Mass-media la începutul secolului XXI

Mass-media şi locul ei în viaţa noastră

parte integrantă din viaţa noastră

şi-au pierdut caracterul de noutate

creează dependenţă omului modern

Conţinut

Mass-media şi formele de comunicare Formele mediilor Dinamica mediilor şi manifestarea culturală a

societăţii Impactul mediilor Funcţiile mediilor

Mass-media şi formele de comunicare

comunicare interpersonală comunicare mediată tehnologic (telefon,

calculator) comunicare de masă (radio, TV, ziare,

reviste, cărţi etc.)

Comunicarea interpersonală

Cum se realizează? în mod direct între două sau mai multe persoane aflate în

situaţie de proximitate (spaţială).

Ce efecte are? influenţarea reciprocă a persoanelor care

comunică (care îşi schimbă poziţia şi rolul)

Comunicare mediată tehnologic

Are loc prin relaţie indirectă

Cum se realizeaza? între grupuri umane mai puţin numeroase

Ce urmareste? creşterea persistenţei informaţiilor transmise

(fixate pe diferite suporturi) şi sporirea audienţei informaţiilor transmise.

Comunicare de masă

Are loc prin relatie indirecta

Radio, TV, ziare, reviste, cărţi etc.

Cum se realizează? între oameni, ca membri ai unui conglomerat uriaş

Ce urmăreşte? transmiterea rapidă şi la mari distanţe a informaţiilor

şi facilitarea accesului la informaţii.

Aplicaţii

Pentru grupe de câte patru sau cinci elevi: Comparaţi comunicarea interpesonală cu cea

mediată, sub aspectul trasăturilor lor, şi arataţi care sunt avantajele şi dezavantajele pe care le implică!

Formele mediilor

Pot fi structurate în funcţie de suportul mesajului:

presa scrisă şi audio-vizuală.

Presa scrisă

Include: ziarele, revistelePublicaţiile se deosebesc după: Ritmul de apariţie(zilnice, săptamânale, lunare,

trimestriale, semestriale, anuale) Tiraj (numărul de exemplare tipărite la fiecare ediţie) Format (ziar, revistă) Aria de difuzare: locale, regionale, naţionale,

internaţionale Conţinut: specializat, generalist (saptămânale şi

lunare)

Presa audio-vizuală

Include: radioul, televizorul, complexele multimedia, bazate pe folosirea calculatoarelor

Posturile de televiziune se deosebesc după: Aria de difuzarea (locale, regionale, naţionale) Conţinuturi (generaliste:TVR; specializate:ştiri, filme,

sport, ştiinţă, muzică etc) Modul de finanţare şi rolul asumat: de serviciu public,

comerciale

Complexele multimedia

Poşta electronică, World Wide Web -site-uri- Teletextul Jocurile video Televiziunea digitală

Aplicaţii

Avantaje şi dezavantaje Lucraţi la revista liceului, întocmiţi o listă de

teme, probleme, aspecte pe care le-aţi include în publicaţie astfel încât acestea să aibă impact asupra elevilor cărora li se adresează.

Dinamica mediilor şi manifestarea culturală a societăţii

Stadiile fundamentale ale culturii omenirii

Evoluţia mediilor

Stadiile fundamentale ale culturii omenirii

Cultura orală: - cuvântul rostit, contact direct cu vocea - se transmite uşor, dar şi se pierde uşor - structura narativă e importantă, este imposibil

să-ţi aminteşti detaliile, dar nu se uită structura generală

- proverbele sunt foarte importante - presupune reunirea persoanelor

Johannes Gutenberg

un bijutier din Mainz, Germania, considerat inventatorul presei scrise(1456)

cel care tiparise dupa 1430 cartea cartilor, cu caractere mobile metalice, BIBLIA

Galaxia Guttenberg

Inventarea alfabetului fonetic şi, îndeosebi, a tiparului

Mesaje fixate pe un anumit suport material Consumul de cultură Circulaţia rapidă a informaţiei Formarea limbii, culturii şi conştiinţei

naţionale

Guglielmo Marconi

s-a născut la 25 aprilie 1874 la Bologna, Italia, tatăl său fiind italian, iar mama irlandeza

utiliza undele electromagnetice pentru a se efectua legaturi la distanta (fara nici un suport material)

Meritele lui Marconi in inventarea radioului (telegrafiei fara fir) sunt indiscutabile si unanim recunoscute.

Galaxia Marconi

Apariţia mijloacelor electronice de comunicare; radioul, televiziunea, complexele multimedia

Stocarea mesajelor audio-vizuale Reunirea oamenilor aflaţi la mari distanţe

Evoluţia mediilor

Receptorul trece de la “mulţime” la “publicuri specializate”

masificare= conglomerat uriaş de oameni, care nu se cunosc, nu comunică, nu trăiesc în aceeaşi zonă, nu împărtăşesc valori, credinţe, convingeri, scopuri comune, eterogeni (economic, social, cultural, religios), consumatorii aceluiaşi produs mass-media

Demasificarea = mulţimea fragmentată în publicuri

Aplicaţii

Urmăriţi presa timp de 2 zile şi alegeţi:- două exemple care ilustrează fenomenul de

masificare- două exemple care ilustrează fenomenul de

demasificare

Impactul mediilor

Influenţele mediilor pot fi urmărite la diferite niveluri:

- al persoanei, al grupurilor, al instituţiilor, al societăţii în ansamblul său.

