Nu [tiu dac\ studen]ii `nva]\ de laprofesori, cum se mai spune de-seori. Procesul, ca s\-l denumim

cumva, curge precum succesiunea anotim-purilor, `n afara voin]ei celor care trebuies\ se apere de ploaie, v`nt, canicul\, inun-da]ii sau cutremure.

Ceea ce v\ pot m\rturisi cu certitudineeste c\ noi, cei a[eza]i de cealalt\ parte aunei baricade imaginare, `nv\]\m (m\rtu-risit sau nu) cu fiecare genera]ie c`te ceva.

Iat\ ce am `nv\]at eu:

Adev\rul nu se confund\ `ntotdeaunacu dreptatea

Nu trebuie s\ c\l\uze[ti pe nimenica un nev\zator

~ntr-o meserie care lucreaz\ cu fap-te uneori ne`nsemnate, alteori dramaticeeste nevoie de onoare [i cavalerism

Adev\rul gol trebuie spus uneori „`m-br\cat”

Pove[tile nu se termin\ nicic`nd, seschimb\ doar povestitorii

Nu exist\ genera]ii de prob\Jurnalismul, chiar cel dup\ model

anglo-saxon, se face [i cu sufletul{ansa nu este doar de partea celor

puternici, ci [i a celor pl\p`nziMerit\ f\cut doar ceea ce `]i placeLegile imuabile ale economiei de

pia]\ (zis\ liber\) merita corectate u[or, a-tunci c`nd scrii despre oameni

~ntrebarea legat\ de sensul vie]ii arenumai de c`[tigat prin `nt`rzierea r\spun-sului

M\ ve]i `ntreba cum de-am aflat eu toa-te astea. M-am uitat, pe furi[, de la cate-dr\, `n ochii vo[tri.PPee

hhaarr

ttaa mm

eennttaa

llaa .... .... .... aaaammmm ffff oooo ssss tttt nnnnoooo iiii

Ne-am tuns. De pomanã. Nimic. Mieluºei cumeram, în anul I nu ne-am putut lupta decît cu

gîndacii din cãmin. Mai tîrziu, CuzaNet-ul ne-afiert la foc mic pînã ne-a fãcut drob. Unii dintrenoi, plictisiþi de iarba de acasã, au pãrãsit turma,preferînd ierburi europene. Cum ne aºteptam, s-auîntors cu fumuri. Le-au ieºit pe nas urgent ºi aurevenit printre cei care i-au pãstorit. Pe toþi ne aºteaptã licenþa ºi întîlnirea cu lupii dincomisie. Sã ºtiþi cã ne-am apucat de scris. ªi-amînceput cu acest ziar. Pentru cã ne-am dat seamacã oaia la balet n-are nici o ºansã.

U r l e t u l LUPILOR, t\cerea mieilor

În acest ziar ve]i g\si numele mai multor studen]i ai Promo]iei 2009,Departamentul de Jurnalism [i {tiin]e ale Comunic\rii, Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” dec`t a]i g\sit vreodat\ `n s\lile de curs.

Ochii vo[tri

Daniel Condurache

La facultate ammers incognito.

Pe 26 mai 2008 a avut locllaannssaarreeaa pprriimmuulluuii ssaatteelliitt ddee tteellee-ccoommuunniiccaa]]iiii `̀nn ssppaa]]iiuull aaccaaddeemmiicciiee[[eeaann. Studen]ii de la DDeeppaarrttaa-mmeennttuull ddee JJuurrnnaalliissmm [[ii {{ttiiiinn]]eelleeCCoommuunniicc\\rriiii al FFaaccuulltt\\]]iiii ddee LLiittee-rree a UUnniivveerriisstt\\]]iiii „„AAll..II.. CCuuzzaa”” [i-ausim]it ochii ad`nci]i `n orbite [iau r\mas cu gura c\scat\ a nedu-merire. Profesorul DDaanniieell CCoonn-dduurraacchhee, autorul istoricului eve-niment, i-a adus `ns\ imediat cupicioarele pe PP\\mm`̀nntt. C\l\torianu le-a prilejuit convorbiri gratu-ite cu mar]ienii, transmisii live depe Saturn [i nici difuzarea `n for-mat high-definition a serialului„„CC\\zzuu]]ii ddiinn LLuunn\\””. Dar au `nv\]at

un lucru fundamental: pentru orecep]ie optim\ a mesajului estenevoie ca antenele s\ fie bine ri-dicate. Iar viteza de reac]ie tre-buie s\ fie direct propor]ional\cu viteza de lansare a mesajului`n spa]iul efemer al interesuluiglobal. Profesorul DDaanniieell CCoonndduu-rraacchhee a `n]eles faptul c\ atuncic`nd sta]ia de recep]ie nu se afl\pe aceea[i lungime de und\ cusatelitul emi]\tor, `nseamn\ c\mesajul iese din sfera de atrac]iea receptorilor. Pentru ca `n tra-iectoria sa mesajul s\ ajung\ laapogeu, e suficient\ urcarea vo-cii la o frecven]\ de 666 HZ. Înaceste condi]ii, receptorul abia a-terizat pe PP\\mm`̀nntt simte c\ este„mult complexat `n frecven]\” dea-[i regla permanent antenele.

Povestea „telefonului ro[u” nu]ine tonul ocupat la Pentagon, cila Ia[i. Cunoscutul om de pres\,AAnnddii LL\\zzeessccuu a fost prins cu gardajos de c\tre un serviciu secretcare timp de un an i-a intercep-tat convorbirile telefonice. De[iaceast\ tactic\ `ncalc\ drepturileomului la via]\ privat\ [i normeleconstitu]ionale, LL\\zzeessccuu r\m`nef\r\ acoperire [i f\r\ ap\r\tori. Înurma unor scurgeri de informa]ie,zvonurile au `mp`nzit presa loca-l\. Potrivit documentelor neoficiale

date publicit\]ii, acesta ar fi ]inutleg\tura cu PPuuttiinn `n perioada c`ndEEuurrooppaa era m\cinat\ de criza ga-zului rusesc. Se pare c\ pre[e-dintele RRuussiieeii, un `mp\timit alsportului, l-ar fi invitat pe LL\\zzeessccuula o partid\ de judo `n MMoossccoovvaa,`ncheiat\ cu o discu]ie fa]\ `n fa]\.

Monitorizarea a mai scos la i-veal\ rela]ia de amici]ie a mogul-ului cu BBaarraacckk OObbaammaa. Cei doi s-arfi cunoscut pe vremea studen]iei,c`nd ie[eanul urma masterul laHHaarrvvaarrdd. Între ei s-a legat o pri-etenie puternic\, iar LL\\zzeessccuu ar ficel care l-a `ncurajat pe OObbaammaa s\urmeze o carier\ politic\.

„S\pt\m`na trecut\, la un se-

minar, domnul profesor s-a scuzat[i a preluat un apel. Nu ni s-a p\-rut nimic neobi[nuit, [tiind c`teste de c\utat la telefon. Situa]ia adevenit ciudat\ abia c`nd profu’ a`nceput s\ o dea pe ruse[te, `ntr-un dialect pe care nu l-au recu-noscut nici m\car colegele noas-tre moldovence” a declarat o stu-dent\ la Jurnalistic\, catedra la ca-re AAnnddii LL\\zzeessccuu pred\ `n prezent.

AAnnddii LL\\zzeessccuu a intentat unpprroocceess `mpotriva celor care i-auascultat convorbirile telefonice [iva fi reprezentat de un avocatamerican, fost coleg de facultatecu OObbaammaa.

Complexu’ lui Oreion

Centralista lu’ Peºte

„Pe 26 mai 2008 a avut loc lansarea primului satelit de telecomunicaþii în ori-zontul spaþial al studenþilor de la Jurnalism”

»» ªªTTIIRRII AAMMUUZZAANNTTEE»» ªªTTIIRRII AAMMUUZZAANNTTEE

»» »

2

Lecþii de zbor cu

picoarele pe pâmînt

„Alo, Barack? Sînt eu, Andi!”

O nou\ campanie de adop]ie[i ajutorare a cc`̀iinniilloorr ccoommuunniittaarriise va derula `n luna iunie `n Ia[i.Ac]iunea este o ini]iativ\ a pprrooddee-ccaannuulluuii FFaaccuulltt\\]]iiii ddee LLiitteerree de laUUnniivveerrssiittaatteeaa „„AAll.. II.. CCuuzzaa””. „Întot-

deauna am avut o sl\biciune pen-tru animalele f\r\ ad\post. De alt-fel, c`inele meu, Bobi]\ este unfost locatar al corpului E” adeclarat DDaann SSttooiiccaa, promotorulcampaniei. Sloganul de promo-vare este „O bucat\ de p`ine pen-tru o via]\ de c`ine!”, pe care `l

pute]i citi deja pe afi[ele lipite `nzonele centrale ale ora[ului. ]i-n`nd seam\ de criza financiar\ ca-re ne afecteaz\ pe to]i, necuv`n-t\toarele primesc `n aceste con-di]ii [i un col] de covrig. Aluat s\fie!

Printre sus]in\torii campanieise num\ra membrii FFuunnddaa]]iieeii „„JJaa-vvrree [[ii ooaammeennii”” [i reprezentan]iicentrului de adop]ie „Casa de pa-trupede nu e acas\”. ~n acestproiect s-au implicat de aseme-nea [i ni[te rude `ndep\rtate alefrumuse]ii de alt\dat\, BBrriiggiitttteeBBaarrddoott. În momentul de fa]\, ofamilie benevol\ din P\curari l-aadoptat pe SSaauussssuurree, un veteranal FFuunnddaa]]iieeii ddiinn CCooppoouu. „Saussureeste un exemplar canin demn s\participe [i la competi]iile de re-nume. Are un mers elegant, lipsitde viciile unui comunitar [i nu edeloc o `nt`mplare c\ a fost bo-tezat dup\ numele unui pionier alsemioticii moderne, Ferdinand deSaussure. S`nt mul]umit suflete[teacum, c`nd `l [tiu pe Saussure `nsiguran]\, `n grija unor oameni de`ncredere” a mai ad\ugat DDaannSSttooiiccaa. Pe lista de adop]ii `ntoc-mit\ de organizatori au fost `ns-cri[i c`ini din toate cartierele ora-[ului, care mai `nainte de toate aufost steriliza]i, vaccina]i [i `n plusau beneficiat de un tratamentSpa, oferit de unul dintre sponso-rii campaniei.

Maidanezul filolog

O bucatã de pîine pentru oviaþã de cîine

Pompierii din Ia[i au deveniteroii unui incident neobi[nuit,dup\ ce au salvat via]a uneitinere f\r\ speran]\ la diplom\.R\mas\ bbllooccaatt\\ `̀nn ssaall\\ ddee lleeccttuurr\\a BBiibblliiootteecciiii UUnniivveerrssiittaarree „„MMiihhaaiiEEmmiinneessccuu””, aceasta a tras o spe-rietur\ zdrav\n\, pe care nu o vauita prea cur`nd. O victim\ a `m-prejur\rilor, fata `n v`rst\ de 21 deani a fost `nchis\ pe din\untru dec\tre angajatele bibliotecii. „Dac\`nainte aveam rezerve mari de am\ duce la bibliotec\, acum e-xist\ toate [ansele s\ nu mai mergniciodat\” a m\rturisit GGaabbrriieellaa II..,student\ `n ultimul an la Jurnalis-tic\.

Conform celor declarate, bi-bliotecarele de serviciu au `ncuiattoate s\lile de lectur\ cu pu]in`nainte de orele 19.00, c`nd pro-gramul institu]iei ia sf`r[it. Camu-

flat\ `ntr-un colos de c\r]i, cititesimultan cu dexteritatea studentu-lui disperat, t`n\ra a fost confun-dat\ de femei cu un raft de bibli-otec\. „Îmi place s\ `ngra[ porculcu o lun\ `nainte de licen]\, a[a emai gustos” a mai spus GabrielaI. Ajuns\ `n pragul deshidrat\rii [ia exitusului neuronal, studenta s-atrezit dintr-odat\ singur\ `ntr-unspa]iu ciudat. Strig\tele de ajutorau speriat doar aurolacii aciua]ipe sc\rile bibliotecii, dar f\r\mare succes. În aceast\ situa]ie s-av\zut nevoit\ s\ formeze num\rulde urgen]e. Oamenii de pe ambu-lan]\ au fost [i ei pu[i `n gard\ [iau stabilizat victima. „Pacienta seafla `n ssttaarree ddee [[oocc, dar `nmomentul de fa]\ starea ei estestabil\ [i scrie de zor la licen]\.

{ocul este datorat lipsei detimp, cauza probabil\ fiind eexxccee-ssuull ddee ttrr`̀nndd\\vveeaall\\ de care a datdovad\ pe parcursul unui semes-tru”, a declarat medicul [ef de peambulan]\.

Pentru prima dat\ `n isto-ria UUnniivveerrssiitt\\]]iiii „„AAll.. II.. CCuuzzaa””Ia[i, week-end-ul ]ine de joip`n\ mai apoi. Mai precis p`-n\ joia urm\toare. Privilegia-]ii s`nt ssttuuddeenn]]iiii de la DDeeppaarr-ttaammeennttuull ddee JJuurrnnaalliissmm [[ii {{ttii-iinn]]eellee CCoommuunniicc\\rriiii care [i-auluat ccoonncceeddiiuu ddee mmaatteerrnniittaattee.S`nt `̀nnss\\rrcciinnaa]]ii ccuu lliicceenn]]aa, iarreac]iile s`nt dintre cele maiadverse: stare de lehamite,somnolen]\, poft\ de stat c`tmai mult degeaba. Cei maimul]i dintre profesori au `n-ceput s\ se `ngrijoreze [i seroag\ ca r\ul studen]ilor s\ iasf`r[it `nainte de termen. Nu-mai c\ studen]ii se feresc deefort pentru o sarcin\ u[oar\.~[i fac rezerve de energiepentru momentul culminant.„Doctorii” trebuie s\ r\m`n\profund emo]iona]i. Dar pen-tru c\ deocamdat\ nu a datnimeni alarma c\ mi[c\, avi-z\m viitoarele m\mici [i vii-torii t\tici c\ prezen]a la curs[i respectarea dead-line-uri-lor pentru proiecte nu d\u-neaz\ s\n\ta]ii „copilului”. {inici celor care [i-au f\cut decap!

Fãrã platã

Concediu deprelicenþã

Vremurile tulburi ale re-cesiunii s`nt `n acord cuprincipiile referitoare la a-limenta]ie ale domnului pro-fesor SStteelliiaann DDuummiissttrr\\cceell.

Recent, `n cadrul unuicurs pe care `l ]inea stu-

den]ilor de la DDeeppaarrttaammeennttuull ddeeJJuurrnnaalliissmm [[ii {{ttiiiinn]]eellee CCoommuunniicc\\rriiii,acesta a depistat o student\ careingera cu poft\ o cantitate nede-terminat\ de ccoovvrriiggeeii vvaanniillaa]]ii.Prins\ `n plin\ desf\[urare a ac-]iunii sale ilicite, t`n\ra a `ncercats\ reintegreze corpul delict `npunga din dotare. Fiind depistat\`n timp record de for]ele deordine, activitatea sa infrac]ional\

a fost stopat\. „V\ rug\m s\ opri]inutrirea `n timpul orei”, a interve-nit `n for]\ domnul DDuummiissttrr\\cceell.Totul s-a petrecut cu u[ile `nchise.F\r\ proces verbal, cita]ii sau vi-zite prin tribunale. Activitatea in-frac]ional\ a fost anihilat\ [i, o-dat\ cu ea, orice tentativ\ de reci-div\. P`n\ la `nchiderea edi]iei,ssttuuddeennttaa ppooffttiicciiooaass\\ nu a putut ficontactat\.

DIN

UªA

RED

DIN

UªA

RED

AA CÞE

ICÞ

EI

Tînãrã studentã salvatãde la carte

Nino - Nino

Captura record de covrigei vanilaþi la Discurs Jurnalistic

Nutrimentul toxic

VVllaadd PPaauullAAiirriinneeiiEEccaatteerriinnaaAAlleexxaannddrruu

IIooaannaaAAllbbuu

BBiiaannccaaAAlleexxee

AAnnddrraaddaaAAssaafftteeii

AAlleexxaannddrraaAAnnii]]aa

„Dacã liniºtea din salã era tulburatã de apelurile primite ale celor care nu puteau renunþa la plãcerea de a fi cãutate la orice orã (inclusiv lacea domnului Brãilean), profesorul îi reamintea acesteia condiþiile în care avea loc participarea la curs: „Pe vibrator!” Telefonul, fireºte.”»» »

Studen]ii de la DDeeppaarrttaammeennttuullddee JJuurrnnaalliissmm [[ii {{ttiiiinn]]ee aallee CCoommuu-nniicc\\rriiii au beneficiat `n primul ande studiu de o op]iune telefonic\inedit\. Pentru ca mobilele s\ nuzb`rn`ie la cursul de EEccoonnoommiiee]inut de domnul prof. univ. dr.TTiibbeerriiuu BBrr\\iilleeaann era indicat\ acti-varea op]iunii „„VViibbrraattoorr””.

Dac\ lini[tea din sal\ era tul-burat\ de apelurile primite deuna dintre studentele care nuputeau renun]a la pl\cerea de a fic\utate la orice or\ (inclusiv la cea domnului Br\ilean), profesorul`i reamintea acesteia condi]iile `ncare avea loc participarea la curs:„Pe vibrator!” Telefonul, fire[te.TTiibbeerriiuu BBrr\\iilleeaann a activat aceast\op]iune special pentru studen]iide la JJuurrnnaalliissttiicc\\, `ntruc`t se [tiec\ ei pot face [i bbaalleett, dar ff\\rr\\

mmuuzziicc\\. Op]iunea a fost valabil\doar trei luni de zile, dup\ carestuden]ii au intrat `n perioada degra]ie a Cuzanetului.

