Anul XVI Numărul 6 (216) 30 aprilie 2013

Sărbătoarea de Florii

Cuvânt din Pastoraladată de ÎPSS Nicolae,Mitropolitul Banatu-lui, cu prilejul Sărbă-torilor de Paşte 2013

„După o lungă perioadăde pregătire sufletească,prin post, rugăciune,mărturisirea păcatelorşi împărtăşirea cu Sfin-tele Taine, prăznuim cubucurie negrăită, înaceste zile binecuvân-

tate de Dumnezeu, sărbătoarea Învierii dinmorţi a Domnului nostru Iisus Hristos, sauPaştile, cum mai este numită în popor, sărbă-toarea sărbătorilor şi praznicul praznicelor.Ca întotdeauna, aceste zile de minunată săr-bătoare creştinească ne umplu sufletul de lu-mină şi pace, de nădejde şi dragoste, debucurie şi recunoştinţă faţă de Părintele ceresc„Care aşa de mult a iubit lumea, încât pe uni-cul Său Fiu L-a dat ca tot cel ce crede în El sănu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3, 16).Aşadar, prin patimile, moartea şi învierea Sadin morţi, Fiul lui Dumnezeu ne-a făcut celmai mare dar posibil, şi anume viaţa veşnică.Învierea Sa „a treia zi după Scripturi” arată,odată pentru totdeauna, că viaţa este mai taredecât moartea şi că Hristos Domnul este „în-vierea şi viaţa şi tot cel ce crede în El, chiardacă va muri, va trăi” (Ioan 11, 25-26). Se cu-vine, dar, să ne bucurăm şi noi la această săr-bătoare cu bucurie mare, pentru ca toţi cei cecredem în El să avem siguranţa învierii şi a ne-muririi”.

Hristos a Înviat!Pr. Marius-Iulian ŞONEA, preot paroh

Parohia Ortodoxă Română Giroc

GGiirroocc CChhiişşooddaaCreştinii ortodocşi dinGiroc şi Chişoda au săr-bătorit, duminică, Floriile.Copii şi tineri, maturi şivârstnici, au participat

la slujbele religioase de lacele două biserici

ortodoxe, o'ciate de preoţiiIulian Marius Şonea

şi Daniel Mateia,respectiv Traian

şi Dragoş Debucean.La Chişoda au fost

s'nţite şi icoanele pictatede către copiii din sat.

După slujbă, oamenii auluat acasă câte o crenguţăde salcie s'nţită, aşa cum

cere tradiţia.

Retrăind minunea ÎnvieriiMântuitorului nostru IisusHristos, ne ră mâne să învăţămsă dăruim, şi noi, iubirea şi ier-tarea pe care El a oferit-o,răstignit fiind pe cruce. Iubind şi iertând, cu sufletulcurat, să putem spune dintoată inima un

Hristos a Înviat!

Dumnezeu să binecuvântezepe fiecare om şi să dăruiascătuturor pacea Sa!

Preoţii Traian şi Dragoş DEBUCEAN

Credinţa, spuneaun gânditor con-temporan, este„Un strai vechi,cusut cu fir deaur, un strai ve -chi, greu de îm-brăcat, greu dedat jos, care tre-buie împăturitîntr-un fel anumeşi pus la loc, înlada de zestre, împreună cu busuioc,smirnă şi flori de câmp”. O asemeneacredinţă îţi rezervă un rost în lumea asta.Prea de multe ori îmbrăcăm doar trupulcu straie de sărbătoare, sufletul rămâne,deseori, gol.Învierea Mântuitorului este sărbătoareacare ne-a prilejuit îmbrăcarea sufletuluicu straiele credinţei. Este şansa noastră,a omenirii, a românilor, a girocenilor, căam fost miluiţi să cunoaştem Adevărul.Haideţi să lepădăm firea cu straiele pă-catului şi să luam straie curate, spălatede jertfa Domnului Isus Hristos, să îm-brăcăm sufletul cu credinţă, dragoste şiiertare, nu doar acum, ci în fiecare zi, şisă nu uităm să punem straiele acestea în„lada cu zestre”, în copiii, nepoţii şitinerii noştri.Dumnezeu să vă umple inima şi sufletulde pace şi lumină!Sărbători fericite din partea comunităţiiBaptiste din Giroc şi Chişoda.

Pastor Victor ŢUŢ

Să prăznuim dar prazniculnu cu un aluat vechi, nicicu un aluat de răutate şi vi-clenie, ci cu azimilecurăţiei si adevărului. 1Corinteni 5:8Să primim bucuria În-vierii Domnului în sfinţe-nie şi curăţie, pentru ca Elsă prindă contur în vieţilenoastre şi să rămână viuşi, astfel, să ne mântu-iască pe toţi prin jertfa Sa,eliberându-ne de oricepăcat. Dumnezeu să văbinecuvânteze!

Hristos E Viu!Pastor Iosif CODIŢĂ,

Biserica “Speranţa”Chişoda

Primăvara este anotimpulcare îndeam nă la viaţă şi labucurie. Paştele se constituieîntr-o pri mă vara a sufletuluinostru, care năzuieşte spremântuire; Sfânta Sărbatoare aÎnvierii Domnului este unmoment al împăcării şi al bu-curiei în mijlocul celor dragi.Fie ca emoţia pe care o îm-

părtăşim cu toţii de Sfintele Paşte să umple sufletelecopiilor noştri, de la Grădiniţa P.P. Giroc, de la Gră-diniţa P.P. Chişoda, de la Şcoala Gimnazială „IosifCiorogariu” din Chişoda şi de la Şcoala Gimnazialădin Giroc şi ale familiilor acestora, de lumină şi debucurie!

Paşte fericit! Hristos a Înviat!Prof. dr. Petrişor Dorin TRETA,

director Şcoala Gimnazială Giroc

Sărbătoarea Învierii Domnuluinostru Ii sus Hristos să vă dă -ruiască nu mai bu curii ală turi decei dragi, iar Lumina Sfântă aÎnvierii să coboare în sufletele şicasele dumneavoastră fericire,pace şi linişte cerească.

Hristos a Înviat!prof. Marieta DENEŞ,

director adjunct Şcoala Gimnazială Giroc

Sărbătoarea ÎnvieriiMântuitorul nostru IisusHristos, cel mai marepraznic al creştinătăţii,trebuie să fie, pentru fie-care dintre noi, prilej debucurie, dar şi un mo-ment în care, însufleţiţi dejertfa şi deÎnvierea Dom-nului, să fim mai tole-ranţi, mai buni şi mai aproape de cei aflaţi înnevoie.Vă doresc ca aceste Sfinte Paşte să vă găsească însănătate, alături de cei dragi, în prosperitate şi li-nişte sufletească. Lumina Învierii să ne pătrundătuturor în case şi în suflete.

Hristos a Înviat!Jr. Daniel SGURĂ, şef Serviciu

Poliţie Locală Giroc

Sărbătorim, înaceste zile, marelepraznic al ÎnvieriiM â n t u i t o r u l u inostru Iisus. Esteun prilej pentrufiecare dintre noi,nu doar de a cele-bra momentulesenţial al întregiicredinţe creştine, ci şi de a ne întoarcespre cei mai puţin norocoşi decât noi.Să avem cu toţii un Paşte fericit şi li-niştit, iar Lumina Sfântă a Învierii să nefie călăuză pe drumul vieţii.

Hristos a Înviat!Agent principal Aurelian GÎRD,

şeful Postului de Poliţie Giroc

Paştele este ceamai im por tantă s ă r b ă t o a r e re li gioasă acreştinilor.Suntem la

praznicul Învierii şi credem în Mântuitorul nostru, Iisus Hristos,care a spus:„Adevărat, adevărat zic vouă, că

vine ceasul, şi acum este, când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi cei ce vor auzi, vorînvia...’’. Învierea Domnului să vă găseascăcu bucurie în suflete, cu împăcare şiiertare, deopotrivă.În aceste zile, căutând să fim maibuni şi mai aproape de sufletelecelor aflaţi în nevoi şi suferinţă,vom putea vorbi de bogăţie sufle-tească, speranţă şi bucurie.CREŞTINI, DE PRETUTINDENI,

VENIŢI ÎN BISERICA MÂNTUITORULUI, IISUS

HRISTOS, ŞI SĂ MĂRTURISIMÎNTR-UN GLAS:

