Anul XVII Numărul 14 (244) noiembrie 2014

Ne despart puţine zile de sărbătorirea momentuluide la 1 Decembrie 1918, când s-a format marelestat naţional unitar român. Ziua Naţională aRomâniei constituie, pentru fiecare dintre noi, unprilej de evocare a măreţelor fapte întreprinse deînaintaşii noştri, a însufleţirii cu care au militatpentru unitatea naţională, dar şi a bucuriei pe careactul din 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, aadus-o întregului popor român.Lupta românilor transilvăneni şi bănăţeni seîncheia prin consfinţirea alăturării la ţara-mamă aprovinciilor de dincoace de Carpaţi.Girocul şi Chişoda au fost, în anii premergătoriMarii Uniri, două localităţi în care s-a simţit ro-mâneşte. Şi nu doar acest lucru merită amintit, ci şilupta pe care fruntaşii comunei, avându-i aproape şipe ceilalţi locuitori, au dus-o pentru înfăptuirea actu-lui de la 1 decembrie 1918. Girocul şi Chişoda au fost

reprezentate pe Câmpul lui Horea, de la Alba Iulia, înmomentul când s-a dat citire actului Unirii. Au fostdelegate personalităţi marcante ale localităţilor noastre,care au primit din partea locuitorilor de atunci girul de

a transmite dorinţa de unire cu România. Din Girocau participat preotul David Voniga, învăţătorul Ata-nasie Baicu, Ioan Ruja şi Ioan Văcan, de la Chişoda- învăţătorul Iosif Ciorogariu, Nicolae Dumitru, IosifOlariu, Petru Toma şi Iosif Vlaicu.Bucuria unirii cu ţara a fost amânată cu o jumătate dean, până în iulie 1919, din pricina ocupaţiei sârbeştiasupra Banatului. Nimic nu mai putea, însă, să steaîn calea înfăptuirii şi de facto a actului de la AlbaIulia. Iar Girocul şi întreg Banatul au revenit la pa-tria-mamă, într-o explozie de bucurie şi ca o încunu-nare a dorinţei românilor de a trăi într-un singur şimare stat românesc.Astfel, lua sfârşit efortul de veacuri al tuturor româ-nilor, început de Mihai Viteazul în anul 1600 şi con-

tinuat în anul 1859, cu Mica Unire, şi anume, acelade a face parte cu toţii din acelaşi spaţiu de simţirenaţională. Petru Vasile TOMOIAGĂ

1 Decembrie - Ziua Naţională a României

Sub sloganul „A sosit toamna şi acum senumără… bobocii!”, elevii clasei a X-a,din cadrul Liceului Teoretic „DavidVoniga” din Giroc, sub îndrumarea dom-nului diriginte prof. Alexandru Kósa, au or-ganizat a doua ediţie a Balului Bobocilor.Acesta s-a desfăşurat în data de 7 noiem-brie, cu începere de la ora 17, în incintaCăminului Cultural din comuna Giroc.La concursurile organizate cuacest prilej, au participat patruperechi de elevi din clasa a IX-a,formate din: Giulia Iablanovskyşi Dacian Manoliu; Denisa Vulpeşi Gheorghe Ştirbu; Andreea Ezsiasşi Marian Manoliu; AlexandraFlorescu şi Valentin Lazi.Concurenţii au trecut prin maimulte probe „de foc”, în cadrulcărora au trebuit să dovedeascănumerosului public prezent talen-tele şi abilităţile de care dispun.Aceştia au trebuit să-şi facă in-trarea pe scenă, să se prezinte, să răspundăla o serie de întrebări, iar mai apoi a urmatproba de dans, ultima probă reprezentând-ocea de aptitudini.Între probe, spectacolul a fost asigurat dedansatorii Ansamblului Folcloric „Ghioce-lul” din Giroc şi cei ai Clubului Sportiv„Magnum” din Timişoara. Solista LoredanaSur, din localitate, a susţinut un microre-cital de patru piese, două de muzică uşoarăşi două de muzică populară.După microrecital, juriul format dindoamna directoare Marieta Deneş, doamnadirectoare adjunctă Leli-Mioara Lal, dom-nul prof. Doru Dramnesc, Melisa Marc –elevă în clasa a X-a şi Laurenţiu Iftimie –

elev în clasa a X-a, a prezentat topulcâştigătorilor.Clasamentul a fost următorul: locul I:Andreea Ezsias şi Marian Manoliu; loculII: Alexandra Florescu şi Valentin Lazi;locul III: Giulia Iablanovsky şi DacianManoliu; locul IV: Denisa Vulpe şiGheorghe Ştirbu.Organizatorii aduc un cuvânt de mulţumire

sponsorilor, fără de care Balul Bobocilornu s-ar fi putut realiza: Primăriei şiConsiliului Local Giroc, care au pus la dis-poziţie Căminul Cultural; Doru Oşan;Cofetăriei „Mimoza” din Giroc; familiilorVîlceanu şi Pistrui; familiei Murgu; fami-liei Tudose; familiei Spinean; istoriculuiIoan Haţegan, cercetător gr. I în cadrulInstitutului de Studii Banatice „TituMaiorescu” din cadrul Academiei Române,filiala Timişoara; Clubului Sportiv„TM Archery” Timişoara şi Salonului deînfrumuseţare „Ibiza Style”.Mulţumim tuturor celor ce au fost alăturide noi şi îi aşteptăm şi la ediţiile viitoare.

Prof. Alexandru KÓSAFoto: Tibi SZASZ

BBaalluull BBoobboocciilloorr llaa LLiicceeuull TTeeoorreettiicc„„DDaavviidd VVoonniiggaa”” ddiinn GGiirroocc,,

eeddiiţţiiaa 22001144--22001155Consulatul Onorific al Italiei

s-a deschis la GirocÎn ziua de 20 noiembrie, în comuna noastră, pe Calea Timişoarei, lanumărul 66, apartamentul 3, a fost inaugurat noul sediu al Consula tuluiOnorific al Italiei. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa Excelenţei SaleDiego Brasoli, ambasadorul Republicii Italia la Bucureşti, a prefectuluide Timiş, Eugen Dogariu, a primarului comunei Giroc, dr. Iosif-IonelToma, a consulului onorific al Italiei la Timişoara, Silviu Lugojan, precum şi a numeroşi invitaţi.

Deschiderea Consulatului Italiei este o măsură normală, având în vedereponderea oamenilor de afaceri italieni din partea de vest a ţării. Ambasadorul Italiei la Bucureşti, Excelenţa Sa Diego Brasoli, a arătatcă: „Timişoara reprezintă o zonă de importanţă strategică, datoritănumărului mare de cetăţeni italieni care au pornit afaceri aici. De aseme-nea, este vitală prezenţa unui Consulat Italian, pentru întărirea relaţiilorcu administraţia publică locală şi pentru gestionarea corespunzătoare acooperării cu comunitatea italiană”. Silviu Lugojan, consulul onorific al Italiei, a precizat: „A fost un drummai greu până am reuşit să deschidem această reprezentanţă consulară.Sper să fie de bun augur, pentru a putea să îndeplinesc ce am promis, şianume să dau un sprijin societăţii italiene prezente aici şi să aduc un plusîn relaţia dintre cele două naţiona lităţi, atât de asemănătoare şi atât deapropiate din toate punctele de vedere”.Prefectul de Timiş, Eugen Dogariu, a spus că reprezentanţa consulară vafi un mediator între comunitatea italiană şi autorităţi, pentru că „estenevoie de cineva care să transmită problemele comunităţii italiene cătreautorităţi şi, mai departe, autorităţile să transmită către comunitatea ita lianădiferite mesaje. Existenţa unui consul onorific va îmbunătăţi această comunicare şi va veni atât în sprijinul comunităţii italiene cât şi a autorităţilor locale”, a mai arătat prefectul de Timiş. A. BORBELY

LA MULŢI ANI ROMÂNIA, LA MULŢI ANI ROMÂNI!

2 DIALOG CU CETĂŢENIInnooiieemmbbrriiee 22001144

Zile de post şi posturiMiercuri şi vineri de peste an, afară decele cu dezlegare, însemnate cu harţiAjunul Bobotezei (5 ianuarie)Tăierea Capului Sfântului IoanBotezătorul (29 august)Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie)Postul Sfintelor Paşti (3 martie - 19aprilie)Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel(16 iunie - 28 iunie)Postul Adormirii Maicii Domnului (1 august - 14 august)Postul Naşterii Domnului (14 noiem-brie - 24 decembrie)

Zile în care nu sesăvârşeşte Sfânta

LiturghieMiercuri şi vineri, în săptămâna dinaintea Postului Sfintelor Paşti (26 martie şi 28 februarie)Luni şi marţi, în prima săptămână aPostului Sfintelor Paşti (3 martie şi 4martie)Vineri, în săptămâna Patimilor (18 aprilie)

Nu se fac nunţiÎn toate zilele de post de peste anÎn zilele Praznicelor împărăteşti şi înajunul acestoraÎn săptămâna lăsatului sec de carne (23 februarie - 1 martie)În Postul Sfintelor Paşti (2 martie - 20 aprilie)În Săptămâna Luminată (21 aprilie -27 aprilie)În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (16 iunie - 28 iunie)În Postul Adormirii Maicii Domnului(1 august - 14 august)În postul Naşterii Domnului (14 noiembrie - 24 decembrie)În perioada de la Crăciun până laBobotează (25 decembrie - 6 ianuarie)

Sărbători bisericeştinaţionale

Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor (29 mai)Sf. Apostol Andrei cel întâi chemat -Ocrotitorul României (30 noiembrie)

