii ssuueeddeezzee `̀nnff\\]]ii[[`̀nndduu-ll ppeePPrrooffeettuull MMaahhoommeedd –– mmii ss-aa pp\\rruutt aattuunnccii,, mmii ssee ppaarree [[iiaaccuumm uunn ggeesstt cceell ppuu]]iinn nneellaallooccuull lluuii,, mmeenniitt aa iinnffllaammaassppiirriittee [[ii aa ttuurrnnaa ggaazz ppeessttee ffooccuull ffaannaattiissmmuulluuii.. Sigur,`ntregul context, care cuprindea [i revolta fa]\ de `n-gr\direa libert\]ii de exprimare, putea fi o explica]ie apublic\rii respectivelor caricaturi, dar actul `n sine a-vea mult prea pu]in\ valoare artistic\, s\-i spunem. Pu-tea fi perceput ca o provocare inutil\, ca o jignire gra-tuit\. {i exact a[a a fost perceput ̀ n lumea islamic\ [i nunumai.

La sf`r[itul lui 2007, a ap\rut la Editura Poliromedi]ia `n limba român\ a Versetelor satanice de SalmanRushdie. Nu reiau aici istoria c\r]ii, nici m\car pescurt, `ntruc`t e arhicunoscut ce s-a `nt`mplat `n jurulei [i al autorului ei. Nici nu vreau s\-mi exprim vreomirare referitoare la reac]ia pe care au avut-o diver[i re-prezentan]i ai religiei islamice, pentru c\ a[ fi ipocrit.Sigur c\ era de a[teptat ca publicarea Versetelor s\st`rneasc\ [i la noi patimi, s\ fie `nso]it\ de amenin]\ri[.a.m.d. ~ns\ demersul unei edituri de a publica ocarte e cu totul altceva totu[i dec`t cel al unor publi-ca]ii de a prezenta ni[te caricaturi doar din dorin]a dea-[i sublinia, u[or egolatric, libertatea de exprimare [icurajul.

Cartea lui Salman Rushdie a fost deja citit\ [i r\sci-tit\ `n limbi de circula]ie mondial\. Exista `ns\, iar as-ta o [tiu din numeroase discu]ii purtate de-a lungulvremii, o a[teptare general\ cu privire la o tradu-cere româneasc\, inclusiv din partea multorapentru care accesul la lectura `n alte limbi era maipu]in lesnicios, fie [i din motivul simplu c\ nust\p`nesc suficient de bine acea alt\ limb\. Iar oeditur\ care `[i asumase deja publicarea altor ti-tluri ale aceluia[i autor risca s\ dea un semnalnegativ pe pia]\ nepublic`nd cartea cea mai con-troversat\ [i, evident, cea mai vizibil\ a lui Sal-man Rushdie. Prin urmare, nu mi se pare nimicemfatic, nimic gratuit `n aceast\ apari]ie, ci ea se`nscrie doar `ntr-un firesc al lucrurilor.

Firescul acesta putea fi pus `ns\ sub semnul`ntreb\rii, spuneam, de comunitatea islamic\. Nuinsist asupra acestui aspect, dar n-am cum s\ m\prefac c\ nu-l `n]eleg. Ce mi s-a p\rut n\ucitor afost comunicatul Bisericii Ortodoxe Române, `ncare aceasta `[i exprim\ „solidaritatea cu comuni-tatea musulman\ din România, `n contextulapari]iei `n limba român\ a c\r]ii intitulate Ver-sete satanice, [i dezaprob\ manifest\rile care le-zeaz\ valorile spirituale [i simbolurile religioase,indiferent de religia oficial\ pe care acestea le ex-prim\“.

La o prim\ vedere, ecumenismul manifestat deB.O.R. e salutar. Respectul, subliniat oficial, fa]\ devalorile unei religii e `mbucur\tor [i, realmente, n-amcum s\ nu-l apreciez la r`ndul meu aici, pentru c\fenomenul de respingere a manifest\rilor religioase deorice fel a devenit, `n ultima vreme, un fel de joc desocietate [i se fac eforturi s\ fie inclus `n zona „intelec-tualit\]ii lucide“, `n zona „min]ilor dezghe]ate“ [.a.m.d.Or, p\rerea mea e cu totul alta, dar nu despre asta mi-am propus s\ scriu acum. Problema `n comunicatulB.O.R. e alta. S\rind ecumenic `n sprijinul comunit\]iimusulmane, Biserica `[i `ncheie demersul cu o trimitere,

nici m\car subtil\, spre Legea privind libertatea reli-gioas\ [i regimul general al cultelor, potrivit c\reia „`nRomânia s`nt interzise orice forme, mijloace, acte sauac]iuni de def\imare [i `nvr\jbire religioas\, precum [iofensa public\ adus\ simbolurilor religioase“.

Cu alte cuvinte, B.O.R. se pozi]ioneaz\ ferm, `ncontextul apari]iei acestei c\r]i, `n zona fanatismuluiextrem, f\r\ nuan]e, `ncadr`nd-o la „forme, mijloace,acte sau ac]iuni de def\imare [i `nvr\jbire religioas\“.Vine adic\, `n mod public, cu un vot de blam hot\r`t,care contrasteaz\ chiar cu opinia muftiului Murat Iu-suf, cel care a recunoscut c\ a citit cartea `n anul III destuden]ie [i [i-a exprimat p\rerea c\ orice musulmanpoate citi volumul, „pentru a vedea [i chipul celor careblasfemiaz\ o religie“.

Se na[te astfel un paradox: `n timp ce reprezen-tan]ii musulmanilor vin cu o reac]ie moderat\, `n-demn`nd tocmai la libertatea de g`ndire [i de alegere,Biserica noastr\ condamn\ posibilitatea de a medita peseama unui subiect, condamn\ libertatea de a cunoa[-te [i de a lua decizii beneficiind de aceast\ cunoa[tere.~n felul acesta, B.O.R. a ales s\ se pozi]ioneze, `ntr-unjoc extrem de periculos, de partea extremismului, jus-tific`ndu-l. Mai mult, `ncuviin]`ndu-l subtil, `n cel mairetrograd mod cu putin]\.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: ROMÂNII E DE{TEP}I

Pe lla ssf`r[itul aanului 22007 CConsiliulNa]ional aal AAudiovizualului aa ff\cut ooevaluare aa llimbii rromâne vvorbite [[iscrise ppe pposturile dde rradio [[i ttelevi-ziune dde lla nnoi, iiarrezultatele aau ffostdestul dde ttriste. Laradio [i TV sevorbe[te [i se scrie`ntr-o limb\ român\din ce `n ce mai jal-nic\, gre[elileabund\, incon-secven]ele [isc\p\rile devin ele`nsele reguli, iarnepriceperea trans-form\ gre[eli siste-matice `n formecau]ionate de pres-tigiul mass media.

E un adev\r destulde simplu: limbaromân\ de la televi-zor ori radio se im-pune ca regul\ mult mai u[or dec`t ceatransmis\ prin [coal\. Iar limba utilizat\ latelevizor – inclusiv formele sale scrise –e forma cea mai r\sp`ndit\ de instruire

lingvistic\ a românilor. Ajunge mult mairepede la public, e preluat\ penemestecate [i de bun\voie [i devineun instrument de educa]ie continu\ –visul didactic transformat `n co[martelevizual.

S-au spus multe despre gre[elile de exprimare, de pronun]ie sau de or-tografie propagate prin televiziune, a[ac\ eu o s\ amintesc doar trei. Una esteutilizarea tot mai accentuat\ [i maiagresiv\ a subdialectului muntenesc, in-clusiv la emisiunile de [tiri... inclusiv lapostul na]ional de televiziune. Presupunc\ nici prezentatorilor, cufunda]i `nmediul lingvistic bucure[tean, nu le efoarte u[or s\ pronun]e literar (de[imeseria presupune exact a[a ceva), dardac\ nu e[ti de-al locului, te cam zg`riepe urechi s\ auzi cum la [tirile na]ionalese vorbe[te despre cele „[eapte zile“ `ncare s-a `nt`mplat nu [tiu ce.

O alt\ problem\ este legat\ de genulnumeralului asociat c`torva zile dinlun\. Se spune sistematic – [i doar de

vreo doi-trei ani `ncoace – „dou\ ia-nuarie“, „dou\sprezece martie“,„dou\zeci [i dou\ august“. De ce nu„dou\ ianuarii“, „dou\sprezece martii“,

„dou\zeci [i dou\augusturi“? Culmeae c\ am `nt`lnit [i unabsolvent de Literecare m-a asigurat c\asta e forma corect\,iar argumentul lui fi-nal a fost „P\i, n-aiauzit c\ a[a se spune[i la televizor?“. Bada. Tocmai asta eproblema.

Nu cred c\ ar finecesare explica]iigramaticale foartedetaliate. ~ntreb [i eudoar unu-dou\ lu-cruri (aten]ie, nu„una-dou\ lucruri“!).De unde vine nu-mele sta]iunii Doi

Mai? Sau corect ar fi Dou\ Mai? Apoi:de ce nu se spune [i „`nt`ia ianuarie“sau „una ianuarie“, adic\ cu numeralulla feminin, ci „`nt`i ianuarie“ sau „unu

ianuarie“, cu forma de masculin?E bine s\ amintesc `nc\ un lu-

cru – `n limba român\ lunile an-ului s`nt de genul masculin. {idac\ s-a g`ndit cineva c\ formacu „dou\... “ ar fi o contragere aformei „a doua zi – sau a do-u\sprezecea zi din luna ianua-rie... “, prin acord cu genul sub-stantivului „ziua“, atunci iar se`n[al\. Fiindc\ `n cazul \sta,pornind de la construc]ia „ziua`nt`ia din luna ianuarie“, ar tre-bui s\ zicem, de exemplu, „`nt`iaianuarie“ sau „una ianuarie“.

Al treilea caz e cel mai intere-sant, fiindc\ CNA-ului i-ar fi venitgreu s\-l sesizeze, de[i dovadade proast\ st\p`nire a limbii sare`n ochi imediat. Mai mult, textulla care m\ voi referi se repet\sistematic, pe toate canalele TV –

de stat sau particulare – [i b\nuiesc c\`[i are originea chiar `n ograda CNA. Evorba de unul din acele texte-avertis-ment ce apar la `nceputul fiec\rui pro-gram: „Acest program poate fi urm\ritde c\tre copii p`n\ la ãxã ani numai cuacordul sau `mpreun\ cu p\rin]ii ori fa-milia“. ~mpreun\ cu p\rin]ii... aici eclar. Dar cu acordul? Cine e acordul?Un nume generic pentru vreo rud\ sauvreun prieten de familie? Atunci de cenu l-au scris normal: „... numai cu Acor-dul“?

Ei, desigur c\ e vorba de altceva. Deacordul p\rin]ilor. {i de un anacolut detoat\ frumuse]ea. Corect ar fi fost „nu-mai cu acordul p\rin]ilor sau `mpreun\cu p\rin]ii“. Acela[i substantiv, dou\genuri diferite. Dar [tim [i noi, [tiu [i ei:`n ]ara lui „merge [i-a[a“ un asemeneafleac nici nu mai conteaz\. Parc\ marelucru o gre[eal\ `n plus `n limbaromân\. Ce, americanii nu gre[esc? {iuite, din gre[eal\ `n gre[eal\, ce poporputernic au ajuns!

LUCIAN DAN

GHEO&TEOD O R O V I C I

R A D U P A V E L

Exces ecumenic Limba român\ audiovizual\

» Limba român\ de la televizor ori radio se impune ca regul\mult mai u[or dec`tcea transmis\ prin[coal\. Iar limba utilizat\ la televizor –inclusiv formele sale scrise – e formacea mai r\sp`ndit\ de instruire lingvistic\a românilor.

» O editur\ care `[i asumase dejapublicarea altor titluri aleaceluia[i autor risca s\ dea unsemnal negativ pe pia]\nepublic`nd cartea cea maicontroversat\ [i, evident, ceamai vizibil\ a lui SalmanRushdie.

PUBLICITATE

CCeeii ttrreeii ccrriittiiccii ddee ffiillmm aaii zziiaarruulluuii,, AA..OO..SSccootttt,, MMaannoohhllaa DDaarrggiiss [[ii SStteepphheenn HHoolldd-eenn,, [[ii-aauu ppuubblliiccaatt oopp]]iiuunniillee ppeennttrruu OOss-ccaarruurriillee ccee vvoorr ffii aaccoorrddaattee `̀nn ffeebbrruuaarriiee22000088.. Astfel, filmul lui Mungiu este men-]ionat de A.O. Scott [i Manohla Dargisla mai multe dintre cele opt categorii deOscar. Dargis spune c\ 432 ar trebui no-minalizat la categoriile Cel mai bunfilm, Cel mai bun regizor, Cea mai bun\actri]\ `n rol principal (Anamaria Ma-rinca), Cel mai bun actor `n rol secun-dar (Vlad Ivanov) [i Cel mai bun sce-nariu original.

{i A.O. Scott a nominalizat filmul ro-mânesc la categoriile Cel mai bun film,Cel mai bun regizor, Cea mai bun\ ac-tri]\ `n rol principal [i Cel mai bun ac-tor `n rol secundar. Criticul a nomina-lizat [i un alt film românesc, A fost saun-a fost?, dup\ un scenariu [i `n regialui Corneliu Porumboiu, la categoria Celmai bun scenariu original.

Potrivit ICR New York, prezen]a fil-mului 4 luni, 3 s\pt\m`ni [i 2 zile `ntopurile criticilor „New York Times“ [imai ales faptul c\ are mai multe nomi-naliz\ri dec`t produc]ia american\ ThereWill Be Blood, de Paul Thomas Ander-son, s`nt „o dovad\ incontestabil\ a gra-dului de recunoa[tere critic\ pe care l-ac`[tigat filmul `n America“.

Filmele pot spune [iadev\rul

~ntre 29 noiembrie [i 3 decembrie, la Tri-beca Cinemas din New York a avut loc

a doua edi]ie a Festivalului Românescde Film. „Romanian Cinema: The GoldenAge?“ a fost titlul ales de organizatori –Institutul Cultural Român din NewYork (ICRNY), Transilvania Film Festi-val (TIFF) [i Tribeca Film Festival.

Criticul de film A.O. Scott a introdusuna dintre proiec]iile cu 432 . V\ pro-punem un fragment din prezentarea a-cestuia.

„Bine a]i venit `n Epoca de Aur a fil-mului românesc! E bine c\ Festivalul dela New York `ncepe cu filmul c`[tig\toral Palme d’Or-ului din acest an de laCannes – 4 luni, 3 s\pt\m`ni [i 2 zile deCristian Mungiu. Nu ar fi multe de ad\u-gat `nainte de a vedea acest film, nu [tiuce a]i citit sau auzit despre el. Personal,cred c\ cel mai bine e de v\zut `n cir-cumstan]e asem\n\toare cu cele `n carel-am privit eu. S-a `nt`mplat chiar `n pri-ma diminea]\ a Festivalului de laCannes, plecam de la o stare complet\de ignoran]\, dublat\ de oboseala da-torat\ schimb\rii de fus orar [i c\l\to-riei. Acesta e, de obicei, filmul pe care `lvezi [i apoi `l ui]i `n urm\toarele 48 deore, iar p`n\ la finalul festivalului numai [tii nici `n ce an l-ai v\zut. For]aacestui film a fost pe deplin demon-strat\ de faptul c\ nici unul dintre noinu numai c\ nu l-a uitat, dar nici nu [i-a

revenit din starea pe care ne-a dat-o. {i,s-a v\zut, nici juriul nu [i-a mai revenit.Cei care l-am v\zut, dup\ 12 zile de fes-tival, c`nd s-au anun]at premiile, amfost mul]umi]i, dar nu [i surprin[i.

C`nd am fost la Bucure[ti, lumea se`ntreba cum va fi acest film receptat `nAmerica, dat\ fiind atitudinea acestei]\ri fa]\ de avort. P\rerea mea este c\ fil-mul nu se va dovedi confortabil nicipentru cei care sus]in interzicerea avor-tului, nici pentru cei care s`nt de parteaopus\. Dar este un film `n care se vor-be[te `n acela[i timp despre alte lucruri,precum prietenia, morala, loialitatea.Este un film despre alegeri greu de f\cut`n contextul `n care nu exist\ alegeribune [i alegeri rele. V\z`ndu-l de maimulte ori am `n]eles [i de ce este acestaun film important pentru România,pentru felul `n care aceast\ ]ar\ `[i re-zolv\ problemele cu trecutul apropiat.M-am `ntrebat, pe de alt\ parte, cum deun film care se `nt`mpl\ `ntr-un loc anu-me, `ntr-o ]ar\ anume are at`ta for]\, a-t`ta ecou.

Se pot face mai multe specula]ii [i sepot g\si mai multe r\spunsuri. Unuldintre acestea const\ `n calitatea regi-zorului [i a actorilor, care este exce-lent\. Urm\rim nenum\rate filme carer\spund dorin]elor noastre: de a evada,de a ne distra [i a[a mai departe.

~ns\ exist\ un lucru unic pe care `lpot face filmele – [i anume acela de aspune adev\rul. {i acesta este genul defilm `n care a realiza adev\rul, a spunetot adev\rul se dovede[te imposibil.Este un film despre cum po]i trece pesteo experien]\ [i despre cum un regizor,un artist poate s\ utilizeze mijloace cine-matografice pentru a face lumin\, pen-tru a face posibil\ `n]elegerea, spunereaadev\rului.“

www.supliment.polirom.ro

A.O. Scott: „P\rerea mea este c\ filmul nu se va dovediconfortabil nici pentru cei care sus]in interzicerea avortului, nici pentru cei care s`nt de partea opus\“.

DELOCCONFORTABIL

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008

3 «

ordinea de zi

SUPLIMENTUL LUI JUP

Doi dintre cei trei critici de film ai „The New YorkTimes“ au ales filmul lui Cristian Mungiu, 4 luni, 3s\pt\m`ni [i 2 zile, printre peliculele care ar trebuinominalizate la Oscar, anun]\ Institutul CulturalRomân din New York, care citeaz\ edi]ia deduminic\, 6 ianuarie a.c., a cotidianului.

CE-A AVUTCE-A PIERDUT&

» Mircea Dinescu estelaureatul de anul acestaal Premiului Na]ionalde Poezie „Mihai Emi-nescu“ de la Boto[ani,dup\ ce fusese nomina-lizat ani de-a r`ndulpentru aceast\distinc]ie. Poetul adeclarat, de altfel, c\va fi prezent laBoto[ani doar atuncic`nd va avea certi-tudinea c\ a c`[tigat.

» Anul acesta, Ion Carami-tru nu va mai recita dinversurile poetului na]io-nal la Boto[ani, `ns\ [i-arezervat un loc pe scenaNa]ionalului bucure[-tean pe 15 ianuarie,al\turi de Valeria Seciu([i acompaniat laclarinet de AurelianOctav Popa). Actorul ascos pe pia]\ `n urm\ cuun an [i un CD cu poeziide Eminescu.Criticul de film A.O. Scott

„THE NEW YORK TIMES“ PARIAZ| PE MUNGIU

A.O. Scott: ~n 432 nu exist\alegeri bune sau rele de f\cut

Cea mmai ggrea mmeserie ddinlumea ppresei ee aaceea dde„[tirist“. Nu aia de reporterspecial, de om de reportaj,mediator de talk-show saude „entertainer“. S\ scrii o[tire nu e lucrul cel maicomplicat din lume, dac\[tii s-o faci, bine`n]eles. Celmai dificil e s\ g\se[tisubiecte pe care s\ le po]i„vinde“. Aici intervinegreutatea. Am constatat,`nc\ o dat\, lucrul \sta deS\rb\tori.

