sfsef

download sfsef

If you can't read please download the document

description

Alături de naraţiunea biblică se aşază mitul creaţiei în Coran, asupra căruia nu vom zăbovi, deoarece autorii Coranului au împrumutat istoria creării omului din tradiţia creştină.La akkadieni (un popor învecinat vechilor evrei), omul a fost făurit din lut de anumiţi lucrători divini, apoi zeiţa Nammu i-a modelat inima, şi En-Ki i-a dat viaţă. Alte texte o arată pe zeiţa Aruru. Acest lucru arată că nu exista o distanţă de nestrăbătut dintre natura omului şi a zeilor. Cu toate că omul e creat pentru a-i servi pe zei, el, totodată, este imitatorul şi colaboratorul lor. Oamenii trebuiau să le respecte poruncile, să nu încalce preceptele ordinii sacre, “me”, care asigura atât bunul mers al lumii, cât şi al societăţii umane.Religiei Egiptului antic nu îi este proprie o antropogonie, sau aceasta apare oarecum ştearsă. Cel mai vechi sistem religios din Egipt, cel Memfitic, vorbeşte de creaţie ca efect al unei puteri creatoare, al gândirii, al cuvântului unui singur zeu – Ptah.4 “În inima lui Ptah s-a născut un gând, iar limba l-a pronunţat. Omul a fost creat de Geb (zeul pământului sau pământul însuşi), fiinţa lui devenind locaş al gândului (logosului) lui Ptah”. Oamenii, “turma zeului”, au fost dăruiţi cu tot ce le trebuia pentru existenţă. Cerul şi pământul au fost făurite spre folosul lor.La greci, o tradiţie îl înfăţişează pe om ca pe o creatură a lui Prometeu, făcut din argilă. El îi învaţă pe primii oameni toate meseriile şi toate ştiinţele.După tradiţia religiei zoroastriene, cu sistemul ei dualist, “Ahur Mazda a zămislit lumea fizică pentru a momi răul să părăsească existenţa spirituală. “Astfel, răul va cădea în capcana creaţiunilor fizice, iar creaţiunea cea mai desăvârşită dintre toate – omul – va nimici în cele din urmă răul”.5Pentru China, este specific mitul creării lumii de un cuplu frate-soră, Fu Xi şi Nii Wa, două fiinţe cu cozi de dragon. După crearea Cerului şi a Pământului, Nii Wa a modelat oamenii din lut galben (pe cei nobili) şi din noroi (pe cei săraci şi nenorociţi). Credinţe asemănătoare pot fi găsite şi în alte religii, inclusiv în religiile populaţiilor tribale contemporane.Un alt soi de mituri leagă originea omului de o jertfă primordială a unui zeu, a unei fiinţe divine sau din substanţa acesteia. O astfel de învăţătură este caracteristică în mare măsură religiilor panteiste.6 Un mit sumerian relatează cum omul a fost făcut din sângele a doi zei Lagma, ori, mai târziu, după sinteza sumero-akkadiană, originea omului e legată de sacrificiul unui arhidemon, Kingu, căruia zeul Ea “îi taie vinele, şi din sângele lui a făcut omenirea”.7În Egipt, o tradiţie afirmă că omul îşi trage originea din lacrimile zeului Ra. Se spune că ochiul lui Ra a fost trimis la luptă împotriva duşmanilor. La reîntoarcere, a descoperit că locul său a fost luat de un alt ochi, şi de ciudă a început să plângă. Din aceste lacrimi au apărut oamenii.cta din Rig-Veda X, 90. Creaţia este rezultatul unui sacrificiu cosmic. Zeii sacrifică “Omul” Puruşa: din corpul său tăiat în bucăţi, se nasc animalele, elfiind considerat primul om şi fiu al zeului Visvasvat.9

