eegida

4^ol efo/to a%oo*

?0/8

l aRominiei

,ssr - TfoguLSpug : Galaxia Gutenberg,2020

podrcerea integralS sau parlial5" multiplicarea prinrt[(area scanarea, tanspunerea in format elechonic:hrir prin intemet sau prin re{ele de calculatoare,poaitire sau sisteme cu posibilitatea recuperdriiir precum gi ahe fapte similare s6v6rqite frrdfti reprezirna o inc5.lcare a legislaliei cu privire lassc penal 5ilsau civil ln conformitate cu legile in

(Coord. Gelu Hossu)

sI NOI AM FOST LA BLAI...)

Impresii qi mdrturii literare ale unor participanli latntfrInirea cu

Papa Francisc la Blaj, Cdmpia Libertdlii, 2 iunie 201-9

Ruxandra Cesereanu I George Cipiianu I Ion Cosmovici I

Ion-Andrei Gherasim I Gelu Hossu I Iuliu Hossu I

Radu MArza I Maximilian Mitu, Sorin Mitu I

Giuseppe Munarini I Mihai Pitragcu I Liana Pop I

Adrian Popescu I Ilie Rad I Eugenia Sarvari

Galaxia Gutenberg2020

:TEDNROMANIA

ub e_sda

ot/i^o/ aftht d%'*

?('/g

e e RomAniei

tssr - Tr@u tapuq : Galaxia Gutenb erg, 2020

ilodmea ide-sal6 sau parliald" multiplicarea prinrutare:t- scanaree, transprmerea in format electronic*sfu pin idernet sau prin relele de calculatoare,

ryeiire eu siseme cu posibilitatea recuperdriii- peum $ ahe fure similare sdvAryite fhr6*i qruim o incdlcare a legislaliei cu privire lareq-

-1 ;isau cftil in conformitate cu legile in

(Coord. Gelu Hossu)

9I NOI AM FOST LA BLAr...)

lmpresii qi mdrturii literare ale unor participanli latntklnirea cu

Pnpa Francisc la Blaj, Cdmpia Libertd{ii, 2 iunie 2019

Ruxandra Cesereanu I George Cipiianu I Ion Cosmovici I

Ion-Andrei Gherasim I Gelu Hossu I Iuliu Hossu I

Radu MArza I Maximilian Mitu, Sorin Mitu I

Giuseppe Munarini I Mihai Pitragcu I LianaPop I

Adrian Popescu I Ilie Rad I Eugenia Sarvari

Galaxia Gutenberg2020

IEDN ROMANIA

Cuprins

6 I $i noi am fost la Blaj...

Adrian Popescu I Energii miracu\oase,..........,..............,...,.....133

Ilie Rad / $i eu am fost la Blaj, Ia tntillnirea cu papa

Francisc! ................... 139

Eugenia Sarvari I Clipa de tdcere de ta Blaj... ........18g

Album foto ..........769

al

:,

1:'i

-$1itrj

:{f.'*,

..ltr-: i

slt:'.1,'tl.

t{ i- rr:..

l..t!* o" ,t

RuxandraCesereanu

Duminica beatificfuii

L\ CESEREA*\U este poeti/ ptozatoare,rre:or unir-ersitar la Facultatea de Literes"rml de Literaturi Comparatd) Eii al reristei de culturi Stequa. Membri in).arta-ilna - Cmtrul de cercetare a

er ,1in Ouj.

:;':c-i,{/i. )tnnoinlistica si literaturaII5r -o: i,i{ire in secoltilXX,2016

-;:r- C€sdrerlnt, utt qeot greco-catolic in:;:*r- l01i

Trenul care ducea de la Cluj la Blaj, pentru pelerinii domicis[ ajungd pe CAmpia Libertdfii la beafificarea celor gapte episcopigreco-catolici oficiatd de Papa Francisc, arlta dirnineat4 la oragase qi doudzeci, ca un tren voios de vacante. Pelerinii pdreau nigte

excursionigti pomifi la drumefie, imbrdcali pe jumdtate sportiv(dar decent), pe jumitate celebrator, dotafi cu umbrele, fAguri,

pdldrii puzderie, gepci (inscriptionate, marc6nd irzita pontifuluiin Rom6nia), sticle de apa ochelari de soare. O umanitatefognitoare gi veseld umpluse gara din Cluj, dar o umanitatedisciplinatd (cu gefi de grup), domicd si nu provoace vreoir:rcurc5fure. Am prins un taxi, ca sd ajung lagard, printr-un norocorb, uitAnd cd mii de oameni aveau aceeagi destinafie.Iarin gar4am zdrlt mufi ochi cunoscuf,. ln trer; la dus, am nimerit cu unprofesor mucalit de istorie care a povestit nu doar intAmplsridramatice legate de martirii bisericii greco-catolice, ci gi pdfaniihazlii. Fratele profesorului asculta gi d6nsul cu aceeagi curiozitateca gi noi. Astfel, destule vorbe de duh ne-au inveselit cdl5toria.

