Anul XVI Numărul 16 (226) octombrie 2013

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie atrăit pe vremea împăraţilor Dio-cleţian şi Maximian Galeriu (284-311) şi era fiul voievodului cetăţiiTesalonicului, botezat în taină depărintii săi, de frica cruntelorprigoane împotriva creştinilor. Îl în-văţau părinţii, în cămara cea as-cunsă a palatului lor, toate tainelesfintei credinţe, luminându-i cunoştin-ţa despre Domnul nostru IisusHristos, precum şi milostenia ceacătre săraci, săvârşind faceri de

bine, celor aflaţi în nevoinţă. Şi aşa,Dimitrie a cunoscut adevărul dincuvintele părinţilor săi, dar, maiales, a început a lucra într-însuldarul lui Dumnezeu. Tânărul creş-tea cu anii şi cu înţelepciunea, ur-când ca pe o scară, din putere înputere. Ajungând la vârstadesăvârşită, părinţii lui s-au dus dinvremelnica viaţă, lăsând pe tânărulDimitrie moştenitor nu numai almultor averi, ci şi al bunului lornume.

Maximian împăratul, auzind demoartea voievodului Tesalonicului,a chemat la dânsul pe fiul acestuiaşi, cunoscându-i înţelepciunea, l-afăcut voievod în locul tatălui său. Şia fost primit Sfântul cu mare cinstede cetăţeni, iar el cârmuia cu multăvrednicie poporul, propovăduind pefaţă dreaptă credinţă şi aducând pemulţi la Hristos.

M.S.- continuare în pagina 2 -

Sfântul Mare Mucenic DimitrieIzvorâtorul de Mir

În curând, vom putea spune că marileprobleme ale Girocului legate de infra-structura rutieră vor deveni amintire.Lucrările la lărgire la patru benzi a dru-mului judeţean care leagă localitatea noas-tră de Timişoara se desfăşoară într-un ritmalert, ceea ce ne face să afirmăm că, încurând, această porţiune va fi finalizată.Recent, Consiliul Judeţean Timiş a dat onouă veste bună girocenilor, care ar putea

avea, în viitorul apropiat, un acces mairapid la autostradă. Concret, în plenul din30 septembrie al Consiliului JudeţeanTimiş a fost pe ordinea de zi un proiect dehotărâre privind măsurarea reală a dru-murilor care vor face obiectul uneihotărâri de guvern. Unul dintre cele mailungi drumuri, dar şi unul de foarte mareimportanţă, este Giroc-Urseni-MoşniţaNouă-Moşniţa Veche-Bucovăţ, pe olungime de 18 kilometri – un drum cepoate fi considerat un fel de centură a Timi-

şoarei, care va lega zona de sud a judeţu-lui cu drumul european şi, bineînţeles, cuautostrada. După cum a precizat domnulCălin Dobra, vicepreşedintele ConsiliuluiJudeţean Timiş: „S-a aprobat trecerea a,aproximativ, 14 drumuri comunale la sta tu-tul de drumuri judeţene – 145 de kilometri. Am acceptat acest demers din punctul devedere al conducerii CJ Timiş pentru aveni în sprijinul primarilor, pentru că

aceste drumuri sunt căi rutiere care leagăminim două comune sau care duc spre unobiectiv turistic de interes judeţean. Legis -laţia ne dă voie să clasificăm aceste dru-muri în drumuri judeţene, iar acum suntemîn situaţia în care aşteptăm hotărârea deguvern de trecere a lor din drumuri comu-nale în judeţene”.O nouă investiţie în infrastructura rutierădin Giroc, finalizată de curând, este as-faltarea străzii Neptun, artera principală decirculaţie din cartierul Planişte.

Vasile TOMOIAGĂ

IInnffrraassttrruuccttuurraa rruuttiieerrăă aa GGiirrooccuulluuiissee îîmmbbuunnăăttăăţţeeşşttee ppee zzii ccee ttrreeccee

Urseni*

*

*

*

*Giroc

Ediţia a doua a Simpozio-nului In ternaţional „Istorieşi Cultură în Banat”, ma-nifestare care s-a bucurat anul trecut de oparticipare valoroasă dinpartea specialiştilor în cul-tura şi istoria acestor lo-curi, se va desfăşura laGiroc, în zilele de 25 şi 26octombrie.Organizatori sunt SocietateaCulturală „David Voni ga”, înco la borare cu PrimăriaGiroc, Institutul de Cer-cetări al Românilor dinUngaria, Institutul Cultu-ral al Românilor din Voi- vodina, Institutul de StudiiBanatice „Titu Maio-rescu” al Academiei Ro-mâne, Filiala Timişoara şicu Societatea Enciclope-dică a Banatului. Programul simpozionului va debuta vineri, 25 octombrie, de la ora 18,când vor fi vernisate o serie de expoziţii şi vor avea loc mai multe lansăride carte.Deschiderea oficială a întâlnirii cultural-istorice, de la Giroc, va avea locla ora 20.A doua zi, sâmbătă, 26 octombrie, zi în care Biserica Ortodoxă Românădin Giroc îşi va sărbători hramul, se vor desfăşura, între orele 8-12, lucrările pe secţiuni.Preşedinţi de onoare ai simpozionului sunt: Iosif-Ionel Toma, Maria MariaBerényi, Costa Roşu, Cornel Petroman; preşedinţi executivi: Viorel-DorelCherciu, Alin-Cristian Scridon; comitetul ştiinţific este alcătuit din Crişu Dascălu, Ioan Munteanu, Stelian Mândruţ, Ioan Viorel Boldureanu,Pavel Vesa, Vasile Râmneanţu şi Ovidiu Roşu.

Vasile TOMOIAGĂ

SSiimmppoozziioonnuull iinntteerrnnaaţţiioonnaall„„IIssttoorriiee şşii CCuullttuurrăă îînn BBaannaatt””,,

eeddiiţţiiaa aa ddoouuaa,, GGiirroocc 22001133Asociaţia Culturală „David Voniga”

Primăria şi Consiliul Local ale Comunei GirocInstitutul de Cercetări al Românilor din UngariaInstitutul Cultural al Românilor din Voivodina

Institutul de Studii Banatice „TituMaiorescu” al AcademieiRomâne, fi lialaTimişoara,

Societatea Enciclopedică a Banatului

P R O G R A M

Vineri, 25 octombrieora 18 - Expoziţie şi lansări de carteora 20 - Deschiderea ofi cialăora 21 - Cina festivă

Sâmbătă, 26 octombrieorele 8-12 - Lucrări pe secţiuni

simpozionul internaţional„Istorie şi Cultură în Banat”

ediţia a doua, Giroc 2013

Societatea Enciclopedică a Banatului

Invitatiesimpozionul internaţionalsimpozionul internaţionalsimpozionul internaţional

Invitatie

IMPORTANT!Cererile pentru acordarea ajutoarelor de încălzire a locuinţei se pot obţine de la sediul Primăriei comunei Giroc, camera 13,

sau de pe site-ul oficial al comunei Giroc, www.giroc.ro. Persoană de contact, inspector Lavinia David.

2 DIALOG CU CETĂŢENII

CCaalleennddaarr ccrreeşşttiinn--oorrttooddooxx

DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaaoorrttooddooxxăă

Iată una dintre cele mai scurtecăi care duce la primirea iertăriipăcatelor: să nu osândim. (Sf.Ioan Scărarul)

E mai uşor a se păzi cineva să nucadă decât, după ce a căzut, să seridice. (Sf. Ioan Hrisostom)

Am rămas omul unei singurecărţi, şi anume a Cărţii Cărţilor:Sfânta Scriptură. (Sf. Ciprian)

Virtutea se naşte prin înstrăi-nare de bunăvoie a sufletului detrup. (Sf. Maxim Mărturisitorul)

Dacă te rogi lui Dumnezeu pen-tru ceva şi El întârzie să te as-culte, nu te scârbi pentruaceasta. Tu nu eşti mai înţeleptdecât El. (Sf. Isaac Sirul)

Fiinţa tuturor virtuţilor este în-suşi Iisus Hristos. (Sf. Maxim Măr-turisitorul)

Pe calea vituţii, pe măsură ce veipăşi, în aceeaşi măsură ţi se vapărea calea mai uşoară. (Sf. IoanHrisostom)

În sufletele smerite se odihneşteDomnul, căci nimic nu dezrădă-cinează aşa de mult buruienilerele din suflet, ca fericita smere-nie. (Sf. Teodor Studitul)

Cu mult timp în urmă, a trăit un boiertare bun. Într-o zi, l-a chemat la el pe un

