| |32 Pagini, 75 Exemplare | Data: 1 Aprilie 2010 | PRET: 1LEU

CULTURÃ

22 2010

22 2010

Interviu cu doamna directoare

4Concursul de istorie 5-6

Gãtit,mâncat,artã 8Interviu cu Cristina Moldovan

din clasa a IX-a C11-12

OSCAR LICEAN, Anul XIII, Nr. 22/2010

Revista oficiala a Grupului Scolar “Lucian Blaga” Reghin.(c) Copyright 2000 by Oscar Licean. All rights reserved!

Cutia postala a redactiei se afla la etajul 1,vis-a-vis de XI-A. Pretul revistei: 1Leu

Tiraj: 75 exemplare Nr. pagini: 32

Copyright 2006-2008. All Rights Reserved.

2

Clasa a XII-a ... ultimle amintiri 17-19Cronica unei greve eºuate 20-22

REDACTIA:

Prof. Ababei Costel

Lumm Georgiana (XII D) Mãrcuº Silvia(XII D)

Moldovan Reghina (XII D) Nestea & Bobo (X A)Festivalul de la Cannes 23-24

AC/DC la Bucureºti 26-27Londra 28-29

30-31Pagini vesele

3

Ultima vacanþã de varã...Este bine? Este rãu? Este ºi bine ºi rãu. Este bine pentru cã toþi ne-am dorit sã devenim adulþi. Acum, unii dintre noi vor fi capabili sã ia propriile decizii în viaþã. Majoratul le-a dat acest drept. Alþii vor continua drumul început pentru a-ºi desãvârºi educaþia ºi a-ºi lãrgi orizonturile culturii generale. Da, e bine cã am devenit adulþi. Nu,nu e bine cã am devenit adulþi. Acum am realizat cã nu mai este cale de întoarcere. Oricât am încerca sã ne pãcãlim unii pe alþii, momentul absolvirii liceului este echivalentul în care nu mai e nicio legãturã cu copilãria. Este rãu tocmai pentru cã de acum încolo noi vom fi cei care vom lua întotdeauna deciziile. Ani de zile i-am invidiat sau criticat pe cei care decideau pentru noi. Acum, când a venit momentul final suntem nu doar triºti, ci ºi puþin speriaþi. Dar, pentru cã suntem absolvenþi ai liceului „Lucian Blaga”, încrederea este mai puternicã decât spaima. Suntem încrezãtori în deciziile finale pe care le-am luat ºi optimiºti în privinþa viitorului ºi poate lucrul cel mai important este cã nu ne-am pierdut speranþa cã pãºim spre o lume în care adulþii vor fi asemeni profesorilor noºtri: înþelegãtori, conºtiincioºi, deschiºi ºi,mai ales, omenoºi. Poate pentru cã au fost aºa, ne vom întoarce gândurile spre cei patru ani care au trecut, cu un zâmbet pe buze.

La revedere, drag liceu„ Lucian Blaga”!

Puºcaº Mãdãlina (XII D)

EDITORIAL

4

Domnul Ababei mi-a sugerat sã

iau un interviu doamnei directoare Silaghi Pentru elevii claselor a XII-a, dna Melinda. Mi s-a pãrut o idee foarte bunã, a?a

cã m-am hotãrât sã îi adresez câteva psiholog ?colar, în permanen?ã le stã la întrebãri, care, m-am gândit cã ar fi de folos dispozi?ie cu informa?ii privind orientarea tuturor. Iatã informa?iile primite: profesionalã. Facultã?ile vin ?i î?i prezintã

oferta educa?ionalã în fiecare an. Însã, eu consider cã este foarte greu pentru elevul din clasa a XII-a sã opteze pentru o posibilã carierã mult visatã pentru cã existã un numãr prea mare de facultã?i, cu profile foarte „interesante”, care însã în realitate nu oferã nimic. Elevii trebuie sã fie bine îndruma?i de cãtre pãrin?i, profesori,

Personal, m-am sim?it foarte bine psiholog pentru a gãsi o facultate, care îi va în ziua de 7 mai, vãzând un numãr mare de îndruma spre un viitor dorit.elevi entuziasma?i, dornici sã participe la cât mai multe activitã?i. Cred cã elevii ?colii noastre au con?tientizat faptul cã aceastã zi le-a fost dedicatã lor. Activitã?ile organizate au fost variate, din domenii diferite, astfel încât elevul care a dorit realmente sã participe, a gãsit o modalitate de a petrece timpul alocat activitã?ii în mod plãcut, dar ?i

Am studiat cu mare aten?ie util.fiecare articol al legii; consider cã a fost fãcutã fãrã o consultare prealabilã a factorilor implica?i: elevi, pãrin?i, profesori. Nu se poate adapta Legea Invã?ãmântului din Norvegia sau orice altã ?arã în România,

Întotdeauna au existat proiecte în unde existã un învã?ãmânt specific care sã fie implica?i ?i elevii, atât locale, cât ?i popula?iei acestei ?ãri. Totul se dore?te interna?ionale. Mã refer la proiecte finan?ate schimbat, dar fãrã a judeca consecin?ele de UE, tip Comenius sau Leonardo da Vinci. ulterioare. Îmi pare rãu pentru elevii Un proiect Comenius în domeniul educa?iei genera?iei actuale care sunt sacrifica?i; mã anteprenoriale, economice s-ar putea sã gândesc ?i la bãiatul meu, elev în clasa a IV-a, porneascã chiar din anul ?colar 2010-2011, ce ?coalã va face în viitor. în colaborare cu o ?coalã din Belgia.

Interviu

Ce pãrere aveþi despre Ziua Scolii? Credeþi cã activitãþile desfãºurateau avut efecte pozitive atâtasupra elevilor, cât ºi a prof.? Credeþi cã au fost un succes?

Existã în planul liceului nostru viitoare proiecte în care sã fieimplica?i ?i elevii ?colii?

Mul?i dintre elevi nu ?tiu însprece facultã?i sã se îndrepte. Este posibil ca în proiectelede viitor sã aloca?i spa?iu ?i orientãrii profesionale a elevilor?

Noua lege a învã?ãmântului a adus anumite schimbãri atât pentru elevi cât ?i pentru profesori. Care considera?i cã sunt pãr?ile bune ?i pãr?ile rele a acestei noi legi?

5

Ce examene are de dat? Legea a

fost conceputã fãcându-se foarte multe

trimiteri la metodologii, care vor fi elaborate

ulterior! Ar fi trebuit sã fie invers!

În cadrul Zilelor Scolii a avut loc ºi

concursul de istorie, dar surprizã...nu e

obiºnuitul concurs care se desfaºoarã pe

baza unor întrebãri ºi rãspunsuri, de aceastã

datã am rãsfirat paginile istoriei într-un

mod mai inventiv prin intermediul unor

Bãnuiesc cã citind acest articol prezentãri power point.

ve?i ?tii deja rãspunsul la aceastã întrebare.

Nu cred cã voi, elevii, sunte?i de vinã pentru

situa?ia economicã, politicã din România, ar

trebui sã sufere cei vinova?i.(Sunt o

visãtoare?)

Vã doresc însã, uitând de toate

cele rele, o vacan?ã plãcutã ?i sã ne vedem cu

bine în septembrie.

Îi mulþumesc doamnei Melinda Particitanþii au fost numeroºi: din

pentru timpul acordat ºi pentru faptul cã se toate clasele 9-12 au fost echipaje formate

implicã ºi este interesatã de viitorul nostru, din 4 membri. Fiecare serie de clase a avut

al elevilor. câte o temã: clasele a 9-a -“Renaºterea”,

clasele a 10-a “Nazismul”, clasele a 11-a

“Debarcarea din Normandia” si clasele a 12-a

“Sistemul concentraþional din România”.

