Simbolismul-definitie

Trăsături

Teme şi motive

ReprezentanţiAi simbolismului european

Reprezentanţiai simbolismului

românesc

Simbolismul european

Simbolismul românesc

Simbolismul este un curent literar Simbolismul este un curent literar apărut în Franţa,ca reacţie împotriva apărut în Franţa,ca reacţie împotriva parnasianismului, a romantismului parnasianismului, a romantismului retoric şi a naturalismului, retoric şi a naturalismului,

promovând conceptul de poezie promovând conceptul de poezie modernă.modernă.În concepţia simboliştilor, În concepţia simboliştilor, descripţia rece, parnasiană, ca şi descripţia rece, parnasiană, ca şi observaţia meticuloasă, naturalistă, observaţia meticuloasă, naturalistă, urmărind să decupeze “o felie de urmărind să decupeze “o felie de viaţă”, nu pot surprinde altceva decât viaţă”, nu pot surprinde altceva decât o realitate superficială, o lume a o realitate superficială, o lume a aparenţeloraparenţelor. Considerat din . Considerat din perspectiva social-perspectiva social-istorică,simbolismul apare ca produs istorică,simbolismul apare ca produs şi expresie a stării de spirit generate şi expresie a stării de spirit generate de agravarea contradicţiilor societăţii de agravarea contradicţiilor societăţii capitaliste de la sfârşitul secolului al capitaliste de la sfârşitul secolului al

XIX-lea.XIX-lea. Termenul de „simbolism”provine din Termenul de „simbolism”provine din

cuvântul grecesc „symbolon ” ,intrat cuvântul grecesc „symbolon ” ,intrat în limbă prin filieră franceză.Simbolul în limbă prin filieră franceză.Simbolul este un substituent,el înlocuieşte este un substituent,el înlocuieşte expresia directă,vorbirea expresia directă,vorbirea noţională,mediind cunoaşterea pe noţională,mediind cunoaşterea pe calea analogiei şi a convenţiei.O dată calea analogiei şi a convenţiei.O dată cu evoluţia limbajului,simbolul a cu evoluţia limbajului,simbolul a devenit tot mai complex, folosindu-devenit tot mai complex, folosindu-se în toate domeniile culturii,iar în se în toate domeniile culturii,iar în literatură este un mod de constituire literatură este un mod de constituire a imaginii artistice.a imaginii artistice.

TrăsăturiTrăsături

SugestiaSugestia : : simbolul se realizează prin simbolul se realizează prin sugestie,de aceea Baudelaire numea poezia „o sugestie,de aceea Baudelaire numea poezia „o specie de vrăjitorie evocatoare”.Rolul specie de vrăjitorie evocatoare”.Rolul sugestiei în realizarea simbolurilor este foarte sugestiei în realizarea simbolurilor este foarte mare.Mallarme susţine că „a numi un obiect mare.Mallarme susţine că „a numi un obiect este a suprima trei sferturi din plăcerea este a suprima trei sferturi din plăcerea poemului”şi adaugă „a sugera,iată poemului”şi adaugă „a sugera,iată visul!”.Urmând acest principiu,poeţii visul!”.Urmând acest principiu,poeţii simbolişti nu descriu,nu narează,nu simbolişti nu descriu,nu narează,nu relatează.Ei resping relatează.Ei resping anacdotica ,fabula,reportajul.D. Anghel nu anacdotica ,fabula,reportajul.D. Anghel nu descrie florile,în volumul „În grădină”,nici descrie florile,în volumul „În grădină”,nici Ştefan Petică fecioarele,în”Fecioara în alb” .Ei Ştefan Petică fecioarele,în”Fecioara în alb” .Ei comunică mai ales senzaţii (olfactive, vizuale) comunică mai ales senzaţii (olfactive, vizuale) corespunzătoare unor stări sufleteşti.Ion corespunzătoare unor stări sufleteşti.Ion Minulescu descrie corăbii mari,insule,faruri Minulescu descrie corăbii mari,insule,faruri spre a-şi exprima aluziv,pe cale de spre a-şi exprima aluziv,pe cale de sugestie,dorul de călătorii,tentaţia sugestie,dorul de călătorii,tentaţia depărtărilor.depărtărilor.

CorespondenţeleCorespondenţele sunt un mod de sondare,de sunt un mod de sondare,de luminare a zonelor ascunse ale realităţii.Ideea luminare a zonelor ascunse ale realităţii.Ideea fundamentală a simbolismului constă în fundamentală a simbolismului constă în exprimarea unor raporturi între eul exprimarea unor raporturi între eul poetului(universul mic)şi lume(universul poetului(universul mic)şi lume(universul mare)care se traduc la nivelul receptivităţii mare)care se traduc la nivelul receptivităţii prin simboluri.Ele tind să exprime relaţiile ce prin simboluri.Ele tind să exprime relaţiile ce există,pe baza unor afinităţi secrete,între există,pe baza unor afinităţi secrete,între părţile componente ale totului cosmic.În părţile componente ale totului cosmic.În categoria corespondenţelor intră şi analogiile categoria corespondenţelor intră şi analogiile dintre senzaţii,emoţii,imagini de naturi diferite.dintre senzaţii,emoţii,imagini de naturi diferite.

Muzica Muzica :: Simboliştii vor plasa în lumea de Simboliştii vor plasa în lumea de obiecte şi fenomene starea de inefabil,de obiecte şi fenomene starea de inefabil,de taină,care nu poate fi descrisă şi expusă,ci taină,care nu poate fi descrisă şi expusă,ci numai sugerată,astfel arta simbolistă se numai sugerată,astfel arta simbolistă se apropie atât de mult de muzică. Au pledat apropie atât de mult de muzică. Au pledat pentru muzică Verlaine-„muzica înainte de pentru muzică Verlaine-„muzica înainte de toate”,Mallarme-face distincţie între valoarea toate”,Mallarme-face distincţie între valoarea muzicală şi cea noţional-poetică a muzicală şi cea noţional-poetică a cuvintelor,Macedonski,pentru care „arta cuvintelor,Macedonski,pentru care „arta versurilor este arta muzicii”.Cuvintele capătă versurilor este arta muzicii”.Cuvintele capătă nuanţe subtile,ele devin muzică.Câteva poezii nuanţe subtile,ele devin muzică.Câteva poezii simboliste au fost puse pe note-„Cânta un simboliste au fost puse pe note-„Cânta un matelot”a lui I. Minulescu,”Note de matelot”a lui I. Minulescu,”Note de primăvară”a lui G. Bacovia. Este subliniată şi primăvară”a lui G. Bacovia. Este subliniată şi o muzică interioară la Bacovia, care a o muzică interioară la Bacovia, care a asimilat muzica,în sensul că ea sugerează asimilat muzica,în sensul că ea sugerează stări de spirit,în timp ce la Minulescu ea stări de spirit,în timp ce la Minulescu ea rămâne adesea exterioară.rămâne adesea exterioară.