ţăran şi i-a spus:- Uite, omule, fiindcă ştiu că familia ta o ducedestul de greu, vreau să te ajut. Îţi dau demuncă şi te plătesc foarte bine. Vrei să lucrezipentru mine?- Sigur, boierule, a răspuns omul bucuros, cetrebuie să fac?- Să-mi construieşti o casă, la marginea pădurii.Ţăranul a plecat bucuros şi, chiar din acea zi, s-a apucat de treabă. Boierul îi dădea bani pen-tru tot ce trebuia să cumpere. Însă, omul ce şi-a spus: “E, şi aşa nu mă vede, ce-ar fi să-lînşel?!”.Şi, în loc să facă totul aşa cum ar fi trebuit, aînceput să cumpere lucruri ieftine şi proaste şisă cheltuiască banii ce îi rămâneau. Când a ter-minat, casa arăta tare frumos pe dinafară, darţăranul ştia că n-o făcuse bine şi că, destul derepede, ea se va strica.Când i-a arătat casa boierului, acesta i-a spus:- Fiindcă ştiu că tu şi familia ta locuiţi într-o co-cioabă mică, îţi fac cadou această casă. De-aiate-am lăsat pe tine să o construieşti şi ţi-am spusacum, la sfârşit, tocmai pentru ca bucuria voas-tră să fie mai mare.Acum şi-a dat seama omul de greşeala sa. Avrut să-l înşele pe altul şi, de fapt, singur s-aînşelat. Dacă ar fi fost cinstit şi şi-ar fi văzut detreabă, şi-ar fi făcut un bine lui şi familiei sale.Acum, însă, părerile de rău nu mai puteau în-drepta nimic. În sinea lui, omul s-a jurat să numai înşele niciodată pe nimeni.“După cum ne purtăm noi cu aproapele, aşa seva purta Dumnezeu cu noi”.

Cel ce înşealăCa să tragem o concluzie cât de câtpertinentă asupra populatinismuluidin acest protopopiat, este necesarsă facem un simplu aranjament

care să ne permită nişte calcule aritmetice.

Viorel-Dorel CHERCIU- va urma -

Date istorice despre protopopiatul Belinţ (6)ppii

llddee ccrr

eeşşttiinn

ee

ooccttoommbbrriiee 22001133

SSffâânnttaa CCuuvviiooaassăă PPaarraasscchheevvaa

Bab a Bazo Bazo ul Nou Belin Brestov Budin829+ 1.578+ 210+ 1.975+ 352+ 525+

830 1.562 205 1.966 350 538 845 1.544 218 1.939 346 537 842 1.542 236 1.923 350 518 839 1.519 227 1.911 355 509 840 1.481 1.874 354 545 803 1.448 1.821 351 533

5.828 10.674 1.096 13.409 2.452 3.705

Cheche Chiz t u Co tei Dr goie ti Fic tari Hisia665+ 998+ 780+ 801+ 773+ 500+

623 1.001 781 802 773 502 632 1.002 807 744 756 508 633 999 825 738 745 510

631 992 829 732 744 517653 965 828 764 739 529639 979 759 755 724 504

4.467 6.936 5.609 5.336 5.254 3.670

Hodo Ictar Jab r Lucare Ohaba Forgaci Ofelia Reca398+ 647+ 976+ 153+ 1.239+ 124+ 422+

398 648 972 153 1.242 116 425397 648 961 103 1.224 118 387391 604 962 101 1.222 121 374358 610 965 100 1.223 112 378359 596 970 161 1.041 114 471398 586 782 231 1.028 488

2.699 4.339 6.588 1.001 8.219 705 2.945

Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea,în satul Epivat, din Tracia, pe ţărmul Mării Mar-mara, în apropiere de Constantinopol (azi Istan-bul). Se spune că, pe când avea 10 ani, CuvioasaParascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mân-tuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine, săse lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmezeMie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determinăsă-şi dăruiască hainele salesăracilor.După o vreme, se retrage înpustie. Urmând sfaturile unorvieţuitori aleşi, se îndreaptă spreţinutul Pontului, oprindu-se lamănăstirea Maicii Domnului,din Heracleea, unde va rămânecinci ani. De aici, a plecat spreŢara Sfântă, în dorinţa de a-şipetrece restul vieţii în locurilesfinte. După ce a văzut Ierusa li-mul, s-a aşezat într-o mănăstirede călugăriţe, în pustiul Iordan-ului.Din puţinele ştiri privitoare laviaţa ei, aflăm că, într-o noapte,pe când avea 25 de ani, un îngeri-a spus, în vis, să se reîntoarcăîn locurile părinteşti. SfântulVarlaam scrie în Cazania sa: „Sălaşi pustia şi la moşia ta să te întorci, că acolo ţi secade să laşi trupul pământului şi să treci dinaceastă lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.Din Constantinopol, s-a îndreptat spre Epivat, fărăsă spună cuiva cine este şi de unde vine. Aici, îm-păcată cu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu, şi-adat sufletul.A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiţiei, sespune că un marinar a murit pe o corabie, iartrupul i-a fost aruncat în mare. Va lurile l-au arun-cat la ţărm, iar un sihastru, care trăia acolo, i-arugat pe nişte creştini să-l îngroape după rânduialacreştinească.

Săpând o groapă, au aflat trupul Prea CuvioaseiParascheva neputrezit şi plin de mireasmă. Cutoate acestea, au pus alături de ea şi trupul coră-bierului. Dar, în noaptea următoare, unuia dincreştinii care săpaseră groapa, cu numele Gheor -ghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, şezând pe unscaun luminat şi înconjurată de îngeri, iar unuldintre aceştia îl mustra pentru că nu a scos din

groa pă trupul CuvioaseiParascheva. Împărăteasa pe care o văzuse învis, şi care nu era alta decât Cu-vioasa Parascheva, i-a po runcitsă ia degrabă trupul ei şi să-laşeze undeva la loc de cinste.Credincioşii au înţeles că este unsemn dumnezeiesc, fapt pentrucare au luat din mormânt trupulCuvioasei şi l-au aşezat în biseri -ca Sfinţii Apostoli din Kalli-crateia. Îndată, au avut locvindecări minunate în urma rugă-ciunilor care se făceau lângă cins-titele sale moaşte.Domnitorul Vasile Lupu, ctitorind la Iaşi biserica „SfinţiiTrei Ierarhi” şi amintindu-şi deIoan Asan, care la vremea sa astrămutat moaştele Prea Cuvioa-

sei Parascheva de la Epivat la Târnovo, deAlexandru cel Bun, care a adus moaştele Sfântu-lui Ioan cel Nou de la Cetatea Albă, la Suceava, afăcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaştele Sfintei Parascheva săfie strămutate la Iaşi. Domnitorul moldovean aplătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice şi, ast-fel, patriarhul Partenie I şi membrii Sinodului auhotărât să-i ofere, drept recunoş tinţă, moaştele Cuvioasei. Acestea au fost aduse la Iaşi, în anul1641, iar din 1887 ele se află la Catedrala Mitro-politană din oraş.

M.S.

SSffâânnttuull MMaarree MMuucceenniiccDDiimmiittrriiee IIzzvvoorrââttoorruull ddee MMiirr

- continuare din pagina 1 -

Nu după multă vreme, acunoscut împăratul căvoievodul Dimitrie estecreştin şi s-a mâniat foarte.Drept aceea, întorcându-sebiruitor dintr-un război cusciţii, Maximian a poruncitsă se facă praznice înfiecare cetate, în cinsteazeilor, şi a venit împăratulşi la Tesalonic. Dimitrie,fiind întrebat de sunt ade-vărate cele auzite despredânsul, a răspuns cu în-drăzneală, mărturisind căeste creştin şi a defăimatînchinarea păgânească. În-dată, împăratul a poruncitsă-l închidă în temniţă,până la încheierea jocurilor în cinstea venirii sale. Şi, se bucuraîmpăratul, mai ales văzând pe un luptător vestit, Lie, vandal deneam, înalt, puternic şi înfricoşător la chip, că se luptă cu ceiviteji şi-i ucidă, aruncându-i în suliţe. Era acolo un tânăr creştin,anume Nestor, cunoscut Sfântului Dimitrie. Acesta, văzând peLie ucigând fără cruţare pe oameni, mai cu seamă pe creştini,s-a aprins de râvnă. Vrând să se lupte cu Lie, a alergat la Sfân-tul, în temniţă, cerând de la dânsul rugăciuni şi binecuvântareca să-l poată birui pe acel ucigaş de oameni. Însemnându-l cusemnul crucii pe frunte, Sfântul i-a zis: „Du-te şi pe Lie veibirui şi pe Hristos vei mărturisi!”. Intrând în luptă cu Lie,Nestor a strigat: „Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi!”. Şi în-dată, trântindu-l jos pe Lie, l-a omorât. S-a întristat împăratul demoartea lui Lie. Aflând însă că Sfântul Dimitrie este cel care l-a îndemnat pe Nestor să se lupte cu Lie, împăratul a trimisostaşi, poruncindu-le să-l străpungă cu suliţele pe Sfântul, întemniţă, ca fiind pricina morţii lui Lie. (M.S.)