Personalitatea umană

poate fi influenţată în ceea ce priveşte dimensiunea sa:

- cognitivă

- afectivă

- comportamentală

La nivelul persoanei

influenţa mediilor poate să ducă la realizarea:

- acordului, adeziunea raţională la mesaj

- identificare, asumarea valorilor, copierea modelelor

- internalizarea – nivelul maxim de influenţă

La nivelul societăţii

Prin valorile promovate sau criticate Prin modelele de comportament propuse sau

amendate Mediile ne influenţează opiniile, atitudinile,

convingerile, valorile, modurile de acţiune şi modele de comportament.

Aplicaţii

Elaboraţi un eseu cu titlul “Sunt influenţat de mass-media?”

Unele emisiuni prezentate la televizor se încheie cu formule de genul: “Fiţi alături de noi!”, “Rămâneţi cu noi!”, “Ţineţi aproape!”. Care credeţi că este semnificaţia acestor formule?

Funcţiile mediilor

Vom afla...

- câteva funcţii ale mediilor

- tipuri de informaţii transmise prin medii

- cum se realizează funcţia educativă a mediilor

Dicţionarul de sociologie

Funcţia, contribuţia pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerinţe a sistemului din care face parte, contribuţia la menţinerea şi dezvoltarea acestuia.

Funcţiile mediilor

Informarea Propagandă Publicitate Divertisment Educaţie

Funcţia de informare

Senzaţia de “martor ocular” la evenimentele Planetei.

Mediile asigură accesul unui număr foarte mare de oameni la evenimentele economice, sociale, politice, culturale, sportive din diferite zone ale Globului prin:

- transmiterea rapidă a informaţiei - informarea promptă realizată.

Funcţia de informare

Cei care receptează informaţiile le pot folosi pentru:

- evaluarea semnificaţiei şi importanţei diferitelor evenimente petrecute;

- aprecierea evoluţiei vieţii economice, sociale, politice etc.;

- întemeierea deciziilor pe care le iau.

Funcţia de informare

Informaţiile pot fi:

- generale

- instrumentale

- de prevenire.

Informaţii generale

Viaţa politică internă şi internaţională; Descoperiri ştiinţifice; Mari personalităţi din diferite domenii; legislaţie; Economie (inflaţie, pieţe, situaţia industriei, agriculturii, serviciilor, turismului etc); Rezultatele sportive;

Informaţiile generale nu au o utilitate imediată, dar pot influenţa deciziile cotidiene într-o formă directă deoarece se adaugă cunoştinţelor, valorilor dobândite anterior.

Informaţiile instrumentale

Prezintă un mare interes pentru public datorită valorii lor de utilizare imediată şi se referă la: transportul urban, starea vremii, timpul liber, manifestări culturale, evenimente sportive, anunţuri (ale Primăriei) etc.

oferă posibilitatea de: control imediat în mediu, organizarea vieţii de fiecare zi, a timpului liber.

Informaţiile de prevenire

au o dimensiune anticipativă, oferind publicului larg:

- date diverse referitoare, de exemplu la starea vremii, evoluţia unor fenomene, evenimente, legi, reglementări noi, prevenirea unor boli, epidemii;

- date referitoare la evenimente neaşteptate catastrofe naturale, accidente, crize economice, sociale, politice.

Funcţia de informare

Disfuncţii majore:

- pasivitatea persoanei sub avalanşa de informaţii, renunţând la abordarea critică se informează, dar nu mai acţionează (narcotizare);

- minimalizarea informaţiilor însoţită de nepăsare;

- exagerarea, amplificarea informaţiei, reacţie de panică.

Funcţia de divertisment

Spectacole de varietăţi, de muzică şi poezie, jocuri, concursuri interactive, seriale, benzi desenate, talk-show-uri, caricaturi, umor, emisiuni de sport.

S-a amplificat în timp înregistrându-se o creştere clară numărului de consumatori de divertisment.

Suferinţa alături de personajul favorit, vizionarea unui meci împreună cu alţi suporteri, umplerea străzilor după victorii.

Divertismentul răspunde nevoii oamenilor de odihnă, relaxare, evadarea într-o lume imaginară.

Critici ale specialiştilor

Situarea receptorului în zona prostului gust, Banalizarea unor subiecte care nu ţin de

domeniul divertismentului, Prea mult timp acordat divertismentului în

detrimentul altor preocupări ce ţin de o activitate normală.