Prozodia Prozodia :: Marea invocaţie a simboliştilor în Marea invocaţie a simboliştilor în materie de prozodie o constituie materie de prozodie o constituie introducerea în poezie a versului liber,însă introducerea în poezie a versului liber,însă nu toţi poeţii simbolişti au renunţat la nu toţi poeţii simbolişti au renunţat la versificaţia versificaţia clasică(Mallarme,Verlaine,Rimbaud).În Franţa clasică(Mallarme,Verlaine,Rimbaud).În Franţa versul liber a fost introdus de Gustave Kahn. versul liber a fost introdus de Gustave Kahn. Poemul „Hinov”al lui Macedonski renunţă la Poemul „Hinov”al lui Macedonski renunţă la versul liber,sub motivul că aceasta prezintă versul liber,sub motivul că aceasta prezintă pericolul alunecării spre proza ritmică.În pericolul alunecării spre proza ritmică.În poezia românească versul liber se poezia românească versul liber se deosebeşte la Ov. Densusian,I. Minulescu,T. deosebeşte la Ov. Densusian,I. Minulescu,T. Arghezi,L. Blaga.Arghezi,L. Blaga.

Poeţii simbolişti au dat importanţă Poeţii simbolişti au dat importanţă problemelor de formă,ritm,creând cele mai problemelor de formă,ritm,creând cele mai savante armonii verbale,pauze,asonanţe şi savante armonii verbale,pauze,asonanţe şi refrenuri. Eminescianizat la refrenuri. Eminescianizat la început,sentimental,decorativ,stilizat,simboliînceput,sentimental,decorativ,stilizat,simbolismul românesc dobândeşte o nuanţă smul românesc dobândeşte o nuanţă expresionistă în unele versuri ale lui Bacovia expresionistă în unele versuri ale lui Bacovia şi Săulescu.şi Săulescu.

Teme şi Teme şi motivemotive

Motivul singurătăţiiMotivul singurătăţii descinde din descinde din romantism.În simbolism el îşi pierde romantism.În simbolism el îşi pierde grandoarea,nu este clamat,devine elegiac grandoarea,nu este clamat,devine elegiac şi intim.Ştefan Petică îi dă o dimensiune şi intim.Ştefan Petică îi dă o dimensiune tragică:”Bătui la porţile străine,/Şi-nchise tragică:”Bătui la porţile străine,/Şi-nchise poeţile-au rămas”.Nota de singurătate este poeţile-au rămas”.Nota de singurătate este îmbogăţită cu melancolia tăcerii,cu gesturi îmbogăţită cu melancolia tăcerii,cu gesturi nehotărâte,cu tristeţi apăsătoare,la D. nehotărâte,cu tristeţi apăsătoare,la D. Anghel.Bacovia se simte pribeag pe Anghel.Bacovia se simte pribeag pe pământ,odaia îl sufocă precum sicriul.O pământ,odaia îl sufocă precum sicriul.O cauză a exvitabilităţii şi a agitaţiei este cauză a exvitabilităţii şi a agitaţiei este starea de gol în care liniştea devine starea de gol în care liniştea devine apăsătoare sau provoacă stări apăsătoare sau provoacă stări nelămurite:”Eu stau,şi mă duc şi mă-nelămurite:”Eu stau,şi mă duc şi mă-ntorc”,”Stau singur în cavou”, ntorc”,”Stau singur în cavou”, ”Singur,singur.singur”,”Eu singur cu ”Singur,singur.singur”,”Eu singur cu umbra”.Efectul singurătăţii este umbra”.Efectul singurătăţii este melancolia şi spleen-ul,”melancolia şi spleen-ul,”Motivul spleen-uluiMotivul spleen-ului presupune un amestec de plictiseală presupune un amestec de plictiseală profundă,dezolare şi tristeţe abstractă,fără profundă,dezolare şi tristeţe abstractă,fără ca poetul să ajungă la decepţie şi ca poetul să ajungă la decepţie şi pesimism propriu-zis,ca în pesimism propriu-zis,ca în romantism”(Lidia Bote). romantism”(Lidia Bote).

În literatura universalăÎn literatura universală,spleen-ul,spleen-ul simbolist simbolist a fost exprimat pentru întâia dată de a fost exprimat pentru întâia dată de Baudelaire. Lidia Bote consideră spleen-ul Baudelaire. Lidia Bote consideră spleen-ul poeţilor simbolişti români ca o prelungire poeţilor simbolişti români ca o prelungire a dorului poeziei populare,complicat însă a dorului poeziei populare,complicat însă la nivelul existenţei urbane. Ştefan Petică la nivelul existenţei urbane. Ştefan Petică scrie:”Mi-e dor de-un cântec plin de scrie:”Mi-e dor de-un cântec plin de jale,/De-o adiere parfumată”. Simbolismul jale,/De-o adiere parfumată”. Simbolismul cultivă un rafinament al senzaţiilor şi al cultivă un rafinament al senzaţiilor şi al emoţiilor,obţinut prin poetizarea vieţii emoţiilor,obţinut prin poetizarea vieţii urbane sau transfigurarea unor tărâmuri urbane sau transfigurarea unor tărâmuri exotice,necunoscute.Starea este de exotice,necunoscute.Starea este de reverie,poeţii simbolişti sunt atraşi,în reverie,poeţii simbolişti sunt atraşi,în evadările lor,de mister,de dorinţa de a se evadările lor,de mister,de dorinţa de a se elibera din mediul închis,apăsător.elibera din mediul închis,apăsător.

Evadările, tentaţia avântării spre mari depărtări cu Evadările, tentaţia avântării spre mari depărtări cu miraje şi tărâmuri misterioase, într-o imagistică miraje şi tărâmuri misterioase, într-o imagistică imprecisă,costituie o adevărată categorie tematică în imprecisă,costituie o adevărată categorie tematică în simbolismul românesc.Reprezentativ în acest sens este simbolismul românesc.Reprezentativ în acest sens este I. Minulescu,poet al marilor plecări,cu obsesia I. Minulescu,poet al marilor plecări,cu obsesia exotismului,atracţia către zonele sudului,tropicale sau exotismului,atracţia către zonele sudului,tropicale sau extrem-orientale,cu vegetaţii luxuriante.extrem-orientale,cu vegetaţii luxuriante.