Zile şi sărbători legaleîn care nu se lucrează

1 şi 2 ianuarie, Anul Nou1 mai, Ziua Internaţională a Muncii21 aprilie şi 22 aprilie, prima şi a douazi de Paşti15 august, Adormirea Maicii Domnului1 decembrie, Ziua Naţională aRomâniei25 şi 26 decembrie, prima şi a doua zide Crăciun

Zile şi date importanteDuminică, 17 mai, Ziua Naţională aFamilieiDuminică, 7 iunie, Ziua mamei şicopilului1 septembrie - Ziua rugăciunii pentrumediu13 noiembrie - Ziua Bibliei

RRâânndduuiieelliibbiisseerriicceeşşttii -- 22001144 Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit pe data de 30 noiem-

brie. S-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe ţăr-mul Lacului Ghenizaret, în nordul Ţării Sfinte. Din SfântaScriptură aflăm că era fratele lui Simon Petru. Amândoi aufost pescari, alături de tatăl lor. Având în vedere că Andreiera evreu, nu ştim cu certitudine dacă numele Andrei era nu-mele său real (acesta fiind de origine grecească).Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi.Se susţine că acest nume – ApostolulLupilor – derivă din vechea denumire adacilor, daoi, (lupi), dar şi de la simbolullor – lupul. Lupul era chiar un simbol alsanctuarelor Daciei. Legendele spun căacest animal a fost alături de daci lacăderea Sarmizegetusei şi că acela careera căpetenia lupilor l-ar fi vegheat peApostolul Andrei prin pustia Dobrogeispre Peştera care i s-a oferit ca adăpost.Sfântul Andrei, înainte de a deveniucenic al lui Hristos, a fost ucenic alSfântului Ioan Botezătorul. Dorinţa dea-l urma pe Hristos se naşte în momen-tul în care Sfântul Ioan rosteşte cuvin-tele: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ceridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Însă,chemarea sa la apostolie se face maitârziu şi este relatată de SfântulEvanghelist Matei: „Pe când Iisus umblape lângă Marea Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon ce senumeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreajaîn mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: „Veniţi după Mine şivă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele,au mers după El” (Matei 4, 18-20).Scriptura îl descoperă pe Andrei la înmulţirea pâinilor şi apeştilor (Ioan 6, 8-9) şi după învierea lui Lazăr, când, îm-preună cu Filip, îi spune lui Hristos că nişte eleni, veniţi înIerusalim cu prilejul sărbătoririi Paştelui iudaic, doresc să-L vadă (Ioan 12, 20 - 22).Potrivit tradiţiei, teologilor şi istoricilor, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. În „Istoria bisericească”, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: „Sfinţii Apostoli ai Mântuitorului, pre-cum şi ucenicii lor, s-au împrăştiat în toată lumea locuită peatunci. După tradiţie, lui Toma i-au căzut sorţii să meargăîn Parţia, lui Andrei în Sciţia, lui Ioan în Asia”. Calendarulgotic (sec. al IV-lea) şi Martirologiile istorice occidentale(sec. VIII-IX) susţin şi ele ipoteza misiunii Sfântului Andreiîn Sciţia. Tradiţia că Sfântul Apostol Andrei a predicat lasciţi a fost reluată şi de scriitori bisericeşti. De exemplu,călugărul Epifanie (sec. VIII), în „Viaţa Sfântului ApostolAndrei”, afirmă că între popoarele evanghelizate de el se

numărau şi sciţii. Sinaxarul Bisericii constantinopolitanemenţionează că Andrei „a predicat în Pont, Tracia şi Sciţia”.După un alt izvor, păstrat în acelaşi Sinaxar, Sfântul Apos-tol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos(Varna de azi), pe ucenicul său Amplias, pe care BisericaOrtodoxă îl prăznuieşte în fiecare an la 30 octombrie. Pro -babil este Amplias cel amintit de Sfântul Apostol Pavel înepistola către Romani (16, 8). Prezenţa colindelor, legende-

lor, obiceiurilor din Dobrogea, închi-nate Sfântului Andrei, întăresccredinţa că acesta a vestit Evanghelialui Hristos în ţara noastră.Sfântul Andrei a murit ca martir laPatras. Deşi nouă ne este cunoscutătradiţia care afirmă că Apostolul Andrei a murit pe o cruce în formă deX, se susţine că această tradiţiedatează din secolul al XIV-lea. Nu secunoaşte data martirizării. Unii isto -rici o fixează în timpul persecuţieiîmpăratului Nero, prin anii 64-67,alţii în vremea persecuţiilor iniţiatede Domiţian (81-96).În anul 357, moaştele Sfântului Andrei au fost aşezate în BisericaSfinţilor Apostoli din Constantinopol,cu prilejul sfinţirii acesteia. Cardina lulPetru de Capua va duce moaştele

Sfântului Andrei în Italia, în catedrala din Amalfi, în timpulCruciadei a IV-a. În anul 1462, în vremea papei Pius al II-lea, capul Sfântului Andrei ajunge la Roma, iar de aici afost dus în Catedrala din Patras, în biserica cu hramul Sfântul Andrei.Peştera în care se crede că a vieţuit Sfântul Apostol Andrei,cât timp a propovăduit pe teritoriul românesc, se află laaproximativ 4 kilometri sud-est de localitatea Ion Corvin,judeţul Constanţa. În actuala biserică din peşteră, în pronaos,într-o nişă, se află un fel de pat, scobit iniţial în piatră, desprecare tradiţia spune că pe el se odihnea apostolul Andrei. Învara anului 1944, peştera transformată în biserică a fostsfinţită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu.La scurt timp după aceasta, trupele ruseşti invadatoare audistrus-o. Abia după 1990, prin râvna cuviosului monahNicodim Dincă, biserica a fost refăcută şi redată cultului.Astăzi, mii de credincioşi vin aici pentru a se ruga pe loculunde a trăit Apostolul Andrei. Sfântul Sinod al Biserici Orto-doxe Române a hotărât în anul 1995 ca sărbătoarea SfântuluiAndrei să fie însemnată cu cruce roşie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat„Ocrotitorul României”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare bisericească naţională. (M.S.)

SSffâânnttuull AAnnddrreeii –– AAppoossttoolluull rroommâânniilloorr

Sfântul Ierarh Nicolae s-a născut în localitatea Patara, dinAsia Mică, în a doua jumătate a secolului al III-lea. Par-ticipă, în calitate de episcop, la primul sinod ecumenic, ţinutla Niceea, în anul 325. Sinodul a con-damnat erezia lui Arie, conform căreiaIisus Hristos nu este Fiului lui Dumnezeu,ci doar un om cu puteri supranaturale. Laacest sinod este recunoscut drept un mareapărător al ortodoxiei. Atât de puternic aargumentat Nicolae şi atât de încăpăţânat afost Arie, încât, îngrijorat de ruptura carese putea face în Biserică, viitorul sfânt i-adat ereticului o palmă în cadrul sinodului.De la palma Sfântului Nicolae a rămas obi-ceiul ca, în 5 decembrie, celor neascultă-tori să li se dea o joardă, în semn deavertisment. În colindele româneşti se cântă, în plinăiarnă, despre florile dalbe, flori de măr.Dacă ne întrebăm de ce de măr, trebuie săştim că bătrânii noştri cunoşteau că acea joardă a SfântuluiNicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă înapă, va înflori până la Naşterea Domnului, însemna că

sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat cren-guţa flori albe.Sfântul Nicolae a avut măsura lucrurilor atât de bună, încât

a ştiut că, după mustrare, se ceremângâiere şi că încercările vieţii pot fipentru unii prea apăsătoare. A dăruit multsăracilor, a liniştit pe întristaţi, a vindecatcu putere de la Dumnezeu pe bolnavi,arătând lumii slava Tatălui ceresc. Arămas în seama ierarhului Nicolae opoveste adevărată, dureroasă şi mişcă-toare. Se zice că, într-o zi, a aflat SfântulNicolae despre un tată din cetatea Mira,care, de durere că nu are zestre suficientăsă-şi mărite cu cinste fiicele, plănuia să leia zilele şi apoi să se omoare, ca nu cumvafetele sale să fie nevoite să ajungăbatjocura bărbaţilor avuţi. Mişcat de dure -rea tatălui şi îngrijorat de soarta fetelor şia bătrânului, Sfântul Nicolae a poruncitslugilor sale să ia câteva pungi cu galbeni

şi să le strecoare în casa familiei aceleia. Sfântul Nicolae amurit în anul 340, iar din anul 1087 moaştele sale sepăstrează la Bari, în sudul Italiei. (M.S.)

SSffâânnttuull IIeerraarrhh NNiiccoollaaee

3DIALOG CU CETĂŢENII nnooiieemmbbrriiee 22001144

Efectivul poliţiei locale îşi va desfăşura activitatea,în perioada imediat următoare, ca urmare a mai mul-tor sesizări ale cetăţenilor, în scopul depistării şisancţionării persoanelor care nu respectă normelelegale referitoare la mediu, prin obligaţia ce le revineproprietarilor ori deţinătorilor de terenuri, cu titlu saufără titlu, de a preveni deteriorarea calităţii mediuluişi de a nu degrada mediul înconjurător prin depo zitărinecontrolate ale deşeurilor de orice fel. Vom acţiona şi pentru respectarea, în zona instituţiiloraparţinând unităţii teritorial-administrative, a regimu-lui opririi şi staţionării, fapt pentru care se vor aplicasancţiuni contravenţionale, respectiv puncte amendăşi puncte penalizare, la OUG nr. 195/2002, precumşi controale la ieşirile în carosabil de pe şantierele

aflate în lucru pe raza de competenţă, în scopul depistării conducătorilor auto ce intră cu vehiculelenecurăţate, astfel încât acoperă cu noroi şoseaua.De asemenea, vom iniţia, împreună cu personal abilitat, verificări în ceea ce priveşte existenţa, dar şilegalitatea, panourilor situate la fiecare lucrare înconstrucţie, precum şi desfăşurarea acestor lucrări înconformitate cu prevederile legale şi identificareapersoanelor care execută astfel de activităţi.Vom avea în atenţie şi efectuarea de controale launităţile comerciale în ceea ce priveşte respectarearegimului autorizării.