Dimineala era celoasd Ei neclard, ne temeam sd nu ploua dar de

fapt nu ar fi contat defel, toatd lumea era pregdtitd inclusiv pentruaga cev4 cdldtoria nu avea cum si fie boicotati de vreun neajuns.

CAt despre trer; acesta s-a dovedit a fi multicromatic si gureg cu

sandviguri gi fructe, cafele ori Coca Cola care sSltau in fiecare

vagon. 9i cu mulfi prieteni care scotoceau compartimentele gi

vagoanele ca sd ii i:rtAlneascd pe cei cunoscuti gi sd schimbe o

vorbd ir:rainte de a ajunge la destinatie. Eram cu tolii ir agteptare,

cu tulburare gi bucurie in aceastd agteptare aparte.Ajungi in gara din Blaj, am pomit-o prin ora5, spre CAmpia

LibertdFi, aldturi de puhoiul de pelerini. Cum poveqtile ne-aufurat (mai ales povegtile despre Gellu Naum si Zanbia, intr-un

16 | 9i noi am fost la Blaj...

dialog cu o fostd studentd firoscoasd gi ludicd), a$a s-a fdcut cd eugi tatdl meu Domifian (cu care am g6ndit cdldtoria de pelerini)ne-arn rdtdcit gi nu am nimerit cum trebuie poarta de intrare spreCAmpia Libertdf,i, risc6nd sd rimAnem pe dinafard. Mai ales tatdlmeu fusese captivat de discufia naumian5, dar gi pe mine mdfuraserd comentariile despre Zenobia. Mdrfurisesc cd am intratputin in panic5, jandarmii adugi de la Bucuregti erau amabili,politicogi gi domici sd fie de ajutor, darnu cunosteau Blajul gi niciCAmpia Libertdfi, aga cd ii indreptau pe cei rdtdcifi de la unii laalfi, iar voluntarii ne trimiteau gi ei la arfii mai gtiutori decatdattE4 care nu se pricepeau neapdrat sd ne cdlduzeasca. Aminceput sd mergem dezorientafi in pas alert gi sd g6faim panicalicd ar putea sd survind vreun neajuns. Tatdl meu obosise, eu erarnagitatd. P6nd la urmd ne-aln descurcat cu ajutorur stalkerilorprieteni sunafi la telefon, care ne-au direcfionat pas flt pas sdajungem unde trebuie, la poarta bund. Reperul nostru a fostcatedralabldjeana iar de aiciincepea coboragul gi drumul firesc casd intrdm pe poarta potrivitd Ei sd ne cdutlm locurile arondate.

$i iatd-ne pe CAmpia Libertdfii; probabil cd asa era menit sdfie ca drumul nostru si se dovedeascd cu adevdrat inifatic, maiintai sd ne rdtdcim gi si ne alarmdm gi doar apoi sd gdsim calea ceadreapti. Era o fiesta pe CAmpia LibertdFi. $i, totodatd, era oepifanie: experienla umand de acolo era ir:r mod asumat si ddruitoruna epifanicd. ln 191g martor la caruselul zilei de 1 decembrie,Lucian Blaga scrisese cd asistase la o ,,roire de necrezut,,; exact asaera Ei pe CAmpia Libertdlii dinziuade 2 iunie 2019. Familiiintregivenite aici, de la bunici la nepofi, sate aproape compacte,comunitdfi urbane, profesionale, grupuri, pAlcuri, stoluri(nuanlate in fel gi .hp) - tof, participantii erau senini, bucurogi cdsunt, cd se afld in acel loc. Nu era exaltare, ci o bucurie tihnitb, olimpezime gi impicare durabile. o frenezie btajina cumpdtatd.Mi-a venit si zambesc cand am vdzut destui pelerini in costume

!: -,:_.: r ,udicd), aga s-a fdcut cd eu::: :_:- :arCit cdlitoria de pelerini): :,j: :e'ruie poarta de intrare sprer:-::::.r:. pe dinafard. Mai ales tatil*:.: ::-*:r_rani, dar gi pe mine md