A fost un concurs deosebit, atât

prin modul în care s-a desfaºurat, cât ºi prin

natura premiilor: câºtigãtorii au primit câte o

pizza din partea ºcolii, însoþitã de diplome

de participare pentru toatã lumea. A fost

prima ediþie a acestui concurs, am pornit cu

Interviu realizat de: Adelaida Zanfir (X C) paºi mãrunþi ºi încrezãtori, dar sperãm ca

acest concurs sã devinã o tradiþie la noi în

ºcoalã.

Toþi ne aflãm într-o mare dilemã privitor la încheierea anului ºcolar.Vom avea parte de un sfârºit de an normal sau se va îngheþa anul?Ce pãrere aveþi?

Concursul de istorie

6

Probabil cã mulþi dintre voi aþi vrea sã

ºtiþi mai multe despre Mister Boboc 2010 al

liceului nostru. Aºa cã v-am pregãtit un

superinterviu! Astfel veþi avea ocazia sã aflaþi

lucruri noi despre el ºi, de asemenea, despre

bal!

Sincer, nu mã aºteptam sã câºtig.

Interviu cu mister boboc

Lucian Blaga

Cum te numeþti si în ce clasã eºti?

Mã numesc Halaþiu Norbert ºi sunt în clasa a IX-a D.

2.Cum þi s-a pãrut balul?

Balul mi s-a pãrut foarte reuºit ºi bine organizat.

3.Dar organizatorii, cei din clasa

a XII-a?

Toþi organizatorii au fost de treabã ºi m-am înþeles bine cu toþi.

4.Descrie în douã cuvinte experienþa pe care ai trãit-o!

De neuitat!

5.Te aºteptai sã câºtigi?

7.Cine ai fi vrut sã câºtige, dacã nu câºtigai tu?

Dacã nu câºtigam eu,

aº fi vrut sã câºtige Buga ªtefan.

6.Ai luptat pentru acest titlu?Da, am luptat pentru cã, dupã pãrerea mea, toþi s-au descurcat ºi mai ales au avut probele la alegere foarte reuºite.

8.Ce pãrere ai despre probe?

Probele nu au fost greleiar unele au fost chiar

amuzante, distractive.

9.Te-a schimbat în vreun fel

aceastã experienþã? Consideri cã eºti privit altfel de cãtre profesori/prieteni??

Nu m-a schimbat deloc aceastã experienþã.Nu consider cã profesorii sau prietenii mã privesc altfel decât înainte.

Probabil cã mulþi dintre voi aþi vrea sã

ºtiþi mai multe despre Mister Boboc 2010 al

liceului nostru. Aºa cã v-am pregãtit un

superinterviu! Astfel veþi avea ocazia sã aflaþi

lucruri noi despre el ºi, de asemenea, despre

bal!

Sincer, nu mã aºteptam sã câºtig.

7

Ceilalþi concurenþi mi s-au pãrut de treabã , toþi s-au descurcat foarte bine la bal ºi dupã pãrerea mea, toþi meritau sã ia un premiu.

Când am fost numit Mister Boboc 2010 am fost foarte surprins ºi foarte fericit .

Mã simt fericitã cã am obþinut titlul pe care-l doream ºi cã mi-am dovedit cã pot câºtiga o competiþi importantã.

În primul rând sã termin cu bine liceul, cu note bune ºi apoi mai vãd eu…

M-a determinat sã particip în primul rând curiozitatea faþa de o noua experienþa,prietena mea ºi bineînþeles dorinþa de a caºtiga.

Cea mai dificilã dupã parerea mea a fost proba de culturã generalã fiindcã au fost întrebãri capcanã ºi din cauza emoþiilor nu mi-am dat seama:))

12.Ce gânduri/planuri

de viitor ai?

10.Cum þi s-au pãrut ceilalþi concurenþi?

Cum te simþi in postura de Miss Boboc?

Interviu cu miss boboc

Lucian Blaga

11.Ce sentiment ai avut când

ai fost numit Mister Boboc

2010?

Cine sau ce te-a

determinat sa participi?

Care þi s-a parut cea mai dificila probã ºi de ce?

8

În timp ce unii gãteau ?i al?i musafiri (cam) nepofti?i î?i satisfãceau stomacul degustând din munca fetelor, un grup pu?in mai restrâns, fotografia cu ajutorul creionuluiceea ce se petrece în jur, ?i

7 mai, primãvarã, zi caldã. Încã de concepea desene eco. Mie una, îmi place la primele ore ale dimine?ii, soarele î?i face mult acest gen de activitate, ?i m-am sim?it apari?ia pe cer. Sunã perfect, mai ales atunci foarte bine, relaxatã ?i am comunicat mult când ?ti cã mergi la ?coalã ?i nu ?i ore. De ce? cu colegii de lucru. Ah, da... sunt zilele ?colii! Super. Ne luam o Ah..încã un motiv pentru care noi, cei care geantã cât de micã, sau dacã nu, venim cu am desenat ne-am sim?it bine? Nu am fost mâinile în buzunar ?i ne îndreptãm fiecare lãsa?i sã murim de foame. Cei..cele de la spre activitã?ile la care ne-am înscris. Eu una, activitatea cu mâncarea au avut grija de noi, m-am dus direct la caricaturã/desene eco ?i, astfel, în loc de 2 activitã?i, în sala de BIO s-(cred cã va deveni o tradi?ie pentru mine), au desfã?urat 3 activitã?i: Gãtit, desenat ?i activitate aflatã în cadrul altei activitã?i, ?i mâncat.anume: Mâncare sãnãtoasã. Evident, dupa cum bine stim,

nimic nu se face pe gratis, sau degeaba. De aceea, echipa culinarã cu cea mai atrãgãtoare mâncare a fost premiatã cu o por?ie de mâncare ..nu neapãrat sãnãtoasa, insã gustoasã: Pizza. Nici ceilal?i arti?ti nu au fost lãsa?i de izbeli?te: Cea mai bunã lucrare (desen eco) a fost premiatã cu o diplomã, o carte ?i aplauze.

Ce pot sã spun? A fost o zi pe cinste, iar vremea a ?inut cu noi pânã cand

Cum? Ce? S-au format câteva ne-a vãzut ie?i?i pe poarta ?colii. Dupã grupe de elevi (în propor?ie de 99% fete). aceea...PLOAIE! Fiecare grupã cu re?eta ei ?i cu ingredientele A?tept cu drag urmãtoarea pregãtite, s-au apucat de treaba: prepararea sãrbãtoare a ?colii.unei mâncãri sãnãtoase. Cu ce scop? De ce sãnãtoasã? Tot mai mult se pune accentul pe ecologie, sãnãtate. Împreunã cu doamna prof. Emilia Muntean ne-am hotãrât sã sus?inem aceastã cauzã.

Ce atmosferã a fost în tot acest timp? Fiind majoritatea fete, atmosfera a fost una de ...20 de pãsãri intr-o singurã colivie. Bucãtarii no?tri s-au mi?cat destul de repede, iar de data aceasta, proverbul „Graba stricã treaba” nu a fost valabil. Rezultatele Articol realizat de: Zanfir Adelaida (X C)mâinilor lor s-au transformat in adevãrate opere de artã, opere delicioase.

Gãtit , Mâncat ºi Artã

Dupã anunþuri eu ºi echipa pe care am ales-o cu o zi înainte de concurs am intrat în clasa de unde avea sã înceapã totul. Am rãmas surprinsã deoarece nu credeam cã voi vedea vreodatã atâþia copii dornici sã participe la acea competiþie. Unii stãteau pe În ziua de 7 mai la liceul Lucian scaune, alþii pe bãnci sau chiar ºi în picioare,

Blaga au avut loc Zilele ºcolii. Profesorii aºteptând ca cele douã profesoare de

împreunã cu elevii au reuºit sã organizeze cu englezã sã ne dea toate detaliile de care vom succes o mulþime de concursuri ºi spectacole, avea nevoie ca sã reuºim în cãutarea noastrã.