HRISTOS A ÎNVIAT!Primar,

Dr. Iosif Ionel TOMA

Luminabiruinţei

2 DIALOG CU CETĂŢENII3300 aapprriilliiee 22001133

Evoluţiile istorice diferite precum şi nivelele civi-lizaţionale deosebite fac ca descriptologia imago-logică a altora despre români să nu fie una exactă,ci deformată, construită pe observaţii discontinueşi aproximative. „Funcţionărimea” (41) austriacăşi maghiară, ca de altfel şi nobilimea din Ungaria,retuşa etnograma asupra românilor supuşipoliticeşte, în funcţie de umorile exclusivismuluiaprioric (42). Fluctuaţia imagologică între plus şiminus era dependentă în primul rând de intereselepolitice ale naţiunilor conducătoare. Pragmatismulpolitic şi interesul de clasă supun grupurile etnicela examene şi valorificări circumstanţiale, ceea ceperturbă serios autoevaluarea imagologică.Dacă ar fi să lansăm conceptul de homo banaticus,atunci obligatoriu, ţinând seama de subdiviziunileidentitare ce intră în componenţa identităţii glo ba -le, trebuie să gândim exclusiv, regionalist, pentrucă îndelungata coabitare interetnică a cuplat şi ex-identităţile la comunitatea de interese. Într-ostângace pornire veleitară de notaţie algebrică, amputea admite existenţa a trei falii de realitatebănăţeană:B1 – Banatul fizic;B2 – întregul imaginar creat asupra Banatului;B3 – totalitatea ideilor afirmate vreodată, indife -rent sub ce formă, despre Banat. Însumarea celortrei subansambluri alcătuitoare ale spiritului

bănăţean nu ar developa imaginea ideală a acestuitopos, întrucât rămâne întotdeauna ceva, încă depovestit.Deşi numeric populaţia românească era majori-tară, alteritatea multietnică a contribuit în modpozitiv la un schimb fertil de conduite practice şimentale cu aceasta, îmbogăţindu-se reciproc şi con-solidându-se o societate deschisă. Urmând exem-plul fermelor germane, gospodăriile ţăranilorromâni încep a se dota cu unelte necesare pentrumuncile câmpului: topor, sapă, hârleţ, furcă, plug,grapă, lopată, seceră, greblă, căruţă, hamuri ş.a.(43). Românii, maghiarii, germanii şi sârbiimănâncă cu aceeaşi plăcere slănina crudă afumată(44). Şvabii s-au naturalizat uşor în Banat, in fluen -ţând prin calităţile lor deosebite societatea regiu-nii de adopţie. Venirea coloniştilor germani astârnit o mare mirare în rândul băştinaşilor, aşacum reiese din episodul colonizării Bacovei, cândbâzăşenii, auzind de sosirea acestora, aleargă „să-i vadă cum sunt” (45). La începutul convieţuiriiau existat momente de fricţiune, apoi, printr-ocunoaştere reciprocă şi muncă prestată împreunămai ales în zonele industriale, unii români bănăţenideprind bunele obiceiuri nemţeşti, pentru că la eitoate „îs cu rânduială” (46). Pâinea va înlocuimămăliga seculară a românului, tot prin mijlocireanemţilor mai ales, iar cămara începe să fie numită

şpais. Împreună locuirea duce la estomparea dife -renţelor. Foarte buni agricultori, meseriaşi şi fab-ricanţi, şvabii au avut şi funcţionari, profesori,preoţi şi tipografi, care au adus un însemnat aportla îngroşarea clasei intelectualităţii bănăţene.

Viorel CHERCIU- va urma -

NOTE41. R. Gräff, Imaginea românului din Banat în vi -ziunea unor cărturari şi funcţionari austrieci, înIdentitate şi alteritate. Studii de imagologie II,coord. N. Bocşan, S. Mitu, T. Nicoară, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998, pp.109-122.42. T. Nicoară, Românii din Transilvania în ima gi -narul aristocratic maghiar în secolul al XVIII-lea,în Identitate şi alteritate. Studii de imagologie II,pp. 123-135.43. L. Kakucs, Unele aspecte privind înzestrareatehnică a agriculturii din Banat în secolele XVIII-XIX, în „Analele Banatului”, seria Etnografie-Artă, vol. II, Timişoara, 1983, p. 30.44. V. Neumann, Op. cit., p. 13.45. V. Leu, Imaginea germanului la românii dinBanat. Germanii din Banat, coord. S. Vultur, Bucureşti, Editura Paideia, 2000, p. 42.46. D. Hâncu, Neamţul în mentalul românesc, în„Dilema”, anul VII, nr.334, 1999, p. 7.

Identitate şi alteritate în Banatul modern (4)

DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaa oorrttooddooxxăăToţi iubitorii de argint, iubitorii de slavă şi iubi-torii de plăceri trăiesc aşa, pentru că se tem să numoară în grabă. (Sf. Maxim Mărturisitorul)

Cel ce iubeşte pe Dumnezeu, iubeşte şi osteneala,iar osteneala de bunăvoie e vrăjmaşă plăcerii defire. (Sf. Marcu Ascetul)

Lacrimile în vremea rugăciunii sunt o frumoasăbaie, iar după rugăciune să ţii minte ce ai plâns.(Sf. Nil Sinaitul)

Păcatul este boala sufletului, este lipsa sănătăţiigândului şi a judecăţii. (Sf. Simeon Noul Teolog)

Începutul rodirii este floarea şi începutul făptui-rii este înfrânarea. (Sf. Vasile cel Mare)

A zis odată ucenicullui avva Siloan:- Avva, te rog vorbeşte-mi despre pocăinţă şidespre înviere.Atunci, avva Siloan aspus:- Precum un metal pre-ţios este acoperit de unstrat de rugină şi pânănu este curăţat nu i sevede strălucirea, aşa şi

cu omul – până nu securăţă de păcatele vieţiisale şi nu pune începutde pocăinţă în sufletulsău, nu poate ajunge săse bucure deplin de înviere.Fără starea noastră dejertfă, nu putem strigadin tot sufletul şi dintoată inima

„Hristos a Înviat!”.

DDeesspprree ppooccăăiinnţţăăşşii ÎÎnnvviieerree

ppiilldd

ee ccrree

şşttiinn

ee

CCaalleennddaarr ccrreeşşttiinn--oorrttooddooxxIzvorul tămăduirii

În fiecare an,în prima vi ne -ri după Paş ti,Biserica Or -to doxă sărbă-toreşte Iz vorulTămăduirii.Es te un praz -nic închinatMaicii Dom-nului, menitsă arate rolul

Fecioarei Maria în lucrarea mântuiriioamenilor. Numele de Izvorul Tămă-duirii aminteşte de o serie de minunisăvârşite la un izvor aflat înapropierea Constantinopolului. Po -trivit tradiţiei, Leon cel Mare, cupuţin timp înainte de a ajunge îm-părat, se plimba printr-o pădure dinapropierea Constantinopolului. Întâl-neşte un bătrân orb care îi cere să-idea apă şi să-l ducă în cetate. Leonva căuta în apropiere un izvor, dar nuva găsi. La un moment dat, a auzit-ope Maica Domnului spunându-i: „Nueste nevoie să te osteneşti, căci apaeste aproape! Pătrunde, Leone, maiadânc în această pădure şi, luând cumâinile apa tulbure, potoleşte seteaorbului şi apoi unge cu ea ochii luicei întunecaţi”. Leon va face as-cultare şi astfel va găsi un izvor dincare îi va da orbului să bea. Îi vaspăla faţa cu această apă, iar orbul vaîncepe să vadă. După ce a ajuns îm-părat, Leon a construit lângă acelizvor o biserică. Mai târziu, îm-păratul Justinian (527-565), caresuferea de o boală grea, s-a vindecatdupă ce a băut apă din acest izvor. Casemn de mulţumire, a construit o bi -se rică şi mai mare. Această bisericăa fost distrusă de turci în anul 1453.De-a lungul timpului, apa acestuiizvor a vindecat multe boli şi a tămă-duit diferite răni şi suferinţe. (M.S.)

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Acest mare între împăraţi,fericitul şi pururea pomenitulConstantin, a fost fiu al luiConstanţiu, care se numea Clor,şi al cinstitei Elena. Constanţiu,învăţând el buna cinstire peConstantin, fiul său cel iubit,care după acestea s-a numit în-tâiul împărat al creştinilor, l-alăsat moştenitor al împărăţieisale, în insulele Britaniei. Dupăce Constantin a fost înştiinţatde lucrurile necinstite, desfrânate, pierzătoare şi proastepe care Maxenţiu le făcea în Roma, îndemnat de dum-nezeiasca râvnă şi chemând pe Hristos împreună oştilor,Constantin a pogorât împotriva acestuia. Deci, văzândDumnezeu curăţenia sufletului lui, i s-a arătat mai întâiîn somn, după aceea în amiaza zilei, închipuind semnulCrucii scris cu stele: l-a arătat lui şi celor ce erau vred-nici. Deci, îndrăznind în chipul cinstitei Cruci şi făcândcu aur semnul Crucii pe arme, a mers la Roma, şi pe în-suşi pierzătorul Maxenţiu l-a aruncat în râul Tibon,înecându-l lângă podul Milvia, şi aşa a izbăvit pecetăţenii Romei de tirania acestuia. Atunci marele Constantin, pornindu-se de la cetatea romanilor şimergând pe cale, voia să zidească o cetate pe numelesău în Ilion, însă a fost oprit prin dumnezeiasca înşti-inţare şi i s-a poruncit de la Dumnezeu ca mai de grabăîn Bizanţ să-şi zidească cetatea. Deci, urmând voii celeidumnezeieşti, a zidit această de Dumnezeu păzită cetatepe numele său, pe care a şi adus-o lui Dumnezeu ca peo pârgă a credinţei sale. A trimis încă şi pe maica saElena la Ierusalim pentru căutarea cinstitului lemn pecare a fost pironit cu trupul Hristos, Dumnezeul nostru;apoi, aceste părţi de lemn sfânt au fost mutate, adică oparte a fost aşezată chiar în Ierusalim, iar cealaltă partea adus-o în împărăteasca cetate. Împărăteasa Elena,după ce a ajuns la Constantinopol, şi-a săvârşit viaţa;iar marele Constantin, împodobind cetatea cu înnoiri şicu prăznuiri, şi puţin ceva trecând peste patruzeci şi doide ani ai împărăţiei sale, şi începând războiul cu perşii,şi în oarecare sat lângă Nicomidia fiind, s-a mutat cătreDomnul. A fost adus în cetatea sa, unde a fost primit cuevlavie şi cu prea încuviinţate întâmpinări, a fost aşezatîn biserica sfinţilor apostoli. (M.S.)

