1 I J I V E ^ ^ U L I Ï E F A F

In acest n u m ă r : MIHAIL DRA GOMIRESCU, I. CÄLUGÄRU, LUCIAN BLAGA, A L E X A N D R U SIHLEANU, RADU GYR, N. MILCU, TEODOR M U R A Ş A N U , G. TALAZ, T. P Ä U N E S C U ULMU, GH. CARD AŞ, SARIN A CASSVAN-PAS, OTÍLIA GHIBU, MARCEL ROM ANESCU, RUD. A. K N A P P , P. IGIROŞANU, EUG. TITEANU, P A U L I P A P A -DOPOL şi N. N. TONITZA. — Bule t in bibliografic de AL.-SADI IONESCU. — Reproduceri după pictori modera i . —

An; XLII, Nr. 34. 22 August 1926. L e l S.

2 UNIVERSUL LITERAR

C I Ş M E G I U L Astă t o a m n ă c ă t r e sea ră , ma p l i m b a m p r in Cişmegiu ,

A d m i r â n d cât p o a t e a r t a ce d in m o r t t e face viu, Căc i ăst l ac ce a l l ăda i ă , ca o l a v r ă ovre iască , Resuna cu a s u r z e a l ă de c â n t a r e a cea b roş t ească , Astăz i es te r a n d e v ú u l u n d e vez i că se ' n t â lnesc Fe lu r i , f e lu r i de f i inţe ce s 'amestec , se lovesc . C i şmegiu l e p l i m b a r e a u n d e fă ră nici o p la t ă , Mii de o a m e n i f ă ră t r e a b ă m e r g cu g u r a to t căsca tă : Aci roch ia d e l â n ă şi t u r b a n u l de t u l p a n Se a t i nge de m ă t a s e a de là d o a m n a de Lan fan ; Su r tuce lu l p l in d e pe t e de là Moisi j i danu l E ş i el d s o p o t r i v ă cu t a imaoa şi r a g l a n u l C e croi c a i scus in ţă g ră su l iu l C u l u v r i n U n u i t u n e ce t e ' m b a t ă de p a r f u m u l lu i Ge r l i n . Aici vezi ac to r i d r a m a t i c i scur ţ i în a r t ă , l ung i în p le te ; M u m e c a r e v in de ca tă g iner i p e n t r u a lo r fete ; Apoi vezi şco la r i m u l ţ i m e cu gh iozdanu l s p â n z u r a t , Gol de căr ţ i , d a r p l in d 'a rş ice , ce p în ' şcoa lă nici c a u d a t ; P e sub sălcii t r e c tot c â r d u r i de femei ce au de fală Se n u şt ie decâ t n u m a i cum b ă r b a ţ i i se înşea lă : Mai d e p a r t e vezi faliţii <-n\e b l e s t em cu a m a r Specul i le ce ' i l ă s a r ă fă ră sfanţ în posuna r . Tot aci vezi că s ' adună b o e r n a ş i de m a h a l a l e C a r e j u d e c ă g u v e r n u l , c a r e p u n ţ a r a la cale, C a r e scot şi pun în t r e a b ă pe i sp ravn ic i şi zapcii , C a r e ş t iu p r in T r i b u n a l u r i câ te c io rne si h â r t i i S 'au făcut ş 'au să se facă ; şi ch i a r j a l b a ce a u da t -o . O Ch i r i ţ ă ce se p l ânge ca pe scenă a u j u c a t ' o . Pată ce e Cişmegiu : - in el poţ i să obse rvez i Pe toţi c a r e zi şi n o a p t e îmbla d u p ă f runze verz i .

To i l,i oamen i fă ră mer i t ce n u ş t iu a prof i ta De foloasele f rumoase ce o s lu jbă poa t e da . M'aşezai şi eu p 'un scaun n u d e p a r t e d ' a cea masă , Vrând să af lu c h i a r p r i n m i n e f iecărui de ce ' i pasă , D i n ei u n u l se sculase,—om cu ifos gin hel iu , Cu ca ra tu l pe mus ta ţ ă , cu b in işul s tacoj iu . „Fra ţ i lo r , le zicea dânsu l , a m aflat o n o u t a t e , „De necaz de s u p ă r a r e şi a c u m in ima îmi b a t e ; „P i a ţ a n r lă , l u m e a ţ ipă că g u v e r n u l a c t u a l „Vrea să 'nece Vornic ia cu a l t i ne r i l o r va l ; „Şi să pu ie p r i n D i v a n u r i tof la Io rg i de S a n t a - g u r a „Ce se p l imb în ochi cu g e a m u r i , s t r â n ş i în g u l e r .col ţurat , „ C a r e ' i muşcă d e u r e c h e , şi cu capu l z a r z a v a t ; ,,Ce n e zic că noi în ţ a r ă s u n t e m mol î i r oză toa r e , „ H a i m a n a l e de ace lea ce cumpl i t n e bi c inese. „Ce n e s t r igă t o m b a t e r e pe or i u n d e n e ' n t â lnesc . „Şi! noi s tâ lp i i vechi a i ţ ă r e i c a r e ş t im cu v redn ic i e „Să ' n m u l ţ i m d in s lu jbu l i ţ e mica n o a s t r ă avu ţ ie , „Azi cu toţ i i î m p r e u n ă n e v e d e m catatrecsi(ţi , „Şi d in or i şi ce câş t igur i , d e p ă r t a ţ i şi u rg i s i ţ i . „A t r e c u t a n o a s t r ă v r e m e ! — de a c u m p e duioş ie ! „Ne p u t â n d să î n t r e p r i n d e m nici c h i a r vechia mese r i e , ; „Căci /auz că ş i o bancă c a p r o a p e a se 'n tocmi , „Ca d 'acu iu nici din d o b â n d ă să p u t e m n e folosi. „Zic că a s t ea sun t r e fo rme , ş i c ă l u m e a ' n a i n t e a z ă ; „Ba zeu ! mie 'mi vine a c r ede că ca rac i i ' napo iază" . D 'asfea , şi a l t e le ma i m u l t e zicea vech iu l g iube l iu , Cu c a r a t u l pe m u s t a ţ ă cu b in işul s tacoj iu ; E a r ă cei ce s t au de faţă a scu l t au a lu i cuv in te , Muţ i şi ga lben i de ' n t r i s t a r e ca f a n t a s m e d in m o r m i n t e .

D a r m a i v r edn i c de v e d e r e e-acea masă mul t ves t i tă U n d e v ine de s ' aşază l u m e a pa r apon i s i t ă . Auzisem de p r i n l u m e că d in zori p â n ă 'nopta t , î m p r e j u r u l e i s ' adună ne l ips i t şi r egu la t , Câ ţ i -va o a m e n i j a ln ic i ca re , b â n d p e ceas zece cafele Şi t r ă i n d î n t r ' u n fum vecinie de c iubuc ş i na rge l e l e , Unul a l tu i a se va i tă , v ă r s â n d l ac r imi înfocate , Că n u a n ch ive rn i sea lă , şi că s lu jbe le sân t da t e

T impu l cu r se ; — t r e c â n d e a r ă p r i n cel loc de duioşie , O ! s u r p r i z ă n e a ş t e p t a t ă ! — masa l o r e r a pus t ie ! î n t r e b a i ;.. mi se r ă s p u n s e că cei pa rapon i s i ţ i Astăzi şed la a l te mese , şi sun t pa ragor i s i ţ i . —

A L E C S A N D R U SIHLEANU

D i n vo lumul „Armoni i in t ime" , Bucureş t i 1857.

UNIVERSUL LITERAR

Visele din vis ale ...Se împ l inea a n u l . D e când S e năc lă i se

in mla ş t i na unei odă i ţe mobi la te , cu gra­tii şi igras ie , u n d e s i ngu ra p r ive l i ş t e p e r ­misă e r a b iser ica , cu z u g r ă v e a l a coşco­vită ,unica vo lup ta t e , t i hna . Ob ic inu ia să se lungească în pa tu l neg ru , să t r a g ă un tron de nue l e a l ă t u r i , să fumeze, s 'sculte sforăi tul lui F ide lea , şor icar cafeniu şi deştept . Se o t r ă v i a cu t r i s te ţ i i r e m e d i a b i l e şi se mus t ra .—Ei drace. . . t r â n d ă v i e !—au să te m ă n â n c e ţ â n ţ a r i i ! — I lya e r a un ins p r e a del icat c a r e nu se b r u s c a nici pe sine. t r ă i a din î n t â m p l a r e , în p e r m a n e n t ă ront radicf ie cu s ine-ş i ; o v ia ţă în ma i mul te e t a t e , în mai m u l t e di recţ i i î n d r e p ­tată . S ingur . F e m e i a , ex i s t a n u m a i ca un concept de fiinţă, s in teză de l u x şi delicii , cu n e p u t i n ţ ă de conceput c a m a r a d ă , p r i e ­tenia; o s i t ua ţ i e r âvn i t ă în ascuns , n e a j u n ­să. G â n d u r i , g â n d u r i se p r e l u n g i a u cor idoa re, d r u m u r i de vis, căi şi r e ţe le n e u m b l a t e , pr in f i inţa lui . Sobiţa de tuc iu cu b u r l a ­nul răsuci t se p r i n d e a pe re t ină , r a m a ve-ne ţ iană cu p o r t r e t e de familie, l avoa ru l , ulciorul de p ă m â n t , n e n d u l a c a r b o n i z a t ă îl p r e o c u p a u ca po l i ţ i l e a j u n s e la sca­den tă . Şi c a m e r a ca r e t r e b u i a de m u l t dec la ra t ă i n s a l u b r ă ! Aci se po t i cnea to t ­deauna şi nu se p u t e a smu lge apa t i e i decât g â n d i n d cu glas t a r e .

— Da... c ine c inac t iv se î ng ra şă , se t i­căloşeşte.. . l lvn . a i stofă de m a r e d e m a ­gog. Dac 'a i î nce rca? — Cum?. . . P r inc i ­palul e debu tu l . N ' a r fi r ă u să vorbesc. . . — De p i ldă : — C a m a r a z i , p r u d e n ţ a c un narco t ic . Narco t i cu l raţiuniei. Ceil m a i meschin d in t r e viţii , c a r e se p rac t i că pe o scară e x t r e m de î n t i n să în socie tă ţ i le ci­vilizate. D in pr ic ina somnolen ţe i voas t r e s 'au î n ă l ţ a t cuminţii); vicleni i r a ţ iona l i cari nleăhipse. e l i ta . O nob le ţ ă b i u r o c r a -iică, debi lă . C a r e vă e x p l o a t e a z ă fără risc, vă b i r u e cu b l ânde ţă . vă s t ă p â n e ş t e cu .SToază, C a m a r a z i , a ţ i l âncez i t d e s t u l ! Vieţile voas t r e interio, >ivo au p r in s o as pr ime mine ra l ă . Spi r i te le s 'au r u t i n a t de mara sm şi p lecăc iune . Deaceea vă împăr ­ţiţi în t re i m a r i ca tegor i i ident ice , deose­bire n u m a i în арчм-enţă: s ecă tu r i , ca r i sunt. pen t rucă le şade b ine să fie, s ecă tu r i cari nu ' s p e n t r u c'au eşua t şi secă tu r i cari n u s u n t p e n t r u c ă n 'au avu t încă p r i ­lejul să f ie . . .—Camarazi nu r e n u n ţ a ţ i la amiica v o a s t r ă for ţă de p r i m e n i r e şi aven ­tură : t inereţa . . .