-,-"--,t:-.-.. \{acurisesc cd am intrat: --.: j: -a Bucuresti erau amabiti,--::: j': iu cunosteau Blajul gi nici' :--::--: - :e cei raiacifi de la unii la::- .- -: ,a alfii mai ;tiutori decAt: :":.=:::': Sa ne CdldUzeaSCS. Am-- *- r:-- ier. si sa galAim panicafi-':'- :-i la-l meu obosise, eu eram- ::s--*:L:: cu ajutorul stalkerilor:: ::*:j ;::et-iionat pas Cu paS sd

-;- :"*::. Reperul nostru a fost-:::€; ;.--rrrisul si drumul firesc ca

i: ;':. -,:-irn locurile arondate.tl--l:-: ::rbaL'ii cd asa era menit sd.,:J:i---a ;-l adevdrat inifiatic, mai: :l: ;- itar apoi sa gdsim calea cea

::_: i -re:a$i 5i, totodatd, era o

= :: - ,, .:: ;t rnod asumat si daruitor: -: ".:.eiul zilei de 1 decembrie,

= -, - :l;:e de necrezu{';exact asa

---: :e l;unie 2019. Familiiintregil':l,-: -<aie aproape COmpaCte,

:.:-: g;pr"rri, p61cwi, stolurii:-:: -::lt:l etaU Senini, bUCUTOSi Cd

:r: :.i : -:e. ci o bucurie tihnit5" o.*i: *- :::ezie blajina cumpdtatd.- :-:,: :-:rri pelerini irr costume

Ruxandra Cesereanu I Duminica b eatificdrii I 77

populare, dar am priceput destul de repede cd nepofii gi

=tr'Snepofii acegtia de acum - Anno Domini 2019 - purtaucostumele bunicilor (bunicelor) gi strdbunicilor (strdbunicelor) lor,ci era aici o logicd intemS" psihicd gi sufleteascd aparte, cd

r estimentaf,a continea o mogtenire spiritual5 nerupt5, nesurpatiinca din fericire. Erau gi pelerini care igi con{ecfonaserd chiar eicostumele populare exact i:r acelagi seng de continuitate si

:estimoniu spiritual in familie.

Vuietul mulfimii nu era zgomotos pe CAmpia Libertdlii, degi

lumea se gisea ir:r aEteptarea Papei Francisc, admirat gi iubitpentru firescul sdu. Fognetul multimii era pagnic, aceasta mai cu

'eamd din cauza figurii respectate a pontifului. Naturalele4tigura candida inteligenla vie apropiatd de oameni, cuvintelesimple (dar deloc banale) ale Papei Francisc ii cuceriserd deja pe

rom6ni, in zilele de dinainte de duminica beatificdrii. Ploile

autohtone in aproape tot timpul cdldtoriei SfAntului Pdrinte inRomAnia (in loc sd fie un impediment) au ar,r.rt un efect fecund, au

germinat o bunddispozilie Ei senindtate fiSge. LaBlaj, ploile aufost absente (in ciuda aburului gi frigului din zori), iar soarele torida ajuns sd provoace o temperafurd greu suportabild: era

zdpuqeald,, aerul se dovedea a fi canicular. Copii, maturi gi bdtr6niseimbulziserd pe marginile gardurilor care marcau aleile pe undear fi putut veni papamobilul dar lucml acesta era firesc. Corulreligios oficial cAnta armonios, cu vocea Paulei Seling modulatdsacral; deundeva din spatele CAmpiei s-aauzitlaunmoment datun ritm de samba cu dubagi, erau niEte tineri care il agteptau astfel

pe pontif, cu o voiosie adaptatd la vArsta 1or, Numai cd mul,rmileau depdgit cifra estimatd. Am bdnuit cd se aflau acolo vreo 50.000

de oameni; sear4 cAnd am ajuns acas5" cifra indicatd de TVR a fostaceea de peste 100.000 de participanti. Arsita a thcut ca destuiparticipanfi sd scoatd la ivealiumbrele colorate (Sepcile 9i pdldriile

18 I qi noi am fost la Blaj...

nu aveau cum s5 se opund insorafiei), aga incat adunarea sem,nacu o uriage grddind poliflord gi unduitoare, ultravie.