3DIALOG CU CETĂŢENII 3300 aapprriilliiee 22001133

În şedinţa de plen a Consiliului Local din 29 aprilie,aleşii locali au votat următoarele proiectele: aproba-rea contului anual de execuţie a bugetului local, pre-cum şi contul anual de execuţie a bugetului devenituri proprii şi subvenţii pentru exerciţiul bugetar2012; aprobarea Planului Urbanistic Zonal „Dezvol-tare zonă rezidenţială cu funcţiuni complementare,dotări şi servicii publice” extravilan comuna Giroc,pe terenul înscris în CF 404509, nr. cad. A 541/1/19,în suprafaţă de 21.600 mp; aprobarea Planului Urba-nistic Zonal „Dezvoltare zonă rezidenţială cu func-ţiuni complementare, dotări şi servicii publice”extravilan comuna Giroc, pe terenurile înscrise în CF405593 şi CF 405594, nr. cad. 405593 şi 405594, însuprafaţă totală de 15.427 mp; aprobarea PlanuluiUrbanistic Zonal „Locuinţe şi funcţiuni complemen-tare” intravilan Chişoda, pe terenul înscris în CF410459, nr. cad. 410459, în suprafaţă de 16.800 mp;modificarea unor indicatori urbanistici cu privire laconstrucţiile realizate în vatra veche a localităţilorGiroc şi Chişoda; aprobarea diminuării păşunii co-munale cu suprafaţa de 6,94 ha în sola A510/1 şi pu-nerea acesteia la dispoziţia Comisiei locale de fondfunciar, în vederea ducerii la îndeplinire a Deciziei

civile nr. 71/16.01.2013 pronunţată de TribunalulTimiş în Dosar nr. 6788/325/2008; aprobarea cum-părării terenului înscris în CF 402829 (provenită dinconversia pe hârtie a CF 86 Giroc) nr. top 85-86, însuprafaţă de 3.507 mp, proprietatea Parohiei Orto-doxe Giroc; aprobarea vânzării directe a terenului în-scris în CF nr. 404722, nr. top 404772, în suprafaţăde 337 mp, către domnişoara Petronela-Laura Savic,proprietară a construcţiei; aprobarea scoaterii la lici-taţie publică a unui spaţiu în suprafaţă de 10 mp în in-cinta Şcolii Gimnaziale „Iosif Ciorogariu” dinChişoda, în vederea încheierii şi amenajării unuipunct pentru desfacere produse patiserie, panificaţieşi băuturi nealcoolice; constatarea dreptului de pro-prietate asupra unor imobile; aprobarea obiectivuluide investiţii „Înfiinţare Creşă construire parter” –faza PT; aprobarea achiziţionării de materii primeprin Bursa Română de Mărfuri SA; stabilirea regi-mului de păşunat pe raza comunei Giroc; aprobareasumei de 5.000 de lei pentru organizarea Festivaluluiinternaţional de folclor al preşcolarilor „Floare Gi-roceană”; darea în folosinţă gratuită a autoturismu-lui marca Renault către SC Giroceana SRL. (V.T.)

Din agenda Consiliului Localal comunei Giroc

Agenţii de poliţie locală vor desfăşura, în coope -rare cu lucrători de poliţie din cadrul Postului dePoliţie Comunal Giroc, măsuri de ordine în scopulmenţinerii unui climat de ordine şi siguranţă so-cială, ca urmare a apropierii Sărbătorilor de Paşte,precum şi pentru buna desfăşurare a manifestaţi-ilor cultural-artistice din data de 5 mai, când areloc Ruga Giroceană. Pentru aceste misiuni va fi an-grenat întreg efectivul Serviciului Poliţiei Locale,în mod permanent, pentru a reuşi să prevenimcomiterea de fapte antisociale şi să asigurăm fluenţa traficului rutier. Având în vedere că, în perioada imediat următoare,se apropie o mini-vacanţă, ocazie cu care mulţi din-tre noi ne deplasăm spre locuri de agrement şirecreere, este necesară asigurarea cu sisteme core-spunzătoare de închidere a locuinţelor şi a anexelorgospodăreşti, paza materialelor de construcţie, asculelor şi utilajelor care sunt necesare pe timpul lu-crărilor, protejarea societăţilor comerciale cu sis-teme antiefracţie şi de supraveghere video,asigurarea unui iluminat corespunzător a casei şi acurţilor. Locuinţa este proprietatea dumneavoastră,protejaţi-o. În cazul comiterii unui furt în daunadumneavoastră sau a altei persoane, apelaţi numărulunic de urgenţă 112.Dorim să atenţionăm cu privire la evitarea de-plasărilor pe trasee şi zone mai puţin circulate, izo-late, fără afişarea ostentativă a obiectelor devaloare. Acestea trebuie păstrate în buzunarele in-terioare ale hainelor. Copiii trebuie instruiţi să nudeţină asupra lor astfel de obiecte, nici la şcoală şinici pe stradă. Şi ei trebuie să evite, pe timpulnopţii, deplasarea, mai ales singuri, pe străzi lătu-ralnice ori neiluminate.

Şeful Serviciului Poliţiei Locale Giroc, Jr. Daniel SGURĂ

Din agenda PoliţieiLocale GirocFructe şi legume

Controlează buruienile şi afânează solul, plivind între stra-turi. Acum, este o perioadă bună pentru a selecta şi plantapomii fructiferi şi tufele de zmeură, mure şi alte plante în-rudite cu ele. Acestora le merge cel mai bine când suntplantate într-un loc cu expunere completă la soare.Plantează legumele perene, precum asparagusul, rubarba,hreanul etc. De asemenea, este timpul să plantezi mazărea,morcovii, sfecla, spanacul, conopida, varza etc. Plantelede la care se recoltează partea subterană, precum cartoful,ridichile, păstârnacul şi cepele, pot fi plantate oricând.Către sfârşitul lunii poţi semăna fasolea şi porumbul. Le-gumele iubitoare de o vreme mai caldă, cum sunt roşiile,dovleceii, castraveţii şi ardeii, nu ar trebui semănate pânăluna următoare. După ce plantele răsar din seminţe, ră-reşte-le pentru a preveni aglomerarea lor.Taie toţi lăstarii uscaţi de la zmeură. Noii lăstari, care vorpurta fructele din anul curent, ar trebui să aibă pe marginimuguri noi, umflaţi. Răreşte aceşti lăstari la un număr de5 la fiecare 30 cm de rând, pentru a permite o bună circu-laţie a aerului şi a preveni supraaglomerarea.De îndată ce a trecut orice pericol de îngheţ, descoperăstraturile de căpşuni şi menţine-le bine irigate.

GazonulAplicarea unui fertilizant de primăvară ar trebui să învio-reze gazonul şi să îmbunătăţească uniformitatea culorii şiaspectul său. Dacă pe gazon cresc muşchi, foloseşte ferti-lizant pentru gazon combinat cu soluţie pentru distrugereamuşchilor, astfel vei putea realiza două obiective printr-osingură aplicare.Primăvara este, de asemenea, timpul potrivit pentru ascoate petecele de iarbă uscată şi a reînsămânţa gazonul.Zonele cu iarbă uscată pot sufoca gazonul şi oferă unmediu propice apariţiei bolilor. Îndepărtaţi iarba uscatăprintr-o greblare energică sau cu o maşină de îndepărtat.Supraînsămânţarea va facilita umplerea spaţiilor goale ră-mase în gazon şi va împiedica muşchiul şi buruienile săcrească la loc. Folosiţi cam o jumătate de kilogram de să-mânţă de calitate bună pentru fiecare 28 de metri patraţide gazon. Aplică un compost uşor sau sol peste seminţe,pentru a le păstra umede şi pentru a sta în loc. Afânarea vapermite apei să pătrundă mai adânc în solul gazonului şi re-duce necesitatea de a iriga în timpul lunilor mai secetoase.Cu ajutorul unei furci pentru grădinărit, fă găurele în pă-mânt, pe toată suprafaţa gazonului.Deoarece vei fi nevoit în curând să tunzi iarba, asigură-tecă lama coasei sau a maşinii de tăiat iarba este destul de as-cuţită, pentru ca să nu se rupă vârfurile ierbii. Setează lamamaşinii de tuns în aşa fel încât să taie iarba la o înălţime deaproximativ 6 cm, pentru a evita dezgolirea gazonului. (Omaşină de tuns cu sac pentru strângerea resturilor vegetale

va elimina necesitatea de a grebla ulterior sau de a aruncaresturile, previne formarea peticelor de iarbă moartă, iarresturile vegetale din care se va face mulci va constitui ohrană pentru gazon).

