Stiri 22 iunie 2020, prima parte

. Sfecla de zahar, iunie 2020, judetul NeamtCURSUL DE SCHIMB 22.06.2020

1 EUR 4.8415

1 USD 4.3162

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ PÂNĂ LA 26 Iunie 2020! Agroinfo 21 iunie 2020 -

Caracteristici meteorologice.  În acest interval se va menține un regim termic al aerului pe ansamblu normal, în toate regiunile agricole. Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 16...25°C, limite apropiate de mediile climatologice, la scara întregii țări. Temperatura maximă a aerului se va situa între 20...29°C, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura minimă a aerului se va încadra între 11...20°C, în cea mai mare parte a țării.

Instabilitatea atmosferică va fi în continuare accentuată și se va manifesta prin ploi cu caracter de aversă, dar și torențiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, iar local vor fi condiții de producere a grindinei. De asemenea, cantitățile de apă prognozate vor depăşi local 20-25 l/mp şi izolat, 40-50 l/mp.

Caracteristici agrometeorologice

1

În cultura grâului de toamnă, rezerva de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în Maramureș și Crișana, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia și Transilvania, nordul, vestul, sudul, izolat în estul Munteniei, nord-estul și vestul Banatului. Conținutul de umiditate din sol va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă) în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, local în nordul și nordvestul Banatului, centrul și sudul Olteniei, estul, nordul, sudul și izolat centrul Munteniei, estul Transilvaniei.

În cultura neirigată de porumb, aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-50 cm se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în Maramureș, Transilvania și Crișana, cea mai mare parte a Munteniei, Banatului, Olteniei și Moldovei, izolat în sud-vestul Dobrogei. Pe suprafețe agricole extinse din Dobrogea, local în sudul și centrul Moldovei, nordul și nord-vestul Banatului, estul, nord-estul și sud-estul Munteniei, izolat în centrul Olteniei, se vor înregistra deficite de umiditate în sol, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Regimul termic favorabil al aerului va imprima o intensificare a proceselor de maturare la culturile de toamnă, iar la prășitoare, creșterea și dezvoltarea vegetativă se vor desfășura în condiții bune în cea mai mare parte a regiunilor, în special pe suprafețele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului. În semănăturile de primăvară efectuate în epoca optimă, starea de vegetație se va menține bună și medie, respectiv medie și slabă în cele întârziate fenologic, precum și pe terenurile cu deficite de apă în sol.La culturile de orz și grâu de toamnă vor predomina fazele de înflorire, maturitate în lapte și ceară (10-100%) pe aproape întreg teritoriul agricol. În sudul și sud-estul țării se va semnala maturitatea deplină (10-70%), totodată fiind posibilă declanșarea lucrărilor de recoltare la orzul de toamnă.

Rapița își va definitiva formarea silicvelor (100%), continuându-se totodată creșterea boabelor în silicve și maturitatea deplină (10-100%). Local, în jumătatea de sud a țării va fi posibilă declanșarea recoltării.Sub aspect fenologic, floarea-soarelui își va continua apariția primei perechi de frunze adevărate (40-100%) și înfrunzirea (11-21 frunze), precum și apariția capitulului (10-40%), în cea mai mare parte a zonelor de cultură.Cultura de porumb se va afla la creșterea frunzei a treia (10-100%) și înfrunzire (8-16 frunze), la nivelul întregii țări.Sfecla de zahăr va înregistra formarea rozetei de frunze și alungirea axei hipocotile (20-100%), iar cartoful va parcurge creșterea lăstarilor laterali, tuberizarea și înflorirea (10-100%), în majoritatea plantațiilor.

2

La speciile de sâmburoase timpurii (cireș, cais, vișin) aflate în faza de maturitate tehnologică se va continua recoltarea, iar la piersic și prun se vor semnala creșterea fructelor/lăstarilor și înfrunzirea. La semințoase (măr, păr, gutui) se vor semnala formarea și dezvoltarea rodului, creșterea lăstarilor și înfrunzirea.

Vița de vie va parcurge înfrunzirea, creșterea lăstarilor și înflorirea în cea mai mare parte a podgoriilor, iar soiurile timpurii de masă, formarea și creșterea boabelor.

Recomandări de specialitate:

Lucrările agricole de sezon (fertilizări, erbicidări, prașile manuale/mecanice, tratamente fito-sanitare, etc.) se vor putea efectua îndeosebi pe suprafețele unde umiditatea solului va permite intrarea utilajelor în câmp, precum și în zilele fără precipitații.• Administrarea îngrășămintelor chimice la prășitoare;• Combaterea buruienilor (erbicidări, prașile mecanice/manuale);• Aplicarea tratamentelor fito-sanitare în culturile de câmp;• Efectuarea tratamentelor chimice împotriva bolilor și dăunătorilor în plantațiile pomi-viticole;• Aplicarea irigațiilor pe suprafețele agricole afectate de fenomenul de secetă pedologică.* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTII

Comunicat de presă 

COVID-19: Suplimentarea ajutoarelor pentru fermieri din Fondul de dezvoltare rurală al UE

- Compensații până la 7,000 EUR pentru fermieri și până la 510,000 EUR pentru IMM-uri agroalimentare;

1 https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20200615IPR81231/covid-19-boosting-aid-for-farmers-from-the-eu-rural-development-fund

3

- Suma forfetară poate fi plătită până la 30 iunie 2021, cererile vor fi aprobate până la 31 decembrie 2020;

- Plafonul pentru ajutor majorat până la 2% din pachetele naționale FEADR

Deputații au crescut vineri sprijinul pe care țările UE îl pot plăti în curând fermierilor și IMM-urilor agroalimentare din cadrul Fondului de dezvoltare rurală al UE, în contextul crizei.Măsura de urgență, aprobată în Parlament cu 636 voturi pentru, 21 împotrivă și 8 abțineri, va permite statelor membre ale UE să utilizeze fondurile UE rămase în programele lor de dezvoltare rurală pentru a plăti o sumă forfetară unică sub formă de compensație pentru fermierii și micile întreprinderi rurale afectate în mod deosebit de criza COVID-19. Acest sprijin specific pentru asigurarea de lichidități din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) este menit să sprijine continuarea activității în sectorul agroalimentar.Mai mulți bani și mai mult timp pentru a efectua plățileCompensația care poate fi plătită celor mai afectați fermierii ajunge la 7,000 EUR, adică cu 2,000 EUR mai mult decât a propus Comisia Europeană. Plafonul pentru sprijinul acordat IMM-urilor agroalimentare rămâne la nivelul de 50,000 EUR, în conformitate cu propunerea inițială a Comisiei.Suma de finanțare a măsurii de sprijin sub formă de lichidități va fi limitată la 2% din pachetul financiar al UE pentru programele de dezvoltare rurală din fiecare stat membru, în creștere față de procentul de 1% propus inițial de Comisia Europeană.Deputații au decis, de asemenea, să acorde mai mult timp statelor membre pentru acordarea sprijinului. A fost astfel prelungit până la 30 iunie 2021termenul pentru efectuarea plăților (în loc de 31 decembrie 2020), iar cererile de sprijin vor trebui aprobate de autoritățile competente înainte de 31 decembrie 2020.Citat„Salut călduros rezultatele votului în plen de astăzi. Acest lucru dovedește încă o dată că Parlamentul și Consiliul pot colabora îndeaproape și rapid atunci când agricultura UE are urgent nevoie de ajutor. În prezent, am acordat țărilor UE un instrument financiar suplimentar pentru a ajuta fermierii ca urmare a crizei de coronavirus. Mulțumesc, de asemenea, Președinției croate a Consiliului pentru cooperarea fructuoasă și directă”, a declarat Norbert Lins (PPE, DE), raportor și președinte al Comisiei pentru agricultură.

Următorii pași

4

Proiectul de regulament, sub forma aprobată de deputații și agreată informal de statele membre, va fi înaintat Consiliului spre aprobare finală. Odată aprobat atât de Parlament, cât și de Consiliu, noul act legislativ va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare imediat după aceea.ContextMăsura de urgență a fost propusă de Comisia Europeană ca parte a unui pachet mai amplu care să-i ajute pe agricultori să facă față efectelor pandemiei. Pentru a asigura aprobarea rapidă a măsurii temporare, Comisia pentru agricultură a cerut ca propunerea să fie votată direct în plenul Parlamentului prin procedura de urgență. În urma consultărilor cu Consiliul, deputații au decis să aducă îmbunătățiri textului prin aprobarea de amendamente pentru a crește plafonul sumelor care urmează a fi distribuite și a oferi autorităților naționale mai mult timp pentru acordarea sprijinului.

APIA: REDUCERI DIN SUMA PE CAP DE ANIMAL LA SUBVENȚIA CEA MAI MARE DIN ZOOTEHNIE! Agroinfo  22 iunie 2020 PLĂȚI ZOOTEHNIE 2020. Subvenția cea mai mare din zootehnie, sprijinul cuplat, care ajunge la câteva sute de euro pe cap de animal, în cazul bovinelor, poate fi supusă unor sancțiuni aplicate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Astfel, crescătorii de animale pot încasa sume mai mici pe cap de animal sau chiar pot fi excluși de la plata sprijinului cuplat.

Potrivit informațiilor furnizate nouă de către APIA, în conformitate cu Art. 17, din OMADR nr. 476/2016, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, cuvenit pe fiecare categorie, se reduce în baza unui procent calculat ca raport între numărul animalelor declarate, în cazul cărora s-au constatat neconformităţi şi numărul animalelor determinate după cum urmează:1. Dacă numărul de animale cu neconformităţi este de maximum 3, valoarea sprijinului cuplat cuvenit pe fiecare categorie se reduce cu un procent stabilit în conformitate cu alin. (1).

2. În cazul în care numărul de animale cu neconformităţi este mai mare de 3, valoarea sprijinului cuplat cuvenit pe fiecare categorie, pentru anul de cerere în cauză se reduce astfel:

a) cu un procentul, calculat ca raport între numărul animalelor cu neconformități și numărul animalelor determinate, dacă acesta nu depăşeşte 10%;b) cu de două ori procentul, calculat ca raport între numărul animalelor cu

5

neconformități și numărul animalelor determinate, dacă acesta este mai mare de 10%, dar de maximum 20%.c) dacă procentul, calculat ca raport între numărul animalelor cu neconformități și numărul animalelor determinate, depăşeşte 20%, nu se acordă sprijinul cuplat la care ar fi avut dreptul beneficiarul în cadrul categoriei pentru anul de cerere în cauză.d) dacă procentul, calculat ca raport între numărul animalelor cu neconformități și numărul animalelor determinate, depăşeşte 50%, nu se acordă sprijinul cuplat la care ar fi avut dreptul beneficiarul în cadrul categoriei pentru anul de cerere în cauză. În plus, beneficiarul este supus unei sancţiuni suplimentare în cuantum egal cu cel care corespunde numărului de animale cu neconformităţi.

Sancţiunea suplimentară (multianuală) se recuperează în totalitate în cei trei ani calendaristici care urmează anului calendaristic al constatării.

Sprijin cuplat în sectorul zootehnic (SCZ), se acordă fermierilor activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, şi crescătorilor de viermi de mătase, în funcţie de efectivul de animale determinate/kg gogoşi crude de mătase determinate solicitat/e de beneficiar, din următoarele categorii:- bivolițe de lapte (SCZ FB)- ovine (SCZ O)- caprine (SCZ C)- taurine din rase de carne și metișii acestora (SCZ TC)- vaci de lapte (SCZ VL)- viermi de mătase (SCZ VM)

Condiția esențială pentru acordarea sprijinului cuplat zootehnic este certificarea rasei animalelor solicitate la plată, înscrierea acestora în registrele genealogice ale raselor

Vă reamintim cuantumul pe cap de animal al sprijinului cuplat zootehnic, plătit fermierilor pentru anul de cerere 2019:

SPRIJIN CUPLAT ZOOTEHNIC!

Sprijin cuplat ovine/caprine  17,7173 euro/cap de animal = 84,1500 lei/cap de animal

Sprijin cuplat bivolițe de lapte 164,5207 euro/cap de animal = 781,4075 lei/cap de animal

Sprijin cuplat vaci de lapte 379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animal

6

Sprijin cuplat taurine din rase de carne și metișii acestora 237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animal

Sprijin cuplat viermi de mătase  78,2609 euro/kg = 371,7079 lei/kg.

APIA: SANCȚIUNI LA PLATA AJUTORULUI NAȚIONAL TRANZITORIU pentru OVINE și CAPRINE! Agroinfo 22 iunie 2020 - SUBVENȚII APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează, în această perioadă, controlul administrativ al cererilor unice depuse de fermieri pentru subvențiile aferente anului 2020.

AGROINFO vă informează care sunt sancțiunile aplicate de APIA la ajutorul național tranzitoriu la ovine și caprine. Informațiile sunt furnizate de APIA.

Potrivit Ghidului APIA, în cazurile de neîndeplinire a condiţiilor de acordare, pentru animalele cu neconformităţi se aplică sistemul se sancţiuni prevăzut de OMADR nr. 476 / 2016 privind sistemul de sancțiuni aplicabil schemelor de sprijin cuplat și ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, aferente cererilor unice de plată depuse la APIA.

Valoarea ajutorului tranzitoriu cuvenit pentru speciile ovine/caprine se reduce în baza unui procent (Pr) calculat prin raportarea numărului de animale cu neconformități la numărul de animale determinate, după cum urmează:

a) În cazul în care procentul (Pr) calculat este mai mic sau egal cu 3%, nu se aplică nicio reducere, iar ajutorul se calculează la numărul de animale determinat;

b) În cazul în care procentul (Pr) calculat este mai mare de 3%, ajutorul se reduce astfel:- cu 5% dacă procentul (Pr) calculat este mai mic sau egal cu 10%;- cu 10% dacă procentul (Pr) calculat este mai mare de 10%, dar mai mic sau egal cu 20%;- cu 15% dacă procentul (Pr) calculat este mai mare de 20%, dar mai mic sau egal cu 30%;- cu 20% dacă procentul (Pr) calculat este mai mare de 30%, dar mai mic sau egal cu 50%;- cu excludere de la plată pentru anul în care se face solicitarea ajutorului național tranzitoriu, dacă procentul (Pr) calculat este mai mare de 50%.

7

Ajutorul național tranzitoriu (ANT) se acordă fermierilor, crescători de ovine/caprine, pentru ovinele femele şi/sau caprinelefemele, identificate conform legislaţiei în domeniu, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:- efectivul din exploataţia cu cod ANSVSA înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată - declarația privind sectorul zootehnic;- efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie înscris în RNE la data solicitării ANTZ;- efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie menţinut în exploataţia/ exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere pe perioada de reţinere de 100 de zile până la data de 23 septembrie 2020, inclusiv (finalul perioadei de reținere).

Cuantumul ajutorului național tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine, ANT 9, pentru anul 2019, a fost de 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animal.

Șeful APIA: ce blochează dosarele fermierilor care nu au încasat încă subvenția! Roxana Dobre - 19 iunie 2020

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) se află aproape la finalul ultimei luni în care autorizează plata subvențiilor pentru Campania 2019. Suma plătită fermierilor este până în prezent de 2.720.068.305 de euro adică un procent de 99,86 la sută.

Directorul APIA, Adrian Pintea, a explicat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO care sunt motivele pentru care o serie de dosare nu au intrat încă pe fluxul de autroizare la plată.

Potrivit directorului APIA, motivele de neautorizare sunt:

– dosare aflate în litigiu, pentru care nu a fost emisă o hotărâre judecătorească definitivă;

– dosare aflate în cercetare de către instituțiile abilitate pentru care s-a solicitat explicit suspendarea, ori care au fost fizic ridicate în vederea cercetării;

– dosare care necesită instrumentarea pe campaniile anterioare în vederea recuperării plăților necuvenite;

8

– dosare care urmare controalelor (la fața locului sau autoritate de audit/Curte de conturi) au sancțiuni multianuale cu reținere de plată;

– dosare care urmare controalelor au devenit neeligibile, ori excluse de la plată pentru campania curentă(anul de cerere 2019);

– incidente/erori la nivel de dosar generate pe fluxul de control administrativ, sau pe fluxul de autorizare la plată.

Dacă nu ați primit subvențiile până la această dată verificați dacă este posibil să vă aflați într-una din situațiile de mai sus. Dacă nu corespundeți cu niciun motiv indicat de șeful APIA atunci este necesar să luați legătura cu funcționarul agenției de plăți unde ați depus cererea unică pentru a vedea care este motivul pentru care nu ați încasat încă banii.

Mesajul directorului APIA pentru fermieri: ”Plata subvențiilor a ajuns la 99,86%!” Roxana Dobre - 19 iunie

Sumele pe care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) le-a transferat în conturile fermierilor. Directorul general al agenției de plăți, Adrian Pintea, a anunțat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO care sunt sumele plătite în 2019 atât pentru sectoarele vegetal și zootehnie dar și măsurile de piață!

”Pentru Campania 2019 avem autorizați la plată până la 18 iunie 99,86% dintre fermieri cu suma de 2.720.068.305 de euro. Iar suma totală de plată pe care a făcut-o APIA este de 2.880 miliarde euro, aici fiind incluse și măsurile de piață”, a arătat directorul APIA.

Termenul limită pentru plata finală a subvențiilor este 30 iunie. Reamintim că pentru Campania 2019 plățile au început în avans la 16 octombrie 2019 când fermierii au primit 70 la sută din schemele pe suprafață și 85 la sută din sumele complementare pe hectar, măsurile de agromediu și climă. De la 2 decembrie APIA a virat și sumele finale.