Liturghia din duminica beafificdrii a fost una senind gisimpld. Harul circura riber gi firesc. cine s-a agteptat la cevasofisticaf a avut parte de un rituar impresionant iocmai p.i'simplitatea sa: pontifur a rostitin latind actur de beatificare ar cerorgapte episcopi greco-catoiici, iar predica sa fireascd a fost unaantitotalitard (nu doar impotriva comunismului, ci a oricdruiregim dictatorial care elimind ori interzice ribertatea de congtiinfd,religioasS, de opinie etc.). predica pontifurui a avut si o miziecumenicS, tntmcat a dorit sd marcheze sororal si comunionalexistenfa celor doud confesiuni rom6negti,

""u majoritard(ortodoxd) gi cea minoritard (greco-catoricd). s-a speculat mai apoicd a fost o nuantd politicd sau cu mizd politicd in discursulpontifului; dacd a fost aga cev4 apoi gi-a avul rostul din plin.

Beatificarea celor sapte episcopi greco-catorici (Valeriu TraianFrenfirl vasile Aftenie, Ioan suciu, Tit Liviu Chinez4 Ioan Bdlan,Alexandru Rus', Iuliu Hossu) a fost distinctd gi din cauzaconfinutului gi motivului acestei beatificdri. cei gapte martiri aualcdfuit un corp spiritual colectiv gi unic ei nu ar fi putut fibeatificafl individual, ci doar arcdtuind acest corp *t".tirr, *gapte vieF (qi morti) in timpur regimului comunist din Romania.Icoanele lor (noi) au fost g6ndite tot cu ei qapte impreun4 fie inmartiriu (ca intr-un rozaiu), fie sub binecuvantarea FecioareiMaria (aceste doud icoane au fost sfinlite de papa Francisc). Acestfapt comunional a sporit rinigtea cu care zecile de mii departicipanti au intampinat minutele in ratind atunci c6nd cei gapteepiscopi au fost beafficafi de facto,prin rostirea pontifurui care i-ainvestit astfel. s-a dovedit a fi cu adevdrat un moment numinos,un altfel de timp.

Duminica beatificdrii a ar,.ut cateva mici cusururi (tehnice orilogistice): ecranele pe care era proiectati ceremonia au fost prea

-.:"- ::;: asa incat adunarea semSna:. *:- i;:oare, ultravie.: :e.-:,Grji a fost una senind gi:. :-:t<. Cine s-a asteptat 1a ceva

-:- :-:*i jrnpresionant tocmai prin: - : ,,::: at'arl de beatificare al celor,:i ::3;La sa fireascd a fost una

"::-, : -,t,:riur1isfi1ulu, ci a oricdrui-:-- -::e:nce libertatea de congtiinf4

::i, -' r-'',:.:i-l-rlui a ar.ut qi o mizdi. ::::-.eze sororal si comunional::-'*r-_ :.':nane5ti, cea majoritard;-- ;-;;;6 jci

t. 9a speculat mai apoi:,:* -** illza politici irr discursul: ::.--r- s:-a arrt roshrl din plin.

: --.-,' : : *:eco--catolici fl/aleriu Traianr::.. T,: Ljr-iu Chinez4IoanBdlan,;s:; e iosr distincti Ei din cauzas:er-caiicari. Cei gapte martiri au-e;:r si r:nic: ei nu ar fi putut fi: .-"aiuind acest corp colectiv, cu

- :e=munui comunist din Rom6nia.:-:e :or cu ei sapte impreund, fie in

-e,.Llb binecur,6ntarea Fecioarei::t: srinhte de Papa Francisc). Acest:i--<:ea cu care zecile de mii de-.::eie in latind atunci cAnd cei gapte.;:,'. prin rostirea pontifului care i-a.-; adevarat un moment numinos,

-: ,-::e\-a mici cusururi (tehnice ori: t:t,:€Catd ceremonia au fost prea

Ruxandra Cesereanu I Duminicabeatificdrii I 79

mici pentru numdrul uriag al pelerinilor care au ocupat CAmpiaLibertdfii; muifi dintre ei nu auvdzut nimic, dar mdcar au auzitcelebrarea pe care a oficiat-o pontiful impreund cu ierarhiigreco-catolici. Md aflam intr-o zond privilegratS, dar chiar gi astfelierarhii zdritl pe ecrane erau minuscut. Adevdrat, cine gi-ar fiinchipuit cd vor fi peste 100.000 de pelerini in duminica'oeafificdrii, cd va exista un astfel de puhoi de oameni domici si fieprezenfi! in ciuda acestui lucru, a ecranelor insuficiente, lumea aiost mulfumitd: odrii majoritdfii celor aflati acolo nu au vdzutdetaliile beatificdrii, probabil cd destui dintre participanfii al1afl ina doua jumdtate a CAmpiei Libertdfii gi-au inchipuit cum a fostaceasta (ca un film in desfdsurare), dar auzul a funqtionat ie acest