3DIALOG CU CETĂŢENII ooccttoommbbrriiee 22001133

Trageri în poligonul ChişodaÎncepând din luna iulie şi până în luna decembrie, în Poligonul de tragere Chişoda se

execută trageri, ziua şi noaptea, cu întreg armamentul de infanterie, armamentul de peTAB şi cu grenade de mână, de război (în limita dreaptă, „sectorul de grenade”).

În luna octombrie se execută trageri în zilele de: 29, 30 şi 31.

În conformitate cu regulamentele eu-ropene, României i s-a alocat pentruimplementarea Planului anual 2013,privind furnizarea de produse ali-mentare provenite din stocurile deintervenţie comunitară către persoa-nele cele mai defavorizate, pachetulfinanciar din Fondul European deGarantare Agricolă, concretizat înfăină, paste făinoase, mălai, ulei,zacuscă, miere, conservă carne deporc, roşii în suc propriu şi zahăr. Persoanele care se încadrează în ur-mătoarele categorii: şomeri, pensio-nari cu pensia sub 400 lei/lună,persoanele cu handicap grav sau ac-centuat, beneficiarii Legii nr.416/2001, modificată şi completatăde Legea nr. 276/2010, sunt rugateca, până la data de 4.11.2013, să seprezinte la sediul Primăriei comu-nei Giroc, pentru a depune dosa-rele cu documentele necesare,condiţie necesară unei bune desfă-şurări a acţiunilor de distribuire aproduselor alimentare.

Se vor depune documentele în func-ţie de situaţiile în care vă aflaţi, dupăcum urmează:- pentru şomeri: buletin sau carte deidentitate; carnet de şomer vizat la zi- pentru pensionari: buletin sau car -te de identitate; ultimul cupon depensie- pentru persoanele cu handicap:buletin sau carte de identitate; certi-ficat de încadrare în grad de handi-cap- pentru beneficiarii de ajutor so-cial, conform Legii nr. 416/2001:carte de identitate.Actele vor fi preluate şi prelucrate laBiroul de asistenţă socială, cam. 13,la parterul Primăriei comunei Giroc.Nedepunerea actelor în vederea în-tocmirii dosarului atrage după sine imposibilitatea distribuirii produ-selor alimentare către beneficiari.

Lavinia DAVID

DDiissttrriibbuuiirreeaa pprroodduusseelloorr aalliimmeennttaarreeccăăttrree ppeerrssooaanneellee nneevvooiiaaşşee Ca urmare a nerespectării, în mod con-

stant şi permanent, după bunul plac alfiecărui conducător auto, a normelorlegale referitoare la oprirea, sta -ţionarea şi parcarea autovehiculelor înperimetrul situat în imediata vecină-tate a Primăriei Giroc şi în ciuda fap-tului că aplicăm, în continuare,sancţiuni contravenţionale, atât laHCL Giroc nr. 15/2011, dar şi la OUGnr. 195/2002 – regimul circulatiei,ocazie cu care stabilim, pe lângăamenda contravenţională, şi puncte depenalizare, poliţiştii locali vor acţiona,în continuare, în scopul menţinerii dis-ciplinei rutiere în parcarea Primărieicomunei Giroc.În completarea celor de mai sus, ţinemsă facem unele precizări în legătură cuperimetrul respectiv: prin HCL Girocnr. 62/31.10.2012 s-a stabilit, de cătreconsilierii locali, că terenul este pro-prietate privată a comunei Giroc, cudestinaţie de parcare, folosită înregimul privat al Primăriei (de altfel,acest lucru este menţionat şi pe tăbliţaadiţională de sub indicatorul de„Oprire interzisă”) şi al furnizorilor de

servicii către populatie.De asemenea, vom intensifica con-troalele, dimineaţa şi seara, pe str.Gloria mai ales (de unde avem maimulte sesizări), în scopul verificării res-pectării prevederilor HCL Giroc nr.64/2013, art. 6 pct. 3 (care stipu leazăamendă contravenţională între 1.000şi 2.500 de lei), adică obligativitateaînsoţitorilor de animale de a asigura,de îndată, curăţirea şoselelor, a trotua -relor ori a altor spaţii, ca urmare a de-plasării animalelor spre şi de la loculde păşunat.Reamintim celor predispuşi să arunceori să depoziteze, pe domeniul public,deşeuri menajere ori rezultate ca ur-mare a lucrărilor de construcţii, căvom aplica cu precădere prevederileOUG nr. 195/2005 – reglementări pelinie de mediu, art. 96, amenzile con-travenţionale fiind cuprinse între3.000 şi 6.000 de lei – pentru persoanefizice, iar pentru persoane juridice,între 25.000 şi 50.000 de lei.

Şeful Serviciului Poliţiei LocaleGiroc, Jr. Daniel SGURĂ

Poliţia Locală Giroc vă informează

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentruAgricultură – centrul judeţean Timişanunţă că a fost publicat, în MonitorulOficial nr. 581, din 12 septembrie2013, Ordinul M.A.D.R. nr. 920/2013pentru stabilirea modului de imple-mentare a condiţiilor specifice, a cri-teriilor de eligibilitate şi termenii dereferinţă pentru aplicarea schemelorde plăţi naţionale directe complemen-tare în sectorul zootehnic la specia bo-vine, în acord cu reglementărilecomunitare în domeniu.În conformitate cu prevederile Ordi-nului de mai sus, se acordă plăţi na-ţionale directe complementare însectorul zootehnic producătoriloragricoli, persoane fizice sau juridice,care deţin, cresc şi exploatează ani-male de producţie, identificate şi înre-gistrate în sistemul naţional,crescători de bovine, pentru următoa-rele scheme:

A. Pentru a beneficia de prima pen-tru schema din sectorul lapte, pro-ducătorii agricoli trebuie săîndeplinească cumulativ următoa-rele condiţii:a) exploataţia de bovine să fie înre-gistrată în Registrul naţional al ex-ploataţiilor, la data solicitării primei;b) solicitantul să fie înregistrat în sis-temul de administrare a cotei de lapteîn anul de cotă 2012-2013; c) solicitantul să fi livrat şi/sau vândutdirect o cantitate de minim 3 tonelapte în anul de cotă 2012-2013;Prima se acordă pe tona de lapte pro-dus şi înregistrat la livrări şi/sau vân-zări directe în Sistemul deadmi nistare al cotelor de lapte în anulde cotă 2012.2013.

B. Pentru a beneficia de prima pentruschema din sectorul carne, produ cătoriiagricoli trebuie să în deplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să deţină un efectiv minim de 3 ca-pete bovine cu vârsta de minim 16luni, la data de 31 ianuarie 2013;b) exploataţia de bovine să fie înre-gistrată în Registrul naţional al ex-ploataţiilor la data de referinţă,31.01.2013, şi la data solicitării pri-mei;Prima se acordă pentru minim 3 ca-pete bovine cu vârsta de minim 16luni, precum şi pentru tineretul bovinmascul şi/sau femel cu vârsta de mi-nimum 7 luni, existent în exploataţiela data de referinţă.

Documente necesare- cererea de plată, emisă în formă pre-tipărită de către A.P.I.A. – centrullocal/judeţean;- copie de pe buletinul de identita te/ -cartea de identitate/codul unic de în-registrare/certificatul de înregistrare;- copie de pe paşaportul fiecărui ani-mal pentru care se solicităprimă/copie de pe documentele careatestă ieşirile din efectiv, după caz,pentru schema prevăzută pentru sec-torul carne; - copie de pe dovada de înregistrare abeneficiarilor în sistemul de adminis-trare a cotelor de lapte precum şi acantităţilor de lapte livrate şi/sau vân-dute direct în anul de cotă 2012-2013,în cazul solicitării primei pentru sec-torul lapte;- adeverinţă* emisă, prin proceduriSNIIA, de către medicul veterinar cudrept de liberă practică, împuternicit,care atestă că bovinele existente în ex-ploataţie la data depunerii cererii suntcuprinse în Programul acţiunilor desupraveghere, prevenire, control şieradicare a bolilor la animale, a celortransmisibile de la animale la om, pro-tecţia animalelor şi protecţia mediu-lui, de identificare şi înregistrare abovinelor, suinelor, ovinelor şi capri-nelor, iar acţiunile prevăzute sunt

efectuate la zi. - adeverinţă* prin care se recunoaştestatutul de crescător de bovine al soli-citantului, eliberată de către o organi-zaţie a crescătorilor de bovine, legalconstituită, cu reprezentativitate na-ţională sau de către o asociaţie a cres-cătorilor de bovine, legal constituită,afiliată la o organizaţie a crescătorilorde bovine cu reprezentativitate naţio-nală. Adeverinţa se eliberează gratuit,indiferent dacă solicitantul este mem-bru sau nu al organizaţiei/asociaţieirespective.*Aceste adeverinţe se pot depune fieodată cu cererea de plată, fie în ter-men de maxim 30 de zile calendaris-tice de la data limită de depunere acererilor.