Lista finală a APIA cu toate subvențiile pentru care s-au făcut plăți în 2019

9

Iată cuantumurile complete pe suprafață și cap de animal pentru care APIA a făcut plăți în 2019:

VEGETAL:

Schema de plată unică pe suprafață: 102,6082 euro/ha, adică 487,3479 lei/ha;

Plata redistributivă: a) -primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha, adică 23,748 lei/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha, adică 231,3658 lei/ha;

Plata pentru înverzire: 59,3201 euro/ha, adică 281,7467 lei/ha;

Plata pentru tinerii fermieri: 31,2477 euro/ha, adică 148,4140 lei/ha;

ANT 1: 13,3202 euro euro/ha, adică 63,2556 de lei/ha;

ANT 2 și 3 In pentru fibră și Cânepă pentru fibră: 8,9570 euro pe hectar adică 42,5421 de lei pe hectar;

ANT 4 Tutun: 1.569,4413 de euro pe hectar adică 7.454,218 de lei pe hectar;

ANT 5 Hamei: 400,2599 euro pe hectar adică 1.901,074 de lei pe hectar;

ANT 6 Sfeclă de zahăr: 73,8219 de euro pe hectar adică 350,6244 de lei pe hectar;

SPRIJIN CUPLAT VEGETAL

Soia:  212,88 de euro pe hectar adică 1.011,094 lei pe hectar;

Lucernă: 94,67 de euro pe hectar adică 449,644 lei pe hectar;

Mazăre și fasole pentru procesare: 118,05 de euro pe hectar adică 560,690 lei pe hectar;

Cânepă pentru ulei şi/sau fibră: 210,01 de euro pe hectar adică 997,463 lei pe hectar;

Orez: 623,32 de euro pe hectar adică 2.960,520 lei pe hectar;

Sămânță de cartof: 1.386,09 de euro pe hectar adică 6.583,373 lei pe hectar;

Hamei: 528,94 de euro pe hectar adică 2.512,253 lei pe hectar;

10

Sfeclă de zahăr: 829,34 de euro pe hectar adică 3.939,033 lei pe hectar;

Tomate cultivate în câmp procesare: 1.717,99 de euro pe hectar adică 8.159,765 lei pe hectar;

Castraveți cultivați în câmp procesare 539,88 de euro pe hectar adică 2.564,214 lei pe hectar;

Legume cultivate în sere și solarii: 4.649,12 de euro pe hectar adică 22.081,460 lei pe hectar;

Fructe pentru procesare: 268,98 de euro pe hectar adică 1.277,547 lei pe hectar;

Cartofi timpurii pentru industrializare: 1.000 euro de euro pe hectar adică/ha = 4.749,6 lei pe hectar.

Important: Pentru plățile directe, Sprijinul Cuplat și ajutoarele naționale tranzitorii la cursul de schimb de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/3 din 01.10.2019;

ZOOTEHNIE

ANTZ 7, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte: 17,7220 euro/tonă adică 84,172 lei/tonă;

ANTZ 8, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne: 69,1109 euro/cap de animal adică 328,249 de lei/cap de animal;

ANTZ 9 ovine/caprine, schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine: 4,7157 euro/cap de animal adică 22,397 de lei/cap de animal;

SCZ – sprijin cuplat categoria bivolițe de lapte: 164,5207 euro/cap de animal adică 781,407 de lei/cap de animal;

SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne și metișii acestora: 237,4446 euro/cap de animal adică 1.127,766 de lei/cap de animal;

SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte: 379,7155 euro/cap de animal adică 1.803,496 de lei/cap de animal.

11

Subvențiile APIA, etichetarea bunăstării animalelor și reguli stricte pentru importuri, în discuția lui Oros cu ministrul agriculturii din Germania! Angelica Lefter - 19 iunie 2020

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a avut o discuție cu omologul său german, Julia Klöckner, în contextul viitoarei Președinții germane a Consiliului Uniunii Europene, care va debuta la 1 iulie 2020.

Întâlnirea a avut loc prin intermediul unei videoconferințe susținute, ieri, joi – 18 iunie, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Temele abordate au vizat și problematici de interes major precum: Cadrul Financiar Multianual, strategiile ”Farm to Fork” și strategia Uniunii Europene pentru biodiversitate pentru 2030, etichetarea bunăstării animalelor, situația cetățenilor români sezonieri care lucrează în agricultură și viitorul Consiliu AgriFish.

În deschidere, ministrul german al Agriculturii a dorit să afle aspecte de actualitate privind depășirea efectelor crizei sanitare generate de noul Coronavirus în România.

Ministrul Adrian Oros a explicat că din 16 martie 2020 în România s-a instituit starea de urgență, dar sectorul agricol și al industriei alimentare și-au continuat activitatea, efectele negative apărute în această perioadă fiind generate de scăderea consumului.

Totodată, ministrul de resort a subliniat că, deși s-a pus accent pe consumul de produse regionale – lactate, carne de vită și pasăre, fermierii români au stocuri mari de aceste produse, dar pentru țara noastră măsurile propuse de Comisie privind stocarea privată nu au avut adresabilitate.

România a insistat pentru instituirea unor forme de sprijin grant similare celor acordate în sectorul lapte și carne de porc în contextul embargoului cu Federația Rusă.

12

În privința sectorului vegetal, ministrul Adrian Oros, a afirmat că acesta nu a fost afectat de criza pandemiei, ci de seceta pedologică extremă, cea mai serioasă din ultimii 50 de ani. În acest context, ministrul a punctat că aproximativ 1,4 milioane de hectare semănate în toamnă au fost afectate de secetă.

La rândul său, ministrul german al Agriculturii, Julia Klöcknr, a manifestat interes față de situația sistemului de asigurări din țara noastră în ceea ce privește domeniul agricol.

În acest context, ministrul Adrian Oros a explicat că sunt cerințe exagerate din partea asiguratorilor în ceea ce privește asigurarea împotriva fenomenului de secetă, însă fermierii români au la dispoziție și o subMăsură din Programul Național de Dezvoltare Rurală, respectiv 17.1, prin care până la 70% din valoarea poliței de asigurare poate fi rambursată din fonduri europene.

Despre programul președinției germane a Consiliului UE, ministrul Agriculturii din Germania, Julia Klöckner, a explicat că acesta se bazează pe aprovizionarea cu alimente, siguranța și securitatea alimentară, evoluția Politicii Agricole Comune, digitalizarea agriculturii și bunăstarea animală. Oficialul germen a dorit să cunoască așteptările României privind viitoarea președinție germană a Consiliului UE.

Cu acest prilej, ministrul Oros a afirmat că pentru România este esențială continuarea convergenței externe a plăților directe, sprijinul cuplat voluntar, precum și ajutorul național tranzitoriu.

De asemenea, oficialul român a transmis că România susține finalizarea discuțiilor în ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual pentru perioada următoare în vederea asigurării resurselor financiare necesare punerii în aplicare a noii Politici Agricole Comune (PAC) și a susținut necesitatea ca agricultura să beneficieze de sprijin financiar mai consistent pentru a face față cerințelor suplimentare din domeniul climei și mediului și, nu în ultimul rând, pentru asigurarea securității alimentare.

Ministrul român al Agriculturii a relevat oportunitatea unor clarificări cu privire la condițiile de accesare a instrumentului Next Generation EU şi a detalierii sprijinului acordat beneficiarilor precum și a modalității de

13

distribuție a sumelor suplimentare pentru Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), pe fiecare Stat Membru.

Ambii miniștri au agreat asupra necesității ca PAC să beneficieze de un buget adecvat corelat cu nivelului ambițiilor de mediu în UE.

Referitor la Strategia ”Farm to Fork” şi Strategia UE pentru biodiversitate, ministrul Adrian Oros a subliniat că obiectivele specifice stabilite în cele două strategii sunt adecvate, în măsura în care se asigură resurse financiare semnificative care să sprijine agricultorii pentru contribuția lor la atingerea țintelor propuse.

În privința etichetării bunăstării animalelor, prioritate aparte pentru Germania, ministrul român a salutat includerea acestei teme importante pe lista de priorități a Germaniei și a transmis cerința ca produsele importate din țări terțe să fie similare celor din UE și noile acorduri comerciale să impună partenerilor comerciali tranziția către un sistem durabil la nivel global și menținerea competitivității UE pe piața mondială.

”În ceea ce privește exportul animalelor vii, interesul României și implicit al UE este de a reglementa exportul și nu de a interzice. Sunt piețe tradiționale importante care nu ar trebui pierdute. De aceea trebuie să gândim o legislație europeană clară care să asigure un transport în condiții optime de bunăstare”, a punctat ministrul în cadrul discuției cu omologul german.

Ministrul Julia Klöckner a subliniat importanța discuțiilor față în față și intenția președinției germane de a organiza fizic în Germania Consiliul informal Agrifish precum și alte reuniuni.

Ministrul Adrian Oros a salutat această inițiativă și a afirmat: ”Sperăm ca situația sanitară generată de pandemie să ne dea ocazia să ne întâlnim în Germania și să dezbatem probleme actuale și importante pentru noi”.

Totodată, a transmis aprecierea pentru modificarea cadrului legislativ german, care va oferi mai multă protecție lucrătorilor și a exprimat interesul pentru identificarea celor mai bune soluții pentru cetățenii români care își desfășoară activitatea în Germania.

Suma trimisă de la Bruxelles pentru plățile fermierilor: 1,793 miliarde de euro! Roxana Dobre - 22 iunie 2020

Suma trimisă de Comisia Europeană pentru plățile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) către fermierii români.

14

Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a anunțat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că suma rambursată de la Bruxelles pentru sumele achitate în Campania 2019 este de 1,793 miliarde de euro. În total agenția de plăți a tranferat în conturi 2.880 miliarde euro pentru campania care se va încheia la 30 iunie.

”Suma rambursată până în momentul de față de către CE este de: 1,793 miliarde de euro”, a explicat directorul APIA. Acesta a mai spus că pentru Campania 2019 APIA a autorizat la plată până la 18 iunie 99,86% dintre fermieri cu suma de 2.720.068.305 de euro. Iar suma totală de plată pe care a facut-o APIA este de: 2.880 miliarde euro, aici fiind incluse și măsurile de piață.

Termenul limită pentru plata finală a subvențiilor este 30 iunie. Reamintim că plățile APIA se fac inițial din bugetul de stat iar ulterior Comisia Europeană rambursează suma pe baza notificării trimise de țara noastră la Bruxelles. Singurele sume care se plătesc exclusiv din Bugetul Național sunt Ajutorul Național Tranzitoriu, atât vegetal cât și zootehnic, Ajutorul de stat pentru motorină și Ajutorul de stat pentru ameliorare.

Pentru Campania 2019 plățile au început în avans la 16 octombrie 2019 când fermierii au primit 70 la sută din schemele pe suprafață și 85 la sută din sumele complementare pe hectar, măsurile de agromediu și climă. De la 2 decembrie APIA a virat și sumele finale.

  BANII ÎNAPOI pentru TERENURILE PÂRLOAGĂ ȘI PĂȘUNI! Agroinfo  22 iunie 2020 - DECIZIE COMISIA EUROPEANĂ. Potrivit Deciziei Comisiei Europene 2020/859, adoptată pe 16 iunie 2020, publicată trei zile mai târziu în Jurnalul Oficial UE, subvențiile plătite de APIA pentru terenurile lăsate pârloagă și pășuni, identificate inadecvat, trebuie returnate la UE. România este exclusă de la o finanțare pentru aceste terenuri de peste 11 milioane de euro din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

Conform Deciziei Comisiei Europene, o parte dintre terenurile lăsate în pârloagă sau pășuni au fost identificate inadecvat în anii 2015 și 2016, iar pentru aceste terenuri Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a achitat subvenții pe suprafață în anii 2016 și 2017. În urma corecției financiare făcută, România trebuie să returneze 11.657.809,65 euro

15

plățile efectuate pentru terenurile lăsate în pârloagă sau pășuni și identificate inadecvat.

Decizia Comisiei Europene.

DECIZIE! CALCUL INCORECT LA PLATA SPRIJINULUI CUPLAT! Agroinfo  22 iunie 2020 - BANII ÎNAPOI. Decizia Comisiei Europene 2020/859, publicată pe data de 19 iunie 2020 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, exclude România de la finanțarea anumitor cheltuieli făcute în cadrul  în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

Concret, pentru calcularea greșită a unor plăți și a unor sancțiuni, României nu i se mai decontează anumite plăți făcute către fermieri. Sunt sume mari pentru plăți și sancțiuni calculate greșit pentru sprijinul cuplat, cea mai mare subvenție din zootehnie și una dintre cele mai substanțiale sume pe hectar cu care sunt subvenționați fermierii români. Decizia Comisiei Europene se referă la anii de campanie 2016, 2017 și chiar 2018.

Potrivit Deciziei CE, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, pot fi finanțate numai cheltuielile agricole efectuate fără încălcarea dreptului Uniunii.

Verificările efectuate, rezultatele discuțiilor bilaterale și procedurile de conciliere au demonstrat că o parte dintre cheltuielile declarate de statele membre nu îndeplinesc această cerință și, prin urmare, nu pot fi finanțate din FEGA și FEADR.

Trebuie indicate cuantumurile care nu sunt recunoscute ca imputabile FEGA și FEADR. Cuantumurile respective nu se referă la cheltuieli efectuate cu mai mult de douăzeci și patru de luni înainte de notificarea scrisă privind rezultatele verificărilor, adresată de Comisie statelor membre.

Cuantumurile excluse prin prezenta decizie de la finanțarea din partea Uniunii trebuie, de asemenea, să ia în considerare eventualele reduceri sau

16

suspendări în conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, deoarece aceste reduceri sau suspendări au un caracter provizoriu și nu aduc atingere deciziilor adoptate în conformitate cu articolul 51 sau 52 din regulamentul respectiv.

În ceea ce privește cazurile vizate de prezenta decizie, evaluarea cuantumurilor care trebuie excluse din motive de neconformitate cu dreptul Uniunii a fost notificată de Comisie statelor membre într-un raport de sinteză pe acest subiect.

Decizia, semnată de comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, se adresează Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Federale Germania, Irlandei, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Croația, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Lituania, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Polone, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

În anexa Deciziei CE sunt cuantumurile care se referă la cheltuielile efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), declarate în cadrul FEGA sau în cadrul FEADR și care se exclud de la finanțarea din partea Uniunii.

În total, România trebuie să înapoieze Uniunii Europene suma de 71 314 467,44 euro, pentru anii de cerere 2016, 2017 și restanțe chiar din 2015. Comisia Europeană îi reproșează României calcularea greșită a plăților făcute la sprijinul cuplat și a sancțiunilor aplicate la această schemă de plată, cele mai multe sume vizează sprijinul cuplat, calitatea controalelor la fața locului, eligibilitatea parcelelor & fără delimitare geospațială, identificarea neadecvată a terenurilor lăsate în pârloagă sau pășuni, actualizarea întârziată a LPIS, inclusiv nerecuperare pentru anii precedenți și recomandă intensificarea controalelor la fața locului pentru plata pe înverzire, schema pentru micii fermieri, schema pentru tineri fermieri și schema de plată unică pe suprafață.

ADEVERINȚE OBLIGATORII pentru SUBVENȚIA APIA PE CAP DE ANIMAL! Agroinfo  22 iunie 2020 - PLĂȚI ZOOTEHNIE! Crescătorii de animale care vor să beneficieze de sprijinul cuplat zootehnic de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie să verifice dacă au fost transmise adeverințele obligatorii la dosarul lor pentru subvenții APIA. Aceste adeverințe trebuie transmise de Agenția Națională pentru Zootehnie către APIA.

17

APIA atrage atenția crescătorilor de animale că, în contextul epidemiei de Coronavirus pe teritoriul României, în conformitatecu OMADR nr.89/03.04.2020, în anul 2020, documentele specifice schemelor de plată pentru sectorul zootehnic, se vor depune de către solicitant, prin orice mijloace electronice, cu excepția următoarelor documente care vor fi solicitate prin adresă, de către centrele locale / județene APIA, oficiilor județene ale Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) după cum urmează:

Adeverința eliberată de asociația / agenția acreditată pentru înființarea și menținerea Registrului genealogic al rasei va fi transmisă prin mijloace electronice de către oficiile județene ANZ după avizarea acestora către centrele APIA județene / locale;

Adeverința care certifică metisul cu rasa de carne pentru animalele solicitate (tineret mascul și/sau femel metis cu rase de carne din exploatațiile care nu se găsesc în evidențele asociației acreditată pentru înființarea și menținerea Registrului genealogical rasei);

ATENȚIE! Adeverința prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un Registru Genealogic la un berbec/ țap cu certificat de origine se eliberează de ANZ, prin Oficiile județene, lasolicitarea fermierului și pe baza documentelor justificative transmise prin orice mijloace electronice către ANZ / OJ. După verificare, Oficiile județene ale ANZ, întocmesc și transmit documentul, prin mijloace electronice către centrele APIA județene/locale.

Crescătorii de animale care au bifat și sprijinul cuplat la ovine/caprine pe cererea unică depusă la APIA trebuie să solicite la ANZ adeverința prin care se confirmă respectarea raportului de un berbec/țap la 35 femele ovine/caprine, condiție obligatorie pentru încasarea banilor. Cuantumul sprijinului cuplat pentru anul 2019 a fost de 17.71 euro/cap de ovină/caprină. Solicitarea la ANZ și depunerea la ANZ a documentelor justificative se poate face prin e-mail, la adresa anarz@anarz.eu.

AFIR si FINANTARI

Marcel Vela: ”Vor fi despăgubiţi proprietarii de terenuri agricole care au suferit pagube din cauza inundațiilor!” Angelica Lefter - 21 iunie 2020

18

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a declarat că fermierii și proprietarii de case din județele Timiș și Caraș-Severin vor fi despăgubiți. Declarațiile au venit după ce oficialul a efectuat vizite în zonele în care apele care au depășit cotele de inundații au făcut ravagii, potrivit romaniatv.ro.

Șeful de la Interne a precizat că, în aval de Lugoj, deși digul râului Timiș a cedat, este mai bine că apa s-a revărsat într-o zonă agricolă. ”Am constatat că nu este un pericol foarte mare deoarece deversarea se face într-o zona sigură. Nu afectează localitati sau alte lucruri care pot crea pagube mari. Este vorba doar despre o fermă şi plantatiile din jurul ei”, a spus șeful MAI.

În timp ce România trece prin revărsări de apă istorice, ministrul de Interne anunță despăgubirea oamenilor afectați. ”Vor fi despăgubiţi şi proprietarii de terenuri agricole care au suferit pagube şi cei care au avut imobilele inundate şi toţi cei care au avut bunurile afectate”, a mai precizat Vela.

