SFECLA SFECLA PENTRU ZAHĂRPENTRU ZAHĂR

Cuprins:Cuprins: 1)argument……………………………….1)argument………………………………. 22)importanţă.............................................)importanţă............................................. 33)compoziţia chimică..............................)compoziţia chimică.............................. 44)răspândire.............................................)răspândire............................................. 55)sistematică............................................)sistematică............................................ 66)rotaţia....................................................)rotaţia.................................................... 77)lucrările solului.....................................)lucrările solului..................................... 88)sămânţa şi semănatul...........................)sămânţa şi semănatul............................. 99)lucrări de îngrijire.................................)lucrări de îngrijire................................... 1010)recoltarea)recoltarea 1111)producerea materialului .......................)producerea materialului ....................... 1122)obţinerea butaşilor.................................)obţinerea butaşilor................................. 1133)cultura plantelor semincere...................)cultura plantelor semincere...................

Sfecla de zahSfecla de zahăăr este planta care asigurr este planta care asigurăă îîn n exclusivitate materia primexclusivitate materia primăă de bun de bunăă calitate calitate şşi mare randament pentru industria zahi mare randament pentru industria zahăărului rului din din ţţara noastrara noastrăă şşi din intreaga Europi din intreaga Europăă                       Pentru agricultur Pentru agriculturăă  Sfecla de zah  Sfecla de zahăăr , r , necesitnecesităă  lucr  lucrăări speciale de pregri speciale de pregăătire a tire a terenului, terenului, îîntretinerea  culturilor  ntretinerea  culturilor  şşi avi avâând un nd un aparat radicular profund , este necesaraparat radicular profund , este necesarăă la la intocmirea asolamentelor agricole .  intocmirea asolamentelor agricole .  

--Prin aratura adancPrin aratura adancăă de toamn de toamnăă ce se ce se face pentru cultura sfeclei de zahface pentru cultura sfeclei de zahăăr ,cr ,câât t şşi prin ri prin răăddăăcinile adcinile adâânci ale acesteia se nci ale acesteia se maremareşşte adte adââncimea stratului arabil ncimea stratului arabil mobilizmobilizâându-se noi materii nutritive ndu-se noi materii nutritive folositoare plantelor ce urmeazfolositoare plantelor ce urmeazăă dup dupăă sfeclsfeclăă . .      

-Efectul -Efectul îîngrngrăşăăşămintelor ce se folosesc regulat  mintelor ce se folosesc regulat  şşi i îîn cantitn cantităţăţi mari i mari îîn cultura sfeclei, se resimte n cultura sfeclei, se resimte şşi i

îîn ani urmn ani urmăători  asupratori  asupra culturilor din asolament .culturilor din asolament .-Sfecla de zah-Sfecla de zahăăr introdusa r introdusa îîn asolament avn asolament avâând o nd o

perioadperioadăă de vegeta de vegetaţţie lungie lungîî, d, dîî posibilitatea posibilitatea gospodgospodăăriilor agricole sriilor agricole săă--şşi repartizeze mai bine i repartizeze mai bine şşi i îîn mod economic forn mod economic forţţele de muncele de muncăă cerute de cerute de

planul de culturplanul de culturăă . .-De la cultura sfeclei de zah-De la cultura sfeclei de zahăăr ca r ca şşi de la i de la

prelucrarea acesteia prelucrarea acesteia îîn fabricn fabricăă, rezult, rezultăă produsele produsele secundare : frunzele cu cotlesecundare : frunzele cu cotleţţele, borhotul ele, borhotul şşi i melasa , nutreturi foarte premelasa , nutreturi foarte preţţioase  pentru ioase  pentru

animale.animale.-Sfecla de zah-Sfecla de zahăăr se poate cultiva special r se poate cultiva special şşi pentru i pentru animale, folosindu-se cu succes animale, folosindu-se cu succes îîn hrana acestora n hrana acestora

.. -De la prelucrara sfeclei  -De la prelucrara sfeclei îîn fabrici se mai obn fabrici se mai obţţine ine

ca produs secundar spuma de var, ce poate fi ca produs secundar spuma de var, ce poate fi folositfolosităă ca amendament calcaros ca amendament calcaros

pentru terenurile grele argiloase, acide pentru terenurile grele argiloase, acide şşi chiar i chiar ca ingrca ingrăşăăşămant.mant.

Importanţă Importanţă

Sfecla pentru zahăr este o cultură Sfecla pentru zahăr este o cultură intensivă, foarte rentabilă, care intensivă, foarte rentabilă, care valorifică eficient fertilizarea valorifică eficient fertilizarea organică şi minerală, apa de irigaţie, organică şi minerală, apa de irigaţie, sistema de tractoare şi maşini sistema de tractoare şi maşini agricole din dotare, fiind şi o bună agricole din dotare, fiind şi o bună plantă premergătoare pentru plantă premergătoare pentru majoritatea culturilor agricole, majoritatea culturilor agricole, contribuind la distrugerea contribuind la distrugerea buruienilor şi la structurarea buruienilor şi la structurarea solului. Sfecla pentru zahar este solului. Sfecla pentru zahar este utilizată în primul rând ca materie utilizată în primul rând ca materie primă în industria zaharului, primă în industria zaharului, asigurând circa 30% din producţia asigurând circa 30% din producţia mondială de zahăr.mondială de zahăr.

Compoziţia chimică.Compoziţia chimică. Compoziţia chimică a sfeclei pentru Compoziţia chimică a sfeclei pentru

zahăr este mult influenţată de soi, zahăr este mult influenţată de soi, condiţiile pedoclimatice şi tehnologia de condiţiile pedoclimatice şi tehnologia de cultivare. cultivare.

Zaharoza Zaharoza este un dizaharid format din este un dizaharid format din glucoză şi fructoză, care se extrag prin glucoză şi fructoză, care se extrag prin procedee tehnologice speciale, procedee tehnologice speciale, obţinându-se zahărul cristalizat. obţinându-se zahărul cristalizat.

RăspândireRăspândire Sfecla pentru zahăr se cultivă în lume Sfecla pentru zahăr se cultivă în lume

pe aproape 9 mil, ha, întreaga pe aproape 9 mil, ha, întreaga suprafaţă fiind cantonată în perimetrul suprafaţă fiind cantonată în perimetrul climatului, în timp ce trestia pentru climatului, în timp ce trestia pentru zahăr (Saccharum officinarum L.), zahăr (Saccharum officinarum L.), specie din fam, Gramineae.specie din fam, Gramineae.

Ţări mari cultivatoare de sfeclă pentru Ţări mari cultivatoare de sfeclă pentru zahăr sunt: Federaţia Rusă ( peste 800 zahăr sunt: Federaţia Rusă ( peste 800 mii ha), Germania (700 mii ha) Franţa mii ha), Germania (700 mii ha) Franţa (400 mii ha), Polonia (400 mii ha).(400 mii ha), Polonia (400 mii ha).