Dar , pe când l i a ranga ap r in s , i n t r ă pe uşă d-soara Olgu ţa , d e b i t â n d cu repez i ­ciune, t imidă :

— D o m n u l e I lya , ah ce tea ţ i aşa tare? . . . Nu vă supă ra ţ i că v 'am d e r a n j a t ?... Ştiţi , n 'aş p u t e a s p u n e că avem să ne p l ângem de mata . N u m a i că m a m a s p u n e să vă mutaţi . . . Zice că nu poa te ţ ine ch i r iaş i cu câini Câ ine le , ştii ma ta . s t r ică mobi la , mănâncă s m â n t â n ă . C â n d v r e a u să-l ba t ara tă colţii .

Noi, pe m a t a t e i ub im. A zis şi m a m a Iu tan t i P ina . D a ' c u m să-l iubeşt i pe F i ­delea ? e rău , e urât . . . Dacă-1 o t r ăveş t i însă pu t e ţ i sta cât vreţi . . . I lya îsi p r e ţ u i a că ţe lu l : îl şt ia cum simte, c u m p ă t a t , in­capabil de s t r i căc iune . G a z d a îl u r a . Şi llvn ştia deaşi j de r i că gazda n ' a r e mâinii: urăşte din calcul . Descope r i s e în căjel un spion, un v r ă j m a ş î n v e r ş u n a t . Ea l ău ­da confortul , c u r ă ţ e n i a odăi i şi F ide l ea o compromi tea , îi găsia m e t e h n e l e , le e x a ­gera, eiu diiabbl'ir-ă ^ r ă d m i n t ă . O compromi ­tea cu s is tem. D e pi ldă : se scotea pa tu l , el afla în l emn, c u i b u r i de s t e ln i ţ e ; se văruiau pere ţ i i , se c ă ţ ă r a şi sgâr ia pe ­reţii când za r i a un p u n c t mob i l ; v â n a moliile, când se p u n e a naf ta l ină , s t r ă n u t a cu refracţ ie . Urla î n î n t u n e r i c c â n d ÎDCe-

lui Ilya Davidovici pca p l i m b a r e a şoarec i lo r ; c â n d a d u c e a u vre-o pisică o gonia .

— Sigur , t r e b u e să- l o t r ăveş t i ! U n d e ai ma i auz i t s tuden t cu c ă ţ e l ? i sbucni co ru l de fete schivnic i te de o t a r d i v ă feciorie. Fe t e l e gazdei , (cari e r a u de fapt nepoa­te) se p u r t a u în un i fo rmă gri ca şcolă­r i ţe le , a v e a u o b r a z e sbâ rc i t e şi vesele . E r a u d e m o d a t e ca oda ia , cu mi rosu l ei r ânced ş-i imobilă în decăde re , rele ca fumul pe care-1 î np ră ş t i a sobi ţa de tuci . Nu luc rau nimic . S t ă t eau la p a r m a l â c u l cu g e a m u r i co lo ra t e şi v o r b i a u bâ r f i au şi se c iupeau î n t r e ele, în l ipsă de înde le tn i ­c i re . E r a u o r f a n e şi a v e a u n u m e răsfă­ţa te , şi p r i m i r i „veder i " , î n f iecare D u ­minică O l g u ţ a e r a s ingura oare p lesnia de t i ne r e ţ e şi pofte. O cocă p l ă m ă d i t ă în lup te , r u m e n i t ă în mie re . Numai u >a fu­sese m ă r i t a t ă şi a v e a un bă i a t : Gică . Un p u n g a ş u râ t . cu bube . Cu I lya e r a u de o i nu t i l ă gen t i l e ţă . Şi b ă t r â n a mă tuşă , în rochie de ş iac cafeniu, iub ia conversa ţ i a lu i sub ţ i r e . C â n d vorb ia cu I l ya îşi a m i n t e a de un bă i a t c a r e i-a mil­u i t la t r e i lun i , c a r e a r fi p u t u t avea exac t v â r s t a ch i r i aşu lu i . Pe t r ecea un ceas p l ăcu t , îşi p i e r d e a dinţ i i falşi îi p u n e a la loc cu l imba şi t r e m u r a u g răs imi l e d e p e d â n s a de râs . Vocea îi se r ă t ăcea în gât , se s t r e c u r a t â r â ş p r i n t r e gingi i le ş t i rbe . P e n t r u dânsu l e r a un ceas de tor» t u r ă conversa ţ ia : p r iv ind-o o a s e m ă n a cu un şor ioar b ă t r â n (de m u l t e or i s a

3

Un cântec al pământulu

G r o p a r e t o a r n ă b u l g ă r i g re i Şi scu ipă î ndâ r j i t , A m u r g u - i v â n ă t şi, e h e i ! A r a m a nopţ i i -a s b â r n â i t .

G r o p a r e , as tăz i h u m a p a r c ă T e soa rbe 'n g rop i ş te a d â n c , Pic iorul , p l u m b u l ţi-1 încarcă .— G r o p a r e , hflrca-am să-ţ i m ă n â n c !

Ai r â s des tu l s v a r i i n d de-a d u r a Cosciuge h â d e şi c io lane , Azi îmi r â n j e s c sp re t ine g u r a — Auz i? E b u h a p e olane. . .

G r o p a r e , ciot b ă t r â n cu s â n g e D e viperă* fă-ţi c ruce lung , In t u r l ă funia se s t r â n g e Şi u r l e t e v ă z d u h u "mpung....

G r o p a r e , ' n n o a p t e a r ip i g re le S t ing cande le l e ş i 'n a fund. Viermi în c io rch ine sau m ă r g e l e Ţ i - a ş t eap tă ochiul ud ş i scund.. .

G r o p a r e , noap t e - a b u b u i t Şi s'a po rn i t f u r tuna O f runză de s'a răvăş i t , Tot u n a mi ' i , tot u n a !

T. PĂUNESCU-ULMU

UNIVERSUL LITERAR

Itotărit să-şi î m p u ş t e cafelul. s ă n u mai a j u n g ă v â r s t a nesu fe r i t ă d e mă tuşă ) eu u s'telnijă desc insă din pere te . . .

La u l t i m a t u m u l fetelor I l ya n u găsi r ă s ­p u n s u l p r o m p t . E r a dilstrat. C u g e t a cu î n c ă p ă ţ â n a t ă s tup id i t a t e l a u n joc de cu­v in te .

— Bine, d u d u e Olguţa. . .— a m să văd.. Mă mai aş tep ţ i p â n ă m â i n e d i m i n e a ţ a să vă dau r ă s p u n s ?...

R ă m a s s ingur , f lue ra . — H a i F ide l ea la p l i m b a r e . La 5, t r e b u e să m a i facem şi o vizi tă la p u ş c ă r i e !...

La p o a r t ă îl î n t â ln i p e nepo tu l gazdei . U n m a c e d o n e a n flecar, mus tăc ios şi be ţ iv ; d. P a p a d i n u t r i u . C a r e se p u r t a cu niolc-t ie re şi frac, p ă l ă r i e melon ,şi mianşete de cauciuc . Sughi ţa ca un gui ţa t . Se p l â n g e a că-i orfan, n ' a r e c ine să-1 p iep tene . Vor­bea desp re o i nven ţ i e : un fes... să-1 facă invizibil , să p o a t ă fura.,..

•o-

Ziua încliiM sp re a m u r g , <_fn t i m p în ca r e te p l imba i ca în t r ' o cu t i e dfif puf. D e ­b u t a t o a m n a cu me ta l p e f runze, c u ră ­coa re şi ce r l impede . Se în t â ln i cu p r i e ­t enu l cu ca r e avea să viz i teze p e î n t e m ­ni ţa t . P r i e t e n u l p u r t a oche l a r i a m e r i c a n i s u r â d e a , v o r b e a ascu ţ i t şi p i ţ igă ia t . Cu ­ge tă că sun t o a m e n i car i ex i s t ă p e n t r u că p o a r t ă p ipă . o p e r e c h e de oche l a r i . Su i ră în a u t o b u z u l c a r e p l e a c ă p â n ă la b a r i e r a d i n s p r e t emn i ţ ă . Tăceau . Ascul­ta n p a l a v r e . Maha lag i i r â d e a u i nd i când b i n e l e cu dege te n e g r e . F e t e a v e a u b u z e roşii , dege te la fel. P r ive l i ş t e a a l e r g a ca u n câ ine d u p ă vecliicul. Fieşteoaire s imţi u n s c râ şne t i n t e r i o r l a op r i r ea b r u s c ă a m a -şinei . P o r n i r ă p e jos , l ă s â n d în u r m ă a b a , to ru l cu mi ros d e sânge , podu l c a r e f rân­ge t i h n a r âu lu i . îşi p e g ă t i a u o g r a v i t a t e so lemnă p e n t r u c l ipa r evede r i i . (Un în­t e m n i ţ a t e m a i p r e s u s de j udeca t ă , m a i p r e s u s de v ină . T r e b u e să-i vorbeş t i s tân­jen i t , să evi ţ i c u v â n t u l g reu . O v iz i tă l a un puşcă r i a ş e o v iz i tă decondo lean ţe ) . D in m e c a n i s m u l compl i ca t aii v ie ţ i i ş i me r su l ei, n u m a i vâr fu l îşi p ă s t r a age r i ­mea Şoseaua s p â n z u r a g â r b o v ă p e sp ina-rea! dea lu lu i . Sus, t u r l e a l b e , z idul roşu. P e s t e z idur i , u n cer îna'lt, s lobod, c a r e cu­noş t ea senzul , unicul , ve r i t ab i l u l senz a l l i be r t ă ţ i i . La p o a r t a înch isor i i : u n cupeu închis , a m i n t i n d u n d r i c cl. I, câ teva bris­te c u ' cai sur i , o a m e n i sluji cu s u m a n şi opinci . P r i n fereăstruică, , ' se a r ă t ă un cap , un su râ s sadic .

— I n t r a ţ i ! O şapcă c u s u t ă cu fir sa­lu tă .

P o a r t a cu m u l t e l acă te se deschide . î n ­cepe pe rchez i ţ i a . C ă l ă u z i r e a pe sub bol ţ i m ă n ă s t i r e ş t i p â n ă l a v o r b i t o r u l hoţ i lor . Vorb i t o ru l e o cuşcă. Temnice r i i ca îm­b l â n z i t o r i i , de ţ inu ţ i i ca p a n t e r e l e j igă­r i t e .