Plante decorative de apartamentRoteşte plantele decorative de apartament în aşa fel încâtsă aibă parte de lumină, pe toate părţile lor, pentru o creş-tere uniformă şi o formă echilibrată. Pe măsură ce soareledevine tot mai puternic, unele plante, precum violetele afri-cane, vor trebui îndepărtate de la ferestrele care dau spresud, pentru a evita uscarea frunzelor.Curăţarea de primăvară a plantelor le va menţine frumu-seţea şi va ajuta la prevenirea apariţiei bolilor. Îndepărteazăflorile moarte, frunzele, ramurile moarte sau orice frunzeîngălbenite. Frunzele curate permit plantei să respire!Ciupirea vârfurilor plantelor cu frunziş decorativ va sti-mula creşterea de noi mlădiţe şi va face planta mai com-pactă şi mai stufoasă.Dacă ai ca plantă de interior un Coleus (urzicuţa decora-tivă) încă mai poţi prelua de la ea butaşi pentru a-i trans-planta în grădină. Foloseşte un cuţit uscat şi ascuţit pentrua tăia tulpina sub un nod unde se prind frunze. Îndepăr-tează frunzele cele mai de mai jos, înmoaie capul tăiat într-osoluţie de hormoni care stimulează formarea rădăcinilor şiinserează-l într-un ghiveci sterilizat, umplut cu pământ.Aceşti butaşi vor fi gata pentru a putea fi utilizaţi ca ele-mente de accent în decorul grădinii la începutul lui iunie.

Mărunţişuri care mai trebuie făcuteDeşi credeam că această lună este ploioasă, ne-am puteaînşela. Irigă bine, în mod permanent, plantele transplan-tate, în timpul intervalelor mai secetoase.Fă-ţi timp să verifici dacă plantele din recipiente şi celeaflate sub streaşina casei şi sub plantele veşnic verzi, înalte,primesc destulă apă.Dacă primeşti plante comandate prin poştă sau nu reziştitentaţiei de a culege câteva plante perene, înainte să fii pre-gătit să le plantezi, fă un şanţ şi culcă-le în sol, într-o zonăprotejată.Dacă vrei idei bune cu privire la florile pe care ţi-ar plăceasă le ai în curtea ta, în anul următor, dă o raită pe la pepi-niere şi florării.Fă o plimbare în pădure sau în parcuri pentru a te bucurade natură.Ţine minte că orice rezultate vei obţine în grădina ta, înaceastă lună înseamnă o grămadă de muncă de întreţinereîn lunile următoare!Bucuraţi-vă de rodul muncii voastre!Mai multe informaţii pe www.mayra.ro

Insp. Maria HANEŞ

Calendarul lunii în grădină (2)

Vând răsaduri de legume diverse, de ceamai bună calitate, la cele mai mici preţuri,

începând din luna mai a anului 2013.

Informaţii şi comenzi la numerele de telefon 0723-343.711 sau 0722-691.034

Prevenirea incendiilorîn biserici

În fiecare an, în preajma Sfintelor Sărbători dePaşte, reprezentanţii lăcaşurilor de cult trebuie săia o serie de măsuri de prevenire a incendiilor. Ast-fel, în perioada Sărbătorilor Pascale se recomandăîndepărtarea mochetelor sau covoarelor pe timpuldesfăşurării slujbelor; aprinderea lumânărilor tre-buie să se facă în spaţii special amenajate; biseri-cile trebuie să fie dotate cu mijloace de intervenţieadecvate (cel puţin un stingător, la 150 de metripatraţi); trebuie efectuate verificarea, repararea,izolarea termică şi curăţarea periodică a coşurilorde evacuare a fumului; uşile trebuie să se deschidăîn sensul de evacuare; uşile care din construcţie sedeschid spre interior trebuie să aibă un sistem deblocare pe deschis funcţional şi să fie desemnatepersoane care să se ocupe de deschiderea lor, încaz de necesitate; este interzisă exploatarea siste-melor, a instalaţiilor, a dispozitivelor, a echipa-mentelor, a aparatelor, a maşinilor şi utilajelor, deorice categorie, care au defecţiuni sau improviza-ţii; se interzice folosirea sobelor şi a altor mijloacede încălzire defecte, supraalimentate cu combusti-bili sau nesupravegheate, precum şi aprinderea fo-cului utilizându-se lichide inflamabile; produsele,materialele şi substanţele combustibile se ampla-sează la distanţă de siguranţă faţă de sursele decăldură ori se protejează astfel încât să nu fie po-sibilă aprinderea lor.

Dumitru CRĂINICEANU

4 DIALOG CU CETĂŢENII3300 aapprriilliiee 22001133

Săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun” la GirocSăptămâna „Să ştii mai multe, să fiimai bun”, desfăşurată în perioada 1-5aprilie 2013, destinată activităţilor ex-tracurriculare, ne-a oferit prilejul sădesfăşurăm diverse activităţi plăcuteatât cadrelor didactice, dar mai aleselevilor. Din păcate, vremea rece şiploioasă din această săptămână nu ne-a permis să petrecem mai mult timpîn aer liber, aşa cum ne-am fi dorit, însăam încercat să „încălzim” atmosfera cucaldura sufletelor noastre şi cu multăvoie bună.Dintre activităţile organizate cu eleviiclasei a IV-a, în această săptămână „altfel”, amintim: o întâlnire cu unmedic stomatolog, care ne-a explicatcât de importantă este igiena orală şicum trebuie să ne îngrijim dinţii; pen-tru că doamna stomatolog ne-a atrasatenţia şi asupra alimentaţiei noastre,am hotărât să „gătim” o salată defructe, aşa că ne-am pus pe treabă şi aieşit o salată delicioasă, cum nu am maimâncat niciodată, pentru că a fostpregătită chiar de noi; o altă activitatecare ne-a făcut plăcere a fost

vizionarea filmului „Amintiri din co -pilărie”, aceasta după ce am citit carteaca lectură suplimentară; ne-am amuzatde năzbâtiile lui Nică şi am văzut o al-tfel de copilărie decât cea din zilelenoastre; în ziua de joi am des chis uşaclasei noastre pentru preşcolarii dinGrupa Mare de la Grădiniţa P.P. dinGiroc, deoarece ei vor fi şcolari în clasapregătitoare, începând din toamnă. Ast-fel, le-am prezentat viitoarea lor sală declasă şi i-am fami liarizat cu câtevaobiecte ce ţin de viaţa de şcolar: ghioz-dan, rechizite, carnet de note, catalog. Ultima zi din această săptămână a fostdestinată unei excursii la Teatrul vechi„Mihai Eminescu”, din Oraviţa, şi laMănăstirea Călugăra, din Ciclova, ju -deţul Caraş-Severin. Deşi vremea nu aprea ţinut cu noi, nici în această zi, afost o excursie frumoasă şi de neuitat.Teatrul din Oraviţa, cel mai vechi dinţară, a fost costruit pe vremea stă pâ -nirii austro-ungare şi este o copie fi-delă, pe scara 1:6, a Teatrului Mic„Burg”, din Viena. Ne-au impresionatfrumuseţea şi eleganţa sălii, precum şi

numele celor care i-au călcat pragul:Mihai Eminescu (în 1868, pe cândavea 18 ani şi era sufleur în trupa deteatru a lui Pascaly), GeorgeEnescu, W. A. Mozart, împăraţiiAustro-Ungariei şi mulţi alţii.De aici am plecat la MănăstireaCălugăra, dar pentru a ajunge înlocul unde este aşezată, am străbă-tut, pe jos, pitorescul drum demunte, verificându-ne astfel con -diţia fizică şi convingându-ne, încăo dată, că e tare grea viaţa la munte(mai ales pentru cei veniţi de la şes).Dar efortul depus la urcare ne-a fostrăsplătit de priveliştea din curteamănăstirii şi chiar am simţit că sun-tem într-un loc binecuvântat. Ne-amînchinat apoi la icoana Maicii Dom-nului, făcătoare de minuni, icoanădescoperită în urmă cu aproximativ150 de ani, într-o peşteră aflată pelocul actualei biserici.A fost o săptămână frumoasă,presărată cu activităţi din care amavut multe de învăţat şi care ne vorrămâne în memorie mult timp deacum încolo.

Prof. înv. primar Bianca CÎMPEANU

O „altfel” de şcoală

Mici cofetari şi mici artişti

În data de 3 aprilie 2013, Grupa Mare „A”, dincadrul Grădiniţei cu Program Prelungit dinGiroc, a susţinut activitatea „Micii cofetari”.Această activitate a fost desfăşurată în cadrulsăptămânii „Să ştii mai multe, să fii mai bun”.Copiii au purtat şorţuri albe şi bonete, iar sala degrupă a fost decorată astfel încât să semene, cât

mai bine, cu un atelier de cofetărie. După ce auîntins aluatul pe planşete, cu ajutorul sucitoru-lui, preşcolarii au făcut fursecuri. În cea de-adoua parte a activităţii, copiii au realizat, cu aju-torul formelor, prăjituri din aluat copt, pe carele-au decorat cu frişcă.După-amiază, micii cofetari au devenit ospătarişi i-au servit pe părinţi cu bunătăţile pregătitede ei.Tot în cadrul săptămânii „Să ştii mai multe, săfii mai buni”, preşcolarii Grupelor Mare „A” şiMare „B” au mers în vizită la DIGI TV şi laMuzeul de Artă din Timişoara. După ce le-aufost prezentate câteva taine din lumea televi-ziunii, copiii au „făcut cunoştinţă” cu pictorulCorneliu Baba, prin intermediul operelor sale, şiau desenat şi ei animăluţe, vegheaţi şi inspiraţide picturile artistului.