Marea plecare o iniţiază însă,în poezia Marea plecare o iniţiază însă,în poezia noastră,Macedonski:”Întindeţi pânzele, băieţii.../Un vânt noastră,Macedonski:”Întindeţi pânzele, băieţii.../Un vânt subţire se ridică,/Albastra mare se despică”. Exotismul subţire se ridică,/Albastra mare se despică”. Exotismul se realizează şi prin vocaţia pentru atmosfera de se realizează şi prin vocaţia pentru atmosfera de legendă şi de mister,poeţii manifestând interes pentru legendă şi de mister,poeţii manifestând interes pentru feeria de ev mediu.Pe de altă parte,în scrieri ca poemul feeria de ev mediu.Pe de altă parte,în scrieri ca poemul dramatic”Solii păcii”(Şt. Petică)şi poezia „Cu sufletul şi dramatic”Solii păcii”(Şt. Petică)şi poezia „Cu sufletul şi noaptea” (M.Săulescu)se realizeză fuziuni ale noaptea” (M.Săulescu)se realizeză fuziuni ale simbolismului cu basmul,inspiraţia fiind autohtonizată.simbolismului cu basmul,inspiraţia fiind autohtonizată.

Natura : Spre deosebire de poezia romantică,natura nu Natura : Spre deosebire de poezia romantică,natura nu mai este subiect,ci stare sufletească,exprimată muzical mai este subiect,ci stare sufletească,exprimată muzical ori cromatic,sau decor. Astfel, parcul, grădina, ori cromatic,sau decor. Astfel, parcul, grădina, statuile,orizonturile marine sunt prezentate static.În statuile,orizonturile marine sunt prezentate static.În jurul obiectelor plutesc muzica şi parfumul,în spaţii jurul obiectelor plutesc muzica şi parfumul,în spaţii nedefinite,ca şi în poezia lui Baudelaire;poeţii îşi nedefinite,ca şi în poezia lui Baudelaire;poeţii îşi propun să dezvăluie „corespondenţele”din propun să dezvăluie „corespondenţele”din natură.Simboliştii cântă amurgurile subordonate natură.Simboliştii cântă amurgurile subordonate stărilor afective;tonul unora este însă explicativ:Şt. stărilor afective;tonul unora este însă explicativ:Şt. Petică mărturiseşte că,aşa cum se stinge seninul zilei Petică mărturiseşte că,aşa cum se stinge seninul zilei „aşa pierit-a căldura altor zile bune”. Bacovia devine un „aşa pierit-a căldura altor zile bune”. Bacovia devine un „liric al culorilor”,audiţiile lui sunt „liric al culorilor”,audiţiile lui sunt colorate(sinestezie).Natura lui Bacovia este aparent colorate(sinestezie).Natura lui Bacovia este aparent statică,însă în realitate toamna statică,însă în realitate toamna plânsul,golul,somnul,frigul,căldura,râsul,ploaia se plânsul,golul,somnul,frigul,căldura,râsul,ploaia se mişcă întocmai fiinţelor vii.mişcă întocmai fiinţelor vii.

Culorile dominante sunt cenuşiul,negrul,albul;culorile Culorile dominante sunt cenuşiul,negrul,albul;culorile obsesiei; roşul,violetul, galbenul,expresii ale stărilor obsesiei; roşul,violetul, galbenul,expresii ale stărilor anxioase.anxioase.

Motivul ploiiMotivul ploii:: începând cu Macedonski(„Cântecul ploaiei”)-şi al începând cu Macedonski(„Cântecul ploaiei”)-şi al toamnei apare la toţi simboliştii.Critica a semnalat ecouri eminesciene în toamnei apare la toţi simboliştii.Critica a semnalat ecouri eminesciene în poezia toamnei.Sonetele lui Eminescu în care toamna constituie prilej de poezia toamnei.Sonetele lui Eminescu în care toamna constituie prilej de aduceri aminte,într-o lumină sură,filtrată de soare,se prelungesc în poezia aduceri aminte,într-o lumină sură,filtrată de soare,se prelungesc în poezia lui Şt. Petică: „O,lasă toamna care piere/Graiul dulcilor poveşte”. Poezia lui Şt. Petică: „O,lasă toamna care piere/Graiul dulcilor poveşte”. Poezia toamnei va excela însă în lirica bacoviană,copleşind întregul univers. toamnei va excela însă în lirica bacoviană,copleşind întregul univers. Sentimentul ploii aduce stări depresive:”Ce Sentimentul ploii aduce stări depresive:”Ce melancolie,/Plouă,plouă,plouă”,până la enervarea exasperantă:”O bolnavă melancolie,/Plouă,plouă,plouă”,până la enervarea exasperantă:”O bolnavă fată vecină răcneşte la ploaie râzând”. La I. Minulescu,sentimentul ploii fată vecină răcneşte la ploaie râzând”. La I. Minulescu,sentimentul ploii intră în analogie cu existenţa stereotipă: ”Umede de-atâta ploaie,/Orăşeni intră în analogie cu existenţa stereotipă: ”Umede de-atâta ploaie,/Orăşeni pe trotuare/Par păpuşi automate...”.Alteori,la I. Minulescu,îşi face loc nota pe trotuare/Par păpuşi automate...”.Alteori,la I. Minulescu,îşi face loc nota jovială,uşor estetizată şi exterioară:”Plouă gris ca-într-o stampă japoneză”. jovială,uşor estetizată şi exterioară:”Plouă gris ca-într-o stampă japoneză”. De la tratarea anecdotică până la trăirea dramatică,cu descoperirea De la tratarea anecdotică până la trăirea dramatică,cu descoperirea sentimentului „târziului”şi al ”pustiului”, pulverizând categoriile de spaţiu sentimentului „târziului”şi al ”pustiului”, pulverizând categoriile de spaţiu şi timp,se dezvăluie drama nerealizării(„Târziu clavirul moare”,”cântecul şi timp,se dezvăluie drama nerealizării(„Târziu clavirul moare”,”cântecul geme târziu”,”va fi târziu în ziua aceea”,”şi tare-i târziu şi n-am mai geme târziu”,”va fi târziu în ziua aceea”,”şi tare-i târziu şi n-am mai murit”,”s-asculţi pustiul”,”pierdut în muzeul pustiu”,”pierdut într-o murit”,”s-asculţi pustiul”,”pierdut în muzeul pustiu”,”pierdut într-o provincie pustie”-G. Bacovia).provincie pustie”-G. Bacovia).

IubireaIubirea : Simboliştii nu încadrează tematica iubirii în contextul naturii.Cele două : Simboliştii nu încadrează tematica iubirii în contextul naturii.Cele două elemente nu formează,ca la romantici,un tot.Poeţii vor găsi însă corespondenţe în elemente nu formează,ca la romantici,un tot.Poeţii vor găsi însă corespondenţe în comunicarea sentimentelor.Ei vor exprima uneori şi direct sentimentul,implicând trăiri comunicarea sentimentelor.Ei vor exprima uneori şi direct sentimentul,implicând trăiri intense,manifestate prin reacţii vitaliste(Macedonski)sau maladive(Bacovia). Predilecţia intense,manifestate prin reacţii vitaliste(Macedonski)sau maladive(Bacovia). Predilecţia pentru parfumuri şi muzică este de ordin vital .pentru parfumuri şi muzică este de ordin vital .