Ce naiba s\ daipopula]iei ghiftuite cucaltabo[i [i b\utur\, `ntr-operioad\ de patru s\pt\m`ni`n care nu mai ai parte nicim\car de o filmare peascuns despre cele traseulneortodox al celor dou\produse de baz\ ale

românului? Cum s\-]i facinorma, `ntr-un moment `ncare p`n\ [i r\zboaiele de [idintre palate `nceteaz\, c`ndB\sescu se opre[te din v`natt\riceni [i din formatpartide, c`nd [i adversarii s\ilas\ armele deoparte? Aivreo [ans\, ca editor de[tiri, s\ str`ngi cevasubiecte, `n cele aproape 30de zile c`nd România `[i iapauz\? Pentru c\ a[a e lanoi, la români: s\rb\torile`ncep cu dou\ s\pt\m`ni`nainte de Cr\ciun [i se`ncheie de-abia pe 7-8ianuarie, odat\ cuBoboteaza.

Anul acesta, noroculteleviziunilor de [tiri de lanoi s-a numit LudovicOrban. Nu mi-e drag delocpersonajul public, dar m-am

trezit comp\timindu-isoarta. Proast\ inspira]ie s\comi]i o dandana `n zilelec`nd ]ara trage pe dreapta,iar [tiri[tii nu prea au„material“! G`ndi]i-v\, dac\povestea accidentului dejacelebru n-ar fi ie[it lasuprafa]\ at`t de aproape deCr\ciun, ar mai fi ]inut eacapul de afi[ al talk-show-urilor [i buletinelor de [tirimai bine de o s\pt\m`n\?Uita]i-v\ acum la televizor:mai face cineva tam-tam pe„cazul Orban“? Nu, a trecutziua fatidic\ de 7 ianuarie,România s-a trezit dinamor]eal\, se aude iar cumse ascut armele din politic\,zgomotul general `[i reintr\`n drepturi.

Au disp\rut [i subiectelede criz\. Cum care subiectede criz\? Ninsoarea,viscolul, gerul, blocajele dintrafic, avioanele `nghe]atecu pasagerii lor nervo[i. A,

[i s\ nu uit\m, bradul. Da,bradul a fost, la trecereadintre 2007 [i 2008, aldoilea personaj `n topulmediatiz\rii, dup\ ministrulcu prenume de regefran]uz. Nu amcronometrat, dar cred c\,din 20 de minute de jurnalde [tiri, m\car opt au fostacaparate de eternelesubiecte legate de`mpodobirea [i„`mbecuirea“ brazilor dinpie]ele publice ale ora[elorde pe teritoriul patriei.

Nu vreau s\ fiu nicim\car unu la sut\ r\ut\ciosla adresa televiziunilor de[tiri. Sincer, le comp\timescmenirea c`nd vin

S\rb\torile. {i le `n]elegderapajele: ce po]i aruncadin camera de filmat c`nd]ara intr\-n case [i nu facenimic extraordinar `n afar\de a m`nca [i a trage lam\sea? Nu te po]i lupta, ca[tirist, cu tr\s\turilepoporului.

La americani, deS\rb\tori se discuta desprecandida]ii la alegeri. Laenglezi, se juca fotbal pe 1ianuarie. Norocul lor, alRealit\]ii [i al Antenei 3, ec\, acu[i, c`nd va veniPa[tele [i vom asista dinnou la o amu]ire generali-zat\, vor [ti ce au de f\cut.T\cerea porcilor va fi`nlocuit\ cu t\cerea mieilor.

Pauzele lungi dintre concerte au fost principalul motiv denemul]umire a publicului. Practic, `ntre o trup\ [i alta au fostgoluri de aproape o or\, `n care `n Pia]a Mare nu se `nt`mpla nimic.

NEMUL}UMIRE» 4

capitala cultural\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008 www.supliment.polirom.ro

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

S\rb\-[tirile

PE SCURT

Premian]i la Boto[ani `n2008

Poetul Mircea Dinescu va primiduminic\, 13 ianuarie, laBoto[ani, Premiului Na]ional dePoezie „Mihai Eminescu“ – OperaOmnia, acordat de Consiliul Local[i Prim\ria municipiului Boto[ani.Valoarea premiului la aceast\ ca-tegorie este de 1.500 de euro.

Opera Prima, `n valoare de2.500 de lei, este acordat deMinisterul Culturii [i Cultelor [i vafi `nm`nat de ministrul AdrianIorgulescu poetului bistri]eanFlorin Partenie, pentru volumulde debut Reveren]a, ap\rut laEditura Vinea. Programul minis-trului Culturii [i Cultelor `n jude]cuprinde, `ntre altele, vizitareaunor obiective: dou\ l\ca[e decult, un cinematograf careurmeaz\ s\ treac\ `n subordineaconsiliului local, pentru viitorulsediu al Filarmonicii din Boto[ani.Totodat\, Iorgulescu se va `nt`lnicu [efii institu]iilor de cultur\ dinBoto[ani.

Ple[u la conducereaInstitutului de Istorie aReligiilor

Guvernul a aprobat, miercuri, 9ianuarie, printr-o hot\r`re,`nfiin]area Institutului de Istorie aReligiilor aflat `n subordineaAcademiei Române. Potrivitsurselor NewsIn, institutul va ficondus de Andrei Ple[u.

Institutul va avea un num\r de15 posturi, dintre care 12 posturide cercet\tori, [i va fi finan]at dela bugetul de stat, prin bugetulAcademiei Române. Cercet\toriide la Institutul de Istorie a Religi-ilor vor studia istoria monoteis-melor, istoria politeismelor clasice[i rela]ia dintre modernitate [i re-ligie. De asemenea, `n urmacercet\rilor, Institutul va publicalucr\ri [tiin]ifice [i alte lucr\ri dindomeniu.

Robert {erban la Aramo

Editura austriac\ Aramo a editat,la sf`r[itul anului 2007, antologiade literatur\ TOP 22 `n care s`ntprezen]i scriitori din Brazilia, Bul-garia, Macedonia, Elve]ia, Slova-cia, Slovenia, Cehia, Ucraina, Un-garia [i România. România estereprezentat\ de c\tre prozatorulEginald Schlattner [i de c\tre po-etul Robert {erban. Cei dou\zecide scriitori antologa]i de c\treWolfgang Kuhn au fost bursieri, olun\ sau dou\, `n perioada au-gust 2005 – mai 2007, ai Lite-raturhaus din Krems/Stein.

Consistenta antologie (364 depagini) a ap\rut `n excelentecondi]ii grafice (edi]ie cartonat\)[i cuprinde texte `n german\ aleautorilor, c`t [i o scurt\ biografiea acestora.

Veronica D. Niculescu

CCoonncceeppuutt ppeennttrruu aa mmaarrccaa ffiinnaalluull pprrooggrraa-mmuulluuii,, [[iirruull ddee ssppeeccttaaccoollee ddee llaa SSiibbiiuu aaaavvuutt cc`̀tteevvaa ssuuffeerriinn]]ee.. ~n prima sear\, pe30 decembrie, dintre toate trupele anun-]ate nu au venit dec`t Loredana Groza &prietenii. The Prodigy, cea mai a[teptat\trup\, nu a ajuns din cauza avionului carenu a mai plecat din München, fiind cea-]\. Anun]urile referitoare la o anulare, a-poi la o reprogramare pentru Revelion, auderutat fanii, rezultatul fiind un publicpu]in numeros.

Nici trupa Fire of Anatolia nu a maisus]inut spectacolul. Dansatorii au venitla Sibiu, `ns\ c`nd au v\zut temperaturilesc\zute, au refuzat s\ danseze. La minus

zece grade, suflantele de aer cald de pescen\ au ridicat temperatura doar cu dou\grade. Spectacolul s-a reprogramat, pen-tru la var\. A[a se face c\ Loredana, al\turide prietenii s\i, a `nc\lzit atmosfera pen-tru mai bine de dou\ ore, `n loc de una.

The Prodigy, cublestem\]ii

Seara de Revelion s-a deschis cu TheProdigy. Din p\cate, show-ul a `nceputcu doar aproximativ patru mii de oa-meni, fiindc\ nu mul]i au [tiut de repro-gramare. Prodigy a c`ntat o or\ pentruun public ce s-a dublat pe parcurs,`ncep`nd cu piese mai vechi, precumFirestarter, [i `ncheind cu cele din

Capitala Cultural\ European\ din 2007,Sibiul, a `ncheiat anul cu concerte reu[ite:The Prodigy, Reamonn [i Europe `n Pia]aMare. Anumite neajunsuri din organizareaRevelionului au nemul]umit `ns\ publicul –am`narea concertului The Prodigy de pe o zipe alta, f\r\ suficient\ popularizare areprogram\rii, pauze prea lungi `ntreconcerte [i artificii vizibile doar din anumite unghiuri.

Final\ de Capital\

www.supliment.polirom.ro

Klaus Johannis: „Toate institu]iile au `n]eles c\ trebuie calitate,nu cantitate. Publicul a devenit mai preten]ios. Am avutsurprize [i au fost spectacole de calitate, unde nu a venit foarte mult\ lume“.

CALITATE, NUCANTITATE

5 «

capitala cultural\

PE SCURT

Ada Solomon – `n juriu la Berlin

Produc\toarea Ada Solomon vaface parte din juriul competi]ieide scurtmetraj de la FestivalulInterna]ional de Film de la Berlin,care se va desf\[ura `ntre 7 [i 17februarie 2008. Solomon, [efulcasei de produc]ie Hi Film, a fostinvitat\ s\ participe `n juriul de laBerlinal\ `n urm\ cu treis\pt\m`ni.

Juriul interna]ional descurtmetraj este compus din treipersonalit\]i a c\ror activitate estelegat\ de genul scurtmetrajului,potrivit site-ului oficial alfestivalului. Acestea acord\principalele premii din competi]iade scurtmetraj: Ursul de Aurpentru cel mai bun film [i Ursulde Argint, care este un premiuspecial al juriului. Ceilal]i membriai juriului nu au fost `nc\anun]a]i.

~n competi]ia de la a 58-aedi]ie a festivalului de la Berlinparticip\ dou\ filme române[ti,T`rziu de Paul Negoescu [i O zibun\ de plaj\ de BogdanMusta]\.

Participarea românilor `n juriilefestivalurilor interna]ionale deClas\ A este destul de rar\. Anultrecut, regizorul Cristi Puiu af\cut parte din juriul sec]iunii „UnCertain Regard“ a Festivalului dela Cannes.

Perjovschi Lombard FreidProjects

Graficianul român DanPerjovschi va deschide pe 19ianuarie o expozi]ie la galeriaLombard Freid Projects din NewYork, ce va cuprinde desenef\cute cu cret\ pe pere]i negri [io galerie de portrete, cu desenepe h`rtie [i p`nz\ din anii ’90,potrivit site-ului oficial al galeriei.

Principalul spa]iu al acesteia vafi transformat `n loc de dezbatere.Pere]ii vor deveni o tabl\ neagr\gigantic\ acoperit\ cu desenef\cute cu cret\ alb\. Acest suportnu este o noutate pentruPerjovschi, care a mai desenat pepere]i negri la Bienala de laVene]ia [i la Culturgest Porto, `n2007.

Al doilea spa]iu de expunereva deveni o galerie de portrete cudesenele pe h`rtie [i p`nz\ a sutede fe]e care se transform\ `ntr-unpublic numeros. Fe]ele s`ntaranjate `n r`nduri ordonate [irepetitive [i reprezint\ lucr\ri dela mijlocul anilor ’90 pe carePerjovschi le expune dup\ olung\ perioad\ de gesta]ie `natelierul s\u. Executate `ntre 1994[i 1997, ele fac parte din seria saAnthroprogramming. Expozi]ia,intitulat\ You Remember My Pin?,va fi deschis\ `ntre 19 ianuarie [i22 februarie.

Always Outnumbered Never Out-gunned. Cei doi soli[ti au cobor`t de pescen\ [i, bine flanca]i de SPP-i[ti, aumers la spectatorii din primele r`nduri.Au plecat f\r\ bis, p\r\sind scena pur [isimplu la expirarea timpului, dup\ ceau `nnebunit publicul nu numai cumuzica, dar [i cu stilul pres\rat cu`njur\turi [i ironii la adresa noului an,„two fucking thousand and eight shit“,sau a celor de la Europe.

Pauze pustii [i dese

Pauzele lungi dintre concerte au fostprincipalul motiv de nemul]umire apublicului. Practic, `ntre o trup\ [i altaau fost goluri de aproape o or\, `n care`n Pia]a Mare nu se `nt`mpla nimic. Pau-zele au fost impuse de trupe, care n-auvrut s\ c`nte una dup\ alta, `ns\ publi-cul a fost de p\rere c\ nu strica ni[temuzic\ din boxe sau m\car un joc delumini.

Spectatorii au devenit tot mai nu-mero[i la Reamonn [i `n special spremiezul nop]ii, c`nd `n Pia]a Mare s-auaflat aproximativ 30.000 de oameni. Laora 22, primarul Sibiului, Klaus Johan-

nis, al\turi de ministrul Culturii dinLuxemburg, François Bildgen, au ]inutdiscursurile de final de program. N-aufost prezen]i nici oficiali din MinisterulCulturii de la Bucure[ti [i nici jurnali[tidin Luxemburg.

Artificii abia vizibile

Au urmat spectacolul pirotehnic [ifocurile de artificii al celor de la GroupeF, foarte reu[ite, `ns\ vizibile numaidintr-un anumit unghi, de l`ng\ TurnulSfatului, obiectivul num\rul unu alshow-ului de foc. Mare parte a celor dinPia]a Mare nu au v\zut mai nimic. Niciartificiile lansate `n `naltul cerului nu s-auprea v\zut, din cauza ce]ii.

Seara s-a terminat cu concertul Eu-rope, care a dat num\r\toarea final\ la`nceput de 2008. La ora 2, s\rb\toareas-a sf`r[it.

{i Ministerul Culturii a organizatpropriul s\u eveniment de `nchidere,`ns\ pe 1 decembrie, c`nd a marcat ulti-ma sa contribu]ie `n program. Pentrupublicul larg, atunci au fost concerte de fanfar\ [i muzic\ popular\ `n Pia]aMare.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008

„Fii m`ndru!“

„Felicit\ri! Fii m`ndru!“, acesta afost sloganul sub care s-a derulatevenimentul final „Sibiu 2007“.Primarul Johannis, `n discurs, afelicitat sibienii: „V\ felicit [i v\mul]umesc pentru ajutorul pe carel-a]i adus fiecare `n parte pentrureu[ita acestui proiect uria[ `n carea fost implicat Sibiul. Fiecare `nfelul s\u [i-a adus contribu]ia [iiat\ deci c\, acum, la final, putemspune c\ am reu[it!“.

SLOGAN

13,4 milioane de euroinvesti]i `n evenimente

Sub umbrela larg\ a programului„Sibiu – Capital\ Cultural\ Europea-n\ 2007“, au fost prezentate 337 deproiecte, `nsum`nd 2.062 de eveni-mente din diferite genuri artistice.Parteneriatul special cu Luxemburgs-a materializat `n 40 de proiectecomune.

Num\rul operatorilor culturalicare au propus proiecte a fost de301, diferite institu]ii de cultur\, dela cele publice p`n\ la centre cultu-rale, ONG-uri sau chiar persoanefizice.

Pentru proiectele culturale, finan-]\rile s-au ridicat la 13,4 milioane deeuro. Din ace[tia, mai mult de treisferturi, 8,2 milioane de euro, au ve-nit de la Prim\ria Sibiu. MinisterulCulturii a dat 3,4 milioane de euro,iar Comisia European\ 1,4 milioanede euro. Au mai contribuit ConsiliulJude]ean [i Asocia]ia Sibiu CCE2007.

Ultimele statistici arat\ c\ num\-rul turi[tilor p`n\ la `nceputul lui de-cembrie este de 700.000, o dublarefa]\ de 2006 [i o triplare fa]\ de2005. Turi[tii str\ini reprezint\ 40%din total.

Printre c`[tigurile materiale se nu-m\r\ cortul, care va g\zdui `n conti-nuare evenimente, cele dou\ scenecare r\m`n la Sibiu, precum [i pia-nul, care i-a fost cedat Filarmoniciide Ministerul Culturii.

Primarul Klaus Johannis apreciaz\anul 2007 ca fiind unul „excep]io-nal“. Edilul spune c\ vor continuaevenimentele culturale, [i pentruelite, dar [i pentru publicul larg.„Toate institu]iile au `n]eles c\ tre-buie calitate, nu cantitate. Publicul adevenit mai preten]ios. Am avutsurprize [i au fost spectacole decalitate, unde nu a venit foartemult\ lume“, a spus Johannis,ar\t`nd c\ important\ este aceast\cre[tere a calit\]ii evenimentelor.

BILAN}

George Onofrei

SS`̀nntteemm `̀nnss\\,, ccuumm aallttffeell,, ddeecc`̀tt ttrrii[[ttii aattuunncciicc`̀nndd ss`̀nntteemm ffuurraa]]ii.. {i tocmai la site-ul Te-leviziunii Române nu ne-am fi a[teptat.La TVR Cultural se difuzeaz\ emisiunea„~napoi la argument“, realizat\ de Ho-ria-Roman Patapievici (pe care, ]inem dela `nceput s\ spunem, nici prin g`nd nune trece s\-l b\nuim c\ ar avea vreoleg\tur\ cu fapta de mai jos). Pentru fie-care edi]ie arhivat\, echipa site-ului www.tvr.ro posteaz\ un text de prezentare. ~ndata de 18 octombrie 2007, Horia-Ro-man Patapievici l-a avut drept invitat peDaniel Knorr, cu ocazia celui mai recentproiect din România `n care fusese im-plicat: Spa]iul Public Bucure[ti 2007.Citim la adresa www.tvr.ro/emisiune.php?ed=19290: „Proiectul Spa]iul PublicBucure[ti este obligat s\ fac\ [i muncade `ndosariere a pove[tilor derulate peaceast\ platform\. Pentru acest pas a

ales, surprinz\tor, un format «clasic»:cartea. Nu este vorba de c\r]i propriu-zise, ci de formate care reiau structurafizic\ a c\r]ii. O op]iune interesant\, câttimp un singur nod al re]elei formate epropriu-zis text: piesele NicoleteiEsinencu [i nici acolo nu este vorbadoar de text, dimpotriv\. Ap\rut\ la Edi-tura IDEA din Cluj, seria de «c\r]i deartist» con]ine 7 obiecte, dintre carep`n\ ast\zi [ase au fost deja publicate“.Un text excelent, bravo TVR, bravo Cul-tural, bravo! Autorii prezent\rii con-tinu\ s\ ne r\sfe]e cu lucruri inteligente.Doar e Culturalul la mijloc! „DanielKnorr s-a `ntors `n ]ar\ `n anii ’80 [i, `nloc s\ pun\ la ierbar celebrele flori decol] [i alte stupizenii naturale, a prefe-rat o c\utare u[oar\ prin ora[ul indus-trial pentru colec]ia de toamn\-iarn\ aobiectelor publice. ~n edi]ii unice,Cartea de autor e probabil cea maireu[it\ reprezentare a proiectului. Cumau observat [i al]ii, mizeria r\mâne prinpresare pe foaie, iar obiectele sesalveaz\“.

Mergem acum la adresa www.supli-ment.polirom.ro/article.aspx?arti-cle=2334&highlight=knorr. „ProiectulSpa]iul Public Bucure[ti este obligat s\ fa-c\ [i munca de `ndosariere a pove[tilor

derulate pe aceast\ platform\. Pentruacest pas a ales, surprinz\tor, un format«clasic»: cartea. Nu este vorba de c\r]ipropriu-zise, ci de formate care reiaustructura fizic\ a c\r]ii. O op]iune inte-resant\, c`t timp un singur nod al re]eleiformate e propriu-zis text: piesele Nico-letei Esinencu, [i nici acolo nu vorbimdoar de text, dimpotriv\. Ap\rut\ la Edi-tura IDEA din Cluj, seria de «c\r]i deartist» con]ine 7 obiecte, din care p`n\ast\zi [ase au fost deja publicate.“ Fru-mos. Ceva mai departe, `n textul semnatde colegul Constantin Vic\ `n num\rul146 al „Suplimentului de cultur\“ din22-28 septembrie 2007, lectur\m: „Da-niel Knorr s-a `ntors `n anii ’80 [i `n locs\ pun\ la ierbar celebrele flori de col] [ialte stupizenii naturale, a preferat o c\u-tare u[oar\ prin industrialul ora[ pentrucolec]ia de toamn\-iarn\ a obiectelorpublice. ~n edi]ii unice, Cartea de autore probabil cea mai reu[it\ reprezentarea proiectului. Cum au observat [i al]ii,mizeria r\m`ne prin presare pe foaie, iarobiectele se salveaz\“.