Su.nt pal izi , ţ icniţi de sufer in ţă . D a r iată-1 şi p e p r i e t e n ! Ven ia ges t icu lând , ctx descâ lc ind u n ghem d e a ţă , e r a lămâiu, ' tunis şi p u r t a su r t ucu l p e b r a ţ c a l uc r ă to ­r i i la p l a t ă . U n ţ ă r n u ş soseş te deabia/ ţ i -mi ndu-şi ech i l ib ru l , c â n d o z ă r e ş t e p e mă-sa îşi b a g ă n a s u l c â r n p r i n t r e g ra t i i ca să-tşi s tăv i lească p l ânsu l , u n a l tu l v â r ă m â n a în b r â u cu u n gest de su fe r in ţ ă ne ­a ş t ep t a t ă . Au vorb i t p u ţ i n şi echivoc . E-i,)u î nc r ed in ţ a ţ i că l i b e r t a t e a lor e ofen­s ă p e n t r u cel închis . C e a s u l d e v o r b ă s e t e r m i n ă . P e jos , înapo i , p r i n t r e ul i ţ i po -vâ rn i t e , p r i n t r e b o r d é e de o u m i l i n ţ ă şi b l â n d e ţ ă u m a n ă . Şi, p e n t r u c ă s i m ţ e a u un gol. b ă u r ă b e r e rece şi a m a r ă sub u n u m b r a r de c â r c i u m ă . T r a m v a i u l îi a d u s e p â n ă în in ima o ra şu lu i . Se o p r i r ă la o s imiger ie , mânckrră, d i n pl ic t is ,covrigi cu susan . Şi se d e s p ă r ţ i r ă . . ,

I S V O R U L A fost într'un murg de toamnă ji lavă, Ori poate >ntr'o senină zi de primăvară Sălbatecă, neastâmpărată şi fugară..

A fost, ori n'a fost niciodată... D a r Căsuţele cu râsul lor de var, Biserica negrită şi cu turla schilavă, Copiii cu cămăşile lor lungi şi albe, In sufletii-nii, cu străluciri de salbe, Tot vin... ş i ca un făcător de rele Nu pot să mă ma-; apăr azi de ele.

A fost într'un amurg de toamnă jilavă, Ori poate ' n t r o senină zi de primăvară Sălbatecă şi veselă, ca tot ce-i tânăr... Urât de praf, de ziduri şi de carte Umblam prin sat, ori stam, gândind departe l ' e prispa casi noastre delà ţară... !? Nu ştiu, nu ştiu, nu-mi mai aduc aminte, Nici cum a fost, nici cum s'a petrecut... !

Atât ştiu doar, că uneori pierdut Umblam pe câmpul gras de sănătate Şi ştiu că uneori în sat la noj F i n atâta râs şi voe bună — D a r eu cu vântul şi cu umbrele 'mpreună Umblam cântând prin lanuri de trifoi Şi printre holde mari de grâu şi de secara..

Şi iar mai ştiu că'n zile dulci de Maiu, Din prispa casei noastre delà ţară, Eu desluşiam pe câmp un sfânt alaiu D e popi, de oşti, de strigăt de fanfară, D e fumuri de cădelniţi, de biserici,) D e 'nchipuiri, de flori, de cânt de clerici, D e chiote, de nuntă şi de soare într'o neprihănită zi de sărbătoare...

Cn'n faţa unei necuprinse arătări D e plăsmuiri, de basme şi minuni, Genunchii mei se prăbuşiau în dungi In iarba caldă de svâcniri şi sărutări Şi cu urechea pe pământul înflorit,, Cu faţa printre spicile d e orz cu gene lungi, Eu mă nchinam şi ascultam înmărmurit:

Şi vuetul pământului Şi baterile vântului Şi freamătul pădurilor Şi sgomotul securilor

Şi doinele plugarilor Şi strigătul drumarilor Şi cântecul fecioarelor Şi murmurul izvoarelor !...

Şi iar, par'că mai ştiu. cum altedăţi, In vremea pururi pulbere fugară, La geamul casei noastre delà ţară Cu mii de maci şi crini cânta grădina A fericire şi a sănătate Şi mă chema să-mi flutur păru'n vânt Şi să-i sărut de mii de ori lumina —

Cînd pe sub poale de păduri şi pe sub coaste Cu svon de scuturi şi, sclipiri de oaste. D in vreme'n vreme chiotia câmpia Şi mă striga s'alerg cu ochi de soare Şi să-i sărut* din gura 'ntreagă, bucuria...

Iar eu... eu ascultam uimit de toate, Copil în gânduri şi copil în suflet... O. câte veri n'am pribegit prin lanuri Cu haina 'n vânt, cu pieptul desfăcut, Căznindu-mă cu mâini le amândouă Să prind în braţe hohotul pădurii Şi râsul câmpului... să le sărut !

Ce vreau şi ce'nsemnară toate acestea Le mai simţesc în suflet doar povestea, Dar cum au fost şi cum s'au petrecut Eu n u pot să-mi dau seama niciodată ! Insă din argintiul farmec trecător S'a iezuit în mine un izvor Acoperit cu frunze galbene de plop —

Arar-arar, când sufletu-mi se'mparte, O mână 'mpinge frunzele într'o parte Şi, ca un must armonios ce-ar vrea să fiarbă Cu apele lui l impezi şi senine, I /vorul se revarsă peste mine Şi curge 'ntr'una, curge să mă 'nnece Măreţ, sălbatec şi tulburător —

Sălbatecul, frumosul meu izvor, Ce-i pasă lui că apele-i mă dor !?

TEODOR MURAŞANU

Din vo lumul „Chiot Câmpenesc" sub presă.

Singur , în r ă sc rucea d r u m u r i l o r , în mi j locul no rodu lu i c a r e m i ş u n a .

— F e r m e c a t e sun t femei le v a r a când c a r n e a sub ţ i r e şi sănă toasă t ransp i ră . . . şi t oamna când r ă c o a r e a se p r i n d e p e obra j i ca o p ie l i ţă d e b n u m ă ! D a r gâud ià la o (lovitură de stat . O p r e g ă t i a de mult... . Masse compac te a t a c ă d in t r e i p ă r ţ i t em­niţa . Vin t â r â ş , descind, u rcă . — Se a s ­cund , sie îmbulzesc. . . D in c lopotn i ţă , san­t ine le vestesc.. . Sune t dc goarnă.. . . a r m a t a u r c ă p c metereze. . . . (F i re le sun t t ă i a t e , poş ta o c u p a t ă d c in su rgen ţ i ) . Nu pot fi c h e m a t e a j u t o a r e de î i icăeri . P u l p e l e s e î n g i o ş e a u . Obosea la îl î n ţ e p e n e a . Văzdu­hu l s t ins în gaz şi pâc l ă u s t u r a ochii . In p l in război civil, e r a conducă to r şi^ com­b a t a n t . P r i n î m b u l z e a l ă v ie ţu ia cât u n ţ ipă t . Se auz iau pocne te , r ă g e t e s u b t e r a ­ne , puş t i băteam cu î n t r e r u p e r e pes t e toaca mi t r a l i e r e lo r , s t r igă te de tr iumf. T e m n i ţ a a fost cucer i tă . Aici, I l ya va vo rb i şi — va fi a c l a m a t d e m u l ţ i m e a ca r e n u p r i ce ­p e î ncepu tu l evu lu i nou ; d a r se a m ă r î de o s â n d a vieţ i i n ive la te . F ă r ă v r e r e , eşti tuns , mesch in iza t . Se compăt imi . P o r n i s p r e casă. î ş i a m i n t i de F ide l ea , un ica lu i pa s iune , de u l t i m a t u m u l Olgu ţe i . — Ol ­

gu ţa e o f i inţă del ic ioasă ! — Era p e n i ­b i lă o m u t a r e în faptu l t oamne i , o d e p l a ­s a r e în ueuuoscut , î n t r ' o c a m e r ă n e p r i e ­t enoasă p e n t r u gus tu l per f id a l une i gaz­d e c a r e n u în ţe l ege un suflet şi un că ţe l . Şi sun t c a m e r e ca r e te p r i m e s c ca p e un ocupa t , m â r â e işii se s u p u n p e n t r u c ă n ' a u înco t ro , d a r svj dau la ne rv i şi sfâşie. C h e ­iul e r a pus t iu . U n t r a m v a i s u n a pâcâ ind , p a r c ă i m p r i m a man i fe s t e i n c e n d i a r e şi le împrăş t ia pe şn'lne. Se p l i m b ă î n d e l u n g Ta ra f e de l ău t a r i co lorau m i r o s u l de us tu ­roi şi c ă r n u r i f r ipte . î n c e p u s e să b u r e z e . O p loae de vase l ină . T r e c e a câ te u n be­ţiv t â r ş ându - ş i t ă lp i l e p e c a l d a r â m u l ud. Ca s ă s e s imtă, poa t e , î n t o v ă r ă ş i t î ngâna . Ascul ta d e g r i n g o l a d a ecoului (vedeai d u ­p ă c u m se încovoaie) . D e s i g u r că-şi a d -miira vocea !... — Bezna c r e ş t ea cu svon gâ tu i t de o r c h e s t r ă şi c l ipeau f e l ina re l e ! Le a s e m u i cu' ochii d e f ia ră c ă t r ă n i t ă c a r e se n u t r e ş t e cui a p ă t u l b u r e , te c e r n e l e ş t e ca sepia , t e înco lăcs te ca şerpi i . P ă t r u n ­d e a b u r n i ţ a p â n ă în m ă d u v ă .

La p a r m a c l â c , se t r ez i d in r e v e r i a be­ţ ivă .

— Te-a i gândi t , d o m n u l e I l ya ?

mVERSÜL LITERAR X • )

D. GIllA.ŢA : BALCIC

— V ' a m spus , la nu i t p o r t e consei l . — Mâine d i m i n e a ţ ă vă d a u r ă s p u n s u l .

— Bine, d a r d u m n e a t a nu v r e i să ştii că t u r b a t u l 1-a m u ş c a t az i p e C ică .

Gică fusese î n a d i n s lega t l a u n g e n u n ­chi ca s ă fie a r ă t a t ch i r i a şu lu i . T o a t e gaz­de le a u o f a n t a s t ă u ş u r i n ţ ă în inven ţ i a ş icanelor . D a r m a i a les as ta ! C â n d p l â n ­ge Gică n u t r e b u e să-1 p r iveş t i . Nu t r e b u e să t rec i p r i n e n t r é e s ă J vezi cum p l â n g e . Gică t r e b u e m e n a j a t p e n t r u c ă e ob razn ic .

T r e b u e i ub i t p e n t r u c ă - I iubeş te bă ­t r âna , a l i n t a t p e n t r u că-1 a l in t ă şd ea .

Se l u n g i î n pa t , s t inse l ampa , fuma t i­ga i e d u p ă ţ i ga re . P e r n e l e e r a u rec i , p r i n geamul s p a r t i n t r a r ă c o a r e a r e a v ă n ă . U n suflu ca ld s e înă l ţ a p e s t e f i inţă. Se t r ez i iun văz neob i şnu i t . C a p u l g r e u se de sp r in ­se din t r u p , se b ă l ă b ă n i a , p l u t i a ca si-cri i le magice . S imţ i b e a t i t u d i n e a s b o r u l u i în înă l ţ imi , c e v a sub t i l c a r e se vola t i l iza şi t r u p u l l u n g i t î n pa t , pe r s i s t ând , a f â n a t , ca o mov i l ă d e puf...