Al. Macedonski publică,în 1886,în „La Walonie”,o poezie,”Nevroză”,şi pe urmele lui,Şt. Al. Macedonski publică,în 1886,în „La Walonie”,o poezie,”Nevroză”,şi pe urmele lui,Şt. Petică,N. Davidescu,I. Minulescu scriu şi ei „nevroze”. Erotica simbolistă,pe lângă Petică,N. Davidescu,I. Minulescu scriu şi ei „nevroze”. Erotica simbolistă,pe lângă motivul nevrozei,implică şi un univers floral.Femeia este hieratică,se mişcă într-o lume motivul nevrozei,implică şi un univers floral.Femeia este hieratică,se mişcă într-o lume dematerializată sau nostalgia prezenţei ei deşteaptă senzaţii olfactive,ca la Şt. dematerializată sau nostalgia prezenţei ei deşteaptă senzaţii olfactive,ca la Şt. Petică,pentru care făptura iubită este „o rază parfumată”. Un univers floral bine Petică,pentru care făptura iubită este „o rază parfumată”. Un univers floral bine cunoscut aduce volumulcunoscut aduce volumul „În grădină”,a lui D. Anghel;florile amintesc de cei morţi,de „În grădină”,a lui D. Anghel;florile amintesc de cei morţi,de statornicia în dragoste.statornicia în dragoste.

În poezia de dragoste,Bacovia păstrează ecouri eminesciene În poezia de dragoste,Bacovia păstrează ecouri eminesciene sau,gesticulând,râsul se amestecă cu sau,gesticulând,râsul se amestecă cu plânsul;alcoolul,tremurul,suspiciunea,spaima,nevoia de plânsul;alcoolul,tremurul,suspiciunea,spaima,nevoia de ocrotire îşi fac loc pe rând:”Deschide,dă drumul,adorato,/Cu ocrotire îşi fac loc pe rând:”Deschide,dă drumul,adorato,/Cu crengi şi foi uscate am venit”, ”Ascultă,tu,bine iubito,/Nu crengi şi foi uscate am venit”, ”Ascultă,tu,bine iubito,/Nu plânge şi nu-ţi fie teamă,/Ascultă,cum greu,din plânge şi nu-ţi fie teamă,/Ascultă,cum greu,din adâncuri,/Pământul la dânsul ne cheamă”.Este subliniată adâncuri,/Pământul la dânsul ne cheamă”.Este subliniată latura intimistă a poeziei de dragoste,prin prezenţa latura intimistă a poeziei de dragoste,prin prezenţa obiectelor-întâlnită mai întâi la Macedonski şi cultivată mai obiectelor-întâlnită mai întâi la Macedonski şi cultivată mai apoi de D. Anghel, ,I. Pilat,I. Minulescu.Apar, astfel, odaia, apoi de D. Anghel, ,I. Pilat,I. Minulescu.Apar, astfel, odaia, tablourile ,scrinul,biblioteca.tablourile ,scrinul,biblioteca.

Instrumentele muzicaleInstrumentele muzicale Simbolismul aduce în poezie Simbolismul aduce în poezie o gamă de instrumente muzicale,realizând corespondenţe o gamă de instrumente muzicale,realizând corespondenţe între emoţie şi instrumentul muzical:vioara,violina exprimă între emoţie şi instrumentul muzical:vioara,violina exprimă emoţii grave;clavirul-tristeţea şi sentimentul desperat al emoţii grave;clavirul-tristeţea şi sentimentul desperat al iubirii;;fluierul este funebru;fanfara trezeşte melancolii; iubirii;;fluierul este funebru;fanfara trezeşte melancolii; pianina, melancolia constituie motive uneori pianina, melancolia constituie motive uneori exterioare,decorative,alteori vor intra în substanţă şi în exterioare,decorative,alteori vor intra în substanţă şi în atmosfera generală a poeziei.La noi,Şt. Petică evocă mai toate atmosfera generală a poeziei.La noi,Şt. Petică evocă mai toate instrumentele muzicale;vioară,mandolină,pian,harfă. I. instrumentele muzicale;vioară,mandolină,pian,harfă. I. Minulescu percepe muzica sentimental,iar Minulescu percepe muzica sentimental,iar Bacovia,grav,dezvăluindu-ne stări nevrotice:”Iubita cântă-un Bacovia,grav,dezvăluindu-ne stări nevrotice:”Iubita cântă-un marş funebru.../Ea plânge,şi-a căzut pe clape,/Şi geme greu ca marş funebru.../Ea plânge,şi-a căzut pe clape,/Şi geme greu ca în delir.../În dezacord clavirul moare”.Culorile sunt în în delir.../În dezacord clavirul moare”.Culorile sunt în corespondenţă cu instrumentele muzicale,pelicula este o corespondenţă cu instrumentele muzicale,pelicula este o pictură parfumată a primăverii;amurgul însoţeşte cântecul pictură parfumată a primăverii;amurgul însoţeşte cântecul viorilor(Şt. Petică-„Când viorile tăcură”).viorilor(Şt. Petică-„Când viorile tăcură”).

Simbolismul europeanSimbolismul european Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care în 1886,a publicat Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care în 1886,a publicat

un celebru articol-manifest,”Le symbolisme”.În acelaşi an s-a constituit un celebru articol-manifest,”Le symbolisme”.În acelaşi an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat „simbolist㔺i în fruntea căreia s-a găsit gruparea care s-a autointitulat „simbolist㔺i în fruntea căreia s-a găsit poetul Stephane Mallarme.Tot atunci,Rene Ghil înfiinţează şcoala poetul Stephane Mallarme.Tot atunci,Rene Ghil înfiinţează şcoala „simbolist-armonistă”, devenită apoi „filozofico-instrumentistă”.Alţi poeţi „simbolist-armonistă”, devenită apoi „filozofico-instrumentistă”.Alţi poeţi de orientare antiparnasiană îl considerau şef de şcoală pe Paul Verlaire;ei de orientare antiparnasiană îl considerau şef de şcoală pe Paul Verlaire;ei şi-au luat,în semn de sfidare,numele de „decadenţi”.Reprezentanţi de şi-au luat,în semn de sfidare,numele de „decadenţi”.Reprezentanţi de frunte ai decadenţilor sunt Arthur Rimbaud,Tristan Corbiere,Jules frunte ai decadenţilor sunt Arthur Rimbaud,Tristan Corbiere,Jules Laforgue.Aceşti poeti şi mulţi alţii începuseră să scrie cu mult înainte de Laforgue.Aceşti poeti şi mulţi alţii începuseră să scrie cu mult înainte de constituirea grupărilor în care s-au încadrat. Astfel ,elemente ale curentului constituirea grupărilor în care s-au încadrat. Astfel ,elemente ale curentului simbolist au luat naştere nu în 1886,ci mult mai devreme, cuprinzând pe simbolist au luat naştere nu în 1886,ci mult mai devreme, cuprinzând pe toţi poeţii de orientare antiparnasiană,uniţi în efortul de a descoperi esenţa toţi poeţii de orientare antiparnasiană,uniţi în efortul de a descoperi esenţa poeziei.poeziei.