Şef Serviciul Poliţie Locală Giroc, jr. Daniel SGURĂ

Poliţia Locală Giroc vă informează Sezonul rece e abia la debut, însă posibilitatea

producerii de incendii la acoperişuri şi coşuride fum nu trebuie neglijată.Pentru a evita situaţiile neplăcute, este nevoiesă urmaţi câteva reguli simple de prevenire:curăţaţi periodic coşurile de fum şi înlăturaţifisurile produse în acestea; verificaţi şi refaceţi,periodic, izolaţia termică a coşurilor şicanalelor de fum faţă de materialele com-bustibile din structura podului şi acoperişului;asiguraţi veri ficarea, curăţarea şi repararea,dacă este cazul, a acestora de către o persoanăspecia lizată; coşurile, indiferent de construcţialor, se vor curăţa de funingine o dată la cel multdouă luni de funcţionare; nu amenajaţi afumă-tori în poduri, şuri, mansarde etc.; sobelefolosite pentru încălzit pe timp de iarnă şi celefolosite pentru preparatul hranei trebuie să aibă

coşuri pentru evacuarea fumului, executate dincărămidă pe fundaţie proprie; burlanele sobelormetalice folosite pentru încălzire nu vor fiscoase prin planşee şi acoperişuri combustibile,ci vor fi racordate, în mod obligatoriu, la coşuridin zidărie de cărămidă; la trecerea prin planşeeexecutate din lemn sau alte materiale com-bustibile, pereţii coşului de evacuare trebuie săaibă grosimea de minimum 25 de centimetri;pe porţiunea din spaţiul podului, coşurile vor fitencuite şi văruite; sobele metalice (fără acu-mulare de căldură) vor fi amplasate pe un posta -ment izolator din cărămidă; atât sobelemetalice, cât şi burlanele se vor amplasa la dis-tanţă de cel puţin un metru faţă de pereţii con-struiţi din lemn, uşi şi alte elemente care se potaprinde cu uşurinţă; în sobe nu este permis cafocul să fie aprins cu lichide inflamabile; so-bele trebuie supravegheate pe timpul utilizării,iar jarul şi cenuşa trebuie să fie aruncate îngropi special amenajate; nu lăsaţi copiii singuriîn casă în timp ce arde focul în sobă sau cusurse de foc deschis la îndemână; nu lăsaţicopiii să facă focul în sobe sau să foloseascăaparate de gătit (aragaz, plite, lămpi cu petroletc.); nu păstraţi în locuinţă sau în celelalteanexe gospodăreşti produse inflamabile; nu de-pozitaţi în podurile construcţiilor materiale tex-tile combustibile, hârtie sau furaje pentruanimale; nu fumaţi în locurile unde există peri-col de incendiu; nu aruncaţi la întâmplare res-turi de ţigări sau chibrituri aprinse.

Şef SVSU Giroc, Dumitru CRĂINICEANU

AAtteennţţiiee llaaccooşşuurriillee ddee ffuumm

Am alcătuit un top al lucrărilor care se pot efectua înluna decembrie în grădină.

În grădina de floriTăiaţi trandafirii urcători acum, pentru a elimina bolilesau lăstarii lezaţi.Lăsaţi capetele florilor ofilite peste iarnă, deoareceacestea vor proteja viitorii muguri de îngheţ.Adunaţi frunzele căzute de la rădăcina trandafirilor careau suferit de rugină sau pata neagră a frunzei, vara an-terioară, pentru a reduce riscul apariţiei acestor boli înanul următor.Cotinuaţi să scoateţi bulbii de dalii, begonii şi gladiolepentru a-i depozita peste iarnă. Îndepărtaţi frunzele us-cate înainte de depozitare.Plantaţi în jardiniere – cyclam rezistent la îngheţ, iederă,skmimia şi plante perene care sunt verzi tot timpul anu-lui, pentru a adăuga culoare grădinii. Plasaţi-le de-a lun-gul aleilor sau la intrarea în grădină pentru a a va bucurade priveliştea lor pe tot parcursul iernii.Dacă nu aţi plantat bulbii de primăvară, încă se maipoate face acest lucru, atât timp cât pământul nu esteîncă îngheţat.Împrăştiaţi nisip în jurul arbuştilor coniferi.

În grădina de legumeScoateţi prazul şi păstârnacul înainte de a îngheţa solulşi replantaţi-le într-un şanţ, aproape de o alee. Se vormenţine foarte bine în următoarele luni şi vor fi foarteuşor de adus înăuntru la nevoie.Îndepărtaţi frunzele îngălbenite ale plantelor din grupabrassicas (varza, conopida, guliile) de iarnă, deoareceacestea pot adăposti boli şi dăunători.Acoperiţi varza de iarnă cu o plasă, pentru a o protejade porumbei.Protejaţi ţelina care a rămas în sol, acoperind-o cu paie.Dacă tot aţi curăţat grădina pentru iarnă, folosiţi-vă deacestă ocazie pentru a instala alei de uzură, pe care o săle folosiţi în momentul în care grădina este acoperităcu zapadă.

În grădina de fructeAcum este momentul ideal pentru a efectua tăieri lapomii fructiferi, pentru a menţine echilibrul natural şia încuraja producţia fructelor de calitate. Cu toate aces-tea, prunii, cireşii, nectarinii şi piersicii nu ar trebui tăiaţi în această perioadă, deoarece devin sensibili laciuperca frunzei de argint.Protejează piersicii şi nectarinii de vremea umedă dintimpul iernii, deoarece aceştia pot fi contaminaţi cudăunători care afectează frunzele. Construiţi un adăpost din polietilenă cu care să înveliţi pomul, darfără să-l atingeţi.Efectuaţi tăieriile specifice pentru viţa-de-vie.Protejaţi vârfurile ramurilor de smochin, deoarece aces-tea pot să îngeţe pe perioada iernii. Aplicaţi benzi de lipici pe trunchiul pomilor fructiferi,

pentru a împedica insectele care urcă pe copaci să de-pună ouă pe ramuri.Dacă vreţi să adunaţi zmeură din propria grădină, acumeste momentul să plantaţi rămurele de zmeură, cât aces-tea sunt încă în stare latentă.Dacă plantaţia de căpşuni este mai veche de trei ani,acum este momentul să plantaţi noii stoloni. Căpşuneleîmbătrânite pot să reţină boli şi dăunători, pierzându-şidin vigoare şi productivitate.Plantaţi afin şi coacăz, pentru o diversitate atractivă agrădinii de fructe, cu o inflorescenţă frumosă, fructedelicioase şi un frunziş roşiatic toamna.

În serăDacă încă nu aţi făcut asta, curăţaţi şi dezinfectaţi sera.Spălaţi geamurile, podeaua şi schela serei cu un dezin-fectant horticol, pentru a nimici orice dăunator care arputea supravieţuii peste iarnă.Spălaţi şi dezinfectaţi rogojina înainte de a o depozita.Izolaţi robinetele din aer liber şi opriţi-le de la sursa dealimentare. De asemenea, ambalaţi furtunele care numai sunt necesare.Aerisiţi sera în zilele mai călduroase, pentru a reduceumiditatea şi riscul apariţiei bolilor.Acordaţi atenţie mărită afidelor, care se pot instala înperioada iernii pe plante. Îndepărtaţile cu mâna sau fo-losiţi insecticid.Protejaţi crăciuniţele de curenţii de aer reci şi lăsaţi solulsă se usuce între udări, pentru ca inflorescenţa acestorasă reziste de la Crăciun până târziu, în ianuarie.

Îngrijirea gazonuluiEvitaţi să călcaţi pe gazon atunci când acesta este în-gheţat sau se află sub un strat greu de zăpadă, deoareceacest lucru îl va deteriora.Dacă este o iarnă blândă, continuaţi să tăiaţi gazonuldacă acesta încă mai creşte, dar setaţi lamele maşiniide tuns la un nivel de tăiere mai înalt.Înţepaţi gazonul cu o furcă, pentru a îmbunătăţi drena-jul şi aerisirea.Continuaţi să îndepărtaţi frunzele căzute pe gazon, pen-tru a permite luminii să ajungă la el şi pentru a evitauscarea şi înnegrirea acestuia.Efectuaţi o revizie prin ascuţire a foarfecelor şi a maşi-nii de tuns iarba, acum cât nu sunt aşa de mult utilizate.

Din fotoliuPlanificaţi cu atenţie grădina de legume pentru anul vii-tor, astfel încât să asiguraţi rotaţia culturilor, pentru aevita acumularea de boli şi dăunători.Gândiţi-vă la achiziţia seminţelor pentru anul următor– reflectaţi asupra a ceea ce a mers bine şi ce nu.Faceţi un inventar al uneltelor şi echipamentelor decare o să aveţi nevoie în anul următor. Spor la treabă!

