Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

19
GRIGORE MIHAELA

Transcript of Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

Page 1: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

GRIGORE MIHAELA

Page 2: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI
Page 3: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

“ Secretul Bogăției și al Fericirii este acela de a da în dar, de a nu păstra și de a nu căuta Bogăția, ci de a o dărui, pentru ca să revină, ea însăși, sub forma în care a fost dăruită, în această lume, dar și în cealaltă. Renunțarea de sine, să câștigi doar pentru ca să dai, iată legea care este și lege a naturii, sursa adevăratului profit.”

Marcel Mauss- Comentariu la Mahabharata

Page 4: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI
Page 5: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

Marcel Mauss (10 Mai 1872 – 10 Februarie 1950) a fost un sociolog francez. Nepotul lui Emile Durkheim, Mauss a realizat prin lucrarea sa academică o legătură între sociologie și antropologie. Astăzi este recunoscut pe pentru tratarea unor subiecte precum: magia, sacrificiul și schimbul de dar în cadrul diferitelor culturi din lume. Cea mai importantă carte a sa este “ Eseu despre dar ”.

Mai târziu, Mauss s-a mutat la Paris unde s-a documentat despre studiul comparativ al religiei, precum şi despre limba sanscrită. Prima sa publicaţie a apărut în 1896 şi a marcat începutul unei cariere prolifice în domeniul sociologic.

În timpul Primului Război Mondial mulţi dintre prietenii şi colegii lui Mauss au fost omorâţi, iar apoi, spre sfârşitul războiului a decedat şi unchiul lui Marcel Mauss, Emile Durkheim. Următorii ani au fost dificili pentru Mauss, din punct de vedere politic, deoarece s-a format o mişcare împotriva foştilor elevi ai lui Durkheim.

Page 6: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

În 1931, Marcel Mauss a devenit profesor la Collège de France. A luptat împotriva antisemitismului şi împotriva politicilor rasiale, înainte şi după cel de-al Doilea Război Mondial.Cărţi ale lui Marcel Mauss:

□ “ Essai sur la nature et la fonction du sacrifice”(cu Henri Hubert, 1898);

□ “ La sociologie: objet et méthode” (cu Paul Fauconnet, 1901);□ “ De quelques formes primitives de classification” (cu Durkheim,

1902);□ “ Esquisse d'une théorie générale de la magie” (cu Henri Hubert,

1902); □ ” Essai sur le don”, 1924;□ “ Les Techniques du corps”, 1934;□ ” Sociologie et anthropologie”, 1950. Potrivit lui Marcel Mauss, sociologia trebuie să explice realitatea

umană în totalitatea sa biologică, psihologică și socială. Tehnicile corpului, cum ar fi de exemplu mersul, sunt atât acte fizice, cât si psihologice și culturale.

Page 7: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

Faptul social total este un procedeu metodologic creat de Marcel Mauss pe baza principiului potrivit căruia obiectul de studiu trebuie lăsat să se dezvăluie el însuși - în contextul cercetării antropologice / sociologice, aceasta înseamnă că individul (care este obiectul de studiu) dă un sens practicii sale, nu cercetătorul care îl observă. Faptele sociale totale sunt "acelea în care se exprimă pe rând și dintr-o dată toate instituțiile", adică acelea în care obiectul de studiu impune observarea tuturor domeniilor vieții sociale (religie, politică, economie, istorie, estetică...). Mauss ilustrează această metodologie în eseul lui despre dar, luând ca exemplu sistemele de schimburi Kula și potlatch.

Eseul studiază fenomenul social de a primi și a reciproca un dar, în principal în cadrul societăților arhaice, deoarece acolo toate fenomenele sociale sunt mai puțin voalate, scopul lor fiind mai ușor de identificat. Ceea ce ar trebui să fie un act dezinteresat, făcut din bunătate și spontaneitate, este de fapt un gest calculat, ce asigură obligația ulterioară din partea părții respondente și are un scop precis (de interes economic). Este o formă de simulare sociala si prestantă formală (de a oferi și a primi), precum și faptul că inlesneste schimburile dintre grupele de diviziune a muncii. Metoda folosită este o comparație între populații tribale cum ar fi Malaesia, Polinezia si N-V Americii, deoarece există acces la documentele oficiale ale acestora și li se cunoaște limba.

Page 8: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI
Page 9: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

TRIB DIN MALAEZIA

Page 10: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

În societățile dezvoltate nu există așa-zisa „economie naturală” (ex. Polinezia). Nu au loc schimburi simple de mărfuri și avere între indivizi. În schimb, aceștia se bazează pe grupuri sau indivizi precum șefii de trib care preiau responsabilitatea colectivă a gestionării, stabilirii contactului și efectuării schimburilor . Ei nu efectuează schimburi doar de mărfuri, ci și de ritualuri, politețuri, asistență militară, femei, copii, dansuri și serbări. Schimburile și reciprocitățile aparent voluntare sunt de fapt obligatorii, sancțiunile contrare fiind război ascuns sau direct. <- sistemul prestării totale sau a potlatch-ului .Rivalitatea, curajul și distrugerea aparent nejustificată a bunurilor materiale în grupuri se pot explica prin dorința de a se obține poziții mai bune în ierarhia tribului, avere sau de a crea legături sau contracte între membrii.