Simboliştii belgieni de expresie franceză prezintă un deosebit interes prin Simboliştii belgieni de expresie franceză prezintă un deosebit interes prin creaţia lor poetică(Emile Verhaeren, Rene Ghil), dar şi prin tentativele de a creaţia lor poetică(Emile Verhaeren, Rene Ghil), dar şi prin tentativele de a scrie proză simbolistă(Georges Rodenbach-romanele « Bruges » şi scrie proză simbolistă(Georges Rodenbach-romanele « Bruges » şi «  Clopotarul») sau dramaturgie (Maurice Maeterlink-piesele « Pelleas » şi «  Clopotarul») sau dramaturgie (Maurice Maeterlink-piesele « Pelleas » şi « Melisanda »)« Melisanda »)

Simbolismul pătrunde mai târziu în ţările europene cu tradiţie culturală Simbolismul pătrunde mai târziu în ţările europene cu tradiţie culturală puternică (Anglia, Spania, Italia), precum şi în ţările din centrul şi sud-estul puternică (Anglia, Spania, Italia), precum şi în ţările din centrul şi sud-estul european unde generează şcoli naţionale:simbolism polonez, maghiar, european unde generează şcoli naţionale:simbolism polonez, maghiar, românesc.românesc.

Charles BaudelaireCharles Baudelaire::(1821-1867)(1821-1867)

precursorul poeziei simbolisteprecursorul poeziei simboliste

Ilustru poet francez,considerat (cu Ilustru poet francez,considerat (cu volumul de versuri „Florile răului”, volumul de versuri „Florile răului”, întemeietorul poeziei întemeietorul poeziei moderne.Opera sa mai cuprinde moderne.Opera sa mai cuprinde „Spleenurile Parisului”, „Spleenurile Parisului”, „Paradisurile artificiale” şi „Paradisurile artificiale” şi „Curiozităţi estetice” (critica de „Curiozităţi estetice” (critica de artă).artă).

Charles Baudelaire se situCharles Baudelaire se situeaează la ză la răspântia din care poezia se răspântia din care poezia se desparte de romantism, alegând desparte de romantism, alegând definitv calea definitv calea modernismului.Simboliştii şi-l modernismului.Simboliştii şi-l revendică drept precursor, revendică drept precursor, biografia şi opera lui întruchipând biografia şi opera lui întruchipând perfect mitul „poetului perfect mitul „poetului blestemat”.Viaţa de boem a lui blestemat”.Viaţa de boem a lui Baudelaire ilustrează revolta Baudelaire ilustrează revolta împotriva societăţii şi revanşa împotriva societăţii şi revanşa artistului, conştient de propria artistului, conştient de propria superioritate faţă de spiritul superioritate faţă de spiritul burghez.burghez.

Baudelaire încalcă flagrant principiile estetice ale epocii când conferă Baudelaire încalcă flagrant principiile estetice ale epocii când conferă alt scop artei: explorarea părţii ascunse a lumii, dezvăluirea alt scop artei: explorarea părţii ascunse a lumii, dezvăluirea impalpabilului, depăşirea aparenţelor şi sondarea adâncimilor impalpabilului, depăşirea aparenţelor şi sondarea adâncimilor universului.În mod deliberat, poetul caută o „estetică a profunzimilor”.universului.În mod deliberat, poetul caută o „estetică a profunzimilor”.

Metafora obsesivă a creaţiei sale este abisul „le gouffre”, iar Metafora obsesivă a creaţiei sale este abisul „le gouffre”, iar coordonatele fundamentale ale viziunii sale sunt: adâncul, oceanul, coordonatele fundamentale ale viziunii sale sunt: adâncul, oceanul, marea, infernul.Imagini ale vidului(golul, prăpastia) apar cu mare marea, infernul.Imagini ale vidului(golul, prăpastia) apar cu mare frecvenţă în universul săn poetic şi sugerează stari de disperare, de frecvenţă în universul săn poetic şi sugerează stari de disperare, de aliernare şi de cădere în absurd.aliernare şi de cădere în absurd.

„„În vocea sa se auzeau italice si majuscule initiale.Gesturile sale erau În vocea sa se auzeau italice si majuscule initiale.Gesturile sale erau încete, rare, sobre, ţineau mâinile apropiate de trup, căci avea oroare încete, rare, sobre, ţineau mâinile apropiate de trup, căci avea oroare de gesticulaţia meridională.Nu-i plăcea nici vorbirea volubilă, iar de gesticulaţia meridională.Nu-i plăcea nici vorbirea volubilă, iar răceala britanică i se părea de bun-gust.Despre Baudelaire se poate că răceala britanică i se părea de bun-gust.Despre Baudelaire se poate că era un dandy rătăcit în mijlocul boemei…”(Teophile Gautier)era un dandy rătăcit în mijlocul boemei…”(Teophile Gautier)

„ „Atât moral cât şi fizic, am avut mereu senzaţia abisului, nu numai Atât moral cât şi fizic, am avut mereu senzaţia abisului, nu numai abisul somnului, dar şi abisul acţiunii, al visului, al amintirii,al abisul somnului, dar şi abisul acţiunii, al visului, al amintirii,al regretului şi al remuşcării, al frumosului, al numărului…Acum mă simt regretului şi al remuşcării, al frumosului, al numărului…Acum mă simt tot timpul ameţit”(Charles Baudelaire)tot timpul ameţit”(Charles Baudelaire)

În “Structura liricii moderne”, Hugo Friedrich constata: “ o trăsătură În “Structura liricii moderne”, Hugo Friedrich constata: “ o trăsătură fundamentală a lui Baudelaire e disciplina sa spirituală şi claritatea fundamentală a lui Baudelaire e disciplina sa spirituală şi claritatea conştiinţei sale artistice. El întruneşte geniul poetic şi inteligenţa conştiinţei sale artistice. El întruneşte geniul poetic şi inteligenţa critică. Concepţiile despre procesul poetic stau pe aceeaşi treaptă cu critică. Concepţiile despre procesul poetic stau pe aceeaşi treaptă cu poezia însăşi…de altfel, aceste concepţii au avut mai multă influenţă poezia însăşi…de altfel, aceste concepţii au avut mai multă influenţă asupra epocii următoare decât lirica sa”.asupra epocii următoare decât lirica sa”.