Alte condiţii: producătorii agricolicare deţin un efectiv de minim 20 ca-pete vaci în exploataţie, la data depu-nerii cererii, în termen de 3 luni de ladata limită de depunere a cererilor,vor înscrie întreg efectivul de vaci înRegistrul genealogic al rasei, deţinutde asociaţia/agenţia acreditată pentruînfiinţarea şi menţinerea Registruluigenealogic. După înscrierea efectivu-lui de vaci în Registrul genealogic alrasei, solicitanţii vor depune, până ladata de 29 ianuarie 2014 inclusiv, lacentrul local/judeţean al Agenţiei dePlăţi şi Intervenţie pentru Agricultură,unde au depus cererea de solicitare aprimei, o adeverinţă eliberată de aso-ciaţia/agenţia acreditată pentru înfiin-ţarea şi menţinerea Registruluigenealogic, care confirmă înscriereaanimalelelor în Registrul genealogical rasei. Termenul limită de depunere a cereri-lor este 28 octombrie 2013. Cererilese depun la centrele locale sau centruljudeţean A.P.I.A.

ÎÎnn aatteennţţiiaa ccrreessccăăttoorriilloorr ddee bboovviinnee Lucrări în grădinăîn luna octombrieA venit luna octombrie şi toamna şi-a intrat pe de-plin în drepturi. Iată, mai jos, câteva lucrări şi proiecte de grădinărit pentru această lună, cu aju-torul cărora îţi poţi face grădina să arate superb şisă o pregăteşti pentru iarnă, dar şi pentru primă-vara care va veni.

Plantele perene, anuale şi cu bulbiÎn timpul lunilor de toamnă, după ce temperatura solu-lui scade sub 15o C, ar fi indicat să plantezi bulbii plan-telor care înfloresc primăvara, precum: lalele, narcise,zambile, viorele, irişi pitici, anemone, crocus. Pregă-teşte solul, alege bulbi sănătoşi şi, pentru un rezultatoptim, adaugă la plantare făină de oase sau fertilizantpentru bulbi.Pentru a menţine o notă de culoare în grădină, aveţi încătimp să plantaţi panseluţele de iarnă, napii decorativi şivarza decorativă.

Arbuşti şi arboriDe-a lungul lunilor de toamnă şi de iarnă, poţi plantasau transplanta atât arbori şi arbuşti veşnic verzi, cât şicu frunze căzătoare. În timpul acestor luni de latenţă,poţi muta arbuştii şi arborii, producând un şoc minimplantelor.

Fructe şi legumeCea mai plăcută parte din procesul de cultivare a fruc-telor şi legumelor este recoltarea lor. În această pe-rioadă, procesul de recoltare ar trebui să se apropie definal. Astfel că, puţinele legume şi fructe care mai existăde recoltat le poţi consuma ca atare, în stare proaspătăsau le poţi depozita.Taie lăstarii de zmeură care au crescut prea mult, pen-tru a împiedica distrugerile provocate de vânturile deiarnă.Unele legume rădăcinoase, precum morcovii, ceapa(bulbul), păstârnacul pot fi lăsate în pământ şi dezgro-pate atunci când este nevoie de ele. După ce ai terminat de recoltat legumele de vară, sea-mănă trifoi, soia sau măzăriche, în scopul îngropării lorîn sol, în primăvara următoare. Aceste plante producă-toare de azot vor reprezenta o bună sursă de materie or-ganică şi de hrană pentru legumele tale de anul viitor şi,în acelaşi timp, vor ajuta la controlul buruienilor în tim-pul iernii.

Insp. Maria HANEŞ

4 DIALOG CU CETĂŢENIIooccttoommbbrriiee 22001133

Guvernul a aprobat, în ultima şedinţă,o ordonanţă de urgenţă care stabileştevii torul Program de garantare a credi -telor pentru IMM-uri, numit şiKogălniceanu II.„Plafonul de garanţii, pe acest pro-gram, este estimat la 2 miliarde lei,un volum suficient pentru a dinamizaun sector extrem de important pentrueconomia reală”, explică nota de fun-damentare a ordonanţei.Cum va funcţiona mecanismul degarantare: Ministerul Finanţelor Pub-lice mandatează Fondul Naţional deGa rantare a Creditelor pentru Între-prinderile Mici şi Mijlocii(FNGCIMM), care emite garanţii înnumele şi în contul statului, înfavoarea ins tituţiilor de credit, careurmează să acorde credite IMM-urilor eligibile.„Faţă de Programul „MihailKogălniceanu”, s-a urmăritcrearea unei flexi bilităţi mai mari,în dorinţa scurtării timpului nece-sar acordării finanţărilor garan-tate de stat şi, implicit, creareaunui acces mai rapid IMM-urilorla capitalul de lucru”.Programul de garantare a credi-telor pentru întreprinderile mici şimijlocii – Kogălinceanu II – esteun program multianual de încura-jare şi de stimulare a dezvoltăriiîntreprinderilor mici şi a între-prinderilor mijlocii, disponibil peo perioadă de 36 de luni de la in-trarea în vigoare a normelor deaplicare a prezentei ordonanţe de ur-genţă, care constă în acordarea uneilinii de credit, în valoare maxi mă de5.000.000 lei/IMM, pe o perioadă demaximum 24 de luni şi garantareacreditului de către stat, în procent demaximum 50% din valoarea fi-nanţării, exceptând dobânzile, comi-sioanele şi spezele bancare.Pe de altă parte, IMM-urile sunt obli-gate să prezinte instituţiei de credit fi-nanţatoare garanţii colaterale pentrucel puţin 50% din valoarea creditului.Programul vizează sprijinirea accesu-lui I.M.M.-urilor la obţinerea de cre di -te destinate finanţării capitalului delucru, cu posibilitatea prelungirii peo perioadă de maximum 12 luni, învede rea rambursării liniei de credit, încondiţiile stabilite prin normelemetodologice de aplicare a prezentei

ordonanţe de urgenţă.Sumele trase din linia de credit pot fiutilizate numai pentru finanţarea ca pi-talului de lucru, neputând fi utilizatpentru refinanţarea altor credite înderulare ale beneficiarului.Deoarece garanţia acoperă maximum50% din principal, s-a prevăzut obliga -ţia de a constitui o ipotecă mobiliarăasupra soldurilor creditoare ale tuturorconturilor deschise la banca finanţa-toare, valabilă până la stingereacreanţelor datorate.De asemenea, acţionarii sau asociaţiiIMM-ului finanţat, cei care deţin celpuţin 50% din capitalul social al bene-ficiarului, precum şi întreprinzătorul–persoana fizică ce organizează o ac-tivitate economică, vor semna o

garanţie personal pentru creanţelerezultate din plata garanţiilor acordatede FNGCIMM, cu renunţarea la bene-ficiul de discuţiune şi diviziune.

Program INOVARE, prin subpro-gramul“Cecuri de inovare”, îşipro punesă asigure un instrument flexibilpentru susţinerea IMM-urilor dinsectorul productiv, în vederea mo der -nizării tehnologice şi a creşteriigradului de inovare.Status: ACTIVDepunere până la: 30.11.2013Buget total: 7.750.000 lei Suma maximă/proiect: 45.000 lei

Obiective operaţionaleÎncurajarea IMM-urilor de a in-

vesti în activităţi de cercetare-dez-

voltare;Dezvoltarea de parteneriate între

IMM-uri şi instituţii de cercetare şiinovare;

Testarea conceptelor cuprinse înbrevetele de invenţii;

Valorificarea competenţelor tehni -co-ştiinţifice existente în sistemul deCDI în sectorul productiv, prinasistarea IMM-urilor în procesul dedezvoltare şi modernizare, prin achizi-ţionarea de servicii, tehnologii şimetode noi sau avansate;

Creşterea productivităţii, competi -tivităţii şi a calităţii produselorobţinute la nivelul întreprinderilormici şi mij locii;

Sprijinirea IMM-urilor inovatoareîn vederea accesării fondurilor publice

şi/sau private din alte surse/programe(Planul Naţional de Cercetare Dez-voltare, Inovare, Fonduri structuralAxa 2, Fonduri private de investiţii,Angel Investors, etc.).