Când acestea au intrat în clasã dar mai ales activitãþi destinate elevilor care forfota de dinainte se opri dintr-o datã ºi toþi doresc sã se simtã bine ºi în acelaºi timp sã elevii ascultau cu atenþie ºi curiozitate ce

înveþe ceva nou. aveau de spus profesoarele.

Treasure Hunt, înseamnã defapt Vânãtoarea de comori, doar ca noi vânam ceva mai important, comorile acelea fiind cunoºtinþele.

Eu, una, m-am înscris la ceva numit

Treasure Hunt. A fost o alegere pe care am

facut-o fãrã sã mã gândesc ºi sincerã sã fiu nu

regret cã am participat. A fost ceva cu totul

neaºteptat ºi nou pentru unii dintre noi! Totul a început de dimineaþã, când în curtea ºcolii s-au fãcut anunþurile pentru Dupã cum ne spuneau doamnele fiecare din activitãþile pe care profesorii le-au profesoare echipele erau formate din câte pregãtit pentru ca noi elevii sã avem o zi de cinci persoane, fiecare echipã având prinsã neuitat ºi sã ne distrãm. în piept propria siglã pentru a putea fi

recunoscutã, apoi fiecare echipã a primit câte o foaie cu numãrul întrebãrilor ºi un spaþiu unde trebuia sã scriem numele echipei.

Ne-au explicat cã în tot liceul chiar ºi în curte sau parcare existã grupe de câte doi elevi împrãºtiaþi ºi ascunºi în diferite locuri care au plicuri cu întrebãri ºi rãspunsuri.

9

Treasure Hunt

10

îºi doreau sã fie câºtigãtori, aºa cã nici noi nu Noi suntem cei care trebuia sã am pierdut timpul. Este cu siguranþã un joc

alergãm peste tot ºi sã gãsim persoanele în care ai nevoie de rezistentã la alergat, care au plicuri, sã cerem o întrebare ºi sã lucru în echipã ºi totodatã o strategie care sã

te ajute sã obþii cât mai multe rãspunsuri în rãspundã. Dacã echipa nu ºtia întrebarea pe cel mai scurt timp.foaia respectivã sub întrebare se afla un La sfârºit cãnd toþi eram extenuaþi indiciu despre unde ar putea fi rãspunsul. cele douã profesoare au anunþat echipele

care s-au clasat pe primele trei poziþii, iar celorlalþi participanþi le-au oferit diplome.

În tot acest timp au avut loc o mulþime de alte activitãþi interesante. Dupã ce toate s-au terminat în curtea ºcolii a avut loc festivitatea de premiere la care au participat o mulþime de elevi ce s-au remarcat la activitãþile din acea însoritã zi de mai. Pentru mine Treasure Hunt a fost o experienþã pe care o voi repeta cu siguranþã la anul când toatã lumea va sãrbãtori din nou zilele ºcolii noastre.

Pentru a-l gãsi trebuia sã reþinem indiciul ºi numãrul plicului ºi sã mergem în locul indicat de acesta unde alte douã persoane ne aºteptau cu plicuri ºi

rãspunsurile atât de cãutate de noi. Dupã ce spuneam numãrul întrebãrii, primeam rãspunsul pe care trebuia sã-l trecem pe foaia primitã la început în dreptul numãrului corespunzãtor. Urmãtoarea întrebare era aleasã din plicurile pe care le mai aveau cei care ne dãdeau raspunsurile. Erau în total 24 de întrebãri care trebuiau completate în cel mai scurt timp posibil, deoarece echipa care rãspundea cel mai repede ºi se întorcea în clasa de unde a pornit totul câºtiga.

A fost cu totul deosebit deoarece oriunde priveai erau numai elevi care pãreau sã nu ºtie încotro se îndreaptã. Era Articol realizat de: Ionel Alexandra( IX A )atât de amuzant când îi vedeam pe toþi alergând în toate direcþiile, prin curte , internat, chioºc, holuri, laboratoare, sãli de clasã ºi chiar ºi în parcarea profesorilor. Toþi

11

exerciþii diverse, de la probleme de gramaticã pânã la compuneri pe diverse teme.

C r i s t i n a : O l i m p i a d a s - a desfãºurat la Gura Humorului, în judeþul Suceava.

·

Cristina: Olimpiada s-a desfãºurat între 5 – 10 aprilie, deci vacanþa de primãvarã am petrecut-o acolo. O doamnã profesoarã de la liceul Bolyai Farkas a însoþit lotul olimpic al judeþului Mures, format din 7 elevi.

Cristina: Au fost doua probe: cea scrisã (individualã) ºi cea de proiecte. Proba scrisã este la randul ei împãrþitã în 3 pãrþi: citire, ascultare ºi scriere.

Cristina: Atunci când am aflat cã m-am calificat la faza naþionalã am fost foarte bucuroasã, dar ºi conºtientã de munca pe care trebuia sã o depun.

Cristina: Grupa din care eu am fãcut parte a cuprins 8 elevi, din clasele a IX-a ºi a X-a. Cele ºase fete au fost din judeþele Caraº-Severin, Constanþa ori din capitalã. Singurul baiat din echipã era din Covasna.

Cristina: La Faza judeþeanã am obþinut nota 9,70.

Cristina: Judeþul nostru, împreunã cu alte câteva, a fost cazat la un centru de plasament. Am avut colegi mai norocoºi care au fost cazaþi într-un internat modern.

Cristina: Pregãtirea mea a început cu câteva sãptãmâni înainte de Olimpiadã ºi am fãcut

Interviu cu Cristina Moldovan

din clasa a IX-a C

Felicitãri pentru obþinerea

locului I la Olimpiada de

germanã, Faza naþionalã. Cum ai reacþionat când ai aflat cã mergi mai departe?

Ce notã ai obtinut la Olimpiada de Germanã, Faza judeþeanã?

Cum te-ai pregãtit pentru acest concurs?

Unde a avut loc Olimpiada?

·Cât timp ai stat acolo ºi cine v-a însoþit?

··Din ce au constat probele?

··Câþi elevi ati lucrat la proba de proiecte?

···Unde aþi fost cazaþi?

12

rând de a fi prietena lor, nu un profesor pe care sã îl urascã

Cristina: Gazdele noastre s-au ocupat foarte bine de cei 183 de participanþi la Olimpiada, plus profesorii însoþitori. Am avut o excursie la mãnãstiri ºi o petrecere reuºitã într-un club în ultima searã petrecutã acolo.

Cristina: Am avut ocazia de a cunoaºte o mulþime de profesori de limba germanã, inspectori ºcolari de la Minister, reprezentanþi ai Institutului Goethe, precum ºi personalitãþi din judeþul Suceava.

Cristina: Tuturor care simt cã le Cristina: Bineînþeles cã am fost place o materie în mod deosebit, nu le-aº foarte bucuroasã, dar ºi surprinsã în acelaºi putea spune decât sã o studieze, sã o timp. Sunt mândrã de mine ºi mã bucur cã aprofundeze ºi sã înveþe mereu ceva nou, iar am putut reprezenta atât de bine liceul rezultatele nu vor întârzia sã aparã.nostru.

Cristina: Eu sunt atrasã de Cristina: Olimpiada de Limba materiile profilului uman, aºa cã pe lângã

Germanã Modernã a însemnat multã germanã, îmi mai place mult limba englezã, muncã, dar odatã ajunsã acolo am vizitat limba românã, geografia ºi chiar ºi religia.locuri noi, mi-am facut prieteni noi de peste tot din þarã ºi m-am distrat.