Apelu’ Mut

Teoria economicã a

ºi a

SENZAÞIONAL!SENZAÞIONAL!

Aceia[i studen]i au aflat `npremier\ semnifica]ia autohton\ atermenului englezesc „„eexxcciittee-mmeenntt””. Nu s-a `nt`mplat la cursulde EEnngglleezz\\, [i nici m\car la cel deDiscurs jurnalistic, `n cadrul c\-ruia domnul profesor SStteelliiaannDDuummiissttrr\\cceell a explicat, de altfel,mai multe no]iuni de vocabular.Premiera a avut loc la cursul de

EEccoonnoommiiee, `n momentul prezen-t\rii unor referate. Una dintre stu-dente a fost `ntrebat\ de c\tredomnul profesor TTiibbeerriiuu BBrr\\iilleeaanndac\ o eexxcciitt\\ at`t de mult modulde prezentare al colegilor. T`n\ranu a putut r\spunde cu precizie,

iar profesorul a r\mas s\ aprecie-ze dac\ seminariile de EEccoonnoommiieeerau at`t de atractive `nc`t studen-tele sale s\-[i piard\ capul. Proba-bil c\ domnul profesor uitase c\EEccoonnoommiiaa apeleaz\ la ra]iune `nsim]iri...

Sexy Brãileanca

predate la Jurnalism

EEppiiddeemmiiee ddee nneepp\\ssaarree laDDeeppaarrttaammeennttuull ddee JJuurrnnaalliissttiicc\\ [[ii{{ttiiiinn]]ee aallee CCoommuunniicc\\rriiii. Îngrijoratde starea de spirit transmisibil\ astuden]ilor, profesorul doctor DDoo-rriinn NN\\ssttaass a cerut conducerii s\intervin\ de urgen]\. Cu maimulte [edin]e de terapie... depre-siv\. Tinerii au fost chema]i pen-tru recuperare `n EE 330088. Dup\ pri-ma [edin]\, doctorul, profesor `ndivaga]ii insuportabile, a pierdutjum\tate din „pacien]i”. Înt`lnirile

de grup au continuat s\pt\m`nal,prin vindecarea de interes a c`tedoi-trei dintre ace[tia. Expe-rimentul ce ]intuia pe „canape-lele” din corpul E studen]ii sufer-inzi p`n\ dup\ 20:05, devenea totmai dificil [i tot mai pu]ini sear\tau dispu[i s\ fie cobai.

Spre sf`r[itul [edin]elor de ter-apie, „pacien]ii” erau mai lipsi]ide chef ca niciodat\. Nu `[i dore-au dec`t s\ pun\ cap\t zilelor `ncare se `nt`lneau cu profesoruldoctor. A sosit [i clipa aceea. S-auadunat cu to]ii `n sala destinat\recuper\rii finale, `n speran]a c\aveau s\ se vindece. De[i rezul-tatele nu au fost cele maimul]umitoare, majoritatea au fost`n stare s\-[i pun\ singuri diag-nosticul: DESTRESA}I.

Salonul de terapie

Studen]ii din anul I de laJurnalistic\ se confrunt\ deseoricu tenta]ia de a folosi ddeeccllaarraa]]iiiiffaallssee `n [tirile pe care le `ncropesc`ntru activit\]i didactice. Psiholo-gii explic\ acest fenomen ca o re-ac]ie normal\ la vviirruu[[iiii ppuuttuurroo[[ee-nniieeii. „Studen]ii de la Jurnalistic\s`nt foarte surmena]i din varii

motive. Comportamentul lor esteuneori inexplicabil pentru profe-sori, `ns\ virusul puturo[eniei es-te unul foarte puternic [i se mani-fest\ de obicei la persoane dev`rst\ fraged\” a declarat MariaG`ndul, psiholog la Spitalul Sf.Spiridon din Ia[i.

În ciuda faptului c\ s`nt aver-tiza]i de consecin]ele nefaste aleac]iunilor lor („S\ nu care cumvas\ v\ prind c\ folosi]i declara]iifalse `n [tiri – asistent drd. AAddrriiaannHHaazzaappaarruu), studentii `[i risc\ pie-lea `n continuare, f\c`nd giumbu-[lucuri pentru a-i fenta pe dasc\liilor.

Minciuna are picioarejurnalistice

Baliverna de Serviciu

OO ssttuuddeenntt\\ de la Departa-mentul de Jurnalism [i {tiin]eleComunic\rii al Universit\]ii „Al. I.Cuza” a fost prins\ `n timp ce tra-versa Copoul cu o vitez\ de cincipa[i pe secund\. Nu a luat-o ra-darul, dar a tras-o pe dreaptaprofesorul DDoorriinn PPooppaa, al c\ruicurs tocmai `si propusese s\ `l sa-r\. „Dosarul” s-a `ntocmit pem\sur\ ce discu]ia aprins\ s-aderulat `n jurul `nt`lnirii acciden-tale, cu c`teva minute `nainte de`nceperea orei „de prietenie”.Principala acuza]ie pe care

profesorul i-a adus-o tinerei stu-dente era aceea c\ „p\rin]ii nu[tie”. Chiar a[a: cum po]i s\ um-bli creanga pe Copou c`nd cei deacas\ umbl\ continuu la buzu-nare pentru ca „s\ `nve]i [i tu unpic de carte?” Doar un pic, dup\cum zic p\rin]ii, pentru c\ ce emult stric\, [i nimic nu face maibine dec`t aerul curat de peCopou. Dar oare cursurile „deprietenie” s-au mutat `n tei?

„„PPllooaaiiaa sstteelluu]]eelloorr”” a fost lan-sat\ `ntr-o nou\ formul\ pentrustuden]ii de la DDeeppaarrttaammeennttuullddee JJuurrnnaalliissmm [[ii {{ttiiiinn]]eellee CCoommuu-nniicc\\rriiii al UUnniivveerrssiitt\\]]iiii „„AAll.. II..CCuuzzaa”” IIaa[[ii. Concursul s-a desf\-[urat pe durata unui an, iar `nmod surprinz\tor juriul a fostformat dintr-o singur\ per-soan\: conf. dr. FFlloorreeaa IIoonncciiooaa-iiaa. Pentru prima dat\ la unconcurs de muzic\ nu au con-tat vocile, c`t mai ales versurile.Participan]ii au considerat c\nu era mare filosofie s\ „reci]i”,`ns\ au realizat, de la primelepresta]ii, c\ reu[eau prea pu]ins\ `nc`nte urechea domnuluiIIoonncciiooaaiiaa. NNootteellee pprrooaassttee nuerau exersate doar de c\treconcuren]i. „Juriul” le repeta cufiecare presta]ie lipsit\ de o di-rec]ie transcendental\. P`n\ laapari]ia unui alter ego mult maitalentat, aproape fiecare parti-cipant se limita s\ c`nte un re-fren comun: „Mi-a[ dori s-atingo stea!”. Se `n]elege c\ puteauatinge constela]ii doar cei careerau bine preg\ti]i s\ `nfrunteploaia de stelu]e.

Steluþele nucad din Cer

Gigi Stelistul

Crenguþa Eminentã

Participare la cursuri f\r\ pre-zen]\! Este ultima performan]\reu[it\ de studen]ii de laDepartamentul de Jurnalistic\ [i{tiin]e ale Comunic\rii Nu estevorba despre rezultatul unei[edin]e de spiritism sau despreefectul garantat ale unei po]iunimagice. Lucrurile s`nt mult maisimple. Trec`ndu-le prin m`inifoaia de prezen]\, fiecare din ceiveni]i la seminarul de EEnngglleezz\\ aldomnului profesor RRaadduu AAnnddrrii-eessccuu a mai trecut cel pu]in dou\

nume. Nici nu era un efort preamare, iar gestul era unul de bine-facere. Lini[tea sufleteasc\ a

celor din sal\ a fost tulburat\ `nclipa `n care domnul profesor, cuo voce ca pentru predic\, a`nceput s\ verifice dac\ cei de pe

h`rtie s`nt prezen]i [i cu spiritul.Probabil c\ plecaser\ deja `ntr-oc\l\torie prin alte lumi, de vremece nu puteau articula nici m\carun sunet. Pentru c\ „pomelnicul”p\rea s\ fie mai cur`nd unul pen-tru „mor]i” dec`t pentru vii, pro-fesorul a `ncetat s\ `l mai citeasc\[i a[tepta spovedania celor pecare `i `mpinsese p\catul s\-[ibat\ joc de vigilen]a sa. În timpce studen]ii de la seminar `[istorceau creierii ca s\ g\seasc\scuze pertinente pentru incident,fra]ii lor cre[tini `mp\rt\[eauexperien]a somnului de dup\-amiaz\ sau a sp\l\rii de p\cate lao halb\ de bere. Ferici]i ceiprezen]i cu duhul!

Sperieturã de pomanã pentru sufletele celor adormiþi

Petricã Pãþitu’

Nerva Troian

Delict-flagrantpe Copou

LLuucciiccaaBBrr\\ttuulleeaannuu

OOaannaaCChheellbbaa

DDaanniieellaaCCââmmppeeaannuu

AAnnddrraaCChhiirriieeaacc

CCrriissttiinnaaCCiioobbaannuu

AAlleexxaannddrraaCCiioobbaannuu

RRooxxaannaaBB\\lleeaann

ddeeeepprreeeess iivvãã

ªªTTIIRRII AAMMUUZZAANNTTEE ««ªªTTIIRRII AAMMUUZZAANNTTEE «« 3

VIBRATORULUI

PASIUNII

L\s`nd la o parte spaima tras\`n primele zile de [coal\, c`nd amfost pus\ `n ipostaza „piticului”dezarmat, `nconjurat de „oamenimari”, asociez `nceputul stu-den]iei cu o mixtur\ de candoare[i cutezan]\. Candoarea trebuieasociat\ cu zg`nd\ritul emo]iilordinaintea rostirii unui g`nd [i,uneori, cu naivitatea de a neglijapriceperea.

Cu toat\ harababura `n carene `nv`rtim zi de zi vis`nd la statuldegeaba, putem fi uneori motiva]is\ ne amintim de momentele sa-

vuroase, dar [i de cele mai pu]inpl\cute din primul an de stu-den]ie.

C`nd a intervenit `ns\ dorin]ade a urca, s-a reg\sit [i motivul dea pune `n aplicare cutezan]a, iarcel mai potrivit moment a fost,`ntotdeauna, cel dinaintea exam-enelor. Inocen]a s-a consumat`ns\ [i odat\ cu sarcinile „imposi-bile” ce trebuiau duse la cap\t cuorice pre], precum cele 7 [tiris\pt\m`nal sau re]inerea infi-nitelor exemple de sfid\ri alenormelor literare, comise de jur-nali[ti. Odat\ ajuns\ `ns\ la liniade sosire, cele mai importantereprezent\ri de pe harta mental\a primului an de facultate nu pot

fi dec`t cele ale prieteniei, alecunoa[terii, ale competen]ei. {iale unui viitor valoros?!

La începutam fost naivi...

E ca atunci c`nd `mi era fric\s\ nu stric `mpletitura bunicii,b\g`ndu-mi nasul printre an-drele, sau ca atunci c`nd tataspunea c\ a uitat s\ cumpereceva [i m\ l\sa `n tren, printrestr\ini. Din creier mi se scurgeao fric\ p`n\ `n c\lc`ie [i m\prindea paralizia. Una dulce, decopil\rie niciodat\ `mplinit\,niciodat\ b\tut\ `n cuie. Apoi afost ca [i cum m-a[ fi suit peunul din caii mei verzi de pepere]ii din buc\t\rie, `n miros destafide b\tr`ne [i pl\m\deal\proasp\t\ cu nuc\, `n ajun deCr\ciun. Un zbor niciodat\ fr`ntde oboseal\ sau g`nduri desprevia]\. Iar c`nd unul dintre caii cuaripi de fluture a nechezat [i m-aaruncat `n neant, am [tiut c\ pi-sicile nu au [apte vie]i, dup\cum m\ p\c\lea mama, c\ nu

m-a adus barza [i c\ am `n bra]e[i picioare un fel de plastilin\care cre[te, care ia form\ `npantofii cu tocuri [i care `microie[te m`ini de domni[oar\. Lafacultate nu mi le-a s\rutatnimeni. Credeam c\ „Doamna [ivagabondul” s-au travestit `noameni [i merg la bere `nBelfast, fumeaz\ narghilea `nAmandina [i-[i mai taie c`te oven\, a[a, de dragul crizeieconomice. M-am bosumflatatunci c`nd Claudia mi-a spus c\se m\rit\ `naintea mea iar Andram-a pus s\-i fac masaj `n timp cescria un reportaj. Mi-a trecut cao pas\re, `ns\ ieri am descoper-it c\ vreau s\ m\ `ntristez. Nu cao dam\ divor]at\, ci mai degrab\ca un copil care-[i ascundepove[tile `n ghiozdan, s\ nu lepiard\. Mi-am dat seama c\ to]io s\ devenim brutari, s\ neputem face fiecare c`te o p`ine,f\r\ cocoloa[e... [i gata.

Paula Scînteianu

În vîrful vrejului de fasole

R\m`ne dorin]a de a fugi repe-de acas\ s\ `]i vezi p\rin]ii [i fra-]ii c`t mai des posibil, ]i se facedor s\ m\n`nci o ciorb\ cald\f\cut\ de mama [i, cu siguran]\,ai `nlocui to]i colegii neprimitoride la facultate cu vechii [i buniiprieteni l\sa]i `n urm\.

De dincolo de zidurile liceu-lui, facultatea pare ca un mit re-zervat oamenilor mari. {i totu[i,ajun[i `n Ia[ul cultural, to]i ceiveni]i din afar\ se descurc\ bine

`n a se confunda cu peisajul.A trebuit s\ ne reg\sim, s\ ne

construim personalit\]ile de oa-meni aproape mari, preg\ti]i s\porneasc\ spre statutul de adult.Pl`ngeam c`nd profesorii `mid\deau teme care m\ ]ineau `nIa[i `n weekend, pentru c\ nuputeam s\ m\ duc acas\ [i nimeninu p\rea s\ `n]eleag\ asta.

Cr\ciunul din primul an a fostcel mai frumos pentru mine.Niciodat\ z\pada nu mi-a p\rut

a[a de alb\ peste Piatra Neam] [icolind\torii at`t de talenta]i. Parc\niciodat\ ora[ul meu natal nu fu-sese a[a de frumos [i vinul fiertcare se vindea `n centru at`t dearomat. Parc\ nicic`nd nu mi-amiubit mai mult prietenii de acas\ca atunci, c`nd mergeam cu to]iila concertul din centru.

{i toate astea au trecut. Primulan de facultate a r\mas undevapitit, ca [i toate sentimentele deatunci. Am mers din ce `n ce mairar acas\ [i pentru amicii de acoloam avut tot mai pu]in timp. Parc\am crescut `n alt ritm [i nu amreu[it s\ ]inem pasul unii cu al]ii.Acum suntem aproape s\ ne lu\mdiplomele de oameni mari carevor s\ porneasc\ la drum cupicioarele descul]e.

Studenþia descãlþatã

Trecuser\ doar patru zile dec`nd eram student\ „cu acte înregul\”. Un nou profesor avea s\ne ureze „bun venit” la facultate.Florea Ioncioaia scria pe orarulmeu de la sf`r[itul caietului. Peu[a s\lii de laborator intrase cu oprivire c\lduroas\, a[ezîndu-se lamasa din fa]a s\lii, prezentîndu-se[i f\cînd o trecere în revist\ a ma-teriei pe care urma s\ ne-o pre-dea. Am sc\pat de prezentareaclasic\: „De unde e[ti? Unde aiterminat liceul?” [i „De ce ai venitla Facultatea de Jurnalism?”.

Înc\ de atunci am fost infor-ma]i de renumitele stelu]e care auf\cut mare v`lv\ în toate gene-ra]iile de la „{coala de Jurnali[tide la Ia[i”. Mai apoi, cu trecereas\pt\m`nilor, începuse „Lupta ste-lu]elor”. B\t\lia pentru primeleb\nci era în vog\. Cu c`t st\teaimai în fa]\, cu at`t aveai [ansemai mari s\ prinzi o stelu]\. Lasf`r[itul semestrului am r\suflatu[ura]i c`nd am v\zut [irul denote de cinci din tabel.

Boboc – cuv`ntul care ne-afost [tampilat înc\ de c`nd amp\[it în prima sal\ de laborator [ide care nu am sc\pat nici m\caratunci c`nd am reu[it s\ înv\]\mcare sunt toate corpurileUniversit\]ii „Cuza”, ce este uncampus [i cum este s\ bem unceai cald „La Balen\” atunci c`ndmai aveam doar c`teva monede înbuzunar.

Anca Elena Cojocaru

{tiri, verde, balet, stelu]e, ziar,realitate [i Opinia sunt cuvintelecare au dat sare [i piper primuluian de facultate. Adic\ de acomo-

dare. {tiri, pentru c\ prima`nt`lnire cu facultatea a fost unlaborator cu doamna MihaelaBerneag\. Pentru urm\toarea `n-t`lnire aveam de f\cut o [tire. Ceera aia, nu conta, dar trebuia s\aib\ supratitlu, titlu [i subtitlu.Verde pentru c\ s\pt\m`naurm\toare am primit foaia cu„[tirea” mea `nverzit\, cu ni[te s\-ge]i de nu mai [tiam de unde vin[i unde ajung. P`n\ la balet nu amai fost mult [i la urm\toarele`nt`lniri am primit o „recoman-dare” c\tre Universitatea de Arte.

La stelu]e am ajuns mai greu,nu prea [tiam sistemul de notareal domnului Ioncioaia. Replicilede genul „Stai jos, domni[oar\.Vorbe[ti pe l`ng\ subiect” m-autrimis direct `n perioada de reex-aminare din var\. Care a fostnota? Cum care, cea de trecere!

