Sicco Mansholt Ro

2
RO Sicco Mansholt a fost fermier, membru al rezistenţei olandeze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, politician la nivel naţional şi primul comisar european pentru agricultură. Ideile lui Mansholt au pus bazele uneia dintre cele mai importante politici ale Uniunii Europene, respectiv politica agricolă comună. Martor al ororilor produse de foametea care a afectat Ţările de Jos la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Mansholt era convins că Europa trebuie să devină autonomă şi că aprovizionarea stabilă cu produse alimentare la preţuri accesibile trebuie să fie garantată pentru toată lumea. Cel mai important element al planului lui Mansholt pentru politica agricolă comună a fost încurajarea productivității. Această politică implica sisteme prin care agricultorilor li se garanta un anumit preţ minim pentru produsele lor, asigurându-se stimulente pentru creșterea productivității. Determinarea proeuropeană şi viziunea puternică, alături de voinţa de a construi un viitor comun, l-au caracterizat pe Mansholt de-a lungul întregii sale vieţi. Sicco Mansholt: fermier, luptător al rezistenţei şi un adevărat european Sicco Mansholt 1908 - 1995 © Uniunea Europeană Primii ani de viață Sicco Mansholt s-a născut la 13 septembrie 1908 într-o familie implicată în viața socială, deţinătoare a unei ferme înfloritoare în Groningen, o provincie din nordul Țărilor de Jos. Tatăl său a fost membru activ al partidului socialist olandez şi consilier important al acestuia pe probleme agricole. Mama sa, fiică de judecător, organiza frecvent reuniuni politice pentru femei, fiind una dintre primele femei olandeze care au studiat științele politice la universitate. După ce a absolvit liceul, Mansholt şi-a dorit să devină fermier, dar tatăl său nu și-a putut permite să plătească contractul de arendare și pentru Sicco, deoarece plătise deja unul pentru fratele său. Sperând totuși să își construiască o carieră în agricultură, Sicco a plecat în Indiile de Est olandeze, Indonezia de astăzi, unde a început să lucreze pe o plantaţie de ceai. Nu a putut însă să se obişnuiască cu sistemul colonial de acolo şi a revenit în Țările de Jos în 1936. Un an mai târziu, a reuşit să obţină o parcelă de teren în regiunea polderelor din Wieringermeer, s-a căsătorit şi a fost fermier până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Al Doilea Război Mondial În timpul războiului, Mansholt a fost un membru activ al rezistenţei olandeze împotriva invadatorilor nazişti. În primii ani a făcut din ferma sa loc de refugiu şi a transmis informaţii secrete, iar mai târziu a reușit să creeze o reţea de distribuţie extinsă care furniza produse alimentare persoanelor refugiate în regiunile de vest ale ţării. După război, în semn de recunoaştere a experienţei, curajului şi abilităților sale organizatorice, i s-a oferit postul de ministru al agriculturii, pescuitului şi distribuţiei alimentare în noul guvern. Avea 36 de ani şi era cel mai tânăr ministru pe care îl avuseseră Țărilor de Jos până atunci. Restructurarea agriculturii Imediat după război, lipsa acută de alimente şi criza iminentă au făcut ca funcția lui Mansholt să aibă o mare importanţă. El a luat o serie de măsuri menite să restabilească rapid aprovizionarea cu alimente dar, în acelaşi timp, a înţeles că este nevoie de o modernizare mai profundă a agriculturii pentru a evita alte Părinții fondatori ai UE

description

smjdfhjasdnf

Transcript of Sicco Mansholt Ro

  • RO

    Sicco Mansholt a fost fermier, membru al rezistenei olandeze n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, politician la nivel naional i primul comisar european pentru agricultur. Ideile lui Mansholt au pus bazele uneia dintre cele mai importante politici ale Uniunii Europene, respectiv politica agricol comun.

    Martor al ororilor produse de foametea care a afectat rile de Jos la sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, Mansholt era convins c Europa trebuie s devin autonom i c aprovizionarea stabil cu produse alimentare la preuri accesibile trebuie s fie garantat pentru toat lumea.

    Cel mai important element al planului lui Mansholt pentru politica agricol comun a fost ncurajarea productivitii. Aceast politic implica sisteme prin care agricultorilor li se garanta un anumit pre minim pentru produsele lor, asigurndu-se stimulente pentru creterea productivitii. Determinarea proeuropean i viziunea puternic, alturi de voina de a construi un viitor comun, l-au caracterizat pe Mansholt de-a lungul ntregii sale viei.

    Sicco Mansholt: fermier, lupttor al rezistenei i un adevrat european

    Sicco Mansholt 1908 - 1995

    U

    niun

    ea E

    urop

    ean

    Primii ani de via

    Sicco Mansholt s-a nscut la 13 septembrie 1908 ntr-o familie

    implicat n viaa social, deintoare a unei ferme nfloritoare

    n Groningen, o provincie din nordul rilor de Jos. Tatl su

    a fost membru activ al partidului socialist olandez i consilier

    important al acestuia pe probleme agricole. Mama sa, fiic de

    judector, organiza frecvent reuniuni politice pentru femei, fiind

    una dintre primele femei olandeze care au studiat tiinele politice

    la universitate.

    Dup ce a absolvit liceul, Mansholt i-a dorit s devin fermier,

    dar tatl su nu i-a putut permite s plteasc contractul de

    arendare i pentru Sicco, deoarece pltise deja unul pentru fratele

    su. Spernd totui s i construiasc o carier n agricultur,

    Sicco a plecat n Indiile de Est olandeze, Indonezia de astzi, unde

    a nceput s lucreze pe o plantaie de ceai. Nu a putut ns s

    se obinuiasc cu sistemul colonial de acolo i a revenit n rile

    de Jos n 1936. Un an mai trziu, a reuit s obin o parcel de

    teren n regiunea polderelor din Wieringermeer, s-a cstorit i a

    fost fermier pn la izbucnirea celui de-al Doilea Rzboi Mondial.