Funcţia educativă

Educaţia, fenomen social fundamental de transmitere a experienţei de viaţă a generaţiilor adulte şi a culturii către generaţiile de copii şi tineri în scopul pregătirii pentru viaţă, pentru integrarea lor în societate. Factori importanţi în procesul educaţiei sunt literatura, arta, mass-media, opinia publică ş. a.

Funcţia educativă

Are în vedere:

- înţelegerea în sens larg a educaţiei, adică nu reduce educaţia la activitatea educativă din şcoală,

- mesajul transmis şi nu mijlocul de comunicare.

Funcţia educativă

Se realizează:

- explicit, prin: educaţie la distanţă, emisiuni şi publicaţii pentru copii şi tineri, emisiuni televizate de pregătire şcolară, cicluri de învăţare a limbilor străine, cicluri de iniţiere muzicală, filme documentare cu conţinut educativ;

- implicit, prin mesaje care cuprind: norme de comportament, roluri sociale, modele de comportament.

Aplicaţii

Lucraţi în grupe, fiecare grupă va analiza trei imagini selectate din presă. Identificaţi, pentru fiecare imagine, posibilele funcţii sugerate. Corelaţi apoi cele trei imagini într-o naraţiune scurtă.

Capitolul IICapitolul II

Consumatorul de mesaje transmise prin Mass-media

Cuprins• Consumatorul de mesaje • Caracteristicile consumatorului de

mesaje• Rolul consumatorului în relaţia de

comunicare cu mass-media• Competenţă în mass-media

Vom afla...

- care sunt motivele care îi determină pe oameni să consume mesaje media

- care sunt principalele caracteristici ale consumatorului de mesaje

- ce rol are consumatorul în relaţia de comunicare cu mass-media

Consumatorul de mesaj

• Comunicarea prin mass-media presupune existenţa a doi poli: Emiţătorul mesajului şi Destinatarul, receptorul (public, radio- ascultător, telespectator, cititor, audienţă)

• mesajele, indiferent de conţinutul sau forma pe care o îmbracă, au drept destinaţie consumul (vânzare-cumpărare; cerere şi ofertă)

Care sunt motivele pentru care consumăm

mesaje?Denis McQuail şi colegii săi din Anglia:• Divertisment (deconectare), fuga de rutină, de

problemele zilnice şi pentru descărcare emoţională;

• Relaţii personale - vizionarea unui film împreună;

• Identitatea personală, confirmarea valorilor, ne identificăm cu personajul sau cu participantul la un talk-show;

• Securitate – obţinerea unei informaţii şi formarea de opinii ne creează un sentiment de siguranţă.

Motive psihologice • Teoria psihanalitică susţine că motivele reale

ale consumatorilor stau ascunse în subconştient; noi nu cunoaştem motivele reale pentru acţiunile noastre şi inventăm, cel mai adesea, motive care să corespundă modului nostru de a fi. Ex. o tânără care se regăseşte în întâmplările povestite de o revistă, o va cumpăra.

• în anii 80 s-au descoperit mai multe tipuri de personalităţi (dornici de plăcere, de a fi admiraţi, de a se simţi în siguranţă, alţii se plâng şi vor să fie compătimiţi, alţii rebeli, veşnic nemulţumiţi sau într-o permanentă căutare, comportament inovator)

Motive psihologice• Teoria trebuinţelor consumatorilor. Majoritatea

teoriticienilor comportamentului consumatorului pornesc de la premisa că satisfacerea necesităţilor constituie fundamentul explicării comportamentului. Ei afirmă că oamenii sunt motivaţi de anumite nevoi biologice, psihologice şi sociale.

• A. Maslow , în 1954, a realizat o ierarhie a nevoilor umane, afirmând că oamenii au o bază raţională pentru nevoi, începând cu somnul, hrana, căldura, apoi siguranţa, continuând cu nevoia de a aprţine unui loc, nevoia de iubire, de statut social, încercând astfel, să capete controlul asupra mediului înconjurător. Aceste trebuinţe devin motive declanşatoare pentru un anumit comportament social.

• Deşi motivele sunt legate de aşteptări, ele nu pot fi responsabile de comportamentu consumatorului.

Motivele economice• În multe situaţii, comportamentul

oamenilor este determinat de motive economice.

• Banii şi timpul liber pot fi considerate costuri care condiţionează gradul de satisfacere a nevoilor culturale ale consumatorului, care va selecta anumite tipuri de mesaj, renunţând la altele.

Motive sociale• Oamenii sunt integraţi în grupuri sociale, îşi

însuşesc modelele culturale, normele şi tradiţiile comunităţii din care fac parte.

• Se vor comporta asemenea celorlalţi membri şi îşi vor fundamenta comportamentul în funcţie de valorile unanim acceptate.

• Tinerii se întâlnesc pe Chat, navighează pe internet, citesc reviste specializate, consideră mesajele publicitare drept indicatori ai modei, iubesc muzica pop, nu pentru ceea ce reprezintă, ci pentru a-i separa de lumea adolescenţilor.