Citeşte mai mult pe: www.agroland.ro

Birou agricol, insp. Maria HANEŞ

LLuuccrrăărrii îînn ggrrăăddiinnăă şşii lliivvaaddăă îînn lluunnaa DDeecceemmbbrriiee

4 DIALOG CU CETĂŢENIInnooiieemmbbrriiee 22001144

Casa Naţională din Chişoda, aşezată în faţa bisericii, în dru-mul ce duce spre Giroc, s-a construit în anul 1928, sub păs-torirea preotului Victor Aga şi a directorului de şcoală IosifCiorogariu. Ea este o clădire importantă, zidită dincărămidă arsă, costând 1.200.000 lei (Dimitrie Băloni, preot„Cronica Parohiei Chişoda, 1950, p. 15). Fiind un edificiupublic, a fost sfinţită cu mare fast în anul 1936, ocazie cucare „mult onoratul domn” Iosif Ciorogariu a ţinut urmă-torul discurs în faţa mulţimii: „Casa Naţională sau Cultur-ală este un aşezământ care pe lângă sfânta biserică şi şcoală,împlineşte un rol de căpetenie în viaţa unui popor.Şcoala pune temeliile de învăţătură, aşează pietrile de bazăvenindu-i în ajutor, de fundament, cu multă răbdareşi migăleală sfânta maică biserică carea cu învăţă-turile ei sfinte şi blânde, leagă şi cimentează acestepetrii din temelia învăţăturii. Şcoala ca începătoareîşi face pe deplin datoria, dar ea nu poate ocrotitoate vârstele. După anii statoriţi şcolarii părăsescbăncile ei, şi acum urmează mai departe. CasaNaţională să conducă, să ridice cultura şi luminareapoporului. Rolul ei este deci foarte mare. În anu-mite zile şi seri, aci se adună toată lumea, în clipelecele mai bune să se bucure, în cele grele să semângâie. Prin cetiri, sfătuiri, conferinţe, cântări,teatre ş.a. se deschid aici mai largi orizonturi de în-văţătură, carii contribuesc în mare măsură la uşu-rarea şi înlesnirea traiului vieţii: la dragostea demuncă, de lucru, la iubirea de Ţeară de Neam. Latoate acestea ne-am gândit, când cu mulţi ani înurmă, am hotărât zidirea şi ridicarea ei. Ideia zidireiCasei Naţionale s-a format odată cu înfiinţareacorului vocal bisericesc prin modesta mea persoanăcu 35 de ani în urmă, încurajat în aceste începuturide dl. Petru Toma, deputat dietal şi de fruntaşiicomunei: Aurel Moise, Iosif Eli, Ilie Miloş, Ion şiVichentie Tămaş, Petru Ciorogariu, Ion Târziu,Nicolaie Olariu, George Degan ş.a.Basa «Fondului Zidirei» s-a pus în 1908, când dinbanii venitului curat al concertelor date, s-a arendatpământul bisericii – de cătră corul bisericesc – şi din a căruirod vândut an de an s-a adunat frumoasa sumă de 480.000lei, putându-se astfel, cu această sumă, începe măreaţăzidire, la 1928, şi carea acum terminată, a costat, împreunăcu intervilanul pe carea e zidită, peste un milion de lei.Primul ajutor ne-a fost dat de cătră dl. Ion Oprea, fost

prefect al judeţului Timiş, carele ne-a esoperat, pe un preţbucatele cu pământ clădirilor de pe moşia fondului preoţescdin Arad, din carii clădiri am folosit ţiglele şi lemnele deconstrucţie. Al doilea ajutor ni l-a dat dl. Dr. LucianGeorgievici, fost primar al Municipiului Timişoara, primind60.000 lei cărămizi, dela fabrica oraşului pe un preţ foarteredus. Al treilea ajutor în sumă de 100.000 lei ni l-a dat dl.Dr. Iuliu Coste, fost prefect al judeţului Timiş, din fondurileculturale ale judeţului. Al patrălea ajutor în sumă de 70.000lei, l-am primit dela Banca noastră din loc prin mijlocireadlui deputat şi preşedinte Petru Toma, primind încă unajutor de 75.000 lei, fără nici o dobână. Al cincilea ajutor,

de 70.000 lei, l-am primit din partea dlui Dr. CoriolanBăranu, fost prefect al judeţului din fondurile culturale alejudeţului. Al şaselea ajutor în sumă de 60.000 lei ni l-a datactualul prefect al judeţului Timiş-Torontal, dl Dr. NistorDimitrie din fondurile judeţului. Al şaptelea ajutor în sumăde 5.000 lei, ni l-a esoperat dl. Petru Savii, deputat dietaldin fondurile ministriale. Al optălea ajutor, în sumă de

22.000 lei, l-am primit de la fraţii noştri români dinAmerica, colectaţi de cătră dnii Ion Vasii şi Petru Fani. Alnoulea ajutor în sumă de 116.000 lei ni l-a dat Primărianoastră din loc. Al zecelea ajutor, în sumă de 1.000 lei l-amprimit dela dl. Ilie Toma, deputat de Cluj. Sfânta noastrăbiserică ne-a împrumutat iarăşi cu 85.000 lei fără nici odobândă. Dl. director şcolar Firu Nicolae din Oradea Mare,a aranjat cu renumitul d-sale cor, mai multe concerte în fa-vorul zidirei Casei Culturale.Venerabilul şi harnicul nostru preot Victor Aga, celebrupublicist şi scrietor dela începutul lucrării şi până în prezent,în fruntea poporului, la toate ocasiile ne-a dat sprijinul. Dl.

inginer Adrian Suciu, dela Serviciul Tehnic al Mu-nicipiului, ne-a făcut în mod absolut gratuit planulzidirei. Dl. arhitect Franz Keller, ne-a zidit-o pe unpreţ foarte convenabil, aşa că din toate părţile am fostajutaţi şi sprijiniţi, şi pentru care sprijin şi ajutor înnumele Casei Naţionale, în numele comuneiChişoda, ce prăznuieşte azi o mare serbare naţională,le mulţămesc frumos.Şi mai mulţămesc frumos On. domni şi oaspeţi, cariiau binevoit a lua parte la această sfinţire a CaseiNaţionale.Ca încheiere, mai amintesc că, corul bisericesc a fostcondus de modesta persoană până la anul 1925, con-dus apoi un an 1926 de colegul învăţător Ion Băcala,actualmente în Voiteni, iar de atunci şi până acum,de harnicul şi vrednicul diriginte, dl. subnotar IonVasii, din loc., sub a cărui conducere, corul înain-tează cu paşi repezi spre glorie şi mărire.În faţa D-Voastre, încredinţez cheia Casei Naţionaledomnului epitrop Aurel Moisă, rugându-l să grijeascăde ea ca de a două biserică”. (Iosif Ciorogariu „Frag-ment”, în „Vasiova”, Anul VIII, nr. 15-17, 1936, pp.7-8).Trebuie spus că nu era „mare înghiesuială” în sateleşi comunele din Banat, în ridicarea de asemeneaclădiri cu destinaţie culturală, deşi, în fapt, ele erau

socotite adevărate „universităţi săteşti” (Arhiva Arhiepis-copiei Ortodoxe a Timişoarei, Actul nr. 65 din 1 noiembrie1940).Este mai mult decât lăudabil, efortul oamenilor din Chişodade a ridica această „a doua biserică”, Casa Culturală.

Viorel-Dorel CHERCIU

CCaassaa NNaaţţiioonnaallăă ddiinn CChhiişşooddaa –– FFiillee ddee IIssttoorriiee

Întodeauna frumosul, noul sau inovativul austat în cumpănă cu tradiţionalul. De aproapeun veac am pierdut noţiunile simbolurilor,schimbându-le cu stilizarea acestora. Frumo-sul este creat prin prisma scopului funcţiona-bilităţii obiectului şi este perceput diferit de laindivid la individ, creând astfel estetici diferite,lansând noi „mode” sau tendinţe în comunitatesau chiar în comunităţile învecinate.Din multitudinea de probleme cercetate în ca-drul studiului civilizaţiei tradiţionale, cele pri-vind estetica artei populare au atras interesulfilosofilor, istoricilor, criticilor de artă, etnolo-gilor. Au fost abordate în timp aspecte referi-toare la reprezentarea şi semnificaţiilemotivelor, modalităţile lor de structurare în an-samblul ornamenticii populare şi însăşi orna-mentica românească în contextul ornamenticiitradiţionale universale.1În confruntarea cu noul, arta populară a suferitmutaţii mai lente sau mai rapide în raport cuprocentul de tehnicitate al noului, cu capacita-tea creatorului, dar şi a colectivităţii de a-l re-cepta şi de a-l asimila în momentul apariţiei şimai apoi al difuziunii sale.2 Caracteristica debază a artei populare româneşti este puternicaei unitate, transferându-se în sferele tuturor do-meniilor şi manifestărilor creaţiei popularecum este: arhitectura, portul, ceramica, etc. Îm-prejurările istorice şi stadiile de dezvoltare alesocietăţii în diferitele ordini sociale sunt incluseîn varietatea de forme regionale fiind condiţio-nate de evoluţia specifică diverselor regiuni.Conceputul de artizanat şi raportul său cu artapopulară diferă mult pe tot globul, îndeosebi înfuncţie de locul şi rolul pe care îl are arta po-pulară, cât şi de stadiul de dezvoltare al zoneirespective. Accepţiunea care i se dă variază şidupă concepţia existentă.3Există o serie de manifestări artistice ca arti-zanatul, industrial-design-ul, arta naivă, artadecorativă şi aplicată profesionistă al căror do-meniu se interferează şi uneori se şi confundă