Transcript of sfsef

Preot Dmitrie Muraov(Prof. la Seminarul Noul-Neam)Originea i destinul omuluiDin perspectiva istoriei religieiMarea majoritate a religiilor poart amprenta unor eve-nimente cruciale, ce in de viaa omului: naterea, perpetuarea speei, supravieuirea i moartea. Acestea au constituit i constituie preocupri de baz, de a cror re-zolvare adecvat depinde perpe-tuarea societilor.1Nefiind sustrai de la Revelaia Natural i pstrnd ecoul Reve-laiei Divine primordiale, oamenii i-au cutat originea ntr-un act de creaie supranatural. Nu le lipsete din memorie nici drama pcatului originar cu consecinele sale: rupe-rea relaiei cu Creatorul, imperfeciunea proprie i a lumii nconjurtoare, moartea. Astfel, apare religia ca nzuin a omului de a restabili starea pierdut, de a terge, anihila urmrile dezastruoase ale cderii. Or, acest lucru este posibil numai prin religie ca raport dintre om i Divinitate. i numai acest raport poate oferi excepii dramei existenei umane cu momentele ei cruciale: naterea, perpetuarea, supravieuirea i moartea.Pe baza acestei constatri, este valabil afirmaia c, cu toate c religiile nu au o valoare i demnitate egal, nu conin aceeai de Allah. El crmuiete ritmurile cosmice i fapte omeneti. Privind lucrurile din aceast perspectiv, rmne neneleas valoarea omului n is acelai lucru se poate spune pe drept i despre eshatologia22 lor. Allah rmne un dumnezeu egoist.Alturi de naraiunea biblic se aaz mitul creaiei n Coran, asupra cruia nu vom zbovi, dece autorii Coranului au mprumutat istoria crerii omului din tradiia cretin.La akkadieni (un popor nvecinat vechilor evrei), omul a fost furit din lut de anumii lucrtori divini, apoi zeia Nammu i-a modelat inima, i En-Ki i-a dat via. Alte texte o arat pe zeia Aruru. Acest lucru arat c nu exista o distan de nestrbtut dintre naturomului i a zeilor. Cu toate c omul e creat pentru a-i servi pe zei, el, totodat, este imitatorul i colaboratorul lor. Oamenii trebuiau s le respecte poruncile, s nu ncalce preceptele ordinii sacre, me, care asigura att bunul mers al lumii, ct i al societii umane.Religiei Egiptului antic nu i este proprie o antropogonie, sau aceasta apare oarecum tears. Cel mai vechi sistem religios din Egipt, cel Memfitic, vorbete de creaie ca efect al unei puteri creatoare, al gndirii, al cuvntului unui singur zeu Ptah.4 n inima lui Ptah s-a nscut un gnd, iar limba l-a pronunat. Omul a fost creat de Geb (zeul pmntului sau pmntul nsui), fiina lui devenind loca al gndului (logosului) lui POamenii, turma zeului, au fost druii cu tot ce le trebuia pentru existen. Cerul i pmnau fost furite spre folosul lor.La greci, o tradiie l nfieaz pe om ca pe o creatur a lui Prometeu, fcut din argil. E primii oameni toate meseriile i toate tiinele.Dup tradiia religiei zoroastriene, cu sistemul ei dualist, Ahur Mazda a zmislit lumea fizic pentru a momi rul s prseasc existena spiritual. Astfel, rul va cdea n capcilor fizice, iar creaiunea cea mai desvrit dintre toate omul va nimici n cele din url.5Alturi de naraiunea biblic se aaz mitul creaiei n Coran, asupra cruia nu vom zbovi, dece autorii Coranului au mprumutat istoria crerii omului din tradiia cretin.La akkadieni (un popor nvecinat vechilor evrei), omul a fost furit din lut de anumii lucrtori divini, apoi zeia Nammu i-a modelat inima, i En-Ki i-a dat via. Alte texte o arat pe zeia Aruru. Acest lucru arat c nu exista o distan de nestrbtut dintre naturomului i a zeilor. Cu toate c omul e creat pentru a-i servi pe zei, el, totodat, este imitatorul i colaboratorul lor. Oamenii trebuiau s le respecte poruncile, s nu ncalce preceptele ordinii sacre, me, care asigura att bunul mers al lumii, ct i al societii umane.Religiei Egiptului antic nu i este proprie o antropogonie, sau aceasta apare oarecum tears. Cel mai vechi sistem religios din Egipt, cel Memfitic, vorbete de creaie ca efect al unei puteri creatoare, al gndirii, al cuvntului unui singur zeu Ptah.4 n inima lui Ptah s-a nscut un gnd, iar limba l-a pronunat. Omul a fost creat de Geb (zeul pmntului sau pmntul nsui), fiina lui devenind loca al gndului (logosului) lui POamenii, turma zeului, au fost druii cu tot ce le trebuia pentru existen. Cerul i pmnau fost furite spre folosul lor.La greci, o tradiie l nfieaz pe om ca pe o creatur a lui Prometeu, fcut din argil. E primii oameni toate meseriile i toate tiinele.Dup tradiia religiei zoroastriene, cu sistemul ei dualist, Ahur Mazda a zmislit lumea fizic pentru a momi rul s prseasc existena spiritual. Astfel, rul va cdea n capcilor fizice, iar creaiunea cea mai desvrit dintre toate omul va nimici n cele din url.5Pentru China, este specific mitul crerii lumii de un cuplu frate-sor, Fu Xi i Nii Wa, dou fiine cu cozi de dragon. Dup crearea Cerului i a Pmntului, Nii Wa a modelat oamenii din lut galben (pe cei nobili) i din noroi (pe cei sraci i nenorocii). Credine asemntoare pot fi gsite i n alte religii, inclusiv n religiile populaiilor tribale contemporane.Un alt soi de mituri leag originea omului de o jertf primordial a unui zeu, a unei fiine divine sau din substana acesteia. O astfel de nvtur este caracteristic n mare mligiilor panteiste.6 Un mit sumerian relateaz cum omul a fost fcut din sngele a doi zei Lagma, ori, mai trziu, dup sinteza sumero-akkadian, originea omului e legat de sacrificiul unui arhidemon, Kingu, cruia zeul Ea i taie vinele, i din sngele lui a fcut omenirea.7n Egipt, o tradiie afirm c omul i trage originea din lacrimile zeului Ra. Se spune c ochiul lui Ra a fost trimis la lupt mpotriva dumanilor. La rentoarcere, a descoperit c locul su a fost luat de un alt ochi, i de ciud a nceput s plng. Din aceste lacrimi au aprut oamenii.E de remarcat mitul originii relatat n imnul Puruasucta din Rig-Veda X, 90. Creaia este rezultatul unui sacrificiu cosmic. Zeii sacrific Omul Purua: din corpul su tiat n buci, se nasc animalele, elementele liturgice, omul cu clasele sociale (e vorba de caste), pmntul, cerul etc. Gura sa a devenit Brahman, or din ea descinde casta brahmanilor, din braele lui s-a nscut casta lupttorilor (katrya), din coapsele lui s-au nscut meteugrii (vaysya), iar din picioare slujitorii (sudra).8 O alt versiune indian spune c oamenii coboar din perechea primordial Cer-Pmnt, strmoul lor Manu fiind coiderat primul om i fiu al zeului Visvasvat.9