Totodată, Marcel Vela a declarat jurnaliștilor, întrebat dacă a trecut pericolul, că ”deocamdată putem spune că s-a stabilizat”. „Nu vreau să induc o stare de relaxare în rândul forţelor MAI. Toți suntem la datorie, suntem pe baricade. Sper să spun asta când o să asigur oamenii că a trecut acest pericol. Până atunci, toți trebuie să fim la datorie”, a subliniat ministrul de la Interne.

Marcel Vela a anunțat că, în urma inundațiilor din Lugoj, au fost mobilizate în zonele afectate, efective din județele: Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman.

Planul de susținere a economiei post-pandemie: ajutoare de stat pentru companiile mari și investiții green field și granturi pentru IMM-uri. Când va fi lansat   InCont.ro, 22 iunie 2020

Premierul Ludovic Orban a anunţat că planul de susţinere a economiei va fi lansat în maximum 10 zile.

"Pregătim acum un program foarte mare de susţinere a economiei, pe lângă toate măsurile pe care le-am luat. (...) Pe scurt, în planul pe care îl pregătim

19

şi pe care îl vom lansa în maxim 10 zile, pregătim schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari, care nu sunt IMM-uri, care nu se încadrează în categoria de IMM-uri, pentru a injecta resurse financiare în aceste companii, pentru a le susţine investiţiile şi pentru a le susţine capitalul de lucru, regândirea schemei de ajutor de stat pentru investiţiile green field pentru a stimula cât mai mult investiţiile făcute de la firul ierbii, fie de companii care vor să vină în România, fie de companii care sunt prezente în România, dar vor să dezvolte capacităţi noi de producţie. Punem la punct un întreg plan de granturi pentru IMM-uri.

Deocamdată încă nu avem resurse financiare suplimentare de la nivel european, ele urmează să vină prin Recovery Fund, prin programul SURE, prin programul React EU. Pentru fiecare urmărim ce putem finanţa, care este sistemul prin care ni se alocă resursele respective, să vedem cum putem direcţiona banii spre acele zone care să ne genereze dezvoltare economică", a declarat Ludovic Orban, duminică seara, la România TV, potrivit Agerpres.

El a precizat că România are peste 2,2 miliarde de euro din resursele pe care le are la dispoziţie datorită creşterii flexibilităţii dintre fonduri, fie prin supracontractare, bani care vor fi alocaţi în granturi pentru investiţii către companii.

"Spre deosebire de alte ţări noi am limitat restricţiile. Noi nu am închis economia aşa cum au procedat alte ţări", a spus Orban.

Premierul a indicat că, în luna mai, numărul de angajaţi cu contracte de muncă este aproape egal cu cel din 2019, fiind cu doar 14.000 de astfel de angajaţi în minus.

ALTELE

Ministrul Oros: fermierii au in continuare stocuri mari de produse, in ciuda masurilor de incurajare a consumului Iunie 22, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca fermierii au in continuare stocuri insemnate de produse precum lactate, carne de vita si pasare, iar masurile propuse de UE

20

pentru privind stocarea privata nu au avut adresabilitate, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, in cadrul unei conferinte cu ministrul german al Agriculturii, Julia Klockner.

Potrivit unui comunicat al ministerului, afirmatia a fost facuta in cadrul unei videoconferinte cu omologul german, Julia Klockner, in contextul viitoarei presedintii germane a Consiliului UE, care va debuta la 1 iulie 2020.

„Romania a insistat pentru instituirea unor forme de sprijin grant similare celor acordate in sectorul lapte si carne de porc in contextul embargoului cu Federatia Rusa”, se mentioneaza in comunicat.

Oros: peste 1,4 milioane de hectare de teren, afectate de seceta

In ceea ce priveste sectorului vegetal, ministrul a explicat ca acesta nu a fost afectat de criza pandemiei, ci de seceta pedologica extrema, cea mai serioasa din ultimii 50 de ani. De aceea, Oros a precizat ca aproximativ 1,4 milioane de hectare semanate in toamna au fost afectate de seceta.

De asemenea, ministrul Julia Klockner a manifestat interes fata de situatia sistemului de asigurari din Romania in ceea ce priveste domeniul agricol. Astfel, ministrul Adrian Oros a explicat ca sunt cerinte exagerate din partea asiguratorilor in ceea ce priveste asigurarea impotriva fenomenului de seceta, insa fermierii romani au la dispozitie si o masura din Programul National de Dezvoltare Rurala, respectiv 17.1, prin care pana la 70% din valoarea politei de asigurare poate fi rambursata din fonduri europene.

Ministrul: dorim reglementarea exportului cu animale vii, nu interzicerea sa

In privinta etichetarii bunastarii animalelor, prioritate aparte pentru Germania, ministrul Oros a salutat includerea acestei teme importante pe lista de prioritati a Germaniei si a transmis cerinta ca produsele importate din tari terte sa fie similare celor din UE si noile acorduri comerciale sa impuna partenerilor comerciali tranzitia catre un sistem durabil la nivel global si mentinerea competitivitatii UE pe piata mondiala.

„In ceea ce priveste exportul animalelor vii, interesul Romaniei si implicit al UE este de a reglementa exportul si nu de a interzice. Sunt piete traditionale importante care nu ar trebui pierdute. De aceea trebuie sa gandim o legislatie europeana clara care sa asigure un transport in conditii optime de bunastare”, a punctat ministrul in cadrul discutiei cu omologul german.

21

Dăianu îl contrazice pe Cîțu. Care va fi evoluția economiei anul acesta Ionel Sclavone 19 iunie 2020

Economia românească ar putea înregistra, în acest an, o cădere de 4 până la 6 procente, iar deficitul bugetar ar putea atinge un plafon de 8-9%.

Consiliul Fiscal estimează, într-un scenariu mijlociu, o cădere economică de 4-6% şi un deficit bugetar de 8-9%, a declarat preşedintele Daniel Dăianu. Într-o dezbatere pe această temă, el a precizat că instituția pe care o conduce a avut reserve față de estimările oficiale, optimiste, cu privire la căderea economică, de doar 1,9%.

Dăianu a spus că este preferabil un scenariu de mijloc, explicând de ce nu este plauzibil un declin de atât de mic, sub 2%.„Fiindcă avem o cădere mare a producţiei. Avem şi o cădere mare a exporturilor. Depindem mult de lanţurile de producţie europene. Am pornit şi cu un handicap mare… Deficit structural al bugetului public foarte mare. Deci, înainte de pandemie. Deficit primar (înainte de serviciul datoriei – n. r.) care este cel mai mare în Uniunea Europeană”, a relatat Daniel Dăianu.Șeful Consiliului Fiscal a atras atenția că România are nevoie de foarte multe resurse financiare, astfel că există un spațiu foarte limitat pentru a atenua efectele crizei.

„La Consiliul Fiscal lucrăm cu o plajă de 8-9% deficit bugetar pentru plaja de cădere economică între 4 şi 6% şi respectiv deficit 9-10,4% pentru o cădere economică de 8 şi 9%, unde este inclusă creşterea punctului de pensie cu 40%”, a spus Daniel Dăianu.Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Fiscal a afirmat că, în cazul în care creşterea punctului de pensie va fi mai mică, de 10% de exemplu, ar avea loc o reducere semnificativă a deficitului bugetar în acest an, la 7,3 – 8,2%.Consiliul Fiscal, Societatea Română de Economie (SOREC) şi Institutul pentru Studierea Evenimentelor Extreme (ISEE/SNSPA) au organizat o dezbatere online care a avut ca temă impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei româneşti. Două aspecte au fost în atenţia participanţilor: evoluţia economiei în acest an şi mijloace de a atenua criza; perspective pentru anul care vine.

Surpriza Guvernului pentru pensionari. Ce facilități le propune  Ionel Sclavone 19 iunie 2020 Guvernul intenționează să acorde tichete valorice în valoare, de 180 de lei pe lună, pentru achiziționarea produselor alimentare unor categorii de pensionari.

22

Măsura propusă de Executiv este destinată pensionarilor în vârstă de peste 75 de ani, care înregistrează venituri foarte mici, la nivelul pensiei minime sociale (704 lei). De asemenea, de aceeași măsură vor mai beneficia și persoanele fără adăpost, care își vor putea plăti cu aceste bonuri o masa caldă, zilnic.  Valoarea tichetelor de masă acordate într-o lună se ridică la 180 de lei.În acest sens a fost elaborate un proiect de ordonanță de urgență care a fost publicat spre dezbatere publică pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (MFE).Propunerea de act normativ stabilește că aceste tichete vor putea fi utilizate doar pentru achiziționarea produselor alimentare și nu vor putea fi schimbate pe bani. Beneficiarii nu vor putea primi rest în bani, la achiziția produselor alimentare și nici în cazul în care își vor plăti mesele calde.Pentru cei care nu se pot deplasa, dar care îndeplinesc criteriile de acordare a tichetelor, vor primi masa caldă aferentă la domiciliu.

Cum vor arăta ticheteleNoile tichete vor fi utilizate doar în anumite unități, la fel ca și în cazul bonurilor de masă pentru angajați. Fiecare tichet valoric va fi înseriat sub un număr unic și va conține, printre altele, informațiile de identificare ale titularului (nume, prenume, cod numeric personal), perioada de valabilitate (un an de la data emiterii) și interdicția de a fi utilizat pentru alte scopuri decât cel pentru care a fost emis.Titularul îl va putea folosi doar împreună cu cartea de identitate sau cu buletinul. Excepție vor face persoanele fără adăpost care nu vor fi obligate să prezinte actul de identitate.Potrivit proiectului aflat în dezbatere publică cei care vor dori să beneficieze de aceste facilități și care îndeplinesc toate condițiile prevăzute, pensioari sau persoane fără adăpost, vor trebui să se înscrie pe liste întocmite de autoritățile publice locale care vor trebui să realizeze anchete sociale pentru fiecare solicitant.

Inflaţia este coborâtă de preţul petrolului, dar alimentele se scumpesc Răzvan Botea 20.06.2020,

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 2,3% în mai 2020, de la 2,7% în aprilie şi 3% în martie. De la începutul anului, preţul cartofilor a crescut cu 21%, preţul fructelor cu 25%.

Rata anuală inflaţiei a coborât în luna mai 2020 la 2,3%, în intervalul de jos al ţintei Băncii Naţionale a României (BNR). Scăderea a fost condusă de cotaţiile internaţionale ale ţiţeiului, dar şi de cererea scăzută pentru bunurile

23

de larg consum ca urmare a crizei sanitare. Cu toate acestea, preţurile alimentelor, care fac aproape o treime din coşul de consum al românilor, au continuat să crească.

Fructele proaspete au înregistrat în mai o scumpire de 25% de la începutul anului, în vreme ce cartofii au fost mai scumpi cu 21% faţă de mai 2019.

În aceeaşi vreme, combustibilul s-a ieftinit cu aproape 10% de la începutul anului, pe fondul scăderii cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului, dar şi datorită scăderii cererii de pe piaţă, ca urmare a restricţiilor de circulaţie din cauza pandemiei.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 2,3% în mai, după 2,7% în aprilie, susţinută de scumpirea alimentelor cu 5,2%, faţă de 5,7% în aprilie, a ser-viciilor cu 2,6% şi a mărfurilor nealimentare cu 0,15%. Astfel, inflaţia a intrat în partea de jos a intervalului-ţintă al BNR de +/- 2,5%. BNR

24

estimează o rată a inflaţiei de 2,8% la finalul lui 2020 şi de 2,5% în 2021, faţă de 4,04% în 2019, potrivit datelor din raportul trimestrial al băncii centrale publicat de instituţie la finalul lunii mai.

Preţul alimentelor din România este de aşteptat să crească anul acesta, pe fondul unui an agricol secetos, dar şi din cauza deprecierii monedei naţio-nale. De asemenea, cotaţiile internaţionale ale ţiţeiului au revenit pe creştere, ca şi cererea de combustibil, odată cu încetarea stării de urgenţă pe teritoriul României. Preţul „la pompă“ al combustibilului deja a crescut în iunie cu aproape 10 bani faţă de aprilie.

  CIOLOŞ: 'Produs bio nu înseamnă neapărat mai scump'! Liviu GORDEA  21 iunie 2020

Conversia către agricultura ecologică, spre care pare să ne ghideze viitoarea Politică Agricolă Comună, ar trebui să atragă oportunităţi nu doar pentru fermieri dar şi pentru consumatorul român.

Cum ar putea profita România sau cum ne va afecta decizia privind triplarea suprafeţelor dedicate exclusiv agriculturii ecologice în următorii 10 ani - cuprinsă în Strategia 'Farm 2 Fork', asta depinde foarte mult şi de capacitatea de reacţie a autorităţilor noastre. Dacian Cioloş este de părere că această iniţiativă ar trebui să fie rezultatul unui proces şi nu o rezoluţie impusă de aparatul legislativ de la Bruxelles.

"Eu aşa o văd şi numai aşa o să susţin o astfel de idee. Nu cum dictau parlamentarii noştri că 50% din produsele comercializate [în supermarket-urile de la noi] să fie româneşti, fără a-şi pune problema dacă avem această ofertă. Sau să îi preocupe cum facem ca şi consumatorii români să ceară produsele româneşti.

La fel şi cu iniţiativa asta legată de sectorul ecologic. Dar vă spun un lucru, produs bio nu înseamnă neapărat mai scump. Depinde cum îl faci. Depinde

25

ce practici agricole introduci. Depinde cât de scurt sau de lung e lanţul alimentar", consideră preşedintele Renew Europe, a treia formaţiune politică din Parlamentul European.

În opinia sa, nu toate produsele ecologice au costuri de producţie mai ridicate decât produsele convenţionale. Dar asta presupune o foarte bună tehnologie aplicată de către fermierul care face agricultură bio. "Să ştie să acţioneze la timp ca să nu-i fie distrusă recolta de un dăunător, să poată să-l identifice imediat ce apare acolo. Să cultive soiuri rezistente la boli şi dăunători pentru a face tratamente mai puţine. Acum 10-15 ani când agricultura bio era prin definiţie mai scumpă decât cea convenţională nu exista o astfel de diversitate de oferte în ceea ce priveşte soiurile sau inputurile agricole în general şi de aceea costurile de producţie erau mai ridicate", remarca fostul comisar european într-o apariţie online alături de reprezentanţi ai presei de specialitate.

FĂRĂ INTERMEDIARI ÎN LANŢUL DE APROVIZIONARE

Acesta crede însă că e nevoie de testarea fermierilor înainte ca aceştia să adere la agricultura ecologică, astfel încât subvenţia să nu fie principalul motiv al conversiei. "Fermierii care vor subvenţii pentru agricultura bio ar trebui testaţi să vedem cât de bine sunt pregătiţi profesional. Dacă ei caută această nişă doar pentru a lua subvenţia, mai mult de doi-trei ani nu vor rezista. Dar dacă le facem o instruire şi relansăm şcolile profesionale sau liceele agricole în care oamenii să înveţe chiar lucruri utile nu prostii de acum 20-30 ani, atunci putem avea agricultură bio pentru că cerere va fi. Mai ales dacă aceste produse le vom introduce într-un lanţ scurt de aprovizionare cu o livrare directă, fără a mai avea doi-trei intermediari, se poate ajunge la preţuri rezonabile", concluzionează Cioloş.

Președintele ANSVSA: S-a început vânătoarea la mistreți, s-au suplimentat și cotele de vânătoare! agrointeligenta.ro - 22 iunie 2020

S-a început vânătoarea la mistreți, anunță preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu. Acesta a precizat că și cotele de vănătoare au fost suplimentate, astfel încât porcii mistreți – care distrug culturile agricole și sunt și factor de

26

răspândire a virusului pestei porcine africane, să poată fi ținuți sub control.

”Ştiu că s-au dat cotele de vânătoare, chiar suplimentar, şi s-a început vânătoarea. Vă pot spune că în perioada stării de urgenţă numărul de focare la porcul domestic a scăzut, dar am avut în schimb un număr crescut de focare la porcul mistreţ. Astfel, au fost diagnosticate vreo 3.700 de cazuri la mistreţi până în prezent şi ştiţi foarte bine că acestea se sting abia peste doi ani de la apariţia lor. În continuare am rămas cu două judeţe care nu au cazuri deloc de pestă porcină africană la porcul domestic, respectiv Bistriţa-Năsăud şi Suceava, însă au cazuri la mistreţi. În rest, toată România este roşie”, a spus Robert Chioveanu într-un interviu acordat Agerpres.

România are cel mai mic nivel al preţurilor produselor din UE, dar românii sunt şi cel mai prost plătiţi cetăţeni ai Uniunii. Preţurile alimentelor din România sunt cu aproape 35% mai mic faţă de media Uniunii Europene. Dar un român câştigă pe oră 7,7 euro, faţă de media UE de 27,7 euro/oră

România versus UE : Miruna Diaconu 22.06.2020,

România are printre cele mai mici preţuri la produse din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat, publicate la finalul săptămânii trecute.

În 2019, nivelul preţurilor produselor alimentare din România era cel mai mic din întreaga Uniune, adică 65,1% din media UE, cel mai mare fiind în Danemarca (129% din media UE). La băuturile alcoolice şi tutun, România avea un nivel al preţurilor cu 25,5% mai mic faţă de media UE, astfel fiind de 74,5% din media UE, pe ultimele locuri fiind Polonia (73,8% din media UE) şi Bulgaria (61,8%).

În ceea ce priveşte hainele şi încălţămintea, acestea au avut în 2019 un nivel al preţurilor în România cu 18,4% mai mic decât media Uniunii Europene. Astfel, preţurile produselor de îmbrăcăminte şi încălţăminte au fost în 2019

27

la 81,6% din media Uniunii, pe ultimul loc fiind Bulgaria cu 76,2% din media UE.

România are cel mai mic nivel al preţurilor produselor din UE, dar românii sunt şi cel mai prost plătiţi cetăţeni ai Uniunii. Preţurile alimentelor din România sunt cu aproape 35% mai mic faţă de media Uniunii Europene. Dar un român câştigă pe oră 7,7 euro, faţă de media UE de 27,7 euro/oră

Românii au plătit cele mai mici preţuri din UE pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, în 2019. Țările cu cea mai scumpă mâncare InCont.ro, 19 iunie 2020 12:44

Românii au plătit şi în 2019 cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană pentru un coş de alimente şi băuturi non-alcoolice, arată datele publicate joi de Eurostat.