Solicitanţi eligibiliSe pot înscrie în acest program între-prinderile mici şi mijlocii, având saunu activitate de cercetare-dezvoltaremenţionată în statut, dar activitateaprincipală nu este activitate de cer ce-tare-dezvoltare, precum şi persoanelefizice autorizate.Cecurile de inovare pot fi eliberate înorice domeniu economic sau ştiinţificşi trebuie să conducă la o accelerare atransferului tehnologic între organiza-ţii de cercetare (Furnizori de servicii)şi IMM-uri sau PFA-uri (Beneficiari)cu respectarea schemei de ajutor

minimis aprobată prin decizia ANCSnr. 9038/2012.Cecurile de inovare trebuie să resolveproblemele CDI punctuale ale benefi-ciarilor care nu pot fi rezolvate internşi care duc spre soluţii inovative cupotenţial real de piaţă.

Activităţi eligibileCercetare industrială;Dezvoltare experimentală;Studii de fezabilitate tehnică;Protecţia drepturilor de proprietate

intelectuală conform specificaţilorproiectului;

Inovare de proces şi organizaţio -nală în servicii;

Procurarea de servicii suport şi deconsultanţă pentru inovare.

Condiţii de finanţareValoarea maximă a unui cec deinovare este de maximum 50.000lei, din care maximum 45.000 leise asigură de la bugetul de stat şireprezintă maximum 90% dinvaloarea totală.Bugetul total al prezentei com-petiţii este de 7.750.000 lei.Cecurile de inovare se decon-tează pe o perioadă de maximum6 luni de la data la care au fosteliberate.Raportul de impact trebuie trimiscătre UEFISCDI la 12 luni de lafinalizarea proiectului. În cazuldepăşirii termenului de 12 luni,

UEFISCDI poate solicita returnareasumelor finanţate din fonduri publice.

Termen-limităCererea de finanţare (se completeazăon-line în platforma www.uefiscdi-direct.ro, se semneazăla finalizarea depunerii on-line, sescanează în format .pdf şi se încarcăîn platformă).Depunerea proiectelor este continuăpână la 30 noiembrie 2013. Cererilede finanţare depuse în cursul unei lunicalendaristice sunt evaluate în cursullunii următoare.Fiecare cerere este evaluată de cătreminimum 3 experţi independenţi. Vorfi finanţate cererile care îndeplinescun punctaj de minimum 80 puncte,în limita bugetului disponibil.

Insp. Manuela BÎLC

PPrrooggrraammee ddee ddeezzvvoollttaarree ppeennttrruu IIMMMM--uurrii

Beneficiarii din mediul privat vor derula o proce-dură simplificată în cazul achiziţiilor de bunuri depeste 30.000 de euro, a celor de servicii cu o va loare cuprinsă în intervalul 30.000-200.000 deeuro, respectiv a achiziţiilor de lucrări cu o valoarecuprinsă în intervalul 100.000 – 5.000.000 de euro,ca urmare a abrogării Ordinului ministrului nr.1.050/2012.Actul normativ a fost abrogate prin emiterea unuiOrdin semnat de ministrul Fondurilor Europene,Eugen Teodorovici, care va intra în vigoare la datapublicării acestuia în Monitorul Oficial. NoulOrdin reglementează procedura simplificată pecare o vor respecta beneficiarii de fonduri eu-

ropene, din sectorul privat.Potrivit noii proceduri, beneficiarii din mediul pri-vat vor publica anunţurile de achiziţii într-o sec ţiunea paginii web a Ministerului Fondurilor Europene,fără a suporta niciun cost.Apoi,din toate ofertele primite o vor alege pe aceeape care o consideră cea mai bună, argumentândopţiunea făcută, prin întocmirea unei note justi-ficative. În acest mod, va fi respectat principiultransparenţei, impus de cerinţele Comisiei Eu-ropene. Beneficiarii care nu vor publica anunţurilede achiziţii pe pagina web a Ministerului Fon-durilor Europene vor fi sanctionaţi prin aplicareaunei corecţii de 25%.

În acelaşi timp, cei care, ulterior, nu vor publica pesite-ul menţionat numele câştigătorilor selectaţi,vor suporta corecţii de 5%.O altă îmbunătăţire semnificativă adusă de noulOrdin este eliminarea obligativitaţii reluării proce-durii de achiziţie, dacă nu sunt primite cel puţin treioferte conforme.Prin Ordinul ministrului nr. 1.050/2012 au fost im-puse beneficiarilor privaţi proceduri de achiziţiesimilare cu cele care trebuie respectate de benefi-ciarii din sectorul public, chiar dacă legislaţia eu-ropeană nu conţine astfel de prevederi.

Insp. Manuela BÎLC

Noi modificări legislative pentru achiziţii de bunuri la IMM-uri

5DIALOG CU CETĂŢENII ooccttoommbbrriiee 22001133

PPeennttrruu oo ccoommuunnăă mmaaii ccuurraattăă!!„Locul deşeurilor

nu e în casă. Trimite-le la

plimbare”În aceeaşi sâmbătă în care s-a derulatşi acţiunea de ecologizare „Let’s Do It,Romania!”, la Giroc şi Chişoda s-a des-făşurat şi campania „Locul deşeurilornu e în casă. Trimite-le la plimbare!”.Campania de colectare selectivă a deşeu rilor de echipamente electrice şielectronice a fost organizată de Primă-ria comunei Giroc, în parteneriat cuAsociaţia Română pentru ReciclareRoRec, având loc între orele 10-16. Lo-cuitorii din Giroc şi Chişoda au pututsă „scape” de obiectele electrice şi elec-tronice stricate, depunându-le la punc-tele de colectare de la sediul SocietăţiiComerciale Giroceana SRL, Liceului

Teoretic „David Voniga” din Giroc şi dela sediul Casei Naţionale din Chişoda.Activitatea de colectare a DEEE-urilor(cum sunt denumite aceste deşeuri) s-aderulat în aceeaşi zi şi prin preluareaechipamentelor voluminoase de la do-miciliul cetăţenilor.Eforturile girocenilor şi chişozenilor nuau rămas nerăsplătite, aşa cum s-a în-cetăţenit în cadrul acestei acţiuni,având loc şi o tombolă, la care au par-ticipat toţi cei care s-au prezentat lapunctele de colectare pentru a depunedeşeurile electrice şi electronice.În urma tragerii la sorţi, câte o cafe-tieră Philips au câştigat Cristian Ola-riu (Chişoda) şi Eluţa Păcuraru(Chişoda); câte o maşină de găurit Skillau câştigat Yboia Nicutari (Giroc) şiRadu Basarab (Giroc); câte un mixerPhilips au câştigat Denisa Sterpu (Chi-şoda) şi Alexia Zaharia (Giroc); un as-pirator Philips a câştigat CrinaBlănariu (Giroc).

Pagină realizată de Adelina SÎRBU

Comuna Giroc a fost, şi în acestan, partener în cel mai ampluproiect de ecologizare care se des-făşoară la nivel naţional şi inter-naţional. Alături de miile devoluntari din ţara noastră au fostşi cei aproximativ 200 de giroceni,chişozeni şi voluntari de la alteasociaţii, care au participat laacţiunea „Let’s Do It, Romania!”.Au participat 110 elevi ai Liceu-lui Teoretic „David Voniga” dinGiroc, 27 de elevi ai Şcolii Gim-naziale „Iosif Ciorogariu” dinChişoda, 13 voluntari de la Clu-bul Lions, 27 de voluntari de laAsociaţia Bosh, 7 voluntari de laAsociaţia BRD şi 7 localnici. Efor-tul lor vine în întâmpinarea celorpe care administraţia locală dinGiroc le face pentru a avea în per-manenţă localităţi curate şi fru-moase. Tocmai de aceea, vo luntariidin Giroc şi Chişoda s-au bucuratde sprijin din partea autorităţilorlocale, care le-au pus la dispoziţietot ce era necesar pentru ca şiacţiunea din acest an să se deru-leze în cele mai bune condiţii.Pentru că există printre noi uniisemeni certaţi cu bunul simţ, ceiaproximativ 200 de voluntari careau participat sâmbătă, 28 sep-tembrie, la acţiunea „Let’s Do It,Romania!” au adunat aproxima-tiv 5 tone de deşeuri din cele 5zone în care au acţionat: drumulspre pădurea Giroc şi de-a lungulcanalului betonat, drumul de pelângă calea ferată – în jurul Hal-tei Semenic, drumul de legăturădintre Giroc şi Chişoda (Aleea cuplopi), drumul de legătură dintreChişoda şi Calea Şagului (DN 59),drumul către Poligonul Chişoda.Pentru a exemplifica modul încare se face recontaminarea cugunoaie a zonelor proaspătcurăţate, amintim elementul-sur-priză întâlnit pe drumul ce leagăGirocul de Chişoda. Aici, la nicidouă luni de când un girocean cuspririt civic, Alin-Gabriel Boicu,a strâns zece saci de gunoi, au fostnecesari alţi 20 de saci pentru aaduna deşeurile acumulate, întretimp, în zona respectivă.La capitolul statistică, să amintimcă la Giroc s-au strâns 334 de sacicu capacitatea de 240 de litrifiecare, rezultând o cantitate de4.200 de kilograme de deşeuri.Tipurile de deşeuri colectate aufost cele din plastic, pet-urile, am-balajele şi hârtia.Operatorul de salubritateRETIM a preluat această canti-tate de deşeuri, care a fost apoipregătită pentru reciclare.La fel ca în anii precedenţi,Primăria comunei Giroc a pus ladispoziţia participanţilor mijloacede transport pentru a se putea de-