Opinia `ncheie pe aceea[i liniede plutire anul `nt`i de facultate...Tablete scrise st`nd cu fundul peg\rdu]ul de la intrare, [tiri de lalaborator [i aceia[i colegi dornicis\ plece primii acas\ de la etajulal doilea al Casei de Cultur\.Urmeaz\ anul doi. Pe locuri, fi]igata, start Cuzanet! {i deja „a fostodat\”!

Jurnaliºtiibaleteazã

Mihaela Ciocârlea

Cum mi-am consumat inocenþaLavinia Dãnilã

„Steluþele” dinvisele mele

Virginia Dumitraº

Niciodat\ nu se uit\: primaiubire, nunta, botezul primuluicopil [i primul an de facultate.Aici te treze[ti singur, fa]\ `nfa]\ cu lumea real\, lipsit desprijinul p\rin]ilor, gata s\ intri[i tu `n r`ndul „b\ie]ilor mari”.Mul]i renun]\ s\ lupte cuimpedimentele [i a[a numitul„carusel al mor]ii” care senume[te facultate, `ns\ nu [itu... Tu nu e[ti ca ceilal]i, tu ai`nv\]at s\ `mpar]i aceea[icamer\ mizerabil\ [i plin\ deurmele vechilor locatari, s\`mpar]i aceea[i ]eav\ ruginit\ [iu[or `ndoit\ pe care unii o mainumesc, `n glum\, „scormo-nitoru’ de jeg” sau s\ visezi `nritm de manele sunetele ciudateale unei domni[oare focoasecare tocmai `[i d\ duhul.

Tu e[ti deja „domnul stu-

dent”, un personaj cu serviet\de plastic u[or `ndoit\, carecalc\ cu team\ `ntr-o sal\ carest\ s\ se d\r`me... `nt`i ea [iapoi `ntreaga cl\dire care oad\poste[te.

Îns\ visul se termin\repede, imediat ce auzicuv`ntul „sesiune”, cuv`nt carep`n\ atunci `]i p\rea un neolo-gism inventat de vreun bezmet-ic care s-o fi pierdut pe lac`mpie. Maneaua, scrijelitulpere]ilor [i pocnitul exasperantdin pixul fisurat de at`ta scris se`mpletesc armonios cu c`tevavorbe de duh [i vorbe dulci laun telefon de ultim\ genera]ie.

A[adar, anul I a fost perioa-da `n care tu ai `nv\]at ce e aiamanea, dormit pe sponci, c`t debine e acas\, cum po]i s\tr\ie[ti dintr-o sut\ de mii timpde zece zile [i, cel mai impor-tant, cum e s\ fii „mare”...

La facultate amdescoperit

Alexandru Stratan

„A trebuit sã ne regãsim, sã ne construim personalitãþile de oameni aproapemari, pregãtiþi sã porneascã spre statutul de adulþi”

»» AANNUULL»» AANNUULL IIII

»» »

»

maneaua

»

4

OOaannaaCCiioorrnniiaa

AAnnddrreeeeaaCCiiuumm\\uu

MMoonniiccaaCCoocciiaannggaa

GGeeoorrggeettaaCC`̀rrsstteeaann

OOttiilliiaaCCiiooccaann

MMiihhaaeellaaCCiiooccâârrlleeaa

Ploaia a fost cea care m-a`nt`mpinat `n prima zi de facul-tate. Am cobor`t din autobuzemo]ionat\ [i `n acela[i timpner\bd\toare s\ `mi cunosc nouavia]\. Am deschis u[a imens\ dincorpul principal al universit\]ii laprima or\ a zilei de luni. Portarula fost cel care m-a redirec]ionat:„Corpul E, don’[oar\, e `n funda-]ie, vizavi de BCU!”. Am cobor`tprintre tei [i am urmat indica]iilepre]ioase ale portarului, dar amgre[it direc]ia. Vizavi de BCU era{coala de fii de militari, `n reno-vare. Am dat ocolul de vreo treiori pe acolo [i am dat peste unjandarm ofticat [i mai ne[tiutordec`t mine. „Nu [tiu nimic decorpul \sta, abia m-am trezit, nupot gândi la ora asta.”

Primele ore, primele cuno[-tin]e printre colegi, prima impre-sie, primul curs [i uite a[a s-a`ncheiat prima s\pt\m`n\, apoiprimul semestru. Prima sesiune adeclan[at panic\, deoarece cu-loarea verde m\ urm\rea destulde amenin]\tor, iar `ndemurileprofei de mass-media s\-mi con-tinui cursurile de jurnalism `ntr-osal\ de balet erau din ce `n cemai periculoase. Chiar ajun-sesem `n vacan]a de Cr\ciun s\m\ g`ndesc destul de serios la ce`mi doresc de la b\tr`nul mo[:Jurnalistul Universal sau o

pereche de papuci de balet.Anul I a fost unul dintre anii

care mi-a pl\cut cel mai mult.De ce? Pentru c\ nu [tiam deunde s\ le iau [i unde s\ le pun.Adunam informa]ii, a fost [i sin-gurul an `n care am avut toatecursurile bine puse, pe categorii,`n dos\rele. Credeam c\ l-amprins pe Dumnezeu de un pi-cior, da bine spus de un picior,c\ pe cel\lalt nici acum nu l-amz\rit. Andreea Esca, Robert Tur-cescu, Teo Trandafir, Cristian Tu-dor Popescu erau mici [tiutoripe lâng\ ceea ce doream noi s\realiz\m `n via]\ [i ceea ce cre-deam c\ vom fi dup\ ce vom ie[ide pe bancile Departamentuluide Jurnalism.

Visul a `nceput s\ devin\ rea-litate c`nd prof. univ. DanielCondurache ne-a spus c\ noi nuvom deveni niciodat\ jurnali[tidac\ nici nu [tim s\ scriemcorect gramatical. Iar povestirileadev\rate despre munca real\de reporter [i nu numai ne-audeschis ochii [i ne-au zb`rlitp\rul. La finele anului to]ispuneam „M\ las de facultate”.

15 iunie 2009. Trei ani fru-mo[i, cu rela]ii de prietenie pevia]\ [i cu gustul dulce c\ a fosto facuatate u[oar\ [i `n acela[itimp grea. Dar e gata...Visul s-aterminat. Copii, trezirea!

NNooii cc rreeddeeaamm ccããoo ssãã ff iimm

Aproape 15 ani au trecut dec`nd m\ ducea mama de m`nu]\`n clasa I. Aveam un ghiozdanro[u, p\tr\]os, ca s\ `mi `ncap\toate: Abecedarul, cartea dematematic\, caietul de citire, cel-matematic\ [i `nc\ unul tare dragmie cu Pui[orul mo]at pe copert\.Cu mari emo]ii a[teptam s\ `micunosc `nv\]\toarea [i colegii,`ns\ `n acela[i timp m\ cuprindeao fric\ de nedescris. Oare cum os\ fie? Cum o s\ m\ `n]eleg cu vii-torii colegi? Oare cum o s\ fie `n-v\]\toarea? O s\ fie bun\ sau rea?O s\ fie greu? Oare o s\ am multeteme? Oare mama [i tata o s\ fiemul]umi]i de mine? O s\ [tiu s\m\ `ntorc singur\ acas\? {i c`]i de„oare” mai erau `nc\ `n capulmeu...

Dup\ 12 ani `n care mi-ampus acelea[i `ntreb\ri la fiecarepatru ani care treceau, `mi revineacela[i „Oare”. Eram acum stu-

dent\, `ns\ emo]iile [i frica dinclasa I erau neschimbate, iar acele`ntreb\ri `mi mi[unau prin cap cafurnicile `nainte de ploaie. Erauacelea[i stereotipuri, `ns\ `ntr-uncontext schimbat, deoarece `nv\-]\toarea era `nlocuit\ de maimul]i magi[tri, iar piticii care m\`nconjurau atunci erau ast\zioameni `n toat\ firea.

Am `nceput s\ practic Jurna-lismul pe holurile Facult\]ilor deFizic\ [i Educa]ie Fizic\ `nc\ dinprimele zile, cu o agend\ mic\ [iun pix `n m`n\, citind avizierelesau a[tept`nd s\ prind [i eu o[tire. Nu c\ a[ fi [tiut ce e aia, darastea ne erau temele... Cine?, Ce?,Unde?, C`nd?, Cum? [i De ce? erau`ntreb\rile pe care [tiam c\ tre-buie s\ le pun, dar cui?

A durat mult p`n\ am `n]elesce `nseamn\ un fapt de pres\,mult `nsemn`nd aproape un se-mestru, timp `n care acel „oare”m-a urm\rit `n permanen]\ pu-n`ndu-mi `ntrebarea „oare am alesbine?”. Dup\ trei ani am aflat r\s-punsul.

Un „oare”, cãlareGeorgeta Cîrstean

Am luat taxiul de peste drumde cas\ s\ m\ duc\... acas\. M\r\t\cisem în împrejurimi...

„Spre viitor, sta]ionarea inter-zis\!” – am g\sit m`zg\lit st`ngacipe pere]ii blocului în care urmas\-mi consum cele mai contradic-torii tr\iri din existen]a mea deom matur. Eram la momentul încare m\ gândeam la lucrurile ca-re-mi vor r\mâne pentru povestitnepo]ilor, un soi de: „I will al-ways remember...”.

M-au numit Fl\c\u. ~nt`mpla-rea a f\cut ca unul dintre colegis\ nu-[i mai aminteasc\ prenu-mele meu, ci doar ora[ul din cares`nt, [i m-a strigat „Bac\u”. Încur-

c\tura a venit f\r\ voie, pentru c\un alt coleg a în]eles „Fl\c\u”. U-nii dintre colegi chiar ajunseser\s\ cread\ c\ e numele de familie[i se întrebau de ce nu m\ g\-sesc pe listele cu note. Mi-a fostdrag s\ m\ aud strigat\ astfel, maiales c\ înainte de „Fl\c\u” fus-esem, timp de opt ani, „Monel”sau „Monici”.

A fost un an I plin de expe-rien]e [i tr\iri. Pentru mine au pri-mat momentele de extaz, de bu-curie, de voio[ie, de împlinire, dereu[it\ [i de formare a unor prie-tenii adev\rate. Clipele de r\t\-cire, dezam\gire, revolt\ sau du-rere m-au f\cut s\ înteleg c\, învia]\, unele lucruri nu pot fi evi-tate [i c\ toate au avut rostul de acl\di pentru mine acest final alvisului `mplinit. V\ iubesc.

Un Flãcãu de la BacãuMonica Cocianga

Amintirile legate de zilele`n care purtam uniform\ mis-au dus cu prima ]igar\ pecare mi-am aprins-o `n primapauz\. Nici vorb\ de vreuncornule] cu lapte. Nu ni s-aspus nici o poveste.

~n prima zi de facultatem-am sim]it ca `n prima zi de[coal\. Cu ce s\ m\ `mbrac?Cum s\ `mi prind p\rul? Oarenoii mei colegi vor vorbi cumine? {i dac\ `nc\ mai cre-deam `n Alb\ ca Z\pada, amajuns s\ `i consider pe piticiprincipalele mele surse. P\-durea Fermecat\ era domeni-ul pe care trebuia s\ `l aco-p\r pentru a culege primele[tiri. Condurii de cristal eraunumai pantofi f\r\ toc, de[ide multe ori m\ trezeam do-rindu-mi s\ zbor cu un covor

fermecat, nu de alta, dar eobositor s\ tot urci [i s\cobori Copoul. ~n fiecare zim\ `nt`lneam cu balauri [i,din c`nd `n c`nd (la dead-line-uri), mai purtam [i luptepe via]\ [i pe moarte. Cutoate acestea am crescut to]ica F\t-Frumos, `ntr-un an c`tal]ii `n [apte. {i dup\ primulan de Jurnalism ne-am fiputut lupta [i pentru cea maiadev\rat\ Z`n\, pardon, in-forma]ie. Cu primul examenam mu[cat to]i din m\rulotr\vit, care ne-a stat `n g`t laprima sesiune. Nu ne-a salvatnici un prin], poate doar fap-tul c\ am r\mas la buget.

~n continuare, sper la unhappy-end [i la un bal depomin\.

Ce-ar fi fostodatã caniciodatã

Andreea Chireac

»»

VVVV EEEE DDDD EEEE TTTT EEEE

Andreea Ciumãu

„A durat mult pînã am înþeles ce înseamnã un fapt de presã, mult însemnînd aproape un semestru, timp în care acel«oare» m-a urmãrit în permanenþã punîndu-mi întrebarea «oare am ales bine?»” »» »

AAnnddrreeiiCCuuccuu

LLaavviinniiaaDD\\nniill\\

AAlleexxaannddrraaDDoorroofftteeii

DDaanniieellaaDDoobbrriiaa

AAnnggeelliiccaaDDrraaggoossllaavv

VVaassiilliiccaaCCoossttîînn

MariusCosmineanu

AAnnccaaCCoojjooccaarruu

AANNUULLAANNUULL II ««II «« 5

... dar practicane-a îndr\cit...

Mereu m\ trezeam prea t`r-ziu. Diminea]a `ncepeam orelela 12, a[a ca `mi propuneam s\fiu la 10 la muzeu, `n c\utare de[tiri. Ei, era bine [i dac\ ajun-geam la 11. Dar bine`n]eles c\nu `mi g\seam pantofii, mi se[ifonase prea mult c\ma[a [iblugii cred c\ intraser\ la ap\, c\m\ str`ngeau. „Ei, las\ c\ m\ ducm`ine la muzeu!”, `mi spuneamrelaxat\. {i urm\toarea zi...

La sf`r[itul semestrului aucontat [i interviurile [i reporta-jele, care ne-au mai completatra]ia de [tiri. Eu, una, cumprindeam un interviu, `l f\ceam.{i `l trimiteam urgent, s\ fie pub-licat. Cu [tirile – am explicat maisus – erau prea de diminea]\orele la facultate ca s\ merg s\

m\ documentez pe teren [i, `nplus, e dificil s\ locuie[ti singur,`ncepe s\ `]i dea b\t\i de capmunca de `ntre]inere a casei.Dar seara era chiar relaxant s\m\ duc la `nt`lnirile literare de laMuzeu. A fost ca o nou\ pasi-une. Cred c\ s`nt singurele `n-t`lniri la care nu am `nt`rz`iat.

Cuzanetul a fost poate ceamai util\ experien]\. Meseria nuse fur\ numai din c\r]i, cu sigu-ran]\ se `nva]\ la locul demunc\. Agen]ia de [tiri ne-a dat[ansa s\ fix\m cuno[tin]e prac-tice de jurnalism, s\ `nv\]\m ce`nseamn\ s\ scrii, nu doar lanivel tehnic. Cu siguran]\ a fostcea mai `njurat\ etap\ din stu-den]ie, aici nu s`nt [anse s\ m\contrazic\ nimeni, dar `ntot-deauna, la final, c`nd tragi linie,`]i dai seama c\ ceea ce ]i-apl\cut cel mai pu]in, `]i folose[tecel mai mult.

O or\ de leg\nat în poala per-sonalului care ne-a buim\cit som-nul [i ne-a alungat pofta deumblat prin noroaie dup\ copiidescul]i, babe primenite [i mo[-negi f\r\ din]i. Am ajuns în ValeaGrecului înainte de mijireazorilor. Ploua m\runt, iar prinsemiîntuneric ni se vedeau doarteni[ii albi, îmbiba]i de ap\ [ip\m`nt cleios. Am fi putut da vinape faptul c\ era o zi de mar]i, saune-am fi putut desc\rca n\dufulpe o m`]\ gras\ care tocmai ne

t\iase calea. Nimerisem satul pe care îl

localizasem cu o zi înainte pe har-t\, [i nu ne r\m`nea dec`t s\ o g\-sim pe tanti Anica, care f\cuse lavia]a ei o droaie de copii. Am zisc\ va fi floare la ureche, pentru c\la sat toat\ lumea se [tie cu toat\lumea. De la bodega pipernicit\ asatului tocmai pleca un mo[neagcare î[i f\cuse înc\lzirea de dimi-nea]\ cu o sut\ de rom. B\dia nune-a luminat nici într-un fel.Ploaia devenise mai iute [i mairece [i ne cam punea be]e înroate, deoarece nimeni nu robo-tea prin curte, iar satul p\rea c\

doarme în tihn\. Pentru c\ nesim]eam st`njenite s\ spargem li-ni[tea de morm`nt cu vocile noas-tre r\gu[ite din cauza frigului cene intrase în oase, am încercat s\ghicim din ochi care ar putea fic\su]a în care se ad\postea „ma-ma eroin\”.

F\r\ s\ ne d\m seama, neîntorsesem în gar\. C`inii î[i zbîr-leau blana n\cl\it\ [i l\trau apagub\. Spre suprinderea noas-tr\, am descoperit un birt undene-am g`ndit c\ am putea bea ociocolat\ cald\, p`n\ se mailimpezeau cerurile.

{i pentru c\ ploaia continua s\ni se strecoare în teni[i, ne-am ur-cat în personalul de la ora 13:35,care se îndrepta lene[ spre Iasi.

La birt se d\dea doar c`te „unamic\”.