Potrivit sursei citate, românii au plătit 66% din preţul mediu al alimentelor și băututilor non-alcoolice la nivelul UE, la polul opus fiind danezii care pentru acelaşi coş de produse au plătit 129% din preţul mediu la nivelul UE.

În cazul României, datele Eurostat pentru anul 2019 sunt identice cu cele din 2018 când vine vorba de acest coş de alimente şi băuturi non-alcoolice comparabile.

De asemenea, preţurile la băuturi alcoolice şi ţigări variază între 62% din media UE în Bulgaria, 74% în Polonia, 75% în Ungaria şi România, şi până la 188% din media UE în Irlanda.

Când vine vorba de preţurile la restaurante şi hoteluri, acestea sunt de trei ori mai scumpe în Danemarca decât în Bulgaria, acesta fiind categoria unde se observă cea mai mare diferenţă de preţuri între statele membre.

Potrivit Eurostat, în 2019, preţurile variau între 60% sau mai puţin din media UE în Bulgaria (45%) şi România (54%) şi până la 156% din media UE în Danemarca.

În schimb, cele mai mici diferenţe de preţuri se înregistrează în cazul electrocasnicelor, unde preţurile variază între 91% din media din UE în Polonia şi 111% din media din UE în Franţa. Aceasta este de altfel şi categoria de produse la care preţurile din România se apropie cel mai mult de media din UE, în 2019 fiind la 97% din media UE.

Pe total, cele mai mici preţuri din UE se înregistrează în Bulgaria (53% din media UE) şi România (55% din media UE), la polul opus fiind Danemarca (141% din media din UE), Irlanda (134%), Luxemburg (131%), Finlanda

28

(127%) şi Suedia (121%). Cu alte cuvinte, preţurile pentru bunuri şi servicii în interiorul UE sunt de trei ori mai mari în cel mai scump stat membru, decât în cel mai ieftin stat membru.

LISTA utilizarilor minore a produselor de protectie a plantelor, emisa de MADR In iun. 20, 2020  

Proiectul de Ordin al Ministrulului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei de utilizări minore în vederea extinderii omologării (acceptare oficială a unui tip de produs și aprobare a fabricării lui curente) produselor de protecție a plantelor deja omologate în România se află în procesul de transparență decizională, pe site-ul MADR, până la data de 22 iunie 2020. Până atunci, cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii pe adresa de e-mail: ramona.nichifor@madr.ro și politici.agricole@madr.ro. 

Potrivit textului oficial al ordinului MADR, se aprobă lista utilizărilor minore în vederea extinderii omologării produselor de protecție a plantelor deja omologate în România. Omologările pentru utilizări minore a produselor de protecție a plantelor pot fi extinse pentru plantele și produsele vegetale care nu au o răspândire largă sau pentru cele care au o răspândire largă, pentru a face faţă unei necesităţi fitosanitare cu caracter excepţional.

Lista utilizărilor minore se actualizează la fiecare 5 ani sau ori de câte ori se impune îmbunătăţirea acesteia. În această listă sunt incluse atât culturile de cereale, boboase, legume, plante, flori, cât și multe alte culturi agricole, inclusiv tipurile de organisme dăunătoare caracteristice fiecărei culturi în parte. Aceasta poate fi consultată la următorul link: Ordin-utilizari-minore-extindere-omologare-produse-protectie-a-plantelor

 Preşedintele Iohannis: Ca să ajungem la media UE de dezvoltare trebuie să avem şi resursele Uniunii   22.06.2020,

► Preşedintele Klaus Iohannis a spus, după reuniunea Consiliului European de la finalul săptămânii trecute, că România are nevoie de bani europeni pentru a ajunge din urmă media ţărilor din UE: „Ne luptăm să obţinem o sumă considerabil mai mare pentru următorul exerciţiu bugetar”.

29

► Iohannis a spus că s-au discutat două teme importante: bugetul multianual pentru perioada 2020 - 2027 şi fondul de revenire / recuperare economică.

► „Avem câteva veşti foarte bune, în sensul că ne-am înţeles să discutăm în continuare bugetul multianual şi fondul de recuperare la pachet, să le îmbinăm. Pe de altă parte, încă este nevoie de destul de multe discuţii pentru a pune toate lucrurile la punct, încă nu toată lumea e lămurită cum trebuie abordată suma finală pentru fondul de recuperare şi, de asemenea, trebuie să mai discutăm condiţiile în care se pot acorda aceste sume”, a afirmat Iohannis.

► Conform preşedintelui, în actualul exerciţiu bugetar România a avut dreptul la 44 miliarde de euro şi se va lupta să obţină o sumă considerabil mai mare pentru următorul exerciţiu bugetar, precum şi condiţii de implementare favorabile pentru România: „Asta înseamnă bani pentru dezvoltarea economică, pentru mediul de sănătate, autostrăzi, căi ferate, apă şi canalizare, pentru educaţie, energie regenerabilă şi multe alte lucruri”.

► „România are nevoie de bani europeni pentru a ajunge din urmă media ţărilor din UE. Aceasta este ambiţia noastră”, a spus Iohannis.

Eurostat: Aproape jumătate din datoria guvernamentală a României era deţinută de corporaţiile financiare, în 2019. Țara din UE “cumpărată” de nerezidenți  InCont.ro, 22 iunie 2020 Aproape jumătate (49,8%) din datoria guvernamentală a României era deţinută anul trecut de corporaţiile financiare, în timp ce nerezidenţii deţineau 46,3% şi entităţile rezidente nefinanciare 3,9%, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La nivelul UE, în 2019, au existat diferenţe semnificative privind datoria. Cel mai ridicat procentaj al datoriei publice deţinut de nerezidenţi se înregistra anul trecut în Cipru (80%), Lituania (76%), Letonia (74%) şi Estonia (70%).

30

În contrast, cel mai ridicat procentaj al datoriei guvernamentale deţinut de corporaţiile financiare era în Danemarca (74%), Suedia (73%), Croaţia (67%) şi Italia (66%), potrivit Agerpres.

Anul trecut, în UE, mai puţin de 10% din datorie era deţinută de entităţi rezidente nefinanciare, cu excepţia Ungariei (28%), Maltei (26%), Portugaliei (15%) şi Irlandei (11%).

La finalul lui 2019, titlurile de creanţă au fost principalul instrument financiar în aproape toate statele membre ale UE. Cel mai ridicat procentaj se înregistra în Cehia (92% din totalul datoriei guvernamentale), Ungaria, Spania şi Slovenia (toate cu 87%), Malta şi Franţa (ambele cu 86%).

În contrast, împrumuturile predomină în Estonia (88%) şi Grecia (81%). Utilizarea împrumuturilor este de asemenea relativ ridicată în Cipru (41%), Suedia (33%), Croaţia (29%), Luxemburg (28%) şi Portugalia (27%). Numerarul şi depozitele reprezintă în general un procent relativ mic din datorie, cu excepţia Portugaliei (13%), Irlandei (11%) şi Italiei (9%).

Cu 21% din totalul datoriei guvernamentale având scadenţa mai mică de un an, Suedia înregistra în 2019 cel mai ridicat procent al datoriei pe termen scurt în rândul celor 27 de state membre UE, înaintea Portugaliei (18%), Italiei (15%), Ungariei şi Danemarcei (ambele cu 11%). La polul opus, aproape întreaga datorie (mai mult de 98%) este pe termen lung în Lituania, Bulgaria, Polonia, Slovacia şi Cehia.

Dumitru(MADR): bugetul viitoarei politici agricole trebuie sa beneficieze de fonduri adecvate perioadei actuale Iunie 22, 2020

In data de 19 iunie 2020 a avut loc reuniunea ministrilor agriculturii din tarile membre ale Grupului de la Visegrad, care a avut ca scop realizarea unui schimb de

31

opinii privind teme de actualitate precum: reforma PAC si impactul crizei asupra sectorului agricol, precum si protectia consumatorilor din prisma practicilor comerciale neloiale.

Din partea Romaniei au participat secretarul de stat, Emil Dumitru, precum si directori si experti ai directiilor tehnice de specialitate din cadrul MADR.

Evenimentul a fost organizat de ministrul agriculturii Republicii Cehe, Miroslav Toman si a cuprins doua paneluri de discutii. Primul panel a vizat prioritatile tarilor membre ale grupului de la Visegrad in negocierea viitoarei forme a PAC in perspectiva Strategiei „Farm to Fork” si a strategiei de biodiversitate, precum si masurile suplimentare ce ar trebui  adoptate de Comisia Europeana pentru atenuarea impactului negativ al crizei COVID-19 asupra sectorului agroalimentar.

In interventia din cadrul primei parti a discutiilor, secretarul de stat Emil Dumitru a subliniat necesitatea ca bugetul PAC sa beneficieze de fonduri financiare adecvate perioadei actuale, in contextul cresterii obligatiilor fermierilor precum si a unui sprijin financiar consistent pentru a face fata cerintelor suplimentare din domeniul climei, mediului si pentru asigurarea securitatii alimentare.

Oficialul a sustinut ca Romania intentioneaza aplicarea noii masuri propuse prin modificarea Regulamentului nr. 1305/2013 ce consta in sprijin acordat fermierilor care au fost afectati de impactul generat de COVID. Secretarul de stat a declarat ca realizarea facilitatii de tranzitie si finalizarea discutiilor privind Cadrul Financiar Multianual reprezinta de asemenea prioritati majore pentru tara noastra. De asemenea, urgentarea aprobarii regulamentului de tranzitie pentru a continua implementarea masurilor de sprijin pentru dezvoltarea rurala in aceasta perioada este extrem de importanta.

Legat de strategia „Farm to Fork” si strategia UE pentru biodiversitate, Emil Dumitru a transmis preocuparea tarii noastre in privinta actiunilor si a calendarului de punere in aplicare din punct de vedere al legaturii acestora cu planurile strategice, precum si necesitatea ca impactul fiecarei actiuni in legislatia PAC sa fie analizat temeinic.

De asemenea, secretarul de stat a subliniat cerinta ca PAC sa ramana o politica puternica, finantata corespunzator pentru a raspunde cu succes tuturor provocarilor actuale si viitoare, inclusiv a celor provenite din Pactul Ecologic European si din strategiile implicite pentru a asigura o aprovizionare continua si suficienta cu alimente de calitate pentru consumatorii din UE.

32

Totodata, s-a accentuat idea acordarii de flexibilitate in programarea fondurilor alocate Statelor Membre pentru dezvoltare rurala, prin Next Generation EU in ceea ce priveste obiectivele in cadrul carora trebuie programate aceste fonduri, astfel incat acestea sa nu se limiteze la finantarea tranzitiei catre o economie verde, ci sa permita directionarea acestor sume in functie de diferite nevoi identificate de Statele Membre.

In privinta noii propuneri a Comisiei referitoare la Cadrul Financiar Multianual, secretarul de stat a subliniat ca aceasta aduce o serie de elemente de noutate ca raspuns la noile provocari de la nivelul UE ca urmare a crizei determinate de pandemia COVID-19, dar si la noile strategii publicate de catre Comisie in ultimele luni.  De asemenea, oficialul roman a evidentiat necesitatea ca Politica Agricola Comuna sa devina mai rezistenta atat la crizele sistemice, dar mai ales la cele de mediu, concomitent cu asigurarea securitatii alimentare la nivelul Uniunii Europene.

In ceea ce priveste stabilirea unui buget minim pentru eco-scheme, Romania considera ca este necesar un calendar si o coerenta, astfel incat sa nu afecteze implementarea Planului National Strategic. Tintele stabilite trebuie sa aiba in vedere si statusul actual al biodiversitatii din fiecare Stat Membru, pentru a stabili masuri diferentiate intre Statele Membre care inregistreaza nevoi pregnante de reconstructie ecologica si conservare a resurselor naturale.Totodata, secretarul de stat a transmis cerinta unor masuri urgente de sprijin din partea Comisiei pentru sectorul bovin si sectorul vitivinicol, grav afectate de pandemie.

In cadrul celui de-al doilea panel au fost abordate subiectele privind protectia consumatorilor din prisma practicilor comerciale neloiale. In acest sens, secretarul de stat a informat ministrii statelor membre Visegrad despre obiectivele tarii noastre referitoare la problematica dublului standard, care includ: asigurarea unui nivel ridicat al calitatii alimentelor pentru consumatori similar cu cel din tarile din Europa de Vest, dar si a unui pret competitiv, punerea in aplicare a unui cadru juridic unic la nivel european pentru a face posibila identificarea si reducerea fenomenelor duale de calitate ale produselor alimentare.

Secretarul de stat a afirmat ca, pentru atingerea scopului propus prin cele doua strategii – Strategia „Farm to Fork” si Strategia UE pentru biodiversitate, este necesara o mai buna informare si educare a consumatorilor in ceea ce priveste consumul responsabil si sanatos de alimente, etichetare corespunzatoare, dar si trasabilitate a materiilor prime utilizate in productie.

33

De asemenea, s-a punctat oportunitatea armonizarii cadrului juridic national cu reglementarile europene pentru combaterea fraudelor alimentare, tinand cont de asigurarea unui grad ridicat de protectie a consumatorilor, prin combaterea si sanctionarea conduitei neloiale a operatorilor economici in relatia cu acestia.

In cadrul interventiei sale, secretarul de stat a transmis propunerea elaborarii unui Plan comun de actiune care sa vizeze cresterea numarului de produse alimentare testate, participarea tuturor statelor membre la aceste operatiuni, intalniri de lucru pe marginea procedurilor de testare, a rezultatelor obtinute, intre autoritatile participante, intre autoritati si comercianti, si nu in ultimul rand intre autoritati si Comisia Europeana, precum si schimburi de experienta intre autoritatile din statele membre.

Pentru a asigura protectia adecvata a consumatorilor, Romania considera importante urmatoarele aspecte: promovarea sigurantei consumatorilor prin masuri sporite de identificare si trasabilitate a produselor, care sa consolideze siguranta in lantul alimentar, cresterea nivelului de informare privind drepturile consumatorilor prin dezvoltarea de instrumente interactive, pentru a informa si educa consumatorii si monitorizarea in mod sistematic a pietelor de consum.

Videoconferința privind reuniunea miniștrilor agriculturii din țările membre ale Grupului de la Vișegrad Vineri, 19 Iunie

În data de 19 iunie 2020 a avut loc reuniunea miniștrilor agriculturii din țările membre ale Grupului de la Vișegrad, care a avut ca scop realizarea unui schimb de opinii privind teme de actualitate precum: reforma PAC și impactul crizei asupra sectorului agricol, precum și protecția consumatorilor din prisma practicilor comerciale neloiale. Din

34

partea României au participat secretarul de stat, Emil Dumitru, precum și directori și experți ai direcțiilor tehnice de specialitate din cadrul MADR.

Evenimentul a fost organizat de ministrul agriculturii Republicii Cehe, Miroslav Toman și a cuprins două paneluri de discuții. Primul panel a vizat prioritățile țărilor membre ale grupului de la Vișegrad în negocierea viitoarei forme a PAC în perspectiva Strategiei „Farm to Fork” și a strategiei de biodiversitate, precum și măsurile suplimentare ce ar trebui  adoptate de Comisia Europeană pentru atenuarea impactului negativ al crizei COVID-19 asupra sectorului agroalimentar.

În intervenția din cadrul primei părți a discuțiilor, secretarul de stat Emil Dumitru a subliniat necesitatea ca bugetul PAC să beneficieze de fonduri financiare adecvate perioadei actuale, în contextul creșterii obligațiilor fermierilor precum și a unui sprijin financiar consistent pentru a face față cerințelor suplimentare din domeniul climei, mediului și pentru asigurarea securității alimentare.

Oficialul a susținut că România intenționează aplicarea noii măsuri propuse prin modificarea Regulamentului nr. 1305/2013 ce constă în sprijin acordat fermierilor care au fost afectați de impactul generat de COVID. Secretarul de stat a declarat că realizarea facilității de tranziție și finalizarea discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual reprezintă de asemenea priorități majore pentru țara noastră. De asemenea, urgentarea aprobării regulamentului de tranziție pentru a continua implementarea măsurilor de sprijin pentru dezvoltarea rurală în această perioadă este extrem de importantă.

Legat de strategia „Farm to Fork” şi strategia UE pentru biodiversitate, Emil Dumitru a transmis preocuparea țării noastre în privința acțiunilor și a calendarului de punere în aplicare din punct de vedere al legăturii acestora cu planurile strategice, precum și necesitatea ca impactul fiecărei acțiuni în legislația PAC să fie analizat temeinic.

De asemenea, secretarul de stat a subliniat cerința ca PAC să rămână o politică puternică, finanțată corespunzător pentru a răspunde cu succes tuturor provocărilor actuale și viitoare, inclusiv a celor provenite din Pactul Ecologic European și din strategiile implicite pentru a asigura o aprovizionare continuă și suficientă cu alimente de calitate pentru consumatorii din UE.

Totodată, s-a accentuat idea acordării de flexibilitate în programarea fondurilor alocate Statelor Membre pentru dezvoltare rurală, prin Next Generation EU în ceea ce privește obiectivele în cadrul cărora trebuie

35

programate aceste fonduri, astfel încât acestea să nu se limiteze la finanțarea tranziției către o economie verde, ci să permită direcționarea acestor sume în funcție de diferite nevoi identificate de Statele Membre.

În privința noii propuneri a Comisiei referitoare la Cadrul Financiar Multianual, secretarul de stat a subliniat că aceasta aduce o serie de elemente de noutate ca răspuns la noile provocări de la nivelul UE ca urmare a crizei determinate de pandemia COVID-19, dar şi la noile strategii publicate de către Comisie în ultimele luni.  De asemenea, oficialul român a evidențiat necesitatea ca Politica Agricolă Comună să devină mai rezistentă atât la crizele sistemice, dar mai ales la cele de mediu, concomitent cu asigurarea securității alimentare la nivelul Uniunii Europene.