Sistematică.Sistematică. Sfecla aparţine familiei Sfecla aparţine familiei

Cheonopodiaceae, genul Beta, care Cheonopodiaceae, genul Beta, care cuprinde numeroase specii cu cuprinde numeroase specii cu variabilitate mare de forme anuale, variabilitate mare de forme anuale, bianuale şi perene. În cultură se găseşte bianuale şi perene. În cultură se găseşte numai specia B. Vulgaris, care cuprinde numai specia B. Vulgaris, care cuprinde patru varietăţi: B. v. var. Saccharifera patru varietăţi: B. v. var. Saccharifera L. , din care fac parte soiurile cultivate L. , din care fac parte soiurile cultivate pentru zahar; B. v, var. crassa Alef., pentru zahar; B. v, var. crassa Alef., căreia îi aparţin soiurile furajere; B. v. căreia îi aparţin soiurile furajere; B. v. var. cruenta L. şi B. v. var. cycla L., care var. cruenta L. şi B. v. var. cycla L., care cuprind formele legumicole.cuprind formele legumicole.

Soiurile cultivate sunt Soiurile cultivate sunt grupate în patru tipuri:grupate în patru tipuri:

-tipul E-tipul E (de la „ Ertragreich” – (de la „ Ertragreich” – sfecla productivă) cuprinde soiurile sfecla productivă) cuprinde soiurile cu rădăcina mare şi conţinut de cu rădăcina mare şi conţinut de zahar sub 18%. Aceste soiuri au zahar sub 18%. Aceste soiuri au perioada lungă de vegetaţie şi sunt perioada lungă de vegetaţie şi sunt pretenţioase la umiditate. pretenţioase la umiditate.

-tipul N -tipul N (normal) cuprinde soiuri (normal) cuprinde soiuri mai bogate în zahăr cu circa 0,5% cu mai bogate în zahăr cu circa 0,5% cu rădăcina mai mică, dar care rădăcina mai mică, dar care realizează producţii mari la ha fiind realizează producţii mari la ha fiind considerat tipul etalon;considerat tipul etalon;

-tipul Z-tipul Z („Zuckerreich” Rouben – sfecla („Zuckerreich” Rouben – sfecla bogată în zahăr) cuprinde soiuri cu bogată în zahăr) cuprinde soiuri cu rădăcini conice, alungite şi cu un rădăcini conice, alungite şi cu un conţinut de zahăr cu 0,8 – 1,6 % mai conţinut de zahăr cu 0,8 – 1,6 % mai mare decât tipul N. Sunt soiuri mai mare decât tipul N. Sunt soiuri mai precoce, lăstăresc mai puternic în anul I precoce, lăstăresc mai puternic în anul I de cultură, sunt adaptate zonelor mai de cultură, sunt adaptate zonelor mai reci şi sunt foarte pretenţioase faţă de reci şi sunt foarte pretenţioase faţă de sol;sol;

-t-tipul ZZ ipul ZZ („Zuckerreichste” Rubin – („Zuckerreichste” Rubin – foarte bogat în zahăr) grupează foarte bogat în zahăr) grupează soiurile cu rădăcini conice alungite, soiurile cu rădăcini conice alungite, subţiri, cu 0,6 – 1,1% mai mult zahăr subţiri, cu 0,6 – 1,1% mai mult zahăr decât tipul Z. Sunt foarte decât tipul Z. Sunt foarte pretenţioase faţă de sol şi asigură pretenţioase faţă de sol şi asigură producţii mici la ha.producţii mici la ha.

Particularităţi Particularităţi biologice.biologice.

Sfecla cultivată este o plantă bienală. În Sfecla cultivată este o plantă bienală. În primul an de vegetaţie se formează primul an de vegetaţie se formează

„corpul sfeclei”, rezultat din dezvoltarea „corpul sfeclei”, rezultat din dezvoltarea puternică a pârşii superioare a rădăcinii, puternică a pârşii superioare a rădăcinii,

hipocotitului şi, epicotitului, cât şi a hipocotitului şi, epicotitului, cât şi a frunzelor. În anul ai doilea se formează frunzelor. În anul ai doilea se formează

ramurile florifere care fructifică. Apariţia ramurile florifere care fructifică. Apariţia de lăstari floriferi în primul an este un de lăstari floriferi în primul an este un fenomen nedorit determinat de cauze fenomen nedorit determinat de cauze complexe, dintre care Z. STĂNESCU complexe, dintre care Z. STĂNESCU

( 1976) menţionează ca principala ( 1976) menţionează ca principala trecerea rapidă de la faza vegetativă la trecerea rapidă de la faza vegetativă la

faza germinativă, în condiţiile când faza germinativă, în condiţiile când temperaturile după răsărire sunt scăzute, temperaturile după răsărire sunt scăzute,

asociată cu durata mai lungă de asociată cu durata mai lungă de iluminare.iluminare.

Corpul sfeclei Corpul sfeclei se recoltează în se recoltează în

primul an de primul an de vegetaţie vegetaţie (rizocarp sau, (rizocarp sau, convenţional, convenţional, „rădăcină”), în „rădăcină”), în greutatea medie greutatea medie la sfecla pentru la sfecla pentru zahăr de circa 500 zahăr de circa 500 g, este format din: g, este format din: epicotil, hipocotil epicotil, hipocotil şi rădăcină şi rădăcină propriu-zisă.propriu-zisă.

EpicotitulEpicotitul (capul sau coletul) este partea (capul sau coletul) este partea superioară care creşte afară din pământ, pe superioară care creşte afară din pământ, pe care, în primul an, se formează rozeta de care, în primul an, se formează rozeta de frunze, iar în al doilea an tulpinile florifere.frunze, iar în al doilea an tulpinile florifere.

HipocotilulHipocotilul este porţiunea cuprinsă între este porţiunea cuprinsă între epicotil şi rădăcina propriu-zisă, respectiv epicotil şi rădăcina propriu-zisă, respectiv între limita inferioară de inserţie a frunzelor între limita inferioară de inserţie a frunzelor şi partea superioară de inserţie a şi partea superioară de inserţie a radicelelor. radicelelor.

Rădăcina propriu-zisăRădăcina propriu-zisă este zona dintre este zona dintre hipocotil şi ”coadă” adică zona unde hipocotil şi ”coadă” adică zona unde diametrul scade sub 1 cm. Ea reprezintă diametrul scade sub 1 cm. Ea reprezintă circa 90% din lungimea corpului sfeclei şi, circa 90% din lungimea corpului sfeclei şi, respectiv, 55 – 60% din greutatea acestuia. respectiv, 55 – 60% din greutatea acestuia.

Frunzele Frunzele primele două frunze primele două frunze

cotiledonate cotiledonate îndeplinesc funcţia îndeplinesc funcţia de asimilaţie timp de de asimilaţie timp de circa 20 de zile, circa 20 de zile, până la apariţia celei până la apariţia celei de a patra frunze de a patra frunze adevărate. Durata adevărate. Durata de viaţă a frunzelor de viaţă a frunzelor este de 30 – 70 zile. este de 30 – 70 zile. Portul frunzelor Portul frunzelor poate fi erect, poate fi erect, semierect sau semierect sau culcat. culcat.