Concluzii• Pe piaţa mesajelor media, producătorii

(ofertanţii) şi consumatorii (cumpărătorii) se întâlnesc, având drept bun cultural de schimb mesajul transmis prin mass-media;

• Oamenii folosesc mesajele pentru a-şi satisface trebuinţelor, ei sunt consumatorii de mesaje media;

• Consumul de mesaje este determinat de motive psihologice, economice, sociale.

Aplicaţii• Comentaţi următorul fragment: “Un

produs mass-media este o marfă sau un serviciu vândut unor consumatori potenţiali, în concurenţă cu alte produse mass-media (D. McQuail).

• Identificaţi exemple concrete de beneficii pe care vi le-a oferit consumul de mesaje media şi asociaţi fiecărui beneficiu identificat un cost.

Caracteristicile consumatorului de

mesaje• Vom afla...• Care sunt caracteristicile publicului

contemporan• relaţia dintre acestea şi evoluţia

mass-media• Influenţa acestora asupra

consumului de mesaje

Caracteristici • Eterogenitatea (segmentarea)-

demasificarea audienţei-preţul favorizează

• Mobilitatea-telecomanda• Selectivitatea- spontană şi deliberată• Structura slabă dintre emiţător şi

receptor• Creativitatea publicului-reconstrucţie şi

conotaţii personale

Aplicaţii • Listă de emisiuni vizionate într-o

seară• Comparaţi opţiunile şi identificaţi

caracteristicile• Care sunt caracteristicile publicului

din ţara noastră?

Rolul consumatorului• Vom afla...• Ce se înţelege prin termenul

“competenţă” în mass-media• Care sunt principalele coordonate

ale rolului activ al publicului în influenţarea mass-media

• Cum putem manifesta competenţa în mass-media

Rolul consumatorului• Mai multe voci susţin că asistăm la

“trecerea de la preocuparile privind ceea ce mass-media fac cu publicul la cele privind ceea ce publicul face mass-media”.

Direcţii de cercetare a relaţiilor dintre medii şi

consumatori• Studiul efectelor sociale ale mass-

media asupra consumatorului de mesaj- a insistat asupra acţiunii mediilor pentru persuasiunea în masă.

• Consumatorul un receptor pasiv asupra căruia se acţionează pentru a genera anumite schimbări aşteptate de creatorii de mesaj.

Direcţii de cercetare a relaţiilor dintre medii şi

consumatori• Studiul comportamentului

consumatorului în receptarea mesajului

• Consumatorul- partener activ• Se insistă asupra identităţii celor care

receptează mesajul şi asupra motivelor care îi determină să consume: să cumpere ziare etc.

Competenţă• Noua calitate de consumator activ

presupune competenţa.• Competenţa presupune capacitatea

unei persoane sau a unui grup de: - a acţiona, a soluţiona o problemă, a lua

o decizie, a exercita o anumită funcţie, a desfăşura o anumită activitate la anumite standarde calitative, acceptate social.

Competenţa presupune...

• O latură obiectivă, care se referă la conţinutul şi complexitatea diferitelor activităţi sau funcţii, la natura specifică a solicitărilor acestora în raport cu ierarhia competenţelor;

• O latură subiectivă, care se referă la planul dominant psihologic, respectiv la spectrul larg al cunoştinţelor, deprinderilor, al aptitudinilor şi trăsăturilor psiho-individuale.

Competenţă în mass-media

• Presupune valorificarea capacităţii: de informare, selecţie, opţiune valorică, decizie, acţiune în cunoştinţă de cauză.

• Cetăţenul este înfluenţat în acţiunile sale de nevoia de stimă şi autorealizare (informarea “la zi”)

Competenţa în mass-media presupune...

• Formarea şi dezvoltarea capacităţii de informare asupra unor probleme de interes social sau privat;

• Selecţia informaţiilor, a tipurilor de canale media, a surselor, pe baza unor criterii valorice personale;

• Opţiunea valorică, absolut necesară în condiţiile unei oferte media foarte dversificată, uneori contradictorie, sau a unui conflict valoric;

• Decizie bazată pe identificare, analiză, elaborare şi evaluare de soluţii alternative.

• Acţiunea în cunoştinţă de cauză.

Competenţa determină...

• Raportare critică la mesajele primite

• Evitarea manipulării• Analiza critică• O mai mare libertate de acţiune şi

afirmare a personalităţii

Bariere în manifestarea competenţei

• Perceptive-saturaţie şi stereotipia• Cognitive-ignoranţă, precedenţă,

substituţie, minciună prin omisiune• Personal-emoţionale-capriciul,

obişnuinţa, dependenţa şi conformismul...

• Culturale-tabuurile, cenzura, prejudecăţile

Aplicaţii

• Ilustarţi rolul vostru în descentralizarea “stocului de informaţii”.

• Ilustraţi respingerea mesajelor aflate în conflict cu propriile valori.