cu acela al artei populare. Definiţiile ce li sedau, termenii de comparaţie folosiţi sunt uneoriimprecişi, labili, de multe ori de suprafaţă sauchiar formal etimologici, fără a lua în conside-rare caracterele specifice şi realităţile istorico-etnice ale culturilor luate în discuţie, în speţă aculturii populare româneşti.4Adesori, cele mai noi şi îndrăzneţe cuceriri aleştiinţei şi tehnicii pot fi rescunoscute prin uneleidei sau principii elementare, ivite în trecutulmai îndepărtat pe baza practicii. Omenirea îşirecunoaşte astfel istoria, în munca şi uneltelesale, cu diferenţieri caracteristice pentru fiecarepopor, diferenţieri marcate atât prin unelte, câtşi prin obiectele care constituie nu rareori, ade-vărate opere de artă.5Pentru făurirea unor noi creaţii plastice con-temporane (populare sau artizanale), trebuiedescifrate temeinic vechi funcţii şi simboluriale obiectelor de artă populară, spre a le valo-rifica sau a le conferi valenţe noi, corespun-zătoare exigenţelor de ordinul modernităţii prinasocierea organică a autenticului cu funcţiona-lul şi cu esteticul.6A valorifica nu înseamnă a copia, ci a preluacreator. Orice fel de atitudine este sortită eşe-cului. Nu se pot reînvia forme care au dispărut.Înţelegerea superficială a problemei eşuează înfolosirea întâmplătoare a citatului folcloriccare, transpus neinterpretat face ca obiectul res-pectiv să fie anacronic, neatractiv sau lipsit deorice valoare.7 Dezvoltarea producţiei demărfuri a dus la apariţia industriilor de artă careau copleşit cu produse ieftine creaţia populară.Acestă artă a maselor populare a supravieţuitdoar în gospodăria ţărănească şi în micile centre meşteşugăreşti.Pentru salvarea ultimelor vestistigii din arta populară tradiţională, ar trebui să ne aplecămprivirea mai atent, nu numai asupra esteticiiobiectelor ci şi a valorii patrimoniale a aces-tora. Aceste creaţii ale străbunilor fac parte dinistoria civilizaţiei tradiţionale şi au însemnătăţi

aparte, atât pentru aregăsi indentitatea cât şimoşteniriile semnelor şimodurile de a transpune,în felul lor, frumosul.Acest patrimoniu al arteipopulare şi tradiţiile me-şteşugăreşti ar mai puteafi salvate prin acţiuni ini-ţiate de căre unii creatoripopulari, organizaţii spe-cializate, şcoli de arte saualte instituţii de stat, caresă acorde mult mai multăatenţie reproducerii teh-niciilor de odinioară, pen-tru că se poate afirma că,astăzi, arta populară tra-diţională din spaţiulbănăţean a dispărut.Puţini sunt cei care în-cearcă să reînvie me-şteşuguri tradiţionale, darfără succes, datorită dificultăţiilor întâmpinateîn executarea tehnicilor. Prin urmare, nimeni nu va pretinde să ne îm-brăcăm în şube şi să urcăm în prepeleac, cumse procedează în gospodăria ţărănească cu oa-lele de ceramică, vasele moderne de fierberesub presiune, dar piesele costumului popularpot constitui inepuizabile surse de inspiraţiepentru designerii vestimentari moderni, dupăcum textilele decorative tradiţionale, ţesături şicusături, pot constitui de asemenea, tot atâteaexemple pentru creaţii moderne cât şi pentruorganizarea decoraţiei de interior a unor locuinţe sau edificii publice.8Aşadar, luând în considerare complexitateaprocesului evolutiv şi caracterul său perma-nent, trebuie sa acordăm atenţie în primul rândmodalităţii în care introducem şi adoptăm nou-tatea şi apoi ideilor şi conduitelor care aparodată cu problema evoluţiei. Caracteristica ese-

nţială a raportului dintre evo-luţie şi permanenţă este aceeaa mutaţiilor funcţionale. Eledau mobilitate artei populareşi au loc la nivelul grupurilorsociale, fiind determinate decondiţiile socio-economice şide schimbările care au loc lanivelul grupului. Principaleleelemente care constituie cos-tumul popular tradiţional auun rol decisiv în realizarea an-samblurilor vestimentare ac-tuale dar, în ciuda faptului cas-au păstrat într-o oarecaremăsură, şi-au pierdut aproapeîn totalitate semnificaţia. Sin-gurul lucru remediabil ar fi saîntelegem că, deşi arta popu-lară tradiţională este atât dedeosebită, ea nu poate stagnapentru că omul simte constantnevoia de schimbare, datorită

forţei lui creatoare şi o dată cu aceasta evolu-ţie, inevitabil se pierd valorile tradiţionale,făcând loc noului.

Marius MATEINote: 1 Steluţa Pârâu, Interdepndenţe în arta populară ro-mânească, Editura Meridiane, Bucureşti, 1989, p. 52 Ibidem, p. 383 Tancred Bănăţeanu, Prolegomene la o teorie a es-teticii artei populare, Editura Minerva, Bucureşti,1985, p. 544 Ibidem, p. 51-525 Paul Petrescu, Cornel Irimie, Meşteşuguri artis-tice în România, Editura Meridiane, Bucureşti,1967, p. 76 Nicolae Dunăre, Broderia populară românească,Editura Meridiane, Bucureţti, 1985, p. 1137 Georgeta Stoica, Olga Horţia, Meşteşuguri artis-tice tradiţionale, Editura Enciclopedică, Bucureşti,2001, p. 186 8 Ibidem, p. 186

RReepplliieerreeaa aarrttiissttiiccăă -- îînnttrree aarrttiizzaannaatt şşii aarrttaa ppooppuullaarrăă

5DIALOG CU CETĂŢENII nnooiieemmbbrriiee 22001144

Învăţătorul Moise BotaLa mijlocul secolului al XIX-lea, în Giroc funcţio-nează învăţătorul Moise Bota (1789-1873), născut laArad sau la Gyula, absolvent al Preparandiei din Aradîn anul 1814. A funcţionat ca învăţător în mai multelocalităţi bănăţene, printre care Socodor, Lipova şiGiroc. Este adept al ideilor lui Moise Nicoară, cu carepoartă şi corespondenţă. Probabil la îndemnul luiPetru Maior, în 1820, tipăreşte un mic Abecedar cu li-tere latine, recomandat pentru şcolile poporale, „fiindcel dintâi product de acest fel din literatura română”(N. Bocşan, Contribuţii la istoria iluminismului ro-mânesc, Timişoara, 1986, Editura Facla, p. 185). Pen-tru această carte a fost alungat de pe teritoriulBanatului, aflat atunci în componenţa Ungariei, refu-giindu-se la Sibiu. Autorul este unul dintre reprezen-tanţii noului spirit, promovat la Arad de primiiprofesori ai Preparandiei, Constantin DiaconoviciLoga, Dimitrie Ţichindeal, Ion Mihuţ.Moise Bota publică la Buda, în 1823, versuri în textchirilic şi latin (Remus Jurca, Cărţi de ieri, cărţi deazi, în Lumina satului, nr. 34/2001, Giroc) şi un ma-nual intitulat „Modul de a învăţa românul limba pa-triei ungurească”. Acest abecedar este bilingv,româno-maghiar.La vârsta de 46 de ani, în 1836, a fost numit învăţătorla Şcoala confesională ortodoxă din cartierul Elisabe-tin, numit pe atunci Maierele Vechi, al oraşului Timi-şoara, dar a fost respins de cetăţenii ortodocşi aiparohiei pe motiv că face propagandă în favoarea re-ligiei greco-catolice, iar pe post s-a numit un suplini-tor necalificat. Şi în anul şcolar următor candideazăpentru acelaşi post, dar este din nou respins (FlorinMedeleţ, Adaos la istoria şcolii din Giroc, Lumina sa-tului, nr. 32/2000, Giroc).Probabil în această perioadă, nereuşind să se încadrezeîn Timişoara, Moise Bota funcţionează ca învăţătorconfesional la şcoala din Giroc. Din păcate, nici arhi-vele şcolare, nici tradiţia nu amintesc nimic despre tre-cerea sa pe la şcoala noastră.Acuzaţia că ar face propagandă religiei greco-catolicenu a fost confirmată în perioada cât a funcţionat aici,dovadă lipsa credincioşilor aparţinând acestui cult.Moise Bota a fost unul dintre luptătorii pentru intro-ducerea limbii române în şcoala şi biserica Banatului.Operele sale, chiar dacă au avut o valoare discutabilă,ilustrează acest efort. El scrie împotriva stăpânirii stră-ine, salută instalarea primului episcop român la Arad,fiind preocupat de educaţia populaţiei de la sate (pen-tru care editează mai multe calendare) şi de cultiva-rea dragostei de învăţătură la tineri.În 1854 publică poezii în almanahul „Muguri”.Este membru al Academiei Române şi deputat în Par-lamentul de la Pesta. În anul 1873, la vârsta de 84 deani, moare. (Maria Berényi, Cultura românească dela Budapesta în sec. al IXI-lea, Gyula, 2000, p. 301)Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea sunt amin-tiţi şi învăţătorii Bosioc Miu (1860-1895), NicolaePopoviciu (1874-1876) şi Aurel Craiovan, şcoalaconfesională românească fiinţând pe lângă biserică,preotul fiind şi directorul şcolii.Activitatea învăţătorilor Bosioc Miu şi Nicolae Po-povici avea să fie apreciată pentru „diligenţa (adicăsârguinţa) şi sporul lor” (Florin Medeleţ, Lumina sa-tului, nr. 21 / 1997, Giroc) în munca cu elevii, de cătreun important cărturar bănăţean, care, în acei ani, erainspectorul şcolilor confesionale ortodoxe din Banat,funcţie pe care acceptase după pensionare. Acesta eramedicul Pavel Vasici Ungurianu, născut la Timişoaraîn anul 1806 şi care obţinuse, în anul 1835, la Buda-pesta, două titluri de doctor: în medicină şi în chirur-gie. Pavel Vasici a publicat mai multe cărţi depopularizare a medicinei în popor şi, datorită activită-ţii sale, a fost ales membru al Academiei Române cupuţină vreme înainte de moartea sa, în anul 1880. Celeconstatate de cărturarul şi patriotul timişorean în pri-

măvara anului 1875 la Giroc au fost pe deplin confir-mate şi cu prilejul vizitei din acelaşi an la parohia or-todoxă a satului şi la şcoala confesională a episcopuluiIon Meţianu, un alt cărturar şi patriot de seamă al ro-mânilor. (Florin Medeleţ, Lumina satului, nr. 33 /2000)Tot la Giroc, în timpul învăţătorului Bosioc Miu, aveasă circule „Ortografia” lui Constantin DiaconoviciLoga: „Fost-au această Ortografie a înţeleptului învă-ţător Simion Gruici (din Medveş-Urseni) şi acum estea lui Bosioc Miu, pr. (preot) docente la Giroc la (...)1861 (...)”. Aceasta este una dintre cărţile de seamăale limbii române, fără de care sunt greu de înţelesprefacerile acesteia în veacul al XIX-lea, când de fapts-a modelat limba română contemporană. (Informaţie– Florin Medeleţ)Faptele menţionate mai sus, legate de istoria şcolii dinGiroc, trebuie să constituie un îndemn la respectareaşi continuarea unor tradiţii îndelungate şi demne detoată lauda.Tot de la sfârşitul secolului al XIX-lea dispunem dedate despre doi dascăli cu îndelungată activitate şi însecolul următor, personalităţi puternice ale vieţii spi-rituale şi sociale din comună.