Floarea. Floarea. Sfecla are flori sesile, Sfecla are flori sesile,

hermafrodite, constituie hermafrodite, constituie pe tipul 5 (P5A5G3). pe tipul 5 (P5A5G3). Înflorirea are un Înflorirea are un pronunţat fenomen de pronunţat fenomen de protandrie care protandrie care accentuează alogonia accentuează alogonia plantei. Înflorirea unei plantei. Înflorirea unei plante durează 3 – 4 plante durează 3 – 4 săptămâni, cu influenţe săptămâni, cu influenţe directe în maturizarea directe în maturizarea eşalonată a seminţelor.eşalonată a seminţelor.

Fructul.Fructul. La solurile La solurile

plurigerme plurigerme fructul este un fructul este un glomerul glomerul provenit din provenit din concreşterea concreşterea carpelelor cu carpelelor cu axul axul inflorescenţei, inflorescenţei, cuprinzând 2 – cuprinzând 2 – 5 fructe simple 5 fructe simple (nucule). (nucule).

SămânţaSămânţa În cadrul În cadrul

glomerulelor glomerulelor plurigermeplurigerme seminţele sunt seminţele sunt de mărimi şi de mărimi şi greutăţi greutăţi diferite(2 – 6 diferite(2 – 6 mg) cea mai mg) cea mai mare fiind cea mare fiind cea provenită din provenită din prima floare prima floare deschisă. deschisă.

Cerinţe faţă de climă şi Cerinţe faţă de climă şi sol.sol.

Temperatura. Temperatura.

Sfecla pentru zahar este o plantă Sfecla pentru zahar este o plantă mezotermă, care necesită de-a mezotermă, care necesită de-a lungul primului an de vegetaţie o lungul primului an de vegetaţie o sumă de grade de temperatură de sumă de grade de temperatură de 2.400 – 2.900* C, iar în anul al doilea 2.400 – 2.900* C, iar în anul al doilea circa 1.800*C .circa 1.800*C .

Umiditatea. Umiditatea. Sfecla de zahăr este o plantă pretenţioasă Sfecla de zahăr este o plantă pretenţioasă

faţă de umiditate, producţii mari şi faţă de umiditate, producţii mari şi stabile obţinându-se în zonele unde se stabile obţinându-se în zonele unde se înregistrează 500 – 600 mm precipitaţii înregistrează 500 – 600 mm precipitaţii anuale, cu următoarea eşalonare: circa anuale, cu următoarea eşalonare: circa 240 mm în perioada de acumulare din 240 mm în perioada de acumulare din iarnă; 40 mm în aprilie, pentru iarnă; 40 mm în aprilie, pentru favorizarea răsăririi şi formarea primelor favorizarea răsăririi şi formarea primelor frunze; 50 – 60 mm în mai; 70 mm în frunze; 50 – 60 mm în mai; 70 mm în iunie, pentru asigurarea formării unui iunie, pentru asigurarea formării unui folia bogat; 80mm în iulie şi 70 mm în folia bogat; 80mm în iulie şi 70 mm în august, necesare pentru creşterea în august, necesare pentru creşterea în greutate şi volum a corpului sfeclei şi greutate şi volum a corpului sfeclei şi circa 40 mm în septembrie, pentru circa 40 mm în septembrie, pentru favorizarea acumulării zahărului.favorizarea acumulării zahărului.

LuminaLumina

Sfecla pentru zahăr este o plantă de Sfecla pentru zahăr este o plantă de zi lungă, cu folia bogat, care zi lungă, cu folia bogat, care valorifica bine energia luminoasă.valorifica bine energia luminoasă.

Importanţă deosebită prezintă Importanţă deosebită prezintă intensitate luminii şi insolaţia din intensitate luminii şi insolaţia din lunile august – septembrie, când se lunile august – septembrie, când se acumulează mari cantităţi de zahăr.acumulează mari cantităţi de zahăr.

Solul. Solul.

Sfecla pentru zahăr este foarte Sfecla pentru zahăr este foarte pretenţioasă faţă de sol datorită pretenţioasă faţă de sol datorită sistemului radicular profund, cu o mare, sistemului radicular profund, cu o mare, capacitate de respiraţie un consum capacitate de respiraţie un consum ridicat de elemente nutritive şi apă.ridicat de elemente nutritive şi apă.

Solurile favorabile culturii sunt Solurile favorabile culturii sunt cele cu textură luto-nisipoasă 17 – 20 % cele cu textură luto-nisipoasă 17 – 20 % argilă, profunde, bine structurate, cu argilă, profunde, bine structurate, cu capacitate mare de reţinere a apei, capacitate mare de reţinere a apei,

RotaţiaRotaţia

Tehnologia de cultivare a sfeclei pentru zahăr

Sfecla pentru zahăr trebuie Sfecla pentru zahăr trebuie sa urmeze după culturi care sa urmeze după culturi care pregătesc terenul devreme, pregătesc terenul devreme, astfel încât să rămână timp astfel încât să rămână timp pentru efectuarea lucrărilor pentru efectuarea lucrărilor

solului şi a fertilizării solului şi a fertilizării organo-minerale. În aceste organo-minerale. În aceste

condiţii se asigură condiţii se asigură acumularea apei în sol, acumularea apei în sol,

combaterea buruienilor şi combaterea buruienilor şi valorificarea eficientă a valorificarea eficientă a

îngrăşămintelor.îngrăşămintelor.

Cele mai bune premergătoare sunt Cele mai bune premergătoare sunt cerealele de toamnă, leguminoasele cerealele de toamnă, leguminoasele

anuale şi cartoful.anuale şi cartoful.

Sunt contraindicate ca Sunt contraindicate ca premergătoare pentru sfeclă cruciferele premergătoare pentru sfeclă cruciferele

şi ovăzul din cauza dăunătorilor şi ovăzul din cauza dăunătorilor comuni, floarea-soarelui şi cânepa, din comuni, floarea-soarelui şi cânepa, din

cauza consumului mare de apă şi cauza consumului mare de apă şi potasiu, porumbul erbicidat cu erbicide potasiu, porumbul erbicidat cu erbicide

triazinice, sorgul şi iarba de sudan.triazinice, sorgul şi iarba de sudan.

La rândul ei sfecla este bună La rândul ei sfecla este bună premergătoare pentru orzoaică, orz, premergătoare pentru orzoaică, orz,

grâu, porumb şi alte culturi cu care nu grâu, porumb şi alte culturi cu care nu are dăunători comuni.are dăunători comuni.

Cele mai bune Cele mai bune premergătoarepremergătoare

grâugrâu

Cereale de toamnCereale de toamnăă

Leguminoase pentru Leguminoase pentru boabeboabe

mazăremazăre

fasolefasole

soiasoia

şişi

cartofulcartoful

ContraindicateContraindicate

OOvăzulvăzul

Floarea-Floarea-soareluisoarelui

cânepcânepaa

Porumbul erbicidatPorumbul erbicidat

sorgulsorgul

Iarba de Iarba de sudansudan

este bună premergătoare este bună premergătoare pentru:pentru:

Orzoaică Orzoaică

grâugrâu

Porumb Porumb

FertilizareFertilizare Sfecla pentru zahăr este o mare Sfecla pentru zahăr este o mare

consumatoare de elemente consumatoare de elemente nutritive. nutritive.

