Nathalie gi Jean-Marie Delecroix

PUTEREA CREIERUTUI

SI UIMIT()ARETE SAIE

CAPACITATI,

Traducere: Gina Belabed

NICULESCU

Cu prins

'ffi!ilrxtNilm

Partea I

Avem un creier UNIC

Vialaestefrumoasi... .......15Rital6vi-Montalcini.... .....15lnterviul ...,....,," 15

i

(eputemfacecutotacesttimp? ..... .........20Sinuneincredeminego-ulnostru.. ..........21

Ce facem cu viala noastri?. .....22

Acumsifacemcuno;tinlScucreierul ..........245d revenim la cele doui emisfere. . . .. i . . . .....29

Chimia creierului..... ......,.31

Ceamaimareminuneanaturii........:\ ......33

Alteconsidemliigenerale. .....:.. ............34Fiinleleumanesuntdiferite ..........34ADN-ulnufacetotul.... .....34Amoidee. .........35

Cuprins

Partea a ll-a

Neurotransmilitorii

5i rupem cercul vicios ........37Stresul . ...........37Excesul de aciditate .... .....3B0teacidemielinideterioratl..... ...........38Poluarea. ..........38

Neurotransmifatorii. , . . . . . . . . 39

Edgeeffect ....... ..39

Neuroniisuntelementeledebazi. ............40Neuroniicomuniciprinsemnale ......40Neurotransmi[itoriipropriu-2i5i....... ........41

Principaliineurotransmilit0ri....... ..........42Dopamina .........43Acidulgama-aminobutiric(GABA). ............45Acetilcolina ...... ..45

Serotonina. ........46Patru ritmuricare alterneazi in timpulzilei

datoritineurotransmi!5torilor.. ......4BAllineurotransmifitori .. ,..;................48

Cdtevatulburirisemnificative...... ..........50Reechilibrareaneurotransmilitorilor.. .........50Pericoleledinmediulinconjuritor.... .........51Tulbuririledeatenlie. .......51

Neurotransmilitorii gi caracterul ..... . ....... . ...... . .52

Ne putem schimba caracterul .........52Neuroniiseorganizeaziintreei...... .........52Harta creieruluiuman .. .... .53

Celulele gliale (nevrogliile) . . . .. .... . .54

Astrocitele .........54

Cuprins Cuprins

0ligodendrocitele...... .....54CeluleleSchwann...... .....55

Physioscan@. ........56Disfuncliile creierului potfi,,citite" . ..... ......57

Disfuncliainvoluntarianeurotransmifitorilor .........59Neurotransmifitoriibuni. ..... .......60Excesuldeaciditatedistrugeneurotransmi!5torii... .....61Cauzele acidozei ... ... . ... ..61

Preciziriimportantedesprecitevaboli.... ............63Boala Parkinson .. ...... . ...63BoalaAlzheimer....... .....63Diabetul ...........64Depresia. ..... .....65Prezenfa stafilococului auriu. .. ... ....65Prezenla streptococului hemolitic .....65Sclerozain plici.... ............ 65

Stresul. .......66

Partea a Ill-a

Nutri[ia creierului

Preambul ...........75

Totula devenit maicomplicat .........76Mdncim orbe;te. ...........76Stimuliicreierului...... .....77Plicerea alimentelor ........77

Combustibiliicarehrinesrcreierulgiinima.. ...........78(reierul. ... ... .....78lnima;icreierul .....78

Acizii gragi consituenli ai creierului ........... 79

Cele doud categorii de acizi care trebuie evitate sau reduse. . . ... . 79

Cele trei categorii de acizi care trebuie privilegiate . . . . . . g0

Aciziigragi0mega-3. ....... g2

Aciziigra;i0mega-6. ....... g4

Aciziigra;i0mega-9. ....... g4

Cantitilile de acizi gra5i recomandate

pentruaaveauncreierperformant..... ...... g4

(e ulei trebuie si consumim pentru a ne proteja creierul?. . . . . . . . g5

0xigenul, combustibilulcreierului .... g7

Zaharurilebune,combustibiliicreierului ...... gg

lndicele glicemic. .......... g8

Zaharurile bune... ......... 93

Ce declangeazd senzalia defoame? ........... glConsumul de glucozi al creierului . . . . 97