Din cauza pisicii negreLoredana Oprea

Anca-Elena Cojocaru

„Cu siguranþã a fost cea mai înjuratã etapã din studenþie, dar cînd tragi linie îþidai seama cã ceea ce þi-a plãcut cel mai puþin, îþi foloseºte cel mai mult”

»» CCUUZZAANNEETT»» CCUUZZAANNEETT

»» »

ÎnjurãturaÎnjurãtura ddddeeee dddd iiiimmmmiiiinnnneeeeaaaaþþþþãããã» »

Dac\ nu faci parte din comu-nitatea agronomi[tilor e[ti privitcu o oarecare r\ceal\ [i suspi-ciune. Ce cau]i aici? – e întrebareace pare s\ se citeasc\ în ochiituturor. Dac\ ai venit s\ mai afli [isecrete ale profesorilor [i ale stu-den]ilor, sigur nu trebuie s\ tea[tep]i la prea multe r\spunsuri.Nici detectivii nu vor putea afla

ceva, dar\mite un jurnalist. ~n cl\direa principal\ doar

sc\rile mai sînt acelea[i, în rest fe-restrele din termopan au schim-bat fa]a cl\dirii. {i interiorul [i-apus var proasp\t peste vechileamintiri. Cl\direa Facul]\]ii deZootehnie [i Medicin\ Veterinar\înc\ mai p\streaz\ în borcane cuformol materialul didactic de pevremea c`nd actualii profesori î[if\ceau ucenicia. Ast\zi, unii din-tre ei au func]ii de conducere.

Prima zi de Cuzanet nu a fost

norocoas\. Nu mi-a adus [tiri [iprea pu]ine surse. Studen]i preat\cu]i [i chiar neps\tori la sarcinape care trebuie s\ o îndeplinesc.Secretarele m\ priveau cu ochisuspicio[i. Poate aveau ceva deascuns! La c`teva zile de incursiuniprin cl\diri pitite [i coridoarescoase din filmele cu extratere[triam reu[it s\ cunosc decanii fa-cult\]ilor pe care le aveam demonitorizat.

Anul a trecut [i am r\mas doarcu amintirea pl\cut\ a acelui „Lamul]i ani!” [i a celebrei zicale„Lupu-[i schimb\ p\rul, dar n\ra-vul ba”. Atunci mi-am schimbat [ieu, pentru prima dat\, culoareap\rului .

AmintiriAmintiri cu miros de formolformol

Alexandra Savin

„Alo! Camelia, vezi c\ a luatfoc buc\t\ria de la etajul 2 dinC5”. Dureri de cap, frica de a nu-]i „fura” unul mai f`[ne] [tirea,pacturi de genul „te scriu [i petine dac\ [i tu m\ treci la [tirea pecare ai cules-o tu” [i multe alteamintiri. Dac\ una dintre colegeintra la administra]ie [i era dat\afar\, noi intram pe r`nd dup\cinci minute. Ultima c`[tiga, sursa

nu suporta at`ta stres. Nu depu]ine ori am fost sunat\ sau mis-a repro[at c\ [tirea mea era re-zerva unei colege pe a doua zi.Mihail era indignat c\ nu i s-apostat [tirea cu gardul viu. Ime-diat dup\ ce d\deam send la o[tire a[teptam cu ochii boldi]i `nmonitorul laptopului s\ v\d dac\[tirea apare pe site. Replay-ul nu`nt`rzia s\ apar\, iar faptul c\ [ti-rea nu are coloan\ vertebral\ numai era de mult o noutate.

Un alt moment amuzant a fostatunci c`nd m-am `nt`lnit la u[a

administra]iei cu un student carea[tepta [i el la r`nd [i, din vorb\`n vorb\, i-am spus c\ s`nt de laCuzanet.

Nu [tiu ce a `nsemnat pentrual]ii Cuzanetul, `ns\ eu [tiu sigurc\ pentru mine a fost adrenalin\.Dimine]i lipsite de somn, dup\-amiezi pe drumuri, iar dac\ maiera vreo promisiune pentru sear\,eu eram prezent\ trup [i suflet.Cele mai incitante erau mo-mentele `n care aveam [tirea „`nm`n\”. Fie c\ a[teptam la u[aadminstra]iei s\ se termine pauza

de mas\ sau la u[a pentru „pro-bleme studen]e[ti”, cu agendaro[ie `n m`n\, nu era zi `n care s\nu m\ g`ndesc ce s\ mai n\sco-cesc, de ce s\ m\ mai leg. Demulte ori am f\cut-o pe c`rcota[a`n fa]a sursei mele, lucru ce `id\dea `n vileag pe ceilal]i „[efi”.

Dup\ un an de defilat prinDealul Copoului, am predat [tafe-ta colegilor mai mici. S`nt con-vins\ c\ la sf`r[it de an vor com-pleta cu s`rguin]\ agenda deja pli-n\ de amintiri.

Era `ntr-o dup\-amiaz\ fri-guroas\ de iarn\ c`nd tot cemai strab\tea ora[ul era v`ntulaspru [i, bine`n]eles, o per-soan\ mic\ de statur\, eu, cuvreo trei bulendre groase,`nfofolit\ de to]i banii, urc`nddealul Copoului pentru adoua oar\ `n acea zi. O zi demar]i cerea cel pu]in o [tire,iar acea [tire se g\sea `n cam-pusul Codrescu, unde defiecare dat\ se `nt`mpla c`teceva, dar nu era niciodat\nimeni `n m\sur\ s\ confirmeacel ceva. Deci se anun]a o zila fel ca majoritatea c`nd `nc\o dat\ aveam acel ceva, darnu aveam acea u[\ s\ odeschid. Dar nea[teptatul s-a`nt`mplat. În curtea campusu-lui zarv\ mare. Se pare c\ni[te vizitatori nocturni aupetrecut noaptea `n unul dinc\mine, distr`ndu-se pe seamaunei domni[oare. Asta era[tirea, dar [i omul care trebuias\ dea declara]ia oficial\,prezent. Bingo! Toate bune [ifrumoase, dar un student totstudent r\m`ne. P\rea s\ fiepontul meu, dar cum adminis-tratorul complexului, dup\ cemi-a dat toate detaliile asupraincidentului [i mi-a [optit lasepareu s\ nu divulg „marea”[tire, am ales s\ las `n urm\ odiminea]\ de `nghe] pentru ocafea, al\turi de una bucat\coleg\ r\tacit\ [i ea pe strazileCopoului.

Nimic de pierdut, a[a cumse spune, totul reprezint\ o[tire, trebuie doar s\ [tii cums\ tratezi situa]ia.

Alexandra Doroftei

Noi oscoatem la

capãt!

„ªtirea asta nu are !”coloanã vertebralãAlina-Camelia Paharnicu

6

EElleennaaGGaabboorr

VViirrggiinniiaaDDuummiittrraa[[

AAnnddrreeeeaaGGhheerrvvaann

DDaanniieellaaGGrriiggoorraa[[

LLuucciiaaHHaaccmmaann

Odat\ ajuns pe teren str\in,dai de `ncurc\turi. Spre exem-plu eu, dup\ vreo 30 de minutede umblat prin Agronomie, amfost trimis s\ b`jb`i [i `n afara ei,`ntr-un corp aflat la vreo 10minute de mers.

Am plecat gr\bit: „Merge]i,merge]i [i dup\ Rectorat face]i last`nga, apoi la dreapta, dar nu laprima, c\ nu-i bun\ [i apoi vede]ipe acolo...”. Îl c\utam pe liderulUSAMV, care era `n anul II. Pu]inbuimac, `n cele din urm\ aflu c\am nimerit cursul corect, dar anul[i profesorul gre[it. Cursul anuluiII se suprapunea peste un altcurs, iar profesorul care trebuia s\

]in\ ora a uitat de studen]ii careb`ntuiau, ca [i mine, pe sal\. Amfost invitat `n c\m\ru]a unui mo[,care sem\na mai mult a muzeude at`ta praf, iar acesta a scosdintr-un sertar un fel de agend\`n care avea mai multe numere detelefon. „Cu cine dori]i s\ vorbi]ip`n\ la urm\?”, `ntreb\ el c`t sepoate de academic. „Cu [eful ligiiUSAMV”, r\spund eu, pu]innedumerit. „{tii cum `l cheam\?Las\... mai bine noteaz\ repedenum\rul lui de mobil, c\ trebuies\ plec la urm\torul curs [i fac 10minute p`n\ acolo... Vezi, s\ `lcau]i dup\ opt seara, s\ nu `l der-anjezi de la cursuri!”.

Ies din cabinet, `l sun pe [efulligii [i reu[esc s\ programez o`nt`lnire, pe la ora [ase dup\-amiaz\. Gata prima zi! De aici,

trebuie s\ recunosc c\ treaba afost din ce `n ce mai u[oar\.

„Dincolo de dificultatea de a obþine, pe cont propriu, o informaþie, nu de a «cere ºtiri» de la purtãtorii decuvînt, rãmîne provocarea de a discuta de pe o poziþie egalã cu cei intervievaþi ºi de a le impune respect”»» »

Am prins

„Intri pe geam,dac\ u[a este ̀ nchis\!”.Partea proast\ era c\de multe ori nuexista nici u[\, nicigeam, ci doar glasulpi]ig\iat [i fandosital secretarelor, carem\ duceau mereucu z\h\relul, [i `mispuneau, cu z`mbe-tul pe buze, obi[-nuita fraz\ „domnulrector nu este `nbirou, este plecat lao [edin]\”. ~ns\,dup\ c`teva secundevedeam c\ din biro-ul dumnealui ie[eaudiferite persoane.

S-a `nt`mplat at`tde des, `nc`t dup\un timp nu m\ maisinchiseam s\ culeginforma]ii de la „pe[-tele cel mare”, ci m\duceam printre stu-den]i, `n c\mine. A-colo g\seam de-a[tiri, de puteam s\fac [i o sec]iune spe-cial\ dedicat\ b`rfelor saurela]iilor sexuale dintre studen]i.Succesul era garantat [i m\ pl\-teau [i pe post de psiholog.

Cuzanetul a `mplinit o mareminune: renun]area la pantofii cutoc. Trebuia s\ ajung de cele maimulte ori `n timp record la Agro-nomie, de aceea optam pentruadida[i sau vesti]ii balerini atuncic`nd mergeam „pe teren”.

~mi amintesc cu nostalgie cebucurie aveam c`nd vedeam c\[tirea mea este postat\. Cred ca

era cea mai bun\ r\splat\ pentruacel maraton de zi cu zi.

~n principiu, pentru mine Cu-zanet-ul a fost o experien]\ priel-nic\, am `nv\]at `n sf`r[it ce re-prezint\ cartona[ele, a fost o eta-p\ important\ din via]a mea de-oarece m-am maturizat [i am con-statat c\ via]a `]i ofer\ [i bile albe[i bile negre. Acum, c`nd privesc`n urm\, pot spune cu certidudi-ne c\, Cuzanetul reprezint\ o bil\mare alb\, cu puncte negre.

O experien]\ de neuitat. Ob\taie de cap at`t de util\. Osarcin\ ap\s\toare, dar antrenan-t\. Nop]i nedormite cu g`ndul lacartona[e galbene, portocalii sauro[ii, precum [i deadline-ul „ora18:30”. Pe toate le pot `ncadra a-cum la categoria amintiri pl\cutedin anul II de facultate.

Primul eveniment la care amasistat a fost `nt`lnirea din Consi-liu, eu fiind observator din parteapresei. Apoi, cea mai important\[edin]\ din cadrul oric\rei facul-t\]i, alegerea conducerii. Eu [i co-lega mea, Lucica, `ntr-o sal\ mare,plin\ cu profesori de toate v`rs-

tele, eram din nou observatoripentru buna desf\[urare a alege-rilor. Mai mult, c`nd au intervenitunele probleme organizatorice`ntre candida]i, o persoan\ a atrasaten]ia: „E presa aici!”. Fostuldecan, care refuzase categoric s\-mi ofere orice informa]ie c`t timpfusese `n func]ie, s-a apropiat denoi [i a ]inut s\ precizeze c\ amfost chemate pentru a vedea c`tde corecte sunt alegerile laChimie [i ne-a avertizat s\ scriem„numai" adev\rul. Dintr-o dat\,acesta hot\r`se c\ avem [i noi ooarecare importan]\. Am pierdutpatru ore pre]ioase `n acea zipentru a asista la o astfel de `n-trunire, c`nd puteam foarte u[ors\ aflu rezultatele cu un simplutelefon. Dar nu cumva jurnalistultrebuie s\ vad\ cu ochii lui [i s\redea evenimentele obiectiv, nunumai din auzite? At`t timp c`t[tirea cald\ a fost postat\ cunumele subsemnatei, nici un sac-rificiu nu a fost `n zadar.

De-a v-aþi-ascunselea la agenþieCãtãlin Radu

Roxana MihaelaBãlean

ªtirea dela rece

Andreea Prutianu

„Tic\lo[ii prefer\, f\r\ ex-cep]ie, rolul de martiri. Estefoarte greu s\ le descoperiadev\ratul chip”, era sentin]aunui controversat jurnalist cucare mi-a fost dat s\ m\ inter-sectez pe holurile institu]iilorpublice de unde trebuia s\-mifac norma zilnic\ de [tiri.Admiteam, `n sinea mea, ade-v\rul unei meschin\rii binedisimulate, suficien]a agresiv\,nesiguran]a arogant\. Totu[i,`ntr-un col] obscur, existau [imartirii care jucau rolul de„tic\lo[i”. Mereu `mpotriva po-zi]iei unanim acceptate, scepti-ci la jocurile de culise, ne`ncre-z\tori `n comportamentul ser-vil, duplicitar al celor care ro-iesc `n preajma pionilor impor-tan]i.

Lec]ia Cuzanet-ului trebuieasumat\ abia la final, tr\g`nd olinie. Dincolo de dificultatea dea ob]ine, pe cont propriu, oinforma]ie, nu de a „cere [tiri”de la purt\torii de cuv`nt, r\-m`ne provocarea de a face fa]\diverselor situa]ii, de a discutade pe o pozi]ie egal\, de a im-pune respect. {i de a trasa noicoordonate, prin `ncerc\rile dea te ridica la `n\l]imea unorstandarde ce ]in de rigorilemeseriei de jurnalist.

Conjuraþiaticãloºilor

Adriana Mutu

Am jucat `n deplasare, f\r\suporteri, pe stadionul gazdelor.P\[isem hot\r`t pe un teren bun,dar prima repriz\ m-a prins u[ordezorientat. Tabela de la secre-tariatul Facult\]ii de Litere indicaun scor nefavorabil pentru mine`n confruntarea cu Sec]ia de Ro-mân\-Englez\. M\ `ndreptam f\r\rost spre un cartona[ ro[u, carecu siguran]\ mi-ar fi adus suspen-darea `n urm\toarea etap\ decampionat. La retragere nici num\ g`ndeam. Tactica adoptat\acolo nu era bun\. Pasele slabe [if\r\ direc]ie, colegii f\r\ chef devictorie [i antrenorii neimplica]im-au f\cut s\ cer transferul la oalt\ echip\. {tiam c\ se poate mai

mult. Am ales jurnalismul sau, poa-

te, el m-a ales pe mine. Arbitrul afost de acord cu schimbarea. Sin-gura condi]ie era s\ recuperez,din fug\, ceea ce noii coechipieri`nv\]aser\ deja. Pentru asta, lasf`r[itul partidei, am b\tut [i c`-teva lovituri de pedeaps\. Ammarcat la toate. Îmi pl\cea postulde atacant. Aveam, `n loc de min-ge, pixuri, agende [i un reporto-fon. Golurile nu au `nt`rziat s\ ap-ar\: primele [tiri, interviuri, repor-taje. Al\turi de noua echip\ m\sim]eam mult mai bine.

Cantonamentul a `nsemnat [inop]i albe, dar nu mi-a p\rut r\udeloc de decizia luat\. Prin iunie,antrenamentul s-a `ncheiat. Erampreg\ti]i pentru derby-ul contraCuzanetului.

Marius Cosmineanu

Pantofii cu toc sepoartã în poºetã

» CCAALLIIFF IICCAARREEAA!!»»»»

AAlleexxaannddrraaLLuuccaaccii

AAnnddrraaMMaarrddaarree

DDeenniissaaIIaaccoobb

GGaabbrriieellaaIIoonnaa[[cc

DDiiaannaaIIoonnii]]\\

MMiihhaaiillIIoorrddaann

GGaabbrriieellaaIIoonnii]]\\

CCUUZZAANNEETT ««CCUUZZAANNEETT «« 7

Ne-au convins s\fugim `n cr`[me.

~mi pl\ceau foarte mult aceledimine]i c`nd fugeam de la ore [imergeam vis a vis de corpul E, laSage, acea ceain\rie-cafenea `ncare cafeaua este mai lung\ [i aregust de timp pierdut [i vorbecalde.

~n primul semestru al anului Inu prea chiuleam, mai bine spusam lipsit doar de c`teva ori, c`ndaveam probleme de s\n\tate sau

nu m\ trezeam diminea]a la timp,[i asta din cauza faptului c\ `nc\nu cuno[team profesorii [i nu[tiam care ]in cont sau nu deprezen]\. Dup\ ce am v\zut „cummerge treaba”, pierdeam ore `n[ir `n Taverna sau pur [i simpluplecam acas\ s\ dorm – dup\dou\, patru ore de curs, sim]eamnevoia disperat\ de un somn binemeritat. Chiulul, pentru mine, era

acel „nu am chef”: s\ m\ ridic dinpat, s\ m\ `mbrac, s\ v\d profe-sorii, s\-mi v\d colegii. De multeori cafeaua de diminea]a se pre-lungea, vremea de afar\ nu tel\sa s\ intri `n sala de curs, l\samletargia s\ m\ domine.

Se scurge `n mine o urm\ deregret c\ `n to]i ace[ti ani nu amfost mai prezent\, mai apropiat\de profesori [i colegi, mai impli-cat\ `n tot ce `nseamn\ [coal\. {iacum p\]esc uneori s\ nu am chefs\ merg la [coal\, dar aceast\dorin]\ este infim\ pe l`ng\ ideeac\ mai este pu]in p`n\ se termin\totul, pe l`ng\ „aceste momentecare nu se mai `ntorc niciodat\”.

