ÎNDRUMAR PENTRU PLANTARE

INSTALAREA VEGETA IEI Rolul binef c tor al plantelor, influen a favorabil a acestora asupra mediului de via al oamenilor este bine cunoscut i din ce în ce mai mult în eles. Tot mai mul i oameni con tientizeaz necesitatea ocrotirii plantelor, a naturii în general i a p durilor, în special.

Plecând de la ideea c foarte mul i oameni tiu ce s fac , sau ce s nu fac , pentru a ocroti natura, plantele împreun cu mediul lor de via , dar i c mul i oameni ar dori s tie cum se planteaz un arbore, un arbust ornamental, în fa a casei sau pe aleea blocului în care locuie te, o plant în general, ne propunem s prezent m, pe în elesul tuturor, câteva no iuni generale, dar i particulare, din procesul necesar instal rii vegeta iei.

Pentru a crea: • un spa iu verde în fa a casei, pe aleea blocului, în curtea unui imobil; • un aliniament de arbori sau pomi fructiferi de-a lungul drumurilor sau aleilor; • o perdea forestier de protec ie a câmpurilor, a c ilor de comunica ie împotriva înz pezirii,

sau una antierozional ; • o p dure, în adev ratul sens al cuvântului, sau una de agrement în apropierea localit ilor.

Trebuie asigurat: • terenul; • proiectul; • uneltele i echipamente specifice; • materialul de plantat (puie ii) i dorin a de a realiza ceva.

Dup care se realizeaz plantarea propriu-zis . Dintre elementele men ionate, începem prezentarea cu puie ii, ei reprezentând unul dintre elementele importante în ac iunea de plantare. Putem spune chiar c , în mare parte, reprezint cheia succesului în a amenaja (instala) un spa iu verde, deoarece: • reprezint partea vie a întregii ac iuni, supus unor procese biologice, care trebuie

cunoscute i în elese; de aceea, puie ilor trebuie s li se acorde o grij deosebit ; • alegerea corect a categoriei (de talie mica, sau de talie mare) i a speciei, în func ie de

obiectivul propus; • calitatea; • modul în care sunt sco i din pepinier , transporta i, depozita i înaintea plant rii, modul în

care sunt planta i; • felul în care sunt îngriji i dup plantare.

Determin hot râtor prinderea puie ilor i în special men inerea acestora, cre terea i dezvoltarea lor, în final realizarea obiectivului propus, acela de a instala vegeta ie, pe un anumit teren. În func ie de m rimea lor, recomandat a fi în momentul în care îi plant m, puie ii pot fi: • de talie mic ; • de talie mijlocie; • de talie mare (arbori).

Puie ii de talie mic

Puie ii de talie mic sunt puie ii care se folosesc în mod obi nuit la lucr rile de împ durire a terenurilor forestiere, pentru reîmp durirea terenurilor forestiere (plantarea în locurile de unde s-a t iat p durea) sau pentru crearea de noi p duri, cu alte cuvinte atunci când se instaleaz , sau se reinstaleaz vegeta ia forestier . Sunt puie ii la care în l imea tulpinii este de 0,4-0,6 m, au r d cina bine dezvoltat i conformat (se poate înscrie într-un p trat imaginar cu diagonala de 25 cm) i au diametrul la colet1 de 5-7 mm. Puie ii de talie mic suport cel mai bine ocul transplant rii, adic mutarea lor din locul în care au fost produ i (din pepiniere) în terenul de plantat i nu necesit îngrijiri speciale, dup plantare, cum ar fi, în special, udarea, pe o perioad lung de timp. Practic, nici nu ar fi posibil acest lucru, deoarece când se fac împ duriri sau reîmp duriri, suprafe ele care se planteaz sunt mari, num rul puie ilor planta i fiind de ordinul sutelor de mii, chiar milioane. Pentru a în elege cele men ionate, este important de în eles cum evolueaz dou dintre procesele biologie care are loc imediat dup plantare, absorb ia apei i evapotranspira ia, care influen eaz hot râtor prinderea puie ilor. Prim vara, dup plantare (chiar dac plantarea s-a f cut toamna), atunci când plantele (puie ii intr în vegeta ie) se declan eaz procesele biologice, cu alte cuvinte planta „începe s tr iasc ”. Unul dintre procese este cel al absorb iei apei i a s rurilor minerale (hrana primar a plantelor), care sunt absorbite din sol prin intermediul r d cinii; urmeaz un traseu prin vasele lemnoase din tulpin c tre frunze, care prin procesul de fotosintez , transform hrana primar (apa i s rurile minerale) în hran elaborat , care la rândul ei este transportat prin vasele liberiene în tot corpul plantei. 1 Coletul este locul de unde începe tulpina, punctul între tulpin i r d cin .