Articol realizat de:Profesoara Cristina Friciu

Cristina: Visul meu este acela de a deveni profesoara, de a transmite viitorilor mei elevi cunoºtinþele mele ºi nu în ultimul

···Ce activitãþi ati avut?···Ce activitãþi ati avut?

·Ce personalitãþi ai cunoscut la acest concurs?···

··Cum te-ai simþit când ai aflat rezultatul?

···

· Pe lângã germanã, sunt ºi alte materii care îþi plac?

···

· Unii oameni îºi traseazã anumite þinte de atins în viaþã, pentru tine care crezi cã va fi cea mai importantã?

···

··Ce sfaturi ai da colegilor tãi?·

· ·La final, ce poþi spune despre aceasta experienþã?

···

13

Unde eºti creaþie? Aceastã întrebare ºi-o pune fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, sub o formã sau alta. Pentru elevii liceului nostru, care în data de 29 aprilie au vizionat programul cu acest nume, au început sã se contureze ºi rãspunsurile.

Derularea logicã a evenimentelor prezentate de la Adam ºi Eva pânã la dealerul de droguri a fost realizatã cu o simplitate covârºitoare fiind perfect accesibilã chiar ºi elevului de paisprezece ani. Maniera deloc insistentã în care divinitatea ºi-a fãcut simþitã prezenþa i-a fãcut chiar ºi pe cei mai înverºunaþi adolescenþi sã înþeleagã unde este bariera dintre bine ºi rãu.

Mãrturisesc cã nu sunt o persoanã cu puternice convingeri religioase. M-am dus aºadar sã vizionez acest spectacol din respect faþã de memoria colegului nostru Csabi ºi din curiozitate. A fost una dintre cele mai bune alegeri fãcute în cei patru ani de liceu.

Alternanþa aspectelor decadente ale societãþi i noastre cu cele mai semnificative aspecte biblice a fost realizatã ca o adevãratã artã.

Fãrã a încerca sã fac o descriere amãnunþitã a celor întâmplate pe scenã, cuvintele aºternute de mine, sper doar sã vã facã sã simþiþi o micã parte din ceea ce am simþit noi, cei prezenþi acolo.

“Unde eºti creaþie?”

14

Lasând deoparte profunzimea În primul rând se cuvine sa îi evenimentelor derulate pe scena, m-a frapat felicitam cu toata sinceritatea pe colegii meticulozitatea cu care au fost alese nostri care au fost implicati în acest proiect. costumatiile tinerilor actori. Frapanta a fost Ati dat dovada de seriozitate si v-ati de altfel si modalitatea în care elevi ce pâna comportat ca niste adevarati profesionisti. mai ieri nu spuneau nimic, acum au stiut-o Sa nu va opriti aici!face doar prin mimica si gestica. Efectiv le-am auzit tipetele deznadajduite desi pe scena nu s-a rostit niciun cuvânt.

În ceea ce-l priveste pe domnul Pompiliu Ciupe, cel care a gândit si însufletit acest proiect, nu pot decât sa-mi exprim mândria de a-l avea profesor la liceul nostru!

Jocul de scenã a fost dublat de Atâta timp cât vom avea în jurul nostru bucãþi muzicale alese cu o extraordinarã profesori pasionati de ceea ce fac, ne putem pricepere. O sonorizare perfectã ºi o declara niste elevi împliniti.îmbinare de lumini bine gânditã au întregit în mod fericit acest spectacol genial.Desi pot fi acuzata de folosirea unor cuvinte mari, aceasta este starea de spirit cu care am iesit din sala: GENIAL, MIROBOLANT, ÎNALTATOR!

Va multumesc din suflet ca mi-ati oferit sansa unei dupa-amieze pe care cu siguranta nu o voi uita niciodata!

Ar ticol real izat de: Puºcaº Mãdãlina (XII D)

15

În toate acþiunile pe care le întreprinde, SNAC România promoveazã principiul ºanselor egale pentru toþi membrii comunitãþii, al accesului la o educaþie de calitate pe toatã durata vieþii, al

SNAC Romania - „Sistemul participãrii la viaþa normalã a comunitãþii, al Naþional de Acþiune Comunitarã” din respectului reciproc ºi al valorizãrii România. SNAC România promoveazã potenþialului fiecãrei persoane. dezvoltarea activitãþii de voluntariat, realizate de elevi, studenþi, cadre didactice ºi alþi membrii ai comunitãþii.

SNAC România organizeazã în fiecare an concurs national de dans pentru copiii cu dizabilitãþi împreunã cu voluntari

S c o p u l p r o g r a m u l u i e s t e cu vârsta cuprinsã între 6 ºi 19 ani.constituirea unui sistem naþional de organizare, coordonare, monitorizare ºi evaluare, care sã contribuie la sprijinirea persoanelor cu cerinþe educative speciale (copii, tineri, adulþi cu dizabilitãþi, copii ºi adulþi din sistemul de protecþie socialã, din medii sociale defavorizate, aparþinând minoritãþilor etnice sau aflaþi în alte situaþii care îi priveazã de la o activitate normalã în societate).

Plictisiþi de monotonia din ºcoalã,

eram dornici de a participa la activitãþi extraºcolare, iar la îndemnul coordonatoarei noastre, Bojte Kinga, ne-am oferit voluntari pentru a participa împreunã cu un grup de copii cu cerinþe educative speciale la un concurs de dans. Dansul ales de instructorul nostru, Ciupe Pompiliu Teodor, pentru a fi prezentat la Concursul de dans SNAC a fost “Ciuleandra”.

Concurs SNAC 2010

Insoþiþi de doamnele profesoare ºi de a reacþiona la problemele ºi nevoile Bejan Bianca ºi Cota Anca, copiii de la CSEI celor din jurul nostru. In acelaºi timp, aceastã nr.3 SAM Reghin veneau la repetiþii de douã activitate ne-a oferit ºi o mare bucurie ºi sau trei ori pe sãptãmânã, iar spre plãcere de a lucra ºi de a colabora cu copiii de surprinderea noastrã, aceºtia au învatat la ºcoala specialã ºi de a se lega o prietenie destul de repede paºii de dans. sincerã între noi. In ciuda problemelor cu

care ei se confruntã, integrarea lor a fost beneficã pentru noi, deoarece ne-a determinat sã muncim mai mult cu o mai mare dãruire ºi sã realizãm cã în viaþã poþi sã ai ºi probleme, nu numai bucurii.

Concursul a avut loc în 31 martie 2010 la Casa Tineretului “Mihai Eminescu” din Târgu Mureº. Emoþiile au fost mari pe tot parcursul spectacolului, dar toatã munca ºi entuziasmul depus ºi-a spus cuvântul în momentul în care echipa “Mãrþiºorul” a câstigat locul 1. Dupã acele emoþii, printre Mulþumim pe aceastã cale lacrimi de fericire, a urmat din nou conducerii ºcolii noastre, a celor de la CSEI pregãtirea pentru etapa regionalã, care nr.3 SAM Reghin ºi profesorilor voluntari urma sã aibã loc la Covasna în 30 aprilie. La implicaþi direct în aceastã activitate pentru Sfântu Gheoghe am obtinut Premiul de cã ne-au oferit ocazia acestei experienþe Popularitate. deosebite din viaþa noastrã.

Articol realizat de: Nestea & Bobo ( X A)

Pentru noi aceasta experienþa de viaþã constituie o evoluþie vizibilã în ceea ce priveºte caracterul nostru, modul de gândire

16

17

l aºteptãm ºi noi cu nerãbdare.