Denisa Iacob

M-au dat afar\ din BastiliaLibert\]ii! ~nv\]asem cu s`rg, v\spun drept, s\ chiulesc dinrespect [i din grea]\. M\ afundam`n cafenele, barmanii m\ cuno[-teau. Erau cele mai `ntunecoasehrube. {i-o sticl\ de vin `ngropat\`n c\r]i. Era `ntuneric, nici un nasfin nu adulmeca mizantrop osticl\ de vin chemat\ `n ceasuls\rit de pe fixul de sear\. Oricum,era `ntuneric mereu. {i eu `miprimeam privilegiul – doar v-am

spus c\ m\ cuno[teau, un felinarmov, ca s\ v\d s\ citesc. Mi sef\cea uneori grea]\ s\ mai ajung.Era praf [i h`rtie `ng\lbenit\ pestr\zi. Erau ochi de pe[te fiert `ntramvai. Am chiulit demonstrativ,de la ora mea preferat\, c`nd sef\cea b\[c\lie nemeritat\ peseama celui de la catedr\. M-amridicat [i-am plecat fiindc\ pe-atunci era obligatoriu s\ iube[titot ce faci. Nu exista nici o scuz\,nici un „trebuie”, nici o acuz\. Oresponsabilitate de mosc af`natoate legile. Chiuleam ostentativ.O singur\ r\d\cin\: c`nd m\`ntorc, s\ [tiu mai mult dec`t s-avorbit din dreptul catedrei, s\-mi`nt`lnesc profesorii `n s\li de lec-tur\. Înv\]am responsabil s\ fiuperpetuu prezent\, s\ mor dintoate cotloanele pe care nu levoiam ale mele. Nu. Nu chiuleamniciodat\ cu o lec]ie ne`nv\]at\.Chiulul era un lux de responsabil-itate. Trebuia meritat cu prisosin]aprezentului f\r\ timpi mor]i, f\r\datorii, f\r\ frunte plecat\. Chiulafirmativ [i orgolios. Nu te puteaiprostitua `ntr-o prezen]\ jecm\ni-t\ de starea de-a fi cu mintea [isufletul laolalt\.

De c`nd m-au dat afar\, n-ammai chiulit. Am lipsit impropriu [i-at`t. Nu [tiu cum s-a f\cut. Oi fiuitat eu. M\ g`ndesc s\ chiulesc lalicen]\, ca s-o pot iubi dup-aceea.

VagabondulOana Olariu

Deja te doare burta de la at`tar`s, iar aici cite[ti despre cum po]ichiuli f\r\ s\ `]i par\ r\u. Nu daupere, dar nici mere [i nici stafide.Nu `ntreba de sfaturi. N-am! Eu[tiu doar s\ m\ joc organizat a-tunci c`nd:

1. chiulesc pentru c\ `miplace s\ num\r copacii dinParcul Copou. Deocamdat\,num\r\toarea a ajuns la 27 [ic`teva zecimale.

2. chiulesc pentru c\ sand-wich-ul de la Balena e ucig\torde foame, numai c\ dup\ doi anide Jurnalism am devenit vegetar-ian\.

3. chiulesc pentru c\ fug laEternitate. De ce? Mor]ii tac. Eupot spune pove[ti.

4. chiulesc pentru ca s\ alerg

`n gar\, c`nd simt c\ lumea sepr\bu[e[te peste mine. M\ sui `nprimul tren sosit `n Nicolina [iapoi sunt `mpins\ jos pe peronulde la sta]ia urm\toare. Are grij\de asta Domn’ N\[ic.

5. chiulesc pentru c\ e maipl\cut s\ a[terni amintiri cu profiila o cafenea care nu-]i ofer\ tre-pida]ii de E308.

6. chiulesc ca s\ stau petocuri `n timp ce reportofonulumbl\ de ici-colo `n c\utare denout\]i.

7. chiulesc pentru c\ prietenii[tiu s\ r`d\, s\ `mpart\ perspec-tivele [i s\ ofere for]e la gabor.

8. chiulesc pentru ca s\cump\r fi]e la Ali Baba [i s\ sorbo ciocolat\ alb\.

Pe primul loc e chiulul f\r\absen]e. Tare ilegal, dar egal `n-tre profesori.

S\ avem parte [i de chiuluri laserviciu. Hai, v\ pup!

Elena Gabor

„Nu chiuleam niciodatã cu o lecþie neînvãþatã. Chiulul era un lux de responsa-bilitate. Trebuia meritat: fãrã timpi morþi, fãrã datorii, fãrã frunte plecatã.”

»» CCHHIIUULL»» CCHHIIUULL

»» »

PPPPeeee cccc îîîînnnndddd tttt iiiimmmmppppuuuullll mai avearãbdare

La `nceput m-a mi[catideea, dar nu am crezutnicic`nd c\ ar putea fi at`t decontagioas\. Nu `i `n]elegeamprea lesne rostul, de aceea amevitat-o mult timp. Eram oadept\ `nfl\c\rat\ a sintagmei„{coala este o cultur\ zilnic\”,`n care credeam cu st\ruin]\.Ba chiar `ncercam s\-i `ndrept[i pe unii colegi care sepierdeau undeva pe drumuldinspre cas\ spre [coal\.

Nu ]in minte c`nd am`nceput s\ am `ndoieli. Îmiamintesc doar c\ g`ndul m\`ndemna spre [coal\, dar pa[iim\ purtau cu totul `n alte lo-curi, antrena]i de vocea suav\din telefon: „Nu ]i-ai f\cut nicitu tema?... {i ]ie ]i-a fost r\u?Atunci hai s\ ne dregem cu o

cafea!”.În scurt timp, [coala de-

venise un subiect tabu. M\`ndreptam energic\ spre facul-tate, unde m\ `nt`lneam cucolegii de suferin]\ [i nef\ceam c\rare spre Copou.Împ\rt\[eam acelea[i idei.Visam o [coal\ `n care s\ nu sepredea nimic, unde s\ tr\imlini[ti]i [i cuviincios. În acelemomente pierdeam no]iuneatimpului.

Am realizat cam t`rziu c\m\ „`mboln\visem”. Eramdependent\ de somnul dintimpul cursurilor, de cafeauadin timpul seminariilor. Para-doxal, devenisem un intrus, devreme ce nici profesorii nu mai[tiau cine s`nt. De-abia atuncimi s-au deschis ochii. De[i nule mai g\seam rostul, regreteleau `nceput s\ m\ cuprind\. Darera mult prea t`rziu s\ m\transfer la balet.

Graþia de a dormila cursuri

Alexandra Mihai

De ce am chiulit? Nu existaniciodat\ un motiv `ntemeiat.Ori era prea frumos afar\, orivenea Cr\ciunul sau Pa[tele,ori lansa cineva vreun zvon c\nu se ]ine ora. ~ns\ nu se f\ceanimic cu rea inten]ie. Uneorimai a[teptam „sfertul acade-mic” care se f\cea `n zece mi-nute [i apoi pleca fiecare pedrumul lui, unul mai repede caaltul. Asta se `ntâmpla `n cazulchiulurilor `n mas\.

La chiulirile individualeecua]ia se complic\, iar moti-vele se multiplic\. Iar cândapare [i o slujb\ la orizont, lu-crurile se complic\ cu adev\-rat. Mai pu]in somn, mai pu-]in\ m`ncare [i mai mult pedrumuri. Cu ambi]ie [i perseve-ren]\, facultatea se poate `mbi-na cu serviciul. Îns\ nu f\r\ in-terven]ia chiulului. De multeori oboseala c`[tiga [i chiu-leam, cu promisiunea c\ s\pt\-m`na ce urmeaz\ voi merge latoate cursurile [i seminariile.Îns\ atunci ori avea nevoie co-lega s\ mearg\ [i ea la facul-tate, ori nu se ]inea ora.

Dar ce a fost a fost, maimult greu sau mai mult u[or, a-cum e momentul s\ tragem li-nie [i s\ vedem rezultatele.

M\car s\ nu r\mânem cuimpresia c\ am pierdut aiureatrei ani din via]\ [i c\ ne-amales cu ceva din acest peripluprin lumea jurnalismului.

Serviciul,batã-l vina

Alexandra Lucaci

cîrcotaº

Opt motive pentru amerge la facultateNU

10

AAnnddrreeeeaaMMaarree[[

MMiihhaaeellaaMM\\rriiuu]]aannuu

AAlleexxaannddrraaMMiihhaaii

LLoorreeddaannaaMMeelliinnttee

Chiulul sentimental. Deseoriplanificat. ~n caz contrar, o replic\spontan\ a frustr\rilor n\scute dinburta unui h\u sufletesc. Pr\pas-tia mea, de acum vreo trei ani. Peacesta l-am experimentat `nt`i, `nprimul an, c`nd dintr-o eroare aorarului, vinerea aveam curs pre-lungit de dor. Nu m-am opus, am`nc\lcat canoanele academicepentru c\ mi se p\rea firesc s\ ampractic\ la afect. A[a c\, prin nu-[tiu-ce hipnoz\ a autosugestieim\ trezeam `n fiecare vineri cadin senin la linia 2 din Gara Mare,pe la [ase seara, cu biletul redus`ntr-o m`n\ [i o valiz\ mai mare

dec`t mine `n cealalt\. Nu erausuveniruri studen]e[ti, nici m\carprovinciale, doar rufe pentrusp\lat. M\ g`ndesc [i acum lanaivitatea mamei, resemnat\ peascuns [i cu nenorocitul \la debagaj `mb`csit. Pe atunci, aveamochi doar pentru cei dragi mie.Am cedat lucid tertipurilor, miciatentate la emo]ie, [i am `nceputs\ fac naveta cu o zi `n avans. Dar`mi cump\rase tata ma[in\ desp\lat. Din cauza ei a pl`ns mamavreo dou\ luni de zile. A[a amrenun]at la dor [i m-am f\cutfeti]\ cuminte. M-am opus absen-teismului [i am luat burs\. Mi-am

v`ndut sim]irile pe bani, dar amprimit reversul convingerii c\ [tiuce vreau s\ m\ fac c`nd o s\ fiumare. {i, cel mai important, m-ammaturizat.

Nu m-am f\cut mare `n al doi-lea an. Nuam fost chiarat`t de pre-coce. Am con[tientizat `n schimbc\ maturizarea mea este maicur`nd o trecere insensibil\ de lautopia sentimental\ la un prag-matism al nevoilor fizice. A[a amajuns s\ fiu o expert\ a chiululuifiziologic. Cartea trece [i ea prinstomac, nu doar iubirea. {i a tre-cut jovial [i prin stomacul meu.Nes\tul, s-a desf\tat o vreme bu-n\ cu sandwich-ul `nc\lzit la mi-croundele de la „Balena”, iar maiapoi a migrat `nfometat spre me-sele consistente de la cantin\. Dealtfel nu m-au m\cinat niciodat\remu[c\rile zilelor ratate de lafacultate pentru ore `n plus desomn sau terapii de relaxare prinparcuri.

Chiulul paradoxal apar]ineprezentului pentru cei mai mul]istuden]i `n an terminal [i este oform\ atipic\ a absenteismului.Este `n mare parte motivat, at`ttimp c`t lipse[ti de la [coal\ tot `ninteresul `nv\]\turii. Nu m-amlep\dat de viciu [i lipsesc de lacursuri, mai nou, pentru licen]\.O epopee f\r\ final. Chiulul este`n aceast\ situa]ie doar o m\sur\de urgen]\ [i nu se asociaz\ cucelelate tipuri de chiul enumerateanterior. Este paradoxal tocmaipentru c\ nu e nici pe departe unrepaus, ci mai degrab\ o criz\ demoment a studentului lene[.

E prima or\ a dimine]ii iartelefonul sun\ cu `nver[unare. A[vrea s\ `l arunc `n cel mai `nde-p\rtat col] al camerei dar `miaduc aminte c\ sunt doar o stu-dent\ cu buget limitat [i nu `mipermit altul nou. E colega carem\ anun]\ c\ nu d\ azi pe la fac-ultate [i m\ invit\ `n ora[. Nuexist\ un sentiment mai pl\cut;am sc\pat de cursul plictisitor lacare c\ram integramele dup\mine. Trece [i mahmureala dinseara precedent\; e ultimul se-

mestru de facultate [i trebuie s\profit. M\ echipez rapid [i plecspre Funda]ie. Nici atunci c`ndchiulesc nu reu[esc s\ fiu punc-tual\. Pe drum m\ `nt`lnesc cugrupul silitorilor `nseta]i de cul-tur\. ~i salut u[or [i `mi continuiziua. Am mai c\p\tat o absen]\,la capitolul vinov\]ie; nu aveamnici cea mai mic\ remu[care. Puntotul pe seama c\ldurii de afar\.Parc\ [i soarele [tie c\ nu amchef de nimic, nici m\car s\ scriula licen]\. Dar ceva lipse[te dinpeisaj: echipa „Marmota”. C`tevatelefoane [i totul se rezolv\.Mergem la Miha, `n Podu Ro[.Am stabilit [i meniul: cartofi lacuptor [i salat\ de crudit\]i. Ne

oprim pe la pia]\ s\ facem apro-vizionarea. Fetele ini]iate `n tai-nele g\titului preg\tesc m`ncar-ea, `n timp ce restul lucreaz\ laproiect. O inten]ie destul de no-bil\ [i un pretext plauzibil. Darcreativitatea nu apare pe stomac-ul gol. A[tept\m a[adar s\ `n-ceap\ praznicul. M\ a[ez `n ca-p\tul mesei [i rostesc rug\ciu-nea; nu de alta, dar aici e dome-niul meu. Am uitat s\ ad\ug\mingredientul esen]ial: o mic\ b`r-f\, a[a, ca `ntre fete. Seara se `n-cheie cu o ie[ire `n pub [i undans al pinguinului. A mai trecuto zi [i iar am suferit de aceea[iboal\ incurabil\: chiul `n stu-den]ie.

Facultatea nu a reprezentatdoar cursuri, seminarii [i labora-toare. Mai mult dec`t at`t, a fostlocul celor mai frumoase prie-tenii. Cei trei ani i-am petrecuth\l\duind pe str\du]ele Ia[ului,prin parcuri, magazine, la bine-cunoscuta „Balen\”, prin barurisau pe dealurile din `mprejurimi.Nu exist\ materie predat\ de cei32 de profesori pe care i-amavut de-a lungul anilor de la cares\ nu fi chiulit m\car o dat\. Amumblat `mpreun\ cu fetele kilo-metri `ntregi din Copou p`n\ laM\n\stirea Cet\]uia, de la Gr\-dina Botanic\ p`n\ `n Podu Ro[,din Funda]ie p`n\ `n Tudor. Decele mai multe ori pe jos, prinv`nt, ploaie, soare arz\tor, c`ndne dureau picioarele, burta,capul sau c`nd aveam mult preamulte de f\cut `n loc s\ pierdemvremea aiurea. Am r`s p`n\ c`ndne-au durut f\lcile, am povestit,ne-am fotografiat, am asistat lacerturi [i ne`n]elegeri. Toat\lumea ne cunoa[te drept Hepi-poduro[, un mic brand pe care

l-am construit de c`nd s`ntemprietene. Campioane `n ale r`su-lui, am primit o amend\ de 500de euro la un proiect pentru dis-ciplina „Management de pres\”pentru c\ am lipsit `n echip\ dela un seminar c`nd se distribuiaubanii pentru partea de marketingla `nfiin]area unui post de radiolocal. Evident c\ nu a fost cevareal, dar gestul `n sine a spusmulte. Am f\cut teme pe caretrebuia s\ le pred\m, dar c`ndam ajuns `n sala de curs, ne-amhot\r`t s\ plec\m la plimbare,pentru c\ afar\ era mult preafrumos. Am m`ncat `nghe]at\ pevreme na[pa, am `mp\r]it ultimiibani, am b\ut litri `ntregi de ap\[i suc, am m`ncat toate dintr-uncovrig, sau ne-am `ndemnat s\st\m la cozi la cantin\. De multeori nu ne-am trezit diminea]a s\asist\m la cursul de „Agen]ii depres\”, fapt pentru care, pentrua putea promova, am primit„teme de isp\[ire a p\catelor”.Nu `mi pare r\u de nimic. Dac\ar fi s\ o iau de la `nceput, credc\ a[ fi `n stare s\ petrec [i maimult timp `n afara orelor de curs.Cu prietenii. Pentru c\ merit\.

500 de euro amendã.Pentru prea mult rîsLucia Andreea Hacman

Gabriela Ionaºc

Alina Motfolea

„Chiulul paradoxal aparþine prezentului pentru cei mai mulþi studenþi în an terminal ºi este o formã atipicã a absenteismului. Este în mare partemotivat, atît timp cît lipseºti de la ºcoalã, tot în interesul învãþãturii. Nu m-am lepãdat de viciu ºi lipsesc de la cursuri, mai nou, pentru licenþã.” »» »

MMaarrmmoottee llee pprree ffeerrãã cc rraa tt ii þþaa

»» »»»»»»

fofilãriiEEppooppeeeeaa

O nou\ zi, acela[i loc dechiul: „Balena”.

Nu e[ti student la Cuza dac\nu treci m\car o dat\ `n cei treiani de studen]ie pe la terasa dinparcul complexului „Titu Maio-rescu”.

Cum d\ c\ldura, to]i studen]iicuzi[ti `[i acoper\ „ferestrele" la„Balena”.

De trei ani, când avem opauz\ mai lung\ sau nu avemchef de ore, tragem o fug\ laterasa de lîng\ c\minul C5. Ocafea, o ]igar\, uneori un sand-wich [i timpul trece mai u[or.

~ncepe [i bîrfa: „Fat\, uite-ope aia, ce fust\ scurt\ are... [i cedecolteu... sigur merge la un exa-men, altfel nu-mi explic”. „Da,m\i, da’ nici chiar a[a... Uite cetip dr\gu], `l v\d mereu pe aici,cred c\ st\ `n C5”. Apare [i Mihai:„Salutare, care are o ]igar\?”„Las\-ne, m\i, `n pace cu ]ig\riletale, [tii c\ noi nu fum\m. Du-te[i cînt\ la alt\ mas\!”. Trecem [i lasubiecte mai serioase, dar nupentru mult timp: „Luni trebuie s\pred\m tema la Alex!”. „Da, [tim,nu ne mai aminti... O s-o scriemnoi [i pe aia”.