În ceea ce privește stabilirea unui buget minim pentru eco-scheme, România consideră că este necesar un calendar și o coerență, astfel încât să nu afecteze implementarea Planului Național Strategic. Țintele stabilite trebuie să aibă în vedere şi statusul actual al biodiversității din fiecare Stat Membru, pentru a stabili măsuri diferențiate între Statele Membre care înregistrează nevoi pregnante de reconstrucție ecologică şi conservare a resurselor naturale.Totodată, secretarul de stat a transmis cerința unor măsuri urgente de sprijin din partea Comisiei pentru sectorul bovin și sectorul vitivinicol, grav afectate de pandemie.

În cadrul celui de-al doilea panel au fost abordate subiectele privind protecția consumatorilor din prisma practicilor comerciale neloiale. În acest sens, secretarul de stat a informat miniștrii statelor membre Vișegrad despre obiectivele țării noastre referitoare la problematica dublului standard, care includ: asigurarea unui nivel ridicat al calității alimentelor pentru consumatori similar cu cel din țările din Europa de Vest, dar și a unui preț competitiv, punerea în aplicare a unui cadru juridic unic la nivel european pentru a face posibilă identificarea și reducerea fenomenelor duale de calitate ale produselor alimentare.

Secretarul de stat a afirmat că, pentru atingerea scopului propus prin cele două strategii - Strategia „Farm to Fork” şi Strategia UE pentru biodiversitate, este necesară o mai bună informare și educare a consumatorilor în ceea ce privește consumul responsabil și sănătos de alimente, etichetare corespunzătoare, dar și trasabilitate a materiilor prime utilizate în producție.

De asemenea, s-a punctat oportunitatea armonizării cadrului juridic național cu reglementările europene pentru combaterea fraudelor alimentare, ținând cont de asigurarea unui grad ridicat de protecție a consumatorilor, prin

36

combaterea și sancționarea conduitei neloiale a operatorilor economici în relația cu aceștia.

În cadrul intervenției sale, secretarul de stat a transmis propunerea elaborării unui Plan comun de acțiune care să vizeze creșterea numărului de produse alimentare testate, participarea tuturor statelor membre la aceste operațiuni, întâlniri de lucru pe marginea procedurilor de testare, a rezultatelor obținute, între autoritățile participante, între autorități și comercianți, și nu în ultimul rând între autorități și Comisia Europeană, precum și schimburi de experiență între autoritățile din statele membre.

Pentru a asigura protecția adecvată a consumatorilor, România consideră importante următoarele aspecte: promovarea siguranței consumatorilor prin măsuri sporite de identificare și trasabilitate a produselor, care să consolideze siguranța în lanțul alimentar, creșterea nivelului de informare privind drepturile consumatorilor prin dezvoltarea de instrumente interactive, pentru a informa și educa consumatorii și monitorizarea în mod sistematic a piețelor de consum.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, Guvernul României Va fi modificat de HG 478/2020 la 05.07.2020

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 859/2020 de excludere de la finanţarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) şi al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) [notificată cu numărul C(2020) 3609] (Numai textele în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, franceză, germană, greacă, italiană, lituaniană, neerlandeză, polonă, română, slovacă, slovenă şi spaniolă sunt autentice), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 195 din 19.06.2020. A intrat în vigoare la 19.06.2020

Regulamentul nr. 1342/2003 AL COMISIEI din 28 iulie 2003 de stabilire a normelor speciale de aplicare a regimului licenţelor de import şi de export în sectorul cerealelor şi al orezului, Comisia Comunităţilor Europene Publicat în JO L nr. 189 din 29.07.2003. A intrat în vigoare la

37

18.08.2003

Regulamentul nr. 856/2020 de modificare a anexelor II şi III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime pentru reziduurile de ciantraniliprol, ciazofamid, ciprodinil, fenpiroximat, fludioxonil, fluxapiroxad, imazalil, izofetamid, kresoxim-metil, lufenuron, mandipropamid, propamocarb, piraclostrobin, piriofenonă, piriproxifen şi spinetoram din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 195 din 19.06.2020. Va intra în vigoare la 09.07.2020

Regulamentul nr. 1342/2003 AL COMISIEI din 28 iulie 2003 de stabilire a normelor speciale de aplicare a regimului licenţelor de import şi de export în sectorul cerealelor şi al orezului, Comisia Comunităţilor Europene Publicat în JO L nr. 189 din 29.07.2003. A intrat în vigoare la 18.08.2003

Regulamentul nr. 856/2020 de modificare a anexelor II şi III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime pentru reziduurile de ciantraniliprol, ciazofamid, ciprodinil, fenpiroximat, fludioxonil, fluxapiroxad, imazalil, izofetamid, kresoxim-metil, lufenuron, mandipropamid, propamocarb, piraclostrobin, piriofenonă, piriproxifen şi spinetoram din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 195 din 19.06.2020. Va intra în vigoare la 09.07.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 860/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 4177] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 195 din 19.06.2020. A intrat în vigoare la 19.06.2020

...................................................

Legea porcului 2020. Ce obligaţii vor avea țăranii care cresc 3-5 porci în gospodărie! agrointeligenta.ro - 21 iunie 2020

Legea porcului urmează să reglementeze modul în care se cresc suine în România. Noua legislație va include și prevederi pentru micii crescători de porci, mai exact țăranii care țin în gospodările 3-5 porci pentru autoconsum, a anunțat Robert Chioveanu, președintele Autorității Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

38

”Am elaborat un proiect de Ordin comun ANSVSA/MADR care este în dezbatere publică pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine şi prin care abrogăm un Ordin mai vechi nr. 20/195/2018 care vizează tot condiţiile de biosecuritate.

Într-adevăr, ne-am propus să elaborăm, pentru a veni cu o reglementare mult mai puternică, o Lege a porcului care să reprezinte exact modalitatea de creştere a porcinelor pe teritoriul ţării, cu prevederi concrete privind activităţile din domeniu, cu atribuţii şi competenţe ale autorităţilor şi instituţiilor publice implicate în domeniul creşterii porcinelor şi prevenirii răspândirii şi combaterii bolilor porcinelor. De asemenea, trebuie să avem un mod de organizare a creşterii suinelor pe teritoriul României, bineînţeles cu răspunderi şi sancţiuni pentru nerespectarea reglementărilor, cu obligaţii pentru deţinătorii de porcine, pentru administratorii crescătoriilor de vânat şi ai complexurilor de vânătoare de mistreţi”, a declarat Chioveanu într-un interviu acordat Agerpres.

Condiții pentru creșterea porcului în gospodărie

Președintele ANSVSA a precizat și care vor fi condițiile în care se vor putea crește 3-5 porci în gospodăria țărănească, mai exact care vor și obligațiile micilor crescători de suine.

”În primul rând, acel gospodar trebuie să înţeleagă că, dacă va creşte porci doar pentru consumul propriu, pentru familia sa, trebuie să respecte nişte condiţii minime de biosecuritate, respectiv să igienizeze spaţiile, adăposturile unde sunt deţinuti porcii, că nu poate să intre în gospodărie cu încălţămintea şi îmbrăcămintea cu care merge pe stradă sau în pădure, să existe o zonă unde să se dezinfecteze la intrarea în gospodărie. De asemenea, el nu trebuie să hrănească animalele cu resturi alimentare sau alimente care provin din carnea de porc gătită în familie. Deci, repet, cei care vor creşte porci pentru consumul propriu trebuie să respecte nişte reguli minime de biosecuritate, iar în momentul în care doresc să sacrifice şi să consume acel porc doar în cadrul familiei nu intervin alte probleme. În cazul în care va creşte mai mulţi porci pentru a-i putea comercializa, în

39

funcţie de numărul acestora, va intra într-un alt tip de exploataţie şi atunci va trebui să se autorizeze şi să îndeplinească condiţiile specifice de creşterea porcinelor”, a explicat Robert Chioveanu.

Numărul maxim de porci ce poate fi crescut în gospodării

ANSVSA a definit exploataţia de creşterea porcinelor de subzistenţă ca fiind acea gospodărie a populaţiei unde porcii sunt crescuţi exclusiv pentru consum, iar produsele obţinute de la aceştia nu intră în lanţul alimentar, a exlicat șeful ANSVSA. ”De asemenea, avem exploataţia mică de creşterea porcinelor, care are un efectiv maxim de 65 de capete de porcine, pe urmă avem exploataţia comercială de tip A, respectiv acea exploataţie de animale deţinută de persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, dar care sunt înregistrate în Sistemul Naţional de Identificare al Animalelor, sunt înregistrate sanitar-veterinar şi respectă toate regulile legislaţiei în vigoare. Creşterea porcinelor se mai poate face şi în exploataţia comercială de porcine”, a spus Chioveanu.

”În momentul de faţă există ordinul MADR nr. 538 din 2019, elaborat de fostul ministrul al Agriculturii, Petre Daea, în care a fost stabilit un număr de maxim de 5 porci care pot fi crescuţi în gospodăriile populaţiei. Din câte ştiu nu a fost abrogat, dar se doreşte ca prin acest ordin comun al ANSVSA/MADR să fie modificat şi cu un alt ordin al ANSVSA – ordinul 16 din 2010 – care prevede procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor şi centrelor de colectare, a exploataţiilor de origine animală, a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, se vor stabili tipurile de exploataţii de suine de pe teritoriul României”, a subliniat șeful ANSVSA.

Când va intra în vigoare Legea porcului

Legea porcului va reprezenta o legislație importantă ce va fi dezbătută în Parlament. Din spusele șefului ANSVSA se înțelege că actul normativ va fi demarat în acest an, însă sunt șanse minime ca acest act normativ să intre în vigoare în acest an, un an marcat, în toamnă, de alegeri. Totuși, presiunea de la nivel european pentru a reglementa creșterea suinelor, în contextul prezenței și pierderilor cauzate de pesta porcină africană este imensă și ar putea avea un rol decisiv în adoptarea în regim de urgență a noilor reguli.

Legea trebuie adoptată în Parlament. Trebuie să existe o voinţă politică şi trebuie să înţelegem cu toţii, indiferent că suntem gospodari, că avem ferme comerciale, că suntem din Ministerul Mediului, din Ministerul Agriculturii, că suntem din ANSVSA sau din Colegiul Medicilor

40

Veterinari, că avem nevoie de această lege pentru a putea stăpâni evoluţia acestui virus. Pesta porcină africană ne-a adus mari prejudicii, atât din punct de vedere economic, pentru că au fost plătiţi foarte mulţi bani, iar consecinţele economice sunt foarte foarte grave. Noi, împreună cu MADR şi cu asociaţiile de profil, am elaborat acest ordin de biosecuritate. Este necesar să elaborăm şi această lege a creşterii porcinelor pe teritoriul României atât pentru a avea credibilitate în faţa instituţiilor europene, cât şi pentru a putea scăpa de pesta porcină africană. Cu toţii am concluzionat că este necesară această lege. Comisia Europeană ne-a făcut de-a lungul anilor tot felul de recomandări foarte clare, dar care, din păcate, nu au fost respectate. În momentul de faţă noi punem accent pe controlul circulaţiei porcilor, pe mişcarea porcinelor pe teritoriul României, iar acest control pentru combaterea bolii nu se poate face decât prin acte normative care trebuie să reglementeze activitatea foarte, foarte clar şi implicarea tuturor instituţiilor de la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, responsabil cu situaţia cazurilor de mistreţi, până la Colegiul Medicilor Veterinari şi crescători”, a vorbit Chioveanu despre parcursul ce trebuie urmate de noua lege care va reglementa creșterea porcilor în România, inclusiv în gospodăriile populației.

Legea Porcului: Ce reguli vor trebui sa respecte taranii care cresc porci in gospodarii In iun. 22, 2020  

Legea porcului urmează să reglementeze modul în care se cresc suine în România și va include prevederi pentru gospodari, mai precis pentru cei care țin în propria ogradă 3-5 porci pentru propriul consum. Anunțul fost făcut de Robert Chioveanu, președintele Autorității Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, într-un interviu pentru AGERPRES.

”Am elaborat un proiect de Ordin comun ANSVSA/MADR care este în dezbatere publică pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind

41

condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine şi prin care abrogăm un Ordin mai vechi nr. 20/195/2018 care vizează tot condiţiile de biosecuritate. Într-adevăr, ne-am propus să elaborăm, pentru a veni cu o reglementare mult mai puternică, o Lege a porcului care să reprezinte exact modalitatea de creştere a porcinelor pe teritoriul ţării, cu prevederi concrete privind activităţile din domeniu, cu atribuţii şi competenţe ale autorităţilor şi instituţiilor publice implicate în domeniul creşterii porcinelor şi prevenirii răspândirii şi combaterii bolilor porcinelor. De asemenea, trebuie să avem un mod de organizare a creşterii suinelor pe teritoriul României, bineînţeles cu răspunderi şi sancţiuni pentru nerespectarea reglementărilor, cu obligaţii pentru deţinătorii de porcine, pentru administratorii crescătoriilor de vânat şi ai complexurilor de vânătoare de mistreţi”, a precizat Robert Chioveanu.

Șeful ANSVSA a enumerat și condițiile în care se vor putea crește 3-5 porci în gospodăria țărănească, mai exact care vor și obligațiile micilor crescători de suine.

”În primul rând, acel gospodar trebuie să înţeleagă că, dacă va creşte porci doar pentru consumul propriu, pentru familia sa, trebuie să respecte nişte condiţii minime de biosecuritate, respectiv să igienizeze spaţiile, adăposturile unde sunt deţinuti porcii, că nu poate să intre în gospodărie cu încălţămintea şi îmbrăcămintea cu care merge pe stradă sau în pădure, să existe o zonă unde să se dezinfecteze la intrarea în gospodărie. De asemenea, el nu trebuie să hrănească animalele cu resturi alimentare sau alimente care provin din carnea de porc gătită în familie. Deci, repet, cei care vor creşte porci pentru consumul propriu trebuie să respecte nişte reguli minime de biosecuritate, iar în momentul în care doresc să sacrifice şi să consume acel porc doar în cadrul familiei nu intervin alte probleme. În cazul în care va creşte mai mulţi porci pentru a-i putea comercializa, în funcţie de numărul acestora, va intra într-un alt tip de exploataţie şi atunci va trebui să se autorizeze şi să îndeplinească condiţiile specifice de creşterea porcinelor”, a explicat Robert Chioveanu.

ANSVSA a definit exploataţia de creşterea porcinelor de subzistenţă ca fiind acea gospodărie a populaţiei unde porcii sunt crescuţi exclusiv pentru consum, iar produsele obţinute de la aceştia nu intră în lanţul alimentar, a exlicat șeful ANSVSA.

”De asemenea, avem exploataţia mică de creşterea porcinelor, care are un efectiv maxim de 65 de capete de porcine, pe urmă avem exploataţia comercială de tip A, respectiv acea exploataţie de animale deţinută de persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale

42

sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, dar care sunt înregistrate în Sistemul Naţional de Identificare al Animalelor, sunt înregistrate sanitar-veterinar şi respectă toate regulile legislaţiei în vigoare. Creşterea porcinelor se mai poate face şi în exploataţia comercială de porcine”, a mai spus Chioveanu.

”În momentul de faţă există ordinul MADR nr. 538 din 2019, elaborat de fostul ministrul al Agriculturii, Petre Daea, în care a fost stabilit un număr de maxim de 5 porci care pot fi crescuţi în gospodăriile populaţiei. Din câte ştiu nu a fost abrogat, dar se doreşte ca prin acest ordin comun al ANSVSA/MADR să fie modificat şi cu un alt ordin al ANSVSA – ordinul 16 din 2010 – care prevede procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor şi centrelor de colectare, a exploataţiilor de origine animală, a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, se vor stabili tipurile de exploataţii de suine de pe teritoriul României”, a subliniat președintele ANSVSA.

Legea porcului va reprezenta o legislație importantă ce va fi dezbătută în Parlament. Din spusele șefului ANSVSA se înțelege că actul normativ va fi demarat în acest an, însă sunt șanse minime ca acest act normativ să intre în vigoare în acest an, un an marcat, în toamnă, de alegeri. Totuși, presiunea de la nivel european pentru a reglementa creșterea suinelor, în contextul prezenței și pierderilor cauzate de pesta porcină africană este imensă și ar putea avea un rol decisiv în adoptarea în regim de urgență a noilor reguli.

”Legea trebuie adoptată în Parlament. Trebuie să existe o voinţă politică şi trebuie să înţelegem cu toţii, indiferent că suntem gospodari, că avem ferme comerciale, că suntem din Ministerul Mediului, din Ministerul Agriculturii, că suntem din ANSVSA sau din Colegiul Medicilor Veterinari, că avem nevoie de această lege pentru a putea stăpâni evoluţia acestui virus. Pesta porcină africană ne-a adus mari prejudicii, atât din punct de vedere economic, pentru că au fost plătiţi foarte mulţi bani, iar consecinţele economice sunt foarte foarte grave. Noi, împreună cu MADR şi cu asociaţiile de profil, am elaborat acest ordin de biosecuritate. Este necesar să elaborăm şi această lege a creşterii porcinelor pe teritoriul României atât pentru a avea credibilitate în faţa instituţiilor europene, cât şi pentru a putea scăpa de pesta porcină africană. Cu toţii am concluzionat că este necesară această lege. Comisia Europeană ne-a făcut de-a lungul anilor tot felul de recomandări foarte clare, dar care, din păcate, nu au fost respectate. În momentul de faţă noi punem accent pe controlul circulaţiei porcilor, pe mişcarea porcinelor pe teritoriul României, iar acest control pentru combaterea bolii nu se poate face decât prin acte normative care trebuie să

43

reglementeze activitatea foarte, foarte clar şi implicarea tuturor instituţiilor de la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, responsabil cu situaţia cazurilor de mistreţi, până la Colegiul Medicilor Veterinari şi crescători”, a precizat Robert Chioveanu.

………………….