caz qi ca vdz, intmcAt, cilXuzindu-se dupd glasurile ierarhilor,'oeatificarea

Ei liturghia in sine puteau h vtzualizate sufletegte gi

mental. O prietend din Bucuregti mi-a trimis sms, irtrebAndu-mddacd sunt IaBlaj; e in5{dtor, i-am rdspuns eu tot prin sms; vdd, aadiugat e4 e atAt de frumos! Cuvinte simple, rdvage concise. Era

ceva de impdrtiganie supremd acolo la Blaj, iar cei care urmdreaula televizor transmisia in direct a liturghiei gi a beatificdriipercepeau si ei aceasth stare minunatd. Era acolo o energie

colectivd care putea fi impdrtigitd direct, din om in om, inclusivprin transmisia televizatd ca o camerd de filmat amplasatd pecord.

Ceremonia a fost desdvArgitd gi, aEa cum am spus dejaimpresionantX tocmai pentru simplitatea qi sobrietatea sa.

Voluntarii se ofereau statomic sd ajute, sd impartd sticle de apd, sltdea un sfat. Oamenii de pazd erau afabili. La sfArgi! cum destuidintre pariicipanli nu mAncaserd de dimineafi ca sd se poatdimpdrtdEi la liturghie (atunci cAnd zeci de preoti s-au amestecatinmulflme), pentru o parte dintre oameni ainceput de faptunpicnicIa fala locului, sub cAte un copac, ir:r iarba; era micul festinduminical de dupd beatificare, acolo, la fafa ioaului (iar nu acasi).

20 I $i noi am fost la Biaj.."

Prinz, praznicgi banchet totodati. CAmpia Libertdfi devenise defapt acasd (o casi udase, o impdrtdganie hiperbolic[), intr-un senssimbolic de-acum legitimat in plus. Acel altfel de timp dinmomentul beatificdrii, dar gi aiinh"egii liturghir, se cuvenea sd fiecelebrat printr-un prAnz comunionaf spontan, petrecut in tocmaispaflul beatificdrii.

Ce m-a marcat in mod anume: chipurile l5rdncilor bdtrAnecare ldcrimau, femei venite din sate greco-catolice care plAngeaucalm gi senin, implinit cd se intAmpld ceea ce se intAmpld ia Blaj.Familiile cu mai bine de zece membri, aflate acolo tocmai pentruideea concretd de impdrtdganie gi comuniune. Prieteni care, pedrum spre CAmpia Libertdlii sau ir:r gmd,, se regdseau dupi luniori driar ani Ei schimbau adrese, amulete, cAte-o prdjitura cAte-ofotografie (cu copiii risipili ir lume la studii ori cu slujbe gi

cdsdtorii in strdindtate) etc. Preofii cu chip luminos care veniserdin fruntea sdtenilor sau comunitifilor din parohia lor urbanS,exact ca odinioard la 1848 ori 1918. Felul in care multimile aucAntat Hristos atnoiat din morfi. Liceenii in blugi gi vestimentafieori frinxd pop, care purtau tricouri pe care scria Credinta noastrd

este aiala noastrd, motoul viefii de rezistent a lui Iuliu Hossu.Linigtea de la final cAnd lumea evacua tdcuti gi implinita cugratitudine spirituala mulgumitd in inimi CAmpia Libertdfii.MAngAierea sufleteascd de ndrnchipuit p6ndin aceastd duminicd,intrucAt se fdcuse o dreptate frumoasd. Bunicul meu patem, VasileCesereanr.l cred cd se bucura qi el in ceruri (aldturi de tofi cei care

pdtimiserd de-a lungul perioadei comuniste, dar le rdmdseserdloiali episcopilor lor). Ar mai fi destule de rostit gi relata! dar mdopresc aici gi spun pentru tofl romAnii care auutzit, au privit (peviu ori la televizor) ori au participat la duminica beatificdrii celorgapte episcopi greco-catolici: Sus sd avem inimile!