Capitolul III

Mesajul transmis prin Mass-media

Capitolul III

• Ce este mesajul?• Mesajul de informare• Mass-media şi comunicarea

politică

Vom afla...

• Ce este mesajul• Care este raportul dintre suport şi

mesaj• Care este forma de transmitere a

mesajului• Care sunt caracteristicile majore ale

mesajului• Care sunt principalele tipuri de mesaj

Mesajul

• Este ceea ce se predă sau se comunică cuiva, ceea ce trebuie predat sau comunicat cuiva; ştire, veste, comunicare. (DEX)

• Mesajul reprezintă conţinutul, semnificaţia unui produs media.

Raportul dintre suport şi mesaj

• Suportul material este purtătorul mesajului şi are o deosebită importanţă, influenţând modul în care persoanele percep mesajul.

Suportul tipărit (ziare, reviste) permite:

- contactul persoanei cu mesajul transmis pe durata de timp dorită, eventual întreruperea şi reluarea acestuia;

- comportamentul activ al persoanei, în sensul selectării şi ordonării mesajelor, după interesul manifestat.

Suportul electronic (audiovizual) oferă mesaje care:• Se succed rapid, neputând fi

stocate pe suportul iniţial;• Nu pot fi ordonate în momentul

primirii;• Azi, înregistrarea emisiunii,

sporeşte gradul de manifestarea activă şi selectivă în raport cu mesajul

Forme de transmitere a mesajului• Mediile îl transformă din forma iniţială într-o

formă marcată de caracteristicile tehnice ale acestora, adică:

- în cazul publicaţiilor, cuvântul vorbit devine semn tipografic, iar imaginea devine un ansamblu de puncte(albe, negre, colorate);

- în cazul radioului şi al televiziunii, cuvântul vorbit şi imaginea devin unde electromagnetice.

NB ac. transformare uneori modifică structura şi semnificaţia mesajului

Caracteristici majore ale mesajului• Emoţional: să permită identificarea,

interpretarea, trăiri imaginare;• Să corespundă:aşteptărilor,

gusturilor, interesului unui număr cât mai mare

• Intelectual: simple, clare, eliberate de elemente de strictă specialitate;

• Durabilităţii - perisabile• Să aibă în vedere “omul mediu”

Tipuri de mesaje mass-media• Mesaje de informare (prelucrate

sau neprelucrate)• De divertisment (filme, muzică,

sport, talk-show, jocuri).• Educaţionale (documentare,

cursuri de limbi străine, cursuri informatică)

• Publicitare (funcţia de persuasiune)

Aplicaţii

• Daţi exemple de produse mass-media care se situează în sfera prostului gust. Cum puteţi explica acest lucru? Argumentaţi-vă răspunsul.

Mesajul de informare

• Vom afla...• în ce formă se prezintă mesajul de

informare• ce presupune selecţia mesajelor de

informare• ce reprezintă codul şi ce implică

decodarea unui mesaj de informare• ce presupune raportarea critică la

diferite mesaje

Formele mesajului

•Ştirea: • Cine? Ce? Când? Unde? De ce?• Condiţii: noutate, actualitate, prima

relatare, fapt neobişnuit, consecinţe, amploarea, implicarea unor personalităţi;

• Editorialul: • Reflectă poziţia ziarului sau a unei

grupări de presă referitoare la o anumită problemă.

Formele mesajului

• Reportajul, prezintă fapte de interes pentru publicul larg; presupune alegerea unui anumit unghi de abordare şi selecţionarea informaţiilor potrivit perspectivei alese;

• Ancheta: de actualitate: demisia sau demitere unui ministru; de fapt divers (ipoteze), de investigaţie, dezvăluiri importante;

Formele mesajului

• Relatarea-oferă informaţii factuale despre reuniuni, congrese, conferinţe de presă etc.

• Cronica-specializată pe comentarea unor evenimente de actualitate;

• Portretul-se prezintă personalitatea cuiva;

• Sintezele-se referă la evoluţia unor evenimente;

• Caricatura-exagerarea trăsăturilor negative-satiră, umor

Selecţia, decodarea şi raportarea critică la mesaj• Selecţia- trebuie să fie realizată pe baza unor

criterii valorice.• Codul permite transmiterea unui mesaj de la

emiţător la receptor.• Decodarea unui mesaj de informare presupune

cunoaşterea codurilor şi interacţiunea mesajelor.

• Raportarea critică la diferite mesaje presupune realizarea unor comparaţii între forme ale mediilor, ale genurilor jurnalistice, ale subiectelor abordate...

Mass-media şi comunicarea politică

• Vom afla...• Rolul fundamental al instituţiei

politice,• Formele de comunicare politică,• Rolul mediilor în comunicarea

politică.

Rolul fundamental al instituţiei politice• Conducerea sistemului social şi

urmăreşte: - menţinerea unui set de reguli; - menţinerea unei ordini sociale

prestabilite.Scopul permanent al comunicării

dintre putere şi societate este menţinerea acesteia în fruntea ierarhiei.