plasa spre locaţiile de pe traseu,saci de 240 de litri, mănuşi deprotecţţie, apă şi suc.Mulţumiri şi felicitări partici-panţilor, zecilor de copii din Girocşi Chişoda, care au învăţat, cuaceastă ocazie, să respecte şi săpăstreze şi mai mult mediul în-conjurător. Organizatorii şi par-ticipanţii au mulţumit şidom nului primar Iosif-IonelToma şi Primăriei comunei Girocpentru întreaga logistică pusă ladispoziţie şi pentru suportuloferit voluntarilor şi asociaţilorde voluntari care au participat laediţia din acest an a campaniei decurăţenie.Exemplul copiilor din Giroc şiChişoda trebuie să fie urmat şi deadulţi, pentru că doar dacă efor-turile vor fi comune se va reuşipăstrarea unui climat curat şisănătos în localităţile noastre.Una dintre cărţile de vizită aleunei localităţi este tocmai aspec-tul acesteia. Girocul şi Chişoda aufost mereu localităţi curate,aceasta şi datorită oamenilorgospodari şi harnici care trăiescpe aceste meleaguri. Comunanoastră se află într-o perpetuădezvoltare, ritmul de viaţă esteasemănător până la contopire cucel de la oraş, însă aceste lucrurinu trebuie să impieteze asuprapreocupărilor noastre pentrucurăţenia localităţilor în caretrăim şi muncim. Trebuie să dămcu toţii dovadă de un mai marespirit civic şi să nu-i lăsăm pe ceicertaţi cu cele mai elementarenorme de bun simţ să ne distrugămediul în care trăim.Asigurarea curăţeniei în locali -tăţile noastre trebuie să por -nească de la fiecare dintre noi, dela fiecare gospodărie în parte şi eatrebuie să fie o preocupare per-manentă pentru toţi girocenii şichişozenii. O veche vorbă ro mâ -nească, una care ar trebui să necălăuzească pe toţi, spune că„Orice formă de curăţenie teapropie de Dumnezeu”!

Let’s Do It, Romania! la Giroc şi ChişodaComunitatea Let’s Do It, World! a pornit de la

iniţiativa Estoniei, ţara care a lansat, în anul2008, conceptul de curăţenie în toată ţara,

într-o singură zi. După Estonia, şi alte ţări au

preluat ideea, iar acţiunea s-a transformatîntr-o adevărată mișcare socială. La sfârşitul

anului 2012 erau peste 8.000.000 de persoane,din întreaga lume, implicate în acest proiect.

6 DIALOG CU CETĂŢENIIooccttoommbbrriiee 22001133

În cadrul proiectului BeNatur, implementat decătre Consiliul Judeţean Timiş, alături de 14 insti-tuţii partenere din Ungaria, Italia, Austria, Serbia,Grecia şi România, având-o drept ma na ger deproiect pe arh. şef Loredana Pălălău, va avea loc ocampanie de conştientizare, disemi nare şi turismsustenabil în zona Ariei protejate a Lacului Surduc.

Acţiunea va fi o lecţie tematică interactivă

privind importanţa, speciile şi habitatele protejate,cu prezentarea unor elemente de educaţie ecologicăşi dise minare a rezultatelor proiectului BeNatur,care se va desfăşura la Şcoala Primară GladnaRomână, comuna Fârdea, şi Şcoala Gimnazială TraianVuia. Coordonator al acestei activităţi este dr. ing.dipl. Ionel Samfira, de la USAMVB Timişoara.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Lecţie interactivă privind importanţa speciilorşi habitatelor protejate ale Lacului Surduc

angajează

operatori producţie în industria metalurgică

Cerinţe:

- studii minime: liceul absolvit- disponibilitate pentru mun -

ca în trei schimburi- capacitate de muncă în echi pă

Se oferă:

- stabilitate şi continuitate- salariu atractiv

- bonuri de masă- sporuri în concordanţă cu

performanţele- posibilitatea de evoluţie

profesională şi de participarela îmbunătăţirea proceselor

de producţie

Posturi disponibile: 4

Date de contact:Telefon: 0746-341.408;

Fax: 0256-498.494E-mail:

laborator@bergmetallchem.ro

FFiirrmmăă rroommâânnoo--ggeerrmmaannăă ssiittuuaattăăîînn TTiimmiişşooaarraa,, CCaalleeaa ŞŞaagguulluuii nnrr.. 114433

„„GGhhiioocceeiiii”” ggiirroocceennii ppee sscceennee ddiinn ssttrrăăiinnăăttaattee şşii ddiinn ţţaarrăă

Ansamblul „Ghiocelul” din Giroc a de-venit, în ultima perioadă, o prezenţăconstantă la importante manifestări cul-turale, organizate în ţară sau în străină-tate. După un turneu de succes în

Bulgaria, „Ghiocelul” a fost unul dintreansamblurile invitate la o manifestare desuflet a românilor din Banatul sârbesc.„Zilele folclorului bănăţean”, desfăşu-rate la Vârşeţ, în perioada 22-24 sep-tembrie, au reprezentat un nou prilej

pentru formaţiile de seniori şi de juniorale ansamblului din Giroc să-şi etalezebogatul repertoriu şi să prezinte în faţa amii de români veniţi din zona Banatuluiportul, dansurile şi tradiţiile girocene.

Aceleaşi ele-mente au pututfi admirate decei prezenţi lamanifestări şi întimpul paradeiansamblurilorparticipante, odefilare care astârnit ad miraţiaspectatori lor.Dar, nu doardan satorii aureprezentat Gi -rocul la „Zilelefolclorului bă -năţean”, ci şi ti -nerele interpretede muzică popu-lară Adelina Mi -hai, LoredanaSur şi Bianca Se -co şan. Gi ro ce niiau făcut cu ade-vărat spectacolpe scena am-plasată în cen- trul oraşuluiVâr şeţ, în core-grafia maestru-

lui Victor Jicherean.Manifestarea de la Vârşeţ a fost organi-zată de „Uniu nea Europeană Banat” şiface parte dintr-un program mai amplu,Programul IPA de cooperare transfronta -lieră România-Republica Serbia.

O altă manifestarede ţinută la care aparticipat Ansam-blul „Ghiocelul”din Giroc a fostediţia din acest ana „Roadelor toam- nei”. Timp dedouă zile, sâm -bătă şi duminică(12-13 octom-brie), la MuzeulSatului din Ti-mişoara, s-au îm-binat în modarmonios o sume-denie de simbo-luri ale toamnei.A fost osărbătoare a be-lşugului, din toatepunctele de ve-dere, pentru că afost un an rodnicpentru agricul-tori, dar a fost şi omanifestare cul-turală, graţie invi-taţilor de marcădin lumea muzi-cii popularebănăţene. Printreaceştia s-au numărat, şi ne-au făcut dinnou cinste, membrii ansamblului „Ghio-celul”, care au prezentat pe scena de laMuzeul satului faimoasele jocuri de doi,brâuri sau soroace bănăţene. Coregrafia afost semnată, şi de această dată, de maes-trul Victor Jicheran.Spectacolul folcloric de la Muzeul Satuluia fost întregit de prezenţa pe scenă a soli-ştilor de muzică populară Daniel Scoro-

bete, Iasmina Iova, Adrian Stanca, Car-men Popovici Dumbravă şi Tiberiu Ceia.Au fost, aşadar, două zile pline pentru ar-tişti şi pentru public, timişorenii venind înnumăr mare şi la cumpărături, dar şi pen-tru a asista la spectacolul folcloric pregă -tit de organizatorii ediţiei din acest an a„Roadelor toamnei” – Consiliul JudeţeanTimiş şi Centrul de Cultură şi Artă al Ju-deţului Timiş.