Învăţătorul Atanasie Baicu(Ioan Crişianu, Câteva schiţe biografice, Arad, 1937,p. 18-21)Fiul Mariei şi al lui Petru Baicu (preot ortodoxromân), s-a născut la 16 ianuarie 1873, în comunaCâmpanii de Sus, judeţul Bihor. A urmat şcoala pri-mară confesională ortodoxă română din Beiuş, iarapoi şcoala primariă confesională germană din Băiţal,judeţul Bihor. La terminarea cursului primar, urmeazăliceul greco-catolic român din Beiuş, terminând celepatru clase liceale în anul 1889. În toamna aceluiaşian, reuşeşte la Preparandia din Arad, pe care o absolvăîn anul 1892. Devenind învăţător, este repartizat ca su-plinitor în comuna Micherechiu (azi, în Ungaria),unde funcţionează timp de trei ani.În anul 1895 devine învăţător-director la şcoala con-fesională ortodoxă din Giroc, unde predă la claselemari. Aici funcţionează până la 31 august 1912, când,pentru atitudinea sa românească intransigentă, esteconstrâns de autorităţile austro-ungare să se retragătemporar din învăţământ, revenind în fruntea şcolii caînvăţător-director la 1 octombrie 1918, unde funcţio-nează fără întrerupere până la 1 ianuarie 1932, când sepensionează. La venirea lui Atanasie Baicu, în Giroca funcţionat o şcoală confesională ortodoxă, iar maitârziu se înfiinţează şi cea de-a doua şcoală confesio-nală ortodoxă.La începutul Primului Război Mondial, în anul 1914,este înrolat în armată şi trimis la Regimentul 18 dinSopron, cu ordin secret de a fi supravegheat, la fel caşi colegul său din Chişoda, Iosif Ciorogariu. A parti-cipat la război pe fronturile rusesc, românesc şi ita-lian, iar în septembrie 1916 este trimis la şcoala deofiţeri de la Budapesta până în 1917, după absolvire –la comandamentul gării din Vârciorova, iar mai apoila Turnu Severin. La sfârşitul războiului avea gradulde sublocotenent.Amintind despre situaţia şcolii după război, învăţăto-rul Atanasie Baicu îşi arată nemulţumirea că „cei maimulţi învăţători nu mai fac apostolat, ca vechii învă-ţători confesionali, care au fost apostoli şi martiri aineamului”.Pe plan socio-economic, el desfăşoară o intensă acti-vitate. Astfel, în 1897 înfiinţează „Banca poporală”,care funcţionează până în perioada interbelică, do-nează un clopot pentru biserică, ajută copiii săracipentru frecventarea şcolii, donându-le câte 10.000 delei anual, contribuie la construirea Casei Naţionale, amonumentului eroilor căzuţi în Primul Război Mon-dial şi a monumentului din marmură albă din cimitir.La pensionare şi retragere din învăţământ pune bazele

„Fundaţiei Atanasie Baicu şi Maria Baicu născută Co-coţan”, cu un capital de 85.000 de lei (sumă acumulatăde-a lungul anilor din diurnele ce le-a primit ca mem-bru al diferitelor „corporaţiuni unde a activat”), dinvenitul căreia se dădeau premii elevilor şi se ajutaucopiii săraci, dar buni la învăţătură.Din documentele şcolare dispunem de date privind sa-lariul anual. Astfel, în anul şcolar 1905-1906 avea unbeneficiu de 973 coroane şi 82 fileri, proveniţi dupăcum urmează (Arhiva şcolii Giroc, Anuarul şcolilorpoporale elementare cu clasele greco-ortodoxe ro-mâne, 1904): bani – 373 coroane şi 82 fileri; pământ,produse, lemne – 600 coroane; total – 973 coroane şi82 fileri.Pentru ca în anul şcolar 1908-1909 să aibă un benefi-ciu de 1.424 coroane: bani – 924 coroane; pământ,produse, lemne – 500 coroane; total – 1.424 coroane.

Învăţătorul Traian TelescuNăscut la 14 noiembrie 1877 în comuna Cenadul Sâr-besc, a absolvit Preparandia din Arad în anul 1897. Amai funcţionat în satul Boroş-Ineu, iar din anul 1898este numit la şcoala din Giroc, unde funcţionează pânăîn anul 1918.Dispunem şi la el de date privind venitul anual. Astfel,în anul şcolar 1901-1902 avea un beneficiu de 750 co-roane: bani – 300 coroane; pămân, produse, lemne –450 coroane.În anii următori, beneficiul evoluează după cum ur-mează: 1905-1906, 900 coroane, iar în 1913-1914,2.200 coroane, repartizate astfel: bani – 1.800 co-roane; produse, pământ, lemne – 400 coroane.Ambii învăţători, cu toate că nu au fost din ţinuturiletimişene, s-au încadrat în viaţa satului. Au slujit cucredinţă şcoala unde au lucrat o perioadă îndelungatăde timp, urmărind instruirea şi educarea copiilor deţărani în spiritul dragostei de neam şi de limba ro-mână, în condiţiile în care politica de maghiarizaredusă de autorităţi devenise tot mai accentuată, maiales după publicarea legii lui Appony în anul 1907.Studierea documentelor şcolare de după anul 1908scoate în evidenţă brutala politică de maghiarizaredusă de autorităţi, căreia învăţătorii români trebuia să-i facă faţă. Toate numele elevilor sunt maghiarizate,apoi e schimbat şi numele localităţii, din Gyroc în Gy-iireg. Formularistica proprie cataloagelor, dacă pânăîn anul 1907-1908 era bilingvă (maghiară şi română),începând din anul şcolar 1910-1911 toate imprimateleşcolare sunt în limba maghiară. Schimbări se producşi în creşterea ponderii disciplinelor de învăţământ ceslujeau politicii de maghiarizare.Învăţătorii Atanasie Baicu şi Traian Telescu au fostpreocupaţi şi de dotarea şcolii cu primele materiale di-dactice şi cu mobilierul necesar. Astfel, în anul şcolar1904-1905 şcoala dispunea de: o tablă; cinci hărţi (co-mitatul, Ungaria, Europa, continentele, globul); o bi-bliotecă cu nouă cărţi; o masă; 24 de scaune; cincicuiere; o maşină de comparat; două lămpi. ((Arhivaşcolii Giroc, Anuarul şcolilor poporale elementare cuclasele greco-ortodoxe române, 1904)Modestă era şcoala şi dotarea ei, dar măreţe au fostidealurile pentru care au luptat şi în spiritul cărora aueducat copiii satului aceşti doi învăţători, care trebuiasă înfrunte ordinele venite din partea unor oficialităţiostile.În această perioadă, deşi obligatoriu, învăţământul nuera gratuit, părinţii fiind nevoiţi să contribuie la între-ţinerea şcolii şi a învăţătorului, motiv pentru care unmare număr de elevi încep şcoala şi frecventează doarclasele I-IV, pentru a abandona în clasele terminale,la care se adăuga lipsa interesului pentru şcoală şi re-ţinerea copiilor mai mari la muncile câmpului.

Material preluat din monografia „Giroc, arc peste timp”, de prof. Octavian Gruiţa,

prof. Ion Murariu şi Marius Matei

FFiigguurrii ddee ddaassccăăllii ddiinn GGiirroocc

File de istorie giroceanA

6 DIALOG CU CETĂŢENIInnooiieemmbbrriiee 22001144

Bogăţiile toamnei au înveselit grădiniţa noastră. În încercarea de a-i ajuta pecopii să înţeleagă frumuseţea şi minunăţiile acestui anotimp, am realizat cupreşcolarii grupei mijlocii „A” proiectul tematic „Toamna”, în cadrul căruias-au desfăşurat o multitudine de activităţi specifice acestui anotimp: observăriîn natură, colaje realizate din frunze, castane, picturi şi desene de toamnă.Şi, deoarece prin joc (principala activitate a preşcolarului) copiii adoră să imiteactivităţile adulţilor, m-am gandit ca finalitatea acestui proiect să conste într-oactivitate practic-gospodărească, în care copiii să pună murături.Dar noi nu doar am imitat, ci chiar ne-am echipat cu sorţuleţe şi bonete, ca

nişte adevăraţi mas-terchefi şi am realizatcele mai gustoasemurături din castraveţi,conopidă, gogonele,varză, oţet, apă, sare,zahăr şi conservanţi.Dragi părinţi, dacă tim-pul nu v-a permis sădotaţi cămara cu mură-turile pentru iarnă, nutrebuie să vă îngrijo-raţi: copiii dumnea -voastră s-au ocupat demontarea unui bor-cănel cu legume speci-fice, în care au maiadăugat multă în-demânare, dragoste şidibăcie! Grupa mij -locie „A” vă doreşte:Poftă bună!