Comunicarea politică poate fi:• Instituţională, liderul unei instituţii are

nevoie de încrederea cetăţenilor pentru ca programele să fie ascultate, acceptate şi urmate;

• Electorală, omul politic are nevoie de încrederea cetăţenilor pt ca promisiunile sale să fie luate în calcul, să fie crezute şi votul să-i fie acordat.

Rolul mediilor în comunicarea politică

• Mass-media mijloceşte, în ambele forme de comunicare politică (instituţională şi electorală), relaţia dintre omul politic şi cetăţean.

• Mediile sunt supraveghetor al propagandei, dar şi instrument al acesteia.

Campanii de comunicare

• Pozitive, de construcţie de imagine pentru un personaj politic, pt o instituţie publică sau pt un partid politic;

• Negative, de distrugere a credibilităţii sau a funcţionalităţii a unor persoane sau structuri;

• De informare, aduc la cunoştinţă un set de date neutre, dar importante;

• De dezinformare-se modifică date reale;• Combinate, au elemente din toate.

Aplicaţii

• Analizaţi, pe baza unui exemplu:• O campanie pozitivă, de construire

a imaginii unui personaj politic;• O campanie negativă, de

distrugere a credibilităţii unui personaj politic.

Capitolul al IV-leaCapitolul al IV-lea

Manipularea prin Manipularea prin Mass-mediaMass-media

Manipularea prin Mass-mediaManipularea prin Mass-media

Ce se Ce se înînţţeelege prin manipulare?lege prin manipulare? Tipuri de manipulareTipuri de manipulare Controlul informaControlul informaţţional ional şşi i

manipulareamanipularea Tehnici de manipulareTehnici de manipulare ResistenResistenţţa la manipularea la manipulare Construirea unor alternative Construirea unor alternative

personale la un mesaj datpersonale la un mesaj dat

ManipulareaManipularea

Influenţarea opiniei publice printr-un Influenţarea opiniei publice printr-un ansamblu de mijloace (presă, radio, ansamblu de mijloace (presă, radio, televiziune) prin care, fără a se apela televiziune) prin care, fără a se apela la constrângeri, se impun acesteia la constrângeri, se impun acesteia anumite comportamente, cultivându-anumite comportamente, cultivându-i-se impresia că aci-se impresia că acţţionează în ionează în concordanţă cu propriile interese. concordanţă cu propriile interese. ((DicDicţţionarul enciclopedic)ionarul enciclopedic)

ManipulareManipulare

În mod obiÎn mod obişşnuit, înnuit, înţţelegem prin elegem prin manipulare o acmanipulare o acţţiune prin care se iune prin care se urmăreurmăreşşte modificarea atitudinilor, te modificarea atitudinilor, credincredinţţelor, comportamentul unei elor, comportamentul unei persoane sau al unui grup social în persoane sau al unui grup social în conformitate cu interesele conformitate cu interesele iniiniţţiatorului, dar lăsând celor iatorului, dar lăsând celor manipulamanipulaţţi impresia libertăi impresia libertăţţii de ii de gândire, decizie, acgândire, decizie, acţţiune. iune.

Tipuri de manipulăriTipuri de manipulări

Manipulări mici:Manipulări mici: Sunt obţinute prin modificări minore Sunt obţinute prin modificări minore

ale situaţiei;ale situaţiei; Efectele produse pot fi, însă, uneori Efectele produse pot fi, însă, uneori

ample grave.ample grave. Ex. o persoană tristă, dar îngrijit Ex. o persoană tristă, dar îngrijit

îmbrăcată ne oferă un mic dar, o îmbrăcată ne oferă un mic dar, o iconiţă, un pix, plus o foaie cu câteva iconiţă, un pix, plus o foaie cu câteva rânduri; copii cerşetori etc.rânduri; copii cerşetori etc.

Tipuri de manipulăriTipuri de manipulări

Manipulări medii:Manipulări medii: Sunt obţinute prin modificări Sunt obţinute prin modificări

importante ale unor situaţii sociale;importante ale unor situaţii sociale; Pot duce la efecte grave, uneori Pot duce la efecte grave, uneori

neaşteptate.neaşteptate. Ex. “injectarea urii” faţă de unele Ex. “injectarea urii” faţă de unele

părţi aflate în conflict: războiul din părţi aflate în conflict: războiul din Irak.Irak.

Tipuri de maniTipuri de manipulăripulări

Manipulări mari: sunt obţinute prin influenţa Manipulări mari: sunt obţinute prin influenţa întregii culturi, în mijlocul căreia trăieşte întregii culturi, în mijlocul căreia trăieşte persoana (grupul);persoana (grupul);

Se produc modificări în sistemul de valori, în Se produc modificări în sistemul de valori, în normele scrise ale societăţii, în subculturile normele scrise ale societăţii, în subculturile cu care oamenii vin permanent în contact;cu care oamenii vin permanent în contact;

Efectele sunt de amploare, afectând Efectele sunt de amploare, afectând libertatea persoanei (limitată sau îngrădită).libertatea persoanei (limitată sau îngrădită).