D a r b r u s c s e t r e a i s ă v ie ţ i le l a t e n t e , vie­ţile, fa ţă de c a r e щ fost n e a t e n t ş i mi tocan , vieţi le de vis, în i r u p ţ i e de ge ize re şi son­de. E r a u v ise s i m u l t a n e ş i p a r a l e l e , v ise des făşura te î n s p a ţ i u în pof ida l eg i lo r pe r spec t ive i . T o a t ă m a s s a d e f i inţe s u g r u ­mate p e sub t u n e l u r i , t e scu i te s u b t e r a n , isbucniau v i e ţu ind cu in t ens i t a t e , toa te gândur i l e p e r f i d e i e şeau l a sup ra fa ţ ă , toa­te re t icente le , toaite fu lge ră r i l e d e o c l ipă se des fă şu rau c u f an t a s t ă c l a r i t a t e . I l y a îşi pă s t r a . în v a c a r m , c a l m u l . N ' a v e a glas , nu sdmţia n e v o e d e mişca re . Se s imţ ia numai covârş i t d e so l i tud ine şi,; p r iv i â , în lipsă d e a l t ă p r e o c u p a r e . Och iu l r e ţ i n e a amănun te l e c u m r e ţ i n e o femeie l teia , u n detaliu a n a p o d a d e toa le tă , se u m p l e a d e privel iş t i . U n fel de şopron cu mi ros de ccdeni uscaţ i . G r i n z i s p r i j i n e a u b u r ţ i l e boloboacelor d e b a r e . P r i n c e p u r i deschi ­se se f i l t ra o l i c o a r e chnűimbarie. I l y a gusta d in toa te bo loboace le . F i e c a r e s ta­

cană a v e a a l t ă a r o m ă , a l t ă a m ă r ă c i u n e , ca r i i n t r a u în p o r i ca o l>aie d e iod, în g l a n d e l e d in c e r u l gu r i i ca o amărea lă , (le co loch in i se depoz i t au ca în p ivni ţ i , în s tomac .

I l y a s e înă l ţa î 'ntr'o a tmosfe ră d e cr is ta l , luc idă , veselă , p lu t i a . — Am b ă u t be r e d i n mi los ten ia a l t o r a , a m bol i t şi m'a p r e o c u p a t s inuc ide rea , a c u m sun t mor t şi nu ma i e x i s t ă a c u m — îşi zise au m â h ­n i re . — Şi a ş v rea să spun ceva frumos.. . să r e ţ in visul , îşi zise insul r a ţ i o n a l c a r e s t ă ru i a viu, î ş i p ă s t r a c u m p ă t u l şi j u d e ­ca ta . Ştia p rec i s dă v isează . D e s t r ă m a t , f i ecare j i v i n ă t r ă i a d in in i ţ i a t ivă p r o p r i e , î m p o t r i v a a p a r a t u l u i de o r d i n e . D a r , de§i visul ş o p r o n u l u i s t ă ru i a r e p e t â n d u - s e în c e r c u r i concen t r i ce cu v i teză c rescândă , SK5 r u p s e d i n t r ' u n p u n c t p e r i f e r i c o p r i ­vel iş te n o u ă . — O piaţţctă du c a t e d r a l ă . Oa -men i , şue re , sgoniote şi e cou r i se p ipă i au în besnă .

U n glas : í I . !• ' :

— Prkndeţi-Q p e b ă t r â n u l pahonţ . . . i i j e -caţi-1 cu scopolomină . (Insul r a ţ i ona l îş i a m i n t i d e med icu l de t e m n i ţ ă a m e r i c a n ă c a r e în locuia p e de ţ inu ţ i ca să-i s i tn iască , să- i d e t e r m i n e să s p u n ă n u m a i a d e v ă ­rul ) . Şi p o r n i o p e r i n d a r e repezită. . . . ful­g e r ă t o r zăria . . . t emni ţa , un g r ă t a r p e ca r e s e p r ă j e s c hoţi... poa r t a . , c apu l sudic.. . cur tea . . . pava j . . . b r i ş te . . . bolţi. . . î n m o r ­m â n t a r e cu muz ică mil i tară . . .

— î n ţ e l e g să-1 i n j ec t ăm ! s t r iga u n ne ­cunoscu t retor. . . Pnindeţî-1, urz icaţ i - l smu lge ţ i - i a d e v ă r u l — v ă s fă tuesc ch ia r , — să n e s p u n ă d a c ă t r ă i m . Fereoaţ i -1 ca să n e des lege de f a rmec . Recunosc : sco­po lomină a m o r ţ e ş t e ins t inc te le , dă visu­lui luc id i t a tea cea m a i a d e v ă r a t ă , v i e t u m a x i m u m u l de n e a s t â m p ă r şi de ca lm. D e ş t e a p t ă v ia ţa f ă ră înch ipu i re , f ă r ă s iv feranţă, un i fo rmă , r e d u c e m a t e r i a la e-sen ţ i a l D a r , — c ine şt/ie u n d e s'a ав^ c u n s b ă t r â n u l p a h o n ţ ? In jec ta ţ i -vă m a i î n t â i pe voi ca să n u vă min ţ i ţ i şi p o a t e . .

— Să-1 t u n d e m ! N u v r e m să ne ma i

îngrozim.. . El e h i r s u t şi rău.. . Mul ţ imea î n d e s a t ă bâzâ i a şi c a t e d r a l a se sd runc ina . Se iscă u n învă lmăşdg , p i a ţ e t a se r ă s t u r ­nă ca og l ind i t ă în a p ă , p l e sn i au lumin i în d a n ţ d e a u r o r e b o r e a l e , g â n d u r i se ină l j a iu t r ă g â n d c ree r i i în v ă z d u h ca, p e sc r ip te , copaci a r d e a u c u n u n i de b les ­teme. . .

Se deschise u n geam spre a l t p e i s a j . I l ya se p ipă ia . F u n c ţ i o n a oa o maş ină -

su rp r i ză , cm r e s o r t u r i , se desch idea ca o a r m o n i c ă . Ce le l a l t e vise con t inuau ca un ecou v izua l , î n p e n u m b r ă .

Se afla în c ă m a r a u n e i vile, n e v ă z u t e d e ochi, d a r a c ă r e i imag ine c rescuse vie în min t e . O c a m e r ă t a p e t a t ă cu cat i fe le n e g r e , în f lor i te c u fir.

U n ca ta fa lc î n c o n j u r a t de s feşn icare b i ­ser iceşt i , m o r t u l d in sicr iu, u n fecior de c a s ă cu. o b r a z u l pa l id . I n p e r e ţ i s p â n z u r ă s ta tu i a t â r n a t e cu f rângh i i d e s â rmă , la g e a m u r i a p a r cape te cu o b r a z e ova le şi tu r t i t e , s b â r c i t e şi n e t e d e , cu şi f ă r ă b a r ­bă , o n ă v a l ă de u m b r e i moi ca r i şoptesc şi se înghesue , foşnesc ca pomi i în vân t , sâ-s âe c u g u m e dezumf la te H y a e covârşi t , bor t i l i t d e d t r i s t e ţ ă în t insă , c a r e ţ â ş n e ş t e dintr ' îns iul ca d i n t r e p i e t r e , îl î n m o a e ca ploaie^ spumoasă . T r i s t e ţ ă se a d â n c e ş t e , i n u n d ă pes t e m a r g i n i l e f i inţei . Za rva î n d e ­p ă r t a t ă a v i se lor se î n v â r t e ; în j u r e o l in i ş te nec l in t i tă . D e o d a t ă s'a p o r n i t miş­ca ire. Statutele a u î n c e p u t s ' a l e rgc îm­p r e j u r u l ca ta fa lcu lu i , p e uşi a u sbugh i t câini mopş i cu colţiif oţel i ţ i . Mor tu l s'a deş­t e p t a t şi-1 s t r â n g e de m â n ă . Mor tu l avea r ă su f lu ! r ece ca u ş a desch isă s p r e c u r e n t . I lya v r e a să fugă, mopşiii îl a m e n i n ţ ă , se r e p e d cu b o t u r i să lba t i ce . N i m e n i n u vino să-4 scape . Se s b ă t e a în î nc l e ş t a r e şi fi­g u r i l e (lela geam se s c u t u r ă de r â s . E un hohot de bu t i i goale, un r â s s c r â n ţ â i t de c e a u n e , u n cor în m a i m u l t e voci.

O r e s p i r a ţ i e a c c e l e r a t ă îl frigea.. . că r ­n u r i f i e rb in ţ i î l p ipă iau , b u z e l u n e c a u p e ceafă... dege te î n de l i r t r e m u r a u p i a n o -t â n d p e coaste. . . un p ă r sbu r l i t gâd i la t âmp la , o g u r ă bâ jbâ i a , c ă u t â n d g u r a Iui .

Se t r ez i besmet ic . — Taci.. . taci,.. Mata.. . t u ş t i i Nu-i

s p u i mă tuş i i ! O voce susp ina fosforescentă , se s t in­

gea . P ic ioru l de c ă p r i ţ ă se î n t i n d e a ca un ne rv . Un t r u p d e fe t i ţă se c o n t r a c t a dc f r igur i , c a r n e a p l â n g e a ou sugh i ţu r i . Olgu­ţa se î m b i b a în c a r n e a lui ca 'o a l i f ie .

Câ ine l e se svârcol i p e s u b p a t . — A h ! b i e tu l Fidela. . . i-o fi frig ?...

Nu-i a ş a : n u t e m a i mu ţ i ?... Eu i -am spus mă tuş i i să n u t e ţ ie cu

căţel . . . Nu-1 m a i iub i p F ide l ea — n u ? (Gâlftia, şi se r ă s p â n d e a î n mi r e sme) .

Mi-ai p l ăcu t d e când te-a i m u t a t la noi . Ce d r a c u ? N u te p r i cep i ? Eş t i a l d r a c u ­lui... Aştep{i să vie fetele la t ine.. .

R e s p i r ă o t r a v a r ă m a s ă î n c a m e r ă , se convinse că e viu, t r eaz , când a u z i un glas : l

— Olgu ţo ! — i^a vez i d e c e p l â n g e C i c ă ?...|,Patul g e m u când c ineva descinse. I lya se p o m e n i . i a r s ingur , p r iv indu - se în og l indă u r m e l e t o r t u r i l o r de l ica te . — A h ! c u m n u te m a i r e c u n o ş t e a m , ş m e c h e r e ?... Şi n i c i el nu şt ia dece , îş i t r a s e o p a l m ă .

I O N CĂLUGĂRU 1922 O c t o m b r i e .

IN EMPIREU Dialogul 111: Capodopera face parte din lumea psihofizică

TITU MAIORESCU, VASILE CONTA, CARAGIALE, DELAVRANCEA, DUI-LIU ZAMFIRESCU, VLAHUŢA, TRI VALE.

D E L A V R A N C E A . — D o m n u l e Ma­iorescu, noi s în tem ga ta !

Y l . A I I L j A. — La ce ? Barbule ? D E L A V R A N C E A . — Să ascu l t ăm ma i

d e p a r t e teor i i le i n t eg ra l i smulu i . C A R A G I A L E . — Am fost noi poeţ i p e

l u m e a cea l a l t ă ; da r pe l u m e a a s t a n e - a m făcut cu ra t filosofi !

D í I I L l ü ZAMMRESCU. — Apoi şi p e lumea cea la l t ă a m făcut d in când în când filosofic... Şti ţ i , c ând nu p r e a ne da zor insp i ra ţ i a .

TITU MAIORESCU. — îmi pare b ine că v re ţ i s ă ţ i n e m ş i r u l . D a r eu, ca p ro ­fesor ce-a m fost şi aceas t a a fost m â n d r i a vieţi i mele — o să încep cu cvrecare î n t r e b ă r i . E r a u p a r ' c ă două or i t r e i ches t iun i c a r e r ă m ă s e s e r ă să fie l im­pez i t e . Ce zici d o m n u l e Conta ?