Prof. înv. preşcolar,Janina TERTECI

AAccuumm ee ttooaammnnăă,, ddaa!!!!!!

SSiimmppoozziioonn IInntteerrnnaaţţiioonnaall:: „„MMeettooddee şşii mmooddaalliittăăţţiiddee iimmpplliiccaarree aa pprreeşşccoollaarriilloorr îînn aaffllaarreeaa,, ppăăssttrraarreeaa

şşii ttrraannssmmiitteerreeaa zzeessttrreeii ffoollcclloorriiccee ddiinn BBaannaattuullrroommâânneesscc şşii cceell ssâârrbbeesscc””

Halloween-ul,sărbătorit la Chişoda

Vineri, 31 octombrie 2014,elevii Şcolii Gimnaziale„Iosif Ciorogariu”din Chi -şo da au sărbătorit Hal-loween-ul. Entuziaşti şi creativi, eleviiclaselor a IV-a şi a V-a, co-ordonaţi de doamnele profe-soare Lavinia Petculescu şiLuminiţa Ivan, au participat

la concursurile „Cel maireu şit costum” şi „Cel maihaios dovleac”. Stafii, vrăjitoare, piraţi, CatWoman, Heidi, „Omul cucoasa” ori „Scheletul din

Oz” s-au plimbat prin faţajuriului, prezentându-şi cos-tumele. La sfârşitul acti vităţii, eleviiau fost recompensaţi cudiplome şi premii „dulci”.

Vasile TOMOIAGĂ

Cadrele didactice de la Grădiniţa cu Program Pre-lungit Giroc au participat în data de 7.11.2014 la sim-pozionul care s-a desfăşurat în două locaţii: GrădiniţaP.P. din Giroc şi Grădiniţa P.P. 23 din Timişoara. Participanţii au fost cadrele didactice din grădiniţeledin Serbia (Kikinda) şi România (Giroc, Timişoara).Cadrele didactice din Kikinda au sosit în dimineaţazilei de 7.11.2014, la Grădiniţa P.P. 23 din Timişoara,unde au fost prezentate materialele celor două insti-tuţii, apoi s-au deplasat la Grădiniţa P.P. din Giroc,unde au fost aşteptate şi primite de preşcolari în cos-tume populare, cu pâine şi sare, conform tradiţiei.Proiectele de cooperare dintre grădiniţe a început dindorinţa echipelor de a-şi îmbunătăţi practicile educative, promovând respectul şi interesul faţă detradiţiile culturale în rândul preşcolarilor, urmărindcunoaşterea zonei geografice şi a tradiţiilor specificezonei noastre.Scopul acestei activităţi a fost împărtăşirea expe-rienţei copiilor din Banatul românesc şi cel sârbesccu privire la istoria şi geografia locurilor natale, latradiţiile şi obiceiurile străbunilor.La simpozion au participat 11 cadre didactice dinKikinda şi 15 cadre didactice de la Grădiniţa P.P. 23Timişoara.

În materialul prezentat de grădiniţa noastră au fostcuprinse activităţile la care au participat preşcolarii,purtând cu mândrie costumele populare: Festivalulconcurs „Lada cu zestre”, Festivalul „În glas detoacă”, Sărbătoarea hramului bisericii Sf. Dimitrie,Festivalul-concurs „Gugulan cu car cu mere”, Festi-valul Internaţional de Folclor al Preşcolarilor „Floaregiroceană”, colindele de Crăciun, Festi valul „Mugurde joc arădean”. Întregul material a fost prezentat înlimba sârbă de colega noastră Sofia Uţică.Activitatea a continuat printr-o vizită în grădiniţă,împărtăşind oaspeţilor aspecte din activitatea noastră.Precizez că alături de colectivul de cadre didacticede la Grădiniţa P.P. 23 din Timişoara a fost prezentăşi doamna director prof. Cornelia Miuţel, iar dinpartea Liceului Teoretic „David Voniga” din Girocau participat doamna director prof. Marieta Deneş şidoamna director adjunct prof. Leli-Mioara Lal.În urma acestei reuşite întâlniri, am stabilit o continuarea activităţii pentru viitor pe această temă, urmând să par-ticipăm împreună cu copiii la activităţile propuse în fie-care dintre cele trei grădiniţe, cu scopul realizăriiobiectivelor propuse.

Cadru didactic coordonator Lenuţa TERTECI

7DIALOG CU CETĂŢENII nnooiieemmbbrriiee 22001144

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

Capitolul II

Prăstă potcoavili sloveńeşci,dîn aduśerea d-amince,

Ociu Lae îi tolduie pră Văruţ... – Iaca foili scriace pră formă dîn bucfariu-ăl găsîtdă Pera în archivu dî la Budimpeşt, zgogi să măispună Văruţu Relu şî-l râmpi năpustu pră uşă cătrăcăfană.Ńiśi n-am śercat bińe să prăśepem potcoavili – alesârbeşci, am probit numa să prăśepem doauă-trivorbe întradusă pră rumâńeşce dă Pera Şaraţ dînVârşăţ. O lucrat omu, vestu, śecirea prîntru noi, chi-nuită, dă párică ar fi scos-o dă supt potcoavili luŞaraţ, calu lu haiducu-ăl sârbesc, şî iaca măi-gata erasă soprovim că pră una dîn frundzîle alea forto-grăfiace śică s-ar fi putut śeci că-i vorba dă GeorgeRibariu, iară pr-ălelalce să merźea năpoişîlea la Ri-bariu Trifu – tată-so lu George – Trifu, popa-ălbătrân.L-am aşceptat pră Văruţu Relu să vină şî să vigemdăcă am tămăstuit bińe. Şî el o vińit în şfung dă pá-rică s-ar fi năpustît pră uşă, cu o bocăliţă în mânămăi-gata plină cu śegoge lucoare ca cafa.- Putut-aţ śeci śeva pră frundzîli aşcea? Pună-vănăpustu, puie-n voi să puie, da’ uitaţî-vă-ţ bińe la lu-coarea asta d-o vegeţ în bocăliţă şî probiţ să ghiśiţ căśe ńe-am adus – numa băgaţ sama că nu-i śe vi săpare c-ar fi, ńe prici el, punând bocăliţa pră masă, şîmăi śeva pocoluit într-un ştăńiţ dă urcie ca o paclă,numa dăstul dă mărişor.

Dă párică nu ńe-ar fi vădzut şî ar fi fost sîngur îniorsagurili lui dî la bloc, să apucă să răntuńe prîncredenţu-ăl scund dîn cuină după o cipsîiesămălţuită; iară punând-o pră masă dîncoaśi dăbocăliţă, dăsfăcu ştăniţu şî smulsă dîn el o altă cip-sîie albă ca urcia numa cam grosuţă-n carńe, ungesupt ceolofanu’ dă dasupra erau atâţa mititei dă nu i-am putut număra, pră care i-o cumpărat basîmcă laducheanu dî la colţu-ălălalt.- N-am zgogit să śecim măi-gata ńimic, dară ńe-amadus d-amince – şî tu spunî-ńe dăcă aşa o şî fost o’-că dac-ai śecit ş-ai prădăles cumă îi scriat c-ar fi fostsă fie – că Ociu Lae ńe povăstuia dăspră o vizîtăcând în vremea aia dîn băbăluc episcopu-ăl sârbescpreîmblătoriu l-o fost adusă pră erarcu lui, metro-politu-ăl sârbesc, pră vlăgica-ăl mare dî la Budim-peşt, să vijgălădză dăcă-i agivărat śe s-o fost scriatîntr-o lăcămaţîie cătră metropolia aia prăcum căpărincili preot Trifu îl probăluia pră fiśioru-so Ge-orge ispitîndu-l la slujîre în besărică. Ş-atunśi, con-ştătând episcópu prăîmblătoriu Paia prăcum căpărincili Trifu spuńe că istina-i, s-o apucat Preasfi-nţîia Sa Paia să de dă şcire la Prenaltu metropolit dîla Budimpeşt prăcum că-i musai să fie ispitovirea şîprobăluirea ş-a lu părincili Trifu ş-a lu fiśioru-so Ge-orge, dăcă George îi prăśeput în tâlcuirea SfinceiScripturi – şî cât anume estă.

Glosarscriace pră formă = copiate; zgogi = izbuti; vestu= vezi bine; să soprovim = presupunem; am tămăstuit = am potrivit, am apreciat înţelesurile; înşfung = rapid; năpustît = cu îndrăcită repezeală;năpustu = naiba, dracul; puie-n voi = bage-sedracu; bocăliţă = pocal mic; pocoluit = împachetat;ştăńiţ = pungă de hârtie; paclă = colet; să răntuńe= să scotocească; credenţ = dulap de bucătărie; arâmpi = a împinge; măi-gata = aproape; erarcu =ierarhul; ispitînd, ispitovind = a examina, a reexa-mina.

ÎÎnnttââmmppllăărrii ddîînnttrr--uunn rroommaann bbăănnăăţţaannśe baş acuma să scriadză

Ioan-Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală aurmat-o în satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia

doctoratul în ?lologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu „Povestiri de lamarginea Câmpiei”. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titu-lar al Cursului de Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi Filoso?e a Universităţii de Vest din

Timişoara. La Cenac lul „Gura Satului” este, însă, „concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cucare este adesea identi?cat. Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr allui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentruacei care îl cunosc mai puţin, amin tim că scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un

motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

SSăămmnneeddăă ttooaammnnăăllaa MMuurraannii

S-o pornit un vânt subţîre Dă către Remecea micăZogonind c-o ţără larmăA din urmă rândunică.