Limitele de consum (în kg/ha s.a.) Limitele de consum (în kg/ha s.a.) după după D. SOLTNER (1990), citat D. SOLTNER (1990), citat de GH. BÎLTEANU (1993), pentru o de GH. BÎLTEANU (1993), pentru o tonă de rădăcini, sunt următoarele: tonă de rădăcini, sunt următoarele: N-4,0-5; P-1,7-2,9; K-5,8-8,2; Ca-N-4,0-5; P-1,7-2,9; K-5,8-8,2; Ca-1,4-2,6; Mg-1,4-2,6; N 1,4-2,6.1,4-2,6; Mg-1,4-2,6; N 1,4-2,6.

Azotul.Azotul.

Este cel mai important element Este cel mai important element pentru creşterea plantelor, pentru creşterea plantelor, consumul maxim fiind înregistrat în consumul maxim fiind înregistrat în lumile iunie-iulie, când se absorb lumile iunie-iulie, când se absorb circa 70% din întregul necesar.circa 70% din întregul necesar.

După diferiţi autori, în funcţie de După diferiţi autori, în funcţie de condiţiile de experimentare, la 1 kg condiţiile de experimentare, la 1 kg N s.a se asigură un spor de 52 – 110 N s.a se asigură un spor de 52 – 110 kg rădăcini.kg rădăcini.

Fosforul.Fosforul. Favorizează creşterea rădăcinilor şi a Favorizează creşterea rădăcinilor şi a

aparatului foliar, contribuie la aparatului foliar, contribuie la creşterea producţiei de rădăcini şi creşterea producţiei de rădăcini şi sporeşte conţinutul de zahăr cu 0,6-2%. sporeşte conţinutul de zahăr cu 0,6-2%.

Sporul de producţie datorat fosforului Sporul de producţie datorat fosforului este mai mic decât în cazul azotului în este mai mic decât în cazul azotului în ceea ce priveşte recolta de rădăcini, ceea ce priveşte recolta de rădăcini, dar este mai ridicat la producţia de dar este mai ridicat la producţia de zahăr, 1 kg fosfor asigurat prin zahăr, 1 kg fosfor asigurat prin fertilizare determinând obţinerea a 17 fertilizare determinând obţinerea a 17 kg zahăr.kg zahăr.

Potasiul.Potasiul.

Carenţa în potasiu determină Carenţa în potasiu determină reducerea numărului de frunze şi reducerea numărului de frunze şi uscarea lor prematură; excesul de uscarea lor prematură; excesul de potasiu favorizează producţia de potasiu favorizează producţia de frunze în detrimentul producţiei de frunze în detrimentul producţiei de rădăcini. Sporul de producţie rădăcini. Sporul de producţie realizat de 1 kg potasiu s.a este de realizat de 1 kg potasiu s.a este de 25 – 30 kg rădăcini respectiv 4,5 – 25 – 30 kg rădăcini respectiv 4,5 – 5,5 zahăr.5,5 zahăr.

Microelemente.Microelemente.

Dintre acestea importanţă prezintă Dintre acestea importanţă prezintă borul. Carenţa de bor determină borul. Carenţa de bor determină îngălbenirea frunzelor din centrul îngălbenirea frunzelor din centrul rozetei şi putrezirea „inimi sfeclei”.rozetei şi putrezirea „inimi sfeclei”. Prevenirea carenţei în bor se Prevenirea carenţei în bor se realizează prin aplicarea a 13 – 26 realizează prin aplicarea a 13 – 26 kg/ha borax (1,5 – 3,0 kg s.a.), odată kg/ha borax (1,5 – 3,0 kg s.a.), odată au fertilizarea de bază.au fertilizarea de bază.

Gunoiul de grajd.Gunoiul de grajd.

Principalul îngrăşământ organic, Principalul îngrăşământ organic, asigură importante sporuri de recoltă asigură importante sporuri de recoltă pe toate tipurile de sol, deoarece ritmul pe toate tipurile de sol, deoarece ritmul de descompunere al gunoiului coincide, de descompunere al gunoiului coincide, în mare măsură, cu nevoia de substanţe în mare măsură, cu nevoia de substanţe nutritive ale plantei.nutritive ale plantei.

Îngrăşămintele verzi prezintă Îngrăşămintele verzi prezintă importanţă în regiunile unde, datorită importanţă în regiunile unde, datorită condiţiilor climatice, leguminoasele pot condiţiilor climatice, leguminoasele pot fi cultivate în mirişte sau în regim fi cultivate în mirişte sau în regim irigat.irigat.

Pentru fiecare tonă de gunoi Pentru fiecare tonă de gunoi încorporat, doza de îngrăşăminte se încorporat, doza de îngrăşăminte se va diminua cu: 2,5 kg/ha N, 1,5 va diminua cu: 2,5 kg/ha N, 1,5 kg/ha P2O5, şi 2,5 kg/ha K2O, când kg/ha P2O5, şi 2,5 kg/ha K2O, când îngrăşământul organic se aplică îngrăşământul organic se aplică pentru sfecla de zahăr şi 1,5 kg/ N, pentru sfecla de zahăr şi 1,5 kg/ N, 10, 1,0 kg ha P2O5, şi 1 kg/ha K20, 10, 1,0 kg ha P2O5, şi 1 kg/ha K20, când sa aplicat plantei când sa aplicat plantei premergătoare.premergătoare.

Administrarea Administrarea îngrăşămintelor.îngrăşămintelor.

Îngrăşămintele chimice, pe lângă cele Îngrăşămintele chimice, pe lângă cele organice, au un rol primordial în nivelul organice, au un rol primordial în nivelul producţiei sfeclei pentru zahăr.producţiei sfeclei pentru zahăr.

Criteriile care stau la baza stabilirii dozelor Criteriile care stau la baza stabilirii dozelor de îngrăşăminte sunt nivelul recoltei de îngrăşăminte sunt nivelul recoltei scontate şi aprovizionarea solului cu scontate şi aprovizionarea solului cu elemente fertilizate, menţionată în cartarea elemente fertilizate, menţionată în cartarea agrotehnică. Prevederile actuale referitoare agrotehnică. Prevederile actuale referitoare la stabilirea dozelor de îngrăşăminte la stabilirea dozelor de îngrăşăminte stabilesc următoarele: pe solurile cu stabilesc următoarele: pe solurile cu fertilitate bună se administrează N120-fertilitate bună se administrează N120-160P70-150K50-80, iar pe solurile cu 160P70-150K50-80, iar pe solurile cu fertilitate medie şi slabă, N140-180P80-fertilitate medie şi slabă, N140-180P80-115K60-110.115K60-110.