A determina supuA determina supuşşii să “gândească” cum ii să “gândească” cum vor conducătorii.vor conducătorii.

AplicaAplicaţţiiii

Alegeţi o situaţie din activitatea Alegeţi o situaţie din activitatea voastră de elevi. Încercaţi să vă voastră de elevi. Încercaţi să vă manipulaţi colegii operând mici manipulaţi colegii operând mici modificări în situaţia aleasă. Explicaţi modificări în situaţia aleasă. Explicaţi apoi colegilor voştri cum aţi procedat apoi colegilor voştri cum aţi procedat şi în ce constă manipularea.şi în ce constă manipularea.

Controlul informaControlul informaţţional ional şi şi manipulareamanipularea

Cel mai puternic şi cel mai utilizat mijloc pentru Cel mai puternic şi cel mai utilizat mijloc pentru manipularea unei colectivităţi, a unui grup social manipularea unei colectivităţi, a unui grup social sau a unor persoane prin: sau a unor persoane prin:

- cenzura informaţiilor pe care individul le primeşte;- cenzura informaţiilor pe care individul le primeşte; - crearea unei situaţii conflictuale la nivelul - crearea unei situaţii conflictuale la nivelul

conştiinţei de sine, ca urmare a imposibilităţii conştiinţei de sine, ca urmare a imposibilităţii persoanei de a discerne între adevăr şi minciună;persoanei de a discerne între adevăr şi minciună;

- limitarea sau îngrădirea libertăţii de expresie şi a - limitarea sau îngrădirea libertăţii de expresie şi a liberului acces la informare prin limitarea surselor liberului acces la informare prin limitarea surselor de informare;de informare;

- inexistenţa alternativelor.- inexistenţa alternativelor.

PropagandaPropaganda

Este una dintre cele mai folosite metode Este una dintre cele mai folosite metode de realizare a controlului informaţional;de realizare a controlului informaţional;

Este metoda prin care sunt difuzate Este metoda prin care sunt difuzate mesaje al căror scop este modificare mesaje al căror scop este modificare opiniilor şi a atitudinilor unui grup sau a opiniilor şi a atitudinilor unui grup sau a unei persoane,unei persoane,

Scopul principal al propagandei este Scopul principal al propagandei este consolidarea raporturilor de supunere consolidarea raporturilor de supunere existente în interiorul unei ierarhii existente în interiorul unei ierarhii constituite sau pe cale de a se constitui. constituite sau pe cale de a se constitui.

PropagandaPropaganda

Albă, atunci când emitentul spune Albă, atunci când emitentul spune adevărul;adevărul;

Gri, atunci când emitentul transmite Gri, atunci când emitentul transmite un neadevăr fără să fie conştient de un neadevăr fără să fie conştient de acest lucru;acest lucru;

Neagră, atunci când emitentul Neagră, atunci când emitentul denaturează un adevăr cu bună denaturează un adevăr cu bună ştiinţă;ştiinţă;

MinciunaMinciuna Este o altă modalitate de realizare a controlului Este o altă modalitate de realizare a controlului

informaţional. Pot fi folosite:informaţional. Pot fi folosite: - minciuna absolută, adesea eficace datorită enormităţii sale;- minciuna absolută, adesea eficace datorită enormităţii sale; - contraadevărul neverificabil din cauza lipsei de martori; - contraadevărul neverificabil din cauza lipsei de martori; - minciuna prin omisiune;- minciuna prin omisiune; - minciuna prezentată în contextul unui noian de informaţii, - minciuna prezentată în contextul unui noian de informaţii,

existând posibilitatea de a fi regăsită ulterior pentru a servi existând posibilitatea de a fi regăsită ulterior pentru a servi drept punct de referinţă;drept punct de referinţă;

- citate aproximative sau trunchiate;- citate aproximative sau trunchiate; - slăbirea adversarului printr-o prezentare sarcastică sau - slăbirea adversarului printr-o prezentare sarcastică sau

persiflatorie;persiflatorie; - spunerea adevărului lăsându-se să se înţeleagă că este - spunerea adevărului lăsându-se să se înţeleagă că este

minciună sau negarea unei afirmaţii, astfel încât minciună sau negarea unei afirmaţii, astfel încât interlocutorul să creadă că, de fapt, este aprobată de cel interlocutorul să creadă că, de fapt, este aprobată de cel care a emis-o. care a emis-o.

AplicaţiiAplicaţii

Adeseori citim în prezentarea unei Adeseori citim în prezentarea unei publicaţii cuvintele: “Publicaţie publicaţii cuvintele: “Publicaţie independentă”. Consideraţi că prin independentă”. Consideraţi că prin această afirmaţie se poate urmări această afirmaţie se poate urmări realizarea unui “control al realizarea unui “control al informaţiei”? Dacă da, în ce fel? Dacă informaţiei”? Dacă da, în ce fel? Dacă nu, de ce?nu, de ce?