Educatoare Lenuţa TERTECI şi Alina NENICIOIU

Impresii dintr-un „Colţ de Rai”Elevii clasei a III-a de la Şcoala Gimnazială din Giroc, împ reunăcu doamna învăţătoare Iudita Monea, au pornit pe cărările patrieiîn săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. Ne-am întâl-nit, nerăbdători, la gară şi am pornit spre Cetatea Devei. Tele-cabina care ne-a dus spre cetate a fost punctul de atracţie alacestui obiectiv. Am pornit mai departe, spre Castelul de la Hu-nedoara, care ne-a impresionat şi ne-a oferit o mulţime de in-formaţii pe care le vom folosi în clasa a IV-a, la orele de istorie.Drumul nostru a mers mai departe spre Băcâia, o localitate aflatăla câţiva kilometri distanţă de Orăştie. Ne-am oprit la Pensiu-nea „Colţ de Rai”, unde am fost întâmpinaţi de oameni deosebiţi,care au încercat să facă şederea noastră acolo cât mai plăcută.Nenea Tavi şi câinele-lup Mia ne-au însoţit în zilele următoareîn drumeţiile pe care le-am făcut pe Cheile Cibului, la CascadaCibului, la Mănăstirea „Buna Vestire” sau pe „drumul vieţii”,aşa cum numeşte nenea Tavi unul dintre traseele pe care lestrăbate cu grupurile de copii care vin tot timpul la el. Chiar dacăvremea a fost puţin capricioasă şi chiar dacă ne-am cam noroitpe pantofi şi pe haine, nu ne-am lăsat şi am explorat o parte aacestei regiuni, care chiar poate fi asemănată cu un colţ de Rai.Timpul s-a scurs foarte repede şi a venit momentul să ne facembagajele, să le mulţumim gazdelor şi să plecăm la gară, puţincam trişti, dar încărcaţi cu multă energie şi multe infomaţii noipe care ni le-am însuşit în această călătorie. (I.M.)

Fiecare arbore plantat înseamnă unplus de oxigen oferit copiilor şi ne-poţilor noştri, un cont în continuăcreştere în „banca vieţii” pentru ceicare vin după noi.Din dorinţa de a insufla copiilorgrija faţă de natură, dar şi de a dasemnificaţii noi legăturii dintre tatăşi fiu sau fiică, între şcoală şi viaţă,

am hotărât ca elevii clasei I B săplanteze un pom.După un debut de primăvară capri-cios, însoţiţi de câţiva taţi, am por-nit la treabă. Copacul clasei I Beste un mesteacăn frumos, ales şidin considerente estetice, dar şipentru că el este apreciat ca fiindun copac special, plin de energie,dar pe care o dă doar persoanelorlegate sufleteşte de el. În trecut, fe-tele aduceau ofrande la rădăcinamestecenilor şi le cereau împlini-rea unei dorinţe. Se ştie din ve-chime că un mesteacăn cultivat îngrădina casei proteja casa de boli şimolime. Mesteacănul permite o în-

tărire a rezistenţei organismului şiacţionează deopotrivă asupra psihi-cului, întărind voinţa, susţin spe-cialiştii.De asemenea, am urmărit legăturaîntre cunoştinţele sădite în perioadainstruirii şcolare, care vor da roadepeste vreme, şi sădirea pomului ceva deveni falnic în timp. Mesteacă-nul le va aduce aminte la maturitatede cei mai frumoşi şi roditori anipetrecuţi în şcoală.

Înv. Daniela SIMIONESE

Pomul clasei

5DIALOG CU CETĂŢENII 3300 aapprriilliiee 22001133

Săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun” la ChişodaSăptămâna 1-5 aprilie 2013 a fost de di-cată activităţilor educative extracurricu-lare şi extraşcolare din cadrul „Să ştiimai multe, să fii mai bun!”, desfăşuratăanul trecut sub titulatura „Săptămânaaltfel”.În această săptămână, învăţăceii clase-lor pregătitoare, I şi a II-a au desfăşuratdiverse activităţi cu adevărat „altfel”,din care au învăţat lucruri de plăcere,pentru că note nu s-au dat.Vizita la McDonald’s a avut rolul de adezvolta modul de comportament alele vilor într-un restaurant. Importanţaîn văţării manierelor elegante este co vâr -şitoare asupra modului în care copilulîşi formează personalitatea şi reuşestesă se integreze în societate. Aici, eleviiau desfăşurat şi o activitate practică deconfecţionare a unor brăţări numite„Brăţările prieteniei”.O altă activitate plină de energie, bucurie şi optimism a fost petrecerea

educaţională „Olimpici la joacă”, des-făşurată în parteneriat cu Cerino.Jocurile desfăşurate au avut influenţeeducative pozitive asupra copiilor, prindezvoltarea proceselor psihice: gân -dire, motivaţie, memorie, atenţie, ima -ginaţie şi creativitate. Jocul estemotorul dezvoltării relaţiilor sociale,iar prin jocurile practicate elevii au în-văţat să se comporte civilizat, să fieprietenoşi, să colaboreze şi să se ajutela nevoie.Educaţia rutieră se constituie într-ocomponentă a educaţiei generale a ele-vului. Domnul agent şef de poliţieFlorin Dobra, din cadrul Postului dePoliţie Giroc, le-a prezentat elevilor, lavideoproiector, principalele reguli decirculaţie în calitate de pietoni saupasageri. Rolul acestei activităţi a fostacela de a educa comportamentul ele -vilor în trafic, din punct de vedere alcunoaşterii şi respectării regulilor de

circulaţie, în vederea prevenirii unoraccidente rutiere.În ultima zi a săptămânii „Să ştii maimulte, să fii mai bun!”, elevii celortrei clase au participat la concursul„Canguraşul explorator”, cel maifrumos joc - concurs naţional caretestează şi dezvoltă interesul copiilorpentru observarea şi cunoaşterea me diu -lui natural şi social.Gândit ca o modalitate de apropiere acopiilor de profesori şi de şcoală, cre-dem că programul şi-a atins ţinta, im-plicându-i pe copii şi dascăli înactivităţi cu adevărat altfel. Toate aces-tea au pus în valoare talentele şi capa -ci tăţile copiilor în diferite domenii,ceea ce a dus la creşterea stimei şi în-crederii în sine.

Prof. înv. primar Delia ION,Georgeta BARNA, Claudia DRĂGAN

O provocare pentru profesori şi elevi

Surprize plăcute pentru cei mai mici preşcolari

Grupa mică „A” din cadrul Grădiniţei cu Program Prelun-git din Chişoda, coordonată de educatoarele Simona Cheieşi Oana Simion, şi-a planificat diverse activităţi interesanteîn săptămâna 1-5 aprilie.Ziua de luni a debutat cu o activitate intitulată „Sport șisănătate”, care s-a desfășurat în sala de sport a şcolii dinChişoda. S-au organizat jocuri de mişcare, iar copiii audovedit spirit de echipă şi de competiţie în cadrul jocurilordesfăşurate.Ziua de marţi a fost dedicată vizionării spectacolului deteatru „Croitoraşul cel viteaz”, la Teatrul „Merlin”, din

Timişoara. Copiiau fost întâmpi -naţi şi conduşi însala de spectacolede către îndrăgitulpersonaj „MinnieMouse”. Toţi co -piii au fost încân-taţi, mai ales că seaflau pentru pri -ma dată în salateatrului.

Ziua de mier-curi, având catemă „Prieteniinaturii”, a de -butat cu vizio -na rea unorPPS-uri docu-mentare desprenatură şi prote-jarea ei. Copiiiau colorat ima -gini în care oamenii sunt prietenii naturii – „Aşa da! / Aşanu!”. În cadrul activităţii „Micul grădinar”, preşcolarii auplantat seminţe de flori şi legume.Având ca temă „Ursuleţii fac meniu cât se poate de hazliu”, ziua de joi a fost cea mai aşteptată. Alături demămici, copiii au avut posibilitatea să exerseze abilităţilecasnice, reuşind, în final, să facă sandviciuri.Ziua de vineri, având ca temă „Prietenii animalelor”, adebutat cu vizionarea unor scurte filme documentare des -pre animalele sălbatice, dar şi despre cele de la grădinilezoologice. Copiii au avut posibilitatea să cunoască diferiteaspecte din viaţa animalelor sălbatice şi să-şi formeze ati-tudini pozitive, de ocrotire a acestora. „Cea mai frumoasăşi curată clasă” a fost activitatea gospodărească de păstrarea curăţeniei şi a ordinii la centrele de interes din clasă, cucare s-a încheiat săptămâna. (S.C.)