INTERNE

Cultura salvatoare în 2020 la TCE 3 Brazi! Ing. Vasile Iacob a decis să dubleze suprafețele și nu regretă nicio secundă! Ramona Dascălu - 21 iunie 2020 20:23 https://agrointel.ro/146843/sfecla-de-zahar-cultura-profitabil-tce-3-brazi-inginerul-vasile-iacob/

Pe lângă o cultură rentabilă, sfecla de zahăr reprezintă anul acesta pentru ferma TCE 3 Brazi, și o cultură salvatoare, având în vedere seceta cruntă care a afectat culturile de toamnă, care în mod obișnuit aduceau un profit considerabil fermei din județul Neamț.

Inginerul Vasile Iacob, cel care se ocupă de partea de culturi agricole în cadrul TCE 3 Brazi, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că anul acesta a mărit suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr și a înlocuit cultura cu sfecla de zahăr care folosește tehnologia Conviso Smart de la Bayer. În urma acestei decizii strategice, fermierul așteaptă producții foarte bune, în toamnă, la recoltat.

44

”Anul acesta avem 520 de hectare cu această cultură, practic am dublat suprafața de sfeclă de zahăr pe care o cultivăm la TCE 3 Brazi. Considerăm noi că este o cultură rentabilă dacă obții la 70-80 de tone la hectar. Este primul an în care am introdus în cultură sfecla Conviso, de la Bayer. Zic eu că este mult mai rentabil să semeni sfeclă de zahăr Conviso pentru că la o singură erbicidare scapi de buruieni pe când la sfecla clasică trebuia să faci 6-7 erbicidări, ceea ce însemna stres mare și pentru plante, dar și pentru inginerul agronom, care se ocupă de sfeclă. Făcând un calcul, se apropie valoarea seminței cu erbicid de valoarea sfeclei clasice. Noi am mai avut la Bayer Arena, anul trecut, pentru testare sfeclă Conviso și pe lotul acela de un hectar am recoltat 65 de tone, o producție foarte bună în condițiile de anul trecut, care au fost defavorabile sfeclei de zahăr”, a declrat inginerul Iacob pentru publicația noastră.

Investiția la hectar urcă la 7.000-8.000 de lei

Cheltuielile pentru înființarea unui hectar de sfeclă de zahăr sunt mari comparativ cu alte culturi: ”Într-adevăr, dacă iei sfeclă Conviso, sămânța cu erbicid este mai scumpă, de aceea îți propui să faci de la 70-80 de tone în sus pentru că la o producție de 30-40 de tone ai siguranța unei rentabilități mulțumitoare de la această cultură. Mulți colegi fermieri se feresc să cultive sfeclă pentru că la aceast plantă cheltuielile pe hectar sunt destul de mari. Ca să vă dau un exemplu, cu aproximație, ca să faci o producție de 70-80 de tone trebuie să investești în jur de 7.000-8.000 de lei pe hectar”, ne-a spus ing. Vasile Iacob.

În ciuda secetei din primăvară, cultura de sfeclă de la TCE 3 Brazi arată bine

Cultura de sfeclă de zahăr de la TCE 3 Brazi, semănată în luna aprilie, arată foarte bine în această perioadă: ”Sfecla de zahăr am semănat-o în jurul datei de 10 aprilie, se pot folosi aceleași erbicide ca și la cea normală, dar noi am făcut o singură erbicidare, după semănat, iar din cauza secetei efectul a fost foarte mic. În perioada de vegetație, am dat un litru de Conviso. Atât am

45

făcut, iar rezultatele sunt foarte bune, cultura arată foarte bine. Am avut luna asta foarte multe ploi, au acoperit terenul, și de acum luptăm cu bolile foliare, cu dăunătorii, am avut foarte multe atacuri de afide”.

Prețul pentru sfecla de zahăr 26 de euro pe tonă, cu contract semnat anul trecut

Inginerul Vasile Iacob ne-a declarat că și anul acesta, la fel ca și în anii trecuți, producția de sfeclă de la TCE 3 Brazi va merge la fabrica de zahăr Agrana, din Roman, județul Neamț.

”Sfecla de zăhăr o recoltăm de obicei în luna lui octombrie, cam de pe 10 octombrie până la 1 noiembrie. Pentru sfeclă am semnat contractul încă din luna decembrie cu fabrica de zahăr Agrana din Roman. Agrana ne-a dat cu titlu gratuit sămânța de sfeclă de zahăr, ca să o plătim în toamnă, la recoltare. Anul acesta vom da cu 26 de euro tona de sfeclă de zahăr, din decembrie am stabilit prețul. Sfecla de zahăr se plătește și în funcție de conținutul de zahăr. 26 de euro pe tonă se dă la un conținut de zahăr de 16,5% – cu cât crește conținutul de zahăr, cu atât crește și prețul. An de an, vindem la Agrana, nu ai unde în altă parte să mergi să faci contract, cel puțin pe zona noastră”, ne-a mai spus Vasile Iacob.

Cultivată chiar și pe suprafețe mici, sfecla aduce venituri frumoase

Ing. Vasile Iacob îndeamnă și fermierii mici să se orienteze spre cultura de sfeclă de zahăr, care le-ar putea aduce câștiguri frumoase în ferme: ”De obicei, Agrana are cam 13.000-14.000 de hectare. În afară de zona Moldovei, anul trecut, fabrica din Neamț a avut contracte și cu Brăila, cu zona Ardealului, deci fermierii s-ar putea orienta spre sfecla de zahăr, poate nu ca noi, pe suprafețe atât de mari, dar 50-60 de hectare la o singură fermă ar fi o cultură care le-ar aduce venituri frumoase”.

La ora actuală, inginerul de la TCE 3 Brazi consideră sfecla de zahăr ca fiind una dintre cele mai rentabile culturi din România: ”Dacă faci 70-80 de tone la hectar, plus subvenția, care anul trecut a fost în jur de 1.000 de euro la hectar, sfecla de zahăr este una dintre cele mai rentabile culturi cultivate la ora aceasta în România, alături de porumb, unde dacă faci o producție de peste 10 tone, devine o cultură foarte rentabilă”, susține ing. Vasile Iacob.

Mașina de recoltat sfeclă, o investiție majoră în fermă

Pentru fermele care alocă culturii de sfeclă de la 400 de hectare în sus, o mașină de recoltat este ideală, chiar dacă costul acesteia este unul foarte ridicat.

46

”Noi am investit și într-o mașină de recoltat sfeclă de zahăr, este foarte important acest lucru pentru că și recoltatul, pentru cei care nu au mașină de recoltat, se duce la 1.200-1.300 de lei pe hectar. Ca să-ți cumperi însă o mașină proprie, ca să fie rentabilă, trebuie să ai cel puțin 400 de hectare de sfeclă, să cultivi tu sau să faci o colaborare cu vecinii. O mașină de scos sfecla costă în jur de 400.000 de euro. Noi avem mașina de doi ani de zile, însă sunt și foarte mulți fermieri care s-au asociat și și-au cumpărat această mașină. Anul acesta, având 500 de hectare o să o folosim numai noi, dar anii trecuți am mai închiriat-o și la vecini”, a declarat Vasile Iacob pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

Cultura de sfeclă de zahăr, proba de foc pentru orice inginer agronom

Tehnologia de cultură  sfeclei de zahăr nu este una simplă, recunoaște inginerul Iacob care, prin experiența pe care a acumulat-o, ne vorbește astăzi în cunoștință de cauză despre provocările acestei plante. ”Combaterea buruienilor reprezenta o problemă, înainte dacă voiai să vezi dacă un inginer agronom este într-adevăr un om bun, îl duceai în fermă și îl întrebai unde are cultura de sfeclă de zahar. Dacă te duceai și vedeai o cultură curată de buruieni, însemna că și inginerul era tehnic, era bun. Acesta era un criteriu de apreciere a inginerilor agronomi”, ne-a dezvăluit Vasile Iacob.

Acum însă situația s-a mai schimbat, mai ales odată cu apariția erbicidului Conviso, de la Bayer: ”Dacă bagi erbicidul Conviso și ai un teren bun, dat cu îngrășământ, noi dăm 600 de kilograme de îngrășăminte complexe cu 400 de kilograme de nitrocalcar, deci în jur de 1000 de kilograme, poți face și 70-80 de tone de sfleclă la hectar”.

Sfecla nu dă rezultate bune pe soluri acide

Un rol important în obținerea unei producții bune la sfeclă îl joacă și pământul: ”Trebuie să fie neutru, să nu fie acid pentru că pe soluri acide, sfecla nu dă rezultate foarte bune. Noi, de obicei, înainte de semănat facem reacția solului și dacă solul este acid, în funcție de cât de acid este, dăm în jur de 10 tone de amendamente în fiecare an pe suprafață, amendamente pe care le luăm de la fabrică de zahăr unde dăm producția, cu titlu gratuit, câteodată”.

Lunile de vară sunt decisive pentru cultura de sfeclă, iar cele de toamnă influențează conținutul de zahăr din sfeclă: ”Are o sensibilitate și sfecla la secetă, mai ales că, creșterea și îngroșarea la tulpini are loc în a doua parte a perioadei de vegetație, începând cu luna iulie, august, septembrie, și lunile acestea sunt foarte importante. Crește foarte mult și conținutul de zahăr

47

începând din septembrie-octombrie, când ziua este cald, iar noaptea sunt temperaturi mai scăzute”.

Cultura de sfeclă, în pericol din cauza unui fenomen nemaiîntâlnit

Inginerul Vasile Iacob ne-a povestit că în primăvară a fost nevoit să reînsămânțeze 60 de hectare de sfeclă, care abia răsărise, din cauza unei furtuni de nisip care pur și simplu a retezat plantele: ”Anul acesta, în primăvară, aici, la noi în zonă ne-am confruntat cu un fenomen pe care eu, în 40 de ani de agricultură, nu l-am întâlnit. Am semănat pe o suprafață de 100 de hectare sfecla, ne-a răsărit și din cauza faptului că a fost secetă s-a stârnit o furtună de praf care, practic, ne-a retezat toate plantele de la suprafață. Pe vreo 60 de hectare, a trebuit să reînsămânțăm sfecla din cauza aceasta. Suprafața aceea de 100 de hectare a fost mai expusă la vânt puternic. De la secetă, particulele de praf s-au desprins și s-a format acea furtună și la viteza pe care a avut-o vântul a retezat plantele care răsăriseră, care sunt mai plăpânde”.

Romania, export de cereale cu 42,5% mai mare fata de anul trecut Iunie 22, 2020

Potrivit INS, Romania a exportat, in primul trimestru din 2020, cereale in valoare totala de 822,4 milioane de euro, cu 42,5% mai mult comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.

De asemenea, importurile de cereale si preparate pe baza de cereale s-au situat la 167,6 milioane de euro (plus 38%), rezultand un excedent de 654,8 milioane euro.

Exporturile de grau si meslin au totalizat 329,054 milioane de euro, reprezentand 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 438,615 milioane de euro (53,3% din total).

48

In tarile din Uniunea Europeana au fost exportate, in perioada mentionata, cereale in suma de 201,5 milioane euro. Principalele destinatii au fost Franta (35,2 milioane de euro), Spania (26 milioane de euro) si Italia (25,5 milioane de euro).

In ceea ce priveste importurile din tarile UE, acestea au totalizat 154,6 milioane euro si au provenit in special din Ungaria (importuri de cereale de 71,1 milioane de euro), Bulgaria (36,1 milioane de euro) si Franta (30 milioane de euro).

Crestere URIASA la exportul de cereale! Suma RECORD incasata de Romania in 2020 In iun. 22, 2020  

România a exportat, în primul trimestru din 2020, cereale în sumă de 822,4 milioane de euro, cu 42,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Pe de altă parte, importurile de cereale şi preparate pe bază de cereale s-au cifrat la 167,6 milioane de euro (plus 38%), rezultând un excedent de 654,8 milioane euro.

Exporturile de grâu şi meslin au totalizat 329,054 milioane de euro, reprezentând 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 438,615 milioane de euro (53,3% din total).

În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 201,5 milioane euro. Principalele destinaţii au fost Franţa (35,2 milioane de euro), Spania (26 milioane de euro) şi Italia (25,5 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile din ţările UE, acestea au totalizat 154,6 milioane euro şi au provenit în special din Ungaria (importuri de cereale de

49

71,1 milioane de euro), Bulgaria (36,1 milioane de euro) şi Franţa (30 milioane de euro)

Fermierii afectati de seceta, nemultumiti de comisiile de evaluare: ”Nu e transparent!”In iun. 22, 2020 

Comisiile de evaluare a pagubelor produse de secetă au dat peste cap planurile agricultorilor băcăuani.

În urma evaluărilor, concluzia este că doar jumătate din suprafața estimată de agricultori este afectată de secetă. 680 de fermieri au solicitat să fie evaluați în vederea constatării pagubelor și 527 au primit până acum vizita comisiilor de la Direcția Agricolă și APIA, potrivit publicației Ziarul de Bacău.

„Din suprafața totală solicitată de fermieri, 16.800 de hectare, a fost evaluată o suprafață de 13.954 hectare. Suprafața totală afectată rezultată în urma evaluării este de 7.400 de hectare”, răspunde Direcția pentru Agricultură într-un răspuns oficial. 

Cu alte cuvinte, doar jumătate din suprafață ar fi suferit de pe urma secetei. 

„Este o surpriză ceea ce aud! Seceta este un fenomen prezent în tot județul. Este evident că fermierii nu sunt mulțumiți cu o astfel de evaluare! Modul de calcul al gradului de afectare nu este transparent și nu știm cui servește o astfel de strategie. Am văzut prin diverse articole că ministerul ar vrea să plătească puțin, spre deloc despăgubiri”, a declarat Daniel Ciobanu, de la Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli Bacău. El însuși a primit evaluări diferite pe diferitele parcele de teren. „De exemplu, la grâu, ceea ce am semănat în octombrie și a răsărit cel mai frumos, din cauza secetei, s-a transformat în iarbă”, a spus fermierul. 

50

Cele mai afectate sunt culturile semănate în toamna lui 2019, respectiv grâu, orz, orzoaică, rapița, triticale, dar și lucerna și pajiștile. Dintre culturile semănate în primăvară, cele mai afectate au fost mazărea și soia. 

„Șansele de redresare, chiar și după precipitațiile căzute în ultima perioadă, sunt minime și se vor regăsi doar la culturile cu grad de afectare sub 20 la sută”, este de părere directorul DA, Adrian Solomon. Ministerul Agriculturii ar urma să plătească diferențiat despăgubiri, în funcție de cultură. La acest moment, evaluarea nu este finalizată. 

Exporturile de cereale românești au crescut cu 42,5% în primele trei luni din 2020 Ramona Dascălu - 22 iunie 2020

Creștere spectaculoasă a exportului de cereale! România a exportat, în primul trimestru din 2020, cereale în sumă de 822,4 milioane de euro, cu 42,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Pe de altă parte, importurile de cereale şi preparate pe bază de cereale s-au cifrat la 167,6 milioane de euro (plus 38%), rezultând un excedent de 654,8 milioane euro, scrie Agerpres.

Exporturile de grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară în proporție 2-1) au totalizat 329,054 milioane de euro, reprezentând 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 438,615 milioane de euro (53,3% din total).

În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 201,5 milioane euro. Principalele destinaţii au fost Franţa (35,2 milioane de euro), Spania (26 milioane de euro) şi Italia (25,5 milioane de euro).

51

În ceea ce priveşte importurile din ţările UE, acestea au totalizat 154,6 milioane euro şi au provenit în special din Ungaria (importuri de cereale de 71,1 milioane de euro), Bulgaria (36,1 milioane de euro) şi Franţa (30 milioane de euro).

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Un an agricol prost în 2020: Fermierii estimează o producţie de grâu de 6,5-7,5 mil. tone, mai mică cu 30-35% decât în 2019. „Este un an foarte delicat. Sunt fermieri care nu au putut iriga.“luni, 22:23 Florentina Niţu

Fermierii estimează o producţie de grâu de 6,5-7,5 milioane de tone în anul agricol 2020, în scădere cu cel puţin 2,5 milioane de tone faţă de anul trecut, însă ei sunt mai optimişti decât ministrul agriculturii, care a declarat anterior că se aşteaptă ca recolta de grâu să fie la jumătate faţă de 2019.

„Este un an foarte delicat. Sunt fermieri care nu au putut iriga şi mai ales în sud-estul României se va simţi o scădere a producţiei. Totuşi, din analizele mele şi din discuţiile cu alţi fermieri, vom avea o producţie de grâu de 6,5-7,5 milioane de tone. O să avem surplus suportabil“, a spus Lucian Măcelăru, directorul executiv al companiei Agro Oil Service, cu 180.000 de tone de cereale tranzacţionate în 2019.

Producţiile de cereale din acest an vor fi mai mici din cauza  secetei începute la sfârşitul toamnei şi prelungită până în primăvară în sud-estul României, care a afectat mare parte din culturi.  Totuşi, ploile din ultimele două săptămâni au mai ajutat plantele să îşi revină, iar din acest motiv fermierii au devenit mai optimişti.

„Producţia de grâu şi orz va scădea la mai mult de jumătate în cele cinci judeţe din sud-estul ţării afectate de secetă. Porumbul şi floarea-soarelui, în

52

schimb, se prezintă foarte bine“, spune Ion Alexandru, proprietarul traderului de cereale Vp Cereale Bz.

Până în prezent, 1,3 milioane de hectare au fost declarate calamitate de secetă, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.

Criză după criză: grindina de săptămâna trecută a distrus culturile a zeci de producători de legume şi cereale din judeţele Iaşi şi Galaţi, afectaţi deja de secetă. „Am 140 de hectare cultivate cu legume şi porumb, iar furtuna din seara de 11 iunie, însoţită de grindină în cantităţi mari şi de diametru mare, a afectat total culturile.“ Florentina Niţu 20.06.2020,

În judeţul Iaşi au fost afectate de grindină localităţile Alexandru Ioan Cuza (foto), Kogălniceni şi Heleşteni, câteva sute de hectare fiind declarate calamitate

Pe lângă provocările aduse de pandemia de COVID-19, fermierii români s-au confruntat şi provocările aduse de calamităţile naturale, seceta pedologică fiind cea mai grea dintre ele. 

În decursul lunii mai, grindina a afectat culturile de pepeni din localitatea Dăbuleni (Dolj), iar la finalul săptămânii trecute, efectele acestui fenomen s-au simţit şi în localităţile Matca şi Vânători (Galaţi), unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară.