{i continu\m a[a pân\ se ter-min\ cafeaua sau `ncepe cursulurm\tor. Imediat se termin\ facul-tatea, dar sper s\ nu `nceteze [iprogramul nostru la Balena.

Andreea Mareº

Studentul de la Cuza,înghiþit de balenã

MMaarriinneellaaNNiiccaaAAlliinnaaMMoottffoolleeaa

AAnnddrreeeeaaMMiihhaallaacchhee

AAnnddrreeeeaaNNeeccuullaaii

AAddrriiaannaaMMuuttuu

AAnnccaaMMiihhaaii

CCHHIIUULL ««CCHHIIUULL «« 11

A[a cum la o pies\ de teatruse aplaud\ actorii la sf`r[itulspectacolului, la fel [i la finalulstudiilor universitare sim]i nevoias\ fii aplaudat pentru faptul c\ ai

fost, m\car în „trecere”, pe mareascen\ a unui teatru f\r\ replic\,dar cu „actori importan]i” care-[iimprovizeaz\ în fiecare zi o alt\or\ de seminar sau de curs.

Noroco[ii pot avea parte de afi `ntr-un rol principal inspirat dinpovestea „Frumoasa din p\dureaadormit\”. În acest caz „studenta”din rolul principal adoarme laînceputul semestrului în urma„blestemului” cursurilor aflate înorar diminea]a, dar se treze[te înfinal chiar în perioada de sesiune[i reu[e[te s\ se prezinte la exa-mene, f\r\ s\ fi înv\]at îns\ ceva.Pe marea scen\ de teatru a uni-versit\]ii se interpreteaz\ foartedes celebra poveste „Alb\ ca Z\-pada [i cei [apte pitici”. Rolul ei einterpretat de studenta care aspir\[i ea la titlul de „[ef de promo]ie”.Aceasta este o „atot[tiutoare”, darcare se refugiaz\ în grupul celor„[apte pitici” interpreta]i de „cole-gi-colege” cu un interes minim dea promova examenele.

Din p\cate, la ultimul examen,o „vr\jitoare” se d\ drept neaju-torat\ [i o roag\ s\-i scrie pe un„m\r” r\spunsurile. În acel mo-

ment, Alb\-ca-Z\pada se blochea-z\ [i uit\ tot ce [tiuse pîn\ atunci.Printre cele mai surprinz\toareroluri principale care se pot inter-preta, cel mai de succes rol este„jucat” de unul dintre marii „ac-tori” de improviza]ie „curs-semi-nar”, interpret`nd „Pr`slea cel voi-nic [i merele de aur”. Pr`slea e celmai mic dintre cei trei asisten]i deseminarii.

Punctul culminant: Pr`slea înmomentul cînd ̀ l pe surprinde ma-rele „Zmeu” ce îndr\znea s\ co-pieze în fiecare sesiune. „Este ru-[inos s\ spui una [i s\ g`nde[tialta; cu at`t mai ru[inos s\ scriiuna [i s\ g`nde[ti alta. Prefer s\deranjez cu adev\rul, dec`t s\ facpe plac cu lingu[iri. Ca o pies\ deteatru, a[a este via]a: nu intere-seaz\ c`t de mult a ]inut, ci c`t defrumos s-a desf\[urat”. (LuciusAnnaeus Seneca)

De ce s\ munce[ti mai multdec`t trebuie? Profesoara de româ-n\ din [coala general\ spunea `nglum\: „dec`t mult [i prost, maibine pu]in [i f\r\ rost”. Eu amluat-o `n serios. Motivele pentrucare nu m\ prezint la cursuri [iseminarii sunt dintre cele maidiverse: nu am chef, m\ plicti-sesc, am treab\, nu m-am trezit latimp, mai bine m\ relaxez c\ suntobosit, e aglomerat `n autobuz,am mai fost [i s\pt\m`na trecut\,

mi-e r\u, s`nt mahmur, e meci, ecald [i mai bine ies la o bere.

~n primul an a fost mirajul, dars-a terminat repede, anul al doileane-a adus CuzaNet-ul care parc\nu se mai termina, iar anul treine-a adus licen]a, „examen” de lacare nu vreau s\ chiulesc. Sespune c\ dac\ nu ai restan]e nue[ti student, iar eu, aici, am „-”,dar dac\ vine vorba despre fo-fil\ri de la cursuri [i seminarii, `ndreptul meu figureaz\ un mare „+”.

O r i c u m ,vreau s\spun „pre-zent” lacursul fes-tiv [i la ba-nchet, spredeosebirede al]ii careveneau la facul-tate negre[it, daracum se g`n-desc c\ dauprea mul]ibani pentruo ultim\ pe-trecere `n acest format sau [i-au a-

les [i eif o a r t ep r o s tmomen-

tul `n cares\ trag\ chiu-

lul. În general, nu

`mi place s\ m\`ntrebuin]ez [i s\

m\ stresezmai mult

d e c ` teste nevo-

ie, mai ales c\ amauzit o [tire la radio

care ne informa c\ s-a demon-strat, de c\tre cercet\tori, c\

oamenii lene[i tr\iesc maimult dec`t cei harnici.

Angela-Ioana Poinariu

„Concluzia este cã un student «conºtiincios» de la Jurnalism are nevoie de timp, de foarte mult timp. Dacã nu i se oferã, ºi-lface singur! În acest scop s-ar putea sã fie «nevoit» sã lipseascã de la anumite cursuri, seminarii, laboratoare”

AAllbbãã ccaa ZZããppaaddaa se joacã de-a Zmeul

Studentul de la Jurnalism esteo specie apart: el vrea s\ fie me-reu `n prim plan [i s\ i se acordeaten]ie. Pentru asta, depunefoarte mult efort [i face sacrificiienorme. {tiind c\ poate reu[idoar cu „99% transpira]ie [i 1%inspira]ie”, el particip\ la tot felulde activit\]i extra-[colare, pentrua ob]ine succes dup\ succes.

~n primul r`nd, studentul de laJurnalism trebuie s\ fac\ mult\munc\ de teren. El trebuie s\ seafle `ntotdeauna `n „miezul pro-blemei”. Conferin]ele de dimi-

nea]\ `n barul de l`ng\ facultate,[edin]ele de la miezul zilei dincamera de c\min, evenimenteleneprev\zute ap\rute la „shop-ping” `n mall, orice ar fi, el tre-buie s\ fie prezent la toate, pen-tru a v\ ]ine mereu la curent cuultimele [tiri.

Apoi, studentul de la Jurna-lism trebuie s\ fie foarte bineinformat. De aceea, el `[i pierdemare parte din vreme urm\rindprograme de interes public: celemai noi videoclipuri de pe MTV,sfaturile culinare de pe Euforia,ultimele echipe r\mase `n concursla „Dansez pentru tine” [i „{tirilede la ora 5” (pentru amuzament).

Dup\ at`t de mult stres, stu-

dentul de la Jurnalism trebuie s\se relaxeze. Totul f\r\ excese [inop]i pierdute prin cluburi saubaruri, pentru c\ a doua zi, laprima or\, studentul `[i reia pro-gramul: [edin]\ acas\ la colegadin grupa a II-a (prezen]\ obliga-torie), eveniment important – lan-sare colec]iei de var\ `n IuliusMall, seminar pe tema „Undemergem week-end-ul \sta, lamare sau la munte?” (din nou,prezen]\ obligatorie) [i concertIris `n fa]\ la Palat (de aici sepoate face [i un reportaj!) etc.

Concluzia este c\ un student„con[tiincios” de la Jurnalism arenevoie de timp, de foarte multtimp. Dac\ nu i se ofer\, [i-l face

singur! În acest scop, s-ar putea s\fie „nevoit” s\ lipseasc\ de la anu-mite cursuri, seminarii, labora-toare. Dar toate acestea sunt pen-tru binele general. Pentru ca el s\devin\ un jurnalist integru care s\ofere lumii `ntregi informa]ii c`tmai precise, veridice [i obiective!

Eu vreau sã spundoar la banchet

Andreea Mihalache

prezent!

Primele cursuri au fost caun du[ rece, care cuprindeacuvintele proasp\t memo-rate. Dintre toate, cel maiclar `mi este „deadline”. De-testam regimul dictatorial`nc\ dinaintea instal\rii sale.Lupta era una mut\, puternicinteriorizat\. Nu exista nicicea mai vag\ posibilitate dea fraterniza cu du[manul.Amenin]\ri cu o retrogradarecare sem\na izbitor de tarecu repeten]ia din liceu [i [coa-la general\.

Ne trezeam at`t de dimi-nea]\ dup\ cum prevedeaorarul, str`ngeam cursurile cucare dormeam sub cap deacum din obi[nuin]\ [i, une-ori cu pijamalele i]indu-se pededesubt, luam drumul fac-ult\]ii. P`n\ `n momentul `ncare ceasul n-a mai sunat cuaceea[i insisten]\. Atunci a`nceput totul, cu celebra „Maistau zece minute.” {i dup\aia: „Ce s-a `nt`mplat?!”. P\inimic, niciodat\. Am ajunsat`t de versa]i `ntr-ale chiulu-lui, `nc`t am ridicat la rang decinste un nou tip de dead-line. De la [i un minut `nce-peam s\ cronometr\m, iar la[i 15, `n situa]ia `n care „nuse vedea profu’” ne luam t\l-p\[i]a `n [ir indian. M\rturi-sesc c\ de cele mai multe ori„s-a `nt`mplat” s\ m\sluimcronometrul. S`nt convins\c\ m\car o dat\, `n confrun-tarea direct\ cu inamicul in-vizibil numit „deadline”, ne-atrecut tuturor prin cap s\ netransfer\m la balet . Sunamun prieten care s\ ne-n]elea-g\. „B\i, ]i-ai facut la...? {i cefaci, stai? Nu, nici eu.”. {iconvorbirea se `ncheia bruscde fiecare dat\.

Picioarele prindeau pu-teri [i nimereau singure dru-mul spre cafenea.

Lenea fãrãdeadline

Oana-DanielaGrigoraº

Mihail Iordan

LLaauurraaPP\\uullee]]

RRooxxaannaaPPaavveelluucc

OOaannaaOOllaarriiuu

LLoorreeddaannaaOOpprreeaa

AAlliinnaaPPaahhaarrnniiccuu

RRooxxaannaaOOpprriicc\\

GGeeoorrggiiaannaaPPaassaatt

12 »» CCHHIIUULL»» CCHHIIUULL

»» »Studentul de la Jurnalism TREBUIE!

Pentru c\ am[i p\timit.

„Cele o sutã de fete de pe palier trebuie sã se speleîn doar douã cabine (celelalte douã sînt defecte)” »» »

„Lenu]o, adu mopu’!’. A[a în-cepe fiecare diminea]\ `n c\min.Cereri matinale, discu]ii uneorimai mult dec`t intime, revendic\ride salarii sau probleme de cas\,dezb\tute `ntre femeile de servi-ciu constituie ceasul de[tept\torpentru cei care stau `n C5. Nicicontinuarea nu este mai savu-roas\: geamuri deschise la baie [ibuc\t\rie, curent pe hol, chiuvetestricate, du[uri ruginite, plite carenu func]ioneaz\ de s\pt\m`ni`ntregi, cozi la toalet\, co[uripline ochi, becuri arse. Dup\ cetreci prin tot acest chin trebuie s\pleci hot\r`t [i plin de chef lacules de [tiri sau la c`te trei-patrucursuri consecutive la facultate.

Treci [i peste ele,numai c\ la `ntoar-cere trebuie s\ tegr\be[ti ca s\ prinziloc la buc\t\rie. In-tervalul 14.00-16.00 este dev`rf c`nd vinevorba de artaculinar\. Un a-bur de nedes-cris te izbe[techiar cu dou\camere `nainte dea intra `n buc\t\rie(hotele oricums`nt doar pentrudecor). Miros dec`te patru-cinci fe-luri de m`ncare ]i se`mbib\ `n haine, `nc`tla `ntoarcerea `n camer\ cole-gele pot ghici ce se mai g\te[teazi. Dup\ ce treci [i de aceast\prob\, urmeaz\ o alta, cea maidificil\: du[ul. Cele o sut\ de fetede pe palier trebuie s\ se spele `ndoar dou\ cabine (celelalte dou\s`nt defecte) [i po]i s\ spui c\ aiavut un noroc chior dac\ ai nime-rit ultimul du[, singurul care arepresiune.

Voios, te `ntorci`n camer\ [ia[tep]i s\ treac\de 20.00. Abia

atunci sim]i c\`ncepi s\ tr\ie[ti.Zilnic, la c`te unadin camere se d\c`te un show puter-nic, cu participan]idintre cei mai ale[i[i cu o palet\ larg\

de muzic\ ]ig\neasc\.Bucuroas\ c\ a trecut [i

seara asta f\r\s\ fii acostat\ `n drumul t\u spretoalet\ de c\tre cineva care a luatmai multe pahare, numeri c`tezile au mai r\mas p`n\ c`nd pleciacas\ unde ai camera ta, dulapult\u [i po]i dormi f\r\ s\ ai acela[ico[mar `n fiecare diminea]\:mopu’.

M-am mutat `n c\min abiadup\ ce m\ blestemase o b\bu-]\ `n garsoniera c\reia st\tusemtrei luni. Era o femeie aparentcredincioas\, dar c\reia nu `ic\zuse cu tronc hot\r`rea mea [ia prietenei mele de a p\r\si lo-cuin]a pe care ne-o `nchiriasepentru o „perioad\ nedeter-minat\ de timp”.

Niciodat\ nu mi-a pl\cuts\ m\ plimb cu bagajelede colo-colo, dar amreu[it `ntr-un final s\m\ instalez `ntr-ocamer\ la etajul aldoilea din C\minulC5. Cuno[team dejacolegele, de la caz\ri.Nu `mi era nici una pri-eten\, ne-am unit `nt`mpl\torpentru a fi cinci `n camer\. Abiade acum avea s\ `nceap\ chinulmeu. Sunt o persoan\ sociabil\,dar cred (sau cel pu]in asta estesenza]ia pe care o am) c\ suf\rde claustrofobie. S\ locuiesc `nc\min, pentru mine a `nsemnats\ m\ supun la tot felul de reg-uli nescrise, s\ dorm la co-mand\, s\ nu `mi pot primi co-legele pentru c\ una din patru

fete dormea sau avea de `nv\]at,s\ nu pot deschide calculatorulpentru c\ unitatea f\cea zgomot,s\ nu `mi pot organiza lucrurilecum vreau, s\ `mpart dulapurilecu `nc\ cineva, s\ m\ sufoc decald la etaj, pentru c\ geamuldeschis f\cea curent. Tot acoloam dat [i peste oroarea vie]iimele: g`ndacii. Speciile micilorsau marilor insecte care neinvadau camera erau `n num\rde trei: mici cu dung\ alb\ pespate, mijlocii de culoare neagr\[i mari de culoare vi[inie, cuantene resping\tor de mari. Seplimbau prin camer\ cu o vitez\mai mare dec\t cea cu carenavig\m ast\zi pe superautostrada informa]ional\,invad`nd haotic toate col]u-

rile. Erau `n haine, `nb o r c a n u l

unde ne]ineam ta-

c`murile, subplapum\, pe pere]i,

printre c\r]i. I-am visat noaptea,mi-au b`ntuit p`n\ [i visele. Ampl`ns de disperare [i a[a a trecutprimul an de facultate. Pentrumine, camera de c\min a r\masun loc care `mi inspir\ repulsie,unde nu am avut intimitate, un-de m-am schimbat dup\ o per-dea ur`cioas\, unde nu am pututm`nca [i nici dormi prea lini[tit,[i nicidecum mediul `n care se]in cele mai tari petreceri.

Anca Elena Mihai

DDeezzaamm\\ggiirree – Primul senti-ment tr\it atunci c`nd faci cuno[-tin]\ cu acel c\min care pentrumult\ vreme `]i va fi cas\. Trecpeste cozile de la cazare [i m\ o-presc `n hol, holul acela lung, cumulte u[i, cu miros de spital,semi`ntunecat, rupt parc\ din fil-mul „Exorcizarea lui Emily Rose”.Orice urm\ de optimism mi seofile[te .

NNeerrvvii – T`r`i cu viteza melcu-lui [chiop un bagaj imens. Deabia m-am `ntors de acas\. Intru`n camer\, lini[te sau g\l\gie – numai conteaz\, oricum s`nt preaobosit\ ca s\ mai recep]ionezvreun semnal. ~mi scot `n reluarehainele [i vreau s\ le a[ez `ndulap, dar observ c\ iar nu maiam loc de g`ndacii \ia mici [i ro[iicare te `nso]esc tot timpul: lamas\, `n pat c`nd dormi (s`ntdr\gu]i [i dorm sub saltea, ca s\nu ne `ngr\m\dim), la bud\.

SSppiirriitt ddee ttuurrmm\\ – Am teme def\cut, a[a c\ vr`nd-nevr`nd `mi iauatitudinea de je m’en fiche. Scriuun r`nd, dou\, scr`[nind din din]i,scriu o pagin\, da’ n-am chef!Spiritul de observa]ie func]io-neaz\ cel mai bine `n c\min:colega pleac\ pu]in „pe afar\”,plec [i eu, eu ce am? Da’ hai s\plec\m toate. Da’ fetele de la 55nu vin? Cel mai repede `]i dai sea-

ma cum trece timpul c`nd ie[i cuprietenii la o bere, dou\, trei...