VASILE C O N T A . — Pa re -mi - s e că u n a era dacă Logica simţirii, a ş a cum o în­ţe lege in t eg ra l i smul , nu este tot u n a cu E s t e t i c i ob i şnu i t ă ; s au dacă , d in con t ră , nu e o n o u ă Este t ică ce, î m p r u m u t â n d tot ce e b u n din Estet ica veche , r ă s toa r ­n ă p e de-a ' n t r e g u l concepţ i i le de p â n ă acum. A doua e r a în l e g ă t u r ă cu h ipe r -orgitmicul spence r i an , — l u m e a psihofizi­că, d a r n u p r e a v ă d în ce l e g ă t u r ă poa t e fi a c e a s t ă ches t i une cu Este t ica i n t eg ra ­l ismului . . .

1 RIVALE. — î m i da ţ i voe, D o m n u l e Maiorescu \ E u a m p o m e n i t î n t â i de lu­mea psihofizică a i n t e g r a l i s m u l u i . si a m pomeni t -o , p e n t r u c ă ea tocmai e s t e î n t r ' o s t r â n s ă l e g ă t u r ă cu Logica s imţ i r i i con­s ide ra t ă ca o nouă Este t ică .

VASILE C O N T A . — Aş v r e a să v ă d şi eu, c u m ?

TRIVALE. — î m i da ţ i voe să c o n t i n u u ? MAIORESCU. — C u p l ă c e r e , m a i c u

s e a m ă că d u m n e a t a a i sup t î n v ă ţ ă t u r a de la isvor !

T R I V A l E — Am văzu t că Logica sim­ţirii c u p r i n d e p r inc ip i i l e d u p ă c a r e se obiec tează şi c a p ă t ă f i inţă de s ine s t ă tă ­toare o parte d in sufletul nos t ru , a v â n d însă t oa t e e l e m e n t e l e lui analizabile : in te lect , a fec t iv i t a t e şi ene rg i e , şi p e cele inanalizabile : mis t icu l , ce le unif ică . D a r ani zis r ă u : . .pr incipi i le" , p e n t r u c ă i n t e g r a l i s m u l nu r e c u n o a ş t e decâ t u n u l : unitatea organică. E l e m e n t e l e d in suflet ce se ob iec t ivează t r e b u e să a ibă această un i t a t e . C a p o d o p e r a , r e z u l t a t u l aces te i o-b iec t ivă r i e s te u n organism», o f i in ţă nouă , s a u şi, m a i b ine , o specie n o u ă .

C A R A G I A L E . — I a r ne-a i l ua t cu r e p e ­zea la .

TRIVALE ! — Şi ce hocus-pocus es te ăs ta , de t rec i cu vorba de la c a p o d o p e r ă la u n i t a t e a o rgan ică , de la un i ta tea o r ­ganica la fi inţa n o u ă şi d e l à f i inţa nouă , p r i n t r ' u n sal t mor t a l , la specia nouă . Mi se p a r e că ai să r u p i gâ tu l i n t eg ra l i s ­mu lu i .

TRIVALE. — N u c red . MAIORESCU. — Nici e u nu cred , dar

că ai lua t -o p r e a r e p e d e cu ident i f icăr i le , c red şi eu. Ia s 'o l u ă m ma i cu b in i şoru l . Şi, va să zică, o p a r t e din suflet : in te ­lect, afect şi voinţă , î m p r e u n ă cu r ă d ă ­c ina lor mist ică, se ob iec t ivează . Asta î n semnează că se întrupează în material î izic, în aşa fel, că devine p a lpab i l l ă pentru toată lumea. D e v i n e cum zicem noi, filosofii, universal obiectivă.

AL. VLAUUŢA. — Până aci, — fl aea, «-Înţelegem ei noi foarte bine.

MAIORESCU. — Acuma consecven ţa Г Dacă , p a r t e a sufletului unif icată , — hai să zicem niai b ine , armonizată în difer i ­tele ei e l e m e n t e —devine corp material dc sine s t ă t ă to r , a t u n c i zice Trivale, a-cest corp a p a r e ca ceva organic, ca o fiinţă nouă .

AL. VLAHUŢA. — Ca u n l u c r u nou vre ţ i să ziceţi .

T ITU MAIORESCU. — F ie şi ca u n luc ru nou, da r lucru or i fiinţă tot una e, din momen tu l ce r ecunoaş tem că e ceva ob iec t iva t , ceva deosebi t si de sine stă­tă tor , faţă de suf le tul din ca re s'a născut.

C A R A G I A L E . — Vă rog. D o m n u l e Ma­iorescu, să-mi daţ i voie să vă î n t r e r u p , îmi v ine în min te , cum mi-a veni t mie de mul t eo r i . a t â t e a năsbâ t i i , una m a r e . c a r e totuşi poa te să nu fie năsbâ t i e de loc. D u m n e a t a ziseşi că lucru l or i fiinţa aceea obiec t iva tă , supusă logicei s imţ i r i ' , — capodopera , ca să-i zicem pe n u m e — s'a n ă scu t din suf le tul p o e t u l u i or i a r t i s ­tu lu i . Dacă s'a născut , t r e b u e să a ibă ta tă şi m a m ă ! Şi t a r e m ă tem că in t eg ra l i s ­m u l va t r ebu i să-i dea aces tu i făt - f rumos doi pă r in ţ i , p e care , fără g reş e u îi c r e d că sun t N a t u r a , m a m a , şi Sufletul t a t ă l . Di.i î m b r ă ţ i ş a r e a Suf le tu lu i cu N a t u r a t r e b u e să r ă s a r ă acea fi inţă nouă . capo­d o p e r a ; şi să t r ă i a scă pe l u m e v ia ţa ei i n d e p e n d e n t ă de a pă r in ţ i lo r

T ITU MAIORESCU. — Se Drea Doate ca ceea ce n u m e ş t i d u m n e a t a n ă s b â t i e să fie o adâDcă gând i r e . D a r u r m ă r i r e a ei n e - a r r ă t ăc i din d r u m u l pe ca re l -am apuca t . E b ine să r e ţ i nem însă din a c e a s ­tă o b s e r v a r e a lui Caragiale t e r m e n u l de „făt f rumos" da t capodopere i . Scăpăm şi de con t rove r sa cu „ l u c r u l " şi „f i in ţa ' ' d o m n u l u i Vlahuţă. Si, deci. Logica simţi­ri i g a r a n t e a z ă că „fă t f rumosul eş i t d in suf le tul poe tu lu i este viabil , i a r nu o imi­t a ţ i e de t in i chea vopsi tă .

TRIVALE. — Aceas ta e e x p r e s i a cu c a r e d u m n e a v o a s t r ă a ţ i c a r a c t e r i z a t o-p c r e l e de imi ta ţ ie , scoţând în relief v ia ­b i l i t a t ea şi o r i g ina l i t a t e a comedi i lor dom­nulu i Caraaiale.

TITU MAIORESCU. — Asa e, d a r t r e ­buia a tunc i să accen tuez n u n u m a i v iab i ­l i t a tea în l e g ă t u r ă cu moravurile de la. noi, de pe la 1883, ci şi pe cea în l egă tu ­ră, cu umanitatea. D a r desi e r a m convins de gen ia l i t a t ea c rea ţ iun i lo r lui Caragiale, — tac tu l , cu ca re t r e b u i a să p u r c e d în cri t ica de pe a tunc i , mă î n d e m n a să-i r e ­cunosc doa r talentul, a t â t de r a r î n ţ a r a Românească ne v r e m e a aceea. . .

DUILIU ZAMFIRESCU. — Er t a t i -mă , d o m n u l e Maiorescu, da r mi se o a r e că, cu a m i n t i r i l e din v r emea pămân teasca , i a r ne-am d e p ă r t a t de ches t iune . î n ţ e l e se ­sem că o capodope ră es te o fiinţă, u n „fă t - f rumos" cum s'a zis, născut din su­fletul poe tu lu i ; da r nu a m înţe les de ce i-a zis Trivale specie, cum n'a m în ţe les c a m stă lucru l cu lumea psihofizică, fă ră să ma i vorbesc de l e g ă t u r a d i n t r e Logica s imţir i i şi Estet ica curentă . . .

D E L A V R A N C E A . — E a d e v ă r a t c ă n e bă l ăc im cam de mult cu chest i i le aces tea . Şi de as ta , Trivale, eşti de vină. Eu zic sa r u g ă m p e domnul Maiorescu să des-făşure ş i r e t en ia m a i d e p a r t e n u m a i d u m ­nea lu i .

TITU MAIORESCU. — Numai_ eu sin­gur n'o s'o pot face : una, că aci nu fae o lecţ iune ţi o să mă Intrerupeţl cu li-

UNlfERSÜL LITERAR

Jocul cu fluturi Intre ierburi înflorite, între grâne Pe-un covor de borangic mă odihnesc— Boabele de grâu miroase-a pâine, Câte unul mai lăptos eu îl strivesc Intre dinţi—şi împletesc tăcut în sine Mii de doruri, pentru viaţă împletesc,

Peste lanuri de departe rotitor Nouraş, ca nişte suflete de floare Vin ţ;pre mine fluturi albi scăldaţ/i în

[Soare : Eu i-aştept şi-mi cat în suflet gândul lor Şi'mbătat îmi râde sufletul, de-mi pare, Că pe cer e el stăpânitor...

Şi cu stolul fluturilor, parcă Fermecat de vraja vieţii mele , M'am urcat pe-o străvezie barcă. Şi vâslim cu aripi uşurele A p e l e seninului departe, Că mi-e drumul parcă dincolo d e moarte...

;J . î . ,_ i ' ь G Т Д Т 4 7

и и ю я и а и и и и

b e r t a t e a , p e caxe o ave ţ i de l à f i inţa n o a ­s t r ă e m p i r e i c ă : şi a l doilea, că a r fi cam mo noi on. D a r a a v u t d r e p t a t e Dui l iu cu d in nou să mă î n t r e r u p ă . Si deci voiu cău t a să înod firul . C a p o d o p e r a sau făt­f rumosul scăpa t din suf le tul poe tu lu i sau a r t i s tu lu i a r e în suş i r ea de a fi suflet în­co rpo ra t in m a t e r i e fizică ; dar , în cons­t i t u ţ i a capodopere i , m a t e r i a fizică nu ma i e fizică, fiind p ă t r u n s ă d e suflet , nici s t ă r i l e suf le teş t i nu ma i sun t s t ă r i su­fleteşti , f i indcă nu pot fi p r i c e p u t e decâ t p r in m a t e r i a fizică. I n t e g r a l i s m u l e în d r e p t d a r ca, pe l ângă l umea fizică şi p e l â n g ă lumea sufletească să mai r e c u n o a s ­că o a t re ia l ume lumea psihofizică. Şi a-tunci , f i reş te , avem trei fe lur i de f i inţe sau l u c r u r i : f i in ţe fizice : u n corp ceresc , un m i n e r a l , un s te jar , un leu, un om ; fi­in ţe suf leteşt i : o gând i r e , o pas iune , o impu l s iune , o dor in ţă , etc., şi f i inţe psi-liofizice : o s t a tuă ca „Moisc" de Michel Angc lo o epopee ca „ I l i ada" lui Homer, o o p e r ă d r a m a t i c ă cum e „O Scr i soare p i e r d u t ă " a dumi ta l e , Caragiale.