Procesul de fotosintez este cel mai complex i mai uimitor proces biologic care se petrece în natur , proces care face ca plantele s fie caracterizate drept o uzin vie, în care, cu ajutorul energiei solare (primit f r costuri) materia anorganic (apa, s rurile minerale), bioxidul de carbon (cel mai d un tor gaz care se g se te în aer), sunt transformate în materie organic i cel mai important gaz, indispensabil omenirii, f r de care via a pe Terra nu ar fi posibil , adic oxigenul. De aceea, plantele în general, ecosistemele vegetale în special cele forestiere (p durile) sunt indispensabile vie ii. F r aportul de oxigen al vegeta ie via a pe Terra nu ar fi posibil . În acela i timp cu absorb ia, are loc procesul de evapotranspira ie. Ca orice organism viu, plantele elimin din corpul lor ap .

Ca plantele s tr iasc , raportul între absorb ie i evapotranspira ie trebuie s fie în favoarea asorb iei. Din momentul în care, prin absorb ie în corpul plantei intr o cantitate mai mic de ap decât cea eliminat prin transpira ie, planta este în pericol s moar . Planta trece mai întâi prin faza de ofilire, dup care, dac procentul de ap din plant scade sub un anumit prag, planta moare, chiar dac din acel moment prime te cât mai mult ap , procesul fiind ireversibil.

În termeni de specialitate, acest fenomen, când se rupe echilibrul între absorb ie i evapotranspira ie, se nume te secet fiziologic . Pentru a împiedica apari ia secetei fiziologice a puie ilor, trebuie s li se acorde o aten ie deosebit . În vederea asigur rii unui procent bun de prindere, trebuie avute în vedere urm toarele: • sistemul radicelar s fie bine conformat, r d cina s fie stufoas i bine dezvoltat ; • imediat dup scoaterea puie ilor din pepiniere ace tia se depoziteaz în locuri special

amenajate, astfel s fie feri i de razele soarelui, de ac iunea vântului amd, pentru a împiedica pierderea apei din corpul lor;

• acelea i reguli trebuie respectate i în timpul transportului lor la locurile de plantare; • tulpina s fie bine conformat , dreapt , f r s fie înfurcit , f r r ni; • dac locul de plantare este situat într-o zona mai secetoas , cum este zona de câmpie, în

special cea din sudul rii, în mod obligatoriu se reteaz tulpina puietului (numai în cazul puie ilor de talie mic ).

De ce se taie tulpina puietului? Pentru a reduce suprafa a prin care se face evapotranspira ia (reducând partea aerian a plantei).

Tehnica retez rii tulpinii: cu o foarfece de vie, bine ascu it , se taie tulpina în plan orizontal, la 1-2 cm deasupra coletului, dup care se acoper partea care r mâne cu un strat sub ire de p mânt.

Aten ie! Nu se reteaz tulpina la puie ii de r inoase (molid, brad, larice, pini), la puie ii speciilor de foioase a c ror tulpin are m duv (cenu er, soc, lonicera etc.), precum i la puie ii de talie mic sau mare.

Puie ii de talie mijlocie Sunt acei puie i a c ror tulpin are în l imea de 1,5-2,5 m i r d cina bine dezvoltat (exist o corela ie biologic intre dezvoltarea r d cinii i cea a tulpinii). Puie ii de talie mijlocie, ca de altfel i cei de talie mare, se utilizeaz cu prec dere în cazul amenaj rii zonelor verzi în ora e, a parcurilor etc., atunci când dorim s realiz m un obiectiv mai repede, f r s a tept m ca puie ii s creasc pe locul pe care i-am plantat.