RReesseemmnnaarree – E dou\ noaptea,mi-e somn [i s`nt indispus\.M`ine am examen, de la 12 ce-idrept, dar vreau totu[i s\ m\ odi-hnesc. Un b`z`it de albin\... `mipun perna pe cap [i `ncerc s\dorm. Mi-e cald... de nervi, numai e doar un b`z`it, tot roiul m\b`z`ie la cap. Nu au somn, `nschimb au mai g\sit c`te ceva depovestit. Ele s`nt patru, eu s`ntuna. Influen]a minorit\]ii `nv\]at\la Psihologie nu func]ioneaz\ `nc\min, ori adormi pe sonetul„Faaaat\\\, da’ [tii?”, ori te bagi [itu la o mic\ b`rf\.

RR\\bbddaarree – E t`rziu, iar s`nt `ncriz\ de timp. M\ duc s\-mi sp\lcana de cafea. Intru `n buc\t\rie,un pas doar, a[ vrea s\ mai `nain-tez, dar nu am unde; s`nt altele lacoad\ `naintea mea, care au [i elede sp\lat. Arunc o privire, cea-lalt\ chiuvet\ tot nu s-a reparat.Primesc un cot: o coleg\ de pa-lier `ncearc\ s\ intre `n buc\t\rie,vrea s\-[i pr\jeasc\ dou\ ou\.Primesc din nou un cot, aceea[icoleg\ se `ntoarce, cele patru o-chiuri ale plitei s`nt ocupate. Ce-lelalte nu func]ioneaz\. R\bdare,vom sp\la, vom m`nca mai t`rziu.

Acum, conform`ndu-m\ spiri-tului de turm\, resemnat\, dup\prea mul]i nervi [i prea multedezam\giri, d`nd dovad\ de oinfint\ r\bdare spun scurt pe doi„La revedere!” vie]ii de c\min.

Caznele unui cãministLoredana Melinte

La sf`r[it de an I, `n rebeliunea[i imaturitatea specifice, am deciss\ stau ultimele dou\ s\pt\m`nidin anul universitar `ntr-un c\mindin „Tudor”. Am aflat prea t`rziula ce cascadorie m\ `nh\masem.

Plecat\ de la fosta gazd\, cubagaje c`t pentru dou\ luni, amajuns `n camera de c\min, sim-]indu-m\ ca `n vacan]\ la mare.Mai lipseau doar umbrela desoare [i prosopul de plaj\!

Prima zi de „cazare” a fost ok.P`n\ am aflat c\ to]i colocatariimei urmau s\ plece a doua zi dinIa[i, iar eu s\ r\m`n singur\ `n ca-mer\. Foarte bine, mi-am zis, ocamer\ numai pentru mine! Pen-tru mine [i al]i c`]iva zeci de g`n-daci care mi[unau voinici pe par-chet [i pere]i. Parc\ le v\d [iacum privirile `nfometate `ntre-b`ndu-se: „o lin[\m sau nu?”. Ace-ea[i `ntrebare mi-am pus-o [i eu,p`n\ m-am g`ndit c\ lupta era

total inutil\.M-am resemnat. A venit seara.

F\r\ calculator, televizor sau ra-dio. M\car s\ citesc ceva. Dau s\aprind lumina [i, (sur)priz\, insta-la]ia de curent electric nu mergea.Era singura camer\ din `ntreg c\-minul `n care nu era lumin\!

În a treia zi am r\mas blocat\`n camer\. S\ mor a[a t`n\r\ [i `nasemenea condi]ii? Nu era posi-bil! A[a c\ am trimis semnaleS.O.S. pe geam p`n\ a venitportarul [i m-a eliberat. Acum st\-team `ntr-o camer\ care nici m\-car u[\ nu mai avea.

A doua zi am hot\r`t c\ „va-can]a” mea se `ncheiase. În timpce `mi f\ceam bagajul, mai omo-r`nd un g`ndac, mai p\zind u[acare se ]inea doar `n dou\ bala-male, am decis categoric c\ via]ade c\min ofer\ prea mult\ adren-alin\ [i senza]ii tari pentru inima[i, mai ales, pentru mintea mea.

Vacanþãîn

Andreea Lucia Mihalache

A[a au botezat studen]ii salade lectur\ din c\minul C5. Ase-meni unui obiect istoric f\c\torde minuni care, odat\ atins, `]iva schimba viitorul, sala de lec-tur\ este vizitat\ de dou\ ori pean. În timpul sesiunii aceastadevine cel mai atractiv loc, darnu pentru scaunele de lemntocite, mesele care stau s\ cad\sau gumele care `]i stric\ blugiiprefera]i, ci pentru „intimitatea”[i „lini[tea” studen]ilor din C5.

Pentru a marca ziua intr\rii`n sala de lectur\, studen]ii m`z-g\lesc pere]ii albi citind ce-aumai scris al]ii: „12 aprilie a intratMishanea `n sala de lectur\, ora20.00; 7 aprilie 2009 a intrat Lo-relei `n sala de lectur\, ora23.44; 5 mai a intrat, pentru pri-ma dat\ `n sala de lectur\, ora20.00, Irina, s`rguin]a `n persoa-n\.” Dup\ ce r`d cu poft\, punm`na pe clan]a u[ii [i `mping cufor]\. Schimbarea la fa]\ are loc`nainte de a p\[i pragul s\lii. Nuse mai râde, nu se mai glu-me[te, unii citesc, al]ii [u[otescsau se uit\ la u[\ `n speran]a c\-iva chema cineva la o vorb\ sauun banc, ca pe vremuri.

Sesiunea s-a terminat, vinelicen]a. C\r]ile [i laptop-urile se`nchid, u[a nu se mai deschide.În sala de lectur\ e lini[te, cumn-a fost niciodat\. Varul ascun-de „suferin]ele” studen]ilor de a-nul trecut [i face loc celor carevor veni anul viitor, `n sesiuneade iarn\.

În sala detorturãVirginia Dumitraº

Vasilica Costîn

Mopu’ din C5

TTaammaarraaPPrrooccaa

OOaannaaPPiinnttiilliiee

GGeeoorrggiiaannaaPPooppeessccuu

AAnnggeellaaPPooiinnaarriiuu

CCÃÃMMIINN ««CCÃÃMMIINN «« 13

Atenþie,teren minat!

Str\in\tateane-a priit.

E joi sear\, trecut de miezulnop]ii [i noi c\ut\m disperate unmagazin deschis `n Lleida, Catalu-nia, Spania. Prima noastr\ `nt`l-nire cu ora[ul care avea s\ ne fiegazd\ pentru cinci luni a fost unanocturn\ [i neclar\. La prima or\de catalan\ am aflat c\ a[a o s\fie [i urm\toarele, pentru c\ cea]ae specific\ acestui ora[. Pe l`ng\ap\, vinete [i p`ine, cea maiimportant\ expresie aici urma s\

fie: „Cap problema”, adic\ „Nici oproblem\!”.

Indiferent de ce prostie facemsau scriem, profesorii vor spunemereu: Molt be! Pentru c\ opti-mismul e la el acas\. Catalaniidevota]i sunt optimi[ti `n ceea ceprive[te independen]a, oprireaprocesului Bologna, promovarealimbii catalane ca limb\ univer-sal\ a Uniunii Europene. P`n\ [iiubirea [i prietenia sunt diferite,prin simplul fapt c\ sunt catalane.Atunci c`nd italiencele ne-au`ntrebat ce `nseamn\ „bini binibini” `n român\, le-am r\spunssimplu: „Molt be!”

Profesoara de catalan\ z`m-be[te cald, parc\ ne-ar spune c\ os\ ne vedem la o alt\ or\, cur`nd.C`nd intr\m, dup\ cinci luni, `nbiroul lui Joan Carles, ne d\mseama c\ la u[\ a[teapt\ al]i stu-den]i care deja primiser\ [tampi-la: ERASMUS. Catalanul de la Re-la]ii Interna]ionale ne confirm\ c\`[i aminte[te de primul student dela „Cuza” venit `n Lleida, Adrianparc\ `l chema. Memoria lui bun\ne face [i pe noi s\ nu `i spunemla final „Good bye” sau „Nosvemos”. Parc\ „ens veiem” sun\familiar acum.

„Prea puþin timp ai la dispoziþie sã le vorbeºti din ochi profesorilor care nu iesniciodatã la þigarã. Pentru cã te-ncurci între limbi ºi te împiedici de nodul din gît”

»» EERRAASSMMUUSS»» EERRAASSMMUUSS

»» »

14

Prea binele nostru din Lleida

E[ti `ntr-un film. Tocmai te-aipierdut pe str\du]e de piatr\ mi-rosind a canal [i-a vechi. R\t\ce[tipanicat `n sus [i-n jos, printre ne-grii care `[i injecteaz\ droguri `nvene [i te privesc lung. Prin fere-stre abia `ntredeschise te fixeaz\ochii unor imigran]i care prefer\s\ r\m`n\ `nchi[i `ntre zidurilemuceg\ite. Seu Vella cu turnuls\u brodat str\juie[te m`ndr\ [iimpasibil\. E[ti `n Zona Alta. ~]itrebuie mai mult de-o lun\ ca s\

te eliberezi de teama din nop]ilemirosind a marijuana, care-[i a-runc\ lene[ lumina g\lbuie a feli-narelor. Dac\ o iei prea `n jos,teama te p\r\se[te pentru c\ e ca[i cum ai ateriza pe-o scen\. E[ti`ntr-un alt film. Magazinele co-merciale sclipesc pre] de-o strad\[i se `n[ir\ de-a latul ora[ului, ca[i cum ar trage linie `ntre vechi [inou. Te g`rbove[ti de saco[eleinscrip]ionate cu Zara [i Mango [ih\h\i strident, la unison cu ado-lescen]ii, ca s\ nu faci not\ dis-cordant\. E[ti pe Calle Mayor. ~n-s\ prea repede aluneci la poaleleSegre-ului cu damful s\u strident

de ap\ verzuie, plin\ de miasme,[i te-ad`nce[ti `ntr-o bibliotec\universitar\ pe care ai vrea s-o iei`n valiz\ [i s-o duci `n ]ar\ la tine.Acum e[ti `n Cappont. Prea pu]intimp ai la dispozi]ie s\ le vorbe[tidin ochi profesorilor care nu iesniciodat\ la ]igar\. Pentru c\ te-n-curci `ntre limbi [i te `mpiedici denodul din g`t. E[ti `ntr-un acela[ifilm. Gunoierii au venit s\ go-leasc\ pubelele. Atmosfer\ stri-dent pestilen]ial\, de g\ina]. E[tipe centur\. Pe balconul aparta-mentului t\u din Lleida. La orapatru diminea]a cinci ferestre mais`nt luminate la blocul de vizavi.

Nu [tiu cum se va numi filmul.{tiu c\ unul, „Parfumul”, oricum s-amai filmat `n Lleida.

Laura Pãuleþ

Replici dintr-un film mut

SPSPANIA ne-a vorbit în catalanãANIA ne-a vorbit în catalanã

Mihaela Mãriuþanu

O `ncercare pus\ sub semnulcunoa[terii. Un drum cu dus-`n-tors [i f\r\ prea multe opriri. Unsemn de carte `ndoit la capete. Ojum\tate de an din scurta via]\ astuden]iei, petrecut\ la „kilome-trul zero” al Europei, Bruxelles.Ora[ul umed [i gri m-a `nt`mpinatrece.

O seara posomor`t\ de sep-tembrie [i av`ntul spre o nou\`ncercare. Dorin]a de a p\r\siceea ce am numit dintotdeauna„acas\” s-a transformat deodat\

`ntr-un dor necontrolat delucrurile m\runte pe care `naintenici nu le observam. În capitalaEuropei speram s\ g\sesc oordine foarte bine definit\. M-amlovit `ns\ de cli[eele „multicultur-alism” [i „diversitate”. Nu mi semai p\rea nimic neobi[nuit. Nu[tiam dac\ s\ m\ bucur sau s\ m\`ncrunt la lucrurile ciudate dinjurul meu.

M-a `nc`ntat mult Brussels-ulla `nceput. ~mi pl\cea tot ceea cevedeam `n jur [i nu g\seam la

Ia[i. Renun]asem la umilul [is\r\c\ciosul baton de ciocolat\„Rom” pentru renumitele Belgiantruffles. M\ sim]eam ca un stu-dent boem european. Încercam s\m\ strecor zilnic printre traduce-rile absolut greoaie [i obositoarede pe fiecare placu]\, `n francez\sau flamand\. ~n drum spre facul-tate `ncercam s\ g\sesc `n fiecarezi ie[irea corect\ de pe str\du]e.Dimine]ile le `ncepeam brusc cuo `ntrebare s`c`itoare: „Va plouaast\zi?”. M\ deranja aglomera]iaexcesiv\, oamenii neglijen]i [i su-perficiali care nu se uitau `n ochiit\i doar fiindc\ nu erai de-al lor [idezordinea din magazine. Am iu-bit `ns\ Bruxelles-ul `n fiecare zi`nsorit\ [i fiecare parc `nverzit.Am iubit Bruge-ul pentru c\ eora[ul de poveste al Belgiei, undetimpul s-a oprit `n epoca tr\surii

[i a plimb\rilor cu barca. Mi-am`ndr\git colegii [i mai ales mo-mentele `n care `ncercam s\ pur-t\m o discu]ie `n toate limbilecunoscute de fiecare ̀ n parte. Mi-aur\mas `ntip\rite ad`nc `n suflet ce-

le cinci luni de „Erasmus”. Ca [icum m-a[ fi ales cu o etichet\ pecare o voi purta cu m`ndrie dar [icu am\r\ciunea c\ `nc\ nu [tiu ceam l\sat [i ce am luat `napoi, aca-s\.

Etichetã de BruxellesTeodora Tompea

»» »»»» »»

BELGIABELGIA ne-a ademenit cu trufene-a ademenit cu trufe» »

PPaauullaaSScc`̀nntteeiiaannuu

AAlleexxaannddrraaSSaavviinn

EEmmiilliiaaRRaadduu

CC\\tt\\lliinnRRaadduu

AAnnddrreeeeaaPPrruuttiiaannuu

„Oraºul era tot al meu, mã îmbrãþiºa pe fugã, mã scãpa printre degete ºi îmi sufla pletele ºtrengãreºte. Mi se ascun-dea între faldurile fustei ºi mi se dezvãluia pe retinã, mai adevãrat ºi mai cald decît în toate plimbãrile pe jos”»» »

Cu amabilitatea tipic por-tughez\ [i o englez\ de dic]io-nar, vecinele mi-au l\sat un biletmai degrab\ de „Adéus!”, dec`tde „Bem vindo!”. Mesajul, lipitpe u[a de la 18E de „Prin]esa” [i„Gheonoaia” – cum le-am alintatnoi, suna cam a[a: „Diana, erar`ndul t\u, dar se pare c\ nu [tiis\ faci curat cum trebuie. A[-tept\m ner\bd\toare s\ fie lun\pe aici”. R\nit\ oarecum `n orgo-liul meu de persoan\ care [tietotu[i s\ dea cu mopul, m-amconsolat cu g`ndul c\ nu pentruasta m\ aflam acolo. Nici m\cara[a-zisele petreceri „orgasmus”,care nu-]i d\deau dec`t fiori degroaz\, din cauza dansurilor ne-`n]elese, nu se aflau printre pri-orit\]ile mele. Bursa, am sperateu, trebuia s\ `nsemne `mbun\-t\]irea variantei personale. Ma-gistrala mea de date s-a extins,iar succesiunile de bytes au `n-ghi]it cu repeziciune toate infor-ma]iile cursurilor de trei ore.Treptat, am renun]at la limbajul

semnelor `n favoarea „spanioleimoldovene[ti”, m-am bucurat,pentru prima oar\ de c`nd m\[tiu, de prietenia unei biblioteci,am vizitat peste zece ora[e, amb\tut recordul la urcat [i cobor`tdealurile Covilhei `n plin sezonde reduceri, am r\mas punctual\chiar [i atunci c`nd timpul aveanesf`r[it\ r\bdare. De Cr\ciun,m-am l\sat s\rutat\ de un leu demare [i am dat sarmalele [icozonacul pe „bacalhau” [i„pasteis de nata”. Am s\rb\toritrevelionul de dou\ ori. Amregizat un filmule], am fostreporter pentru ziarul online alUniversit\]ii Beira Interior, amf\cut karaoke la miezul nop]ii,am b\ut sangria, am sim]it brizaoceanului. Nu am `nv\]at `ns\ s\g\tesc, nu am renun]at s\ fiublond\ `ntr-o lume f\r\ vopseade p\r [i nici nu am reu[it s\-mifac un bagaj mai u[or dec`t pro-pria greutate. La sf`r[itul bilan]u-lui, un singur lucru e cert: nicio-dat\ nu voi fi femeie de serviciu.

Bilanþul slãbiciunilorDiana Ioniþã

Mai ]ine]i minte cum era `ncopil\rie la carusel? Mie `mi pl\-cea cel mai mult s\ m\ dau `numbrelu]e [i `n lan]uri. La sunetulsoneriei, scaunele toate se ridicau[i `ncepeau s\ se `nv`rt\, din ce `nce mai repede, p`n\ c`nd aveaiimpresia c\ o for]\ o s\ te proiec-teze `n cel\lalt cap\t al ora[ului.~mi era fric\ `nc\ dinainte s\`nceap\ a se `nv`rti „dr\cia” colo-rat\. M\ ]ineam str`ns cu m`inilede bar\, st\team `ncle[tat\ c`nd

pornea ma[in\ria [i nu reu[eams\ m\ relaxez dec`t dup\ vreunminut de teroare. Apoi, luminac\p\ta culoarea mierii, ora[ul sevedea ca `ntr-un stroboscop [itotul devenea neasemuit de fru-mos, ca `n visele bizare de copil.Ora[ul era tot al meu, m\ `m-br\]i[a pe fug\, m\ sc\pa printredegete [i `mi sufla pletele[treng\re[te. Mi se ascundea `ntrefaldurile fustei [i mi se dezv\luiape retin\, mai adev\rat [i maicald dec`t `n toate plimb\rile pejos. Ora[ul meu era fermec\tor [iame]itor pentru maxim cinciminute. Dup\ aceea, r\m`nea

doar ame]eala, un strop deeuforie [i dorul `n\l]imilor.