Tehnici de manipulareTehnici de manipulare

O regulO regulă importantă pentru ă importantă pentru producătorii de mesaje este să producătorii de mesaje este să informeze publicul şi nu să-l informeze publicul şi nu să-l influenţeze.influenţeze.

Tehnici de manipulare: dezinformarea Tehnici de manipulare: dezinformarea sau minciuna prin cuvinte şi imagini, sau minciuna prin cuvinte şi imagini, omisiunea, prezentarea mesajului şi omisiunea, prezentarea mesajului şi relatarea tendenţioasă.relatarea tendenţioasă.

Dezinformarea sau minciuna prin Dezinformarea sau minciuna prin cuvinte şi imaginicuvinte şi imagini

Cea mai accesibilă jurnalistului. Sunt Cea mai accesibilă jurnalistului. Sunt folosite toate căile minciunii.folosite toate căile minciunii.

Imaginile pot fi falsificate datorită Imaginile pot fi falsificate datorită tehnicii moderne prin: culoare, tehnicii moderne prin: culoare, prelucrare, juxtapunere, prelucrare, juxtapunere, interacţiunea cu câmpul vizual al interacţiunea cu câmpul vizual al privitorului care creează privitorului care creează consumatorului impresia că cel din consumatorului impresia că cel din imagine îl priveşte în ochi. imagine îl priveşte în ochi.

OmisiuneaOmisiunea

Selectarea ştirilor care corespund Selectarea ştirilor care corespund intereselor manipulatorului.intereselor manipulatorului.

Omiterea unor componente ale Omiterea unor componente ale mesajului iniţial (ex. un conflict mesajului iniţial (ex. un conflict interetnic, se omite faptele comise interetnic, se omite faptele comise de una dintre părţi pentru ca de una dintre părţi pentru ca întreaga responsabilitate să fie întreaga responsabilitate să fie orientată spre cealaltă parte)orientată spre cealaltă parte)

Prezentarea mesajuluiPrezentarea mesajului

Aranjarea în pagină, un eveniment Aranjarea în pagină, un eveniment lipsit de importanţă prezentat pe lipsit de importanţă prezentat pe prima pagină devine important.prima pagină devine important.

titlul, sinteza ştirii, dar şi un puternic titlul, sinteza ştirii, dar şi un puternic manipulator;manipulator;

Editorialul, prezintă cel mai Editorialul, prezintă cel mai important eveniment al zilei.important eveniment al zilei.

Relatarea tendenţioasăRelatarea tendenţioasă

Folosirea unor modalităţi variate prin Folosirea unor modalităţi variate prin care atitudinea jurnalistului poate fi care atitudinea jurnalistului poate fi inoculată în ştire:inoculată în ştire:

- figuri de stil, ghilimele, - figuri de stil, ghilimele, onomatopee, sublinieri, dimensiuni onomatopee, sublinieri, dimensiuni ale literei, mimica, tonul vocii.ale literei, mimica, tonul vocii.

AplicaţiiAplicaţii

Analizaţi titlurile din ziarele de astăzi Analizaţi titlurile din ziarele de astăzi şi arătaţi cum am fost manipulaţi de şi arătaţi cum am fost manipulaţi de autori.autori.

ResisteResistenţa la manipularenţa la manipulare

Confruntarea realităţii cu “relatarea”;Confruntarea realităţii cu “relatarea”; Identificarea discontinuităţilor;Identificarea discontinuităţilor; Sesizarea falselor similarităţi;Sesizarea falselor similarităţi; Compararea mesajelor;Compararea mesajelor; Să verificăm sursa iniţială;Să verificăm sursa iniţială; Decodarea mesajelor, cel puţin două Decodarea mesajelor, cel puţin două

surse, prezentarea tuturor punctelor surse, prezentarea tuturor punctelor de vedere, redarea faptelor, nu şi a de vedere, redarea faptelor, nu şi a opiniilor, coerenţă şi claritate;opiniilor, coerenţă şi claritate;

Alternative personale la un mesaj Alternative personale la un mesaj

Depistarea problemei;Depistarea problemei; Identificarea soluţiilor propuse de Identificarea soluţiilor propuse de

mesaj;mesaj; Construirea unei alternative Construirea unei alternative

personale, complementară celor deja personale, complementară celor deja prezentate;prezentate;

Trimiterea alternativei personale Trimiterea alternativei personale ziarului, postului de radio sau ziarului, postului de radio sau televiziunii pentru a fi valorificată.televiziunii pentru a fi valorificată.

AplicaţiiAplicaţii

Selectaţi dintr-un ziar un articol pe Selectaţi dintr-un ziar un articol pe care îl consideraţi tendenţios. care îl consideraţi tendenţios. Prezentaţi colegilor articolul şi Prezentaţi colegilor articolul şi argumentele pe baza cărora argumentele pe baza cărora consideraţi că relatarea este consideraţi că relatarea este tendenţioasă.tendenţioasă.