lstoriaconsumuluidezahir ......... 9g

Rolulproteinelorpentrucreier.. ..... gg

Proteinelegigrisimileproducneurotransmifitori. ...... gg

Ce este o proteini? .. .. ..... gg

La ce folosesc proteinele? . . . . . . . . . . 1 00

Proteini animali sau vegetali? ..... 100

Ce cantitate si consumim?. ...... . . 105

Vitaminelecreierului ....... 106

Dezoxidafi-vd, dezoxidafi-vi. ..... . . 106

Vitamina(...... ......... 107

VitamineledingrupulB...... ...... 10g

VitaminaE...... ..........1j3VitaminaA...... .,.......,114

Suplimente alimentare utile pentru creier ;i memorie . . . . . . . . 1 15

Seminlelegerminate... ... 116

10 Cuprins

Acizii0mega-3 ... 117

Vitamina(...... ......... 118

Lecitina din soia . .... ..... 120

Ginkgo biloba .... 121

Cdteva minerale esenliale pentru creier ...... 122

Rolul sunetului in regenerarea creierului . . . . . 127

La inceput ..... .. 127

Cuv6ntul,,sunet"este pronunfat.. ..... ...... 127

MuzicaluiMozart. ........ 128

Delfinii . ......... 129

Partea a lV-a

55 ne construim creierul

Pentrucineputemconstruicreierul?. ....... 131

Putemfacedincreierulnostruuninstrumentatotputernic... .... 131

0ameni,,an0rmali",cuuncreierexcepfi0na1.... ...... 132

Abilitefi cerebrale iegite din comun . .. ....... 132

Celedouiemisfereatitdediferite. .......... 135

Creierele extraordinare .... 138

Si ne formatim creieru! .. . . 140

lati deci cum si ne formatdm creierul. . . , . . . . 140

$idaci m-agintilnicu mine?. . .... -. 147

Semnelerevelatoare ....... 148

Aparifiasofrologiei. ........ 150

Undelecerebrale....... ... 150

Excitarea modernl permanenti ..... 152

Congtiinla ......... 154

Cuprins 11

Hipnoza. 156

156Hipnoza induce un somn provocat.

Antrenamentul autogen.

Relaxarea lui Jacobson

Metoda Vittoz

Vizualizarea

Acest procedeu vi face si fi1i sceptici?.

163

164

166

167

168

169

169

170

170

171

5ofrologia

Lucriri preliminare

Partea a V-a

Cdteva boli ale ffeierului

0tr6vuripentrucreier ......1B9Relelelewireless(Wi-Fi) ... 189

Metalelegrele. ...191Aditivii . ..... .... 194

Pesticidele ....... 195

Mesaiecarenemanipuleazicreierul. ........ 196

0 $rategie militari. ....... 196

Mesaje ascunse ... 196

Limbajulinversatdezviluieadevdratanoastrig6ndire?................ 197

Alzheimer,infricogitoareaboaliacreierului ......... 198

Toli setem de ea... ....... 198

AcestdomnAlzheimer. .... 198

Amploareadezastrului. ....199Cum recunoaStem debutul bolii? . . ........ .. 199

Cum si ne protejem ....... 200

Puneliintestineleinfuncliune ...... 201

Hrinili-vicreierul. ........ ZOf

Vreausifacteste..... ....205Semne de deficienli. .. .... 205

Unde observim aceasti boali? . .... 206

0tumoarepecreier ........211Otumoarepoatecre;te? ...211

(ontinuim si ne deteriorim creierul?. ....... 212

De ce o asemenea cre;tere a degradirii creierului? . . . . . 212

Franceziirim6ncampionimondiali... ........ 213

Cancerul de sdn progreseazd. . . . . . . . 215

Medicamentelegenerice. ..........216Alzheimer-boaliacreierului,curisccrescut .........216Gestionarea medicamenteloreste bolnavi. ... 218

Exercifii de sofrologie de inalt nivel.Gradul l.

Gradulal ll-lea. . .

Gradulal lll-lea..Gradulal lV-lea. .

Meditafia transcendentala......Efectele asupra slndtalii

Teze medicale doveditoare

Meditalia

5i ne golim mintea?.

Este maisimplu decit atdt

Meditafia se inva]i ..

Curele termale

Toate astea mi fac si rdd . . . .

Atingerea

159

161

173

173

174

178

179

179

180

182

184

187

12 Cuprins Cuprins 13

Ceea ce numesc eu stles nu trebuie si mi streseze . . . . 220

Ratarea unui examen. ......221Eunumescastaun,,test" ...j.... ...222

Ravagiife produse de stres . . . . ...... 225

0reacfieinlan!.... .......225Stresulcronicnefacesiimbitrinimprematur ........ 226Cdteva sfaturi utile ... ..... 228Controlul stresului prin relaxarea intestinelor. . . . .. . .. . DB

Dependenfa, o boali a creierului? ... 231

5i indriznim si vorbim despre medicina natuilsti . . . . 232Sub stricti supraveghere. . .. . . ..... 232

PARTEA I

Avem un creier UNIC

Suplimentele alimentare sunt ultramonitorizate. . . . . . . . . . . . . . . 232 Rifu L1vi_MontalciniUn supliment alimentar care aduce profit. . . . . 233

Cums-aajunsaici?. ....... 235 Rita L6vi-Montalcini are acum 103 ani. S-a niscut la 22

Unministercaregtietotul .......... 236 aprilie 1909laTorino, in regiunea italiani piemont. NeurologLa felqiinternetul... . .. ... 237 distins cu premiul Nobel pentru Medicini, ea este astizi lau-

reata cu vdrsta cea mai inaintatl qi, in acelagi timp, cea care aMedicinaalternativi .......23g :".. , :

Francezii o folosesc. . . . .... 240 tr[it cel mai mult dintre to[i de[initorii unui Premiu Nobel.