Stéphane MallarméStéphane Mallarmé (1842-1898)(1842-1898)

De la parnasianism De la parnasianism la simbolismla simbolism

Aşa cum creaţia lui E.A. Poe a avut Aşa cum creaţia lui E.A. Poe a avut un rol modelator pentru un rol modelator pentru Baudelaire, „Florile răului” Baudelaire, „Florile răului” împlinesc o funcţie similară în împlinesc o funcţie similară în cazul lui Mallarmé, care intuieşte cazul lui Mallarmé, care intuieşte linia de continuitate, ştiind că linia de continuitate, ştiind că poezia nouă trebuie să continuie poezia nouă trebuie să continuie revoluţia începută de Baudelaire revoluţia începută de Baudelaire în planul limbajului, unde trebuie în planul limbajului, unde trebuie să inventeze o limbă a poeziei, să inventeze o limbă a poeziei, mai exact, o limbă numai şi numai mai exact, o limbă numai şi numai a poeziei.a poeziei.

Mallarmé a trecut printr-o criza Mallarmé a trecut printr-o criza spirituală de mare intensitate în spirituală de mare intensitate în 1866, din care iese mărturisind că, 1866, din care iese mărturisind că, dupa ce a găsit Neantul, a găsit dupa ce a găsit Neantul, a găsit Frumosul.Aşadar, Neantul nu este Frumosul.Aşadar, Neantul nu este capăt, ci punct de plecare. Ca şi capăt, ci punct de plecare. Ca şi Baudelaire, crede că, prin Baudelaire, crede că, prin analogii, poetul transcede analogii, poetul transcede realităţile cotidiene şi ajunge la o realităţile cotidiene şi ajunge la o esenţă ideală.esenţă ideală.

Imaginile recurente în imaginarul poetic mallarmmean(evantaiul, Imaginile recurente în imaginarul poetic mallarmmean(evantaiul, pasărea, oglinda, lebăda) nu sunt „zugrăvite” sau „descrise” în pasărea, oglinda, lebăda) nu sunt „zugrăvite” sau „descrise” în manieră parnasiană, ci devin aluzii, sugestii, simboluri.manieră parnasiană, ci devin aluzii, sugestii, simboluri.

În plan poetic, se produce o reinventare a lumii şi a cuvântului, proces În plan poetic, se produce o reinventare a lumii şi a cuvântului, proces pe care Mallarmé l-a numit „transpunere”(transposition).Ca să obţină pe care Mallarmé l-a numit „transpunere”(transposition).Ca să obţină efectele aluzive şi sugestive, poetul işi ia libertatea dislocării sintaxei efectele aluzive şi sugestive, poetul işi ia libertatea dislocării sintaxei consacrate de uzul limbii.De aici provine impresia de ermetism a consacrate de uzul limbii.De aici provine impresia de ermetism a poeziei lui, fraza poetică nu are obişnuinta liniaritate, ci apare ca o poeziei lui, fraza poetică nu are obişnuinta liniaritate, ci apare ca o construcţie in arabesc.Astfel, lectura este dominată de incertitudine şi construcţie in arabesc.Astfel, lectura este dominată de incertitudine şi ambiguitate.ambiguitate.

Printre operele sale cele mai reprezentative se numără „Irodiada”, Printre operele sale cele mai reprezentative se numără „Irodiada”, „După-amiaza unui faun”, ca şi poemul în proză „Igitur”.„După-amiaza unui faun”, ca şi poemul în proză „Igitur”.

„ „Era profesor de engleză undeva în provincie, dar coresponda regulat Era profesor de engleză undeva în provincie, dar coresponda regulat cu Parisul.A publicat în „Parnas”, versuri de o noutate care a cu Parisul.A publicat în „Parnas”, versuri de o noutate care a scandalizat jurnalele.Nu s-a sinchisit de nimic, pentru a fi pe placul scandalizat jurnalele.Nu s-a sinchisit de nimic, pentru a fi pe placul delicaţilor, căci era cel mai greu de mulţumit dintre toţi delicaţii.Rău delicaţilor, căci era cel mai greu de mulţumit dintre toţi delicaţii.Rău primit de critică, acest rar poet va supravieţui atâta timp cât va exista o primit de critică, acest rar poet va supravieţui atâta timp cât va exista o limbă franceză care să mărturisească despre uriaşele sale limbă franceză care să mărturisească despre uriaşele sale eforturi.”(Paul Verlaine)eforturi.”(Paul Verlaine)

Paul VerlainePaul Verlaine (1844-1896)(1844-1896)

Afirmarea noii sensibilităţi Afirmarea noii sensibilităţi poeticepoetice

Reprezentant de seamă al Reprezentant de seamă al simbolismului francez, simbolismului francez, preocupat de muzicalitatea preocupat de muzicalitatea cuvântului şi de valoarea lui cuvântului şi de valoarea lui magico-evocativă.Este autorul magico-evocativă.Este autorul unor volume de versuri ca: unor volume de versuri ca: „Poeme saturniene”, „Poeme saturniene”, „Serbările galante”, „Serbările galante”, „Cântecul bun”, „Cândva şi „Cântecul bun”, „Cândva şi odinioară”, „Înţelepciune”.odinioară”, „Înţelepciune”.

Simbolismul îşi structurează Simbolismul îşi structurează liniile de forţă pe un fundal de liniile de forţă pe un fundal de criză profundă prin care trece criză profundă prin care trece Franţa:războaiele franco-Franţa:războaiele franco-germane si Comuna din germane si Comuna din Paris.Agravarea crizei face Paris.Agravarea crizei face imposibilă orice fel de imposibilă orice fel de compensaţie în plan literar: compensaţie în plan literar: romantismul şi romantismul şi parnasianismul nu le puteau parnasianismul nu le puteau oferi în poezie, realismul şi oferi în poezie, realismul şi naturalismul-în proză.naturalismul-în proză.

Paul Verlaine face primul gest decisiv, Paul Verlaine face primul gest decisiv, asumându-şi destinul generaţiei sale: concepe asumându-şi destinul generaţiei sale: concepe şi scrie „Artă poetică”, pune în circulaţie şi scrie „Artă poetică”, pune în circulaţie textul în mediul boem al cafenelelor literare textul în mediul boem al cafenelelor literare unde se întâlneau frecvent artiştii, formulând unde se întâlneau frecvent artiştii, formulând astfel noua poetică simbolistă.Verlaine va astfel noua poetică simbolistă.Verlaine va intra în legenda literară care însoţeşte intra în legenda literară care însoţeşte mişcarea simbolist, iar secvenţe din „Arta mişcarea simbolist, iar secvenţe din „Arta poetică” devin sintagme-reper pentru poetică” devin sintagme-reper pentru construirea identităţii simbolismului.construirea identităţii simbolismului.