Experien]a Erasmus `n Portu-galia a fost un carusel `n care m-am`nv`rtit cinci luni. M-am crispat la`nceput, apoi am prins din ce `nce mai mult drag de zbor. Amavut c`te pu]in din toate: am cres-cut la minte, am cunoscut oamenicalzi [i cu firi colorate, am `ndr\-git oceanul, Portugalia lene[\, vul-gar\, vis\toare. ~n Lisabona amv\zut lumina de culoarea mierii,pe care nu o mai `nt`lnisem dec`t`n Ia[ul meu din suflet. Nu am a-vut nimic pe de-a-ntregul. ~nv`r-teala s-a oprit mai `nainte. Acumt`njesc dup\ vertij.

Dependenþa de vertijAndra Mardare

~mi plac oamenii care au pre-judec\]i. S\ nu-]i permi]i liber-tatea de a avea o p\rere „din au-zite” `nseamn\ s\ nu ai a[tept\ri.Ca student Erasmus ce am fost,mi-am preg\tit, `nainte s\ plec,desaga plin\ de mituri [i de infor-ma]ii adunate, fie de pe prea-m\rita Wikipedie, fie de pe lavreun documentar la a treia reluarepe Discovery, despre rasa aceastanecunoscut\ mie: norvegienii. Vi-kingii, r\zboinici, oameni dintopor care nu stau la discu]ii decomplezen]\, magna]i ai petro-lului [i r\sf\]a]i ai Europei, staucoco]a]i `n Scandinavia [i pescu-iesc balene [i alte viet\]i marine [isubmarine, cu tot neamul lor.Apoi mi-am f\cut planuri cum s\-miv`nd un rinichi. Auzisem eu c\

trebuie sa fii bogat tare ca s\ po]itr\i `n pace aici. Nici nu v\ maispun c\ deja `ncepuser\ s\-micl\n]\neasc\ din]ii la g`ndul c\m\ teleportez la Polul Nord.Dup\ c`teva ore bune de traversatm\ri [i ]\ri, m-am v\zut ajuns\ `nregatul lui Odin. O s\ ap\s pe„fast rewind” [i am s\ zic a[a: cebine c\ am crezut c\ norvegieniis`nt nepolitico[i! Altfel nu a[ fir\mas at`t de pl\cut surprins\c`nd am v\zut c\ [i-ar da [ic\ma[a de pe ei ca s\ te ajute. Cebine c\ mi i-am imaginat ni[tenamile de oameni care se uit\cruci[! Altfel nu a[ fi cunoscutoameni de care am prins drag at`tde tare. Aaa, [i singurele perso-naje vikinge din ]ara asta s`nt m`-]ele lor supraponderale. {i, Slav\Domnului, am ajuns acas\ tot cudoi rinichi, pentru c\ e a[a debine s\ ai prejudec\ti despre Nor-vegia!

Discovery Channel se mutãla Polul Nord

Oana Pintilie

PORPORTUGTUGALIA ne-a ameþitALIA ne-a ameþit

A `nv\]a `nseamn\ a socializa,a spus-o Durkheim, dar eu a tre-buit s\ trec cercul polar ca s\con[tientizez rela]ia socializ\rii cuc`[tigul spiritualo-intelectual.

Norvegia nu este deloc o ]ar\pe limba mea. Este o ]ar\ pentrusurdo-mu]i. Cu peisaje montaneromâne[ti, exagerate pe alocuri `nminun\]ia lor, Norvegia e toat\ oc\latorie. Nu una oarecare, ci unacu feribotul, cu trenul, cu auto-buzul, cu avionul, cu vasul decroazier\ sau cu barca. Aici nu-inevoie s\ vorbe[ti [i nici s\ auzi,ci doar sim]i.

Un drum de patru luni,m`ndria de a fi trecut cercul polar[i de a `nv\]a prin oameni [i prinmine, de asta `mi aduc amintec`nd derulez banda experien]ei

mele de Erasmus r\t\cit. Enervan]i la culme prin greu-

tatea mi[c\rilor lor, norvegienii se`mbat\ repede [i vorbesc tare.Comportamentul le tr\deaz\ sigu-ran]a [i libertatea cu care s`nt o-bi[nui]i `ntre mun]ii f\r\ lighi-oane, precum [i ocupa]ia istoric\de fermieri. Regatul nordic este laad\postul bun\st\rii resurselor depetrol, din care mu[c\ imigran]iiestici, muncitori `n fabricile devapoare.

Volda University College, lo-cul unde se [colesc cei mai buniai capitalei este [i casa erasmu[i-lor multicolori. P\m`ntul `nconju-rat de ape al Voldei pare s\ nuofere prea multe surprize. Para-doxal `ns\, lini[tea locului tepoate `nc\rca cu o tensiune pre-monitorie bazat\ pe credin]elede-acas\. Dar lini[tea dinainteafurtunii nu se aplic\, lucru pecare noul venit nu-l [tie. Pericolul

`[i arat\ col]ii doar atunci c`nd,ner\bd\tor s\ deschizi cutia Pan-dorei, subestimezi puterea natu-rii.

Volda red\ conceptul perfectde socializare. Aglomerarea deculturi, lini[tea necesar\ ca s\ teauzi, `n]elepciunea naturii, toatete `ndeamn\ s\ fii om, s\prime[ti. Am primit, dar nu c`t eradispus\ Norvegia s\-mi ofere.

Jurnalism în sãlbãticie

NORVEGIA ne-a scãpat de prejudecãþiNORVEGIA ne-a scãpat de prejudecãþi

Cristina Ciobanu

» »

VVaassiilliiccaaSSttrraatt

AAlleexxaannddrruuSSttrraattaann

IIuulliiaaSSuummaannaarriiuu

OOxxaannaa{{eellaarrii

AAnnddrreeeeaa{{uuttuu

CCllaauuddiiaaTTiibbaa

AAlleexxaannddrraaSSpp`̀nnuu

EERRAASSMMUUSS ««EERRAASSMMUUSS «« 15

Libertate, frate,poate masterate.

»» LLIICCEENNÞÞÃû» LLIICCEENNÞÞÃÃ

»» »

16

TTeeooddoorraaTToommppeeaa

CCrriissttiinnaaTTuuddoorr

MMiihhaaeellaaUUrreecchhee

LLoorreeddaannaaVVaarrttiicc

IInnaaVVoorroo[[cciiuucc

N-o s\-mi termin licen]a. O s-oam`n p`n\ c`nd nu va mai fi nimicde f\cut. P`n\ c`nd soarele verii os\-mi descopere ro[ea]a din obra-ji [i nostalgiile mele o s\-[i l\f\ieneputincios umbrele negre pefoaia alb\ `n chip de litere. Nupentru c\ mi-e lene sau pentru c\n-am timp. Ci pentru c\ licen]anu e un simplu text, n\scut dinchinuiala unei min]i [i scrijelitulunui condei ori ]\c\nitul mecanical unei tastaturi. Nu e o crea]ieprovenit\ dintr-o turm\ de ideireu[ite, articulate mai mult saumai pu]in m\iestrit de o sumede-nie de trimiteri [i inspirate din

c\r]i rufoase de la bi-bliotec\. Nu e nici ocolec]ie de prea multepagini A4, sufocate `n-tr-un teanc [i legate laPIM.

Licen]a e punctul.Punctul care, pus `ncoada a trei ani de fac-ultate, ne elibereaz\brusc de toate cele cene-au fost at`t de-a-proape, orizont zilnic[i drum de urmat, ve-gheat de profesori r\i,de dasc\li dragi, decursuri s`c`itoare [i orefascinante, de colegiantipatici [i amici debere. E bariera dup\care ne oprim dezo-rienta]i, nemai[tiind

`ncotro s-o apuc\m pentru c\dintr-odat\ ne trezim l\sa]i `n pa-ce. Scuti]i de examene, de teme,de perdafuri, de proiecte. Singuri,`ntr-o intersec]ie de drumuri cuoamenii mari v`j`ind `n jurul nos-tru precum ma[inile de curse.

Eu nu vreau s\ pun punct, s\trag linie [i s\ fac socoteala. Nu[tiu ce s\ fac cu restul care mi-arie[i [i cu teama ce-mi st\ `n g`t cao g`lm\. Eu nu s`nt preg\tit\ s\aleg drumul pe care s\ merg sin-gur\. Vreau s\ mai primesc temecare s\-mi dea de furc\ de la celmai r\u dintre profesori, vreau s\mai chiulesc ostentativ de la cur-surile plictisitoare, cu sora pe caremi-am `nt`lnit-o de-abia la facul-tate, printre colegii de grup\. Eunu vreau s\-mi scriu licen]a, pen-tru c\ [tiu c\ mai am de `nv\]at. {ipentru c\ [tiu c\ mai am de`nv\]at nu mi-a[ putea irosi [i ulti-ma [ans\ de-a r\m`ne repetent\.

Absolvirea se Laura Pãuleþ

Într-un kilogram de `ncrederedizolv\m drojdia, dou\ linguri dezah\r licen]iat [i m`na de „In-ternet”. Amestec\m toat\ compo-zi]ia [i l\s\m la dospit, neap\ratla loc c\ldu] timp de dou\ luni.Dup\ ce a dospit bine, dar neasigur\m din timp, ad\ug\m celeopt g\lbenu[uri de Habermas, Ja-kobson [i McQuail. Amestec\m [ifr\m`nt\m aluatul `n a[a fel ca s\ob]inem o compozi]ie moale.Dac\ aluatul e prea tare se maipoate ad\uga pu]in unt „Coman”topit, p`n\ devine mai moale. Îlmai l\s\m la dospit timp de olun\, ca s\-[i dubleze volumul. Înacest r\stimp, putem preg\ti um-

plutura: r\zuim acele 50 de gramede ziare (dac\ nu ave]i ziare,pute]i folosi [i revistele de spe-cialitate) [i amestec\m cu zah\rulde la vecini [i macul `nflorit, pen-tru a-i da un aspect mai fer-mec\tor.

Scoatem aluatul de la dospit [i`l `ntindem cu m`na, `mp\r]indu-l`n vreo 60 de dreptunghiuri dem\rime A4. Punem umplutura `nr`nduri cu spa]iu de 1,5, iar pefiecare latur\ a dreptunghiului nestr\duim s\ r\m`n\ un spa]iu golde 2 cm. Cu cealalt\ bucat\ deunt „Coman” ungem tava `n carea[ez\m dreptunghiurile A4, unulpeste altul. Dup\ ce a mai dospitcozonacul c`teva sapt\m`ni `ntav\, ungem cu albu[urile Haber-mas, Jakobson [i McQuail r\-mase. Se pune la cuptorul PIMsau {TEF (este la alegerea voas-tr\), u[or `nc\lzit [i se coace `nultima noapte de la data servirii.Pentru un mai bun exterior, lafinal pute]i scrie deasupra, cu cio-colat\ topit\: „Doamne-ajut\!”

Oxana ªelari

„Licen]iosii” s`nt pe toatestr\zile, gr\bi]i, cu fe]e palide [i`ngrijorate. ~i urm\ream `ntr-o zi[i parc\ `i ghiceam. M-am reg\sit

printre ei [i m-am trezitca dintr-un vis. Eu amcam r\mas `n urm\. Maiam o lun\ [i parc\ num\ gr\besc deloc. Se

termin\ facultatea [i priorit\]ilesunt altele. Absen]ele de la cur-suri s`nt tot mai dese iar `nt`lnirilecu colegii s-au transformat `nmustr\ri, `n speran]a de a m\motiva s\ gr\besc un pic pasul.Nop]ile pierdute prin baruri pre-zent`nd programe de karaoke

mi-au adus bani, dar mi-au m`n-cat tot timpul. A[a c\ m-am g`n-dit: ce poate face un student c`ndnu mai are timp [i `nc\ nu s-aapucat de licen]\? Solu]ii! Solu]ii!Solu]ii! S\-i fac\ altcineva lucra-rea, de pild\.

{i mi-am zis c\ dac\ a[ aveabanii necesari [i `ncredere `naltcineva `n afar\ de mine c`ndvine vorba de a[a ceva, ar fi oidee viabil\. Sau a[ putea am`nalicen]a un an, sau chiar doi, sepoate sus]ine mai t`rziu, doartimp este. ~n final revin pe p\m`nt

[i recunosc c\ nici unul dintrelucrurile acestea nu se va `n-t`mpla. O s\ `mi sus]in lucrarea latimp [i cu fruntea sus `n fa]acomisiei, `n nici un caz `n vreunbar `n care fac pe artista. Voi faceca `ntotdeauna. Pe ultima sut\ demetri se vor consuma cantit\]iindustriale de cafea, se va dormitrei ore pe noapte [i, bine`n]elesc\ nu se va p\r\si incinta person-al\ dec`t pentru a cump\ra ]ig\ride la magazinul din col]. Cea maibun\ re]et\. ~n situa]ii limit\ ies lasuprafa]\ cele mai inspirate lu-cruri existente, iar `n acest dome-niu, experien]a mea e destul detumultuoas\. Am promis c\ m\las [i de c`ntat [i de karaoke [i def\cut bani, m\car temporar. Unlucru e sigur, licen]a e ca [i dat\,locul e deja [tiut.

„Fata asta îºi dã licenþaîn PASADENA!”

O plãcintã deDoamne-ajutã

Vasilica Strat

O c\l\torie la jum\tatede pre], f\r\ prea mult bagaj[i cu banii de buzunar cal-cula]i la s`nge. Dup\ un sfertde ceas de uitat aiurea pegeam, `mi aminteam bruscc\ trebuie s\ cobor [i `l`ntrebam alertat\ pe celdinaintea mea: cobor`]i laprima?

Aproape c\ am ajuns ladestina]ie. {i chiar dac\ sunt`n mare parte mul]umit\ deceea ce am `nt`lnit pe drum,r\m`n totu[i cu o dezam\-gire. Mi-am dat seama c\,dac\ ar trebui s\ le poves-tesc prietenilor, la un pahar,despre locurile pe unde ampoposit, a[ fi `n stare s\ ofac `n am\nunt. Dar `mi eradestul de greu s\ vorbescdespre persoanele cu carec\l\torisem `n acela[i com-partiment sute de ceasuri,tulburate doar de vocea gra-v\ a controlorului. Am f\cutun efort s\ conturez `n liniimari portretul fiec\rei per-soane. {i, `n ciuda uneimemorii bune, nu am reu[it,pentru c\ erau camarazi cucare nu schimbasem m\caro vorb\. Apoi, am realizat c\cele mai multe dintre „con-versa]ii” s-au `nv`rtit `n jurulunor `ntreb\ri anemice detipul celei „C`t mai e cea-sul?”. Mi-am amintit cum laprima destina]ie important\,dup\ o s\pt\m`n\ de voy-age, am fost `ntrebat\ dac\aveam m\car [apte ve[ti deacas\, la cea de a doua, dac\`mi ]ineam la curent p\rin]iicu tot ce se `nt`mpla pe tren,iar acum, c`nd ne apropiemde finalul c\l\toriei, tot maimult\ lume m\ `ntreab\ c`tepagini am scris `n jurnal. Defapt, c\l\toria noastr\ a se-m\nat mai mult cu una `ncare am luat tramvaiul, f\r\s\ ne intereseze dac\ cel deal\turi doarme p`n\ t`rziu [i`i plac cartofii pai cu multketchup. {i pentru c\ neapropiem de sta]ia `n caretrebuie s\ cobor`m, de[i m\macin\ mai multe curiozit\]i,p\strez o singur\ `ntrebare:„Cum sta]i cu licen]a?”

Ultimastaþie

Loredana Oprea

amînã

Orice lucru bun se termin\ cuceva m\re]. Un proiect mare sefinalizeaz\ cu o m\rire de sala-riu, deci, o avansare `n func]ie,c\s\toria `ncununeaz\ prietenia,o educa]ie bun\ `]i face loc print-re ceilal]i [i `]i p\streaz\ un loc lacea mai bun\ facultate. Totuleste preg\tit pentru cei care nuvor s\ r\m`n\ anonimi, `n spatelealtor oameni. ~ntotdeauna amcrezut c\ trebuie s\ munce[tipentru a ob]ine ce-]i dore[ti. Darnu se pliaz\ acest „trebuie” peto]i oamenii.

Cris a avut noroc dintotdeau-na. P\rin]ii s\i sunt cunoscu]i `nmarile cercuri de afaceri din ca-pital\. Av`nd o situa]ie financiar\bun\ [i o pozi]ie superioar\ `nsocietate, b\ie]elul a ales s\ fac\ce-i place, s\ fie baterist `ntr-oforma]ie. Nu conta faptul c\ ha-bar n-avea ce-i muzica ci doar c\el voia s\ fie acolo. Totu[i, a luat

c`teva lec]ii de muzic\ `n particu-lar [i a reu[it s\ contribuie [i el`n forma]ie.

Dup\ ce s-a plictisit de trup\[i concerte, Cris, trecut acum de20 de ani, s-a g`ndit s\ `ncercealtceva. Astfel, a luat rolul unuieditor de pres\. Scrie de dou\ oripe lun\ pentru ni[te adolescen]i.Pu[tii `l plac foarte mult pentruc\ le vorbe[te pe `n]eles [i parela fel de „cool” ca [i ei. De a-ceast\ dat\, t`n\rul nostru n-amai luat lec]ii. Nu [tie ce fel derevist\ are pe cap, dar e s\ritorde felul lui. Ar vrea s\ ajute pemul]i. Un bun `nceput ar fi s\-[i`ntind\ singur o m`n\.

Claudia Tiba

Editoru’ lu’ peºte

„Eu nu vreau sã pun punct, sã trag linie ºi sã fac socoteala.Nu ºtiu ce sã fac cu restul care mi-ar ieºi”