Creierul se insuflelege. . . . . 241 Este cu adevirat un fenomen'

Partea a Vl-a

Creierul, instrument spiritual

Canaluldivin.. .... 245

lnstrument de unificare. ... 245

Surse bibliografice

Viala este frumoasdi{$*$$$$**$E$$$$$${$$$*$&$&$$$$n$*

lnterviul

Iatd un scurt interviu cu Rita L6vi-Montalcini, realizat pe

22 decembrie 20051.

- Cum sd vd sdrbdtorim cdnd veli implini 100 de ani?

- A, nu gtiu daci voi trii pini atunci gi, in plus, nu-mi placaniversirile. Ceea ce mi intereseazd si ce-mi place cu adevirat

247 este ceea ce fac in fi.ecare zi.

I Sursa: http://clairemarie.blog.24heures.ch/ archive I 2009 I 02 I 23 Irita-levi-montalcini.html. (r. a.)

14 Cuprins Partea I - Avem un creier UNIC 15

- $i ce faceli?

- Incerc sd oblin burse de studiu pentru fete din Africa, ast-fel incAt ele si studieze gi si se pregiteasci pentru o viafl activi,pentru progresul llrii lor. $i continui sd meditez.

- Nu v-a{i pensionat?

- Niciodati! Pensionarea distruge creierul. Cele mai multepersoane aflate la pensie devin inactive, iar asta imbolnivegte cre-ierul gi chiar il ucide.

- Cum funclioneazd creierul dumneavoastrd?

- Exact cala2} de ani. Nu obsery nicio diferenfi sau schim-bare in dorinlele mele ori in capacitl{ile mele. Miine, de exem-plu, voi participa la un congres medical.

- Dar nu existd oare anumite limite genetice?

- Nu, creierul meu va avea in curdnd un secol..., dar nucunoaqte senilitatea. Pielea mi se rideazi, este inevitabil, dar cre-ierul meu nu pifeqte nimic.

- Cum se explicd aceasta?

- Beneficiem de o mare plasticitate a neuronilor: chiar dacdunii dintre neuroni mor, cei care ri"mAn se reorganizeazd.pentruamenline aceleagi funcfii. Numai ci trebuie s[ ii stimulezi.

- Ajuta{i-md sd ii stimulez!

- Continui sd ai dorinfe, activeaz5-li creierul, di-i mereu delucru; astfel, el nu se va degrada niciodati.

- $i voi trdi mai mult?

- Vefi trii mai bine in anii care vd rimAn de triit, gi asta estecu adevirat interesant. Secretul este si rim6i curios, angajat,implicat gi si ai o pasiune.

- A dumneavoastrd a fost cercetarea ;tiinlificd?- Da, gi sunt inci la fel de pasionati de ea.

- Ali descoperit cum se dezvoltd;i se reinnoiesc celulele siste-mului nervos.

- Da, in 1942. Am numit aceasti descoperirei nerve growth

factor (NGF, factor de cregtere nervoasi), iar pentru aproape o

lumitate de secol am fost interzisi, pini la recunoaqterea validi-i61ii de..operirii mele. in anul 1986, am primit, pentru aceasti

descoperire, Premiul Nobel.

- Cum a ajuns o fatd de origine italiand din anii 1920 sd

devind neurolog?

- M-am dedicat studiului inc[ din copillrie. Tata voia si am

o cisnicie reugit[, si fiu o solie buni gi o mami bun[... Dar eu am

refivat. Am stat ln fala lui gi i-am spus ci Yreau se studiez.

- Ce supdrare pentru tata, nu-i a;a?

- Da, adevirul este ci nu md simleam un copil fericit. Misimleam ca rilugca cea urdti, ftrl minte 9i neqtiind s[ fac mare

lucru. Fralii mei mai mari erau foarte inteligenfi, iar eu md sim-

feam cu mult inferioari lor.

- infeleg cd ali fdcut din aceasta un stimulent.

- Da, dir qi exemplul doctorului Albert Schweitzer2, care se

afla in Africa pentru a lupta impotriva leprei, m-a stimulat la fel

de mult. Am vrut si-i ajut pe cei care sufereau: acesta era visul

meu.

- $i vi l-a[i implinit... prin ;tiinld. Iar astdzi le ajuta{i pe feteledin Africa, astfel incdt ele sd poatd studia.

