Simbolismul

2
SIMBOLISMUL - Curent literar apărut în Franța în ultimele trei decenii ale sec. al XIX-lea, promovând conceptul de poezie modernă - Trăsături: - Simbolul – figură de stil utilizată pentru a sugera legături ascunse între obiecte, fenomene, situații din lumea obiectivă, acestea devenind semne ale vieții sufletești (claustrofobia, mersul – delir, rătăcire, neliniște); - Sugestia – exprimă stări vagi, confuze, conferind poetului posibilitatea de a surprinde legături invizibile între om și natură (vorbire aluzivă, analogică, evitarea discursului și a narațiunii); - Corespondențele – surprind relațiile ascunse dintre fenomene, stabilesc raporturi între senzațiile de natură diferită, emoții și imagini; - Muzicalitatea – cultivată prin refren, rime sonore, cuvinte, instrumente muzicale; muzica – interiorizată = laitmotiv; - Cromatica – este cultivată pentru puterea de a crea atmosfera sufletească; Negru – alb = conșientizarea morții; Roșu – violet = nevroză; Gri = singurătate, monotonie; - Prozodia – vers liber/alb care cultivă sonorități atenuante, rime interioare, repetiția sunetelor, jocul de cuvinte, refrenul; - Figura de stil reprezentativă: sinestezia – multitudine de senzații asociate într-o imagine poetică unică; - Teme și motive simboliste: inaderența la societate, condiția poetului și a poeziei, obsesia morții, pustiul sufletului, iubirea maladivă asociată cu moartea; singurătatea, spleen- ul, misterul, evadarea, natura: parcuri, grădini, mări,

description

Schema BAC

Transcript of Simbolismul

Page 1: Simbolismul

SIMBOLISMUL- Curent literar apărut în Fran a în ultimele trei decenii ale sec. al XIX-lea,ț

promovând conceptul de poezie modernă -

Trăsături:- Simbolul – figură de stil utilizată pentru a sugera legături ascunse între obiecte,

fenomene, situa ii din lumea obiectivă, acestea devenind semne ale vie ii suflete ti ț ț ș(claustrofobia, mersul – delir, rătăcire, nelini te);ș

- Sugestia – exprimă stări vagi, confuze, conferind poetului posibilitatea de a surprinde legături invizibile între om i natură (vorbire aluzivă, analogică, evitarea șdiscursului i a nara iunii);ș ț

- Coresponden ele – surprind rela iile ascunse dintre fenomene, stabilesc raporturi ț țîntre senza iile de natură diferită, emo ii i imagini;ț ț ș

- Muzicalitatea – cultivată prin refren, rime sonore, cuvinte, instrumente muzicale; muzica – interiorizată = laitmotiv;

- Cromatica – este cultivată pentru puterea de a crea atmosfera sufletească; Negru – alb = con ientizarea mor ii;ș ț Ro u – violet = nevroză;ș Gri = singurătate, monotonie;

- Prozodia – vers liber/alb care cultivă sonorită i atenuante, rime interioare, repeti iaț ț sunetelor, jocul de cuvinte, refrenul;

- Figura de stil reprezentativă: sinestezia – multitudine de senza ii asociate într-o țimagine poetică unică;

- Teme i motive simboliste: inaderen a la societate, condi ia poetului i a poeziei, ș ț ț șobsesia mor ii, pustiul sufletului, iubirea maladivă asociată cu moartea; țsingurătatea, spleen-ul, misterul, evadarea, natura: parcuri, grădini, mări, insule, ora ul, anotimpurile (toamna), ploaia, nevroza, obsesia culorilor, a parfumurilor, șpietrelor pre ioase, instrumentelor muzicale (pian, vioară, clavir);ț

- Stările transmit plictiseală, nevroză, singurătate – nedefinite (singurătate, monotonie, plictis existen ial, banalitate, imposibilitatea comunicării);ț

- Condi ia poetului: damnat, deprimat, izolat, inadaptat;ț- Decor macabru, dezolant – simbolistică a mor ii;ț- Timp ireversibil;- Gerunziile prelungesc stările suflete ti confuze.ș

Reprezentan i: ț George Bacovia, Al. Macedonski, Ion Minulescu,D. Anghel, tefan Petică, ȘI.C. Săvescu, Elena Farago, Paul Verlaine, A. Rimbaud, St. Mallarme, R. Ghil.