Preciz\m c\ site-ul TVR nu numai c\nu pune ghilimele acestor dou\ frag-mente de text, dar nici nu citeaz\ sursa[i autorul.

~n aceste condi]ii, faptul c\ site-ul

www.pescurt.ro preia, la sec]iunea ME-TEO (http://pescurt.ro/stiri-meteo/cris-tian-neagoe-spre-o-meteorologie-cul-turala-trenduri-culturale-si-nu-numai-in-2008-ii_05-01-2008_264525) – ofe-rind link! – un fragment, `n limita legal\a 500 de semne, din textul lui CristianNeagoe „Spre o meteorologie cultural\“,publicat de www.liternet.ro cu acordulwww.supliment.polirom.ro, nu nepoate face dec`t s\ z`mbim `ng\duitori.Vorba lui Neagoe: „Aten]ia cre[te ca unbulg\re de z\pad\ rostogolindu-se lavale; [i se sparge la fel“.

PRELUARE CU LINK

» 6

special

Faptul c\ site-ul www.pescurt.ro preia, la sec]iunea METEO –oferind link! – un fragment, `n limita legal\ a 500 de semne, dintextul lui Cristian Neagoe „Spre o meteorologie cultural\“, nune poate face dec`t s\ z`mbim `ng\duitori.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008 www.supliment.polirom.ro

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

Un plagiat [i un motiv de glum\De ceva timp, nebucur\m s\ reg\sim textedin „Suplimentul decultur\“ citate [i preluateprin diferite col]uri deInternet. Revista noastr\are, de altfel, acorduriscrise cu portalulwww.liternet.ro [i site-ulwww.romaniaculturala.ro,realizat de InstitutulCultural Român. S`ntembucuro[i de fiecare dat\c`nd diferite bloguri(culturale sau nu) ne bag\`n seam\ articolele.

» CONSTANTIN VIC|:„TVR Cultural e oinstitu]ie public\finan]at\ de statulromân. Eu scriu la orevist\ privat\, care nufolose[te fonduri de lastat, dimpotriv\,pl\te[te impozite.Impozite pl\tesc [i eupentru ceea ce public.A[ dori, cu ocaziasimpaticului plagiat, caacei 10%, pe care-idatorez by defaultstatului, s\ fie pl\ti]ide echipa emisiunii«~napoi la argument».Libertarieni din toateredac]iile, uimi]i-m\!“.

www.tvr.ro/emisiune.php?ed=19290

http://pescurt.ro/stiri-meteo/cristian-nea-goe-spre-o-meteorologie-culturala-tren-duri-culturale-si-nu-numai-in-2008-ii_05-01-2008_264525

www.supliment.polirom.ro

fata cea mioap\ a devenit un bebelu[ rotofei. apoi unadolescent cu ochelari. apoi un student `ndr\gostit. apoi unt`n\r cu capul `n nori. [i `n cele din urm\ un b\rbat care scriepove[ti atunci c`nd `l apuc\.

7 «

campaniePOVE{TI

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008

ARTISTUL ASOCIAT

iiaannuuaarriiee ––FLORIN PIERSIC JJR.

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 11 – Interviu

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 22 – Text de autor

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 33 – Criticii despre...

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 44 – Colegii de breasl\ despre...

„Suplimentul de cultur\“ alansat o campanie nou\:„Artistul asociat“. Timp deo lun\, un artist selectat deechipa revistei va fi promo-vat `n paginile publica]iei,cititorii put`nd stabili orela]ie direct\ cu acesta.

» DECEMBRIE: SCRIITORULDAN LUNGU. Cea mairecent\ carte a sa, S`nt obab\ comunist\!, va fiecranizat\ de Stere Guleaanul acesta. Unul dintre ceimai cunoscu]i [i tradu[iautori contemporani, `ngeneral tot mai dificil deg\sit prin ]ar\. Coordona-torul lunii: Diana Soare.

» FEBRUARIE: DANIEL KNORR.Knorr este unul dintre ceimai cunoscu]i arti[ti vizualidin spa]iul european. S-an\scut `n 1968 la Bucure[ti,tr\ie[te [i lucreaz\ la Berlin.Coordonatorul lunii: Constantin Vic\.

S`nte]i invita]i s\ comenta]i pe marginea paginilor dedicatecampaniei, prin e-mail: supliment@polirom.ro, pe site-ul

www.supliment.polirom.ro – sec]iunea „Artistul asociat“ sau prinpo[t\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266. Data limit\ de

expediere a mesajelor: 26 ianuarie. Cele mai bune mesaje vor firecompensate cu un DVD Eminescu vs. Eminem [i un DVD

Fix alert, premii oferite de Florin Piersic jr.

C`[tiga]i unul dintre DVD-urile cu autograf oferite de Florin Piersic jr.!

PUBLICITATE

Florin Piersic jr.

ddee eexxeemmpplluu.. uite o poveste vesel\. foartevesel\. cic\ a fost odat\ ca niciodat\ o fa-t\ mioap\. [i s-a sculat ea dis de diminea-]\. pentru c\ trebuia s\ se duc\ la mun-c\. fiindc\ muncea. ]esea la r\zboiul de]esut. `ntr-o hal\ foarte mare [i foarterece [i foarte umed\. din cauza asta fatacea mioap\ era [i pu]in bolnav\ la pl\-m`ni. [i cum ziceam s-a trezit fata mi-oap\ [i s-a dus la baie s\ se spele pe fa]\.[i pe drum s-a-mpiedicat de o mobil\mare care-i st\tea-n drum. fiindc\ fatamioap\ locuia cu trei veri[ori [i \[tia `[icam b\teau joc de ea [i mutau mobilele`n timpul nop]ii. [i fata cea mioap\ [i-afrecat v`n\taia proasp\t dob`ndit\ pe pi-cior dup\ care a ajuns la baie [i a pip\it`n st`nga [i-n dreapta p`n\ c`nd a g\sitchiuveta. a dat drumul la robinetul legatla un mic boiler [i un fir de ap\ ruginiea `nceput s\ curg\. fata cea mioap\ nuvedea culoarea apei dar sim]ea mirosulde fier. numai c\ se obi[nuise cu acestam\nunt a[a c\ nu i-a dat prea mare im-portan]\. [i a mers `n buc\t\rie. iar m`i-nile ei au [tiut locurile `n care s\ g\seas-c\ chibriturile [i aragazul [i ibricul cio-bit [i cafeaua r`nced\. [i fata cea mioap\a b\ut o cea[c\ de cafea [i apoi [i-a luatpaltonul m`ncat de molii [i a ie[it dincas\. pe b`jb`ite. ca s\ ajung\ la hala `ncare muncea fata cea mioap\ trebuia s\mearg\ pe jos un timp [i apoi s\ ia untramvai [i apoi iar s\ mearg\ pe jos untimp. pentru c\ fata cea mioap\ st\tea`ntr-o c\su]\ de chirpici care era la ca-p\tul p\m`ntului. [i fata cea mioap\ aie[it pe drumul plin de z\pad\ [i s-aa[ternut la drum. z\pada sc`r]`ia subpantofii ei sc`lcia]i [i ea `ncerca din r\s-puteri s\ nu se abat\ de la drumul par-curs zilnic ca s\ nu fie nevoit\ s\ se o-preasc\ [i s\ simt\ cum frigul `i intr\ `noase. mai mult pe ghicite sim]ea potecape care pa[ii ei o ad`nciser\ at`ta amarde vreme. [i `n sf`r[it fata cea mioap\ aajuns `n locul de unde trebuia s\ iatramvaiul. [i a a[teptat vreo jum\tate de

or\. dup\ care s-a auzit un zgomot. unfel de uruial\. [i fata mioap\ [i-a dat sea-ma c\ tramvaiul se apropie de sta]ie. deslu-[ea doar c`teva forme `n jurul ei. auzeavocile unor b\tr`ni agresivi care vorbeautare [i neclar despre lucruri citite prinziare. [i tramvaiul a ajuns `n sta]ie [i fatacea mioap\ s-a l\sat ̀ mpins\ de gloat\ p`-n\ c`nd a sim]it `ntre degete o bar\ receca ghea]a. a[a c\ s-a ag\]at de bar\ cu toa-te puterile [i a rezistat stoic la toate coa-tele pe care le-a primit ̀ n burt\ [i ̀ n coas-te. c`nd tramvaiul s-a pus `n mi[care asim]it cum un strop de speran]\ `i um-ple ochi sufletul sec\tuit. pentru c\ [i-adat seama c\ nu era doar o iluzie [i c\reu[ise `ntr-adev\r s\ se urce `n tramvai.apoi a `nceput s\ numere sta]iile. a nu-m\rat patruzeci [i opt de sta]ii. [tia c\trebuia s\ coboare la sta]ia num\rulcinzeci [i doi. a[a c\ a devenit atent\ lazgomotul u[ilor de tramvai care se des-chideau [i se `nchideau `n r\stimpuri.`ncerca s\ localizeze de unde vine zgo-motul [i s\ se apropie de el. a popositun minut cu nasul `nfipt `n pardesiulunui b\tr`nel care tu[ea `ncontinuu.apoi s-a trezit strivit\ literalmente de ofemeie foarte gras\ care avea `n m`ini

trei paporni]e uria[e. iar apoi a fost pi-p\it\ din cap p`n\-n picioare de un ado-lescent puber `nsetat de dragoste tru-peasc\ [i plin de acnee. `n cele din urm\a reu[it s\ coboare. a mirosit aerul mur-dar [i gri `ncerc`nd s\-[i dea seama `n cedirec]ie trebuie s-o apuce. avea reperedestule pentru c\ f\cea drumul \sta `nfiecare zi. dar `n fiecare zi miopia ei cre[-tea cu viteza unui cancer nemilos. `n ce-le din urm\ a recunoscut forma neclar\a unei cl\diri mari [i a reu[it s\ se orien-teze pentru a porni din nou la pas. dup\o or\ de mers fularul i-a sc\pat `n noroiiar ea s-a `mpiedicat `n el. a c\zut `ntr-opozi]ie nefireasc\ [i [i-a rupt nasul [i om`n\. dar a reu[it s\ se ridice [i a mersmai departe. `i curgea s`nge din nas [im`na rupt\ `i paralizase complet [i ochiiei c\utau prin `ntunericul zilei [i toculunuia dintre pantofi i-a r\mas pe unde-va prin noroiul p\tat de z\pad\ [i chiarn-are rost s-o lungesc ca s\-]i povestescprin c`te peripe]ii amuzante a mai tre-cut. important e c\ atunci c`nd soarelese ducea la culcare fata cea mioap\ a a-juns acolo unde muncea. acolo unde ]e-sea la r\zboi. era descul]\ [i plin\ de zg`-rieturi [i avea hainele rupte [i dou\ coas-

te fisurate [i nasul [i buza de jos sparte[i un dinte din fa]\ i se mi[ca foarte tare.[i nu vedea prea bine. u[a halei era `nal-t\ [i impun\toare. [i fata cea mioap\ s-aapropiat de u[a cea mare [i a m`ng`iat-o`nceti[or. iar apoi s-a `ntors cu spatele lau[\ [i s-a sprijinit c`teva secunde de ea.picioarele i s-au muiat [i ea s-a l\sat `ncet`n jos [i s-a a[ezat pe asfaltul murdar.apoi a murit. [i povestea nu e gata. ai ui-tat c\ e o poveste vesel\. cu final fericit.sufletul fetei mioape a c\l\torit prin maimulte dimensiuni [i dup\ c`teva zeci deani a poposit `ntr-o nou\ carcas\ din car-ne. fata cea mioap\ a devenit un bebelu[rotofei. apoi un adolescent cu ochelari.apoi un student `ndr\gostit. apoi un t`-n\r cu capul `n nori. [i `n cele din urm\un b\rbat care scrie pove[ti atunci c`nd`l apuc\. [i fata cea mioap\ se simte feri-cit\ acum. pentru c\ `l poate vizita ori-c`nd pe b\rbatul care scrie pove[ti. bi-ne`n]eles doar c`nd acesta scrie pove[ti.atunci fata cea mioap\ se a[az\ pe um\-rul lui [i trage cu ochiul ca s\ vad\ cescrie b\rbatul. [i z`mbe[te [i fericirea `iinund\ nefiin]a [i uneori se mir\ c`nd `[id\ seama ce bine vede acum toate litere-le a[ezate frumos pe h`rtia alb\.

mi-a scris o tip\ pe mail.c\ cic\ de ce scriupove[ti a[a triste. i-amr\spuns c\ pove[tile pecare le scriu nu mi se pardeloc triste at`ta vremec`t eroii mei `nving`ntotdeauna.

happyend

Interviu realizat deCristina Hermeziu

Cum v\ explica]i vitalitatea specta-colului Ionesco de la Huchette?

Vitalitatea pieselor eu n-o explic. O tr\imca toat\ lumea. Acum 50 de ani nu neg`ndeam c\ va dura at`t. S`ntem primii s\ne bucur\m de aceast\ energie extraordi-nar\.

Cum a]i dat peste piesa C`nt\rea]acheal\, acum 50 de ani, c`nd Ionescoera un necunoscut?

O prieten\ românc\, Monica Lovinescu,care lucra la RFI, [i care era atunci asis-tenta mea `n trupa de teatru, mi-a adusaceast\ pies\. C\utam o pies\ original\. A-veam cu to]ii 20 de ani. E o istorie veche,

s`nt mai bine de 50 de ani de atunci. A[aam ajuns s\ pun `n scen\ piesa luiIonesco, C`nt\rea]a cheal\.

Atunci, `n 1950, n-a fost un succes...

Nu. Publicul credea c\ ne batem joc deel. Totu[i, c`]iva oameni importan]i, de laGallimard, Raymond Queneau, JacquesLemarchand de la „Figaro“ au avut fler,intuind valoarea acestui autor. Dar oa-menii din sal\, pu]ini, n-au apreciat. Noi `ns\ credeam `n piesa asta, chiar dac\n-aveam bani de publicitate. La `nceputam pus-o `n scen\ la Teatrul Noctam-bules, mai sus, pe bd. Saint Michel. Dup\trei luni am reluat-o la Teatrul Huchette.A `nceput s\ mearg\ mai bine. Iar criticiispuneau chiar „da, e interesant“. Iarpublicul nu mai era a[a de furios ca pri-ma dat\. ~n 1957, c`nd spectatorii `nce-puser\ deja s\ se familiarizeze cu stilul lui

Ionesco – se puseser\ `n scen\ [i altepiese, Scaunele, Lec]ia, Jacques [isupunerea – am g\sit de cuviin]\ c\lumea nu trebuia s\ uite c\ trupa noastr\montase pentru prima dat\ o pies\ deEugene Ionesco. Am hot\r`t atunci c\vom juca din nou C`nt\rea]a cheal\ pen-tru o lun\. Aceast\ lun\ s-a f\cut `ntretimp 50 de ani.

Cum a reac]ionat Eugene Ionesco lae[ecul din anii ’50?

A fost decep]ionat. Dar toat\ lumea `i spu-sese c\ piesa e de nejucat. C`nd noi i-amspus c\ o vom pune `n scen\, a fost mai`nt`i mirat [i apoi foarte fericit. Venea larepeti]ii, am f\cut audi]ii, am g\sit un tea-tru care s\ accepte, iar apoi criticii, `nmare parte, ne-au desfiin]at. A fost trist.Ionesco era `ns\ mul]umit c\-[i g\sise otrup\ de actori care s\-i joace piesa. A `n-ceput apoi s\ scrie Lec]ia. ~ntre timp, noimontam Dostoievski. El a cerut s\ parti-cipe la repeti]ii. I-am spus `ntr-o zi: de cenu joci [i tu cu noi? ~n felul acesta ai r\-m`ne `n trupa noastr\, ai cunoa[te proble-mele unui actor vis-à-vis de text. A `nce-put s\ repete cu noi, am lucrat trei luni.Era un om cultivat, adora Dostoievski,discutam mult [i `n afara repeti]iilor. Erapasionant. Jucam `n fiecare mar]i. A avut

mare succes. Apoi Teatrul Noctambules,unde pusesem `n scen\ prima oar\C`nt\rea]a cheal\, ne-a chemat s\ juc\mpiesa lui Dostoievski `n mod regulat.Ionesco mi-a zis atunci: „O dat\ pe s\p-t\m`n\ mai mergea, dar `n fiecare sear\,nu se poate: am prea mult trac!“. A tre-buit s\-l `nlocuim. El a spus-o `n jurnaluls\u, a fost pentru el o experien]\ formi-dabil\. Apoi, c`nd am reluat C`nt\rea]acheal\ la Huchette, cu succes [i critic\bun\, era foarte mul]umit.

~nt`lnirea cu Ionesco a fost fundamen-tal\ pentru destinul dumneavoastr\.A]i devenit prieteni?

Eu am fost destinul s\u, iar el a fost desti-nul meu. ~nt`lnirea asta m-a urm\rit toat\via]a. Am f\cut o mul]ime de alte puneri`n scen\, `n SUA, Japonia, dar C`nt\rea]acheal\ a r\mas o constant\. Mai `nt`i ams\rb\torit cinci ani, [ase ani, zece ani...De 57 de ani, e mai mult de jum\tateaunei vie]i. Trupa C`nt\re]ei era ca o fami-lie. Chiar [i dup\ aceea, c`nd a `nceput s\fie jucat `n dreapta [i `n st`nga, Ionescosuna, ne invita la mas\. Nu ne-am p\r\sitniciodat\. El a f\cut o carier\ mondial\,dar am r\mas aceea[i.

Prima punere `n scen\ a unei piese deIonesco v-a ritmat toat\ cariera artis-tic\. Faptul c\ se joac\ de o jum\tatede secol, ne`ntrerupt, nu vi se pare onebunie?

E pu]in\ nebunie aici. Dar vede]i, noijuc\m... Ionesco, deci nimic nu ni se maipare bizar, a devenit ceva cotidian. Juc\mzilnic rul`nd actorii, din 15 `n 15 zile,pentru ca piesa s\ r\m`n\ proasp\t\. CuIonesco am r\mas `n rela]ie str`ns\ p`n\la sf`r[itul vie]ii sale, c`nd era bolnav.Mergeam s\-l v\d pe el [i pe so]ia lui. Nuera nici m\car prietenie, era „familia“.A[a cum trupa de aici de la Huchette e ofamilie de boemieni, de ]igani, de tot fe-lul de oameni, o familie bizar\, poate, dare familia „Ionesco“. Ne cert\m unii cual]ii, ne `mp\c\m, toat\ lumea vine, la oadic\ s\ apere teatrul. C`nd proprietarulteatrului a murit, `n anii ‘80, fiul s\u avrut s\-l v`nd\ restaurantului grecesc deal\turi. Am f\cut tot ce ne-a stat `n pu-tin]\ ca s\ fie clasat drept „teatru“ [i s\r\m`n\ al nostru: am cotizat to]i actorii cas\-l cump\r\m. Erau [apte teatre `n a-rondismentul 5 al Parisului. Eu am jucat

`n cinci dintre ele. Erau mici teatre foarteimportante unde s-au jucat piese de JeanGenet, Mauriac, Beckett, bine`n]eles Io-nesco. Toate au fost `nchise sau transfor-mate `n cinematografe. La Huchette a r\-mas singurul teatru particular din zon\.

E p\cat. Statul francez n-a g\sit nici osolu]ie?

E p\cat. Ministerul Culturii n-a f\cutnimic pentru a ajuta micile teatre decartier. Huchette e ultimul. Arma noastr\o reprezint\ piesele lui Eugene Ionesco.To]i schimbau repertoriul la dou\, treiluni. Faptul c\ am p\strat `n repertoriuprimele dou\ piese de Ionesco, cu pu-nerea `n scen\ originar\ [i cu c`]iva din-tre creatorii s\i de la `nceput, e uluitor [imagic.