Puie ii de talie mare (arborii) Sunt arborii propriu-zi i, pe care îi vedem în p duri, prin parcuri etc. Plantarea puie ilor de talei mare sau transmutarea arborilor, de la locul de producere sau de cre tere, pe locul unde dorim s realiz m o zon verde este o ac iune laborioas , foarte costisitoare din punct de vedere economic, care necesit o tehnic i o dotare corespunz toare (macarale, autotransportoare), care va fi prezentat în capitolul privind tehnica plant rii. La replantarea (transmutarea arborilor) se recurge în cazuri cu totul excep ionale. În func ie de obiectivele pe care dorim s le realiz m, se alege categoria de puie i astfel: • pentru împ duriri, reîmp duriri, când se planteaz suprafe e mari, pentru crearea de

perdele forestiere de protec ie sau împ durirea terenurilor degradate se folosesc puie i de talie mic ;

• pentru amenajarea parcurilor, a zonelor verzi din jurul spa iilor administrative sau de locuit, a aleilor sau aliniamentelor, se folosesc puie i de talie mijlocie, sau chiar arbori;

• pentru realizarea de obiective speciale, se pot transplanta arbori.

De unde se pot procura puie i? Se pot procura puie i din fiecare jude , de la direc iile silvice din structura Regiei Na ionale a P durilor-Romsilva, sau de la al i produc tori.

Adresele direc iilor silvice din structura Regiei Na ionale a P durilor-Romsilva, modalit ile i persoanele de contact se pot afla accesând site-ul www rosilva.ro.

Informa ii privind al i produc tori de puie i forestieri se pot afla de la Ministerul Agriculturii, P durilor i Dezvolt rii Rurale.

Cât cost puie ii? Regia Na ional a P durilor-Romsilva valorific puie ii forestieri de talie mic cu pre uri între 250-400 lei/1000 buc, ceea ce înseamn 2,5-4,0 lei/puiet. Face i urm toarea compara ie! O igar cost între 2,25-6,0 lei. Oare, este scump un puiet????? Puie ii de talie mijlocie, în special puie ii ornamentali, au costuri între 8-60 lei/buc, aceasta datorându-se cheltuielilor mai mari ocazionate de producerea lor în pepiniere (timp mai îndelungat, lucr ri de îngrijire mai multe i mai complexe etc.) Oricum, pre urile puie ilor ornamentali produ i în ar sunt semnificativ mai mici decât ale celor adu i din import!

PLANTAREA Plantarea plantelor (puie i, flori) cuprinde totalitatea opera iunilor prin care se realizeaz instalarea plantelor în locul pe care dorim s -l amenaj m, unde dorim s avem vegeta ie.

De ce avem nevoie s plant m? • Arbu ti; • Arbori; • Flori; • Iarb .

Avem nevoie de: • material s ditor: puie i sau semin e; • proiect (plan) de amenajare; • teren (locul) pe care dorim s -l amenaj m; -unelte: hârle , lopat , sap de munte, grebl (în

cazul în care se seam n iarb ); • mijloc de transport (pentru transportul puie ilor i al uneltelor). În cazul în care dorim s transplant m arbori sau s plant m puie i de talie mijlocie sau mare, cu balot de p mânt la r d cin , este necesar o macara, pentru a scoate puietul cu balot de la

locul de procurare (locul de cre tere) a-l înc rca i desc rca în/din mijlocul de transport i a-l a eza în groapa de plantat, deoarece în aceste cazuri, greutatea puietului i a balotului este mare.