Acum pe ultima sutã de metri, ne-

am apropiat cel mai mult, iar complectarea

albumelor ne-a dat emoþii pânã la lacrimi

unora, prin evocarea celor mai frumoase

amintiri.Deºi poate fi considerat deja un

stereotip, zicala “timpul zboarã” este adevaratã, cel puþin în clasa a XII-a. Nu îmi pot imagina cum a trecut totul aºa de repede, printre examene ºi teze, iar noi ne-am trezit la sfârºit de liceu, cu o grãmadã de lucruri de fãcut, emoþii, nerãbdare ºi melancolie. Dar noþiunea timpului nu este valabilã doar pentru acest ultim an de liceu, ci pentru întreaga perioadã a vieþii de licean.

Clasa a IX-a fost perioada

adaptãrii, a noutãþilor, a startului în ceea ce

priveºte formarea caracterului ce ne va

contura ca ºi adulþi. Dat fiind faptul cã noi suntem în Clasa a X-a, ne-a primit deja mai prag de plecare, trebuie sã le mulþumim relaxaþi, mai siguri pe noi, ºi scãpaþi de profesorilor pentru cã ne-au ajutat ºi format eticheta de “boboci''. ca ºi indivizi responsabili. Ne-au îndrumat ºi Clasa a XI -a a fost consideratã de sfãtuit spre cele mai bune cãrãri ºi ºtim cã la cãtre mine ºi de cãtre majoritatea colegilor ei vom gãsi totdeauna sfaturi bune.mei de clasã, cea mai frumoasã. Aveam deja Pentru cei mai mici nu ne rãmâne ''vechime'', mai era un an pânã la BAC, aveam decât sã le uram sã ºtie sã profite mai mult timp de distracþii ºi voie bunã. de deliciile vieþii de licean, sã fie uniþi ºi sã-ºi

A urmat apoi clasa a XII-a , care pur respecte profesorii.ºi simplu a zburat. A început cu balul Noi, XII D vã mulþumim pentru tot bobocilor, a continuat cu simularea ºi mai ºi speram cã, intr-un fel sau altul, ne-am pus apoi cu examene, teze ºi alte preocupãri de a amprenta asupra sufletelor voastru.ne menþine sau ridica mediile.

Pentru mine clasa a XII-a a fost o

noutate absolutã, o provocare, dar ºi ceva Articol realizat de: Lumm Georgiana-mult aºteptat, dat fiind faptul cã toþi Karina(XII D)absolvenþii dinaintea noastrã, ne vorbeau emoþionaþi de acest moment, era normal sã-

Rezumat - concluzii (clasa a XII-a)

18

orele de geografie, eram din nou împreunã pentru ''a putea deranja'' din nou ora, pânã eram date afarã. Noi ne amuzam atât de mult ºi ni se pãrea foarte interesant sã fim date afarã de la orã sau sã enervãm la culme

Treceam cu greu de fumul de profesorul, mda… chiar o sã îmi lipseascã þigarã ºi mirosul de cafea care încerca sã mã orele acestea.opreascã pentru a mã alãtura lor. Însã clopoþelul suna de intrare, trebuia sã ajung la orã.

Intrând în clasã, atmosfera ultimelor sãptãmani din clasa a XII-a mã cuprindea. Ahhh, ce repede au trecut anii aceºtia, mai repede decât o secundã. Deºi au trecut aproape 4 ani de la începutul clasei a IX-a, încã îmi amintesc parcã ar fi fost ieri. Amintirea e destul de proaspãtã în mintea mea: mã simþeam atât de micã în lumea nouã în care urma sã trãiesc, eram Clasa a X-a pentru mine a fost cel înconjuratã de strãini, inima îmi bãtea atât mai frumos an petrecut în liceu. Am început de tare în piept ºi simþeam cum mã macinã sã ne cunoastem mai bine, sã comunicãm dorul de foºtii mei colegi din generalã, cu mai mult ºi încercam chiar din greu sã ne “ care trãisem 8 ani. suportãm”. Imi amintesc atât de bine cã am

îndrãznit sã o întreb pe cea mai rece ºi necomunicativã fatã din clasã, dacã vrea sã fie colega mea de bancã. Nu credeam cã va accepta pentru cã ºtiam cã ea nu mã are la suflet, însã ºi-a fãcut curaj ºi mi-a rãspuns cu zâmbetul pe buze: DA! ªi aºa m-a suportat pe mine timp de 3 ani sã îi fiu colegã ºi prietenã, chiar cea mai bunã prietenã. Nu am înþeles nici în ziua de azi cum a suportat o persoanã ca mine: eu cea mai dezordonatã

Singurele persoane care îmi erau fatã, irascibilã ºi batjocoroasã. Pot sã zic cã e cunoscute erau 4 colege din generalã ºi o o prietenã adevaratã. Deci, cum ziceam, prietenã din copilãrie, Paºca! Ea a fost colega clasa a X_a, cel mai frumos an petrecut în mea de bancã timp de un an, un an în care liceu, hmm. De Crãciun þin minte cu atâta am refuzat sã am o relaþie deschisã cu clasa, drag cum am împodobit, toþi, bradul în clasã, am preferat sã fiu departe de lumea nouã ºi cum colindam împreunã. Pentru prima datã sã mã distrez doar cu colega de bancã, însã am simþit cã nu mai sunt o strãinã, am simþit distracþiile noastre au întrecut orice mãsurã cã clasa aceea este a doua mea familie ºi cã ºi doamna dirigintã ne-a despãrþit. Am fost nu poate sã fie atâta de greu sã îi suport pe atâta de supãratã, dar la unele ore, în special toþi.

Ultimele amintiri...

Pe parscursul anilor mi-am dat serioase, vorba aceea: ora e ora si gluma e seama ca anii de liceu sunt chiar mai frumosi gluma, dar în mare parte erau haioase orele decât anii din generala, desi pâna atunci de franceza: un sfat bun niciodata nu ne-a daca îmi zicea cineva ca anii de liceu sunt de lipsit, aaaaa si dulciurile de Ziua copilului si neuitat, nu îl credeam. Craciun, mereu atât de atenta cu noi, chiar

daca ati fost severa, în inima d-voastra grupa noastra stiu ca si-a gasit un loc).

Si asa se încheie un capitol din viata mea, atâtea amintiri voi pastra în sufletul meu pentru a le povesti nepotilor mei. Desigur au fost si momente critice în clasa (scandal la sânge, nu e chiar asa usor sa traiesti într-o clasa de fete cu caracter de luptatoare si certarete ), dar majoritatea au fost doar amintiri splendide, râsetele, glumele mele la care râdea toata lumea,

C u c â t m a a p r o p i a m , m a excursiile pline de peripetii si multe altele. deschideam mai mult fata de colegi (îmi Aaaa si sa nu uit cel mai important lucru: facea placere sa îmi petrec timpul cu ei), cu daca pâna acum nu am stiut sa ne “tiram” de atâta orele treceau mai repede, parca la ore, acum o facem la greu Tin minte ca în stateam la scoala 5 minute nu 6-7 ore. Încet, clasele a X-a si a XI-a eram asa de hotarâti sa încet, ne-am atasat si de profesori, am fugim de la câte o ora, ne pregateam, început sa îi exploatam pentru a ne da coboram scarile si se trezea câte unu sau una seama cu cine puteam râde cu adevarat si cu sa se întoarca, vai de mine, râdea toata scoala cine trebuia sa fim seriosi. Cei mai minunati de noi. Desi eram nervosi între noi si ne si brilianti profesori care mi-au predat mie certam ca suntem niste lasi, în final se au fost Doamna Diriginta, Manuela Pintican termina cu râsete.(ma mir ca nu m-a exmatriculat), Domnul Sunt clipe care nu se vor întoarce Tovaras Sabin Urzica (când dadeam teste, niciodata si nici în facultate nu vor reveni niciodata nu lipsea ziarul “Catavencu” de pe pentru ca în facultate colegii nu sunt chiar banca), Domnul Profesor Costel Ababei (cu asa de uniti între ei, cel putin din câte îmi D-voastra am râs cel mai mult, mereu am sa povesteau alti prieteni, din facultate. Asa ca îmi amintesc cum ati stat în fata mea la ore si vreau sa transmit colegilor din liceu, care ati încercat din greu sa îmi suportati înca mai au de studiat aici, sa va pretuiti glumele, râsetele, pâna când eram alungata colegii si fiecare clipa petrecuta alaturi de ei din clasa), Domnul Sighiartau (lânga d- si dragii nostri profesori. voastra mi-a facut placere sa învat geografie si cred ca nu o sa ma uitati niciodata, nici pe