Vremea s-o schimbat şî-m’ pareCă să-nvolbură d-acuma;Iar mă-mpunje-n lopăciţăŞî-n nogeu’ stîng reuma.

Şeriu-i jos, dă-l sparji cu capu ’,Infoiat cum goge duna

Astrucând d-a pîrcu valeaGealurili şî comuna.

Crenjili îs şiupilice,O mai şî brumat az’ noapce,

Stau pre ele nişce hoareDă ghingeşci că-s prune coapce.

Cîce una mai trîcneşce,Când auge cum guiţă

Porcu-ăl gras pră care-l taieBaş acuma moş Georgiţă.

Vardza-n cadă faşe spumă,Cântă oalili cu sarme,Buna cucăie pră furcă,

Lângă ea mîrtanu doarme.

Şî miroas-a clisă friptă,Crumpi în raină, ş-a căzan,Tata moşu-n poarta mică Pringe-o babă la givan.

Bace arăngu’ .Sara-ş’ lasăPră la streşînă găitanu’,

- Unge-s toamnele d-acasă? - Or plecat cu aizîmbanu!

Marius MUNTEANU

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15 sunetea 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LA DEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMA AERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din Comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 313839

ISSN

1584

/306

8 Colectivul de redacţie:Iosif Ionel TOMA - director fondator

Petru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;Simona IVUŢ - secretar general de redacţie

Octavian GRUIŢA, Viorel Dorel CHERCIU, Mircea STURZA - cultură;

Lavinia DAVID - social; Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

8 DIALOG CU CETĂŢENIInnooiieemmbbrriiee 22001144

Gabriela Darvaş4 ani, Giroc

Denisa Talpeş5 ani şi 6 luni, Giroc

Matei Proca4 ani, Giroc

David-Ştefan Gîrd5 ani, Giroc

Sâmbătă, 1 noiembrie2014, la Salonta, a avutloc competiţia sportivăinternaţională KuranaiKarate Open Cup 2014 lacare au participat 240 desportivi reprezentând 35de cluburi din Româniaşi Ungaria.Karate Club Giroc a fostreprezentat de cinci spor -tivi, toţi întorcându-se cumedalii. Rezultatele aufost următoarele: AishaPera – locul I kata indi-

vidual feminin; Daria Georgiu – locul II kata individual feminin;Chelsy Bona – locul I kata individual feminin; Shaira Pera – loculII kata individual feminin; Darius Georgiu – locul III kata indivi dualmasculin. Felicitări tuturor sportivilor!

A. BORBELY

NNooii mmeeddaalliiii ppeennttrruu kkaarraattiişşttiiiiggiirroocceennii llaa oo ccoommppeettiiţţiiee

iinntteerrnnaaţţiioonnaallăă

S-a încheiat turul campionatului Diviziei D Timiş lafotbal. CS Unirea Giroc a încheiat prima parte a com-petiţiei pe locul 13, cu 14 puncte, loc care o scuteşte,deocamdată, de grijile retrogradării. Echipa noastră a reuşit să câştige patru din cele 17 par-tide disputate, a încheiat două la egalitate şi a pierdut înalte 11 jocuri. Fotbaliştii giroceni au înscris 25 de goluri şi au primit53. În ultima etapă a turului, pe teren propriu, CSUnirea a pierdut, cu scorul de 1-3, în faţa echipei CSGhiroda, campioana de anul trecut a competiţiei. (A.B.)

FFiinnaall ddee ttuurr ppeennttrruu CCSS UUnniirreeaa GGiirroocc

În perioada 9-14 septembrie avea loc Trofeul DudeştiiNoi la şah clasic, cu omologare F.I.D.E., concurs îm-părţit în două secţiuni – turneul principal şi boboci. Înturneul principal, unde au fost 46 de participanţi, gi-roceanca Alexandra Paraschiv s-a clasat pe locul 6 ge-neral şi primul loc în clasamentul genral feminin. PaulParaschiv a ocupat primul loc la categoria B12. Chi-şozenii Denis Alboni şi Robert Perţe au ocupat locul1 la categoria B14, respectiv locul 3 la categoria B16.La secţiunea pentru boboci (maxim 8 ani), MihaiIucu, din Giroc, a ocupat locul 2 în clasamentul general, între 19 concurenţi. În data de 27 septembrie, la Timişoara, în organiza-rea Clubului de Şah Mediator, a avut loc Cupa Prie-teniei la şah rapid, pe echipe de câte doi jucători cuvârsta maximă 18 ani. S-a permis formarea de alianţeîntre jucători de la diferite cluburi, astfel încât fiecare

echipă să-şi maximizeze şansele. Au participat 21 deechipe, reunind jucători din câteva judeţe. Locul 1 înclasamentul general a fost adjudecat de către echipaformată din chişozeanul Denis Alboni (13 ani) şi ju-niorul Raul Matei (17 ani) de la Dudeştii Noi. Pe locul4 în clasamentul general, dar premiaţi drept cea maibună echipă formată din fraţi, s-au clasat Alexandraşi Paul Paraschiv (ambii în vârstă de 12 ani). La 18 octombrie, la Lipova, a avut loc MemorialulVictor Butunoi la şah rapid, ediţia a II-a, concurs carea aliniat la start 156 de jucători din mai multe judeţe.Şahiştii giroceni şi-au făcut simţită prezenţa din plin– revelaţia zilei fiind Paul Paraschiv, care a ocupatlocul 20 în clasamentul general şi locul 1 la categoriaB12, cu 6 puncte din 9 posibile, după un parcurs teri-bil: la capătul a 7 runde, el avea 6 puncte din 7, sin-gura înfrângere fiind la maestrul internaţional DanBogdan. Cea mai de preţ dintre victoriile giroceanu-lui a fost în runda a şaptea, la Angela Dragomirescu,maestră internaţională. A fost nevoie de maestrul in-ternaţional Mihai Grunberg, în runda 8, şi de maes-trul F.I.D.E. Călin Dragomirescu, care în runda a nouaa întors rezultatul, într-o bătălie ascuţită, după ce la

un moment dat Paraschiv obţinuse avantaj, ca să frâ-neze, la final, evoluţia „furioasă” a juniorului nostru.Alexandra Paraschiv, sublimă şi ea în acest concurs,a ocupat locul 36 în clasamentul general, dar locul 1în clasamentul junioarelor (până în 20 de ani, ea avânddoar 12), fiind depăşită în clasamentul genral feminindoar de către maestra internaţională Angela Drago-mirescu. Un al treilea junior girocean, Denis Alboni,fiind în căutare de noi prieteni pe meleagurile patriei,l-a bătut la Lipova pe domnul avocat Alin Câmpeanu,un jucător redutabil, preşedinte al clubului de şahVados din Arad (care organizează an de an marilecompetiţii şahiste arădene).La 1 noiembrie a.c., la Timişoara, a avut loc faza peregiune a concursului naţional de şah „Vreau să fiumare maestru”, în cadrul proiectului european „Pierrede Coubertin”. Competiţia este dedicată elevilor de

vârste mici, fiind împărţită pe trei categorii (6-8 ani,9-10 ani şi 11-12 ani). Au loc faze de calificare peşcoli, localităţi, apoi faza regională (organizată pe 8regiuni) şi faza pe ţară. Girocul a dat un campion re-gional, Paul Paraschiv, la categoria B12, şi o vice-campioană regională, pe Alexandra Paraschiv. Se calificau la faza finală primii 3 clasaţi la fiecarecategorie.Finala pe ţară a competiţiei menţionate s-a desfăşuratla Călimăneşti între 9-14 noiembrie. Finaliştii au be-neficiat, în paralel cu concursul, de seminarii de pre-gătire organizate de Federaţia Română de Şah. Ambiijucători giroceni s-au întors de la finala pe ţară cu me-dalia de argint, Paul Paraschiv la B12 şi AlexandraParaschiv la F12 (luându-şi de asemenea revanşa înfaţa şahistei la care pierduse la faza regională). Avemaşadar, în cadrul proiectului „Pierre de Coubertin”ediţia 2014, doi vicecampioni naţionali. Mulţumescşi pe această cale familiei Paraschiv şi doamnei DanaBaciu, patroana Restaurantului Biofresh din Timi-şoara, pentru efortul făcut în vederea participării re-prezentanţilor Comunei Giroc la finala pe ţară.

Zamfir MOLDOVAN, antrenor

TTooaammnnaa şşaahhiissttăă ggiirroocceeaannăă –– 22001144

România a început Cam-pionatul European deMinifotbal din Mun te -negru cu un succes înfaţa Sloveniei, scor 2-1.„Tricolorii”, printre carese află numeroşi jucătoridin Banat, au deschisscorul în minutul 33,prin Adrian Călugăreanu,care evoluează la WMTGiroc.Campioana europeanăla minifotbal, România,a fost ţinută în şah înprima repriză, dar abătut Slovenia pe final.Călugăreanu a deschisscorul, pentru ca RăzvanRadu să-l majoreze în

minutul 38. S-a încheiat 2-1 după un gol încasat de „tricolori” în prelun-girile jocului, care are două reprize a câte 20 de minute. Alţibănăţeni şi-au adus o contribuţie importantă la rezultat. Căpitanul Cristian Popa, tot de la Giroc, între buturi, şi Nicolae Costândana (MAV Timişoara) au avut un joc defen-siv foarte bun. Din lot mai fac parte Miroslav Nicolin (MAV) şi Ovidiu Vâlceanu (MAV). Antrenorul naţionalei de minifotbal e timişoreanul Tiberiu Lajos. (A.B.)

DDooii ffoottbbaalliişşttii ddee llaa WWMMTTGGiirroocc,, îînn lloottuull nnaaţţiioonnaalleeii

RRoommâânniieeii,, llaa CCaammppiioonnaattuullEEuurrooppeeaann ddee MMiinniiffoottbbaall