VASILE C O N T A . — î m p ă r ţ i r e a în t r e i l umi mi se p a r e a r b i t r a r ă . L u m e a ps iho­fizică e în r e a l i t a t e h i p e r o r g a n i c u l lui Spencer , c a r e însă nu e decâ t o depen ­d e n ţ ă a lumii fizice. O r i c e nevoe în le ­g ă t u r ă cu c o n s e r v a r e a ex i s t en ţe i fizice se t r a d u c e p i i n t r ' o s t a r e suf le tească, do-ri i ' jă sau t emere , c a r e dă n a ş t e r e la o mişcare fizică de a p r o p i e r e sau de de­p ă r t a r e faţă de luc ru l dor i t s a u t emut . Aşa fiind, or ice capodope ră nu e a l t ceva decâ t o m i şca re h i p e r o r g a n i c ă sau psi­hofizică în l e g ă t u r ă cu nevoi le a r t i s t u l u i sau poe tu lu i . Şi de aci , inven ţ ia aceas ta cu a t r e i a l ume , mi se p a r e — cu voia d u m n e a v o a s t r ă , şi deşi s u n t e m în E m p i ­reu - - o m a r e moftologie.. .

T ITU MAIORESCU. — T e c a m gră­beş t i şi devii şi pas ionat , d o m n u l e Conta. Nu ui ta că t răeş t i î n t r ' o l u m e . în ca r e n'ai crezut şi pe ca re cu toa te aces tea cu ra ţ i ona l i smu l dumi t a l e rect i l in iu , ai ne ­gat-o — deşi vezi că exis tă . Şi acum să a r ă t de ce zic că ne grăb im, când ident i ­ficăm mişcăr i le fizice d ic ta te de vo in ţă cu feţi frumoşii pe oare-i n u m i m opere de a r t ă . Ce le t r e i lumi pe oa re le deosi-beş t e i n i eg ra l i smu l ex is tă , î n t r ' a d e v ă r . Astfel lumea fizică e to t a l i t a t ea fenome­nelor ca i c , prin actul de cunoaştere, râ­mau neschimbate. Ori cât ne-am înmul ţ i cunoştinţele despre „soare", el tot «»oi

UNIVERSUL LITERAR 1

r e " r ă m â n e , abso lu t n e i n f l u e n ţ a t de cu­noş t in ţe le n o a s t r e d e s p r e dânsu l . Азд e, d o m n u l e C o n t a ? d

VAS 11 E C O N T A . — Nu po t s'o t ăgă -d u e s s : a ş a e,

TirU MAIORESCU. — L u m e a sufle-t e i s c ă c u p r i n d e din cont ră , t o t a l i t a t ea fe n o m e n c l o r c a r e , p r i n a c tu l d e cunoaş t e r e , n u pot să n u se s ch imbe . C a să cunoş t i o no ţ iune , o e m o ţ i u n c , o h o t ă r î r e , t r e b u e să-fi î n d i e p ţ i a t e n ţ i u n e a asupira i o r şi să le luminez i . D e î n d a t ă însă oe le-ai lumi­nat , le-ai s c h i m b a t . I n t e g r a l i s m u l a r a t ă cu tot p r o g r e s u l o m e n e s c s e d a t o r eş te toc­mai aces t e i p r o p r i e t ă ţ i a f enomene lo r su­fleteşt i c a r e aiu f i rea că n u po t să se sch imbe , când v r e m să le cunoaş t em. O r i c e c u n o a ş t e r e în l u m e a suf le tească e o cr i t ică — pozi t ivă sau n e g a t i v ă ; — şi o r ice cr i t ică e o î n d r u m a r e sp re schim­ba re , s p r e p r o g r e s . C r e d c ă e de s tu l dc chi r . Aşa e, d o m n u l e Con ta ?

VASILL C O N T A . — Şi, de -aş vrea s'o t ăgăduesc , n u pot .

T ITI ! MAIORESCU. — Acum, ia bă ­ga ţ i de s eamă Ja fă t - f rumosul p e care-1 n u m i m o p e r ă d e a r t ă şi vede ţ i dacă pu ­t em să-] i n t r o d u c e m în u n a s a u a l t a din­t r e a c e s t e două lumi , p r e c u m a m p u t u t i n t r o d u c e mişcă r i l e p r o v e n i t e din voin ţă î n sfera lumi i fizice. Să luăm, de p i ldă , „ O Scr i soa re p i e r d u t ă " a, d u m i t a l e C a r a -g ia le . Şt i ţ i că a c u m t o a t ă lumea; o s p u n e : d i u t r ' î n s a n u se poa te sch imba o v i r g u l ă , şi, cu cât c u n o a ş t e m m a i mul t , cu a t â t v e d e m că ş i ru l cuv in t e lo r d in d i fe r i t e le repl ice , ş i ru l r ep l i ce lo r d in d i fe r i te le scene , ş i ru l scene lo r d in d i fe r i te le ac t e r ă m â n e i n a l t e r a b i l şi abso lu t ne sch imba-bil . D i n ce l u m e p u t e m zice dar , c ă face p a r t e înfă ţ işa i ea e x t e r i o a r ă , fo rma, capo­d o p e r e i „ O sc r i soare p i e r d u t ă " ?

VASILL C O N T A . — De s igur că din l u m e a fizică.

T1TU MAIORESCU. — P u t e m o a r e în­să zice f celaş l u c r u ş i de fondul e i ? O î n ţ e l e g e m o a r e toţ i la fel ? F i in ţ a ei, în­t r u cât e capodope ră , în ace l a ş fel se p roec t ează în suf le te le t u t u r o r ? Sau, în­t r e b â n d pe ch ia r a u t o r u l e i : Spune drept , d o m n u l e C a r a g i a l e , d a c ă ţi-o aduc i a-m i n t e a c u m a ş a cum ai făcut-o a tunc i , sau dacă în t impu l vie ţ i i d u m i t a l e a i a-vut aceeaş i idee în p r i v i n ţ a i n t e r p r e t ă r i i d i fe r i t e lo r d u m i t a l e p e r s o n a g i i ?

CARAG1A! E. — Să vă spui n u m a i una E r a m l i W e i m a r şi a m p e t r e c u t o n o a p t e în aceeoş c a m e r ă cu a u t o r u l integ.ra.lis-mulu i . Ei bi:ie, o s e a r ă î n t r e a g ă — afur i ­si tul , că. iiu î-oiu zice altfel — mvi necă­j i t să-i spun ca r e e p e r s o n a g i u l p r inc ipa l a l comedie i . I -am pomen i t de Tipă tcscu , de I ruhanac l i e , d e coana Zoiţica — da r tocina : p e C a ţ a v e n c u l-am u i t a t ! Acum j u d e c a ţ i şi dumneavoas t ră . . . .

T ITU MAIORESCU. — Atunci , din ce l u m e p o a t e sa facă fondul une i capodo­p e r e , ca re , se. s ch imbă de là u n individ la individ, şi c a r e la aoelaş individ şi ch i a r la i nd iv idu l t r a e a c re ia t -o se s ch imbă o-da tă cu t ictul de c u n o a ş t e r e ?

VASILE C O N T A . — De b u n ă s eamă că face p a r t e clin l u m e a ps ih ică .

TITU M A I O R E S C U . — Va să zică : făt f rumosul nos t ru face p a r t e şi d in l umea fizică, şi din l umea suf le tească . Aşa c, domnu le C o n t a ?

VASILE C O N T A . — Nu pot s"o neg : c a p o d o p e r a face p a r t e d in a m â n d o u ă lu­mile. D a r e p r e t e n ţ i o s s ă spui că ej vorba , nici mai m u l t nici ma i pu ţ in , decât de o a t re- ia Iu-nie ! Ce l m u l t p u t e m recunoaş ­te că mişcă r i l e e x t e r i o a r e d ic ta te de voinţă p r i n do r in ţ e l e şi t e m e r i l e n o a s t r e , sunt de d o u ă fe lur i : une le p rac t i ce pe ca re l e p u t e m n u m i fizico psihice. . .

TR1VALL. — Aşa le n u m e ş t e şi i n t e ­grálisaiul.

VA SÍI E C O N T A . — Te rog n u m a în­t r e r u p e ! Şi zic : cel mul t p u t e m recu­noaşte u n e l e mişcăr i p r ac t i ce fizicopsi-Jiice şi a l t e l e , t eo re t i ce s a u idea le , p e c a r e l e p u t e m n u m i ps ihot iz ice şi c a r e nu sun t decâ t capodope re l e . Datr t eo re t i ce ori idea le sau psihofiizice e le oa şi cele­la l te s u n t i i / i c e , ca une l e ce a u o fo rmă în spa ţ iu şi în t imp, p e c a r e o p u t e m m ă ­su ra şi c â n t ă r i ca pe o r i ce e l e m e n t m a t e ­r ia l

TITU MAIORESCU. — Asa a r fi, dacă fătfruinosii l m u n i t c a p o d o p e r ă s i -ar a v e a în a d e v ă r e x i s t e n ţ a în spa ţ iu şi t imp , ca mişcăr i l e ce le la l te fizice.

D a r vezi că e le n u ex i s t ă decâ t în a-p a r e n t ă în spa ţ iu ş i t imp. Ele t r ă e s c p e veşnic ie n u m a i şi n u m a i în conş t i in ţa u -nmnă . C a p o d o p e r a nu ex is tă , cum se p a r e , în a f a r a noas t r ă ; ea nu poa te ex i s ­ta decâ t în conş t i in ţa n o a s t r ă şi n u m a i a t u n c i când, p t m s â r g u i n ţ ă şi capac i t a te , ani pu tu t -o iiitiodii'Oe î n t r ' î n s a cu t o a t e o r -g a m i e ei e sen ţ i a l e . Căci ari. nu e v o r b a curaa; de a m e m o r a , p r e c u m p r e s u p u n e cr i t ica is tor ică In or ice caz n u e v o r b a de| a m e m o r a n u m a i in te lec tua l iceş te . Po ţ i m e m o r a aşa o capodope ră , f ă r ă s'o p r i ­cepi şi deci fără s'o poţi introduce^ în con­ş t i in ţă . C a p o d o p e r a nu ex i s t ă decâ t a-tunci , când t o a t ă subs t an ţa e i suf le tească văzu tă pr in f o r m ă şi a r m o n i c s e p r e f a c e în subs l an j ă suf le tească în p r o p r i a - u e conş t i in ţa i n t eg ra l ă . P u t e m , o a r e d o m n u l e

Conta , să zicem a c e l a ş l uc ru şi de ce le ­la l te mi şcă r i u t i le , c a r e cu d rep t cuvân t sunt cons ide ra t e oa fizice s a u fisicopsi-h ice ?