Nu e vorba [i de un efect de mod\?

Sigur. Ghidurile despre Paris `i `ndeamn\pe turi[ti s\ vad\ Turnul Eiffel, s\ mearg\s\ vad\ Teatrul Huchette [i Ionesco. Adevenit un monument, o curiozitate, maimult dec`t Comedia Francez\.

V\ deranjeaz\ aceast\ faim\ „comer-cial\“?

Deloc. Mai ales c\ la `nceput am fost hui-dui]i. P\ream ni[te nebuni care puneau`n scen\ tot felul de bazaconii. Se dove-de[te c\ am avut dreptate. Acum ne lu\mrevan[a. Au fost oameni care m-au numit„]icnit“, un m\sc\rici al artelor: acestm\sc\rici a avut intui]ia s\ descopere unautor. S`nt foarte m`ndru. {i totul con-tinu\. F\r\ explica]ie. E un fapt unic `nlumea `ntreag\. Ionesco era un necunos-cut. A devenit academician, un mare scri-itor al literaturii franceze, un mare scri-itor mondial.

Cum l-a]i descrie pe omul Ionesco?

Era un b\rbat lini[tit, placid, cu mult u-mor. Ne vedeam des, `mpreun\ cu so]ialui, tot timpul erau `mpreun\. La `nceputa fost dificil, nu aveam bani, nici eu, niciei, mergeam s\ m`nc\m un sandvici la ocafenea. ~ncetul cu `ncetul a devenit fai-mos, dar noi am r\mas familiari. N-a de-venit un ̀ nfumurat. ~mi spunea, mirat par-c\: „{tii, mi se joac\ piesele la Comediafrancez\, `]i dai seama?“. N-am cum s\-ldescriu ca pe Claudel. Poetul Paul Clau-del era ambasador, se purta ca un amba-

sadturcumonetarsalfelunspcuckoctredl `l vv\ni]Ampola mos-ajucintta seatacm`ja franas`n„NcuavmepotilonoumcomifraIonmateatrepe`mco

Decue eneorgcem[i snucarcuc\ teamiDatuttacplera]se [i prvia

„Cu Ionesco am r\mas `n rela]ie str`ns\ p`n\ la sf`r[itul vie]iisale, c`nd era bolnav. Mergeam s\-i v\d pe el [i pe so]ia lui. Nu era nici m\car prietenie, era «familia». “

» 8

interviu

INTERVIU CU NICOLASBATAILLE

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008

„Eu am fost destinul lui IonescNicolas Bataille avea 20 de ani c`nd adescoperit, cu surprindere, un autordramatic necunoscut, un oarecare EugeneIonesco. I-au pl\cut textul lui proasp\t,replicile `n r\sp\r. L-a pus `n scen\ la unteatru parizian [i s-a ales cu `njur\turi [iro[ii strivite, aruncate `n obraz. Ast\zi,Nicolas Bataille are 81 de ani, dintre care50 petrecu]i pe scena Teatrului de laHuchette din Cartierul Latin, `n costumulpieselor lui Ionesco. Sear\ de sear\, dejum\tate de secol ne`ntrerupt, C`nt\rea]acheal\ `n regia lui Nicolas Bataille [i Lec]ia`n regia lui Marcel Cuvelier fac s\li pline `ncentrul Parisului. De la contest\ri la ova]ii,istoria s-a scris, cum altfel, ironic [i absurd:punerea `n scen\ nu s-a schimbat, doar anii[i aplauzele s-au adunat odat\ cu gloriamondial\ a lui Ionesco [i a micului teatru

de cartier. A[ezat pe un scaun `n cabinaactorilor, ca un elev `ntr-o banc\, NicolasBataille poveste[te. Ui]i de vocea r\gu[it\,de omul suferind, [i vezi doar filmul dinspatele cuvintelor, fabuloasa poveste a unuispectacol Ionesco, ajuns, pentrulongevitatea sa, `n Cartea recordurilor.Actor [i regizor faimos `n Fran]a, celebru `nJaponia, unde a primit nenum\rate premii,Nicolas Bataille se bucur\, deodat\, ca uncopil. Administratorul teatrului `i aducevestea: sus]inut de Institutul Cultural Românde la Paris, Teatrul Odeon din Bucure[ti vamonta la Teatrul Huchette cinci piese de Io-nesco, aproape nejucate. „Un eveniment!Din nou, prietenul meu Ionesco, iar\[inecunoscut, pe aceea[i scen\ `nc\p\]`nat\.Urmeaz\ istoria altui succes, nu?“, glume[teMonsieur Martin din C`nt\rea]a cheal\.

Dup\ Ionesco, nu mai miza]i pe nici un alt autor dramatic?

Exist\ totu[i cineva pe care `l g\sesc extraordinar de in-teresant. V\ da]i seama? E tot român! E Matei Vi[niec. Amcitit o pies\ a sa despre via]a lui Cioran. Eu l-am cunos-cut un pic pe Cioran. Am cinat de mai multe ori `mpre-un\, la Ionesco. Era un tip extraordinar de interesant,[mecher, amuzant, nu sem\na deloc cu scrierile sale. Eformidabil\ piesa lui Vi[niec despre Cioran. E amuzant\,tragic\, umoristic\, grav\. Eu trebuia s\-l joc pe Cioran,dar a trebuit s\ fiu `nlocuit pentru c\ f\cusem o hemo-ragie. Am vrut s\ mai citesc ni[te piese de-ale sale [iVi[niec mi-a dat: o pies\ sublim\ despre Cehov, [i tocmaiacum am `nceput s\ citesc Istoria ur[ilor Panda povestit\

de un saxofonist care are o prieten\ la Frankfurt. Vi[niecare o personalitate formidabil\.

Crede]i c\ Ionesco l-ar fi apreciat?

Vi[niec are mult\ fantezie. Ionesco l-ar fi iubit.

Ce crede]i c\ ar fi spus Ionesco la aniversarea a 50 de ani dec`nd piesele sale se joac\, ne`ntrerupt, la Huchette?

Ionesco mi-a spus odat\: „Dac\ Huchette s-ar opri, a[muri!“. V\ jur c\ mi-a spus-o, de[i era un cre[tin ortodox,desigur. Ar trebui `ns\ s\ murim noi, to]i actorii, ca s\moar\ apoi Teatrul Huchette. Ionesco `ns\ nu moare.

„VI{NIEC ARE MULT| FANTEZIE. IONESCO L-AR FI IUBIT“

Scen\ din C`nt\rea]a cheal\

rteanIo-or-r\-\.

i o

cutdetr\co.reiriuu-n-[i

?

n\g\A

mai

er-

ui-auve-\mmitestunn-`n

os-ri-ri-

?

u-]ia

putici

a oai-

de-ar-dia\-lu-

ba-

sador. Ionesco, la `nceput, lucra la o edi-tur\, so]ia lui era secretar\. I-am cunos-cut ca pe ni[te oameni obi[nui]i. Apoi ammontat piesa. Repetam acas\ la el sau la mi-ne acas\, locuiam la poalele str\zii Mouff-tard. Apoi el a g\sit pe cineva care avea unsalon mai mare, undeva l`ng\ Turnul Eif-fel, [i am mers s\ repet\m acolo. Odat\,un jurnalist mi-a cerut s\-l descriu. Amspus c\ era un om simplu, sem\na fiziccu domnul Pickwick, personajul lui Di-ckens: p\rul rar, fa]a mai cur`nd rotund\,ochii mira]i. Ionesco a citit `n pres\ por-tretul [i m-a sunat: „Deci m\ compari cudl Pickwick! Mi-ar fi pl\cut s\ spui: c`nd`l v\d intr`nd pe Ionesco mi se pare c\-lv\d intr`nd pe Shakespeare!“, „Exagerezini]el...“. Ne-am distrat mult `mpreun\.Am petrecut seri extraordinare. La „Cu-pole“, `mpreun\ cu Claude Mauriac. Saula un revelion, `mpreun\ cu o actri]\ fai-moas\ care nu auzise de Ionesco p`n\ nus-a jucat la Comedia Francez\. Noi amjucat Ionesco la o cafenea-teatru, `n modinten]ionat la o cafenea, pentru a protes-ta fa]\ de dispari]ia micilor teatre. ~ntr-osear\, Ionesco vine cu so]ia s\ vad\ spec-tacolul [i propune s\ mergem apoi s\m`nc\m la „Cupole“. Numai c\ eram de-ja invitat la mas\ la actri]a monument afrancezilor, Beatrice Bretty. I-am telefo-nat: „Mme Bretty, ce s\ fac, so]ii Ionescos`nt aici, vor s\ cinez cu ei la «Cupole».“„Nu, `i aduci [i pe ei la mine.“ Ne-am duscu to]ii `n somptuosul apartament de peavenue Victor Hugo: se adunase deja lu-mea bun\, ea fusese so]ia unui mare ompolitic, Georges Mandel, du[man al nazi[-tilor, executat `n 1944. Am petrecut onoapte magnific\, am r`s mult, avea unumor nebun. ~mpreun\ cu familia Iones-co ne-am sim]it extraordinar de bine, pri-mi]i de aceast\ mare doamn\ a teatruluifrancez care recuno[tea importan]a luiIonesco ca autor [i care venise pentru pri-ma dat\ s\ vad\ ce `nseamn\ o „cafenea-teatru“. Era prin 1975. Marea epoc\ a tea-trelor-cafenea. V\ povestesc toate acesteapentru a vedea c\ tr\iam mici aventuri`mpreun\, cu bun\ dispozi]ie [i `n bun\companie.

Acum 50 de ani era]i un actor la `n-ceput de drum, f\r\ bani. L-a]i des-coperit pe Ionesco, acum se joac\ ne-`ncetat. A]i devenit un om bogat?

Deloc. Huchette e un teatru cu 90 de lo-curi. S`ntem `n total 8 actori. Profitul nue extraordinar, dar ne face s\ tr\im [i s\ne acoperim cheltuielile. {i asta pentru c\organiz\m matinee pentru liceeni, mai fa-cem turnee. Dar permite]i-mi s\ v\ spun[i s\ v\ rog s\ nu asculta]i asta, pensia meanu dep\[e[te 600 de euro. S`nt luni `ncare, cu cheltuielile [i cu boala, m\ des-curc foarte greu. Dar s`nt fericit c\ vin `n-c\ [i c\ pot juca. Am jucat doar `n miciteatre. Am mai jucat `n c`teva filme caremi-au permis s\ mai ung osia la c\ru]\.Dar, la pensie, cu veniturile care s-au pu-tut declara, nu s-a str`ns mare lucru. Spec-tacolele de la Huchette nu-mi permit s\plec `n vacan]\. S`ntem mai multe gene-ra]ii de actori la un rol, pentru c\ actoriise rotesc din jum\tate `n jum\tate de lun\,[i asta pentru binele spectacolului. Dinprima trup\ n-am mai r\mas dec`t trei `nvia]\: Madame Martin, Monsieur Martin

(adic\ eu) [i bona. Au venit alte genera]iide actori pe care i-am distribuit `n piese,urm\toarea dup\ noi, e cam la vreo 50 deani, apoi 35-40 de ani. Juc\m, pe sear\,cam aceea[i dintr-o genera]ie, ca s\ nu a-mestec\m v`rstele. Problema se pune maiales pentru Lec]ia. Eleva nu poate fi ju-cat\ de o persoan\ `n v`rst\. Altfel, famili-ile Smith [i Martin din C`nt\rea]a cheal\pot avea orice v`rst\. Mi-amintesc ce spu-nea Ionesco de noi, la `nceput: eram casco[i din cutie. Era normal, eram proaspe]i,aveam to]i vreo 23 de ani, f\r\ experien]\.Acum s-au adunat [i anii, [i experien]a.

Piesa a devenit, prin dumneavoastr\,etern\. Nu e `ns\ obositor s\ jociacela[i lucru la nesf`r[it?

Boala mea, cancer, m\ face s\ urmez [edin-]e de chimioterapie la fiecare 15 zile. Dardoctorii `mi spun: continua]i s\ juca]i! Arfi teribil s\ m\ opresc. {i apoi ador aceast\pies\. Cum distribu]ia se schimb\ de do-u\ ori pe lun\, nu to]i cei [ase actori de-odat\, s`nt o mul]ime de combina]ii pe ca-

re le po]i descoperi, f\r\ s\ [tii dinainte, pescen\. O coleg\, are 86 de ani, bolnav\de reumatism [i artit\, joac\ cu mine, s`n-tem Madame [i Monsieur Martin. V\ m\r-turisesc c\ face s\ explodeze scena. Asta nestimuleaz\ pe to]i. ~n plus, piesa asta e ma-gic\. S`nt seri cu spectatori dificili, olan-dezii de exemplu, vin `n grup c`teodat\,s\ vad\ piesa, ei nevorbind franceza. Seamuz\ pur [i simplu urm\rind mimica.Nu e niciodat\ o corvoad\ s\ juc\m. Am`nceput, v\ da]i seama, la 18 ani.

Piesa lui Ionesco e o punte c\tre tine-re]ea dumneavoastr\.

Exact: e o punte c\tre tinere]ea mea. Dinnefericire, e o punte peste oameni care audisp\rut `ntre timp, primul domn Smiths-a pr\p\dit, au fost dou\-trei MmeSmith, dou\-trei Mme Martin. Eugene Io-nesco a plecat [i el, apoi so]ia sa, Rodica.Ne sunam din c`nd `n c`nd eu [i Marie-France Ionesco, fata lor. Ca o familie. Io-nesco a venit [i el, p`n\ la sf`r[itul vie]ii,s\ vad\ piesa, din c`nd `n c`nd.

Cum a evoluat piesa `n at`]ia zeci deani?

Piesa a evoluat p\str`ndu-[i esen]a. PentruC`nt\rea]a cheal\ am creat o punere `nscen\ `ntr-un fel foarte strict, foarte geo-metric, cu priviri, cu mi[c\ri de cap, cu ve-niri [i plec\ri calculate: asta `nseamn\ c\,indiferent de temperamentul actorilor, eiintr\ `ntr-un fel de corset, punerea `n sce-n\ fiind o armur\ care-i asigur\ spectaco-lului aceea[i ]inut\, `n ciuda genera]iilorcare se peregrineaz\ pe scen\ sau `n sal\.Am rev\zut de cur`nd un dvd cu piesa pecare o jucam `n 1966. Pe vremea aceea,s\lile erau `nc\ turbulente. Jucam ca ni[tetrapezi[ti, f\r\ plas\ de salvare. Ne a[tep-tam la fluier\turi, la ro[ii tr`ntite, oameniicredeau c\ ne batem joc de ei. Ni s-a `n-t`mplat s\ fim ni[te acroba]i f\r\ plas\.Acum piesa e at`t de apreciat\, c\ specta-torii s`nt cumin]i. Ast\zi s`ntem ni[te acro-ba]i a c\ror plas\ de salvare e notorietateapiesei. Juc\m mult mai destin[i, maiechilibrat. Asta s-a schimbat `n timp. Pie-sa asta e at`t de solid\, `nc`t `mi spun `n

fiecare sear\: „Ce pies\ extraordinar\! Cepies\ formidabil\!“, f\r\ s\ fie o nou\ des-coperire, ci doar o constatare.

Cum a evoluat teatrul francez de a-tunci?

~n anii ’50 a fost o serie de autori care auexplodat pur [i simplu: Ionesco, Beckett,Adamov. Ast\zi nu exist\ personalit\]iat`t de accentuate: exist\ Eric EmmanuelSchmitt, Yasmina Reza, dar nu mai s`ntacele lovituri de teatru pe care le-au pro-dus Ionesco sau Beckett. S`nt piese rezo-nabile, bine f\cute, c\ldu]e, oamenii a-preciaz\, dar nu se mai revolt\ ca pe vre-muri. Mi-ar pl\cea ca publicul s\ ia foc!Cum lua foc la Sacre du printemps cubaletul rus, unde oamenii se b\teau. Saula Entracte de Erik Satie [i Jean Cocteau,c`nd oamenii se luau la har]\ din cauzapiesei: „Deschide]i u[ile, vrem s\ ie[im!“.{i se deschideau u[ile teatrului. Ast\zinimic nu mai intrig\ at`t de mult, nimicnu mai e de mirare. Lipse[te pasiunea.

C~NT|REA}ACHEAL|

9 «

interviu

„~nt`lnirea asta m-a urm\rit toat\ via]a. Am f\cut o mul]ime dealte puneri `n scen\, `n SUA, Japonia, dar C`nt\rea]a cheal\ ar\mas o constant\. Mai `nt`i am s\rb\torit cinci ani, [ase ani,zece ani... De 57 de ani, e mai mult de jum\tatea unei vie]i.“

www.supliment.polirom.ro

sco, iar el a fost destinul meu“

Eugene Ionesco `mpreun\ cu Nicolas Bataille

Salman Rushdie, Harun [i Marea de Pove[ti, traducere din limba englez\ [i note deDana Cr\ciun, edi]ia a II-a, cartonat\, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Poli-rom, 264 de pagini, 32.95 lei

Ap\rut `n 1990, Harun [i Marea de Pove[ti ne ofer\ istoria micului Harun Khalifa [i a fa-miliei sale, `n special a tat\lui s\u, Ra[id Khalifa, povestitor de profesie. Asemenea uneipove[ti din O mie [i una de nop]i transpuse ̀ n contemporaneitate, romanul amestec\, ase-menea unui puzzle, c\r]i hazlii [i desene animate, R\zboiul stelelor [i chiar inscrip]ii depe panourile care m\rginesc autostr\zile Kashmirului.„O poveste comic\, vie, plin\ de imagina]ie... Din aceast\ Mare de Pove[ti `[i trage SalmanRushdie seva scrierilor sale.“ (The New York Times Book Review)„Harun [i Marea de Pove[ti nu este doar o carte pentru cei care iubesc o poveste bun\. Edovada vie a unui adev\rat geniu literar.“ (Stephen King)„Harun [i Marea de Pove[ti va deveni o carte clasic\; p\stra]i-o cu grij\, spre a o l\samo[tenire nepo]ilor vo[tri. Ve]i afla `n ea nu doar mirajul celor O mie [i una de nop]i, ci[i ecouri din Alice `n }ara Minunilor, Vr\jitorul din Oz ori C\r]ile Junglei.“ (The Times)

Centrul de greutate al volumului este ciclul poetologieapofatic\, `n care „mizeria“ literaturii este analizat\ `n maimulte texte la modul deriziv. Ironia devine aici crud\, violent\,expun`nd cu vizibil\ ostilitate cli[eele legate de poezie [i poet.

ECLECTICA» 10

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008 www.supliment.polirom.ro

Graham Swift, M`ine, traducere din limba englez\ [i note de Cristiana Vi[an, co-lec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 320 de pagini, 24.95 lei

M`ine este o lung\ dest\inuire adresat\ de o mam\ copiilor ei, at`t de dureroas\ [i de[ocant\ `nc`t s-ar putea ca ace[tia s\ se dovedeasc\ incapabili s-o asculte. ~n ad`nculnop]ii, `n lini[tea casei adormite, Paula Hook `[i rememoreaz\ `ntreaga existen]\, anti-cip`nd revela]ia care va schimba pentru totdeauna via]a membrilor familiei. A[a cum adovedit cu Lumina zilei, Graham Swift este maestru `n dozarea ac]iunii, `n construireacu migal\ a unui mister ce se dezv\luie lent [i tensionat, prin filtrul unei con[tiin]e ca-re caut\ r\spunsuri la un nivel existen]ial profund, dincolo de suprafa]a vizibil\ a eve-nimentelor propriu-zise.„Swift este, cu siguran]\, unul dintre cei mai buni romancieri contemporani ai Angliei.“(New York Review of Books)„Swift este un scriitor de o mare subtilitate, cunoscut pentru modul inspirat `n care de-scrie detaliile vie]ii obi[nuite [i ob]in`nd efecte stilistice extrem de reu[ite din consem-narea g`ndurilor m\runte, dar [ocante ale personajelor. (Independent on Sunday)

SEMNAL

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU

E lluni, 11 nnoiembrie ((1982, nn. mm.)Cea]\. Ca `ntotdeauna, `nceputul zi-lei `mi p`lp`ie `n suflet `ntr-un fel pecare caut s\-l descriu ca s\ pot sc\-pa de panic\, de team\, de „cre-pusculul civil de diminea]\“. Nu `n-]eleg de ce. Mereu `mi zic, `mi pro-pun s\ fiu lini[tit. Mereu m\ surp caun mu[uroi p\r\sit de furnici, `nni[te galerii sub]iri, `ntortocheate,nesf`r[ite, aparent haotice, dar ordo-nate de o fric\ atotbiruitoare. De-geaba diazepame. Degeaba minu-natele dup\-amieze de toamn\. In-tru `n baie, vreau s\ m\ rad [i, deo-dat\, m\ `nsp\im`nt\ p`n\ [i pl\cilede faian]\ alb\. Nu am scris un versde mult, de luni [i luni. „{i mi-eamar `n cel din urm\ mod.“ Citescdeci, c`nd [i c`nd, Bacovia. M\ g`n-desc cum a rezistat, cum a reu[it (eincredibil!) s\ poat\ scrie.