Articol realizat de: Halaþiu mine, da nici pe Pasca ) si Doamna Profesoara Hortensia Tarna (nu am înteles Mãdãlina (XII D)niciodata de ce ne-a fost atâta de frica de D-voastra, mereu râdeam la orele de franceza, desigur ca au fost si ore în care trebuia sa fim

19

20

venit cineva sã ne spunã cã avem salarii ºi

pensii prea mari ºi, ca urmare, ele trebuie

reduse 25% respectiv 15%.

Toate analizele istorice ne aratã Trãim vremuri grele ºi ,, bieþii cã, dupã al doilea rãzboi mondial, în nicio oameni sunt sub vremuri”, cum ar spune, cu þarã ºi în niciun moment istoric nu s-au secole în urmã, cronicarul Miron Costin. aplicat asemenea mãsuri atât de dure. Ele nu Presa de toate genurile v u i e º t e d e s-au aplicat nu doar pentru cã sunt titluri care cuprind, invariabil temele insuportabile pentru populaþie, ci ºi pentru referitoare la , , greva generalã” ºi cã sunt ineficiente, deci nu vor da rezultatele bacalaureat.aºteptate. ªi mai mult de atât, ele sunt de-a Ca profesor de istorie ºi trãitor în dreptul antinaþionale ºi criminale, atunci România ultimei jumãtãþi de secol, nu mã când vrei sã le aplici asupra unui popor care, pot abþine sã nu fac câteva constatãri de oricum, are printre cele mai scãzute venituri ordin social-politic, istoric ºi moral. România din Europa. ºi oamenii sãi au trãit, dupã al doilea rãzboi

Asemenea mãsuri nu se aplicã nici mondial, mai bine de 40 de ani de comunism acum, în nicio þarã din Europa, care trece prin ºi apoi, dupa 1989, mai bine de 20 de ani de criza economico-fianciarã. Nici în Grecia, regim democratic.Spania, Portugalia sau Italia, þãri mai grav Am fost singura þarã în care afectate de crizã, nimeni nu scade cu un cent regimul comunist a fost rãsturnat pe cale mãcar pensiile oamenilor. Iar salariile sunt violentã, prin vãrsare de sânge. Ieºiþi din diminuate cu cel mult 5-10%, mai ales acest coºmar, am înaintat cu mari poticneli salariile demnitarilor ºi înalþilor funcþionari spre democraþie ºi ca atare, am intrat printre ai statului. Nimeni ºi nicãieri nu se atinge de ultimii în Uniunea Europeanã.veniturile oamenilor de rând.Ca nivel de dezvoltare ºi standard

Aceste lucruri, ca ºi altele, le-am de viaþã ne aflãm în coada ierarhiei celor 27 explicat elevilor mei ºi am constatat , cu de state membre. Ni s-a promis ºi am sperat satisfacþie, cã au înþeles motivele care ne-au cã vom trãi mai bine, apropiindu-ne de împins spre grevã. Au înþeles ºi elevii claselor nivelul noilor noºtrii parteneri. În final, ce a XII-a cã nu ar fi nicio nenorocire dacã proba este mai firesc pentru om decât sã-ºi C a examenului de bacalaureat s-ar fi doreascã sã trãiascã mai bine?amânat pentru altã datã.Ca întreaga societate, ºi oamenii

Din pãcate, autoritãþile statului, ºcolii au obþinut, puþin câte puþin, mici dar chiar ºi mulþi colegi profesori nu au creºteri salariale, aproape întotdeauna, în înþeles ceea ce chiar ºi elevii au acceptat. urma unor miºcãri greviste sau altor acþiuni

de protest. Niciodatã pânã acum însã nu a

Cronica unei greve eºuate

21

Statul, prin ministrul învãþãmântului ºi, pe ameninþare este enunþul pe un ton neutru

cale ierarhicã, prin inspectori ºi directori de cã pot fi desfãcute contracte de muncã ale

ºcoli au fãcut ceea ce, iarãºi nu s-a mai acelor profesori care nu trec notele elevilor

întâmplat în România ultimelor 20 de ani: s- în catalog? Deci iatã cum, dupã ce suntem

au amestecat brutal în miºcarea sindicalã, minþiþi, furaþi, umiliþi, acum ni se adreseazã ºi

cãlcând în picioare legi din aceastã þarã. ameninþãri. Eu, care de mic am învãþat cã ,,

Mulþi lideri de sindicat, din motive neclaare minciuna are picioare scurte”, nu pot crede cã

pentru mine, au acceptat acest amestec. guvernarea prin minciunã poate sã mai

dureze foarte mult.

Pãrinþii ºi dascãlii mei m-au

învãþat sã cred în dreptate ºi în bine. Mã simt

nedreptaþit ºi umilit atunci când cineva îºi

bagã adânc mâna în buzunarul meu ºi îmi

furã un sfert din banii câºtigaþi prin muncã

cinstitã. Este un act de hoþie calificatã! Iar

acei colegi care din teamã, din interes, din

Prin manipulari demagogice, oportunism sau din prostie sunt de partea

presiuni ºi ameninþãri mai mult sau mai guvernanþilor nu fac altceva decât sã fie

puþin voalate au reuºit sã îngroape acþiunile pãrtaºi la hoþie.

de protest în multe ºcoli, printre care ºi liceul

nostru.

Ce înseamnã altceva decât

presiune, sã þi se cearã sã dai declaraþii scrise

în mod repetat, în legãturã cu obþiunea ta

pentru grevã sau împotriva grevei? Ce

altceva decât manipulare poate fi un lider de

sindicat care le spune colegilor cã oricum nu Se tot invocã lipsa banilor din

vom obþine nimic prin grevã? Ce face acest aceastã þarã. O sã vã redau o ºtire de presã

lider: ii mobilizeazã pe membrii de sindicat auzitã întâmplator la radioul din maºinã: în

pentru grevã- aºa cum ar fi firesc- sau le Bulgaria se construieste o autostrada de

sugereazã sã nu facã grevã? câteva sute de kilometri, preþul unui

Ce altceva decât demagogie ºi kilometru fiind de circa 2,3 milioane euro. În

ipocrizie este afirmaþia unei profesoare de România s-au construit câteva zeci de

Lb. Moderne cum cã ea iºi iubeºte elevii mai kilometri de autostradã la un preþ record pe

mult decât noi, ceilalþi? plan mondial de circa 27 milioane euro

ªi, in fine ce altceva decât pentru un kilometru.

sã trãiascã fãrã salariu ºi fãrã pensie.

C â º t i g ã t o r u l , u l t i m u l

supravieþuitor, sã nu uite înainte de a pleca la

cele veºnice , SÃ STINGÃ LUMINA! Nu de alta,

dar e crizã! În cazul în care aº alege cea de-a

doua variantã – turma – perspectiva este

de-a dreptul ,, luminoasã”: pãstorul -

marinar ar urma sã ne îmbarce pe o corabie

cu care sã navigãm prin apele tulburi ale

istoriei.