„Odihneşte-te de muncă prinmuncă”.Acesta este şi rolul săptămânii„Să ştii mai multe, să fii mai

bun”, pentru că reprezintă unprogram binevenit şi necesar. Încadrul acestuia, copiii şi cadreledidactice sunt mai relaxaţi, maideschişi, mai receptivi, iar tim-

pul este folosit într-un mod efi-cient şi educativ.În această săp tămână, noi, edu-catoarele de la Grupa Mijlocie a

Grădiniţei P.P. Chişo -da, Andreea Ghibirdicşi Ileana Cionca,ne-am gândit să desfă-şurăm activităţi câtmai interesante pentrupreşcolarii noştri. Astfel: luni, am mersîn vizită la Centrul dePermanenţă, unde amprimit o serie de infor-maţii, utile, despremodul în care trebuiesă ne protejăm sănăta-tea, mai ales în aceastăperioadă; marţi, amfost spectatori cuminţişi atenţi la „Croitora-şul cel viteaz”, specta-col realizat de actoriiteatrului „Merlin” din

Timi şoara; miercuri, am desfă-şurat o activitate ecologică cutitlul „Florile, prietenele noas-tre”, activitate în cadrul căreiaam învăţat despre îngrijirea me-

diului înconjurător; am semănatflori în jardiniere, pentru ca şi îngrădiniţa noastră să fie simţitămireasma primăverii; joi, amdesfăşurat o activitate de educa-ţie pentru sănătate cu titlul „Vi-tamine – sănătate de prin fructeadunate”, în cadrul căreia copiiiau curăţat şi tăiat, în cubuleţe,fructele, realizând o salată pecare au savurat-o până la ultimabucăţică; vineri, am fost în vi-zită la sediul Poliţiei şi la Pri-măria comunei Giroc. Au aflat ce păţesc oamenii cer-taţi cu legea, au văzut obiectelefolosite de poliţişti pentru prin-derea infractorilor şi au „con-dus” maşina de poliţie. Lasfârşitul vizitei, mulţi dintre ceimici şi-au exprimat dorinţa de afi poliţişti adevăraţi, când vorcreşte mari. A fost o săptămânăplină de activităţi variate, care auantrenat imaginaţia, creativitatea,spiritul de echipă şi dăruirea co-piilor. Mulţumim pe această caletuturor celor implicaţi în acestproiect. (I.C.)

GGrruuppaa MMiijjlloocciiee aa aavvuutt oo ssăăppttăămmâânnăă îînnccăărrccaattăă

Activităţi bogate pentru preşcolariide la Grupa Mare

Săptămâna cunoscută sub genericul „Să ştii mai multe, săfii mai bun” este un program dedicat activităţilor educa-tive extracuriculare şi extraşcolare, principalul obiectiv alacestuia fiind implicarea copiilor şi a cadrelor didactice înactivităţi de educaţie nonformală, care să pună în valoaretalentele, preocupările extraşcolare şi competenţele copi-ilor, în domenii cât mai diverse şi interesante.Timp de o săptămână, copiii din Grupa Mare de la Gră-diniţa P.P. din Chişoda, coordonaţi de doamnele educatoareCamelia Donoiu şi Cristina Bărbosu au participat la totfelul de activităţi interesante: au mers la teatru, au plantatflori, au străbătut câteva străzi din satul nostru, au des-făşurat o activitate practico-gospodărească, au mers în vizită la poliţie. (C.D.)

6 DIALOG CU CETĂŢENII3300 aapprriilliiee 22001133

În urmă cu aproape trei ani, la începutulanului şcolar 2010-2011, s-au pus bazeleunei colaborări între Şcoala „Iosif Cioro-gariu” din Chişoda şi Şcoala nr. 7„Sfânta Maria” din Timişoara. Succesiv,cadrele didactice chişozene au participatla perfecţionări, împreună cu cadrele di-dactice de la şcoala timişeană: prof. Ma-rieta Deneş – director adjunct, prof.religie Miloranca Golban, prof. lb. en-gleză şi lb. franceză Gabriela Vlasie, înv.Cristina Lupu-Savin, înv. Gabriela Con-drea, înv. Liliana Antal şi educ. CosminaMărguş. Totodată, elevii au avut posibili-tatea de a-şi etala deprinderile, calităţileşi abilităţile practice, plastice şi literare laconcursurile naţionale organizate deŞcoala nr. 7 „Sfânta Maria” din Timi-şoara: „Clipe de toamnă” şi „Vine Iepu-raşul”, la care premiile nu s-au lăsat preamult aşteptate. În această iarnă, în urmaparticipării cadrelor didactice şi a elevilorde la Şcoala nr. 7 „Sfânta Maria” din Ti-mişoara, la Concursul Interjudeţean„Splendorile iernii”, la care, sub egidaISJ Olt, Şcoala din Chişoda este co-orga-nizator, alături de Şcoala din Brebeni, s-a primit invitaţia de a colabora la Sim-pozionul Naţional cu tema „Ierarhia va-lorilor în educaţie”.Astfel, pentru 29 martie 2013, o echipăformată din trei cadre didactice s-a pre-gătit pentru a răspunde invitaţiei şi pen-tru a susţine lucrări la secţiunea: „Valoripreţuite în educaţie şi reinstaurareaacestora. Mass-media, sprijin sau frânăîn realizarea acestui deziderat?“.

Doamna prof. Marieta Deneş, directoradjunct al Şcolii Gimnaziale Giroc şi aStructurii „Iosif Ciorogariu” Chişoda,prin lucrarea „Promovarea activităţilorŞcolii Gimnaziale Chişoda în publica-ţiile locale”, a prezentat faptul că perio-dicul „Dialog cu cetăţenii” este unpartener în reinstaurarea valorilor îneducaţie şi a evidenţiat sprijinul pe careşcoala îl primeşte de la edilii locali, amarcat rolul Primăriei şi al ConsiliuluiLocal Giroc, dar şi implicarea Şcolii Gi-rocene în realizarea activităţilor extraş-colare şi extracurriculare, con cluzionândcât au contribuit ca factori direcţi lacreşterea imaginii şcolii şi la influenţaei în comunitate, ca o valoare, sperămnoi, neperimată.Doamna prof. Miloranca Golban a sus-ţinut lucrarea „Lumină pentru suflet” –o publicaţie creştină. Materialul a cu-prins un impresionant număr de slide-uri,un Power-Point în care s-au ilustrat evo-luţia, progresul şi premiile obţinute derevistă şi coordonatorul ei, de-a lungulcelor 12 ani de activitate, adică din 2002până în prezent. Doamna profesoară aprecizat faptul că s-a preocupat ca re-vista să fie, în prezent, înregistrată la Bi-blioteca Naţională din Bucureşti,primind un cod ISSN.Doamna înv. Cristina Lupu-Savin a rea-lizat un material de cercetare, stimula-tiv, pentru elevii clasei a IV-a pe care îicoordonează la Şcoala din Chişoda, şianume „Reinstaurarea valorilor prin

modele vii de patriotism şi credinţă -Sfântul Ştefan cel Mare şi Sfântul Voie-vod Constantin Brâncoveanu”. În ma-terialul prezentat, învăţătoarea aevidenţiat influenţa pe care a avut-o excursia din 6-7 septembrie 2012 de laMănăstirea Sâmbăta de Sus, la care aparticipat cu un grup de elevi de laŞcoala din Chişoda, în cadrul Partene-riatului cu Biserica Ortodoxă „Adormi-rea Maicii Domnului”, coordonat depreotul paroh Traian Debucean.Suntem bucuroşi că lucrările realizatede cadrele didactice din Giroc şi Chi-şoda şi-au găsit locul alături de alte lu-crări apreciate: „Nonvaloarea la rang devaloare”, a doamnei prof. Gica Dumi-tru - director al Şcolii Gimnaziale nr 7„Sfânta Maria” Timişoara, „Preţuireavalorilor privind obiceiurile şi tradiţiilela românii”, de la Şcoala din Grebenaţ,Serbia, sau „Promovarea valorilor eu-ropene prin Proiectul Comenus de par-teneriat multicultural şcolar”, „Tinericetăţeni europeni împotriva violenţei” –material diseminat şi detaliat de profAdriana Comloşan, de la Şcoala Gim-nazială nr 7 „Sfânta Maria” din Timi-şoara. Proiectul „Comenus” îşi propunescăderea numărului de situaţii antiso-ciale şi numărul de conflicte între elevi,

prin crearea unui instrument comunpentru prevenirea şi soluţionarea con-flictelor dintre şcolari, respectând, înacelaşi timp, diversitatea culturală a instituţiilor partenere din Franţa, Italia,Ungaria şi România.În zilele secolului XXI, în care o mareamprentă asupra societăţii secularizatelasă loc de îndoială pentru preţuireaunor valori precum simplitatea, norma-litatea, onestitatea, patriotismul şi cre-dinţa, trei cadre didactice au încercat săaducă un plus de imagine şcolii dinGiroc şi Chişoda, tocmai fiindcă într-ocomunitate rurală „imaginea” primeazăcalităţii actului educaţional, dar şi nive-lului performanţelor la care pot ajungecadrele didactice împreună cu elevii lor.„Un copil trebuie să găsească în şcoalăo atmosferă amabilă şi aceasta depinde,în totalitate, de grija pe care educatorulo pune pentru a o reda astfel: ne putemoare imagina un pictor sau sculptorcare lucrează cu teamă, cu ură sau curevoltă la piesele sale de artă? Estevorba aici de a picta şi a sculpta sufle-tele cele mai tandre şi mai fine dintretoate sufletele, din moment ce ele suntsufletele copiilor. Cum o asemenea da-torie ar putea părea penibilă?” (Rene Hubert). (M.G.)