***„{i iar... aceea[i or\ de diminea]\.../Pe toate mocnind acela[i secret/Unfrig violet [i fa]a e crea]\ –/O, cumomul a devenit concret... „M\ simttot mai concret! {i ca s\ nu-mi dez-mint lecturile, mi-a ap\rut [i-o ec-zem\ pe fa]\! „Pudrat pe-o eczem\ce fa]a mi-o sap\...” , trebuie s\ cir-cul pe strad\ ru[inat, cu grij\, obo-sit de cei ce m\ `ntreab\ ce am.

***Am scris `ntotdeauna `mpotriva tris-te]ii, am vrut s-o alung cu cuvinte.O vreme am reu[it. Am consideratc\ e mult mai greu s\ fii fericit, s\-]ipocne[ti cu biciul triste]ea, s\ lup]icorp la corp cu ea dec`t s\ i te la[ilene[, dulce, romantic. Am ur`t tris-te]ea cum am ur`t [i boala. Boala ecea mai mare insult\ adus\ unui om.Voi pl`nge fericit, mi-am spus, voipl`nge fericit. Dar, iat\, la 44 de anibocesc de-a binelea. E [i adev\rat,greu. S`nt un fel de punct de inter-sec]ie, `n cas\, a v`rstelor. So]ia, 27de ani, fiica, 6 ani [i jum\tate, tat\l,72 de ani, mama, 70. Eu s`nt

cump\na. O cump\n\ stricat\ `ns\.De aici, de la geamul `n fa]a c\ruiav\ scriu, v\d antene pline de ciori,co[uri prin care iese un fum maidens ca cea]a.

***Aud tramvaiele, trosniturile minus-cule ale caloriferului, mi[c\rile prinsomn, ale so]iei. Camera e mic\, pe-re]ii c\ptu[i]i cu c\r]i. Uneori `mi vi-ne s\ le ard pe toate. Voi sf`r[i prina le vinde?

***Mi-amintesc cum am pl`ns, singur,pe linia ferat\, `ntr-o prim\var\ cuz\pad\, la Dolhasca, citind `n pagi-na a treia a „Amfiteatru“-lui de a-tunci, `n chenar dou\ poezii pe caremi le-a]i publicat: ~ntre anotimpuri[i Ea st\p`ne[te. S-a `nt`mplat cevacurios. Mi-am dat seama ce enormde mult timp pierdusem nescriind.Aveam 27 de ani. C`nd m\ `mbol-n\visem, la 19 ani, nu doream dec`ts\ tr\iesc p`n\ la 30. V-am trimis oscrisoare [i v-am mul]umit din ini-m\. Eu ]in minte (nu-i un repro[) cemi-a]i spus, cu ne`ncredere, u[or i-ronic: „Mi-ai mul]umit din inim\!?“.Era adev\rat. Chiar adev\rat.

***Parc\ mi-a mai trecut spaima. An-dreea, feti]a mea, s-a trezit. Dec`teva zile nu se duce la [coal\, areo amigdalit\ t`mpit\, face 39 degrade temperatur\ dup\ masa, nupoate `nghi]i etc. Va trebui s\ ies s\-mi predau materialul la „Croni-ca“. „Diligen]a po[tal\“. Pe urm\vor urma frecu[urile zilnice, micilecerturi, tranchilizante, poate lectura(trebuie s\ dau [i rubrica de rou\ la„Convorbiri“), seara, somniferele,visele nepl\cute. Dup\ ce se va ridi-ca [i cea]a va fi un soare [i o lumin\sf`[ietoare. „Lumina f\r\ margini m\usuc\...“ ... O, mi-amintesc c\ nu-misem Dolhasca „rezerva]ia natu-ral\ de `ngeri“! Adev\ru-i c\ erau [imul]i diavoli pe acolo...

Fragmente de scrisoare veche

Doris Mironescu

VVoolluummuull ssee nnuummeeaa EEppiissttoollee...... [[ii aallttee ppoo-eemmee [[ii aadduucceeaa `̀nn ppeeiissaajj oo ppeerrssoonnaalliittaatteeppuutteerrnniicc\\,, uunn aauuttoorr ccaarree `̀[[ii ssttaabbiilliizzaasseeaaffaacceerriillee ccuu ppooeezziiaa,, ssccrriiiinndd eexxcclluussiivv `̀nnffoorrmm\\ ffiixx\\,, `̀nn ssppeecciiaall eeppiissttoollee hhoorraa]]iieennee,,ddaarr [[ii eeppiiggrraammee eerroottiiccee dduupp\\ MMaarrttiiaall,, bbaacchhiiaarr [[ii cc`̀tteevvaa ssttaann]]ee mmaaii eexxoottiiccee ddeeddiiccaa-ttee uunnoorr mmiisstteerriiooaassee AAmmaatteerraassuu [[iiXXoocchhiiqquueettzzaall.. Datorit\ `nspecial satirelor con-duse dup\ regu-lile ([i adeseasintaxa) latin\,

poezia lui Decuble din acel volum puteafi (cu un dram de iresponsabilitate asu-mat\) considerat\ o poezie „hora]ian\“:nu doar pentru c\ pe autor `l chema Ho-ra]iu, ci datorit\ modelului asumat cucuraj [i cu o rar\ consecven]\.

Fa]\ de volumul anterior, Eclecticareprezint\ o semnificativ\ schimbare deaccent. Nu mai `nt`lnim aici comedia se-riozit\]ii, pasti[a tongue-in-cheek (dac\

nu chiar pince-sans-rire), nicive[mintele somptuoase, chiar

dac\ de `mprumut, ale dul-celui stil clasic. Aici, poe-

zia e mult mai „hard“,mai crunt parodic\,mai „verde-ntreochi“. Forma fix\ apoemului e larg a-

bandonat\. Poemeleample, adesea adresati-ve, nu se mai reven-dic\ de la o surs\ li-vresc\, ci pun `n sce-

n\ histrionismul realal poetului, pe care

CD-ul anexat volumu-lui `l dovede[te cuasupr\ de m\sur\. Singu-

ra inten]ie de artifex a au-torului se concretizeaz\ `n

ultima parte a volumului, ro-mâneasca, unde s`nt plasate [a-

se poeme b\[c\lioase, `n manie-ra folclorico-arghezian\, care de-

mitizeaz\ la greu tot ce prind: baamorul c`mpenesc, ba spaima ne-definit\ [i alte sentimente duhov-

nice[ti, ba ponciful na]ional gen„frunz\ verde“, culmin`nd cu o

apoteoz\ a mentei frecate cuspor. Acest ciclu e unul

de pedepsire a citito-rului, prea n\t\fle]

ca s\ merite curtenirea poetului: „lumeavrea rime vrea virtuozitate poetic\/degenul tup tup tururup tup tup“. E lim-pede c\ nu mai avem de-a face aici cu jo-cul intelectual, c\ut`nd un spa]iu liber deconstr`ngeri `n reflectarea narcisist\ a si-nelui cu ajutorul modelelor poetice ofe-rite de tradi]ie. Autorul a ie[it la lupt\,pedepsitor, cu sabia de foc a arhanghe-lului `n m`n\. Hora]iu a devenit Gabriel!

Lipse[te totu[i, din poezialui Decuble, cauza uneiatare revolte etice

Bine`n]eles, nu trebuie mers prea depar-te cu jocul acesta. Decuble era, `n bun\m\sur\, „Gabriel“ chiar [i pe vremea E-pistolelor. Numeroase dintre temele saledinainte revin cu pregnan]\, uneori a-proape `n aceea[i form\: deliber\rile an-xioase asupra identit\]ii con]inute de tri-cefalicu-i nume, de pild\. Sporul dat devolumul de fa]\ poate fi constatat `n ve-hemen]a nou dob`ndit\ pe care constr`n-gerile formei fixe, ale sintaxei latine [i ex-presiei nem]e[ti etc. i-o temperau.

Volumul aduce teme cunoscute alepoeziei lui Decuble de p`n\ acum: mize-ria etnocentrist\ [i anxietatea influen]eiculturale, r\zvr\tirea celui umilit [i dez-avuarea moralei de compromis a tutu-ror epocilor istorice. Dorind mereu s\ seplaseze `n afar\, ca s\ nu fac\ jocul unormul]imi `nt`mpl\toare (citez din poemullipind un timbru, la po[t\: „n-am `nv\-]at degeaba teoria mul]imilor `n [coal\/c\ m\ simt inclus f\r\ s\ fiu `ntrebat/ [i-apoi exclus f\r\ explica]ii/ parc\ `n sil\/c\ m\ simt ca un timbru `n m`inile alto-ra/ care vor s\ m\ lipeasc\ pe-o scrisoa-re/ de dragoste pe biletul de desp\r]ireal sinuciga[ului/ pe faxul trimis de-o

Foarte interesant mi se pare parcursulliric al unui autor p`n\ nu demultie[ean, fost component al unuiprestigios grup literar care s-adestr\mat `nainte de a deveni un grupde interese: Club 8. Gabriel H.

Decuble, c\ci despre el este vorba, adebutat volumistic `n 2001 cu o cartetr\snit\, con]in`nd pe copert\ propriareclam\, ca la cutiile cu past\ de din]ila reducere: „pentru acela[i pre] aiacum cu 25% mai mult\ poezie“.

Decuble, `ntre Gabriel [i Hora]iu

C`]iva ggazetari llucizi ddin ppresanoastr\ ccea dde ttoate zzilele ss-aaureferit ddeja, ccu ssarcasmul ccu-venit, lla ttonul aapocaliptic ccucare aa ffost `̀nt`mpinat\ pprimac\dere sserioas\ dde zz\pad\ ddinultimii aani. Bucuria copiilor s-a`mpletit, cumva, cu disperareaneagr\ a „reporterilor“ [i„anali[tilor“ care au transfor-mat un lucru mai mult dec`tfiresc (alt\dat\ curent, pe tim-pul iernii) `ntr-un a[a-zisco[mar meteorologic.

Mai pu]in discutat\ a fost`ns\ o alt\ campanie media-tic\ `ntre]inut\ de jurnali[tiiafla]i `n criz\ de subiecte [i deinspira]ie. ~n perioada trecute-lor S\rb\tori, cea mai cumplit\

amenin]are care a plutit dea-supra Bucure[tilor [i a Româ-niei `ntregi a fost consumeris-mul. Odiosul consumerism ca-re `i f\cea pe cet\]enii ispiti]ide sirenele Pie]ei s\ umple p`-n\ la refuz hypermarket-urile,mall-urile, pie]ele de gros, a-chizi]ion`nd `n draci (ptiu!)m\rfuri mai mult sau maipu]in consumabile [i t`r`ndu-leapoi c\tre apartamentele, ca-sele [i vilele lor.

Carevas\zic\, `n loc s\ `n-t`mpine S\rb\torile cu lumin\`n suflet [i austeritate stoma-cal\, `n loc s\ se g`ndeasc\ lacele sfinte [i s\ ignore `mbol-dirile c\rnii avide de c\rnuri,românii mi se `nghesuiau s\

cumpere tot ce se poate, m`n-c\ruri, b\uturi, electrocasnice,l\mpi cu abajur [i plasme, br\-du]i de ultim\ genera]ie [i me-zeluri porcine. ~n loc s\ c`ntecolinde `nfiorate [i s\ dea totulde poman\ cer[etorilor deo-dat\ dezghe]a]i [i `nmul]i]i,cona]ionalii no[tri n\r\vi]i aupreferat s\ care acas\, pentrucopii [i mame pensionare, fra]i[i prieteni, nepo]i [i cumna]i,kilograme peste kilograme dinceea ce numim, `ndeob[te,potol. Semn r\u: lumeanoastr\ s-a desacralizat, numai avem repere spirituale,ne-am transformat `ntr-oturm\ de consumatori...

Le-a[ `ndrepta, totu[i,aten]ia acestor profe]i ai de-zastrului na]ional asupra unoraspecte pe care ei prefer\ (din

necesit\]i retorice) s\ le igno-re. ~nainte de toate, româniiau `n urm\ c`teva decenii depriva]iuni care au marcat pro-fund cel pu]in dou\ genera]ii.Dup\ ce ai stat `n copil\rie oriadolescen]\ la cozi monstru-oase pentru produse de strict\necesitate (de la carne la lapte[i de la p`ine la ou\), nu preamai ai chef s\ discu]i, acum,despre alienarea la care putre-dul capitalism consumerist `lsupune pe omul contempo-ran. Preferi s\ te alienezicump\r`nd, chiar [i `n exces,lapte, br`nz\, ou\ [i carnedec`t s\ te `ntorci, Doamne fe-re[te!, la vremurile c`nd tec\lcai `n picioare pentru 200de grame de salam. N-ar fi r\uca to]i cei sc`rbi]i de pragulconsumerist la care s-a ajuns

s\-[i rememoreze pragul demizerie ceau[ist\ de la care s-aplecat.

~n al doilea r`nd, conformcifrelor contorizate la v\mileRomâniei, `n luna decembrieau intrat `n ]ar\ 3.000.000 deoameni, dintre care 1.800.000au fost români. S`nt acei ro-mâni pleca]i `n Occident lamunc\ [i care acum au revenitla familiile lor, cu portofelulplin [i cu bucuria de a umplecasa cu cadouri; [i pipota cum`nc\ruri. Al\turi de ei, s\ nu-iomitem pe capitali[tii a[a

zic`nd locali, care s-or fis\turat [i ei s\ tot admire, de-a lungul lui 2007, ma[iniledomnilor Becali [i Columbea-nu ori fine]urile doamnei Bah-mu]eanu-Prigoan\. Banii sco[idin buzunare sau de pe car-duri, care i-au f\cut peretailer-i s\-[i frece m`inile, nearat\ c\ exist\, orice s-ar spu-ne, o clas\ de mijloc autoh-ton\. C\ exist\ un capitalismromânesc – [i `nc\ unul delocacefal, a[a cum ni-l prezint\anali[ti impresioni[ti [i gazetaripu]in prea amari.

Volumul Eclectica aduce teme cunoscute ale poeziei lui Decublede p`n\ acum: mizeria etnocentrist\ [i anxietatea influen]eiculturale, r\zvr\tirea celui umilit [i dezavuarea moralei decompromis a tuturor epocilor istorice.

TEME

www.supliment.polirom.ro

11 «

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008

Woodstock (II)

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Consumerism (I)

blondin\ pe-o cita]ie la circ“), poetul `[iia distan]a necesar\ fa]\ de propria ge-nera]ie. Unghiul care `i permite aceast\mi[care este unul etic, opus amoralis-mului estetic. ~n poemul goiul ales, De-cuble iese `n mod voluntar [i acuzatorde sub pulpana genera]ionist\: „genera-]ia mea n-a m`ncat holocaust pe p`ine/nu [tie ce-a fost la bug la odessa la ia[i/dar genera]ia mea vrea s\ scrie frumos/vrea poezie [i proz\ cum vrea alcool [itutun/ bulbuleat\r ha[ cocain\ sau opiu/vrea volupt\]i estetizante tr\iri autenti-ce/ n-a `nv\]at umilin]a la [coala de par-tid/ nu [i-a b\gat degetu-n cur ca s\ va-d\ dincotro/ bate v`ntul“. Mizerabilis-mul, tr\irea autentic\ ajung biete „volup-t\]i estetizante“ ale unei genera]ii incon[ti-ente, ]in`ndu-se departe de ideea vinei,refugiindu-se `n propria ignoran]\. De-cuble `[i asum\ deci acoperirea acestui te-ritoriu, inventariind holocausturile unuldup\ altul `n cotloanele `nc\p\toare aleunei con[tiin]e morale zguduite de im-perativul lui Adorno, reluat [i detaliat `npoezie: „dup\ auschwitz nu se mai poa-te scrie nimic“. Nu trebuie s\ accentuezc\, `n ciuda lu\rii de pozi]ie curajoase, oastfel de atitudine esen]ial etic\ nu poa-te s\ sune foarte conving\tor `n literatu-ra momentului. Nu pentru c\ n-ar fi as-t\zi nevoie de a[a ceva. Lipse[te totu[i,din poezia lui Decuble, cauza unei atare re-volte etice. Auschwitz-ul pare mai multun efect retoric.

Postmodern din na[tere

Apoi, Hora]iu Decuble imagineaz\ c`te-va scenarii care s\-i permit\ s\-[i desf\-[oare ironia sa caustic\, col]uroas\. ~n oar\tare. apocalipsa dup\ 2000, se facesim]it\ prezen]a `ngerului vestitor (s\ fievoba, a[a cum b\nuim, de arhanghelulGavril?) care declam\: „va veni antihris-tul [i nu se va `nt`mpla nimic“. ~n alt\parte, vocea este aceea unui pui-santi-nel\ de la Ceamurlia, jelindu-[i destinulde fi „frate cu românul“ ce-l m\n`nc\ (dinnou, ponciful na]ionalist). Un internautdevine, eminescian, singura con[tiin]\veghetoare dup\ miezul nop]ii, c\ci„noaptea-i mai bun\ minutul de accesinternet/e mai ieftin“, `nregistr`ndu-[i,pe urm\, solitudinea vast\ c`t universul:„`ntre tine [i lume interfa]a-i un z`mbetmai t`mp/ca istoria/mai fals ca tot idea-lul legat de bun [i de frumos“.

Singur\tatea `ntre ai t\i etematizat\ `ntr-un poempurt`nd aiuritorul titlu lu-cescu antrenor la na]iona-l\. Nu lipsesc rateurile cla-re, cum este poemul numitasteroid 2037, un fel de re-plic\ involuntar\ la „R\s-punsul cometei“ de Topâr-ceanu. De obicei ingenioa-se, poemele de tipul acestanu devin cu adev\rat inte-resante dec`t atunci c`ndautorul se apropie de temede predilec]ie cum ar fi de-nun]ul vehement al contra-facerii literare, `n texte pre-cum azi am `ncurajat pros-tia sau `n a fost o bub\ oa-recare, laudatio adresatproiectului e[uat, ciorneistinghere, poemului ratat`n genere: „noaptea auduneori t\cerea miilor de/fetu[i ascun[i ̀ n viitorul hâr-tiei ã...ã ei duc mai departevina de-a fi gângurit/altfeldecât poporul/de-a fi `ncercatcândva o poveste/ei [tiu“.