A. BORBELY

Cântec, dans şi paradă populară la Vârşeţ

Spectacol de ţinută la Muzeul Satului

Asociaţia Femeilor Antreprenor din România(AFAR), cu sediul în Timişoara, preşedinte fondatorMaria Grapini, va organiza „Balul Speranţei”, ediţia aXV-a, vineri, 25 octombrie, la restaurantul Valery 4,din Calea Aradului. Maria Grapini a explicat că, înurmă cu 15 ani, acest tip de bal de caritate a fost or-ganizat pentru prima dată în capitala Banatului.“Vreau să mai spun că nu s-au diminuat sponsorii, dincauza crizei. Mai există, în societatea noastră, oamenicare înţeleg nevoia de sprijin a comunităţii şi de im-

plicare pentru a ajuta semenii aflaţi în nevoi. Avemnevoie de fonduri pentru construirea unui cămin pen-tru bătrâni şi vrem să trecem şi graniţa, să găsim fun-daţii în afara ţării, care să sprijine acest obiectiv”, adeclarat Grapini. Astfel, unul dintre obiectivele acestei acţiuni caritabileeste ridicarea, în Giroc, a unei case de odihnă şi trata-ment pentru persoanele în vârstă şi defavorizate so-cial, care va avea o valoare de 900.000 de euro. Un alt proiect va fi şi ajutorul financiar al Campaniei

Help 25, organizată de Asociaţia Oncohelp Timişoara,în sprijinul luptei împotriva cancerului la sân. De asemenea, se are în vedere şi sprijinul Şcolii debalet Rodica Murgu Timişoara. La „Balul Speranţei” vor participa 250 de invitaţi,printre care reprezentanţi ai autorităţilor locale dinTimişoara, din Bucureşti, prietenii din cluburile Rotary şi Lions, dar şi invitaţi din Graz (Austria).

V. TOMOIAGĂ

„Balul Speranţei” a ajuns la ediţia a XV-a

7DIALOG CU CETĂŢENII ooccttoommbbrriiee 22001133

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

Capitolul II17. Noi, Văruţî, făcurăm cumă

or făcut turśii-n băbăluc: ńe-amprobocedzat satu, dară nuCoşceleac, numa Bolomaś

- Văruţule Colă, nu ce mâńia, fii bun, că nu eşci numatu dă vină, nu eşci numa tu dî la Bolomaś, iaca hai sădzîśem că ńi-s şî noi, că ăla ar fi satu nostru, śercai iosă-l măi toldui şî să-l îmbunădz, că s-o-nflăibărat răudă tot.Dar el, śică:- Vaige dă cińe, vaige dă voi, vaige dă noi! C-o aźunsrăchia să ńe luminădză. Iaca, numa o gură d-a tebăurăm, şî io m-am şî dăşchilinit la mince. M-odăzgurdzât răchia mincea cumă dărgurdzăşci maţîli laporc când îl grijădz dă Creśun – care prîntru cârnaţ,care dă călbăşăţ, care, măi groşcioare, prîntru împlutcu bofârtaie, burfili şî cecu prîntru şfarcă albă, o’-căcecu prîntru şfarcă roşie, cu mătărial măi supţîroń, dăsânźerece, numa cu virfe dă clisă d-a dulśe dîn băr-bie… Ha, că veni vorba dă dulśe, ‘po’ iară dzîc, vaigedă noi, că niś răchia asta nu-i d-a noastră – este că-i dîla Văru Titos, dîn pruńe dulś d-ăle dă vară…- Acuma tu mă laudz pră mińe, laudz răchia lu Titos,pră care tot acuma o băuş dî la noi, că pr-a te ai gătat-odămult, o’-că ce laudz baş pră cińe – vestu, unge ţîieţî s-o dăşchilinit creasta minţî… D-aia iar îmbli să ńe-mbubiţ şî pră noi să dzîśem că şî noi ni-săm dîn Bolo-maś, că tu tot aşa dzîś. Numa Văruţu Relu nu s-o preînvoit, sîracu… Dar acuma dzîśem şî noi, că şî noauădor-că ńi s-o fi dăzgurdzît creasta minţî, că n-om fi noimăi proşci…- Iac-aşa-i istina, şî-i girept śe dzîśeţ – ńe făcu şî noauăparcea Vericu Colă. Da’ io nu pre prăśepui.

Colă băgă dă samă; şî, śică:- Fârtăiuţu meu dă răchie-i a’ meu, mácăr că-i dî laVăruţu Titos! Îi a’ meu prîntru că nu l-am băut… Şî-ia’ meu prîntru că l-am adus în iorsagurili lu VăruţuRelu dî la bloc, îi a’ nostru, o fost a’ nostru – şî d-aiańe-o dăzgurdzît la creasta minţî… ‘Po’ voi, veriśilor,oare nu vigeţ că noi asta am ghiśit-ş-am-nemerit d-amfăcut acuma, ágică acuma dă vreo doauădzăś dă ańi,śe-or făcut săceńii-n băbăluc cu turcu, iac-aşa, baş aşas-o porobocit: noi am probocedzat satu nostru Bolo-maś şî l-am dosît, l-am ascuns să-l cruţăm dă ruşîńalumii. Iară săcenii dîn băbăluc or mutat satu dă l-or as-cuns după Gealu Păvăloańe să nu-l afle turśii. Turśiil-or aflat, şî prîntru că fântâna lu Stoioncoń cu satunaocol o avut apă grozav dă bună, ápăi turcu l-o as-cuns, l-o dosît pră sat supt un nume năcunoscut, l-orprobocedzat în limba lor turśască şî l-or ascuns în bucfariu lor, scriat pră dos, dî la gireapta la stânga:Chiustiuleac. Dar săceńii dîn băbăluc n-or prăśeput,n-or şciut să śecească şî să-l prăcunoască, ş-atunś orpustîńit, sîráśii, şî ş-or făcut alce doauă sace – unu lavale, unu pră geal, unu mare, unu mic – şî turcu n-omăi prăśeput ńimic şî s-o mutat cu toţ turśii lui laItări… Aşa dă bińe or dosît săceńii noştri dîn băbălucsatu să nu-l afle turcu, da’ şî turcu o dosît aşa dă grozavnumili lu sat, dă n-or măi putut afla săceńii…- Iaca dracu!, sări iar, şî iar să-nflăibără Vericu Colă.Noi ca turcu, ha?!? Asta vrei să dzîś, Vericule Relule?Na, dîn dzîua dă astădz, ńamuri noi nu măi ńi-s! Ńiţă(ńiś n-o măi źuit să dzîcă Văruţule o’-că Vericule) ie-ţ iuce dulama şî răchia dăc-o măi rămâńat în sfertuţ, şîhaidareţ să ńe duśem la noi acas, că ăsta (niś n-o măidzîs Văruţu o’-că Vericu) nu vedz că ńe afumă şî ńevatămă în iorsagu lui dî la bloc?!?...Dar în aferemu năprasnic śe l-o fost dobângit, pră Veri cu Colă l-o scăpat gura, śică: „Haidareţ”. Şî noińe-am dus – toţ-tri.

Glosarîmbubiţa = a întărâta, a instigaînflăibăra = a se inflama, a deveni irascibilbăbăluc = străvechimegrija (porcul, orătăniile) = a tranşa, a spălavestu = vezi tu!istina = adevărat!iorsag = gospodărie, acareturidulamă = manta scurtă

Întâmplări dîntr-un roman bănăţan *śe baş acuma să scriadză

Ioan-Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală aurmat-o în satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia

doctoratul în ?lologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu „Povestiri de lamarginea Câmpiei”. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titu-lar al Cursului de Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi Filoso?e a Universităţii de Vest din

Timişoara. La Cenac lul „Gura Satului” este, însă, „concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cucare este adesea identi?cat. Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr allui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentruacei care îl cunosc mai puţin, amin tim că scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un

motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

PPlleeddooaarriiee ppâânnttrruu ţţăărraanniiPân oraş, dă ani dă zâle,Mă loveşce în timpane

Vorba unu-i „nime-n lume”:„Ia ascultă, bă, ţărane!”

Gimineaţa pleşi la slujbă,Stând pă trepce la traivane;

Ce trezăşci că-ţ zâşe unu:„Ia ascultă, bă, ţărane!”

După-amiazăţ, înspră casă,Meri să-ţ cumperi macaroane,

Da’ ş-aişea audz vorba:„Ia ascultă, bă, ţărane!”