IIeerraarrhhiiaa vvaalloorriilloorr îînn eedduuccaaţţiiee ppeennttrruu şşccoolliillee ddiinn GGiirroocc şşii CChhiişşooddaa„„ÎÎnn ccaaddrruull ccuurrssuurriilloorr ddee ppeerrffeeccţţiioonnaarree,, pprreezzeennttaarreeaa şşii ddiissccuuttaarreeaauunnoorr ccaazzuurrii ttrreebbuuiiee ssăă vviizzeezzee iinntteerreessuull ccoolleeccttiivv,, ssăă aaiibbăă ddeeccii uunnpprroonnuunnţţaatt ccaarraacctteerr eedduuccaattiivv”” ((RRoommeeoo PPooeennaarruu))

Cunoaşterea şi aprecierea valorilor localesunt unele dintre obiectivele propuse de fie-care învăţător şi diriginte ai Şcolii Gimna-

ziale Giroc. În acest scop, colectivul clasei aV-a şi-a stabilit un program de activităţi, laobiective şi personalităţi din comuna noastră.În cadrul acestui program, miercuri, 17 apri-lie, am poposit la Racing Club Giroc, undeam fost aşteptaţi de multiplul campion naţio-nal şi european, Ionel Pascota.Imaginea de campioni a familiei Pascota afost completată prin prezenţa, la vizita noas-tră, a domnului Pascota senior, a lui Patrick,fiul de 6 ani al campionului, şi a doamnei Co-rina Pascota.Cu multă amabilitate, Ionel Pascota a pre-zentat copiilor motoarele cu care participă laconcursuri, costumele şi modul de desfăşu-rare a unui campionat de motociclism.Uimirea şi admiraţia copiilor a fost maximăcând au ajuns în biroul cu cupe câştigate de-alungul anilor de Ionel Pascota. Motociclistulare în palmares multiple titluri europene şinaţionale, iar la concursurile câştigate a obţi-nut peste 200 de cupe şi medalii.Elevii clasei a V-a au fost impresionaţi cândPascota le-a povestit despre performanţele fa-miliei: cupe şi titluri obţinute de tatăl, unchiulşi bunicul său.Pentru demonstraţie, a fost pornită motoci-cleta de concurs, pe care a urcat fiecare elevşi s-au făcut fotografii alături de acesta.În final, copiii au primit abţibilduri şi plianteale clubului girocean, Ionel Pascota a fostaplaudat pentru performanţele sale, iar lui Patrick i s-a urat succes, pentru a ajunge cam-pion ca şi înaintaşii săi.

Prof. Melentina COSTA

În vizită la un campion CCuurrssuurrii ggrraattuuiitteeddee ccaalliiffiiccaarree

PPrrooiieeccttuull „„CCeennttrreellee ddee IInncclluuzziiuunnee SSoocciiaallăă –– ooppoorrttuunniittaatteeppeennttrruu ffaacciilliittaarreeaa ppaarrttiicciippăărriiii ppee ppiiaaţţaa mmuunncciiii aa ggrruuppuurriilloorrvvuullnneerraabbiillee”” eessttee iimmpplleemmeennttaatt ddee ccăăttrree IInnssttiittuuttuull ppeennttrruuPPoolliittiiccii SSoocciiaallee,, îînn ccaalliittaattee ddee bbeenneeffiicciiaarr,, îînn ppaarrtteenneerriiaatt ccuuFFuunnddaaţţiiaa FFiillaannttrrooppiiaa TTiimmiişşooaarraa..PPrrooiieeccttuull ssee aaddrreesseeaazzăă ppeerrssooaanneelloorr vvuullnneerraabbiillee,, ccaarree ssee aaffllăăîînn rriisscc ddee eexxcclluuzziiuunnee ssoocciiaallăă ssaauu ssuunntt,, ddeejjaa,, eexxcclluussee ssoocciiaall..GGrruuppuull ţţiinnttăă,, eelliiggiibbiill,, aall pprrooiieeccttuulluuii eessttee ffoorrmmaatt ddiinn uurr--mmăăttooaarreellee ccaatteeggoorriiii:: ffaammiilliiii mmoonnooppaarreennttaallee ((ppăărriinnttee ssiinn--gguurr,, ccaarree aarree îînn îînnggrriijjiirree uunnuull ssaauu mmaaii mmuullţţii ccooppiiii mmiinnoorrii));;ppeerrssooaannee ccuu ddiizzaabbiilliittăăţţii ((aatteessttaattee pprriinn CCeerrttiiffiiccaatt ddeehhaannddiiccaapp))..PPeerrssooaanneellee ccaarree ssee îînnccaaddrreeaazzăă îînn ggrruuppuurriillee ţţiinnttăă bbeenneeffii--cciiaazzăă ddee sseerrvviicciiii pprrooffeessiioonniissttee ddee ccoonnssiilliieerree ppssiihhoollooggiiccăă,,ccoonnssiilliieerree vvooccaaţţiioonnaallăă,, îînn vveeddeerreeaa oobbţţiinneerriiii uunnuuii lloocc ddeemmuunnccăă şşii ddee ppaacchheettee ccuu aalliimmeennttee llaa aabbssoollvviirreeaa ccuurrssuurriilloorr..CCuurrssuurriillee ddee ccaalliiffiiccaarree ggrraattuuiittee,, ffiinnaalliizzaattee ccuu cceerrttiiffiiccaarreerreeccuunnoossccuuttăă ddee CCNNFFPPAA şşii MMiinniisstteerruull MMuunncciiii,, ssuunntt vvaallaa--bbiillee îînn ttooaattăă EEuurrooppaa,, ppeennttrruu mmeesseerriiiillee:: ccoonnffeeccţţiioonneerr aassaamm--bbllaattoorr aarrttiiccoollee tteexxttiillee;; lluuccrrăăttoorr îînn ccuullttuurraa ppllaanntteelloorr;;lluuccrrăăttoorr îînn ccoommeerrţţ..PPeennttrruu ddeettaalliiii şşii iinnffoorrmmaaţţiiii,, ppeerrssooaannăă ddee ccoonnttaacctt:: ddooaammnnaaEElleennaa MMiihhaaeellaa ZZăărriiee,, rreessppoonnssaabbiill CCeennttrruu ddee IInncclluuzziiuunneeSSoocciiaallăă:: 00773366--115511995588;; 00337711--442211119922..ee--mmaaiill:: cciissttiimmiissooaarraa@@ggmmaaiill..ccoomm

7DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 101123

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;

OctavianGRUIŢA,GabrielTOMESCU,CodruţaTOMESCU,ViorelDorelCHERCIU,MirceaSTURZA-cultură;

Lavinia DAVID - social;

Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, Timiş

Tel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

3300 aapprriilliiee 22001133

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

Capitolul ICând vremurili să rup în tăce chipurile

(continuare)6. Văruţu Relu măi năince,

şî casa dă pinzii măi dup-aiaPr-alt rând, Vericu Niţă i-o dat dă şcire lu Vericu Colă căśe are el dă gând măi dîn vreme, iară Colă să-i spună luVăruţu-so Niţă dăcă s-o fost ghingit bińe.- Mă Vericule, dzîsă Niţă, iaca la śe mă ghingii io, că d-o vreme măi cătră gimńaţă mi să supţîiadză somnu şî-m pere. Să apropie pinzia, veztucă, şî la mińe şî lacińe, şî uită-ce că nu-i năgerge să ńe măi ceme năpoi lafăbrică şî la năvetă, că nu măi estă dă lucru. Girept îi cădă lucru ar măi fi, dară nu măi estă făbrica prăcum oşcii... Că śic-ar fi venit śeva ńamţ o’-că poliac fie s-ocumpere ţacum-pac, fie să facă altśeva cu ea, nu şciu –dar prăśep că la tăt cauzu, dă noi tăt n-ar măi fi lipsă...- Śiśe?... Po’ veztucă ńamţu ăla o’-că śeva poliac dădzîsăş n-or fi ei măi proşci ca Dorin lu Şcefan Gânscăa’ nostru; că şî Dorin o vrut astă-toamnă să cumperearena dă fodbál – numa i-or spus că nu-i dă vindzare, ş-apo’ când ieşî dîn arină – că s-o fost dus omu, veztu,s-o conştătădză cumă să află, năince d-a să pringe latocmă – o şî dat cu ochii dă Şpiţariu-ăl mare. Śică, îngându lui: Măăă!... Io pr-ăsta-l cumpăr! Îl cumpăr cudoftori şî cu beceź cu tăt!! Hai că cu gragea, cu clăgi-rea n-ar fi mare lucru, o cumpăr cu căşcig acu’ dacă bagmácăr şî mita-n preţ. Dar măi gre-i tocmeala cu doftorii,cu preţu doftorilor...Ş-apo-atunś Dorin nu s-o măi dus să-ş bată capu şî s-oamânătat pân-o treśe iarna, că dac-o fi lungă şî gre,până la primăvară dă ţîńe frigu, măi mor dîntră beceź,dîntră doftori îi măi scoace la pinzie, ăi cińeri îs măilesńa, şî tocma ar fi măi uşoară, măi cu ghişăft. Aşa śic-arfi dzîs prîn sat Dorinu lu Gânscă acu’ nu dămult cândfusă, prăcum m-o spus Uica Ionel lu Ştaier...- Śiśe?!... să prăfăcu a să menuna dărinatu dă Vericu