Nimeni nu are interesul sã îi schimbe nici sã le diminueze veniturile sau sã le afecteze afacerile pentru cã este o structurã de tip mafiot!

Presimt cã, înainte de a ne scufunda cu totul,

mi-ar rãsuna în urechi un vers rostit adesea

pe vremea lui Ceauºescu:

Mi-e greu ºi mi-e teamã sã nu

greºesc atunci când, privindu-mã în oglindã, ,, MÂNDRÃ CORABIA, MEªTER CÂRMACIUL!” aº încerca sã portretizez, prin mine, poporul

din care fac parte. Nu stiu ce suntem, defapt:

o suma de destine individuale sau o turmã?Articol realizat de: prof. Sabin UrzicãDacã aleg prima variantã, îmi vine

în cap ideea de a adresa o provocare tuturor

colegilor mei, profesori: haideþi sã lansãm în

România un concurs de rezistenþã – sã

vedem cine rezistã mai mult sã munceascã ºi

22

23

a participat cu “Aurora” , Radu Muntean cu

”Marþi, dupã Crãciun” , Andrei Ujicã cu

“Autobiografia lui Ceauºescu”, toate Festivalul internaþional de film de lungmetraje .

la Cannes, cunoscut ºi ca Festivalul de la Alte ºapte scurtmetraje româneºti Cannes, este un festival cinematografic de

au avut proiecþii la festival. În total, delegaþia mare prestigiu internaþional, care se

României a numãrat 60 de persoane. desfãºoarã în fiecare an, în luna mai, la Cannes, oraº situat în sudul Franþei. Oferind garanþia unei importante acoperiri din partea mass-mediei, festivalul este vizitat în fiecare an de numeroase staruri de cinema, încântate de ocazia de a fi prezente.

Singurul premiu decernat la

Cannes unui regizor român îi aparþine lui

Ionuþ Piturescu pentru scurt-metrajul

"Cãutare".

Anul acesta, fest ivalul s-a

desfãºurat în perioada 12 - 23 mai, ajungând

la ediþia cu numarul 63, unde toþi iubitorii de

film aºteaptã marea sãrbãtoare. În timp ce

pe coasta francezã se fãceau ultimele

pregãtiri, trei regizori români îºi fãceau

bagajele. Cristi Puiu, Radu Muntean ºi alþi

regizori au reprezentat România în

competiþia din Franþa cu 10 filme. Cristi Puiu

Festivalul de la Cannes

24

In perioada 6-10 aprilie s-a desfasurat, la Cluj, Olimpiada de Limbi Romanice, faza nationala, in cadrul careia

REGIZORUL RADU MUNTEAN am putut participa si anul acesta. Am avut astfel ocazia de a reveni in Cluj, am putut

Deºi premiul secþiunii Un Certain vedea frumusetile acestui oras universitar si Regard a fost râvnit de regizorii Cristi Puiu ºi i-am revazut totoadata pe vechii prieteni cu Radu Muntean, a fost decernat unui film care am facut cunostinta acum un an, la sud-corean. Totuºi, cei doi români s-au întors Arad.acasã cu multe laude din partea presei internaþionale.

Publicaþii precum "Los Angeles

Times" ºi "Time Out Chicago" au spus cã

filmele "Marþi, dupã Crãciun" ºi "Aurora" au

fost vedetele secþiunii ºi meritau chiar sã

intre în competiþia pentru Palme D'Or,

marele premiu al festivalului.

In prima zi, dupa un drum de doua

ore cu autobuzul si dupa ce ne-am instalat in

internat, am plecat impreuna cu celelalte

grupuri din celelalte judete ale tarii, spre

Festivitatea de Deschidere. In cadrul

acesteia, am putut viziona, dupa discursurile

reprezentantilor catedrei de limbi romanice

si ale oficialitatilor zonei, cateva programe REGIZORUL CRISTI PUIU

artistice pregatite de elevii catorva gimnazii

si licee din Cluj. A fost frumos, insa nu s-a Articol realizat de: Filpisan Andrada (X C) ridicat la nivelul asteptarilor, mai ales avand

in vedere experienta de anul trecut ,de la

Arad, unde am avut parte de un program de-

a dreptul incantator.

Sejurul de la ClujOlimpiada de limbi romanice

Dupa o noapte in care emotiile si- sanatos de la Salina Turda, in cadrul unei au facut simtita prezenta, a venit ziua

excursii de o zi oferita de Ministerul examenului, motivul principal pentru care Educatiei. ne aflam cu totii acolo. Dupa o ora in care am

avut timp suficient sa ne obisnuim cu sala si Vinerea, la ora amiezei, cu nervii cu scaunele, au venit in cele din urma si intinsi la maxim si plini de nadejde, olimpicii subiectele care intr-adevar s-au ridicat la

asteptau cu nerabdare rezultatele. S-au nivelul asteptarilor , avand in vedere gradul

afisat intr-un sfarsit.de dificultate. Timp de trei ore, fiecare La aflarea rezultatelor, pe fiecare concurent a incercat sa faca o lucrare cat mai

buna, in care sa i se evidentieze cunostintele fata se citea o alta expresie: unii erau tristi, de limba, fie ca era vorba de franceza, altii dezamagiti de ei insisi ori nemultumiti, italiana, spaniola sau portugheza. La

insa cei mai multi pareau incantati de sfarsitul celor trei ore destul de solicitante,

rezultate sau cel putin multumiti. La inceput majoritatea au rasuflat usurati, insa nu si cei am fost putin dezamagita, insa am sfarsit care mai aveau de sustinut si proba orala.

Printre ei ma numaram si eu. prin a fi multumita, luand acest rezultat ca pe un imbold spre a-mi aprofunda

cunostintele de limba franceza.

De un lucru sunt insa mandra! Unii

elevi ai scolii noastre au reusit sa duca

depar te numele liceului si numele

profesorilor pregatitori. Nu de putine ori

rezultatele obtinute de elevi la concursuri si

olimpiade au demonstrat ca la liceul “Lucian

Blaga” se studiaza franceza la nivel inalt.

Pentru asta, tin sa le multumesc Astfel, a treia zi, cei care aveau de din suflet doamnelor profesoare de la

sustinut si o proba orala s-au prezentat in catedra de limba franceza (Tarna Hortensia, fata comisiei de evaluare, formata de acesta Pintican Manuela si Chebut Ligia) pentru tot data din trei membrii. Desigur, nici aici efortul pe care il depun in pregatirea elevilor emotiile nu au lipsit, insa le-am facut fata si si a viitorilor studenti, pentru talentul si am incercat sa demonstram, fiecare dintre rabdarea de care dau dovada zi de zi, in noi, ca avem un bagaj mare de cunostinte in fiecare an, la fiecare clasa si cu fiecare elev in limba pe care o studiem si sa dovedim de parte. asemenea o buna exprimare orala.

Dupa ce stresul examanului a

trecut, ne-am putut relaxa si ne-am putut

umple plamanii si creierul cu aer curat si

Articol realizat de: Mãrcuº Silvia (XII D)

25

Eu m - a m n u m ã rat p r i nt re persoanele care ºtiau câteva dintre cele mai cunoscute refrene ale trupei, cu care aceasta a cucerit întreaga lume, ºi nu am ezitat sã le fredonez atunci când a fost momentul

Probabil cel mai mare concert al potrivit. anului 2010 din România a avut loc în data de 16 mai, la Bucureºti, în Piaþa Constituþiei. Mult aºteptatul eveniment a reuºit sã aducã în faþa scenei aproximativ 60 000 de spectatori care s-au bucurat de adevãratul „show” oferit de rockerii australieni de la AC/DC.