„„Nimeni n-a fost mai puţin teoretician ca el, Nimeni n-a fost mai puţin teoretician ca el, mai puţin preocupat de ambiţiile estetice şi mai puţin preocupat de ambiţiile estetice şi filosofice ale contemporanilor săi, mai puţin filosofice ale contemporanilor săi, mai puţin alchimist( ca de pildă Mallarmé), mai puţin alchimist( ca de pildă Mallarmé), mai puţin vizionar şi profet (ca Rimbaud).El s-a născut vizionar şi profet (ca Rimbaud).El s-a născut pentru a duce la perfecţiune lirismul intim şi pentru a duce la perfecţiune lirismul intim şi sentimentul…” (Marcel Raymond)sentimentul…” (Marcel Raymond)

Arthur RimbaudArthur Rimbaud (1854-1891)(1854-1891) Revoltă absolutăRevoltă absolută

Arthur Rimbaud realizează Arthur Rimbaud realizează cea mai îndrazneaţă cea mai îndrazneaţă tentativă de schimbare a tentativă de schimbare a lumii prin poezie.El vede lumii prin poezie.El vede esenţa prometeică a esenţa prometeică a poetului „tâlhar care fură poetului „tâlhar care fură focul” şi îi atribuie acestuia focul” şi îi atribuie acestuia un rost suprem să pătrundă un rost suprem să pătrundă în tărâmul invizibilului, în tărâmul invizibilului, sondând straturile cele mai sondând straturile cele mai adânci ale necunoscutului.adânci ale necunoscutului.

În acest scop, Rimbaud În acest scop, Rimbaud caută căile de acces: se caută căile de acces: se apropie de pitagorism şi de apropie de pitagorism şi de orfism, se îndreaptă spre orfism, se îndreaptă spre filozofiile orientale(doctrine filozofiile orientale(doctrine hinduse, budism, zen) spre hinduse, budism, zen) spre alchimie şi Cabală, se lasă alchimie şi Cabală, se lasă atras de filozofia ocultă şi de atras de filozofia ocultă şi de scrierile ezoterice.Are scrierile ezoterice.Are convingerea că printr-o convingerea că printr-o asemenea cunoaştere, asemenea cunoaştere, dobândeşte puteri dobândeşte puteri supranaturale.supranaturale.

Ieşind din perimetrul raţiunii, folosind „dereglarea voită a tuturor Ieşind din perimetrul raţiunii, folosind „dereglarea voită a tuturor simţurilor”, poetul pătrunde în irealitatea care îi provoacă stări stranii, simţurilor”, poetul pătrunde în irealitatea care îi provoacă stări stranii, viziuni, care îl duc în pragul nebuniei şi al morţii.Renunţarea la poezie viziuni, care îl duc în pragul nebuniei şi al morţii.Renunţarea la poezie se poate explica şi ca un gest de autosalvare, determinat de neputinţa se poate explica şi ca un gest de autosalvare, determinat de neputinţa de a mai suporta asemenea exaltări şi halucinaţii.de a mai suporta asemenea exaltări şi halucinaţii.

Creaţia poetică a lui Rimbaud, realizată într-un timp concentrat şi plin Creaţia poetică a lui Rimbaud, realizată într-un timp concentrat şi plin de evenimente istorice şi biografice (1870-1874), marchează sfârşitul de evenimente istorice şi biografice (1870-1874), marchează sfârşitul poeziei tradiţionale şi al limbajului poetic consacrat.poeziei tradiţionale şi al limbajului poetic consacrat.

Arthur Rimbaud enunţă prin celebra formulă „Je est un autre” (Eu este Arthur Rimbaud enunţă prin celebra formulă „Je est un autre” (Eu este altul), tărâmul pe care îl va explora poezia modernă: abisul propriu, altul), tărâmul pe care îl va explora poezia modernă: abisul propriu, meandrele interioare.Titlurile ciclurilor de poezii indică limpede meandrele interioare.Titlurile ciclurilor de poezii indică limpede vizionarismul rimbaldian: „Corabia beată”, „Un anotimp în Infern”, vizionarismul rimbaldian: „Corabia beată”, „Un anotimp în Infern”, „Iluminări”.„Iluminări”.

„„Strălucirea lui, aceea a unui meteor aprins fără alt motiv decât Strălucirea lui, aceea a unui meteor aprins fără alt motiv decât propria-i prezenţă, ţâşnind de unul singur pentru a se stinge propria-i prezenţă, ţâşnind de unul singur pentru a se stinge apoi.Apariţia acestui trecător colosal n-a fost pregătită de nici o apoi.Apariţia acestui trecător colosal n-a fost pregătită de nici o împrejurare literară.”(Stéphane Mallarmé)împrejurare literară.”(Stéphane Mallarmé)

Simbolismul romSimbolismul românescânesc Începuturile simbolismului românesc coincid cu începuturile Începuturile simbolismului românesc coincid cu începuturile

simbolismului francez.Sincronizarea are mai multe cauze: o generaţie simbolismului francez.Sincronizarea are mai multe cauze: o generaţie nouă se arată receptivă faţă de efervescenţa mediilor artistice nouă se arată receptivă faţă de efervescenţa mediilor artistice pariziene.O nouă conştiinţă a condiţiei artei şi a artistului apare la pariziene.O nouă conştiinţă a condiţiei artei şi a artistului apare la poeţii români care studiază la Paris sau călătoresc in Franţa (Ion poeţii români care studiază la Paris sau călătoresc in Franţa (Ion Minulescu, Dimitrie Anghel) şi se familiarizează cu noul spirit al Minulescu, Dimitrie Anghel) şi se familiarizează cu noul spirit al sfarşitului de secol al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.sfarşitului de secol al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

În 1880, simultan cu întâlnirile patronate de Mallarme la Paris, tânărul În 1880, simultan cu întâlnirile patronate de Mallarme la Paris, tânărul Macedonski, ca deschizător de drum, editează la Bucureşti revista Macedonski, ca deschizător de drum, editează la Bucureşti revista „Literatorul”, în care îşi publică atât articole teoretice („Despre logica „Literatorul”, în care îşi publică atât articole teoretice („Despre logica poeziei”), cât şi creaţii experimentale: prima poezie în vers liber din poeziei”), cât şi creaţii experimentale: prima poezie în vers liber din literatura română („Hinov”), armonii imitative („Înmormântarea şi literatura română („Hinov”), armonii imitative („Înmormântarea şi toate sunetele clopotului”)toate sunetele clopotului”)

În 1886, când Jean Moreas consacra, printr-un celebru manifest literar, În 1886, când Jean Moreas consacra, printr-un celebru manifest literar, mişcarea şi numele simbolismului, Macedonski publică versuri în limba mişcarea şi numele simbolismului, Macedonski publică versuri în limba franceză, în revista „La Wallonie”, condusă de Albert Mockel, franceză, în revista „La Wallonie”, condusă de Albert Mockel, admirator şi discipol al lui Mallarme.admirator şi discipol al lui Mallarme.

Eforturile lui Alexandru Macedonski de a impune noul curent, pe care-l Eforturile lui Alexandru Macedonski de a impune noul curent, pe care-l

numea „simbolism instrumentalist”, se îndreaptă în mai multe direcţii: numea „simbolism instrumentalist”, se îndreaptă în mai multe direcţii: publică articole teoretice în „Literatorul”, semnate de el însuşi sau de publică articole teoretice în „Literatorul”, semnate de el însuşi sau de unii discipoli;afirmă o nouă identitate faţă de poezie, cu riscul de a fi unii discipoli;afirmă o nouă identitate faţă de poezie, cu riscul de a fi neînţeles sau de a fi considerat ridicol.neînţeles sau de a fi considerat ridicol.