Centrul de greutate al volumului esteciclul poetologie apofatic\, `n care „mize-ria“ literaturii este analizat\ `n mai mul-te texte la modul deriziv (discu]ii cu pos-teritatea, cu Mama Omida, cu o repor-teri]\, cu cititorul implicit apud Iser).Ironia devine aici crud\, violent\, ex-pun`nd cu vizibil\ ostilitate cli[eele le-gate de poezie [i poet, descompun`ndpoezia `n p\r]ile ei componente, f\c`ndun aprig mi[to de naivit\]ile lirice, de laV\c\rescu la... Heidegger. Poetul „nu sepoate sustrage“ de la `ntreb\rile ghici-toarei, de[i a murit de mult, [i `[i inter-peleaz\, col]os, „cititorul implicit“, asi-gur`ndu-l cinic c\ „`n cele din urm\ dinh`rtie fiind/nu e[ti nici mai poros nicimai lucios dec`t/cel ce-]i scrie ã...ã ori-cum ar fi [i tu e[ti/manufacturat `n chi-na“. ~n cele din urm\, poemul [i nu-]imai dau drumul con]ine expresia uneidisper\ri autentice de a nu g\si nici otranscenden]\ `n spatele cuvintelor, ja-lea `n fa]a lipsei de sens pe care poezia,`n loc s-o alunge, ajunge s-o instituie:„]i-ai `ntors unghia recunoa[te/`ncer-c`nd s\ r`[c`i stratul de sens/de pe versul`n care te-am z\vor`t f\r\ mil\/crez`nd c\s-ar mai ascunde ceva dincolo de el/poate

libertatea//ei bine te-ai convins/c`t timpnu te cercetezi pe tine l\untric/dincolonu se afl\ nimic//amice din strada sa-pien]ii un[pce bis/te `ntreb pentru ulti-ma oar\ dac\//domnul e-acas\//dup\care m\ duc [i eu `ntr-ale mele/c\ci s-af\cut t`rziu `n poezia aceasta/[i `n gene-re `n toat\ poezia lumii/iar lumea vrearime vrea virtuozitate prozodic\/de ge-nul tup tup tup tururup tup tup/m\ ducs\ i-o dau“.

Postmodern din na[tere (e vorba dena[terea t`rzie, din 2001, altfel poemelede tinere]e cuprinse `n subsoluri de pa-gin\ tot acolo tr\deaz\ existen]a, de-mult, a unei v`rste a inocen]ei [i, conse-cutiv, a fericirii autorului), Gabriel H.Decuble face aici pasul de la pasti[asub]ire la parodie [i de la poezia afectat-clasic\ la negarea poeziei. Aflat `n v`n\apocaliptic\, autorul cerceteaz\, `nne-gurat, lipsurile limbajului poetic, ponci-fele `nc\ ned\r`mate ale g`ndirii publice.{i apoi exult\, histrionic, pentru c`t demult `i r\m`ne `nc\ de f\cut.

Gabriel H. Decuble, Eclectica, colec]ia„Poezie“, Editura Cartea Româneasc\,

2007

BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

Pe paji[tea de la Woodstock, to]inu voiau s\ fie altceva dec`t ei`n[i[i, f\r\ nevroze [i psihoze,ajunge o pereche de bluejeans,c`teva tricouri [i un pulov\r, darnu neap\rat ni[te r\spunsuria[teptate, [i l`na facial\ a unui gu-ru care `l pomene[te pe MahatmaGandhi, America is becoming theWhole, [i rock-n-rollul de `ntre]i-nere, [i yoga `nv\]at\ la botul ca-lului de str\vezia genera]ie flo-wer-power, de la [ira spin\rii por-ne[te totul, Eart Light, Water,Wind and Fire, [i Joe Cocker caun paralitic transpirat mim`nd a fio chitar\ cu What do I do `n pan-tofi din steagul patriei, with a little help from my friends, wouldyou believe in a love of a saint? {iau venit norii, v`ntul, ploaia, darb\rbo[ii [i fetele tot n-au plecatde pe paji[te, f\pturile s-au aco-perit cu pungi s\ se fereasc\ deumezeal\, [i strig\tul lor de lupt\,No Rain, [i fetele-ciuperci cu su-tiene sau f\r\ sutiene de baie, baunii au r\mas chiar goi-pu[c\ darcu ochelarii pe nas, era o veselie aumezelii, a mersului f\r\ panta-loni [i pantofi, apoi concursurilede lunecu[ `n n\mol, [i tribul hip-pio]ilor b\t`nd darabana `n cutiilede conserve [i dans`nd `n semi-trans\ zglobie, [i resturi de m`n-care, [i cutiile de bere ca ni[te ]`[-nitori, [i tihna juc\u[\ a pleto[i-lor, Your love is on a rainbow,You are mine, I am yours, We arewhat we are, I go home to seemy babe `n ritmul demen]ial al luiTen Years After. P\rin]ii se temeauc\ Woodstock va deveni zon\ decalamitate, dar n-a fost a[a, poli-]i[tii [i solda]ii au adus medica-mente [i ap\, elicopterele au

plutit doar ca s\-i ajute pe cei depe p\m`nt, nimeni n-a vrut s\-i e-vacueze ori s\-i alunge. One, two,three, What’ re fightin’ for, Don’task me I don’t give a damn, Nextstop is Vietnam, And it’s five, six,seven, Open up the pearly gates,Well ain’t no time to wonder why,Whoopee we’re all gonna die sila-bisea pe `n]elesul tuturor CountryJoe McDonald. Da, a fost [i rahat[i halleluiah igien\, full of shit, tru-puri cur\]indu-se `n lac `n timp ceSantana ajungea prin chitara elec-tric\ la un orgasm `n toat\ regula,[i Janis Joplin cu r\gu[eala ei ne-vrotic\ aproape c\ptu[indu-ip\rul, wanna take it higher? Dor-mind pe p\turi, pe mese, pe ca-pota ma[inilor, pe iarb\, portablechemical toilets [i vidanjorii ma-turi cu z`mbetul `ncruci[at, [i-apoiPurple Haze cu Jimi Hendrix, mor-manele de gunoi r\mase dup\,dar ce mai conta era doar muzicauria[\, imens\.

» {i au venit norii,v`ntul, ploaia, darb\rbo[ii [i fetele tot n-au plecat de pepaji[te, f\pturile s-auacoperit cu pungi s\ sefereasc\ de umezeal\,[i strig\tul lor de lup-t\, No Rain, [i fetele-ciuperci cu sutiene sauf\r\ sutiene de baie,ba unii au r\mas chiargoi-pu[c\ dar cuochelarii pe nas.

Este o carte necesar\ studiilor culturale de la noi, [i cred c\ nuse `ndoie[te nimeni. Dar e mai mult: un reper pentru arti[tiicontemporani români, pe care panica tehnologic\ `nc\ nu i-a atins.

CORPUL ~NIMAGINARULVIRTUAL

» 12

printre r`nduri

www.supliment.polirom.ro

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 21.10

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

Am aavut ddreptate! Am avutdreptate! Anul s-a `ncheiat cu bine,chiar minunat, [i 2008 a `nceput lafel de frumos. Ca s\ m\ crede]i pecuv`nt, a[ spicui c`teva `nt`mpl\ri,unele m\runte, altele de-a dreptulcople[itoare, unele tr\ite doar pecont propriu, altele `mpreun\ cuprietenii mei. A[a cum s-au bulucitdin ajunul Cr\ciunului p`n\ deSf`ntul Ion, mai toate orele au fostpentru mine un prilej de s\rb\toare,pentru c\ a[a am dorit [i a[a le-amf\cut s\ fie. ~nt`i, mi-am `nfr`ntoboseala [i lenea [i m-am `nt`lnit zide zi, la pr`nz sau dup\-amiaza sauseara cu prietenii, colegii, fo[tiivecini ori fo[tii studen]i. Apoi m-amstr\duit din r\sputeri s\ `mpodo-besc casa [i un brad frumos, s\cump\r puzderie de cadouri bineg`ndite (`ntre care – cel mai greude procurat – o ma[inu]\ de pom-pieri din 1905, un dobo[ cu 26 defoi [i-un creme[ `nfoiat). Apoi amavut `ndr\zneala [i r\bdarea s\preg\tesc `n trei r`nduri (primul –experimental, al doilea pe bune [ial treilea ca bis), vreme de multeore, ce n-a[ fi visat niciodat\: treiterine de pui cu nuci, alune, caise,smochine, salvie etc., `nvelite `n ba-con crocant. Dup\ c`t au fost del\udate, am `n]eles c\ am dat lovi-tura. Apoi am hot\r`t cu na[ul [itovar\[ul meu de prosteal\, de[ic`]iva dintre noi erau bolnavi [itri[ti, inclusiv el, s\ nu ne l\s\m [ine-am mascat ca `n to]i anii. Deast\ dat\ – `n reni cu coarne deelan [i babe]ici de Rudolf. C`nd s-af\cut `ntuneric [i-am ap\sat pe unbuton din cre[tetul capului, coarne-le s-au aprins de becule]e clipoci-toare [i au c`ntat ceva s\lt\re] `nengleze[te. Ne-am revenit rapiddup\ acest magnific kitsch [i vremede o or\ am `mp\r]it cadourile pecare ni le-am f\cut unii altora, cu`ncredin]area c\ a fost cel maidolofan [i vesel Mo[ din ultimii ani.

Pentru c\ am fost at`t de

`ncrez\toare c\ binele o s\ vin\, elchiar a venit. Mai `nt`i au sosit, cuzecile, ur\rile de pretutindeni. ~ntreele, una chiar nea[teptat\, tamandin Pittsburgh, a unui fost studentde la filosofie, Ion Traian {tefan,acum stabilit `n State. Mi s-aumplut sufletul c`nd am citit ce-[iamintea Ion de la cursurile noastrede literatur\, cum `i pomenea pecolegii lui, {tefan Ba[tovoi [i DanHanc, `n emailul care avea trecut lasubject: Cum mi-am petrecutCr\ciunul cu Ana Cump\na[. Ce s\mai zic?

Iar `n ultima zi a anului, pe la11, `n timp ce trudeam la o rulad\de curcan `n sos de afine cu hrean,a sosit Robert {erban cu osplendoare de surpriz\ de laBrumar: ditai volumul la care ne-amdat duhul lucr`nd at`]ia oameni,Banatul – un Eldorado aux confins,fala Sorbonei pe 2007 [i caseta cucele trei volume de lux dinCrnjanski, traduse de Io]a Peianov,prietenul meu. Din tot ce a maiurmat frumos dup\ aceea a[ amintio band\ de casetofon descoperit\abia acum, cu vocea de la c`tevaluni a Oanei, fiica mea, imaginea ei[i-a lui C\lin, voio[i `n Canada, peskype-video, scrisul cu spor la dou\c\r]i deodat\, invita]iile `nstr\in\tate, picnicul pe z\pad\, cuceai fierbinte [i cozonac, pe care l-am preg\tit pentru prietenelemele `n parcul botanic, pagina cupoeziile scrise de Carmen acum olun\ `n hospice, la m\icu]elefranciscane [i pe care i-am aranjat-o`n tipografie, ca s-o vad\, bucuria [isperan]a ei c`nd a ]inut `n m`ini[paltul.

Nu [tiu de ce, m\ g`ndesc c\toate astea au fost atrase dedrumul uluitor pe care l-am f\cut lam\n\stirea Sf. Gheorghe, at`t deaproape de Timi[oara, at`t dene[tiut\, p`n\ `n binecuv`ntata zi de29 decembrie 2007, c`nd, ca prinmiracol, `n mine s-a luminat totul...

Daruri multeConstantin Vic\

Debugging la generatorulpostmodern

CCaarrtteeaa LLuucciieeii SSiimmoonnaa DDiinneessccuu aa sstt`̀rrnniitt ddoo-uu\\ rreeaacc]]iiii:: uunnaa ddee ppeerrpplleexxiittaattee `̀nn ffaa]]aa uu-nnuuii ssuubbiieecctt ffooaarrttee nnoouu `̀nn RRoommâânniiaa [[ii aallttaa,,ttoott ddee ppeerrpplleexxiittaattee,, ffaa]]\\ ddee aabboorrddaarreeaa eexxhhaa-uussttiivv\\ aa aacceessttuuiiaa.. O carte `n care densita-tea de concepte pe centimetru p\trat de pa-gin\ concureaz\ cu multitudinea de per-spective teoretice. Pentru c\, `n fond,Corpul `n imaginarul virtual nu e o cartede filosofie (a[a cum a fost perceput\ dec\tre media), ci un studiu cultural plasat`ntr-o arie, ce-i drept, interdisciplinar\:cyber [i Internet studies. Densitatea deconcepte se datoreaz\ `ncerc\rii, unicep`n\ acum la noi, de a aborda toate teorii-le care au tratat, fie [i tangen]ial, proble-ma corpului la grani]a ̀ ntre realitate [i vir-tualitate. Aceast\ virtute a studiului, de aatinge tot ceea ce a fost [i este prezent `nagenda „corpului virtual“ poate fi, `negal\ m\sur\, [i cea mai mare piedic\ `ncalea recept\rii. Pentru c\ la finalul lectu-rii nu [tii `nc\ ce a `ncercat s\ fac\ LuciaDinescu. Cu siguran]\ nu a pledat pentruo pozi]ie extremist\. A exersat ([i acum iarvorbim de o raritate `n România) cu foar-te mare aten]ie neutralitatea axiologic\

fa]\ de obiectul cercetat. Mai mult, a pro-pus un studiu descriptiv care insist\ pe ocale median\ a `n]elegerii unei problemea prezentului nostru: transformarea cor-pului `n rela]ie cu tehnologiile, fie ele detip comunicare sau biotehnologii. Desi-gur, acest mix de teorii risc\ foarte mult:o lips\ de acurate]e a conceptelor, utiliza-rea lor `n afara domeniului care le-a gene-rat, o utilizare improprie (ce ar spune unfilosof analitic despre ontologia virtual\?).Dar, dac\ accept\m de la `nceput pariulpostmodern – transgresarea limitelor `n-tre domenii `n interiorul unei arii limita-te de cercetare (cum s`nt corpul [i imagi-narul pe care acesta `l produce `n era in-formatic\) –, studiul tinerei asistente dela Facultatea de Litere din Bucure[ti esteun proiect benefic [i necesar `ntr-un me-diu intelectual dominat `nc\ de o aborda-re `ngust\ [i f\r\ metod\ a unor fenome-ne locale.

S\ `ncerc\m s\ privim acest studiu dela sf`r[it la `nceput: 18 pagini de biblio-grafie. ~n care g\sim mai pu]in de 10 ti-tluri `n limba român\. Un de[ert teoretic`n care Lucia Dinescu [i-a permis s\ in-troduc\, uneori brutal, probleme la carenici m\car prezic\torii de la OTV nu s-aug`ndit. Adic\ s\ dep\[easc\ panica mo-ral\ atunci c`nd vorbim de viitorul cor-pului `ntr-o lume ultratehnologizat\. Stu-diul are patru p\r]i, fiecare ̀ ncerc`nd s\ ex-plice un segment al imaginarului privind

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008

S\ zicem c\ `ntr-o zi copiluldumneavoastr\ `[i taie om`n\, a[a cum a aflat c\ seface `n jocurile FPS genCounterStrike. Ce face]i?Probabil c\uta]i un mediccare s\-i fixeze o tij\ meta-lic\ pentru a prelua o partedin func]iile m`inii. Nu v-arderanja asta. Dar v\ deran-jeaz\ clonarea. Clonarea arpermite o m`n\ nou-nou]\`n locul celei distruse. {i ca-re e totu[i diferen]a `ntrecele dou\? Mai este copiluldumneavoastr\ acela[icopil? Oare avatarul lui dinCounterStrike mai poater\m`ne acela[i? Mai crede]i`n via]a ve[nic\ de dup\moarte, c`nd ea se poatecrea acum, `nainte demoarte? V\ sperie dejabiotehnologiile [i ubicuita-tea Internetului `n via]a so-cial\? Dac\ da, trebuie s\citi]i Corpul `n imaginarulvirtual, un volum lansat lafinele anului trecut. Dac\nu, cu at`t mai multtrebuie s\-l citi]i. Pentru adetecta diferen]ele `ntrecyborg, corp transgenic [iavatar [i mai ales s\`n]elege]i p`n\ unde via]avirtual\ mai e o via]\.

Postuman `n zodiacorporealit\]ii

Haruki Murakami, Underground: Atentatul de la Tokio [i spiritul japonez, traducere din limba japonez\[i note de Adina Mihaela Merlan, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 616 pagini, 44.95 lei

Un nou titlu `n seria de autor „Haruki Murakami“ a „Bibliotecii Polirom“: Underground – un volum complex, deneocolit datorit\ importan]ei sale, o excelent\ lucrare de literatur\ jurnalistic\, semnat\ de unul dintre cei maip\trunz\tori scriitori ai lumii.Underground: Atentatul de la Tokio [i spiritul japonez (1997) este o culegere de interviuri av`nd ca obiect ataculcu gaz sarin de la metroul din Tokio, una dintre cele mai criminale modalit\]i de a instaura teroarea, de care s-auf\cut responsabili membrii sectei religioase Aum Shinrikyô. ~ncerc`nd s\ descopere care au fost motivele profun-de ce au dus la acest atentat, Haruki Murakami a stat de vorb\ cu supravie]uitori ai catastrofei, dar [i cu membriai sectei. Prin intermediul diverselor voci surprinse aici, Murakami reu[e[te s\ creioneze aspecte fundamentale alespiritului nipon. Parcurg`nd aceste relat\ri, ve]i c\p\ta imaginea clar\ a unui eveniment ce s-ar putea repetaoric`nd [i oriunde.„Scopul lui Murakami este s\ asculte [i s\ consemneze, `n sec]iuni separate, at`t relat\rile victimelor, c`t [i pe ce-le ale atentatorilor. Victimele s`nt oameni obi[nui]i: func]ionari sau angaja]i de la metrou care povestesc ce li s-a`nt`mplat, cum au reac]ionat pe moment [i ce efecte a avut acest eveniment asupra vie]ii lor ulterioare.“ („Publi-shers Weekly“)

SEMNAL

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008 www.supliment.polirom.ro

Cartea poate fi privit\ [i ca un film de suspans. Apar personajecare `[i sus]in „cyberfic]iunile“ cu iz teoretic: guru informatici,Neo din Matrix sau arti[ti care performeaz\ cu corpul lortehnologizat (Stelarc, de exemplu).

13 «

printre r`nduriFILM DESUSPANS

corporalitatea `n era tehnologic\: cybor-gul, avatarul, entitatea transgenic\. Ulti-mul capitol discut\ una dintre ideologii-le alterit\]ii, foarte activ\ `n aria studiilorprivind virtualitatea [i corporalitatea: cy-berfeminismul. Chiar dac\ pare un pro-iect utopic s\ traversezi toate aceste per-spective, fiecare capitol are o structur\puternic\ (unul dintre scopurile autoa-rei, dup\ cum afirm\ `n Concluzii, a fostsistematizarea), care se `nv`rte `n jurulunor termeni-cheie. E rar `nt`lnit\ a-ceast\ abordare care-]i d\ cheile, pistele,de la `nceput (ceea ce u[ureaz\ lectura).~n acela[i timp, trebuie s\ fii atent la tre-cerile bru[te `ntre autori at`t de diferi]i,cum ar fi Jean Baudrillard [i David Chal-mers. Uneori autoarea pare c\ `ncearc\s\ cartografieze prea am\nun]it o dezba-tere teoretic\ de culise [i uit\ s\ mai ur-m\reasc\ implica]iile publice de tip epis-temic sau etic ale problemei. Dar, fiindvorba de un studiu cultural, rigoarea„aseptic\“ ce s-ar aplica filosofiei, sau [ti-in]elor cognitive, nu-[i are rostul aici.