Cum se planteaz

Având asigura i puie ii la locul de plantare, se trece la opera iunea de plantare propriu-zis , care presupune efectuarea unei gropi în teren, în care se a eaz i se fixeaz puietul. În cazul puie ilor de talie mic , cu r d cina nud , dimensiunile gropii trebuie s fie de 30/30/30 cm, iar în situa ia când se planteaz plop sau salcie dimensiunile gropii sunt de 60/60/60 cm. Atunci când plant m puie i cu balot de p mânt la r d cin , groapa în care plant m puietul trebuie s fie cu pu in mai mare decât dimensiunile balotului. În principiu, la efectuarea gropii de plantat se are în vedere ca aceasta s fie suficient de adânc , astfel ca r d cinile puietului s se a eze natural, r sfirate, f r s fie îndoite, înghesuite etc. P mântul care se scoate din groap se a eaz pe marginea acesteia, având grij s fie îndep rtate pietrele, deoarece, dup a ezarea puietului în groap , în pozi ie vertical , p mântul pe care l-am scos se utilizeaz la fixarea puietului în sol. Este recomandat ca plantarea unui puiet s se fac de c tre dou persoane: una va ine puietul în pozi ie vertical , având grij ca coletul (locul de unde începe tulpina) s fie cu 2-3 cm sub nivelul de la suprafa al gropii, iar cealalt persoan , folosind lopata sau apa, va acoperii r d cinile puietului cu p mânt, având grij s taseze, cu piciorul, p mântul în jurul puietului, astfel ca, dup terminarea plant rii, dac încerc m s scoatem puietul, prin tragerea acestuia s nu reu im.

Practic, la plantare, se efectueaz urm toarele opera iuni: • s parea gropii; • transportul puietului (din depozitul de puie i sau din mijlocul de transport) la locul de plantare (lâng groap ); • a ezarea pe fundul gropii a unui strat de p mânt afânat, umed (dac este nevoie, se ud fundul gropii); • a ezarea puietului în groap , în pozi ie vertical ; • fixarea puietului, prin acoperirea r d cinilor cu p mânt.

Atunci când se planteaz puie i de talie mare, cu sau f r balot de p mânt la r d cin , este necesar ca odat cu plantarea, puietul s fie fixat printr-un tutore, care este bine s fie introdus în groap odat cu puietul.

De ce este necesar acest lucru? Dup plantare, r d cinile puietului trebuie s se consolideze, încep s creasc , în special acele de ordin secundar, inclusiv peri orii absorban i. În cele mai multe cazuri, puie ii de talie mijlocie au i coroana dezvoltat , iar datorit ac iunii vântului, mi carea coroanei se poate transmite i r d cinilor, cauzând deranjarea acestora. Prin fixarea tulpinii puietului cu un tutore se împiedic acest fenomen.

Între inerea puie ilor dup plantare Pentru a asigura prinderea puie ilor (plantelor), intrarea lor în vegeta ie, dup plantare ace tia nu trebuie abandona i. Sunt necesare o serie de lucr ri de între inere, pentru a le asigura condi ii normale de dezvoltare. În principiu, prin lucr rile de între inere se asigur puie ilor substan ele nutritive, apa i lumina, elemente indispensabile cre terii i dezvolt rii lor.

Asigurarea apei În majoritatea cazurilor, apa se asigur natural, din rezervele din sol, rezerve formate din apa din precipita ii sau apa freatic . În mod obi nuit, în zonele forestiere, cu un regim normal de precipita ii (la deal i la munte), dup plantare i pe toat perioada de existen a plantelor nu sunt necesare m suri suplimentare de asigurare a apei, prin irigare. Îns , în zonele secetoase (la câmpie) în special vara, când se manifest seceta, este necesar a se asigura suplimentar apa, administrat printr-un sistem de iriga ie. Atunci când amenaj m un spa iu verde în fa a blocului, într-un parc, este bine ca imediat dup plantare s ud m puie ii planta i. Udarea se poate face simplu, prin transportarea i administrarea apei cu o g leat . Este important de tiut c nu trebuie s exager m cu udatul plantelor, prin administrarea unei cantit i foarte mari de ap , prin ud ri foarte dese, deoarece putem ajunge în situa ia s înec m plantele, caz în care acestea se sufoc , se poate ajunge în situa ia ca r d cinile s nu mai poat respira.

Solul din jurul r d cinii puietului trebuie s fie permanent reav n. Aceast stare a solului o putem verifica prin sondarea solului, pe o adâncime de 5-10 cm. Fie vizual, fie strângând în palm solul, ne putem da seama daca acesta este reav n sau uscat. Dac strângând în palm solul extras din jurul r d cinii acesta ne curge printre degete, înseamn c este uscat. În schimb, dac sim im o stare de umezeal , iar dup desfacerea palmei, solul r mâne în palm , luând forma degetelor, înseamn c solul este reav n. Dac ne curge ap printre degete, solul este ud.