dni- Cempia Libertdgi devenise deplti$ilde hiperbolicX), intr-un sensfo ph$. Ae:l attfel de timp dinlhqii litu{ghii, se cuvenea sd fierinat ryurta4 petrecut in toonai

rrltrp dr4rrdte Srdncilor bitrAnen * glwcblie care plAngeaulirytt(Bea e *ffimpl5 la Blaj.dt dab aolo tocrrai pentrufu $ mnrniurre. priehni care, penrrfu tari, se Egiseau dupd lunie, mrilptp, caFo preiitffA cAte_o

n lmre la studii ori cu slujbe 9ir{i ql drip hfidnos care veniserdrfrfilr din parohia lor urband,i l!n& Feftd frr care mulflmile aui.I isryrii in H"tr gi vestimentafiernrri pe @e w.ia Credinla noastrdi & rezisffi a lui Iuliu Hossu.Ea erinril fiisr#i gi implinit4 cuflf, h inin4 C6mpia Libertdfi.dirdt pfini frr aeastd duminica

'lrnsi lhnkxlmerrpatem, Vasileidfocruri (alibd de tofl cei caretki rrrrnniste, dar le rdmdseserdaeqfde6 rffiit Si reIatat, dar mdfficare anauzilau privit (periEh &urinb beatificdrii celornrirecrinimih!

CeorgeCipdianu

Calvar gi beatificare

(iF-d-L{.\f este profesor emerit alr* Ismsre si Filosofie a UniversitdfiiIE' j:n Clui-\apoca- irrt e fSg+ gi ZOOS

scr itr"xd la Lniversite de Lirnoges qif- \fI \ ajde\Iarne. Este distins cuu P;'-1-r -Trtdetnirytes au grade de-f,ll- x 'nr E,qu.* Orttbtis Sancti Gregoriir- -r. rcbScd mmeroase articole, sfudiis.inL rarueza" englez-a si italiani.

[]L:"fi tor.Lr C nmnunistn in Ethnicity,u:xor" 1995*

"irn trr.*nsi/tnttia intre 1849-1919,1996,Rl:':n.,truz 79t6-195j. O perspectiad

Nipasta care s-a ab;tut asupra Bisericii Greco-Catolice la 1

decembrie 1948, erade sorginte mai veche .intgZS,la dezbaterealegii cultelor in parlamentul de la Bucures,ti, Nicolae Bdlan,arhiepiscopul ortodox de la Sibiu, acuz6ndu-i pe Habsburgi cd

rupsesere sohdaritatea romaneasce in Transilvani4 declara:

,,Aceastd flrpere a fost scopul imoral gi viclean pe care l-auurmdrit Habsburgii prin actul politicei lor de la 1700 I...1. 9i aculndin aceastd creafie artificiald vrefi se facefi o piedicd dogmaticdpentru a Fre in separafiune pe fiii aceleiagi leri [...]? Eu amnidejde de la Dumnezeu cd ceea ce s-a fdcut la 1700, incondifiunile pe care le-ali auzlt, nu a fost decAt un incident. Voidragilor mei frati cu Biserica voastr; unitd nu suntefi decAt unincident trecitor in lunga istorie a poporului romanesc.

Dumnezeu ne va ajuta sd furchidem gi acest incident".l $i i-auinchis cAnd s-a ivit ocazia.

Rispunsul a venit de la Nicolae lorga, care s-a ridicatspunAnd: ,,Biserica unit5 este irdrituitd sd rdmAnd in mijloculpoporului rom6nesc. Ea este indrituita orice pirere ar avea

tAnirul gi aprinsul cleric care sd gdseEte i::r fruntea ArhidiecezeiOrtodoxe din Ardeal gi pe care l-am cunoscut ca profesor inmomentul cAnd se form4 fdrd indoiala aceastd putemicdcredinld agresive, pe care l-am regdsit apoi manifestAnd aceastd

idee frumoasd, dar nerealizabild de a reuni imediat cu forlastatului romAn pe tofi rom6nii ir:r aceasti biseric5. Este o fericirepentru noi in afari de tot ce a dat glorioasa Bisericd de la Blaj - gi

gloria aceasta nu i-o poate lua nicio pasiune, nici nedreptate4 cieste un motiv pentru care aceastd Biserica are dreptul sd se aseze

ddrz\ir:r fala dreptului sdu gi sd nu-l dea niminui. Avem nevoie

1 Bisuica noastrd qi cultele minoritare. Mmea discuhe parl*rcntnrn in jurul legiicultelor, Bucuregti, 1928, p. 291, 30+305, 3I7 .