Dincoace de bine [i de r\u

E admirabil traseul f\cut `n jurul concep-tului de virtualitate. ~n fiecare capitol, `nfunc]ie de fundalul pe care se manifest\corporalitatea (interfa]\ sau protez\, pro-blem\ ontologic\ sau social\ etc.), virtua-litatea cap\t\ noi sensuri. ~n mare, virtu-alitatea e o extindere de virtus-uri, o alt\categorie a existen]ei care nu se poate re-duce la nici unul dintre elementele careo compun. E interesant\ aceast\ pozi]iepragmatist\ [i anti-esen]ialist\, care in-sist\ pe rezonabilitatea abord\rii: se res-pinge disolu]ia corpului `n spa]iul virtu-al, insist`ndu-se mai degrab\ pe extinde-rea percep]iei [i a „faptului de a fi ̀ n lume“.La fel de interesant\ este [i respingerea,de pe pozi]ia cogni]iei situate, a unui trans-umanism apocaliptic, `n care indivizii iesdin limitele corpului lor pentru a tr\i,computa]ional, doar la nivel cognitiv, onou\ via]\. Aici se manifest\ pragmatis-mul pe care `l invoca, metodologic, `nc\de la `nceput. Cu toate acestea, studiulLuciei Dinescu are ceva prescriptiv `n el?Chiar dac\ autoarea refuz\ s\ deschid\ odiscu]ie `n acest sens (tocmai de aceeaprefer\ termenul-umbrel\ „imaginar“ cabackground al cercet\rii), e inevitabil s\nu c\ut\m un r\spuns de tip etic la provo-c\rile acestei noi lumi. La finalul studiului,ea propune clar atitudinea unui post-uma-nism critic temperat: recunoa[tem c\ spa-]iul virtual a „reformatat“ percep]ia [i iden-titatea, dar nu a ̀ nlocuit corpul, ci, `n modsimbolic, prin el se redefinesc practicilecotidiene [i reprezent\rile. Exist\ o etic\ a

responsabilit\]ii pentru cel\lalt `n acestspa]iu virtual nu al transcenden]ei, ci alalterit\]ii. Vital [i viral (o pereche pe careo folose[te implicit de multe ori) se petre-ce `nt`lnirea dintre tehnologie [i indivi-dul `nc\ uman. Refuzul unui determi-nism tehnologic (un alt punct tare allucr\rii, cu argumente care ar merita o dis-cu]ie separat\) este probabil atitudineaetic\ at`t de necesar\ ca r\spuns paniciimorale `n care se plaseaz\ mul]i fa]\ deaceast\ evolu]ie digital\.

Cartea poate fi privit\ [i ca un film desuspans. Apar personaje care `[i sus-]in „cyberfic]iunile“ cu iz teoretic: guru informatici, Neo din Matrix sau arti[ti

care performeaz\ cu corpul lor tehnolo-gizat (Stelarc, de exemplu). Aceast\dubl\ deschidere, c\tre teorie [i c\trepractic\, cu accent pe ce ar `nsemnapractica cyber [i bio-artistic\, face stu-diul [i mai incitant. Corpul `n imagina-rul virtual este o carte necesar\ studiilorculturale de la noi, [i nu cred c\ se`ndoie[te nimeni. Dar e mai mult: un re-per pentru arti[tii contemporani ro-mâni, pe care panica tehnologic\ `nc\nu i-a atins.

Lucia Simona Dinescu, Corpul `n imaginarul virtual, colec]ia „Hors Collec-

tion“, Editura Polirom, 2007, 24.95 lei

PUBLICITATE

Alin Mure[an, Pite[ti. Cronica unei sinucideri asistate, prefa]\ de Ruxandra Cesereanu, colec]ia„Hors collection“, Editura Polirom, 256 de pagini, 27.95 lei (Carte ap\rut\ sub egida IICCR)

„S-a vorbit mult, aluvionar, inflamant, patetic ori sobru [i speculativ despre ceea ce s-a `nt`mplat `n`nchisoarea comunist\ de la Pite[ti `ntre 1949 [i 1951. Fenomenul sau experimentul de aici a fost anali-zat, din 1990 `ncoace, ca un soi de traum\ na]ional\ major\. ~ns\ cartea propus\ acum de Alin Mure[anambi]ioneaz\ s\ fie textul fundamental, sub aspect factual, despre Pite[ti. F\r\ specula]ii, f\r\ interpret\riabisale, f\r\ cuvinte elevate [i termeni savan]i, autorul dore[te s\ ofere tuturor cititorilor români, nu doarintelectualilor, o lec]ie de anatomie, minu]ioas\, detaliat\, pe `ndelete, astfel `nc`t toat\ lumea s\ afle [i s\`n]eleag\ (nu [i s\ accepte!) ceea ce s-a petrecut la Pite[ti, [i nu doar acolo, ci [i `n alte spa]ii carcerale`nrudite. Din acest punct de vedere, lucrarea este `ntr-adev\r monografic\ [i aplicat\, elaborat\ dup\ fi[elecronologice ale evenimentelor [i sprijinit\ pe portretele personajelor principale.“ (Ruxandra Cesereanu)„Desigur, `nt`mpl\ri at`t de traumatizante asemenea celor de la Pite[ti s`nt greu de acceptat ca lectur\ [i`nc\ [i mai greu de rememorat de c\tre victime. Dac\ s`ntem de acord c\ s-a vorbit destul de mult despreac]iune (cu toate c\ doar `n cercurile interesate, `ntruc`t la nivelul totalit\]ii popula]iei exist\ `n continua-re un semnificativ vid de informa]ii), opin\m c\ nu s-a vorbit destul de bine despre aceasta.“ (AlinMure[an)

A[ fi vrut s\ nu scriuaceast\ scrisoare. Fiindc\nu s`nt printre cei care `ladmir\ pe dirijorul Her-bert von Karajan, al c\ruicentenar de la na[tere a`nceput s\ fie serbat s`m-b\t\, la Salzburg, `n ora-[ul s\u natal. S`nt maiaproape de cei care, ase-menea lui John Culshaw,un produc\tor de renumela vremea sa al casei Dec-ca, v\d `n Karajan un per-sonaj „ce a umplut loculvacant l\sat de Hitler `nacea parte a psihologieigermane care r`vne[tedup\ un lider“. Sau de ceicare, precum regizorul In-gmar Bergman `n memo-riile sale, constat\ c\ „amfost `neca]i `ntr-un val defrumuse]e devastatoare,repugnant\“... {i atuncide ce scriu?SSccrriiuu ffiiiinnddcc\\ aanniivveerrssaarreeaa cceenntteennaarruulluuiipprriilleejjuuiiee[[ttee oo ddeevv\\rrssaarree ddee aarrttiiccoollee ̀̀ nn pprree-ssaa mmuuzziiccaall\\ eeuurrooppeeaann\\ ccee ddeepp\\[[eesscc llii-mmiittaa uunneeii cceelleebbrr\\rrii ddeecceennttee,, ttiinnzz`̀nndd mmaaiiccuurr`̀nndd sspprree oo bbeeaattiiffiiccaarree aa ppeerrssoonnaajjuulluuii[[ii aa ccaalliitt\\]]iilloorr ssaallee.. „Maestro al secolului“titreaz\ lunarul francez „Classica Répér-toire“, `n timp ce la Londra, `n „Gramo-phone“, o alt\ revist\ de mare circula]ie,redactorul-[ef g\se[te de cuviin]\ s\ fo-loseasc\ Vechiul Testament, pentru a ex-plica de ce el, de[i evreu, se simte capa-bil s\ separe omul [i muzica [i care ar fira]iunea edi]iei omagiale a revistei. In-

diferent de defectele omului, scrie Ja-mes Inverne, arta lui Karajan ar veni din-tr-o surs\ „mare [i nobil\“, altfel spus,divin\. Poate. {i totu[i...

~n cei c`]iva ani de destindere airegimului trecut, la sf`r[itul anilor ’60,televiziunea român\ i-a ̀ necat [i ea pe me-lomanii no[tri cu imaginile unui Karajancu alur\ mistic\, dirij`nd cel mai adeseacu ochii larg `nchi[i simfoniile beetho-veniene. {i mul]i au jurat atunci numaipe el. Cu excep]ia lui Leonard Bernstein,pentru Karajan nomine odiosa, imagini-le altor mari dirijori ai secolului au r\-mas atunci practic necunoscute. Sau e-rau cunoscute doar pentru cei pu]ini careaveau [ansa s\ primeasc\ de la rude dinOccident sau via persoane ce studiaser\`n Uniunea Sovietic\, discurile LP aleunui Wilhelm Furtwängler, el, proba-bil, adev\ratul mare dirijor al secoluluiXX. Mai mult ca sigur, nu am fost sin-gurii intoxica]i cu Karajan. ~n Cehia dedup\ revolu]ia de catifea, timp de vreozece ani, `n magazine nu g\seai dec`tdiscurile lui Karajan. Era „singurul“dirijor vandabil, `n termenii de marke-ting ai noii economii de pia]\, impu[i deDeutsche Grammophon.

Personajul Herbert von Karajan afost, cum o recuno[tea el `nsu[i `ntr-uninterviu la b\tr`ne]e, o personificare ex-clusiv\ a calculului rece, altfel spus avidde putere, faim\ [i bani, arogant [idispre]uitor, temut de orchestra sa, Fi-larmonica berlinez\, [i de nenum\ra]iinterpre]i ce jucau jocul idolatriei fa]\de patron. Pu]ini din cei ce au lucrat cuel au `ndr\znit s\-i `nfrunte ideile discu-tabile, s\ nu se lase umili]i sau `n[ela]ide dirijorul tiran, pentru care gloria [iaverea personal\ – o spune explicit `nmemoriile sale o mare sopran\, BirgitNilsson – erau adesea mai presus dec`tmuzica. Acelea[i observa]ii le f\cea, `ncarnetele sale, [i Sviatoslav Richter.

Pentru el, Karajan era, `n fond, un diri-jor „prodigios“, capabil, `ntr-o interpre-tare a Simfoniei a 8-a de Bruckner, s\ fie„magnific, expresiv [i uman“, dar la felde capabil „s\ nu-[i dea osteneala s\ seridice la nivelul la care ar fi trebuit“.„R\ceal\ [i indiferen]\...“, nota Richtervorbind de un spectacol verdian, Otello,cu Jon Vickers [i Mirella Freni.

Oric`t le-ar displ\cea ast\zi unora s\fac\ uz de memorie, cazul Karajan nupoate fi separat de pactul s\u cu diavo-lul, `n anii ce au precedat cel de-al doi-lea r\zboi mondial. ~n Austria, la Salz-burg [i apoi la Ulm, `n Germania, Ka-rajan s-a `nscris voluntar de dou\ ori `npartidul na]ional-socialist, iar apoi a f\-cut jocul liderilor acestuia `n tentativade a-l detrona pe Furtwängler de la [efiaFilarmonicii din Berlin. F\r\ a fi mem-bru de partid, nu ar fi putut face o carie-r\, se justifica el dup\ r\zboi, cu o for-mul\ bine cunoscut\. Nu am la `ndem`-n\ biografia lui Richard Osborne pentrua-i schi]a portretul `n acele timpuri. Oface `ns\, `n `nsemn\rile lui berlineze, unom cultivat, Dumitru Cristian Amz\r, `nmai 1941 ata[at de pres\: „Am ascultats`mb\t\ seara, la Filarmonie, Simfonia aopta, de Bruckner, dirijat\ de Karajan...Spre deosebire de Furtwängler, dirijorulobiectiv, [tiin]ific, a[ spune, Karajanconduce emotiv [i subiectiv, devenindel eroul propriu-zis [i centrul `ntreguluispectacol. Furtwängler este interpretulcare nu vrea s\ scoat\ dintr-un text filo-sofic mai mult dec`t a dorit autorul s\spun\, relev`nd, fire[te, toat\ profunzi-mea g`ndirii. Karajan, dimpotriv\, punefoarte mult de la el [i trece totul princoncep]ia lui“. ~n februarie 1942, acela[imartor ad\uga: „Deosebirea nu st\ `nfaptul c\ Furtwängler ar fi interpretulobiectiv, iar Karajan subiectiv. Am`ndois`nt, ca orice interpret, deopotriv\ de su-biectivi, deoarece subiectivitatea fiec\-ruia este aceea care d\ via]\ operelorexecutate. Deosebirea esen]ial\ mi se pa-re c\ trebuie c\utat\ `n alt\ parte. Eroulprincipal al unei buc\]i executate deFurtwängler este autorul, compozitorulei. De c`te ori am auzit pe Karajan, amavut impresia c\ eroul principal este el`nsu[i. ~n acest singur sens a[ acceptaafirma]ia c\ Furtwängler este obiectiv `ninterpretarea lui, iar Karajan, subiectiv“.

Ar fi multe de spus, dar pagina nu opermite. Karajan, promotorul industria-liz\rii actului muzical, a l\sat `n urm\peste 900 de `nregistr\ri. Cultul lui mise pare nociv, dar, indiscutabil, din a-ceast\ mas\ de discuri [i videouri c`tevas`nt absolut remarcabile. ~ncerca]i, deexemplu, Simfonia a 2-a de Sibelius, cuOrchestra Philharmonia. O propunere,subiectiv\...

Dumitru Ungureanu: „Universul propus de Rob Zombie posed\calitatea – rar\ `ntr-o lume ghidat\ din plin de mod\, profit [iconsumabil – numit\ coeren]\ stilistic\, melodic\, ritmic\ pemai mult de c`teva discuri“.

COEREN}|STILISTIC|

» 14

muzic\

Centenarul Herbertvon Karajan

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008

Tr\ind oo vvia]\ rreal\ ccam ttern\,plictisitoare [[i pplin\ dde iimaginareaventuri && cc\l\torii, nn-aam `̀n]elesmult\ vvreme ppasiunea uunora ppen-tru ffilmele dde ggroaz\, dde ffic]iunifantastice, dde uuniversuri pparalele.Ca tot ’telectualul, m-am dat ro-tund & profund afi[`nd numai eti-cheta cu nr. de ordine 1984 (pri-cepe]i `ncotro bat). C\l\uza `miplace mai pu]in ca Siberiada, iarGlissando m-a l\sat nu indiferent,ci cu g`ndul la Cursa [i c\l\toarealui torid\. „Operele“ rock al c\rorsubiect este vreo saga aburitoarenu-mi intr\ `n ureche, dac\ n-auritm, melodie [i vigoare. Tommyexpune o frumoas\ bog\]ie croma-tic\, `ns\ favorita este The GreatRock’n’roll Swindle. HallucinativeComa a scuturat sensibilitatea meaca pu]ine alte show-uri rock; to-tu[i, voi alege f\r\ ezitare s\ petrecora detension\rii psihice `n com-pania AC/DC – Fly on the Wall. M\g`ndesc uneori c\ asta se dato-reaz\ faptului de-a fi tr\it o via]\dubl\. Sau poate este o deficien]\de care nu s`nt con[tient?

Am `n]eles recent de unde vineaceast\ necesitate ciudat\ (pentrumine, cel pu]in) de-a evada `n uni-versuri complementare. S`nt oa-meni a c\ror via]\ profesional\, s\zic a[a, este tr\it\ la o mare pre-siune (ori tensiune). Performan]acere efort, consum\ resurse, vi-deaz\ creierul. Competi]ia nu-i unfleac, un sport, o tem\ de simpo-zioane. Cine intr\, cine rezist\,cine ob]ine rezultate `n orice do-meniu concuren]ial, atunci c`nd sedeconecteaz\ o face mai repede,mai bine [i complet scufundat `n –cum s\ le spun? evenimente multi-media? capsule spa]io-temporaleterifiante? Filme „de groaz\“, jo-curi de PC ori consol\, parcuri dedistrac]ie „tematice“, excursii or-ganizate dup\ un traseu [i-un sce-nariu atent figurate, tot ce poatemima „realitatea“, dar una [ocant\pe care din p\cate deseori o ve-dem la televizor, despre care citim`n pres\ ori `n news-letters. Toates-ar putea reuni sub titlul pus a-cum un sfert de veac de Florin Iarupe coperta (celebra copert\ cu fa]a

pierdut\ sau g\sit\ `ntre pietre!)volumului La cea mai `nalt\ fic-]iune. Exist\ români care tr\iesc(dup\) re]eta asta? Destui!

Rob Zombie este numele subcare s-a reunit o trup\ de rock &shock `n jurul artistului complet (&cumplit!) Robert Cummings. Agre-siv, acid [i antrenant, utiliz`nd re-cuzita produc]iilor horror, deca-dente [i malefice, universul propusde Rob Zombie posed\ calitatea –rar\ `ntr-o lume ghidat\ din plinde mod\, profit [i consumabil –numit\ coeren]\ stilistic\, melo-dic\, ritmic\ pe mai mult de c`tevadiscuri. Viteza, for]a, [ocul vizuals`nt elemente str`nse sub `mbr\c\-mintea unei melodii f\r\ cusur,memorabil\ [i – paradoxal – u[orcantabil\!... Seria videoclipurilor depe DVD-ul antologic Past, Present,Future (2005) contureaz\ un artistpe c`t de original, pe at`t de inte-grat unei tradi]ii. Horror s-ar numiaceast\ tradi]ie, cu titluri de la Nos-feratu, Das Cabinet des dr. Caligarisau Frankenstein, p`n\ la Night ofthe Living Dead [i chiar Hallo-ween, recenta produc]ie `n carejoac\ `nsu[i Robert Cummings, f\r\s\ mai pomenim de serialul ce-aturmentat o genera]ie, Beavis &Butthead. Am ales c`teva filme, dar`n iconografia Zombie pot fi reg\-site [i alte semne ale imaginaruluide epoc\. Neap\rat se cere subli-niat\ prezen]a triadei inocen]\-eros-diabolic, despre configura]iac\reia pute]i g\si mai multe v\z`nd[i DVD-ul din 2003 – HellbillyDeluxe.

Extrema percutan]\ proprie a-cestui stil de rock este etichetat\cam gr\bit heavy-metal. Dar asta]ine, nu-i a[a, de criteriile marke-tingului. ~n fond, orice gest deireveren]\ la adresa „sistemului“nu-[i are rostul, dac\ nimeni nuader\ prin cump\rare [i rumegare.Personal nu s`nt un mare amatorsau consumator frecvent al pro-duc]iilor de gen. ~mi place doarexpresia muzical\. Ritmul trepidant[i dinamica sufocant\ `mi regleaz\metabolismul. Poate, cine [tie, s`nt[i eu un zombie...

www.supliment.polirom.ro

Zombie

IIddeeeeaa pprrooiieeccttuulluuii LLOOOOKK AATT MMEE ((wwwwww..mmooddeerrnnaa..oorrgg//llooookkaattmmee)) ss-aa nn\\ssccuutt aaccuummzzeeccee aannii,, cc`̀nndd FFrreeddeerriicc BBoonnnn [[ii ZZooéé DDee-lleeuu aauu gg\\ssiitt ppee oo ssttrraadd\\ ddiinn PPaarriiss ffoottoo-ggrraaffiiiillee uunnoorr nneeccuunnoossccuu]]ii.. Al\turi de c`-teva piese de mobilier [i de ni[te hainevechi, erau ultimele m\rturii ale unuitrecut ce p\rea a nu mai interesa pe ni-meni.

De atunci, Bonn caut\ fotografii pier-dute, uitate sau pur [i simplu aruncate.Nu [tie nici cine a ap\sat declan[atorul,nici cine s-a aflat dinaintea camerei,z`mbind sau poz`nd grav. Pe unele le-ag\sit pe trotuar, pe altele le-a cump\ratieftin din t`rgurile de vechituri.

„Nu faptul c\ oamenii din fotografii`mi s`nt str\ini m\ fascineaz\ – poves-te[te el `ntr-un interviu acordat publi-ca]iei «The Morning News». Eu caut fo-tografii «abandonate», instantanee luate`ntr-o dup\-amiaz\ `n parc, imortali-z`nd o clip\ pe care oamenii au dorit s\o poat\ rememora peste ani. Faptul c\le g\sesc `nseamn\ c\ nimeni altcinevanu a vrut s\ le p\streze sau c\ ast\zi numai este nimeni care s\ o fac\. De mul-te ori aud voci care contest\ fotografiiledigitale, critic`nd lipsa materialit\]ii [isus]in`nd c\ imaginile pot disp\reaodat\ cu distrugerea hard-disk-ului, darmie mi se pare c\ nu asta conteaz\. Im-portant este s\ aib\ cine s\ le priveasc\,indiferent care le-ar fi suportul. De ce arfi fotografiile pe pelicul\ mai presus, devreme ce ajung oricum la co[ul de gu-noi?“

Un trecut de care nu-[imai aminte[te nimeni

Ceea ce face ca aceste fotografii alenim\nui s\ fie fascinante este tocmai

emo]ia pe care o trezesc privitorului.F\r\ `ndoial\, amintesc de albumele bu-nicilor, pe care le r\sfoiam `n copil\rie,cer`nd detalii despre cei pe care nu i-amcunoscut niciodat\. Pe atunci, avea cines\ spun\ pove[ti sepia, despre magazinecare azi nu mai exist\, despre copii careau crescut mari [i b\tr`ni care s-au stins`ntre timp, despre str\zi rebotezate, ma-riaje destr\mate [i ora[e `n care n-amc\l\torit niciodat\.