ReprezentanReprezentanţiţi

Etapele simbolismului acoperă o perioadă Etapele simbolismului acoperă o perioadă îndelungată, de la primele experimente ale lui îndelungată, de la primele experimente ale lui Alexandru Macedonski, până la reprezentanţii Alexandru Macedonski, până la reprezentanţii târzii, ca Nicolae Davidescu.târzii, ca Nicolae Davidescu.

După După etapa de începutetapa de început, tutelată de Macedonski, în , tutelată de Macedonski, în cenaclu apar primii poeţi simbolişti:Ştefan Petică, cenaclu apar primii poeţi simbolişti:Ştefan Petică, Mircea Demetriade, Alexandru Obedenaru, Traian Mircea Demetriade, Alexandru Obedenaru, Traian Demetrescu, Iulia C. Săvescu,Dimitrie Anghel.Demetrescu, Iulia C. Săvescu,Dimitrie Anghel.

Trăsăturile liricii luiTrăsăturile liricii lui MacedonskiMacedonski::

Iniţiatorul unei direcţii poetice şi estetice noi, Iniţiatorul unei direcţii poetice şi estetice noi, originale- poezia modernă;originale- poezia modernă;

Sinteză între tradiţie şi inovaţie;Sinteză între tradiţie şi inovaţie; Pasiune pentru forme, culori şi sunete;Pasiune pentru forme, culori şi sunete; Magician al cuvintelor;Magician al cuvintelor; Inovator al versificaţiei, al vocabularului poetic în Inovator al versificaţiei, al vocabularului poetic în

care introduce neologismul;care introduce neologismul; Romantic prin structură, clasic, parnasian, Romantic prin structură, clasic, parnasian,

simbolist;simbolist; Dragostea pentru frumos, pentru cei umili;Dragostea pentru frumos, pentru cei umili; Euforii creatoare;Euforii creatoare;

Simţ deosebit pentru pauze şi Simţ deosebit pentru pauze şi tăceri muzicale; tăceri muzicale;

Melancolie-influenţa lui Verlaine;Melancolie-influenţa lui Verlaine; Armonia în cuvinte de o Armonia în cuvinte de o

sonoritate amplă;sonoritate amplă; „„beţia” de parfumuri-senzualitate beţia” de parfumuri-senzualitate

maladiva;maladiva; tragic, fatalitate, damnare;tragic, fatalitate, damnare; stări morbide;stări morbide; Fuziunea între simbolism şi basm;Fuziunea între simbolism şi basm; Sentimentul diafanului,fragilului.Sentimentul diafanului,fragilului.

Trăsăturile liricii lui Trăsăturile liricii lui Dimitrie Dimitrie

AnghelAnghel::

rafinamentul;rafinamentul; refugiu în fantezie şi vis;refugiu în fantezie şi vis; aspiraţia spre frumos;aspiraţia spre frumos; protest împotriva societăţii;protest împotriva societăţii; intimism muzical;intimism muzical; anecdotica simbolistă.anecdotica simbolistă.

Trăsăturile liricii luiTrăsăturile liricii lui Ştefan Ştefan PeticăPetică::

A doua etapăA doua etapă o constituie direcţia pseudosimbolistă din jurul o constituie direcţia pseudosimbolistă din jurul revistei “Viaţă nouă”, condusă de Ovid Densuşianu, care revistei “Viaţă nouă”, condusă de Ovid Densuşianu, care cultivă programatic poezia oraşului, în opoziţie cu cultivă programatic poezia oraşului, în opoziţie cu sămănătorismul obsedat de universul rural.sămănătorismul obsedat de universul rural.

A treia etapăA treia etapă valorifică inovaţiile formale aduse de simbolism,- valorifică inovaţiile formale aduse de simbolism,-mai puţin însăşi viziunea poetică- având ca reprezentant pe Ion mai puţin însăşi viziunea poetică- având ca reprezentant pe Ion Minulescu.Minulescu.

Trăsăturile liricii lui Trăsăturile liricii lui Ion MinulescuIon Minulescu::

Tentativa verlainiană de a compune romanţe;Tentativa verlainiană de a compune romanţe; Corespondenţe;Corespondenţe; Gesturi teatrale;Gesturi teatrale; Limbaj abundent şi fluent;Limbaj abundent şi fluent; Enigmaticul, exotismul, jovialitatea;Enigmaticul, exotismul, jovialitatea; Persiflarea romanţei;Persiflarea romanţei; Gust decadent;Gust decadent; PolicromiePolicromie;; Nostalgia călătoriilor in necunoscut;Nostalgia călătoriilor in necunoscut; Declamatoriul.Declamatoriul.

A patra etapăA patra etapă realizează sinteza realizează sinteza temelor şi motivelor, contaminată temelor şi motivelor, contaminată însă de elemente ale altor mişcări însă de elemente ale altor mişcări literare, expresionismul în primul literare, expresionismul în primul rând.George Bacovia, exponentul rând.George Bacovia, exponentul ultimei etape, ilustrează la un nivel ultimei etape, ilustrează la un nivel artistic, superior simbolismul, în artistic, superior simbolismul, în primele două volume, dar depăşeşte primele două volume, dar depăşeşte ulterior coordonatele acestui curent.ulterior coordonatele acestui curent.

Trăsăturile liricii lui Trăsăturile liricii lui George BacoviaGeorge Bacovia::

Atitudine nonconformistă, de frondă Atitudine nonconformistă, de frondă şi epatare;şi epatare;

Postură de damnat;Postură de damnat; Revoltă împotriva existenţei Revoltă împotriva existenţei

urâtului;urâtului; O lume a vidului, a inadaptării;O lume a vidului, a inadaptării; O atmosferă sumbră;O atmosferă sumbră; Simboluri dure, asociaţii stranii în Simboluri dure, asociaţii stranii în

tonalităţi depresive;tonalităţi depresive; Izolarea dezarmantă;Izolarea dezarmantă; Picturalitatea simbolistă,culori Picturalitatea simbolistă,culori

obsesive;obsesive; Dispoziţia sufletească muzicală;Dispoziţia sufletească muzicală; Concentrarea exprimării.Concentrarea exprimării.

ELEVII:ELEVII:

MUNTEANU ELISABETAMUNTEANU ELISABETABRANISTEANU MADALINABRANISTEANU MADALINAFLOREA ALEXANDRAFLOREA ALEXANDRASANDU CONSTANTINSANDU CONSTANTINCLASA A-XI-A FCLASA A-XI-A FPROFESORPROFESOR

COORDONATORCOORDONATOR:STANCOVICI LUANA:STANCOVICI LUANA