24 I $i noi am fost la Blaj...

de legdturi cu apusul. Ele folosesc mai mult decat legdturile uneiprese cagtigate sau legdturile unor cxldtorii scump pldtite saulegdfurile unor discursuri si banchete, legdturi care prin Bisericaunitd se stabilesc intre noi gi inke popoarele al ciror s6nge estesAngele nostru".2

Aceste prime semne prevestitoare preced obiectiveleformulate la Moscova ale comunigtilor romani, care nu erau ircdla putere. Ele au fost reluate, dupd 20 de ani, de acelagi prelatinsofit de a$ii, la 7948, cu ocazia unor serbii orgarizate cuprilejul centenarului revolufiei de la 1g4g de oficialitdqi, laBlaj,cand adminiskatorului Apostolic al Arhidiecezei Blajului nu i s-apermis sd vorbeascd.3

semnalele prevestitoare devin in 1948 realitdgi, ce vor filegiferate la 1 decembrie acelagi an prin decretul35g al regimuluicomunist de desfiinlare ,,legal5" a Bisericii Greco-Catolice.

suferinfa morald se instdp6negte pe sufletele episcopilor, aleprotopopilor, ale credinciogilor. Li se cere brutal, prin intervenflaregimului comunist (securitate, milifie, inchisori) sd facdapostazie. Pentru episcopii greco-catolici Iuliu Hossq Ioan sucitlVasile Aftenie, Traian Frenfiq Ioan Bdlan, Alexandru Russu nuexista mai mare insultd decat propunerea de a-gi trdda congtiint4presupunerea cd ar putea s5-gi caice jurim6ntul, cd ar pute4 defrica unor riscuri" sd-gi batjocoreascd credinfa. ii tortura g6ndul cdunii oameni (comunigti sau ortodocEi) credeau cd ei ar fi pututaccepta demnitdf, episcopale in Biserica ortodoxd (Hossu,Aftenie). Nu puteau inlelege cum prela!, fra! crestini puteau

2 unirea Poporului, Blaj, m. 76, 7E28, apud silvestru Augustin prundugClemente Plaianl Alexandru Nicul4 Ioan Bot4 Ioan Costan, Cardinalul luliuHossu, Editura Unitas, Cluj-Napoca 7g)5, p. 65, 67 .3 Prundug Plaianu...., p. 207 g p. 2Oa.

:q:-::iai mult decAt legdturile unei*::': calAtorii scump pldtite sau

=-:.ffe" legaturi care prin Biserica::e 3:'poa_reie al cdror s6nge este

:::."'esi:oare preced obiectivele'i:i:-or romAni, care nu erauincd:-::i lil de ani, de acelasi prelat,,-:ri i,irllJtr serbdri organizate cu

- :e ,a 1>1,5 de oficialitdli, la Blaj,

.,''. : -\:rjdiecezei Blajului nu i s-a

;e',::. h 19-18 realitdli, ce vor fi,r ::r:n:-l decretul358 al regimuluiI a B:-.eicii Creco-Catolice.

'::es:e re sufletele episcopilor, ale

:. i: - cere brutal, prin intervenfia

=:e rjJiFe, inchisori) sd facd'ee'-ca:oiici Iuliu Hossu, Ioan Suciu,

Ia"a:. Balan, Nexandru Russu nu'rr-1tLli€r€d de a-si trdda congtiin!4: .:rce iuramantul cd ar pute4 de

r;***-i,:edinta. ii tortrta g6ndul cd

:::cj,x-sil ,redeau cd ei ar fi pututr ::i Bi-cerica ortodoxd (Hossu,

---:::i prelafl, lrati cregtini puteau

-': ::ud Silvestru Augustin Prundugi ,,,=- Brrta. Ioan Costan, Cardinalul Iuliu.-: : 5:,67.

George Cipdianu I Calaar qi beatificare I 25

colabora cu instrumentele regimului pentru a suprima o bisericdcregtind.a

Administralia jandarmii, Securitate4 cutreierau satele,

oragele, incerc6nd si-i determine pe credinciosii greco-catolici sd

treacd la ortodoxie, ficeau liste cu cine era pro gi contra. ir-rcep

ameninfdrile, bdtdile, arestirile. Anul 1948 este anul de vArf alcalvarului, in care regimul insofegte incercarea de ddrAmare a

congtiinlelor de aplicarea torturii fizice. Acesta era calvarul.Episcopii scriu memorii, protesteazl. in apdrarea clericilor