Lucrările soluluiLucrările solului

Afânarea Afânarea solului pe solului pe

adâncimea de adâncimea de crestere a crestere a

părţii părţii recoltabile a recoltabile a

rădăcinii, rădăcinii, mărunţirea şi mărunţirea şi nivelarea lui nivelarea lui constituie constituie

verigi de bază verigi de bază pentru pentru

germinarea, germinarea, răsărirea şi răsărirea şi

reglarea reglarea regimului regimului aerohidric aerohidric

necesar necesar creşterii şi creşterii şi dezvoltării dezvoltării plantelor.plantelor.

După plantele care pregătesc terenul După plantele care pregătesc terenul în vară (cerealele păioase), se în vară (cerealele păioase), se

execută imediat dezmiriştirea cu execută imediat dezmiriştirea cu grape cu discuri la adâncimea grape cu discuri la adâncimea

maximă de lucru a agregatului.maximă de lucru a agregatului.

Când terenul Când terenul prezintă prezintă

denivelări, denivelări, după lucrarea după lucrarea cu grapa cu cu grapa cu discuri se va discuri se va

efectua efectua nivelarea de nivelarea de exploatare exploatare prin două prin două

lucrări lucrări perpendicularperpendicular

e cu e cu nivelatorul.nivelatorul.

Arătura se execută la adâncimea de Arătura se execută la adâncimea de 28-30 cm cu scormonitor în agregat 28-30 cm cu scormonitor în agregat cu grapa stelată. Efectul arăturii cu grapa stelată. Efectul arăturii adânci prin care se asigură adânci prin care se asigură încorporarea tuturor resturilor încorporarea tuturor resturilor vegetale, un grad ridicat de nivelare vegetale, un grad ridicat de nivelare şi mărunţire.şi mărunţire.

Nivelarea arăturii de Nivelarea arăturii de toamnă cu ajutorul toamnă cu ajutorul nivelatorului NT-2,8 nivelatorului NT-2,8 sau cu alte mijloace sau cu alte mijloace adevărate, asigură adevărate, asigură

pregătirea terenului pregătirea terenului mai devreme în mai devreme în

primăvară, într-o primăvară, într-o singură trecere cu singură trecere cu

combinatorul la combinatorul la adâncime redusă şi adâncime redusă şi

uniformă.uniformă.

Pregătirea patului germinativ Pregătirea patului germinativ se efectuează pe solurile se efectuează pe solurile

uşoare cu combinatoru format uşoare cu combinatoru format din grapa cu colţi rigizi şi din grapa cu colţi rigizi şi grapa elicoidală urmată de grapa elicoidală urmată de

tăvălugul inelar(de „tip tăvălugul inelar(de „tip croskillet”), iar pe solurile mai croskillet”), iar pe solurile mai grele şi tasate se înlocuieşte grele şi tasate se înlocuieşte

grapa cu colţi rigizi din grapa cu colţi rigizi din compunerea combinatorului compunerea combinatorului

cu vibrocultorul ale cărui cu vibrocultorul ale cărui organe active pot afâna şi organe active pot afâna şi

mărunţi mai bine aceste soluri.mărunţi mai bine aceste soluri.

Afânarea de Afânarea de mobilizare a mobilizare a solului nu solului nu trebuie să trebuie să

depăşească 4 depăşească 4 cm fapt cm fapt

pentru care pentru care se interzice se interzice

folosirea folosirea grapei cu grapei cu

discuri care discuri care nu pote fi nu pote fi reglată la reglată la

adâncimi de adâncimi de lucru mai lucru mai mici, de 8-mici, de 8-

9cm.9cm.

Sămânţa şi semănatul.Sămânţa şi semănatul.

Sămânţa.Sămânţa.

Pentru semănat Pentru semănat se utilizează se utilizează sămânţă sămânţă provenită din provenită din loturi semincere loturi semincere certificate din certificate din categoria categoria biologică biologică înmulţire I, cu înmulţire I, cu puritatea minimă puritatea minimă de 99% şi de 99% şi germinaţia germinaţia minimă 75%.minimă 75%.

Sămânţa drajată Sămânţa drajată şi calibrată şi calibrată asigură realizarea asigură realizarea unui semănat de unui semănat de mare precizie.mare precizie.

Epoca de semănat.Epoca de semănat. Cerinţele ridicate faţă de umiditate pentru Cerinţele ridicate faţă de umiditate pentru

germinare impun ca semănatul să fie exact germinare impun ca semănatul să fie exact primăvara timpuriu, când temperatura primăvara timpuriu, când temperatura solului la adâncimea de încorporare se solului la adâncimea de încorporare se stabilizează(2-3 zile) la 3-4*C, iar terenul stabilizează(2-3 zile) la 3-4*C, iar terenul este zvântat. Astfel se evită pierderile este zvântat. Astfel se evită pierderile produse de îngheţurile târzii din primăvară, produse de îngheţurile târzii din primăvară, cât şi apariţia lăstarilor floriferi în primul an cât şi apariţia lăstarilor floriferi în primul an de vegetaţie.de vegetaţie.

Întârzâierea semănatului cu 10 zile se Întârzâierea semănatului cu 10 zile se soldează cu pierderi la producţia de rădăcini soldează cu pierderi la producţia de rădăcini de 13-18% şi la producţia de zahăr de 18-de 13-18% şi la producţia de zahăr de 18-23%.23%.

Densitatea.Densitatea.

În cazul soiurilor precoce, de tip În cazul soiurilor precoce, de tip zahăr, pe solurile cu aport freatic, zahăr, pe solurile cu aport freatic, densitatea poate să crească la 120 densitatea poate să crească la 120 mii plante ha şi în cultură neirigată. mii plante ha şi în cultură neirigată.

Datorită capacităţii germinative Datorită capacităţii germinative scăzute a glomerulelor de sfeclă scăzute a glomerulelor de sfeclă realizarea densităţii menţionate se realizarea densităţii menţionate se asigură prin semănarea unui număr asigură prin semănarea unui număr dublu sau chiar de peste trei ori mai dublu sau chiar de peste trei ori mai mare de seminţe.mare de seminţe.

Distanţele de semănat.Distanţele de semănat. Pe suprafeţele unde recolta Pe suprafeţele unde recolta

se face mecanizat, sfecla se face mecanizat, sfecla pentru zahăr se seamănă la pentru zahăr se seamănă la distanţe între rânduri de distanţe între rânduri de 45cm, iar pe suprafeţele 45cm, iar pe suprafeţele unde recoltatul se face unde recoltatul se face semimecanizat, semănatul semimecanizat, semănatul se execută în benzi după se execută în benzi după schema: 45-60-45-45-45-60-schema: 45-60-45-45-45-60-4545

În funcţie de germinaţia În funcţie de germinaţia seminţelor, se stabileşte seminţelor, se stabileşte distanţa între glomerule pe distanţa între glomerule pe rând.rând.

Cantitatea de sămânţă.Cantitatea de sămânţă.