VASILE C O N T A . — Mă dec la r învins . A i g i r n e n t u l es te p e r e m p t o r i u . A c u m mi se l uminează tot î n a i n t e a ochi lor . E o a-d e v ă r a t ă r eve la ţ i e . Da , a c u m v ă d că o c a p o d o p e r ă e a l t ceva decâ t reirulaimentnil u n o r mişcăr i fizice,, Ea t r ă e ş t e în noi, deş i p a r e a f a ră din noi. Şi m a i văd. c ă deşi e x i s t e n ţ a ei e x t e r n ă , fo rma e nesch im­ba tă , fondul se; sch imbă, p r i n cunoaş t e re , de là om la om, gi la f i eca re om, de là a c t d e cunoaş te re : la ac t d e c u n o a ş t e r e Mai văd că ţoa le p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e formei fi­zice n ' a u nici u n în ţe les fizic, căc i nu po t fi în ţe lese cie p r i n e le , c i n u m a i p r in u i m i t e l e sullei eşti ce e le ne pot deş t ep ta în sul ié t . Es te ev iden t că ps ih icul se p i e r d e în l i / ic şi fizicul se p i e r d e în psi ­hic, p,en t.ru ca s a гцааіга' a m â n d o u ă î n t r ' u -n i , — cum s'a zis — ca u n făt f rumos d i i î t r ' a l t ă l ume . Es te v o r b a de liinicvi cea. de-a t r e i a — de l u m e a psihofizică.

A l . VLA.IJUŢA. — Va să z ică as ta а fost l u m e a noas t r ă , a poeţilor. . .

TITU MAIORESCU. — A d u m n e a v o a s ­t ră , da : d a r n u m a i când p u t e a ţ i c re ia capodope re .

AL. V L A l l L ' ţ A . — Păca t . Noi, poeţ i i , c r e d e m că toi ce c o m p u n e m sun t capo­dope re — şi J e -aceea ziceam...

O S P I C I U L м

Zi de t o a m n a t i m p u r i e . C e r de p l u m b . Moituă.

Un cas te l vechi la poa l e l e unu i m u n t e a d ă p o s t e ş t e o cea tă de n e b u n i , miai mul t sau m a i pmţiin genia l i .

P a r c u l şi î m p r e j u r i m i l e cas te lu lu i sun t p u s t u . Pa j i ş t ea p e c a r e ş eva l e t e l e p ic to­r i lo r a r u n c ă în zile însor i te p e t e de u m -bră j e u m e d ă şi bănc i l e a l b e de p l o p s tau p ă r ă s i t e .

N e b u n i i s 'au închis p r i n o d ă i l e ou fe-I e s t re obloni te , cu pe re ţ i i v ă r u i ţ i şi cu mobi l a de s ana to r iu .

Uniuil în ha la t , cu b o n e t ă g a l b e n ă de lână, puf ne d i n lu lea şi u r m ă r e ş t e zbo ru l muş te io r ue j u m ă t a t e aimorţi te d e firig. Al tul , e i teşie bibl ia , c ă l a r e pe s caun . Al t rei lea scr ie şi-şi r ec i teş te c u glas t a r e , în s i n g u r ă t a t e a odăie i , ve r su r i l e .

In sa la d e l e c t u r ă cu mese, Ae . c e r i s si d i v a n e b ă t r â n e ş t i , un copil î ş i î n t eme iază o gospodăr ie m i n u s c u l ă pe. covor. O fată t â n ă r ă ci teşte cu mâ in i l e Ja t âmp le . Doi ibhi'zaţi j oacă table .

Î n t r ' o o d a e m a r e c u t r e i f e r e s t r e ofe­r ind t r e i pe r spec t i ve deosebi te , etat ghe ­m u i t ă o n e b u n ă mică şi î nd răc i t ă .

In z iua a c e a s t a n e b u n i a e ca lmă, dulce, şi inofensivă.

A avu t şi zile de n e b u n i e zbuc iuma tă , fur ioasă ş ; nopţ i v i je l ioase de nesomn. O t o r t u r e a z ă m e r e u u n gând.

Din sea ra când b ă r b a t u l e i a găsit-o în b r a ţ e l e i ub i tu lu i şi-a închis -o î n odaia •cu cele t re i fe res t re , d in u l t i m u l e t a j , a u d e u n zgomot c iuda t c a r e v ine din h o r n şi se o p r e ş t e l a g u r a sobei .

Sfrr! sf'rir! s f r r ! Ce să fie? Nu e vân tu l . Aüunci ce e?

N e b u n a nu mai a r e somn. Sfârâituri din coş îi s f rede leş te în c r ée r şi în in imă. T o a t ă n o a p t e a stă î n t r ' u n colţ şi a scu l t ă :

Sfr r ! sfrr! s f r r ! Mii de gândiuri o n ă p ă d e s c N 'a a v u t noroc în v ia ţă . A c u m e încu­

iată în odae şi i ub i tu l o a ş t e a p t ă în zada r în t u r n u l cas t e lu lu i . Cel pu ţ i n dacă stfâ-văi tul a r lăsa-o s ă d o a r m ă .

In ziua a>sta dc t o a m n ă t i m p u r i e u n slu­j i to r al cas te lu lu i a veni t să a p r i n d ă focul.

Sfârâ i tu l din h o r n se a u d e din ce în ce

ii t a r e . S lu j i to ru lu i îi e t e a m ă să se a-p r o p i e .

— Auzi cum s fâ râ ie in ho rn? Auzi? — Aud, r ă s p u n s e s lu j i to ru l . — Ce să fie? — Şt iu e u ? O r fi u m b l â n d d u h u r i l e . — D u h u r i re le? — D o a m n e fe reş te . Se zice că doiminiţa

c a r e u s t ă p â n i t .castelul n u se a v e a toc­mai b ine c u D u m n e z e u .

— D e ce? — Apoi vezi ma ta , e r a t a r e drătros-

toaisă şi s t ă p â n u l o încu ia î n oda ia a s t a . B ă t r â n i i spun că îşi p r i m e a iubi ţ i i p r i n ho rn .

N e b u n a izbucni într'tini r â s scur t . S lu j i to ru l î n g h e ţ ă de spa imă, cu m â n a

p e uşa sobei când o văzu să r ind d in pa t şi desch izând-o b rusc .

S fâ râ i tu l înce tă în h o r n şi u m p l u în t r 'o c l i pă od a in.

Pirin uşa deschisă a sobei ţ âşn i zglobie o r ândun ică , apo i încă u n a ş i încă una, p â n ă ce u m p l u r ă î n c ă p e r e a .

S lu j i to ru l deschise (Iţereiaetra. P ă s ă r ' J e se z b ă t u r ă câ tva t i n r p î n juirul

ce rceve le lo r , apoi o z b u g h i r ă aifară. Ju odae n ' a u r ă m a s decâ t două . S t ă t eau s t r â n s l i p i t e u n a de a l t a şi se dezn ie rdau cu c iocur i le .

Toa te î nce rcă r i l e de a l e d e s p ă r ţ i ră­m â n e a u zadarn ice , ele s t ă t eau nec l in t i t e la căpă tâ iu l pa tu lu i , p a r c ă air fi fost ţin­tu i t e acolo.

S lu j i to ru l se înch ină şi eş i îngrozi t . Ce le d o u ă p ă s ă r e l e se d e / m e r d a t i ca

doi îndrăgos t i ţ i . N e b u n a îşi a d u s e a m i n t e de cuv in te le

s lu j i to ru lu i : „Domni ţa sta î ncu ia t ă în casă şi-şi p r i ­

m e a iubi ţ i i p e horn" . I a e d o m n i ţ a . S'a p re făcu t î n p a s ă r e

şi iub i tu l ei dease inenea . In s fârş i t s 'au regăsi t şi n i m e n i nu - i ma i p o a t e despă r ţ i . Oda i a poa t e să r ă m â e de acum încolo me­r eu încu ia t ă .

Sfâ râ i tu l a înce ta t . Nu se maî anule de­câ t focul mocnind , în sobă .

In a tmosfe ra de a c a l m i e d in odiue, pen­s i o n a m cas te lu lu i a d o a r m e fer ici tă .

l.a căpă tâ iu l pa tu lu i ce le d o u ă păsă ­re l e s c ă p a t e d in cap t iv i t a t e , se d e z m e a n l ă cu c iocur i le lor ascu ţ i t e .

SARINA CASSVAN-PAS

D E L A V R A N C E A . — Teor ia a s t a p a r e a d e v ă r a t ă , da r g rozav n e t ae d in ifosele ce le-«m avuii în via ţă .

DEJ LI U ZAMEI.RESCU. — P e mine , ca­re a m a \ u t , ma i î n a i n t e de toa te , o con­ş t i in ţă p r e a ar t i s t ică , a p r o a p e m ă n imi­c e ş t e A m \ ă z u t - u eu din r â n d u l t r e c u t ; da r o m u l ÎMI .poate fi decâ t CE E, nu ce c rede el d e s p r e s ine.

С А К А Ь І Л Е Е . — Mi se p a r e că t eo r i a a s t a m a i mul t lui C r e a n g ă , lu i Eminescu şi mie ne conv ine . D e ce n ' a ş c r e d e că e şi ude vă r a t ă ? Căc i doa r a ş a ne î n v a ţ ă p r a g m a t i s m u l !

T'l'JU M A I O R E S C U . — P r a g m a t i s m u l confunda a d e v ă r u l şt i inţif ic c u a d e v ă r u l p r a c t i c logica i n t e l ec tua lu lu i cu logica voinţei . D a r a s t a p e n t r u a l t ă d a t ă ! Să l ă săm şi aceas t ă teorie , — ca şi p e r s o n a -l i ' â ţ i l e ! -— şi să conch idem. Capodope ­rele , născu te d in conş t i in ţă şi p e s t e con­ş t i in ţ a poe tu lu i ф a r t i s t u l u i , n u po t t r ă i decât în conşt i in ţa o m e n i r i i : e a e a t m o s ­fera şi c a r e u l lor. Acolb e l e t/răesc ca ex i s ­tenţe a l e unei noi lumi , a l e l umi i ps iho-fli/Лсе, ca re . fizică şi suf le tească în a c e -l a ş t imp, est ? to tuş i a l t c e v a decâ t ps ihi ­cul şi fizicul Aceas t ă l u m e psihofizică es te d e s c o p e r i r e a integrallismaului, şi t r e ­b u e să ne m â n d r i m cu ea. E a ne scapă de vechiul ideal ism, c a r e p l u t e a î n nor i i ne s igu ran ţe i , ' i ne dă un nou ideal ism,

d a r pipăit. Deş i n u p a r c m a r e luc ru , a-ceas t ă teor ie es te p l i nă d e consecven ţe n e a ş t e p t a t e .

VASILE C O N T A — A c e a s t ă t eo r i e răs­t o a r n ă în adevă r ideal ismul; nebulos — г,-celaş pe ca r e a m v r u t să-1 r ă s t o r n şi eu cu m a t e r i a l i s m u l m e u a outrance —" d a r ea îl m e n ţ i n e d îndu- i un în ţe les tangibil şi controlabil.

DUiLl l f ZA Mi 1RESCIJ.— T e o r i a e fru­m o a s ă şi l ă m u r i t ă . Şi aş v r e a să fie tot a şa de l ă m u r i t ă sj concep ţ i a c a p o d o p e r e L spaciei şi Logica s u n t e m în l e g ă t u r ă cu Es te t ica cu ren t ă .

PRIVA LE. — Aceste ches t iun i a c u m se rezo lvă n u m a i d e c â t .

MAIORESCU. - Nuiinai decât , da ; d a r nu acum.

AL. VLAHUŢA. — Asta v r e a m să zic şi eu .

C A R ACIALE. — Eu, să s p u n drep t , g ro ­zav a ş fi v r u t '.à af lu, o c l i pă m a i c u r â n d , cum de-am născut e u sneo.ii !