S-or dăşchis, d’o vreme-ncoaşe,Fel dă feluri dă căfane

Şî ce baji să bei un „ţitro”;- Bea cu paiu, bă, ţărane!

Pă la gară, câceunu,Are patru geamantane;

Vrei să treşi, da’ el îţ zişe:- Nu pe-aicea, bă, ţărane!

Chiar ş-acasă, îndăsară,Bace unu în betoane;

Îndrăzneşci să-i spuni să gace.- Schimbă placa, bă, ţărane!

Uita-aşa, dă ani dă zale,Mă loveşce în timpane

Vorba asta tare proastă:„Bă, ţărane! Bă, ţărane!”

Şi cum şciu că pă la ţarăNime-aşa nu ce zogoane,Vreau să le gireg, az, una

La tot ăşcia cu... „ţărane”.

Voi şe vă umfl aţ atâta,Ca şî lapcili-n oloane,

Rumegaţ puţân n’aincie,Că ţăranu-i cu-omenie,

Dă a dzâşe: Bă, ţăraneSă închină la icoaneŞî-ş răgica pălăria

Când salută „orăşane”!

Nu ca cine care portuŞî givanu le-ai zuitat.

Aşadar, ţân cu ţăranu,Cu ţăranu-agevărat.

...Parcă văd, dă mâne, proşcii,Strânş la mince cu gălane,C-o să strâje după mine:„Ia ascultă, bă, ţărane!”

Ionel IACOB-BENCEI

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15 sunetea 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LA DEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMA AERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 101123

ISSN

1584

/306

8 Colectivul de redacţie:Iosif Ionel TOMA - director fondator

Petru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;Simona IVUŢ - secretar general de redacţie

Octavian GRUIŢA, Viorel Dorel CHERCIU, Mircea STURZA - cultură;

Lavinia DAVID - social; Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

8 DIALOG CU CETĂŢENIIooccttoommbbrriiee 22001133

AAlleessssiiaa IIooaann DDoobbrree22 aannii şşii 44 lluunnii,, CChhiişşooddaa

DDeelliiaa HHoorrggaa11 aann,, CChhiişşooddaa

NNaattaalliiaa AAllbbuu11 aannii şşii 66 lluunnii,, GGiirroocc

PPaattrriicckk ŞŞtteeffaann UUrrssaann11 aann şşii 22 lluunnii,, CChhiişşooddaa

Recent, pe pista Aeroportului Internaţionaldin Arad, au fost organizate două etape aleclasei Oldtimer din Campionatul Euro-pean de Est.În cadrul evenimentului, a fost prezentatăcea mai veche mototcicletă a familiei Pas-cota, marca NSU 500 cmc, fabricată înanul 1938, cu care prima generaţie de pi-loţi FRM a participat la curse, şi anumeIoan-Ilie Pascota.Motocicleta NSU i-a oferit acestuia, înanul 1949, titlul de Campion Repubulican.În anul 1955, Ioan-Ilie Pascota a suferit unaccident de circulaţie, în urma căruia şi-apierdut viaţa. Mai apoi, Ionel Pascota seniora continuat să participe la curse cu aceeaşimotocicletă, obţinând un Titlu de Cam-pion în anul 1970, la clasa 500 cmc. Dupăaceste frumoase rezultate, motocicleta afost conservată, ca un tezaur al familiei,fiind pornită, de atunci, o dată pe an.La Arad, motocicleta a fost condusă câtevature, pe circuit, de Ionel Pascota junior(nepotul lui Ioan-Ilie Pascota), împreunăcu fiul său, Patrick Pascota, în vârstă de 6ani, care în acest an a devenit vicecampionnaţional, la clasa 50 cmc.„A fost o onoare pentru mine să pot con-duce pe circuit motocicleta bunicului meu,cu care acesta a participat la curse şi a fostCampion în vremea lui. Am condus-o ală-turi de Patrick, care pilota o motocicletăKTM, model 2013, aşadar fiind 75 de anidistanţă între anii de fabricaţie ale celordouă motociclete”, a declarat, după acest

moment memorabil, Ionel Pascota junior.Ionel Pascota senior a afirmat, la rândulsău: „Am fost mândru să îi văd pe fiul şipe nepotul meu pe circuit, alături cot lacot, moment în care mi-am adus aminte căaceelaşi lucru l-am făcut alături de tatălmeu, la un concurs din Timişoara, în anul1952. Pe deasupra, ei au continuat săpăstreze aceelaşi număr de concurs, 20, cucare a participat la curse şi tatăl meu.Aşadar, Patrick este a patra generaţie carepoartă numărul 20 de concurs. Aceastămotocicletă NSU are multe amintiri fru-moase din gloria motorsportului româ-nesc. Faptul că este condusă, pe rând, defiecare urmaş al tatălui meu, îmi demons -trează că ghidonul motocicletei de concursse transmite din generaţie în generaţie”.Gabriel Olariu, secretarul FederaţieiRomâne de Motociclism, a declarat dupămomentul festiv de la Arad: „Sunt pasiona ţicare întreabă, în necunoştinţă de cauză: cuce viteză se alerga pe vremea aceea?Răspunsul, în glumă, ar fi: la maximum,cu a 6-a. Real, însă, răspunsul este: cu ace-leaşi viteze ca şi astăzi în linie dreaptă, darcircuitele erau stradale şi diferenţa faţă deconducerea pe circuit este enormă. Ori -cum, păstrarea unui astfel de tezaur încu-nunează cu mulţi lauri rezultatele obţinuteîn Campionatele FRM, de generaţiile depiloţi ai familiei Pascota din Giroc. Sperca familia Pascota să păstreze şi motoci cle -ta KTM la fel”. A.B.

Istorie vie pe Aeroportul din Arad

CCeeaa mmaaii vveecchhee mmoottoocciicclleettăă aa ffaammiilleeiiPPaassccoottăă aa ffoosstt ppoorrnniittăă ddiinn nnoouu

Campionatele Balcanice de Badminton s-audesfăşurat, în perioada 29 septembrie – 1 oc-tombrie, la Burgas, în Bulgaria. Sportivulchişozean Marius Corciuc a avut evoluţii ex-celente, reuşind să-şi adjudece două medalii,una de aur şi una de argint.

Finala de dublu masculin a competiţiei a fostcâştigată de perechea Marius Corciuc de laCSM Timişoara şi Ionuţ Grădinaru, de la

CSU Galaţi, în faţa perechii de la CS ŞtiinţaBacău, formată din Robert Ciubotaru şiDaniel Cojocaru. „De obicei, această probăera câştigată de bulgari. Acum, eu şi Ionuţ amtrecut de primii din Turcia în semifinale, iarceilalţi români, de bulgari. Cu Ionuţ nu ammai făcut pereche la dublu de opt ani, decând am ieşit campioni balcanici la juniori”,a declarat Marius Corciuc după acest succes.La dublu mixt, perechea timişoreană formatădin Marius Corciuc şi Emanuela Avrămuţ aluat argintul. Cei doi au jucat pentru primadată împreună, chiar dacă ambii sunt timi -şoreni. „Eu în ţară am altă parteneră la dublumixt, acum la lot m-au pus să joc cuEmanuela”, a povestit Corciuc. Dublul mixta fost câştigat de bulgari. De asemenea,echipa României s-a clasat pe locul trei alcompetiţiei, în clasamentul pe medalii.

A. BORBELY

AAuurr şşii aarrggiinntt ppeennttrruu MMaarriiuuss CCoorrcciiuuccllaa CCaammppiioonnaatteellee BBaallccaanniiccee ddee BBaaddmmiinnttoonn

În perioada 11-13 octombrie 2013, înoraşul Caorle, din Italia, s-a desfăşu-rat prima ediţie a CampionatuluiMondial de Karate pentru Copii,Cadeţi şi Juniori, competiţie organi-zată de Uniunea Internaţională deKarate.La întreceri au participat 800 desportivi, din 16 ţări. Probele campio -natului au fost kata şi kumite – indi-vidual şi pe echipe.Sportivul Alexandru Forţ a reprezen-tat România şi, în acelaşi timp, locali-tatea Chişoda, participând la proba dekumite individual 10-11 ani, catego-

ria -40 kg. Micuţul karateka din Chişoda a reuşit remarcabila perfor-manţă de a câştiga semifinala, ocupând, la final, locul 3 pe podium.Cei care se ocupă de cariera sportivului chişozean aduc mulţumiriPrimăriei comunei Giroc pentru sprijinul pe care instituţia îl acordăconstant lui Alexandru Forţ. (A.B.)

Karateka Alexandru Forţ, locul III laCampionatele Mondiale ale Copiilor