    Al Doilea Rzboi Mondial

    n timpul rzboiului, Mansholt a fost un membru activ al rezistenei

    olandeze mpotriva invadatorilor naziti. n primii ani a fcut din

    ferma sa loc de refugiu i a transmis informaii secrete, iar mai

    trziu a reuit s creeze o reea de distribuie extins care furniza

    produse alimentare persoanelor refugiate n regiunile de vest ale

    rii. Dup rzboi, n semn de recunoatere a experienei, curajului

    i abilitilor sale organizatorice, i s-a oferit postul de ministru al

    agriculturii, pescuitului i distribuiei alimentare n noul guvern.

    Avea 36 de ani i era cel mai tnr ministru pe care l avuseser

    rilor de Jos pn atunci.

    Restructurarea agriculturii

    Imediat dup rzboi, lipsa acut de alimente i criza iminent au

    fcut ca funcia lui Mansholt s aib o mare importan. El a luat

    o serie de msuri menite s restabileasc rapid aprovizionarea

    cu alimente dar, n acelai timp, a neles c este nevoie de

    o modernizare mai profund a agriculturii pentru a evita alte

    Prinii fondatori ai UE

  • Comisar pentru agricultur i fermier entuziast, Mansholt a deschis calea spre politica agricol comun.

    deficite pe viitor i pentru a garanta rentabilitatea. A stabilit

    preuri minime pentru principalele produse agricole, combinate

    cu taxe la import i sprijin pentru exporturi. n vederea sporirii

    productivitii, a promovat investiiile n cercetare i educaie,

    precum i fuziunea fermelor n uniti mai mari i mai eficiente.

    O politic agricol comun pentru Europa

    Fiind un federalist european convins, Mansholt i-a dorit o politic

    agricol comun pentru Europa. n 1950, a elaborat un plan pentru

    o pia comun a produselor agricole n Europa, cu o structur

    supranaional de conducere. ns planul s-a dovedit a fi prea

    ambiios pentru acea vreme i a euat. Cu toate acestea, a fost

    readus n discuie mai trziu i a devenit surs de inspiraie pentru

    politica agricol a Comunitii Economice Europene.

    Dup ce a ocupat funcia de ministru timp de doisprezece ani i

    jumtate, Mansholt a avut ansa de a-i lansa planurile pentru o

    politic comun n 1958, cnd a devenit comisar pentru agricultur

    n cadrul primei Comisii Europene. Tratatul de la Roma din 1957

    instituia Comunitatea Economic European i prevedea nfiinarea

    unei piee comune n Europa, n trei etape de cte patru ani.

    Acest plan de doisprezece ani a fost considerat de muli extrem

    de ambiios i foarte susceptibil s eueze, n special n ceea ce

    privete msurile referitoare la sectorul agricol, dat fiind opoziia

    puternic pe care acestea o suscitau. Mansholt a rmas ns

    optimist i a continuat s lucreze. Planul su consta n gsirea

    unei combinaii agreate ntre plata direct a subveniilor pentru

    culturi i terenuri care ar putea fi cultivate i mecanismele de

    susinere a preurilor, inclusiv preuri minime garantate, precum

    i tarife i cote pentru importul anumitor produse din ri tere.

    Aceste msuri ar ncuraja o mai bun productivitate agricol, astfel

    nct consumatorii s beneficieze de o aprovizionare stabil cu

    produse alimentare la preuri accesibile i ar garanta un sector

    agricol viabil n UE.

    Planul Mansholt

    Iniial, planurile sale au ntmpinat opoziie din partea multor

    fermieri i a reprezentanilor politici ai acestora, care erau convini

    c aceast abordare comun le va pune n pericol existena i c

    doar fermele mari vor putea supravieui. Dei au existat multe

    obstacole care au stat n calea acordului cu privire la o politic

    european comun, Mansholt a perseverat, iar n 1968 Comisia a

    publicat Memorandumul pentru reforma politicii agricole comune,

    cunoscut i sub numele de Planul Mansholt. Practic, planul

    arta c agricultorii trebuie s-i modernizeze fermele pentru ca

    agricultura s se dezvolte. Aceasta ar garanta productivitatea i

    le-ar permite fermierilor europeni s devenin autonomi.

    Politica agricol a reuit s-i ating obiectivul iniial, acela de a-i

    asigura Europei un nivel ridicat de autonomie pe plan alimentar.

    Cu toate acestea, n cei 50 de ani de existen, a suferit schimbri

    majore pentru a se adapta la tendinele vremurilor. Pn n 1970,

    politica a funcionat att de bine nct de multe ori existau

    surplusuri de produse agricole. n anii 1970, Mansholt a devenit

    un aprtor ferm al msurilor de protecie a mediului, un element

    cheie al politicii agricole. A fost vicepreedinte al Comisiei n

    perioada 1958-1972 i al patrulea preedinte al acesteia, din

    1972 pn n 1973.

    elul lui Mansholt a fost acela de a preveni o revenire a foametei

    cumplite pe care a suferit-o populaia european n iarna de

    la sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Planul Mansholt

    i-a permis Europei s redevin autonom, iar agriculturii s se

    dezvolte ntr-o perioad foarte scurt de timp.

    Prinii fondatori ai UE

    U

    niun

    ea E

    urop

    ean