În funcţie de distanţele de semănat, În funcţie de distanţele de semănat, pe rând 8-12 cm, variază la solurile pe rând 8-12 cm, variază la solurile monogerme între 5-8 kg/ha, iar la monogerme între 5-8 kg/ha, iar la solurile plurigerme între 8-12,5 solurile plurigerme între 8-12,5 kg/ha.kg/ha.

Adâncimea de semănat.Adâncimea de semănat.

Sămânţa monogermă are o putere Sămânţa monogermă are o putere de străbatere mai mică decât de străbatere mai mică decât sămânţa plurigermă, motiv pentru sămânţa plurigermă, motiv pentru care adâncimea de încorporare va fi care adâncimea de încorporare va fi de 2-3 cm la sămânţa monogermă şi de 2-3 cm la sămânţa monogermă şi 3-4 cm la sămânţa plurigermă.3-4 cm la sămânţa plurigermă.

Lucrări de îngrijireLucrări de îngrijire

Prăşitul.Prăşitul.

. . Ritmul lent de creştere din primele Ritmul lent de creştere din primele săptămâni măreşte pericolul de îmburuienare săptămâni măreşte pericolul de îmburuienare a culturii de sfeclăa culturii de sfeclă pentru zahăr.pentru zahăr.

De-a lungul perioadei de vegetaţie se mai De-a lungul perioadei de vegetaţie se mai execută 3-4 praşile mecanice, care încep execută 3-4 praşile mecanice, care încep imediat ce rândurile devin vizibile şi se imediat ce rândurile devin vizibile şi se repetă la intervalele de 10-14 zile, în funcţie repetă la intervalele de 10-14 zile, în funcţie de starea terenului şi gradul de de starea terenului şi gradul de îmburuienare.îmburuienare.

Adâncimile de lucru sunt de 5-7 cm la Adâncimile de lucru sunt de 5-7 cm la praşila I, 8-10 cm la praşila a II a, 10-12 cm praşila I, 8-10 cm la praşila a II a, 10-12 cm la praşila a III a, 12-15 cm la prasila a IV a.la praşila a III a, 12-15 cm la prasila a IV a.

Răritul.Răritul. Lucrarea începe atunci când plantele au două Lucrarea începe atunci când plantele au două

frunze adevărate, în condiţii normale de vegetaţie frunze adevărate, în condiţii normale de vegetaţie şi la patru frunze, când se semnalează atac de şi la patru frunze, când se semnalează atac de dăunători, devansarea sau întârzâierea efectuării dăunători, devansarea sau întârzâierea efectuării lucrării soldându-se cu importante pierderi de lucrării soldându-se cu importante pierderi de producţie.producţie.

Executarea răritului se face manual, la distanţe Executarea răritului se face manual, la distanţe între plante pe rând la 18-22 cm, folosind în între plante pe rând la 18-22 cm, folosind în exclusivitate săpăligi speciale cu lamă îngustă de exclusivitate săpăligi speciale cu lamă îngustă de 15cm.15cm.

Odată cu răritul se face completarea golurilor, Odată cu răritul se face completarea golurilor, manual, când acestea sunt sporadice şi cu maşina manual, când acestea sunt sporadice şi cu maşina de semănat, când rămân porţiuni de rânduri de semănat, când rămân porţiuni de rânduri nesemnate.nesemnate.

Combaterea chimică a Combaterea chimică a buruienilor.buruienilor.

Metodele chimice Metodele chimice au un rol hotărâtor au un rol hotărâtor în combaterea în combaterea buruienilor din buruienilor din cultura sfeclei cultura sfeclei pentru zahăr. pentru zahăr. Pentru combaterea Pentru combaterea buruienilor se vor buruienilor se vor folosi erbicide folosi erbicide antigraminee antigraminee asociate cu erbicide asociate cu erbicide antidicotiledonate.antidicotiledonate.

Erbicide Erbicide

Combaterea bolilor şi Combaterea bolilor şi dăunătorilor.dăunătorilor.

Protecţia plantelor, realizează prin Protecţia plantelor, realizează prin tratamentul seminţelor, nu este totală, tratamentul seminţelor, nu este totală, astfel că, la densităţi crescute ale astfel că, la densităţi crescute ale dăunătorilor şi în condiţii favorabile dăunătorilor şi în condiţii favorabile manifestări atacului, se efectuează un manifestări atacului, se efectuează un tratament suplimentar cu insecticidele tratament suplimentar cu insecticidele Dursban 4 E sau Sinoratox R-35 cu Dursban 4 E sau Sinoratox R-35 cu dozele de 1,5 l/ha şi respectiv 3,0 l/hadozele de 1,5 l/ha şi respectiv 3,0 l/ha

Boli Boli

DăunătorDăunători i

BothynBothynoderes oderes punctivpunctiventrisentris

(gărgăr(gărgăr

iţaiţa sfeclesfecle

i)i)

LoxosLoxostege tege

sticticsticticalisalis

(Omid(Omida de a de

stepa)stepa)

BothynBothynoderes oderes punctivpunctiventrisentris

(gărgăr(gărgăr

iţaiţa sfeclesfecle

i)i)

Irigarea culturii.Irigarea culturii.

. . Obţinerea unor producţii mari de sfecla Obţinerea unor producţii mari de sfecla pentru zahăr este posibilă în zonele cu pentru zahăr este posibilă în zonele cu dificit de umiditate, numai prin dificit de umiditate, numai prin conducerea raţională a regimului de conducerea raţională a regimului de irigaţie corespunzător cu cerinţele irigaţie corespunzător cu cerinţele plantelor în diferite faze de vegetaţie.plantelor în diferite faze de vegetaţie.

Eşalonarea pe luni a udărilor este Eşalonarea pe luni a udărilor este următoarea: o udare în iunie, 3-4 udări în următoarea: o udare în iunie, 3-4 udări în iulie-august şi o udare în septembrieiulie-august şi o udare în septembrie..

Recoltarea.Recoltarea.

. . Epoca de recoltare este atunci când Epoca de recoltare este atunci când sfecla a ajuns la maturitate, când sfecla a ajuns la maturitate, când rădăcinile au atins greutatea maximă rădăcinile au atins greutatea maximă şi au conţinutul mai ridicat de zahăr.şi au conţinutul mai ridicat de zahăr.

Calendaristic, maturitatea sfeclei Calendaristic, maturitatea sfeclei se realizează în jur de 1-20 se realizează în jur de 1-20 septembrie în zonele din sudul ţării şi septembrie în zonele din sudul ţării şi 1-5 octombrie în zona mai rece din 1-5 octombrie în zona mai rece din nord.nord.

Fenologic, maturitatea se Fenologic, maturitatea se recunoaşte prin aceea că frunzele se recunoaşte prin aceea că frunzele se împuţinează şi devin de culoare împuţinează şi devin de culoare verde-deschis iar formarea de noi verde-deschis iar formarea de noi frunze încetineşte.frunze încetineşte.

Recoltarea poate fi Recoltarea poate fi efectuată manual, efectuată manual, semimecanizat şi semimecanizat şi

mecanizatmecanizat

Recoltarea manuală.Recoltarea manuală.