- Noi luptlm impotriva bolii, dar totul se poate imbunitilidaci vom pune capit oprimirii femeilor din llrile musulmane.

- Religia este o frdnd in dezvoltarea cognitivd? in dezvoltarea

cunoagterii?

- Da, religia marginalizeazd femeia in fafa birbatului; $i o

marginalizeazd in ceea ce priveqte dezvoltarea cunoagterii.

2 Albert Schweitzer (1875-1965) a fost un medic misionar, teolog

protestant, muzician gi filozof franco-german. in 1913, a deschis 9i a

condus o leprozerie pentru negri in Gabon. A primit Premiul Nobel

pentru Pace (in 1952). (n. red.)

r6 purEREA cREtERULUt St utMtroARELE sALE cApActrATt Partea l- Avem un creier UNIC 17

. - ^Existd vreo diferen[d intre creierul unui bdrbat ;i cel al unei

Jemei?

- Numai in privinfa funcfiilor cerebrale, aflate in relatie cuemofiile legate de sistemul endocrin. Dar intre funcfiile.ogrritirr.nu existi nicio diferenfi.

- Atunci de ce existd atdt de pu{inefemei in domeniur;tiin[ei?

- Nu, nu este deloc aga! Mai multe descoperiri gtiinlifice airi-buite birba{ilor au fost, de fapt, opera surorilor soliilor'sau fiice-lor lor.

- Este adeydrat?

- Inteligen{a femininl nu era acceptatd, ci era pusl in umbri.Din fericire, astlzi,in cercetarea gtiinfihci, existi mai multe femeidecdt birbali: mogtenitoarele Hypatiei3.

- inpeleapta din Alexandria secolului al lV-lea.

- Acum nu vom mai sfArqi ucise pe stradd de cltre cilugiriicreqtinimisogini, aga cum a fost ea. Cu siguranli, ceva s_a iribu_niti[it de atunci in lume.

- Nimeni nu a tncercat sd vd asasineze...

^ - in timpul fascismului, Mussolini a vrut si-r imite pe Hitrerin persecu{ia evreilor. A trebuit si mi ascund un timp. Dar numi-am oprit cercetirile: mi-am creat laboratorul in propriur dor-mitor gi, in acel moment, am descoperit apoptoza, udi.i moarteaprogramati a celulelor.

- De ce existd un procent atht de ridicat de evrei care suntoameni de ;tiinld;i intelectuali?

- Excluderea a provocat in randul evreilor munca interectu-ali: totul se poate interzice, dar nu si ceea ce gdndegti. Este cert l[existd mai multe Premii Nobel delinute de evrei.

3 Hypatia din Alexandria (340-415 d. Hr.) a fost o matematiciani,filozoafr, gi astronom[ greac[. A condus Academia din Alexandria.A fost ucisd la comanda patriarhului chiril pentru ci era interesatrmai mult de gtiin!5 decdt de superstilii. (n. red.)

18 pUTEREA CRETERULUT tt utMtTOARELE SALE CApACtTAT|

- Cum vd explicali nebunia nazistd?* Hitler gi Mussolini au gtiut si vorbeascl mullimilor; atunci

creierul emolional prevala intotdeauna asupra creierului neo-

cortical, asupra laturii intelectuale. Ei au manipulat emofiile, nu

rafiunea.

- Ata se inthmpld ;i astdzi?

- De ce credeli ci in multe gcoli din SUA se predl creafionis-

mula in loc de evolulionism?

- Ideologia este emo{ie, f.ind lipsitd de ra{iune.

- Raliunea este fiica imperfecliunii. La nevertebrate totul este

programat, ele sunt perfecte. Noi, nu! Fiind imperfec$, recurgem

la rafiune, la valorile etice: distinclia dintre bine 9i rdu reprezintlcel mai inalt grad de evolufie darwinisti.

- Nu v-a{i cdsdtorit niciodatd, nu a{i avut copii?

- Nu, am intrat in jungla sistemului nervos. Am rimas fas-

cinatl de frumuselea ei gi am hotirAt s[ ii dedic tot timpul, toat[

viata mea.

,,Este mai bine si adaugi via![ zilelor, decittzile vie[iil'

Iati cea mai buni introducere pentru a face cunoqtinli cu

creierul, o introducere care zdruncinl certitudini bine inridi-cinate conform clrora creierul nostru se micEoreazb odatb ctt

virsta. Dar nu este asa! Creierul nostru este ceea ce noi facem

din el.

4 Crealionism - teorie teologici potrivit cireia sufletul fiecdrui indi-vid provine, prin crealie nemijlociti, de la Dumnezeu, afirmdndu-se

astfel ci sufletul este un principiu deosebit de trup. (n. red.)

Partea l- Avem un creier UNIC 19