Din pove[tile fotografiilor colec]io-nate de Frederic Bonn n-a mai r\masdec`t c`te un pasaj rupt din context, ce-ea ce ad`nce[te deopotriv\ misterul [inevoia de a recrea trecutul `n imagi-na]ie.

„De fiecare dat\ c`nd le privesc, `mivin zeci de `ntreb\ri `n minte: cine s`ntoamenii \[tia? Cum le-a fost via]a, cemeserie au avut? S-au iubit? Au tr\itmult\ vreme `mpreun\? Au avut copii?Fiecare fotografie spune o poveste, dar`ncepi s\ rezolvi acest puzzle abia atuncic`nd g\se[ti mai multe imagini `n careapar aceia[i oameni.“

Colec]ia de fotografii, care acumnum\r\ peste 600 de imagini, a fost pu-blicat\ online `n 2001. De atunci, sutede mii de vizitatori [i-au pus acelea[i`ntreb\ri [i zeci de jurnali[ti au scris de-spre ea. Cu toate acestea, Frederic Bonnn-a fost niciodat\ c\utat de cineva cares\ fi recunoscut oamenii surprin[i `n in-stantanee.

„Poate c\ astfel devine evident de cefotografiile au fost g\site pe strad\ sauprin t`rguri de vechituri, sus]ine Bonn.Nu mai avea cine s\ le priveasc\. Saunu-i mai p\sa nim\nui...“

www.supliment.polirom.ro

15 «

fast-foodFOTOGRAFIIPIERDUTE

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul eeditorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef aadjunct: Anca Baraboi

Secretar ggeneral dde rredac]ie: Florin Iorga

Rubrici ppermanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.Arte vvizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia dde IIa[i: Andreea Archip

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie // AAbonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodi-pet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititoriidin str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.

Tarife dde aabonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea jjuridic\ ppentru ccon]inutul aarticolului `̀i aapar]ine aautorului »» „„Suplimentul ddecultur\“ uutilizeaz\ ffluxurile dde [[tiri NNewsIn »» MManuscrisele pprimite lla rredac]ie nnu sse `̀napoiaz\

Marc\ `̀nregistrat\ –– EEditura PPolirom [[i „„Ziarul dde IIa[i“.Proiect rrealizat dde EEditura PPolirom `̀n ccolaborare ccu „Ziarul dde IIa[i“. Suplimentul se ddistribuiegratuit `̀mpreun\ ccu „„Ziarul dde IIa[i“.

Frederic Bonn caut\ fotografii pierdute, uitate sau pur [i simpluaruncate. Nu [tie nici cine a ap\sat declan[atorul, nici cine s-a aflatdinaintea camerei, z`mbind sau poz`nd grav. Pe unele le-a g\sit petrotuar, pe altele le-a cump\rat ieftin din t`rgurile de vechituri.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

O ffi ssau nn-oo ffi vvina mministrului, aastanu-ss `̀n mm\sur\ ss-oo jjudec oobiectiv.Cert r\mine faptul c\ `n sistemulsanitar românesc nu se acord\[anse egale de afirmare [idezvoltare. Iaca dou\ fraze din carenu v-a]i dat seama unde bat. C\doar nu i-o venit c`nt\re]ului chefde discursuri politice na]ionaliste.

M\ plimbam pe Sf. Laz\r, dup\ce mi-am pl\tit abonamentul lamobil. Chiar vizavi de becereu v\dun cabinet stomatologic, strategicamplasat la parterul blocului,a[tept`nd r\bd\tor ca vreunul dinnoi s\-[i rup\ mufa `n vreo coaj\de nuc\ [i s\ venim la plantat din]ila pre]uri astronomice. Ce m-afrapat `ns\ a fost lipsa total\ aperdelelor. Se vedea absolut totprin geamuri. Doi casapi, cu halatep\tate de s`nge, apleca]i peste doicet\]eni, dezb`rnau `n tandemdanturile stimabililor, dup\ care `ipuneau s\ scuipe [i s\-[i cl\teasc\ce a mai r\mas din cavitateabucal\. M\ uitam fascinat, ca laDiscovery. Ba, chiar a[ fi vrut s\-ifac semn \luia mai gras, c\ mi s-ap\rut c\ pacientului `i r\m\sese uncol] nesmuls. Era de fapt o bucat\de tifon.

M-am dezlipit de geamulunit\]ii dup\ vreun ceas, profundmarcat de ideea \stora de a-[i facereclam\, cum s-ar zice, „f\r\perdele“. Pu]in s`nge vezi [i pegeamul m\cel\riei, deci nu frizeaz\

indecen]a. Pacien]ii v\d [i vin. Seface vadul. Dar noi trebuie s\revenim la inegalitatea de [anse deafirmare [i dezvoltare. ~nve]i vreozece ani, mai mult deci dec`t undin]olog, umbli cu degetele printot felul de cleiuri [i ma]e, disecibabe din bazine cu formol, ca s\ tefaci `n cele din urm\ ginecolog.Sau chirurg. {i vrei, ca tot omul,s\-]i faci vad la cabinet. Po]i oares\ nu pui perdele la camera cuecograful endovaginal, ca s\ vad\lumea c\-l ai? Sau s\ vad\ c\ faciavorturi rapide [i curate? Sau,chirurg fiind, po]i s\-i rezolviomului ocluzia l`ng\ geam, s\ tevad\ lumea? Nu po]i, fiindc\, vezidoamne, nu e etic. C\, dac\ seputea, cump\ram [i eu spa]iupublicitar pe geamul central, s\ facreclam\ la noul album F\r\ Zah\r.

Despre inechitate`n sistemul medical

Oamenii fac fotografii [i se las\, la r`ndul lor,fotografia]i ca s\ nu uite (al]i oameni, locuri, clipe,fericiri, triste]i). C`nd nu mai are cine-[i aminti,imaginile ajung, cumin]i, `n albume uitate prinpoduri, `n cutii v`ndute pe nimic anticarilor sau `ntomberoane. P`n\ le g\se[te Frederic Bonn.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008

Vie]i g\site pe trotuar

» ~nve]i vreo zece ani,mai mult deci dec`t un din]olog, umbli cudegetele prin tot felulde cleiuri [i ma]e,diseci babe din bazinecu formol, ca s\ tefaci `n cele din urm\ginecolog. Sauchirurg. {i vrei, ca tot omul, s\-]i faci vad la cabinet.

DISPLAY

Diana SOARE

Oricine poate contribui la dezvoltarea galeriei LOOKAT ME, cu condi]ia s\ respecte urm\toarele reguli:

» S`nt acceptate [i fotografii de grup, dac\ cel pu]in o persoan\ prive[tespre camer\.

» Fotografiile trebuie s\ `nf\]i[eze necunoscu]i.

» Fotografiile nu trebuie s\ fi fost f\cute `ntr-un studio.

» Fotografiile trebuie s\ fie vechi de cel pu]in 25 de ani.

» Nu s`nt acceptate dec`t fotografiile scanate [i trimise „ca atare“, f\r\decupaje sau prelucr\ri digitale.

» Fotografiile trebuie s\ fie `n format JPEG sau PSD. Dimensiunea fiec\ruifi[ier nu trebuie s\ dep\[easc\ 1,5 MB.

» Compresia fi[ierelor JPEG trebuie s\ fie de cel pu]in 80%.

» Dimensiuni minime: l\]ime – 576 pixeli, `n\l]ime – 576 pixeli.

» Exist\ [i un criteriu subiectiv de evaluare a fotografiilor trimise: interesulvizual pe care acestea `l suscit\.

REGULI

Ca s\ fiu sincer\, m-a luat somnul la filmul Asasinarea lui JesseJames de c\tre la[ul Robert Ford. Stilul regizorului (scenarist)Andrew Dominik mi s-a p\rut fals, f\cut, pretins poetic [iintrospectiv.

FALS» 16

fast-food

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 161 » 12 – 18 ianuarie 2008 www.supliment.polirom.ro

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Deloc dateuit\riiDac\ aam fface uun ttop aal ccelor mmaifrumoase ccadouri ppentru CCr\ciunulde aanul ttrecut, PPrriinn]]eessee ddaattee uuiitt\\rriiiissaauu nneeccuunnoossccuuttee (de PPhilippeLechermeier, ccu iilustra]ii dde RRébeccaDautremer) aar ffi ccu ssiguran]\ ppe ppri-mul lloc. Cristi Luca (un bun amic ca-re m\ roag\ de un an s\ scriu despreel la En]iclopedie [i acum tocmai i se`ndepline[te visul) a d\ruit carteaunor domni[oare, trei la num\r, ca-re, din fericire, nu se cunosc `ntreele. Ce vreau, de fapt, s\ spun: dac\ave]i deja cartea `n bibliotec\,`nseamn\ c\ 2007 n-a trecut `n za-dar (cu condi]ia s\ o [i fi citit deja);dac\ n-o ave]i, atunci nu l\sa]i noulan s\ `nceap\ degeaba, adic\ f\r\ ocopil\real\ s\n\toas\. V\ vorbe[teacum Louis&te d’Esperlu&te, o jun\care „cite[te fie ce-o fi“, „scrie ea`ns\[i propria-i biografie“, poart\ochelari [i haine bordeaux cu pu]in\broderie. E una din prin]eselet\lm\cite de {erban Foar]\ chiar dinfran]uzeasca aceea care ne miroseaprea tare a br`nz\ muceg\it\ s\pt\-m`na trecut\. De data asta, cuvintele[i rimele au [terpelit din rafinamen-tul fiin]elor despre care vorbesc, cu-nosc „alfabetul evantalic interna]io-nal“, fac reveren]e [i se parfumeaz\cu esen]\ de trandafiri.

~n primul r`nd, avem de-a face cuo carte mare, ro[ie, cu o copert\ car-tonat\. Apoi, cu o mul]ime de ilu-stra]ii surprinz\toare [i pline de ima-gina]ie: prin]esele n-au chipul stan-dard din basmele Disney, ci s`nt ciu-date, aventuriere, fistichii, fiecare cumetehnele ei. Pove[tile lor, scrise-nrime, pot fi citite cu glas tare unuipu[ti curios, c\ruia `i place teribil bi-le]elul din camera Amneziei („Aten-]ie! A nu se uita s\ v\ aduce]i amintec\ trebuie s\ v\ aminti]i“), iar frag-mentele cele mai pe placul lectoruluiadult pot fi `nv\]ate pe de rost chiarde el, ca o carte de vizit\ prin]esard\(ca s\-mi scuz pl\cerea nevinovat\ asomnului, voi spune de-acum: „S\dormi `nseamn\ s\-]i tot spui pove[tipe care `nc\ nu le [tii“). Cartea astate-nva]\ o mul]ime de lucruri despreprin]ese, despre cum pot deveni re-gine (m\rit`ndu-se cu un prin], desi-gur), despre tipurile diferite de pala-te, gr\dini [i flori, re]ete [i vise.A[tept cu ner\bdare o carte despreprin]i care s\ fie la fel de provoca-toare pentru min]ile pozna[e [i dincare s\ aflu secretele masculinit\]iinobiliar-ghidu[e.

Vi-ll ppute]i iimagina ppe SSisif?C\r`nd bagaje? Ei bine, euasta am f\cut cu patru zile`nainte de Revelion, timpde vreo c`teva ore, c`t a]inut du-te-vino-ul pentru ac\ra bagajele de la un trac-tor `npotmolit `n n\me]ip`n\ la cabana lui Dorel dinMun]ii Rodnei, unde mi-ampetrecut sf`r[itul, dar [i `n-ceputul anului. „Bolovanul“r\sturnat pe la jum\tateamuntelui era construit din-tr-o ton\ de m`ncare [i b\-utur\, `mp\r]ite `n rucsaci,nenum\rate pungi [i pun-guli]e de plastic, gen]i perotile, gen]i banale, plushaine, schiuri [i alte chestii.Noroc c\ eram vreo

dou\zeci de sisifi care autras de el precum furnicile,pentru c\ altfel, de unulsingur, n-ai fi terminat totce era de dus la caban\nici m\car acum. Chinul adurat doar cele c`teva ore –care mi s-au p\rut o eterni-tate – c`t ne-am instalat `ncamere. Restul a fost oadev\rat\ distrac]ie.

N-am de g`nd s\ v-o po-vestesc aici – nici nu mi-arajunge spa]iul. Vreau doars\ spun c`teva lucruri, `ntreac\t. Mi s-a reconfirmata nu [tiu c`ta oar\ c\ pen-tru a te sim]i bine, p`n\ laurm\, nici nu conteaz\ at`tde mult locul `n care teafli, ci prietenii de care e[ti

`nconjurat. Chiar [i s\ fifost nevoi]i s\ nu ie[im dincaban\, fie [i numai statulde vorb\ ar fi putut fi con-siderat o distrac]ie `n sine.~ns\ pe l`ng\ asta, noi amavut parte [i de un ]inutde poveste, ca `n zilele se-nine din Narnia. De exem-plu, `n ajunul Anului Nou,am urcat p`n\ la peste do-u\ mii de metri – bun\parte din drum, doar `n tri-cou –, iar la `ntoarcere amprins un `nc`nt\tor apus desoare – de an, dac\ vre]i –,undeva deasupra norilordin care ie[eau v`rfuri`nz\pezite de munte.

Un remarcabil personajmi s-a p\rut Dorel, cabani-erul ([i salvamontistul dinzon\). Mi-a pl\cut m`ndriacu care vorbea – cu un

cuceritor accent ardelenesc –de cabana lui pe care a f\-cut-o „din nimic“. ~n po-vestirile lui – [i cred c\ aravea de spus c`t pentru ze-ce volume consistente –ap\reau constant actualii [ifo[tii lui c`ini (fo[tii fiindm`nca]i de lupi), lupi, foar-te mul]i lupi (parte dintreei d`nd t`rcoale cabanei,dup\ spusele sale, chiar `ntimp ce noi `i ascultam po-ve[tile), [i prieteni, foartemul]i prieteni care i-aumurit prin avalan[e, viscole[i c\]\r\ri `n mun]i...

Mi-am terminat anul demunc\ 2007 cu sentimentul

c\ acesta ar fi trebuit s\ seprelungeasc\ m\car cuvreo dou\ luni ca s\ potduce la bun sf`r[it tot ceaveam de f\cut pe anul `ncurs [i apoi s\ s\rb\toresclini[tit.

Din p\cate, 2007 a du-rat exact at`t c`t scrie la ca-lendar. Nu mi-am terminattreaba – ba chiar am l\sat-o oarecum balt\ – `n spe-ran]a c\ voi recupera `n2008.

Am dormit vreo patruceasuri dup\ ce m-am`ntors de la munte, mi-amscris articolul de fa]\ [i m-am apucat s\ recuperez.

La cabana lui Dorel

NNuu aa[[ iinnssiissttaa pprreeaa mmuulltt ppee aassttaa ddaacc\\ nnuuaarr aavveeaa lleegg\\ttuurr\\ ccuu lluuccrruull ppee ccaarree `̀llssppuunnee ffiillmmuull,, ddiinnccoolloo ddee iimmaaggiinneeaa aatt`̀ttddee cc\\uuttaatt\\ aa lluuii RRooggeerr DDeeaakkiinnss [[ii ddee aall-ttee nneeaajjuunnssuurrii:: JJeessssee JJaammeess aa ffoosstt oo vvee-ddeett\\ mmeeddiiaattiicc\\ `̀nncc\\ ddiinn ttiimmppuull vviiee]]iiii..Ce scria `n ziare `l preocupa, iar ziareleau fost cele care i-au cl\dit soclul mito-logic p\strat p`n\ azi, c`nd Brad Pitt sec\zne[te s\-[i `nghesuie ego-ul `n cos-tumul pr\fuit al acestui Robin Hood mo-dern. Ca s\ fiu sincer\, m-a luat som-nul la film. Stilul regizorului (scenarist)Andrew Dominik mi s-a p\rut fals,f\cut, pretins poetic [i introspectiv. Di-rectorul de imagine Roger Deakins, cu-noscut printre altele pentru colabor\-rile cu Joel [i Ethan Coen, n-a putut,ghidonat de Dominik, s\ scoat\ poezieautentic\ din senza]ia de spa]iu liberdat\ de ratio-ul de 1:2,35 (ecran lat),a[a cum f\cea `n No Country for OldMen. Imaginea e prea c\utat\ pentru ate impresiona, Andrew Dominik ezi-t`nd `ntre Terrence Malick [i The Pro-position (regia John Hillcoat), [i p`n\ laurm\ r\t\cindu-se pe drum.

Un fel de sup\psihologic\

Dar la o zi, dou\ dup\ ce vezi filmul, r\s-timp `n care probabil se depune zguraestetizant\, `ncepe s\ se limpezeasc\ un

fel de sup\ psihologic\. {i ̀ ncepi s\ te g`n-de[ti – f\r\ s\ te g`nde[ti propriu-zis –la decizia fanului Robert Ford de a-[iucide idolul pe care-l iubea `nc\ de pec`nd `l [tia din pres\, la mecanismelepsihologice care au f\cut ca Jesse Jamess\ se team\ c\ va fi asasinat de unul de-al lui – lucru care s-a [i `nt`mplat (ca`ntr-o „self-fulfilling prophecy“), sau lamotivele pentru care un uciga[ cu s`ngerece ca Jesse James a r\mas `n con[ti-in]a oamenilor ca un personaj pozitiv,simbol al Americii. (Se spune c\ nu e-xist\ dovezi c\ Jesse James ar fi furat dela boga]i [i ar fi dat la s\raci.) Dar se[tie c\ era at`t de interesat de imaginealui, `nc`t l\sa mesaje la locul faptei, [tias\ se promoveze, iar la un moment dat,c`nd a jefuit un tren `n 1874, n-a t\iat[i firele de telegraf pentru ca oamenii s\afle repede ce s-a `nt`mplat. ~n anul2001, str\-str\nepotul s\u, James R.Ross, spunea `ntr-un interviu c\ din ce-le 36 de filme realizate p`n\ `n acel mo-ment despre Jesse James (`n 2001 abiaie[ise American Outlaws, unde JesseJames era Colin Farrell), nici m\car

unul nu respectase adev\rul istoric.Spune [i asta ceva, nu? Jesse James nu[i-a apar]inut nici `n timpul vie]ii,dar\mite acum. Execu]ia lui (a fost`mpu[cat pe la spate) a fost pe urm\ re-prezentat\ de Robert Ford la NewYork, pe scen\. Iar mama lui Jesse Ja-mes a refuzat p`n\ la urm\ s\-i cedezecadavrul unuia care vroia s\-l plimbeprin ]ar\. L-a `ngropat `n curtea casei,dar c`nd n-a mai avut bani, a primit vi-zitatori c\rora le vindea [i pietricele de

pe morm`nt, 25 de cen]i bucata.Ramur\ relativ nou\, psihoistoria

explic\ evenimentele istorice din per-spectiv\ psihologic\. Dup\ ea, am pu-tea spune c\ americanii acelei perioadeaveau nevoie de Jesse James, [i atunci l-au„creat“, proiect`nd asupra lui propriilecon]inuturi incon[tiente. „La[ul“ Ro-bert Ford era [i el `nc\rcat de con]inu-turile incon[tiente ale altora. Dac\ n-arfi fost el, ar fi fost altul s\-l ucid\ pe Jes-se James.

Asasinarea lui Jesse James de c\tre la[ul Robert Forda constituit unul dintre cele mai „hot“ momenteale Festivalului de la Vene]ia, edi]ia de anul trecut.Datorit\ lui Brad Pitt, care nu doar `l interpreteaz\pe Jesse James, dar e [i coproduc\tor. Pitt a [i luatCupa Volpi pentru interpretare masculin\. O deciziecare a r\spl\tit aportul de glamour dat de faptul c\vedeta s-a deplasat la Vene]ia. E vorba de vedetaBrad Pitt aici, nu de actorul Brad Pitt, at`t de uman`n Babel, acum at`t de plin de ego.

I se spunea „la[ul Robert Ford“

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

FILM

Iulia BLAGA