. . Se realizează cu furci Se realizează cu furci speciale prevăzute cu două speciale prevăzute cu două coarne în formă de liră. coarne în formă de liră. Sfeclele extrase din pământ Sfeclele extrase din pământ se curăţă şi se decolează se curăţă şi se decolează tăindu-se şi vârful rădăcinii la tăindu-se şi vârful rădăcinii la grosimea de 1 cm.grosimea de 1 cm.

Recoltarea Recoltarea semimecanizată.semimecanizată.

Dislocarea rădăcinilor se face cu Dislocarea rădăcinilor se face cu DSP-4 iar extragerea rădăcinilor din DSP-4 iar extragerea rădăcinilor din sol şi decolectare se execută manual. sol şi decolectare se execută manual. Rădăcinile decolectate şi bine Rădăcinile decolectate şi bine curăţate de pământ se aşează în curăţate de pământ se aşează în grămezi cât mai mari şi dacă nu se grămezi cât mai mari şi dacă nu se transportă imediat, se vor acoperi cu transportă imediat, se vor acoperi cu frunze.frunze.

Recoltarea mecanizată.Recoltarea mecanizată.

. . Se execută în două faze cu seturile Se execută în două faze cu seturile de maşini MDS-3 + MRS -3, şi BM -6 de maşini MDS-3 + MRS -3, şi BM -6 +KS-6 sau într-o singură fază cu +KS-6 sau într-o singură fază cu combinele de recoltat sfeclă CRS -2 combinele de recoltat sfeclă CRS -2 şi CRS-3 sau cu alte tipuri de şi CRS-3 sau cu alte tipuri de combine de fabricaţie străină.combine de fabricaţie străină.

Producerea materialului Producerea materialului semincer la sfecla pentru semincer la sfecla pentru

zahăr.zahăr. Producerea de sămânţă se realizează Producerea de sămânţă se realizează

în trei etape:în trei etape: producerea seminţei superelităproducerea seminţei superelită producerea seminţei elităproducerea seminţei elită producerea seminţei originale.producerea seminţei originale.

Obţinerea Obţinerea butaşilorbutaşilor..

În ţara noastră, obţinerea buntaşilor se În ţara noastră, obţinerea buntaşilor se poate realiza în două variante poate realiza în două variante

tehnologice: în cultură de primăvară şi tehnologice: în cultură de primăvară şi în cultură succesivă, prin însămânţarea în cultură succesivă, prin însămânţarea

în varăîn vară

Obţinerea butaşilor în Obţinerea butaşilor în cultura de primăvară. cultura de primăvară.

Această variantă tehnologică este Această variantă tehnologică este asemănătoare culturii industriale în asemănătoare culturii industriale în

ceea ce priveşte rotaţia, lucrările ceea ce priveşte rotaţia, lucrările solului şi lucrările de îngrijire.solului şi lucrările de îngrijire.

Fertilizare.Fertilizare.

. . Gunoiul de grajd se aplică plantei Gunoiul de grajd se aplică plantei premergătoare; în cazul aplicării premergătoare; în cazul aplicării directe se administrează 15-20 tone directe se administrează 15-20 tone gunoi bine fermentat, împreună cu gunoi bine fermentat, împreună cu 30-40 kg/ha fosfor şi potasiu. 30-40 kg/ha fosfor şi potasiu. Îngrăşămintele cu potasiu, în funcţie Îngrăşămintele cu potasiu, în funcţie de gradul de aprovizionare al solului de gradul de aprovizionare al solului şi planta premergătoare, se aplică în şi planta premergătoare, se aplică în doze de 60-120 kg/ha.doze de 60-120 kg/ha.

Semănatul.Semănatul.

Distanţa între rânduri este de 45 cm, Distanţa între rânduri este de 45 cm, cu o distribuţie pe rând a cu o distribuţie pe rând a glomerulelor la 5 cm.glomerulelor la 5 cm.

Cantitatea de sămânţă este de Cantitatea de sămânţă este de 12 – 14 kg/ha la soiurile plurigerme 12 – 14 kg/ha la soiurile plurigerme şi 7 – 8 kg/ha la soiurile monogerme. şi 7 – 8 kg/ha la soiurile monogerme. Adâncimea de semănat este de 2-Adâncimea de semănat este de 2-4cm, semănatul se execută cu 4cm, semănatul se execută cu semănătorile de tip SPC.semănătorile de tip SPC.

Lucrările de îngrijire.Lucrările de îngrijire.

În culturile semănate la distanţa de În culturile semănate la distanţa de 5 cm între glomerulele pe rând 5 cm între glomerulele pe rând lucrarea de rărit nu se mai lucrarea de rărit nu se mai execută. Celelalte lucrări de execută. Celelalte lucrări de întreţinere sunt identice cu cele întreţinere sunt identice cu cele din cultura industrială, cu din cultura industrială, cu precizarea că îndepărtarea precizarea că îndepărtarea butaşilor care dau lăstari floriferi butaşilor care dau lăstari floriferi este obligatorie.este obligatorie.

Recoltarea butaşilor.Recoltarea butaşilor.

. . Epoca de recoltare este la Epoca de recoltare este la maturitatea deplină, maturitatea deplină, exteriorizată prin îngălbenirea exteriorizată prin îngălbenirea frunzelor, cu excepţia celor din frunzelor, cu excepţia celor din mijlocul rozetei, asociată cu mijlocul rozetei, asociată cu scăderea temperaturii sub 6-7* scăderea temperaturii sub 6-7* C, când butaşii nu mai C, când butaşii nu mai acumulează substanţa uscată.acumulează substanţa uscată.

Păstrarea butaşilor.Păstrarea butaşilor.

Sortarea butaşilor pe categorii de Sortarea butaşilor pe categorii de mărime (80-140 g, 150-200 g şi peste mărime (80-140 g, 150-200 g şi peste 200 g) urmează lucrările de primăvară, 200 g) urmează lucrările de primăvară, plantarea urmând să se facă conform cu plantarea urmând să se facă conform cu greutatea butaşilor, fapt care contribuie greutatea butaşilor, fapt care contribuie la obţinerea de culturi uniforme. la obţinerea de culturi uniforme. Păstrarea se face în silozuri Păstrarea se face în silozuri semiîngropate, late de 80-100 cm şi semiîngropate, late de 80-100 cm şi înalte de 60-80 cm. Temperatura optimă înalte de 60-80 cm. Temperatura optimă de păstrare este de 2-3* C.de păstrare este de 2-3* C.

Obţinerea butaşilor în Obţinerea butaşilor în cultură de vară.cultură de vară.

Bune premergătoare sunt plantele Bune premergătoare sunt plantele care pregătesc terenul până la care pregătesc terenul până la

sfârşitul lunii iulie: mazăre, sfârşitul lunii iulie: mazăre, borceag, rapiţă, orz, soiuri timpurii borceag, rapiţă, orz, soiuri timpurii

de grâu.de grâu.

Fertilizarea.Fertilizarea.