1or, trimilAnd memorii lui Stanciu Stoian, ministrul cultelor, luiPetru Groza, primul ministru, lui Parhory preEedintele MariiAduniri Nafionale.s Este cutremurdtoare comparatia ir:rtre

puritatea, senindtatea spirituald a episcopilor Ei josnicia puteriicomuniste care-iurmdreazidezi, sau rAnjetul grobian al lui PetruCroza, care-i spunea episcopului Iuliu Hossu: ,,... cdci <acestiao

s-ar putea ca la sosire sd vd aresteze Ia CIuj" Ei ci va vorbi el cu

Teohari Georgescu.6

La sfArgitul lui octombrie 1948 tofi episcopii sunt arestafi,

duqi la securitate, si de acolo la Dragoslavele, unde ii agtepta

ffiWI, sArma ghimpat4 jandarmii de pazd.ln februatie 1949 aufost intemafi la mdndstirea Cdlddrugani, tot cu paz\ militard,,

unde au fost adugi gi clerici, canonici, care fuseserd definufi lamlndstirea Neamfu. Urmeazd pentru tofi infemul de la Sighet,

unde episcopul Ioan Suciu a fost adus legat cu lanful de alt preot.

a Credinla noastrd este aiala noastrd. Mernoriile Cardinalului dr. Iuliu Hossu,YialaCreqtind, Cluj-Napoca 2003, p.54: ,,Cum am putea irrlelege ca m6ini arhiereqtisd sugrume o Bisericd cregtin4 o Bisericd a fratilor, fdcAndu-i invitare: <Te

r;negti cu mine cd te agtept cu bratele deschise; dacd nu voiegti, te sugrum gi

aga batjocorite te imbrdtisez>".s George Cipdianrl ,,Omagiu Cardinalului Iuliu Hoszu" ,in Pimul Cardinal aI

romhnilor, Iuliu Hossu, eminentd personalitate a Bisericii 5i nenmului romknesc,

Editura Mega Cluj-Napo ca, 2077 , p. 32.6 Credinlanoastrdesteaialanoastrd. Memoriile Cmdinaluhri dr. hilirt Hossu,p.91..

26 | $i noi am fost la Blaj...

Dacd la Dragoslavele gi Cdlddrugani condifiile de viafd eraumizerabile, cele de la sighet erau abjecte. Acolo nu aveau dreptulsi primeascd padrete, nu erau acceptafi la vorbitor. Familiile lornu Etiau unde erau.7

,,Se practica o adevdratd torturd prin foamete permanentd,mAncare infectS, frig glacial iama in celule, supravegherecontinud, perchezifii frecventg pedepse prin izolare intr-ocamerd fdri lumind, fdrd ir:rcdlzire, cu lanfuri de care se legaumainile gi picioarele. se aplicau tot felul de corvezi: viitorulcardinal Todea mdtura gi curdfa,,in alte locuri". La Sighet viitorulcardinal Iuliu Hossu a fost pdlmuit. Episcopii curifau latrinele.Plimbarea in curte de doud ori pe sdptdmAnd cu capul aplecat gimAinile la spate. Asistenla medicald lipsea cu desdvArgire.Bolnavii erau sortifi morfii sigure (Traian Frenfiq Ioan Suciq TitLiviu Chinezu). intre tgSO gi 1955, au murit la Sighet din cauzaregimului de viald 53 de personalitdf ale Rom6niei interbelice,trtre care Dinu Brdtianu, pregedintele P.N.L., istoricul GheorgheBrdtianq Iuliu Maniq Valeriu Traian Frenliu, Ioan Sucitl TitLiviu Chinezu".B

in t955, episcopii greco-catolici au fost scogi de la Sighet gi

trimigi la Bucuregti la spital. Au iegit din temnild ca nigte aritdridin lumea degraddrii umane. Ceva mai restabilifi, au fost instalaJila mdndstirea Curtea de Argeg cu un regim mult mai relaxat. Deacolg la 14 iulie 1956, aufost trimigi la CiorogArla gi apoi au fostdespdrfifl, intemafi cu domiciliu forfat la mdnistiri ortodoxe:Hossu la Cdld5ruqani, Russu la Cocogu, Bdlan la CiorogArla.Ceilalfi muriserd. Acolo au murit Hossu gi Bdlan, Russq judecatgi condamrtat, adecedat la Gherla.

7 Andrei Mwariu et alii, Dicfnnarul penitencinrelor din Romknin mmunistd(1945-L947 ), Ed. Polirom, IaEi, 200& p. 46U69.8 George Gpdianrl op. cit.,p.3T34.