Colă. Faśeţ dară voi bińe, văruţîlor, şî i-adă să mădăşchiliniţ şî pră mińe: ‘po’ dă unge năspârce aflaţ voi c-ar pucė Dorin lu Şcefan Gânscă să aibă atâta şpur dăbăńeţ, ha?- Po’ dî la tată-so, dzîsă Văruţu Relu. C-o scriat într-unţăitung dî la Germania cum că Ciuşăscu l-ar fi băgat lavarmege pră viaţă pră Ścėfan Gânscă. Dară procororii,dzîcând că Ścėfan îi dă etace cam bătrână, i-o rămâńatdă trăit puţîn şî că ştrofoluiala ar fi cam scurtuţă, i-orprăpus pegeapsa cu moarcea. Dorin o pus atâcea sucechituşîce pân-o împlut cufăru-ăl nou prîntru cătańe, da’el nu s-o măi dus la cătănie, c-o dat mită numa o străi-cuţă dă suce ş-o scăpat. Iară cu cufăru plin s-o dus Dorinsă dė mită să-l scăpe pră tată-so, dar n-o măi aźuns să dėmita, că pică Ciuşăscu, îl puşcară şî pră el şî pră cănis-tra lui soţîie, apădămiźana doftoranźiniri Leanţa, iarăăstalalt dă veni moment dup-aia îi dădu drumu lu Şcėfanşî veni omu cu fiśoru-so Dorin, nu să măi făcură veşcidăspră bani, şî fiśoru Dorin veni cu tată-so şî cu mita-ncufăr dîmprăună cu tăce ăle mai calge gratulări dă vre-niśie şî cu răcomîndări dî la ăstalalt. Dar nu după multăvreme răpăuză Şcėfan Gânscă, ş-o fost mare jăli. Orfost scriace la ţăitung vorbili lu Baba Muna, mama luŞcėfan, dzîsă Văruţu Relu, şî cu ochii stâlpiţ pră śeri-mea iorsagului dî la bloc, śeci ca dîn carce, śică: „L-aujălit ş-au plâns Tăurăscu, mácăr c-au fost ieşît în pinzie.Dîn pinzie au venit ş-au plâns ginăralu Tăurăscu dupăŞcėfanu meu” scriadză în ţăitung vorbili lu Baba Muna,mama lu Şcėfan, dzîsă Văruţu Relu.- Na, dăcă ginăralu Tăurăscu o ieşît ş-o vinit dîn pinzieş-au plâns că Şcėfan Gânscă o răpăuzat, haidareţ, văruţî-lor, să ńe grăbim să ieşîm şî noi la pinzie până n-o fi pretârdzîu – dzîsărăm într-un glas.

Glosarveztucă – desigur, vezi binemăşînărie – instalaţie, mecanismpoliac – polonezţacum-pac – complet, integral, cum trebuieśiśe – auzi numai (< ce zici/zice?)să conştătădză – să inspecteze, să evaluezegrage – lemnărie, clădires-o amânătat – a ezitat, a temporizatlesńa – ieftin, ieftină, uşorghişăft – afacere de succes, câştig; speculăjăli – jale, doliuşpur – mulţime, abundenţănăspârce – naiba, dracuţăitung – ziarvarmege – închisoare, puşcărieştrofoluială – pedeapsă, torturăa să faśe veşci – a aduce vorba

Întâmplări dîntr-un roman bănăţan *śe baş acuma să scriadză

În satu-n care m-am născut Miroase-a flori şi primăvară,

Iar iarna pleacă în trecutŞi nu mai ştiu a câta oară.

Se scurge vremea cadenţatCa şi o apă curgătoare.

Şi peste câmpul îngheţatSe adună razele de soare.

Privighetorile se-audCu trilul lor de primăvară,Iar printre crengile de nuc,Agale vântul se strecoară.

Când cârdurile de cocoriSe-ntorc din ţări îndepărtate

Inundă primăvara-n floriŞi inima în piept se zbate.

Iar satul meu ca-n alte dăţiŞi-aruncă straiele de gheaţăŞi se îmbracă-n frumuseţi

Din mugurii ce prind viaţă.

Şi toaca bate ne-ncetatÎn reveria primăverii,

Vestind acelora din satDe ziua sfânt-a Învierii.

Acelui care a pătimit,Ducând calvarul greu în spate,

Pe lemnul crucii răstignitPentru-ale noastre vechi păcate.

Deci veseliţi-vă creştiniDe măreţia Lui divină.

Şi-n ziua sfintelor luminiLuaţi lumină din lumină!

Ca trecători de vremuri nins,În lumea nnoastră păcătoase,

Învingător, dar şi învins,Supusul vremii ce m-apasă.

Când primăvara bate-n porţi,Cu mâna ei ce ne răsfaţă,Hristos a înviat din morţi

Ca să ne bucurăm de viaţă!Petru CHIRA

Ioan Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală a urmat-oîn satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia doctoratul în

Clologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu “Povestiri de la marginea Câmpiei”.Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titular al Cursului de

Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi FilosoCe a Universităţii de Vest din Timişoara. La Cenac lul„Gura Satului” este, însă, “concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cu care este adesea identiCcat. Din

ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr al lui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentru acei care îl cunosc mai puţin, amin tim că

scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

HHrriissttooss aa îînnvviiaatt!!

8 DIALOG CU CETĂŢENII3300 aapprriilliiee 22001133

KKrriissttaa PPăădduurraarruu33 aannii,, GGiirroocc

EErriicc PPăădduurraarruu66 aannii,, GGiirroocc

AAnnaa MMaarriiaa CCiioorrtteeaa88 lluunnii,, GGiirroocc

CCaarrmmiinnaa RRiissttiiuunn aann şşii ppaattrruu lluunnii,, GGiirroocc

Chişoda a fost egalată, pe final, la JimboliaFC Chişoda a înregistrat al nouălea rezultat de egalitate în actualul sezonal Diviziei D, după remiza obţinută în deplasare, la Jimbolia. Dacă ar fifost mai atenţi, chişozenii, neînvinşi în returul actualei ediţii de campionat,ar fi putut părăsi Jimbolia cu toate cele trei puncte ale atractivului duel dinetapa a 26-a, dar FC Marcel Băban, care venea după patru victorii con-

secutive, respectiv şase meciuri fărăînfrângere, a egalat în ultimeleminute, prin rezerva Moldovan.Doar egalitatea numerică s-ar fiimpus poate să fie alta, prin prismafaptului că Ovidiu Popescu, de lajimbolieni, a beneficiat de clemenţacentralului Creţu, care nu l-a elimi-nat în urma unui pumn aplicat luiVereşteanu. Mai mult, după un faultcomis asupra sa, acelaşi Ovidiu

Popescu a ţinut să-şi facă dreptate de unul singur, bruscând un jucător dela Chişoda, faptă neluată, din nou, în seamă de către „centralul” Creţu.Egalitate a fost şi la ocaziile mari de gol, şi tot 1-1. CS Chişoda a condustactic partida şi a marcat prima, graţie reuşitei lui Magdaş, care a reluatîn plasă mingea aşezată de Ganea. Oaspeţii n-au reuşit însă şi de-sprinderea, având doar câteva semi-ocazii.După meci, Adrian Rus, delegatul echipei din Chişoda, a declarat că rezul-tatul a fost unul echitabil, având în vedere echilibrul de forţe din teren. Chişoda a jucat în alcătuirea: Sârbu – Petruş (Udrea), Abu Lebda, Viţan– cpt., Berceanu – Asoltanei, Gherman, Glodean (Vasâncă), Vereşteanu(Golea) – Magdaş, Ganea. (A.B.)

La un pas de o nouă victorieEchipa de fotbal din Giroc, careevoluează în Seria I a CampionatuluiJudeţean, a avut, în ultimele două etape,meciuri directe cu principalele contra-candidate la ocuparea primului loc, careasigură participarea în Divizia D în-cepând din sezonul viitor. Din nefericirepentru echipa noastră şi pentru suporteriiei, jocurile cu Orţişoara, de pe terenpropriu, şi cu Tricoul 1 Iunie, din de-plasare, s-au soldat cu înfrângeri pen-tru băieţii antrenaţi de către OrlandoTrandu. Mai mult, fotbaliştii noştri nuau reuşit să înscrie în cele două jocuri,încasând, în schimb, şapte goluri.Meciul de pe teren propriu împotrivacelor de la Orţişoara a fost la discreţiaoaspeţilor, care au jucat cu o ambiţiemai mare decât adversarii lor, demon-strând că nu este o întâmplare locul pecare îl ocupă. Cocoşul a reuşit deschiderea scorului înminutul 20, prin Claudiu Balint. Gazdeleau forţat egalarea, dar şuturile trimise deCătău, Ardelean şi Moricz nu au reuşitsă-l învingă pe portarul Caraion. Cu treiminute înainte de pauză vizitatorii şi-aumărit avantajul, în urma unei lovituri decap a lui Ivănescu. În repriza secundă,oas peţii au reuşit să mai înscrie o dată,prin Traian.

Etapa a 22-a a Campionatului Ju deţean aprogramat jocul dintre Tricoul 1 Iunie şiUnirea Giroc. Pe terenul din cartierultimişorean Plopi, formaţia gazdă s-aimpus cu 4-0, toate golurile fiind marcatedupă pauză. Jucătorii Unirii au protestatla primul gol al partidei, reclamând opoziţie de offside la marcatorul gazdelor.

În urma protestelor, Moricz, jucător alUnirii, a fost eliminat de arbitrul partidei.În inferioritate numerică, formaţia noas-tră a cedat şi a mai încasat încă treigoluri.După aceste două înfrângeri, Unirea aratat obiectivul pentru acest sezon, şianume promovarea în Divizia D Timiş.Totuşi, băieţii noştri ocupă poziţia a treiaa clasamentului, cu 44 de puncte.

A. BORBELY

Unirea Giroc a ratat promovarea în Divizia D

Paşte�ricit!

Hristos aÎnviat!