. . Se face corelant Se face corelant cu cu îngrăşămintele îngrăşămintele aplicate la planta aplicate la planta premergătoare.premergătoare.

Semănatul.Semănatul.

Perioada de semănat Perioada de semănat este 10-15 iulie. este 10-15 iulie. Întârzâierea Întârzâierea semănatului determină semănatului determină reducerea greutăţii reducerea greutăţii butaşilor obţinuţi.butaşilor obţinuţi.

Erbicidarea.Erbicidarea.

Samulastra de orz sau Samulastra de orz sau grâu şi buruienile mono-şi grâu şi buruienile mono-şi dicotiledonate se combat dicotiledonate se combat foarte bine cu erbicidele foarte bine cu erbicidele RO-Neet sau Dual 500, RO-Neet sau Dual 500, asociate cu venezar.asociate cu venezar.

Cultura Cultura plantelor plantelor

seminceresemincere

Lucrările solului.Lucrările solului.

Constau din arătura adâncă de 30 Constau din arătura adâncă de 30 cm cu scormonitor, efectuată în cm cu scormonitor, efectuată în agregat cu grapa stelată şi agregat cu grapa stelată şi menţinută afânată, curată de menţinută afânată, curată de buruieni şi nivelată până la intrarea buruieni şi nivelată până la intrarea în iarnă.în iarnă.

FertilizareaFertilizarea

Îngrăşămintele cu potasiu, în funcţie Îngrăşămintele cu potasiu, în funcţie de gradul de aprovizionare al solului, de gradul de aprovizionare al solului, se aplică în doze de 50-100 kg/ha se aplică în doze de 50-100 kg/ha s.a.s.a.

Plantare.Plantare.

. . Epoca de plantare are o deosebită importanţă Epoca de plantare are o deosebită importanţă pentru obţinerea de recolte ridicate.pentru obţinerea de recolte ridicate.

Plantarea butaşilor se face cu maşini de Plantarea butaşilor se face cu maşini de plantat butaşi MPB -4, care asigură plantarea plantat butaşi MPB -4, care asigură plantarea în poziţie verticală, tasarea solului în jurul în poziţie verticală, tasarea solului în jurul butaşilor şi acoperirea epicotitului cu un strat butaşilor şi acoperirea epicotitului cu un strat de 4-5 cm sol.de 4-5 cm sol.

Lucrările de Lucrările de îngrijire.îngrijire.

Combaterea mecanică şi manuală a Combaterea mecanică şi manuală a buruienilor, când nu se folosesc buruienilor, când nu se folosesc erbicide, se realizează prin 3-4 erbicide, se realizează prin 3-4

praşile mecanice şi două praşile praşile mecanice şi două praşile manuale pe rând executate până la manuale pe rând executate până la

înflorirea plantelor.înflorirea plantelor.

Combaterea chimică a Combaterea chimică a buruienilor.buruienilor.

. . Se realizează cu acelaşi erbicide şi Se realizează cu acelaşi erbicide şi doze ca la sfecla industrială, cu doze ca la sfecla industrială, cu precizarea că doza de venzar se precizarea că doza de venzar se poate mări la 2-3 kg/ha.poate mări la 2-3 kg/ha.

Dezvelirea rozetei de Dezvelirea rozetei de frunzefrunze

se realizează manual, sau perintr-o se realizează manual, sau perintr-o lucrare cu grape uşoare, lucrare cu grape uşoare, perpendicular pe direcţia rândurilor. perpendicular pe direcţia rândurilor.

Cârnitul vârfuluiCârnitul vârfului

lăstarilor principali, când au lăstarilor principali, când au înălţimea de 10-12 cm şi înălţimea de 10-12 cm şi ciupitul ciupitul vârfului vârfului tuturor lăstarilor după tuturor lăstarilor după fecundare sunt lucrări care conduc fecundare sunt lucrări care conduc la obţinerea unor importante sporuri la obţinerea unor importante sporuri de recoltă şi reducerea numărului de de recoltă şi reducerea numărului de glomerule mici.glomerule mici.

Polenizarea suplimentarăPolenizarea suplimentară

se execută în faza de înflorire cu se execută în faza de înflorire cu ajutorul unor frânghii lungi de 3-5 ajutorul unor frânghii lungi de 3-5 m, de care sunt agăţate bucăţele de m, de care sunt agăţate bucăţele de pânză lungi de 20-25 cm şi late de pânză lungi de 20-25 cm şi late de 10-15 cm10-15 cm

Irigarea.Irigarea.

În zonele cu deficit de precipitaţii se În zonele cu deficit de precipitaţii se pot efectua trei udări: o udare după pot efectua trei udări: o udare după plantare cu 300-400 m3 /ha; a doua plantare cu 300-400 m3 /ha; a doua udare la înflorire – formarea udare la înflorire – formarea seminţelor.seminţelor.

Recoltarea.Recoltarea. Recoltarea se Recoltarea se poate realiza poate realiza mecanizat, direct mecanizat, direct sau divizat şi sau divizat şi manual.manual.

Recoltarea mecanizatăRecoltarea mecanizată

se realizează cu combina la un interval de se realizează cu combina la un interval de circa 5 zile, după aplicarea desicantului circa 5 zile, după aplicarea desicantului Reglonte (5 l/ha în 100-150 lapă, Reglonte (5 l/ha în 100-150 lapă, împrăştiat cu avionul).împrăştiat cu avionul).

Această metodă dă bune rezultate Această metodă dă bune rezultate în lanurile cu coacere uniformă şi curate în lanurile cu coacere uniformă şi curate de buruieni.de buruieni.

Recoltarea divizatăRecoltarea divizată

constă în tăierea plantelor cu constă în tăierea plantelor cu vindroverul şi treierarea lor după 5-vindroverul şi treierarea lor după 5-10 zile, în funcţie de uscare, cu 10 zile, în funcţie de uscare, cu combina.combina.

Recoltarea manuală.Recoltarea manuală.

Se face prin secretare semincerilor Se face prin secretare semincerilor de pe 5-6 rânduri în zonele umede de pe 5-6 rânduri în zonele umede sau 7-8 rânduri în zonele de câmpie sau 7-8 rânduri în zonele de câmpie şi aşezarea lor pe două rânduri, în şi aşezarea lor pe două rânduri, în brazde continue. După uscarea brazde continue. După uscarea plantelor se execută treieratul cu plantelor se execută treieratul cu combina.combina.

Producerea seminţelor prin iernarea Producerea seminţelor prin iernarea butaşilor în câmp.butaşilor în câmp.

Metoda constă în semănatul în vară Metoda constă în semănatul în vară (20 iulie -10 august), la 60 cm între (20 iulie -10 august), la 60 cm între rânduri pentru a putea efectua rânduri pentru a putea efectua mecanizat lucrările de îngrijire li mecanizat lucrările de îngrijire li este de acoperire a plantelor cu sol.este de acoperire a plantelor cu sol.(operaţiune nemotivată în zonele cu (operaţiune nemotivată în zonele cu ierni blânde).ierni blânde).