„Am 140 de hectare cultivate cu legume şi porumb, iar furtuna din seara de 11 iunie, însoţită de grindină în cantităţi mari şi de diametru mare, a afectat total culturile. Anul trecut am păţit acelaşi lucru, doar că a venit o dată grindină pe 10 iunie şi o dată pe 25 iunie şi a distrus doar jumătate din cultură, însă anul acesta este pagubă totală“, spune Vasile Tunsu, fermier din Vânători, localitate aflată la 5 kilometri de Galaţi.

53

El spune că mai mulţi producători au fost afectaţi de calamitatea naturală, iar ieri, 15 iunie, au fost chemaţi la primărie să anunţe pagubele şi să înştiinţeze reprezentanţii statului cu privire la scăderea drastică a producţiilor. Fermierul speră să mai salveze măcar 30% din producţia de cartofi, altfel, mizează pe puterea de revenire a plantelor.

„Fac agricultură de 30 de ani şi nu am văzut niciodată aşa o furtună. Suntem sub cerul liber, agricultura este o loterie“, subliniază Tunsu, menţionând că porumbul a fost „tocat“ de la suprafaţa pământului.

Şi în localitatea Matca, aflată la 50 de kilometri distanţă de Galaţi, o parte din fermieri au fost afectaţi de furtuna însoţită de grindină. Familia Negruţ, spre exemplu, are solariile cu legume în marginea satului şi acolo a lovit cel mai puternic vijelia. „La Corod nu au fost afectate culturile, dar la Matca, aproape de noi, am înţeles de la mai mulţi fermieri că au probleme din cauza grindinei. La noi, cea mai mare problemă este seceta, care ne-a terminat tot grâul, iar la porumb şi floarea-soarelui nu ştiu ce vom mai recolta dacă nu plouă“, spune Sorin Claudiu Gavril, proprietarul Roxana G, companie ce se ocupă cu producţia de cereale şi a avut o cifră de afaceri de 5 milioane de lei în 2019.

De altfel, în judeţul Iaşi au fost afectate de grindină localităţile Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceni şi Heleşteni, câteva sute de hectare fiind declarate calamitate, susţine Florin Stagariu, proprietarul fermei Agrocom Struga. „Familia mea cultivă 2.700 de hectare cu cereale, iar din culturile de primăvară au fost afectate câteva sute de hectare şi o să declarăm calamitate naturală.“

Petre Stoica, un fermier din Dăbuleni care cultivă 20 de hectare cu legume, iar pe aproape jumătate din suprafaţă are pepeni, susţine că grindina de după 20 mai i-a afectat în mică măsură plantele, însă acestea şi-au revenit. Totuşi, el spune că deşi producţiile sunt bune, preţurile au scăzut foarte mult. „Vindem kilogramul de cartofi cu 0,7-0,8 lei, abia acoperim investiţiile.“

Anul acesta, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) protejează o suprafaţă de aproximativ 1,5 milioane de hectare, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, iar până acum, în intervalul 15 aprilie-12 iunie, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 1.458 rachete antigrindină din Prahova, Olt, Timiş, Iaşi, şi Vrancea.

54

„În alte zone ale ţării neprotejate faţă de căderile de grindină precum şi în alte localităţi afectate de vremea rea şi care nu se află în aria de intervenţie a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme“, potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii.

DOCUMENT: O nouă lege pune România pe jar. Măsurile sunt mult mai drastice decât legislația europeană Gabriel Zamfirescu20 iunie 2020

Vești extrem de proaste pentru una dintre cele mai importante categorii profesionale din România. O nouă lege pune pe jar țara noastră. Măsurile din cadrul acesteia ar fi mult mai drastice decât legislația europeană.

Vești extrem de proaste pentru acești români. Cei din cadrul Federaţiei Naţionale Pro Agro atrag atenția și îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge „Legea mirosului”. Datorită acesteia, numărul plângerilor împotriva fermierilor din sectorul zootehnic ar creşte, nefiind posibilă verificarea tehnică a unei eventuale depăşiri a disconfortului olfactiv.

O nouă lege pune România pe jar

Pro Agro menţionează că măsurile impuse de această lege sunt mult mai drastice decât legislaţia la nivel european, generând astfel revolta fermierilor care constată că propriul legislativ le îngreunează în mod nejustificat activitatea, şi nu forul european.„În contextul în care, în data de 17 iunie, s-au adoptat în Camera Deputaţilor modificări la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 – ‘Legea mirosului’ -, considerăm că se impun unele clarificări. Având în vedere că în foarte multe cazuri s-au eliberat autorizaţii de construcţie pentru construcţii civile în mediul urban, fără a se ţine cont de exploataţiile existente din sectorul zootehnic, cu încălcarea principiului noului venit, specific protecţiei mediului, ne vom găsi în situaţia în care vor apărea un număr foarte mare de reclamaţii.Coroborând cu faptul că, la acest moment, nu există aparatură care să poată constata depăşirea unor valori olfactive, există premisa unor decizii părtinitoare în detrimentul fermelor existente. Pentru aceste motive, solicităm preşedintelui României să nu promulge acest proiect normativ, fiind evident că în cazul în care modificările ar intra în vigoare numărul plângerilor împotriva fermierilor din sectorul zootehnic ar creşte, nefiind posibilă verificarea tehnică a unei eventuale depăşiri a disconfortului olfactiv”, se spune într-un comunicat al organizaţiei.

55

Organizaţia solicită tratarea problemei disconfortului olfactiv, precum şi legiferarea în acest sens, într-o manieră care să asigure protejarea fermelor deja existente, dar şi cu asigurarea mijloacelor tehnice care să poată constata, în mod obiectiv, eventualele depăşiri ale cotelor şi apariţia unui disconfort olfactiv.

Pro Agro precizează că, în cazul în care acest act normativ intră în vigoare, există riscul ca un număr mare de ferme să nu îşi mai poată continua activitatea, generând astfel un număr semnificativ de şomeri pe piaţa muncii, de asemenea, slăbind independenţa alimentară a României. În cazul în care vor exista controale, care vor genera sancţiuni pecuniare în sarcina fermierului, acestea vor constitui majorări ale preţului produselor comercializate prin adăugarea contravalorii sancţiunii la costul total al produsului, generând o lipsă de competitivitate în raport cu produsele provenite din import.

„Solicităm tratarea acestei probleme de o manieră responsabilă, raportat la efectele negative pe care le poate produce, respectiv la stânjenirea fără motiv a fermelor româneşti, care poate duce inclusiv la încetarea activităţii, pentru nişte motive care nu pot fi dovedite şi înregistrate cu vreo aparatură tehnică. Ne manifestăm opoziţia faţă de acest proiect legislativ, fără să identificăm vreo oportunitate, mai ales în condiţiile în care mediul asociativ, partenerii sociali, nu au fost consultaţi cu privire la dispoziţiile ce ar urma să intre în vigoare. Este evident că iniţiatorii acestui proiect nu cunosc realităţile din teritoriu, respectiv nu cunosc impactul negativ ce ar urma să fie resimţit de către fermieri”, se spune în comunicat.VEZI LEGEA AICI https://images.capital.ro/wp-content/uploads/2020/06/pr478_18.pdf

Campania impotriva Legii Mirosurilor ia amploare! Fermierii isi exprima dezacordul, iar initiatorii aduc explicatii In iun. 22, 2020

   Campania împotriva legii mirosurilor ia amploare la nivel național! Tot mai mulți fermieri îți exprimă dezacordul față de acest proiect legislativ, însă inițiatorii legii mirosurilor aduc explicații și susțin că aceasta a fost interpretată greșit.

56

Potrivit Mary Pană, președinte ACEBOP (Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România), campania impotriva legii mirosurilor a strâns semnături din partea mai multor fermieri la nivel național. „Stimați prieteni, campania UN NU HOTĂRÂT LEGII MIROSURILOR , ne-a adus o acoperire surprinzătoare pe teritoriul național. Mi-ar trebui ore intregi să consemnez fiecare semnatar, fiecare comună, din toate județele țării, inclusiv mulți susținători din București! Incercăm săptămâna viitoare să facem o hartă cu toate comunele, orașele care au spus NU. Mulțumim pentru solidaritatea cu fermierul romăn”, scrie Mary Pană.

Potrivit președintei ACEBOP, „Indiferent dacă au trei animale sau 30.000, legea ii afectează in egală măsură pe toți. Țara cu cei mai mulți fermieri din UE, riscă sa se faca de râs. Cu siguranță Președintele României va intoarce această Lege in Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, unde, cu toată ingrijorarea o spunem, nu a ajuns…”, a scris Mary Pană, pe pagina sa de Facebook.

La polul opus, inițiatorii acestui proect susțin că proiectul legislativ și prevederile acestuia au fost interpretate greșit. „Articolul 11 din OM 119/2014 stabilește distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi perimetrul unităţilor care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei. Distanțele cresc progresiv în funcție de numărul animalelor, reglementările aplicându-se pentru minim 20 de capete. Controlul în acest caz este realizat de către direcțiile de sănătate publică.”

De asemenea, Uniunea Salvați România a venit cu mai multe precizări referitoare la Legea Mirosurilor, adoptată în data de 17 iunie 2020, în contextul în care în spațiul public au apărut îngrijorări, pe care USR le consideră nefondate și care arată lacune în înțelegerea legii USR.

În consecință, în urma scrisorii deschise adresată Președintelui României semnată de doamna Dr. Mary-Eugenia Pană, Președinte A.C.E.B.O.P., precum și a comunicatului Federaţiei Naţionale Pro Agro, prin care sunt formulate critici la adresa Legii Mirosurilor, inițiatorii precizează următoarele:

Primarul nu poate închide fermele care sunt supuse reglementărilor privind protecția mediului.

Primarul nu are atribuții de inspecție și control asupra autorizațiilor integrate de mediu. Actele de reglementare din domeniul protecției mediului, din care

57

fac parte și autorizațiile integrate de mediu, sunt emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, iar activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului este realizată de Garda Națională de Mediu și de comisariatele județene ale acesteia, conform OUG 195/2005 privind protecţia mediului.

În acest sens, dorim să asigurăm A.C.E.B.O.P că primarul nu va putea să închidă fermele care funcționează în baza unei autorizații integrate de mediu.

Posibilitatea autorităților publice locale de a interzice în anumite zone din localități desfășurarea unor activități care ar putea genera disconfort, nu este o noutate adusă de Legea Mirosurilor. 

Conform actualelor prevederi ale art. 70 lit. g) din OUG 195/2005 pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile administraţiei publice locale au obligația să reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, în zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului.

Legea Mirosurilor doar adaugă la articolul 70 litera g și disconfortul olfactiv. Conținutul Planului de gestionare a disconfortului olfactiv pentru toate activităţile care pot crea disconfort olfactiv și metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv se stabilesc prin Hotărâre de Guvern și vor trebui respectate și de către autoritățile publice locale.

Este important de precizat că prevederile art. 70 lit. g) din OUG 195/2005 privind protecția mediului sunt limitative, în sensul că au în vedere doar anumite zone din interiorul localităților – zonele de locuit, zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului, iar scopul principal este asigurarea unui mediu de viață sănătos.

În aplicarea OUG 195/2005 privind protecția mediului, anumite autorități locale au luat deja astfel de măsuri. De exemplu, prin Hotărârea Consiliului Local 371/30.10.2007 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pe teritoriul Municipiului Timişoara, Consiliul Local Timișoara a interzis creșterea animalelor şi a păsărilor de fermă în anumite zone din oraș.

58

Reglementările din domeniul protecției mediului, amintite anterior, normele de protecție a sănătății umane, precum și normelor sanitar-veterinate primează, iar deciziile autorităților publice locale trebuie luate în conformitate cu acestea. De asemenea, toți crescătorii de animale individuali sau fermele trebuie să se supună acestor reguli. 

Toate activitățile de creștere a animalelor sunt supuse normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, instituite prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014. Articolul 11 din OM 119/2014 stabilește distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi perimetrul unităţilor care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei.

Distanțele cresc progresiv în funcție de numărul animalelor, reglementările aplicându-se pentru minim 20 de capete. Controlul în acest caz este realizat de către direcțiile de sănătate publică.

Referitor la obiecția că „nu există aparatură care să poată constata depăşirea unor valori olfactive”, menționăm că există și aparatură, și metode, și cel puțin un laborator acreditat RENAR pentru determinarea nivelului de miros prin olfactometrie dinamică, și anume Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială (ECOIND). Buletinele de analiză eliberate de către un laborator acreditat RENAR sunt valabile la nivel internațional. Prin urmare, în România se pot efectua determinări ale nivelului de disconfort olfactiv. 

De altfel, Legea Mirosurilor prevede că prezenţa şi concentraţia mirosurilor în aerul înconjurător se evaluează în conformitate cu standardele în vigoare sau cu alte standarde internaţionale care garantează obţinerea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă. În plus, metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv se stabilește prin Hotărâre de Guvern.

Ce face Legea Mirosurilor:

Definește disconfortul olfactiv ca fiind mirosul generat de o activitate care poate avea impact negativ asupra stării de sănătate a populației și a mediului în întregul său care se cuantifică pe diferite scale de mirosuri, conform standardelor în vigoare.

Reglementează obligativitatea unui Plan de gestionare a disconfortului olfactiv care va cuprinde măsurile necesare pentru prevenirea și diminuarea disconfortului și care va face parte din autorizația de mediu. Nerespectarea Planului va putea atrage inclusiv

59

suspendarea temporară sau definitivă a activității generatoare de disconfort olfactiv.

Autoritățile administrației publice locale vor avea obligația să reglementeze, inclusiv prin interzicerea permanentă sau temporară, desfășurarea activităților generatoare de mirosuri în zonele de locuit, recreere, odihnă, tratament și agrement și să controleze preventiv și la sesizarea publicului activitățile care nu se supun reglementării din punct de vedere al protecției mediului.

La elaborarea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului se vor prevedea, obligatoriu, și măsuri de prevenire și reducere a disconfortului olfactiv.Sunt prevăzute o serie de contravenții la cererea motivată a autorităților pentru protecția mediului.

PRO AGRO: “Legea mirosului” ar putea inchide multe ferme si majora preturile la alimente Agrostandard | 20 June, 2020 |

PRO AGRO ii presedintelui Klaus Iohannis sa nu promulge “Legea mirosului”, care ar putea duce la inchiderea multor ferme, generand astfel un numar semnificativ de someri pe piata muncii, dar si scumpirea alimentelor. Fermierii sustin ca este foarte posibil sa apara un numar ridicat de reclamatii daca legea va trece, deoarece in foarte multe cazuri s-au eliberat autorizatii de constructie pentru constructii civile in mediul urban, fara a se tine cont de exploatatiile existente din sectorul zootehnic, cu incalcarea principiului noului venit, specific protectiei mediului. Nu mai vorbim de faptul ca, la acest moment, nu exista aparatura care sa poata constata depasirea unor valori olfactive, existand premisa unor decizii partinititoare in detrimentul fermelor existente.

Reluam integral comunicatul PRO AGRO:

„In contextul in care, in data de 17 iunie s-au adoptat in Camera Deputatilor modificari la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005, asa cum sunt cunoscute acestea “Legea mirosului”, consideram ca se impun unele clarificari.

60

Avand in vedere ca in foarte multe cazuri s-au eliberat autorizatii de constructie pentru constructii civile, mediul urban, fara a se tine cont de exploatatiile existente din sectorul zootehnic, cu incalcarea principiului noului venit, specific protectiei mediului, ne vom gasi in situatia in care vor aparea un numar foarte mare de reclamatii.Coroborand cu faptul ca la acest moment, nu exista aparatura care sa poata constata depasirea unor valori olfactive, exista premisa unor decizii partinititoare in detrimentul fermelor existente.

Pentru aceste motive, solicitam Presedintelui Romaniei sa nu promulge acest proiect normativ, fiind evident ca in cazul in care modificarile ar intra in vigoare numarul plangerilor impotriva fermierilor din sectorul zootehnic ar creste, nefiind posibila verificarea tehnica a unei eventuale depasiri a disconfortului olfactiv.

Solicitam tratarea problemei disconfortului olfactiv, precum si legiferarea in acest sens, de o maniera care sa asigure protejarea fermelor deja existente, dar si cu asigurarea mijloacelor tehnice care sa poata constata, in mod obiectiv, eventualele depasiri ale cotelor si aparitia unui disconfort olfactiv.

In cazul in care acest act normativ intra in vigoare, exista riscul ca un numar mare de ferme sa nu isi mai poata continua activitatea, generand astfel un numar semnificativ de someri pe piata muncii, de asemenea, slabind independenta alimentara a Romaniei.

In cazul in care vor exista controale, care vor genera sanctiuni pecuniare in sarcina fermierului, acestea vor constitui majorari ale pretului produselor comercializate prin adaugarea contravalorii sanctiunii la costul total al produsului, generand o lipsa de competitivitate in raport cu produsele provenite din import.

Solicitam tratarea acestei probleme de o maniera responsabila, raportat la efectele negative pe care le poate produce, respectiv la stanjenirea fara motiv a fermelor romanesti, care poate duce inclusiv la incetarea activitatii, pentru niste motive care nu pot fi dovedite si inregistrate cu vreo aparatura tehnica.

Ne manifestam opozitia fata de acest proiect legislativ, fara sa identificam vreo oportunitate, mai ales in conditiile in care mediul asociativ, partenerii sociali, nu au fost consultati cu privire la dispozitiile ce ar urma sa intre in vigoare. Este evident ca initiatorii acestui proiect nu cunosc realitatile din teritoriu, respectiv nu cunosc impactul negativ ce ar urma sa fie resimtit de catre fermieri. Masurile impuse de aceasta lege sunt mult mai drastice decat legislatia la nivel european, generand astfel revolta fermierilor care constata

61

ca propriul legislativ le ingreuneaza in mod nejustificat activitatea si nu forul european”.

Pregătește-te pentru arendă! agrointeligenta.ro - 21 iunie

Se apropie momentul de plată a arendei 2020, iar fermierii trebuie să țină cont de toate reglementările privind contractele de arendă: evidența tuturor arendașilor, modul de plată, suma sau cantitatea oferită, iar în final să se preocupe de documentele pentru ANAF.