Asigurarea substan elor nutritive i a luminii Substan ele nutritive necesare dezvolt rii plantelor se asigur din sol. În foarte pu ine cazuri, cel al solurilor puternic degradate, este necesar a se administra suplimentar îngr minte chimice sau naturale. În schimb, pe o suprafa plantat , în special în cazul planta iilor efectuate în scop forestier, pentru a realiza p duri sau perdele forestiere de protec ie, puie ii planta i sunt concura i, sub aspectul substan elor nutritive din sol, dar i al apei i luminii, de c tre ierburile i arbu tii care se instaleaz acolo natural i care au o cre tere i o dezvoltare foarte activ , uneori luxuriant . Dac nu se înl tur ierburile i arbu tii men iona i, puie ii planta i vor suferi, stagneaz în cre tere, vor fi cople i i i în timp se usuc . Eliminarea concuren ei ierburilor i altor arbu ti, în favoarea puie ilor planta i, se face prin efectuarea lucr rilor de între inere: Pr itul i plivitul buruienilor, care se poate face: • în jurul puie ilor, în vetre cu dimensiunea de 60/80 cm; • în fâ ii (benzi), pe rândul de puie i; • între rândurile de puie i. Pr itul i plivitul buruienilor în jurul puie ilor i în fâ ii benzi) se realizeaz manual, cu sapa. Între inerea planta iilor între rândurile de puie i se realizeaz mecanizat, cu tractorul (de mici dimensiuni, legumicole sau pomicole), prin ararea solului sau prin discuire. Eliminarea vegeta iei ierboase i lemnoase între rândurile de puie i se poate face i prin cosirea acesteia, fie manual, fie mecanizat. În cazul spa iilor verzi amenajate în jurul blocului, în parcuri, în cazul aliniamentelor, lucr rile de între inere constau în plivitul i pr itul buruienilor în jurul puie ilor i între inerea gazonului, prin cosire, în spa iul dintre plante.

ALEGEREA SPECIILOR ÎN VEDEREA PLANT RII

Alegerea i asocierea speciilor în vederea realiz rii unei planta ii cu scop forestier, în vederea înfiin rii unei p duri sau a unei perdele forestiere de protec ie, în cazul amenaj rii de spa ii verzi, cu scop peisagistic, în parcuri, în jurul locuin elor, este o ac iune foarte important , întrucât o judicioas alegere i asociere influen eaz , uneori hot râtor, atingerea scopului urm rit.

De obicei, alegerea i asocierea speciilor este apanajul speciali tilor din domeniul silviculturii i din domeniul amenaj rii peisajelor, solu iile de adoptat concretizându-se în proiectele

tehnice de execu ie, unde se stabilesc toate detaliile tehnice.

În general, se urm re te:

1. La înfiin area planta iilor i perdelelor forestiere de protec ie: - realizarea concordan ei între cerin ele ecologice ale speciilor forestiere indicate (valoroase

din punct de vedere economic) i poten ialul sta iunii unde se realizeaz obiectivul; 2. În cazul amenaj rilor peisagistice: - amplasarea în teren a acelor specii ornamentale, cele mai indicate din punct de vedere

arhitectural, dar care se pot cultiva în acel loc, dar i cele mai indicate în realizarea scopului propus, aceasta în func ie de forma i dimensiunile pe care le atinge planta la maturitate.

În principiu, în func ie de zona geografic (munte, deal, sau câmpie) în care se face plantarea, se recomand speciile:

Zona geografic Specii recomandate

Munte Molid, Larice, Brad, Fag, Paltin de munte, Anin verde

Deal Fag, Gorun, Stejar, Tei, Cire , Salcâm, Gl di

Câmpie Stejar brum riu, Stejar pufos, Stejar ro u, Cer, Gârni , Paltin de câmp, Salcâm, Gl di

Luncile râurilor Lunca i Delta Dun rii

Plopi euarmericani, Salcie, Plopi indigeni, Anin negru

Pentru împ durirea terenurilor degradate, în func ie de natura degrad rii terenului, dar inând cont i de etajul fitoclimatic, se recomand utilizarea urm toarelor specii:

1. Terenuri ravenate

salcâm, s lcioar , c tin alb , c tin ro ie, anin alb, anin negru, anin verde.