În Samoa, sistemul darurilor contractuale este aplicat cu ocazia mariajului, nașterii, circumciziei, bolii, trecerii la pubertate în cazul fetelor, ceremoniilor funerare sau a schimburilor. Mai mult, au fost identificate două elemente ale potlach-ului: onoarea si prestigiul asociate cu bogatia (mana) și obligația de a reciproca darurile (în caz contrar se pierde mâna). Creșterea fetei de către unchii din partea paternă are rolul de a transfera bogația în ambele familii și de a fortifica relațiile dintre acestea. Fata este aceea care moșteneste Tonga, toate lucrurile de valoare în clan, în timp ce bărbatul va moșteni doar Oloa, toate obiectele ce pot fi transferate. Tonga desemnează tot ceea ce este puternic legat de pământ, clan și familie, în timp ce Oloa face sugestie la lucruri înstrăinabile.

Page 11: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

Spiritul lucrului oferit:Taonga au o încărcătură spirituală, religioasă și magică numită mana. De

aceea ele pot si trebuie distruge persoana care o primește dacă gestul nu este reciprocat. Daca cineva primeste Taonga, este obligat să dea înapoi Hau (spiritul lucrului primit). De aceea aceste schimburi au o valență spirituală. Hau-ul dorește să se întoarcă la locul său de origine, de aceea constrânge o serie de actori sociali să ofere Taonga cu o valuare măcar egală Hau-ului primit.

La eschimoșii din Alaska și indigenii din nord-estul Siberiei, potlatch-ul se aplică și în ceea ce privește natura, dar și în cultul morților. Oamenii, considerați reprezentanți ai zeitaților al căror nume îl poartă, fac schimb de daruri pentru a îmbuna zeii și spiritele morților și pentru a aduce bogație comunității. Însă aceste schimburi nu au doar caracter economic, ci și spiritual. De aceea este foarte periculos să refuzi un schimb. Sacrificarea este facută nu numai pentru a îmbuna zeii, ci și în ideea că va exista o răsplată. Acest ritual evidențiază nu numai puterea, bogăția și dărnicia unei persoane, ci și supunerea sa față de zei. Zeii vor răsplăti pe cel ce sacrifică in numele lor. În societăți mai dezvoltate, acest obicei al sacrificării a fost înlocuit de cel de a oferi alms. Cei bogati, pentru a scăpa de surplus, sunt obligați de zei să iși dăruiască averea, astfel ajutându-i pe cei săraci.

Page 12: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

TAONGAESCHIMOȘI DIN ALASKA

Page 13: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

Conform dicționarului de sociologie, “ darul este un obiect material cu valoare utilitară sau numai simbolică oferit sau primit printr-o relație socială de prietenie, vecinătate, de cooperare sau de prestigiu”.

Un exemplu oferit in capitolul doi este cel al aztecilor, care nu vindeau, nu cumpărau, ci doar practicau schimbul de dar, aceștia ofereau suveranilor europeni diverse bogății; în schimb ei primeau cămăși, pene viu colorate etc .Pokala și kaributu reprezintă cadouri solicitare oferite zeilor si spiritelor. Ele sunt aproape ceea ce noi numim remunerare și sunt marcate de ospitalitate și trebuie să fie reciproce. Mai mult, serviciile prestate de către soț pentru soția sa sunt considerate drept cadouri, remunerații pentru serviciile sexuale prestate de către soție . Mauss sugerează că adevăratul cadou este cel dintre soț și soție, dar din acest punct de vedere, el nu s-a gândit că aceste cadouri sunt un fel de plată pentru serviciile sexuale prestate de soție.

La sfârșitul acestui capitol, Mauss a ajuns la prima concluzie, aceea că: această formă de schimb a precedat contractul pur individual de pe piață, unde banii circulă, iar noțiunea de preț este calculată în monede care cântăresc și sunt investiți cu valoarea sau puterea lor.

Page 14: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

AZTECI

Page 15: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

Capitolul III aduce în atenție istoricul obiceiurilor și tradițiilor legate de dar și schimb, precum și importanța acestora ca fundament al sistemelor de legi și economiei societăților de azi, pe care le numim moderne. Această însemnătate este ușor de pierdut din vedere de către noi, occidentalii, care ne rezumăm la a le considera simple “ curiozități ” ale unor societăți primitive; așa cum spune și autorul, “ ele au o valoare general sociologică”, reprezentând un studiu în evoluția societății așa cum o știm astăzi. De exemplu, omul modern, spre deosebire de cel cu gândire “arhaică“, poate și chiar pune accent pe dsiferențierea obiectelor de persoane, a darurilor de obiecte și servicii cumpărate, pe o treaptă mai jos pe scara istoriei sociale, un asemenea concept este necunoscut. În Roma Antică, de abia în timpul lui Iustinian au început obiectele să fie considerate fără viață și statice, anterior, lor li se atribuiau o personalitate și o putere magică, ce s-ar fi manifestat în momentul înstrăinării, prin furt sau pierdere, al acelui obiect de stăpânul său. Exista chiar un Panteon al fiecărei case, iar obiectele, precum și zeitățile atribuite lor făceau parte din “ familie“, împreună cu toate bunurile de preț, res maneipi, adică animalele din gospodărie, bijuteriile și chiar copiii.