Cum te poți pregăti pentru arendă?  

Arendaș este un program online ușor de folosit și accesibil de oriunde. Pot fi înregistrate atât contractele de arendă, cât și terenurile proprii, în timp ce documentele fiscale sunt emise rapid și corect. Ce poate fi mai la îndemână pentru un fermier cu multe suprafețe și numeroase contracte de arendă?

Prin utilizarea programului Arendaș fermierii câștigă timp cu ajutorul documentelor organizate, generare automată a contractelor și facturare rapidă. În plus, compatibilitatea cu programele de contabilitate elimină dubla introducere.

Isagri, lider atât în Europa cât şi în România pe piaţa de software agricol, propune o gamă largă de programe informatice şi un serviciu profesional prin care îşi sprijină peste cei 135.000 de clienţi.

Reprezentanții companiei pot fi contactați la:  0738853911/romania@isagri.com

România are o producţie uriaşă de ciuperci, dar nu are cine să o cumpere 20-06-2020 Stirileprotv.roDeși a fost un an bogat pentru hribii de pădure, culegătorii de ciuperci din vestul țării s-au trezit că nu au cui să-i vândă. Hribii ajungeau în special în restaurantele din Italia, grav afectate de pandemie.

Și procesatorii au fost luați prin surprindere și, pentru că nu au depozite frigorifice, hribii proaspeți se găsesc acum din abundență în magazine și piețe.

”Ar fi fost optimă pentru exportat în stare proaspătă, dar pandemia ne-a încurcat toate planurile.”

62

Un procesator din Oradea, care exportă hribi de aproape 20 de ani, spune că afacerea sa n-a fost niciodată afectată ca anul acesta.

Alexandru Chiș: ”Sunt probleme majore cu vânzarea, pe piața externă mai ales. Din toate restaurantele din Italia, 50% s-au deschis, iar acele 50% care s-au deschis n-au ajuns nici la 30% consum.”

 Situația din Italia a afectat în lanț afacerile cu hribi din România.

Dan Știube, achizitor de hribi: “De obicei, la început de sezon, preturile erau cel puțin duble față de acuma, că marfa mergea la export. Anul asta va fi un an cu dificultăți în piață.”

Prețul de achiziție a pornit, anul acesta, de la 20 de lei, însă a scăzut la numai 12 lei pentru un kilogram de hribi proaspeți, de pădure.

Culegător: ”Dac-o fost pandemia asta, ce să mai fie, că ne-o distrus cu totul.”

Alexandru Chiș, procestaor hribi: ”Foarte multe firme, care nu au capacitate de prelucrare, nemaifacând export de proaspete, efectiv nu avea sens să deșchidă.”

Cum exporturile nu prea merg, hribii proaspeți au invadat.

Alexandru Chiș, procesator hribi: ”Începând de mîine, produsele astea se vor găsi pe rafturile supermarketurilor din România.”

Mâncarea de hribi este delicioasă, spun bucătarii.

Chef Nicolae Pop: ”Puțin trași cu unt, în combinație cu paste, în supe, în tocănițe, cu puțină smântână și pătrunjel, în aperitive, cum vreți. Veți fi absolut surprinși.”

O caserolă de 300 de grame costă în jur de 8 lei, iar 500 de grame de hribi congelați, cel mult 10 lei.

Anul acesta, producţia de miere este foarte mică Monica Ion 18/06/2020

Producţia de miere este foarte mică anul acesta. Din cauza vremii nefavorabile, unele sortimente sunt aproape inexistente. Şi preţul va creşte, însă nu foarte mult, spun apicultorii din judeţul Dolj.

63

Reporter: Apicultorii doljeni au înaintat prefecturii și Ministerului Agriculturii cereri pentru acordarea de sprijin financiar ca urmare a producției foarte slabe de miere din acest an.

Vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine, Filiala Dolj, Ilie Caşotă: Producția de miere, practic, a fost cam nesemnificativă. La rapiță dacă s-au făcut două, trei kg pe familie miere marfă, de multe ori nici nu au extras-o apicultorii, având în vedere că era chiar perioada de secetă, deci nu știau ce se va întâmpla. La salcâm, la fel. Poate nici 20, 30% din producția care se făcea în anii anteriori n-a putut fi realizată.Reporter: Apicultorii au avut cheltuieli mai mari în ultimele luni, fiind nevoiți să asigure hrană suplimentară necesară familiilor de albine.Ilie Caşotă: Apicultorii sunt nevoiți să suplimenteze hrana albinelor cu produsele care le sunt necesare: cu sirop, cu turte proteice, cu tot ce le e necesar. Pentru asta cheltuiesc niște bani în plus. Sunt niște condiții mai deosebite. Au fost ploi în ultima perioadă. A fost secetă în perioada culesului de rapiță.Reporter: Crescătorii de albine doljeni spun că în ciuda producției slabe, prețul mierii nu a crescut simțitor.(Reporter: Florin Firu)/aburtica/dsirbu

Federația Pro Agro atacă Legea mirosurilor! ”Nu există aparatură care să poată constata depășirea unor valori olfactive”Angelica Lefter - 19 iunie 2020

Federația Națională Pro Agro reacționează la adoptarea în Parlament a ”Legii mirosului”, act normativ contestat de mai multe voci publice, dar mai ales de fermieri, printr-o solicitare adresată președintelui României, Klaus Iohannis.

Documentul, semnat de președintele Pro Agro, Ionel Arion, vine cu o cerere clară, formulată către șeful statului, aceea de a nu promulga acest act normativ.

64

Legea mirosurilor, adoptată! Primarii pot închide fermele care creează ”disconfort olfactiv”!

Fermierii reacționează la Legea mirosurilor! Nasul primarului decide cine mai poate crește animale?

Agrointeligența – AGROINTEL.RO redă integral solicitarea lansată de reprezentanții Federației Naționale Pro Agro, prin care se cere protejarea fermierilor, dar mai ales a fermelor deja existente.

”În contextul în care, în data de 17 iunie s-au adoptat în Camera Deputaților modificări la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005, așa cum sunt cunoscute acestea “Legea mirosului”, considerăm că se impun unele clarificări. Având în vedere că în foarte multe cazuri s-au eliberat autorizații de construcție pentru construcții civile, mediul urban, fără a se ține cont de exploatațiile existente din sectorul zootehnic, cu încălcarea principiului noului venit, specific protecției mediului, ne vom găsi în situația în care vor apărea un număr foarte mare de reclamații.

Coroborând cu faptul că la acest moment, nu există aparatură care să poată constata depășirea unor valori olfactive, există premisa unor decizii părtinitoare în detrimentul fermelor existente.

Pentru aceste motive, solicităm Președintelui României să nu promulge acest proiect normativ, fiind evident că în cazul în care modificările ar intra în vigoare numărul plângerilor împotriva fermierilor din sectorul zootehnic ar crește, nefiind posibilă verificarea tehnică a unei eventuale depășiri a disconfortului olfactiv.

Solicităm tratarea problemei disconfortului olfactiv, precum și legiferarea în acest sens, de o manieră care să asigure protejarea fermelor deja existente, dar și cu asigurarea mijloacelor tehnice care să poată constata, în mod obiectiv, eventualele depășiri ale cotelor și apariția unui disconfort olfactiv.

În cazul în care acest act normativ intră în vigoare, există riscul ca un număr mare de ferme să nu își mai poată continua activitatea, generând astfel un număr semnificativ de șomeri pe piața muncii, de asemenea, slăbind independența alimentară a României.

În cazul în care vor exista controale, care vor genera sancțiuni pecuniare în sarcina fermierului, acestea vor constitui majorări ale prețului produselor comercializate prin adăugarea contravalorii sancțiunii la costul total al produsului, generând o lipsă de competitivitate în raport cu produsele provenite din import.

65

Solicităm tratarea acestei probleme de o manieră responsabilă, raportat la efectele negative pe care le poate produce, respectiv la stânjenirea fără motiv a fermelor românești, care poate duce inclusiv la încetarea activității, pentru niște motive care nu pot fi dovedite și înregistrate cu vreo aparatură tehnică.

Ne manifestăm opoziția față de acest proiect legislativ, fără să identificăm vreo oportunitate, mai ales în condițiile în care mediul asociativ, partenerii sociali, nu au fost consultați cu privire la dispozițiile ce ar urma să intre în vigoare. Este evident că inițiatorii acestui proiect nu cunosc realitățile din teritoriu, respectiv nu cunosc impactul negativ ce ar urma să fie resimțit de către fermieri.

Măsurile impuse de această lege sunt mult mai drastice decât legislația la nivel european, generând astfel revolta fermierilor care constată că propriul legislativ le îngreunează în mod nejustificat activitatea și nu forul european”, arată documentul semnat de președintele Pro Agro, Ionel Arion.

USR își apără Legea mirosurilor: ”Primarii nu vor putea închide o fermă care are autorizație integrată de mediu” agrointeligenta.ro - 21 iunie 2020

Uniunea Salvați România, formațiunea din care face parte inițiatorul regulilor de mediu votate pe 17 iunie în Parlament, vine cu precizări referitoare la Legea Mirosurilor. USR arată că ”în spațiul public au apărut îngrijorări, pe care noi le considerăm nefondate, care arată lacune în înțelegerea legii USR”.

Precizările USR vin după ce două organizații de fermieri, ACEBOP și Federația Națională Pro Agro, au formulat critici la adresa Legii Mirosurilor.

Legat de acest act normativ adoptat de Parlament, dar care nu este încă în vigoare, USR precizează că:

”Primarul nu poate închide fermele care sunt supuse reglementărilor privind protecția mediului. Primarul nu are atribuții de inspecție și control asupra autorizațiilor integrate de mediu. Actele de reglementare din domeniul protecției mediului, din care fac parte și autorizațiile integrate de mediu, sunt

66

emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, iar activitatea de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului este realizată de Garda Națională de Mediu și de comisariatele județene ale acesteia, conform OUG 195/2005 privind protecţia mediului.

În acest sens, dorim să asigurăm ACEBOP că primarul nu va putea să închidă fermele care funcționează în baza unei autorizații integrate de mediu.

Posibilitatea autorităților publice locale de a interzice în anumite zone din localități desfășurarea unor activități care ar putea genera disconfort, nu este o noutate adusă de Legea Mirosurilor. Conform actualelor prevederi ale art. 70 lit. g) din OUG 195/2005 pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos, autorităţile administraţiei publice locale au obligația să reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, în zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului.

Legea Mirosurilor doar adaugă la articolul 70 litera g și disconfortul olfactiv. Conținutul Planului de gestionare a disconfortului olfactiv pentru toate activităţile care pot crea disconfort olfactiv și metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv se stabilesc prin Hotărâre de Guvern și vor trebui respectate și de către autoritățile publice locale.

Este important de precizat că prevederile art. 70 lit. g) din OUG 195/2005 privind protecția mediului sunt limitative, în sensul că au în vedere doar anumite zone din interiorul localităților – zonele de locuit, zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului, iar scopul principal este asigurarea unui mediu de viață sănătos.

În aplicarea OUG 195/2005 privind protecția mediului, anumite autorități locale au luat deja astfel de măsuri. De exemplu, prin Hotărârea Consiliului Local 371/30.10.2007 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor pe teritoriul Municipiului Timişoara, Consiliul Local Timișoara a interzis creșterea animalelor şi a păsărilor de fermă în anumite zone din oraș.

Reglementările din domeniul protecției mediului, amintite anterior, normele de protecție a sănătății umane, precum și normelor sanitar-veterinate primează, iar deciziile autorităților publice locale trebuie luate în conformitate cu acestea. De asemenea, toți crescătorii de animale individuali sau fermele trebuie să se supună acestor reguli.

67

Toate activitățile de creștere a animalelor sunt supuse normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, instituite prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014. Articolul 11 din OM 119/2014 stabilește distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi perimetrul unităţilor care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei.

Distanțele cresc progresiv în funcție de numărul animalelor, reglementările aplicându-se pentru minim 20 de capete. Controlul în acest caz este realizat de către direcțiile de sănătate publică.

Referitor la obiecția că „nu există aparatură care să poată constata depăşirea unor valori olfactive”, menționăm că există și aparatură, și metode, și cel puțin un laborator acreditat RENAR pentru determinarea nivelului de miros prin olfactometrie dinamică, și anume Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială (ECOIND). Buletinele de analiză eliberate de către un laborator acreditat RENAR sunt valabile la nivel internațional. Prin urmare, în România se pot efectua determinări ale nivelului de disconfort olfactiv.

De altfel, Legea Mirosurilor prevede că prezenţa şi concentraţia mirosurilor în aerul înconjurător se evaluează în conformitate cu standardele în vigoare sau cu alte standarde internaţionale care garantează obţinerea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă. În plus, metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv se stabilește prin Hotărâre de Guvern”.

INS:   Exporturile de cereale au crescut cu 42,5% în primele trei luni din 2020 Financial Intelligence   21 iunie 2020,

  România a exportat, în primul trimestru din 2020, cereale în sumă de 822,4 milioane de euro, cu 42,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, citate de Agerpres.

68

Pe de altă parte, importurile de cereale şi preparate pe bază de cereale s-au cifrat la 167,6 milioane de euro (plus 38%), rezultând un excedent de 654,8 milioane euro.

Exporturile de grâu şi meslin au totalizat 329,054 milioane de euro, reprezentând 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 438,615 milioane de euro (53,3% din total).

În ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 201,5 milioane euro. Principalele destinaţii au fost Franţa (35,2 milioane de euro), Spania (26 milioane de euro) şi Italia (25,5 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile din ţările UE, acestea au totalizat 154,6 milioane euro şi au provenit în special din Ungaria (importuri de cereale de 71,1 milioane de euro), Bulgaria (36,1 milioane de euro) şi Franţa (30 milioane de euro).

„Camerele frigorifice mă ajută să-mi depozitez cantitățile mari de legume recoltate fără să mai fiu stresat că mi se strică marfa! Un vis care a devenit realitate”declară Marian Baronescu, fermier  Alina Trana 21 iunie 2020

Fermierul Marian Baronescu din localitatea Perișor continuă livrarea produselor din propria-i fermă către toți cei care doresc să consume legume și fructe proaspete.

69

 

Le putem primi chiar acasă livrate în coș de către Marian Baronescu sau cumpăra din piața din Craiovita Nouă. În solarii se recoltează tomatele, ardeii galbeni și ardeii grași, vinețele, castraveții și ardeiul iute. Gogoșarii și ardeii kapia încă nu s-au copt.

   

„Clienții pot suna și îi primim chiar și în fermă să-și recolteze singuri legumele. Dacă avem cantitate mare o putem livra către engross-uri. Pentru mine acest lucru nu mai reprezintă un stres. Am finalizat depozitul frigorific și-mi depozitez marfa acolo, dacă am cantități mari. Recoltez, bag în camerele de frig și-mi fac pachețele și coșurile pentru clienți, acolo. Totul este curaț, igienizat, pot spune că lucrez la alte standarde.

70

 

Este o necesitate pentru toți fermierii. Cei care au cantități mari sunt nevoiți să le valorifice repede pentru a nu se strică marfa. În aceste condiții marfa se vinde cu un preț scăzut la sămsări. Roșiile au fost vândute în acest an și cu 1 leu kilogramul, castraveții cu 0,50 de bani pentru că nu au unde să le depoziteze. Producătorii nu investesc 50-60.000 de euro în aceste depozite. Este foarte greu. Eu ca și suprafețe am tomatele plantate pe o suprafață de 20 de ari, 500 mp ardei gras, 500 mp de vinete și 10 ari de castraveți. Recoltez tone de marfă și că atare, depozitul pe mine mă ajută foarte mult.”

În curând din fermă Baronescu se vor recolta pepenii verzi crescuți pe verticală.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România face apel la Guvern Alina Trana 20 iunie 2020

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România nu susține adoptarea proiectului de ordin pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploatații de suine publicat în transparență decizională de Autoritatea Națională

71

Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor în 29 mai 2020, poziție ce a fost comunicată deschis și ferm și reprezentanților Guvernului cu ocazia întâlnirii ce a avut loc la Palatul Victoria în data de 18 iunie 2020.Așteptările sectorului de creștere a suinelor din România sunt ca acest Guvern să își respecte angajamentul luat față de fermierii corecți și să implementeze, în regim de urgență, măsurilor legislative necesare și solicitate de Comisia Europeană în rapoartele misiunilor de audit efectuate în România. Acestea pun accent pe înregistrarea și trasabilitatea efectivelor de porcine, respectarea normelor de biosecuritate în toate exploatațiile și, nu în ultimul rând, pe elaborarea unei strategii privind controlul populației de porci mistreți, care depășește în prezent de 3 ori limita optimă și pot reprezenta în viitor vectorul principal de răspândire a bolii.APCPR atrage atenția că ultimele modificări legislative promovate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu respectă recomandările Echipei de urgență veterinară a Uniunii Europene, favorizează comerțul ilicit cu animale și, implicit răspândirea Pestei Porcine Africane pe teritoriul țării, perpetuând totodată neîncrederea Comisiei Europene în capacitatea autorităților române de a gestiona eficient PPA.

Principala prevedere din proiectul de ordin care nu poate fi acceptată de membrii APCPR este nespecificarea unui număr maxim de porci care se pot crește în exploatațiile de subzistență (gospodăriile populației), fapt ce menține riscul de a avea animale nedeclarate, crescute fără respectarea normelor minime de biosecuritate și care vor constitui o sursă de alimentare pentru piața neagră și pentru răspândirea Pestei Porcine Africane în teritoriu.

În ceea ce privește normele de biosecuritate din exploatațiile de creștere a porcinelor, APCPR a colaborat constant cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) la elaborarea acestora și a comunicat în scris Autorității acceptul față de varianta anterioară a proiectului de ordin publicată spre consultare publică în 28 februarie 2020.

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România – APCPR este asociația crescătorilor de suine din România care reprezintă și susține interesele fermelor comerciale de producție a cărnii de porc, autorizate sanitar veterinar, în relația cu autoritățile publice locale și centrale naționale și europene.

...citeste si partea a doua, ... si a treia ...

72