2. Conuri de dejec ie i aterasamente plop negru, plop euramerican, salcie, anin negru, sânger, pin.

3. Terenuri moderat pluviodenudate

stejari, salcâm, gl di , ar ari, lemn câinesc, frasin, m r i p r p dure , sânger, corn. 4. Terenuri puternic i foarte puternic pluviodenudate

salcâm, gl di , pin, s lcioar , anini, mojdrean, vi in turcesc, s lcioar , c tin alb , lemn câinesc.

5. Terenuri nisipoase a) Coame de dune: pin negru, m lin, lemn câinesc, c tin alb , alun; b) Coaste de dune: pin silvestru, pin negru, salcâm, m lin, lemn câinesc, soc, alun; c) Pale de dune: salcâm, stejar, m lin, jugastru, ar ar, soc, lemn câinesc, scumpie; d) Depresiuni deschise: plop euramerican, plop alb i cenu iu, anin negru, sânger, c lin; e) Depresiuni închise (cu ap stagnant ): anin negru, plop alb; f) Interdune salinizate: anin negru, plop chinezesc, s lcioar , c in ro ie; 6.Terenuri fugitive

Specii de folosit Specific ri

Arbori Arbu ti Râpi de desprindere anin negru, anin alb c tin alb , amorf , anin verde

Sta iuni cu soluri intacte pin, paltin, frasin, cire p dure , vi in turcesc

lemn câinesc, sânger, c tin alb

Sta iuni cu soluri fr mântate i cruzite

anin negru, anin alb, pini, paltin, frasin, mojdrean

lemn câinesc, sânger, c tin alb

Sta iuni cu soluri înml tinate

anin negru, anin alb, salcie alb , plop alb

sânger, r chit ro ie

Sta iuni cu regolite i soluri salinizate

s lcioar , plop alb, ulm de Turkerstan

c tin ro ie, c tin de garduri

Depozite de grohoti pin negru, pin silvestru, mojdrean

corn, sânger

7. Terenuri s r turate Arbori: ar ar t t r sc, castan porcesc, cenu er, dud, gl di , Koelreuteria paniculata, pin negru, plop alb, plop chinezesc, s lcioar , salcâm japonez, ulmde Turkestan, corcodu i. Arbu ti: c tina ro ie i alb , Halimodendron halodendron. Cele mai rezistente specii la s r turare sunt: s lcioara, c tina ro ie i Halimodendron halodendron.

P durile tropicale P durile tropicale sunt caracterizate de o mare diversitate a speciilor. Acestea sunt situate lâng ecuator, în zona m rginit de latitudinile 23,5 grade N i 23,5 grade S. Una dintre caracteristicile majore ale p durilor tropicale este sezonalitatea lor distinct : nu exist iarn ci doar dou anotimpuri (ploios i secetos). Lungimea zilei este de 12 ore i variaz foarte pu in.

Temperatura este în medie de 20-25° C i variaz pu in de-a lungul anului: temperaturile medii ale celor mai calde trei luni i ale celor mai reci trei luni nu difer cu mai mult de 5 grade. Precipita iile sunt distribuite în mod uniform de-a lungul anului, cantit ile anuale dep ind 2000 mm. Solul este s rac în nutrien i i are pH acid. Descompunerea este rapid iar solurile sunt supuse filtr rii masive. Coronamentul p durilor tropicale este multistratificat i continuu, permi ând p trunderea limitat a luminii. Flora este foarte diversificat : pe un kilometru p trat se pot întâlni 100 de specii diferite de arbori. Copacii au în l imi de 25-35 m, având trunchiuri robuste i r d cini superficiale, fiind în mare parte pereni, cu frunze mari de culoare verde închis. În p durile tropicale mai tr iesc plante cum ar fi orhideele, bromeliadele, lianele, ferigile, mu chii i palmierii. Fauna include numeroase specii de p s ri, lilieci, mamifere mici i insecte. Alte subdiviziuni ale acestui grup sunt determinate de distribu ia sezonier a precipita iilor:

P durea tropical peren : caracterizat prin absen a anotimpului secetos. P durea tropical sezonier : o perioad secetoas de scurt durat într-o regiune tropical foarte umed (p durea trece prin schimb ri sezoniere vizibile, deoarece copacii suport modific ri de dezvoltare simultane, îns caracterul general al vegeta iei r mâne acela i ca i în cazul p durii tropicale perene). P durea semi-peren : anotimp secetos mai lung (stratul superior de vegeta ie const din copaci cu frunze c z toare, în timp ce nivelul inferior este peren). P durea umed /uscat cu frunze c z toare (musonic ): lungimea anotimpului

secetos cre te odat cu sc derea precipita iilor (to i copacii sunt cu frunze c z toare).

P durile tropicale au fost deja distruse în propor ie de peste jum tate.

P durile temperate P durile temperate se întâlnesc în partea de est a Americii de Nord, Asia de NE precum i în Europa Central i de Vest. Acest biom forestier este caracterizat de anotimpuri bine definite, cu iarn distinct . Clima moderat i sezonul de cre tere de 140-200 de zile în cele 4-6 luni f r înghe reprezint caracteristici distincte ale p durilor temperate.

Temperatura variaz între -30° C i 30° C. Precipita iile (75-150 cm) sunt distribuite uniform pe toat durata anului. Solul este fertil, îmbog it cu îngr minte organice. Coronamentul are o densitate moderat i permite p trunderea luminii, creând astfel condi ii propice pentru o bun dezvoltare i diversificare a vegeta iei, precum i la o bun stratificare a speciilor de animale. Flora este caracterizat de prezen a a 3-4 specii de arbori pe km p trat. Copacii se disting prin frunzele lor late care cad în fiecare an i includ specii ca stejarul, nucul american, fagul, cucuta, ar arul, teiul american, ulmul, salcia i plante care înfloresc prim vara. Fauna este reprezentat de veveri e, iepuri, sconc i, p s ri, c prioare, lei de munte, linc i, lupi, vulpi i ur i bruni. Alte subdiviziuni ale acestui grup sunt determinate de distribu ia sezonier a precipita iilor:

P durile umede de conifere i p durile perene de arbori cu frunze late: caracterizate prin ierni umede i veri secetoase (precipita iile sunt concentrate în lunile de iarn iar iernile sunt relativ blânde). P durile uscate de conifere: domin zonele de mare altitudine; precipita ii s race. P durile mediteraneene: precipita iile sunt concentrate pe perioada iernii, fiind sub 1000 mm pe an. P durile temperate de conifere: ierni blânde, precipita ii anuale abundente (peste 2000 mm). P durile tropical-temperate cu frunze late: ierni blânde, f r înghe , precipita ii abundente (peste 1500 mm), distribuite uniform pe toat durata anului.

În prezent se mai reg sesc doar r m i e izolate ale p durilor temperate originale.

P durile boreale P durile boreale, sau taiga, reprezint cel mai mare biom terestru. Aceste p duri se întâlnesc între 50-60 grade latitudine nord, pe centura Eurasia i America de Nord: dou treimi în Siberia i restul în Scandinavia, Alaska i Canada. Anotimpurile se împart în veri scurte, umede, cu c lduri moderate, i ierni lungi, reci i aride. Lungimea sezonului vegetativ în p durile boreale este de 130 de zile.

Temperaturile sunt foarte sc zute. Precipita iile se produc în principal sub form de ninsori, în cantit i de 40-100 cm pe an. Solul este sub ire, s rac în nutrien i i acid. Coronamentul arborilor permite p trunderea luminii într-o foarte mic m sur , astfel c stratul de vegeta ie inferior este s rac. Flora const în principal din conifere perene rezistente la frig cum ar fi pinul, bradul i molidul.

Fauna include cioc nitori, oimi, elani, ur i, nev stuici, linc i, lupi, vulpi, c prioare, iepuri, veveri e i lilieci.

T ierile masive de copaci din p durile boreale pot duce la dispari ia acestora.