Nu m-am îndreptat spre Casa Poporului cu aºteptãri foarte mari dar speram sincer sã vãd primul concert rock,în adevãratul sens al cuvântului,din viaþa mea.

Ca ºi în cazul altor concerte de o asemenea amploare, am avut ocazia sã vãd aici mii de fani adevãraþi ai trupei dar în acelaºi timp ºi persoane care au luat parte la spectacol doar pentru a se bucura de o searã unicã, ascultând live muzicã de calitate.

Am fost extrem de plãcut surprinsã de tot ceea ce am vãzut ºi am auzit. Totul a fost foarte reuºit ºi chiar dacã nu toate cântecele auzite au fost întru totul pe gustul meu, îmi voi aminti mereu cu mare plãcere de acest concert care a demonstrat capacitatea celor de la AC/DC de a fi electrizanþi, uimitori, plini de umor, plini de energie, pasionaþi de ceea ce fac, în ciuda vârstei.

26

AC/DC la Bucureºti

27

Scena pe care aceºtia au concertat Young, efectele pirotehnice de pe toatã a avut 66 de metri lãþime, 22 de metri durata concertului ºi frumosul foc de artificii adâncime ºi 24 de metri înãlþime, fiind cea care a încheiat spectacolul. mai mare astfel de structurã din lume

Pe lângã toate cele menþionate mai sus, trebuie neapãrat sã precizez cã organizarea a fost impecabilã ºi nu a lãsat niciun motiv de reproº. Au fost de toate pentru toþi, locaþia a fost bine aleasã, aºezarea publicului a fost bine stabilitã, totul a fost foarte bine pus la punct, poate ca o consecinþã a neplãcutelor întâmplãri ce au avut loc în cazul unor mari concerte din anii precedenþi.

Pentru mine, acest concert a reprezentat cel mai mare „show” la care am luat parte, dupã concertul Madonnei, care va rãmâne probabil pentru mult timp pe primul loc în clasamentul personal.

"Whole Lotta Rosie", un Articol realizat de: Puºcas Mãdãlina (XII D)clopot uriaº reprezentativ pentru cântecul „Hell's Bells”, explozia de confetti din timpului solo-ului de chitarã al lui Angus

.

Montate deasupra scenei, una în partea dreapta iar cealaltã în partea stângã, douã coarne roºii gonflabile imense au avut rolul de a întregi un decor perfect, fiind simbolul trupei australiene încã de la începuturi.

Alte lucruri demne de menþionat care au fost parte din acest eveniment ºi au reuºit sã încânte publicul ar fi: locomotiva de aproximativ 3 tone ce a dominat scena, femeia gonflabilã uriaºã care a dansat în timpul melodiei

28

Ne-am îndreptat în grabã spre Palat deoarece era ora la care avea loc schimbul de gardã – o ceremonie interesantã ºi privitã ca un adevãrat

Energie ºi mãreþie-sunt primele spectacol de cãtre sute de turiºti zilnic. Unul cuvinte care îmi vine în minte gândindu-mã dintre lucrurile care m-au impresionat la Londra. În luna aprilie a acestui an am avut foarte tare a fost faptul cã peste tot în Londra ocazia sã merg în Anglia, timp de ºase zile. e plin de spaþii verzi care te îmbie la o baie de Am vizitat Peterborough,Cambridge, Kings soare în ºezlonguri, parcuri imense, Lynn ºi am avut la dispoziþie o zi întreagã populate cu veveriþe prietenoase ºi lacuri cu pentru a vizita cât mai mult se poate -într-un lebede ºi raþe sãlbatice ºi pretutindeni multe timp atât de scurt- din Londra. flori colorate. În plus, te îmbie la lecturã

cititorii rãsfiraþi în tot locul – tolãniþi pe iarbã, în autobuze, în metrouri, pe bãnci, în cafenele...

În drum spre urmãtorul obiectiv am putut sã vãd ºi celebrele cabine telefonice roºii-de asemenea considerate simboluri londoneze. Trebuie sã recunosc cã am fost cuprinsã de cele mai mari emoþii atunci când din depãrtare a început sã se zãreascã Big Ben-ul. Ajungând aproape de Palatul Westminster am fost stupefiatã. Big

Un simbol celebru ºi reprezentativ Ben este indescriptibil de frumos ºi aratã pentru Londra este cel al reþelei de metrouri- foarte diferit de modul în care toatã lumea îl London Underground. Este reprezentativ ºtie din poze...A urmat apoi sã vãd deoarece Londra are cel mai vechi metrou grandioasa Catedralã Westminster, cea mai din lume. Dupã ce am coborât din tren în cunoscutã din Londra, a cãrei ridicare a Victoria Station, împreunã cu persoanele cu început în secolul XI. Tot din apropiere de Big care am fost, ne-am îndreptat cãtre metrou. Ben se poate vedea foarte bine Ochiul Foarte rapid am ajuns aproape de reºedinþa Londrei – sau „Roata Mileniului”, înaltã de reginei Elisabeta a II-a – Palatul Buckingham. 135 m ºi care oferã panorama de 360 de

grade a oraºului. Trecând pe sub Ochiul Londrei, de-a lungul Tamisei, am ajuns la pasarela Podul Mileniului-o adevãratã capodoperã ºi provocare arhitectonicã. De aici, ne-am îndreptat cãtre Catedrala St.Paul-unde a avut loc ceremonia cãsãtoriei Prinþesei Diana cu Prinþul Charles.

Urmãtoarea oprire a fost în Piaþa Trafalgar-unde au loc foarte frecvent manifestaþii ºi demonstraþii pentru diferite cauze.

Londra

29

De aici, în aproximativ 15 minute, În contrast cu vechiul pod ºi cu ajutorul unui autobuz etajat roºu- un alt fortãreaþa alãturatã(Tower of London), simbol londonez- am ajuns în Camden dominã zgârie nori ºi clãdiri futuriste din Town. Aceastã zonã a Londrei este sticlã, dintre care una adãposteºte Primãria cunoscutã pentru nonconformism ºi Londrei. Ne-am îndreptat apoi spre Picadilly extravaganþã. Se gãsesc de toate în micul Circus.Pânã acolo, de la etajul autobuzului, orãºel – foarte multe saloane de piercing ºi am admirat toate strãzile strãjuite de clãdiri tatuaje, mâncare bunã, îmbrãcãminte cu istorice ºi de-a lungul cãrora curgeau totul nemaintâlnitã, mulþi tineri, multã ºuvoaie de turiºti. Ajunsã în Picadilly Circus, muzicã, multe zâmbete, foarte mulþi turiºti. privirea mi-a fost atrasã de imensele De asemenea se ºtie faptul cã Amy reclame luminoase ce îmbracã clãdirile ºi Winehouse îºi petrece foarte mult timp în care aduc mai degrabã a New York. Aici e un acest loc. aglomerat loc de întâlnire, al cãrui nume se

trage de la forma circularã pe care o are, unind câteva dintre cele mai circulate strãzi ale Londrei.

Dupã scur ta incursiune în Camden Town, din nou cu autobuzul etajat, am pornit cãtre London Bridge. Din nou am fost cuprinsã de emoþii de nedescris. În realitate totul mi s-a pãrut foarte diferit de ce am vãzut eu înainte prin cãrþi ºi pe internet. Totul e mai limpede, mai colorat, mai grandios. Aici se face cu adevãrat turism!

Londonezii ºtiu sã îºi valorifice vestigiile!M-aº reîntoarce oricând cu

plãcere în Londra. Totul inspirã ºi respirã culturã ºi energie. Simbolurile, Casa Regalã, palatele, podurile, catedralele, zgârie norii, turnurile, Tamisa, punkiºtii.. .conferã coloritul unic al inegalabilei Londre.

Articol realizat de : Puºcaº Mãdãlina (XII D)

30

31