Page 16: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

Termenul de “ res “ este comparabil cu cel sanscrit de “ ratih “ care înseamnă “ dar “ sau “ obiect prețios “, demonstrând că, pentru oamenii acelor timpuri, nu erau doar obiecte de tranzacție; scopul lor era de a oferi o plăcere, dăruite fiind altcuiva, transformându-se în “ egmo “, adică ceva ce lipsea primitorului. Simbolistica obiectelor poate fi observată cel mai bine în nexum, bază a vechii legi romane. În prezența obligatorie a cinci martori și a unui arbitru, cel care dăruia sau împrumuta un obiect primea de la accipiens, cel ce-l accepta, un mic obiect fără valoare materială, precum paie înnodate, care ar fi urmat să îi lege pe cei doi și să pecetluiască noul statut al primitorului, de damnatus, până în momentul returnării obiectului împrumutat. Darul este considerat periculos, subjugându-și primitorul și învestindu-și proprietarul cu drepturi asupra primului. De altfel, ca o paralelă cu legile clasice hindu, darul este de evitat pe cât posibil, făcând din noul proprietar sclavul primului, dar, paradoxal, așa cum se relatează în “ Mahabharata “, se cuvine să împarți totul, inclusiv mâncare, căci vei primi înmulțit în reîncarnările viitoare, iar dacă nu, îți vor deveni fatale. Omul este astfel prins între tradiția ospitalității și generozității, din frica de a fi pedepsit. ( se hrănește cu otravă, cel ce mănâncă fără ca prietenul său să-l însoțească) și altă frică, cea de a fi ținta acestei generozități, care l-ar obliga să returneze gestul prin ceva de cel puțin aceeași valoare. Deși pentru noi, occidentalii, un asemenea set de credințe este de neînțeles, ele reprezintă baza sistemului legal și economic modern și punctul de la care s-a plecat.

Page 17: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

Capitolul patru se vrea a fi o concluzionare a primelor trei capitole, subliniind anumite idei considerate esențiale în ceea ce privește teza maussiană. Sunt evidențiate anumite atribute caracteristice darurilor, fiind urmate de exemple care le subliniază importanța și conținutul ideatic. Mauss consideră că “ a nu oferi un dar în schimbul darului primit îl aduce încă și astăzi pe cel ce l-a acceptat într-o situație de inferioritate, mai ales dacă darul a fost primit fără gândul de a mai fi restituit. În viața socială trebuie să dăm înapoi mai mult decât am primit, ceva mai scump sau mai mare.“Este foarte important ca atunci când ți se adresează o invitație, aceasta să fie acceptată. Cu câteva decenii în urmă, în unele părți din Germania și Franța, se obișnuia ca întreg satul să participe la celebrarea unei nunți. Dacă o persoană lipsea se considera că este un semn rău, previziune sau dovadă de invidie. În Provence, la nașterea unui copil, fiecare persoană aducea câte un ou și alte cadouri simbolice.

Mauss evidențiază faptul că “ lucrurile vândute au un suflet al lor, mai sunt încă urmate de fostul lor proprietar și ele îl urmează la rândul lor. Se vrea revenirea la modelele arhaice unde bucuria de a face cadouri, bucuria ospitalității și a sărbătorii publice ocupau un loc princeps. Un proverb maori spune: “ Oferă tot atât cât primești și totul va fi minunat. “

Page 18: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI

Conform lui Mauss, moneda “ păstrează puterea sa magică, fiind legată de dar. “ Brățările și colierele populației trobriand “ servesc ca simboluri monetare“, acestea sunt date pentru a se poseda din nou altele, fiind transformate în marfă sau servicii care se vor transforma la rândul lor în monede. Marcel Mauss spune că “ a dărui înseamnă să-ți manifești superioritatea, să fii mai sus, să fii magister; să accepți fără să oferi înapoi mai mult, înseamnă să te subordonezi, să devii client și servitor, să devii mic, să cobori ( minister). “

Tot el afirmă că “ Societățile au progresat în măsura în care ele însele, subgrupurile și indivizii au știut să stabilească raporturi mutuale, să ofere, să primească și să ofere în schimb. Astfel, clanul, tribul și popoarele au învățat cum să se opună fără să se masacreze, cum să ofere fără să se sacrifice unii pe alții. E unul dintre secretul înțelepciunii și al solidarității. “

Page 19: Marcel Mauss - DESPRE SIMBOLISMUL DARULUI