T I T E MAIOKbSCU. —Nu a i n i m i c de p i e r d u t a ş t e p t a u C a r a g i a l e !

C A R A G I A L E . — Ce b ine a r fi fost, d o m n u l e Maiorescu, ca noi să fi fost si pe p ă m â n t , cura s u n t e m ac i în E m p i r e u f

Uliu MAIORESCU. _ Bine că s u n t e m aşa m ă c a r a c u m :

MIHAIL D R A G O M I R E S C U

UNIVERSUL LITERAR

R i c h a r d W a g n e r d i r i j a „ L o h e n g r m " ia O p e r a d in Viena . Pe l a s fâ rş i tu l d u e t u ­lui îşi puse bagheta, p e p u p i t r u , l ă să o r ­c h e s t r a să cân t e s i n g u r ă şi su r â se vesel , l a sfârşi t , i zbucn i o f u r t u n ă de a p l a u z e a t â t de ' î nde lunga t ă , încâ t W a g n e r t r e ­bu i să se r id ice şi să m u l ţ u m e a s c ă dela p u p i t r u , şop t ind în ace l a ş i t i m p muz ican ­ţi lor de l â n g ă dânsu l :

— Mi se p a r e că-i p lace m a i b ine pu­b l icu lu i când nu d i r i jez eu !

î n t r ' o noap t e , Balzac med i t a a s u p r a u-nui roman , când i.uzi u n sgoniot d i n s p r e i e r e a s t r ă . Se u i tă acolo şi văzu cum, cu m a r e b ă g a r e de seamă, un co rp omenesc se lăsă în c a m e r a sa.. Bal zac nu îşi p u t u re ţ ine r â s u l văzând pe acel nenoroc i t şi începu să r â d ă cu hohot . Bandi tu l , uimit , obsei 'vându-1, a p r o a p e i n v o l u n t a r îl în­t r ebă : i

— De ce râzi ? — C u m să iui r â d p r i e t ene , r ă s p u n s e

Balzac, când văd cum cau ţ i ceva aici noaptea , când eu nici ziua nu găsesc nimic !

l in a u t o r d r a m a t i c f ă r ă succes se duse î n t r ' o zi la Duinais t a t ă l şi-1 a m e n i n ţ ă că sc va s inucide , ucizândit-şi şi cei t r e i copiii , dacă nu-i va da imedia t t r e i suite d e franci .

D u m a s scotoci toate b u z u n a r e l e , da r nu găsi decât două su t e . \

— îmi t r e b u e n e a p ă r a t t r e i sute, re ­pe t ă a u t o r u l s a u e u şi cei t re i copiii a i me i sun t p i e r d u ţ i !

— Ei bine, îţi fac) o p r o p u n e r e , zise D u ­mas , ia. aces te două su t e şi s inuc ide- te d e o c a m d a t ă n u m a i p c d u m n e a t a !

m"

Cineva zise lui S a r a h B e r n h a r d t : — Aveţ i u n p ă r a lb , d o a m n ă ! Sa n» h se apropie- de ogl indă , e x a m i n a

cu a t e n ţ i e p ă r u l a lb , oftă apo i u ş u r a t ă zi.se :

— Slava D o m n u l u i că se află în coada m e a falşă !

• P u d e r e w s k ; p u n e a p e u n a d i n e leve le

sa le să c â n t e o sona t ă d e S c h u b e r t şi, î n a i n t e ca ea să înceapă , îi o b s e r v ă că compozi tor i i ! se gândise des igur la o logodnică, poa te , şi că r â n d u l de d ra ­goste îi es te a d r e s a t ei.

D u p ă aceia r ugă pej fată, ca să înceapă . Ea c â n t ă îa a ş a fel c ă P a d e r e w s k i o î n ,

t r e r u p s e , s p u n â n d u - i : — D a r , a u z i n d u - v ă domnişoa ră , a m

impre s i a că S c h u b e r t nu se a d r e s e a z ă lo­godnicei , ci soacrei . .

• Ludwig Börne , c r i t icu l g e r m a n , se afla

oda ia î n t r ' u n cunoscut s a lon l i t e r a r . A-p rop i indu- se de un g r u p de b ă t r â n i c a r i d i s cu t au o ches t iune d e es te t ică , Ludwig , c a r e n ' a v e a a t u n c i d e c â t 20 d e ani , in­t e r v e n i . D a r d e a b i a î n c e p u să vo rbească ş i u n d o m n respec tab i l , ' p r iv i i idu- l pe d u p ă oche la r i , îi zise :

— Taci . domnule , nu te ames t eca , nu te-n î n t r e b a t n imeni , n imic . E u la vâ r s t a (l-tale n u e r a m d e c â t u n m ă g a r ,

— A t u n c i v ' a ţ i conse rva t b ine , r ipos tă Börne . înc l inându-se profund.

R. A. K P P .

UNIVERSUL LITERAR 9

F l o a r e a l u i de R A D U GYR şi N. MILCU

A c t u l I. — T a r a G â z e l o r . LIBELULA (apropii iul i i -se mai muH:)

Scoală, scoală Sânzien,, Ş te rge ţ i ochi i de po len! Ara sn inor aci de dor?

SÂNZIEN Daţ i - in i f loarea florilor!...

(p r iv ind fi?, şi a m ă g i t u m b r a Libelulei. . .) ...O u m b r ă n vân t a l ene se l eagănă , şi v ine Incoa t r e m u r ă t o a r e . . . S'aprovne de mine.. . .

(Libelula , ca. şi cum ea a r li cea v i sa tă :) C u a r i p e l e ' n t inse d e mi - t e -au rup t , — te cer . . D e vei m u r i , — te-oi duce pe p iep tu l meu , la ce r !

( revenindu-ş i ) . . .Dar n u e f loare a lbă v i sa tă d in răzor.. . .

- . _ . B A R G A U N U L S F E T N I C O libt-hulă plânge!. . . .

SÂNZIEN Nu- i Hoarea-flori lor! . . . .

(Pauză a p ă s ă t o a r e ) F loarea , f loarea îi e d r a g ă !..

LIBELULA Cine mi-a vorb i t de , .ea' '

L IBELUA ... Din pa l a tu l meu , d in mlaş t in i , a m veni t d in ţ a r a mea . Te doream. . . Ş i -a tunci n e b u n ă să mă r is ipesc în z a r e A m zbura t . . . D a r obosi tă , în l i vadă , sub o f loare , M'am culca t s ' ado rm la umbră . . . Somnul mă cupr inse -nşor . . Nu adânc . . . S imţeam p r in a r ip i , p r i n tot t r u p u l , u n fior Dulce , — că s imţ i i de -oda tă cum p lăce rea lui: mă doare . . . M'am s imţ i t a t u n c i cup r in să î n t r ' o coa je de răcoare. D a r a rdeam. . . Şi -a tunci , t r ez i t ă d i n t r ' u n vis a m ă g i t o r T e - a m văzu t t r e c â n d , pe tine.. .

SÂNZIEN Unde- i „ f loarea- f lor i lor ?"

Nu e ea !... Plecaţ i ! Lăsa ţ i -mi somnul ! I a r t ă , gâză dulce. . . Nu te pa t iubi ! In f loare îmi duc do ru l să se c u l c e . . t

LIBELULA Te-am iubit... Zburaş i depar te . . . Am veni t să-(i fiu a p r o a p e N a i să mă iubeş t i ! Mai bine.. . I n c u r â n d 'o r să mă 'ngro i ipe S u b po len v ă r s a t de c u p e a rg in t i i d e cr in , t â rz iu . . Şi cu g â n d u l d u s la t ine a m s ' ado rm fără să ştiu.. Doru l meu ic v r e a !

SÂNZIEN ... In g â n d u l m e u c u r a t de m a r g a r i n t

P e n t r u ce să pic o t r a v ă , L ibe lu lă , ' să t e m i n t ? F loa rea - f lo r i lo r mi -e d r a g ă !

(eşind d in cupă , că t re sfe tnic ф î n t r e a g ă ca r t e l B ă r g ă u n e , t u ţ â n ţ a r ,

Tu, t r imisul să o cauţi , dincolo, pe s t e h o t a r e . Ai af la t -o ? Spune ! Unde- i ?

(toţi s u n i muţ i ) H a i d e , ce s ta i ? O !... Ţ â n ţ a r i...

Ţ Â N Ţ A R U L MĂRĂCINE FlHture m ă r i t e D o a m n e , a fost to tu l î n z a d a r !

SÂNZIEiY C u m ?

Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E O ! Rege -a l ţ ă r i i n o a s t r e de g răd in i fă ră de m o a r t e . In z a d a r !...

SÂNZIEN Tăce ţ i t ă c e r e — Vecinie îmi va fi d e p a r t e !...

(cu g lasu l s u g r u m a t d e duirere :) Eu p e n l r u ce să f iu u n o r b ? D e ce m i r e a z m a - i să n ' o so rb ? Mi-aş v inde v i a ţ a pe u n fir C e p o a r t ă a u r d e po t i r Mi-aş rupe -Bi ipa ' n or ice sp in P e n t r u l u m i n a e ţ de c r in 1 . . .Şi-aş a d u n a a t â t po len Şi -a tâ t n e c t a r i -aş a d u n a , C â t n 'a gând i t să s t r â n g ă e a P e n t r u Sânz ien . . . !

(p lânsul îl î neacă ) . Eu p e n l r u ce să fiu u n o r b

(Plânge) (Li a ceas t ă cl ipă, toa te floriile p lâng . P e t a l e l e se, ce rn p e

jos, pe m ă s u r ă ce f iecare f loare îşi s p u n e cân t ecu l . Sânz ien t rece delà una le a l t a , se r eaz imă cu d u r e r e de l u j e r u l

f iecăreia asc i i l t ându- i j a l ea , — p e n t r u a r ă m â n e el în suş , nenuingâ in t .

Muşuroa ie l e de furnici pe d e a l u r i se l u m i n e a z ă în roşu în tini]) ce stnpuriile se co lorează în ga lben . In d e p ă r t a r e c o r u r i de gre ie r i ) .

C R I N U L C r i n p l ă p â n d b ă t u t de b r u m ă Eu sun t f loarea a lbă чі flori . D i m i n e a ţ a pftn 'n zor i C a r d in soa re a p ă sfântă In c ă u ş u l m e u de cea ră . Şi în f iecare sea ră , In corola m e a e n u n t ă : S te le le cu u m b r e l e Mierea cu a lb ine l e Vântu cu suspinele . . . S t rop i de l ac r imi , m u g u r a ş , Nu mai p l ânge , f l ă t u r a ş !...

(se scu tură ) BARGAUNUL S F E T N I C (flutunului : )

Măr i t e D o a m n e , lasă ! D u r e r e a e p rea g r e a ! Cunosc poves tea asta : a fost c ândva a mea.. .

(Sânzien p lânge) T R A N D A F I R U L

î m b ă l s ă m a t ca n imen i , e u sân t u n t r a n d a f i r . Mi-e d r a g ă o a lb ină ! D a r m i e r e a d in ch imi r Mi-a lua t -o , hoa ţa , t oa t ă ! De -a tunc i p l eacă în lume, . . Eu, roza ei v ic t imă, mă ros. . . a unei g lume . Mă 'nrbălsăină ele mi ros de - a tuncea D u m n e z e u Bă t r ân , să fiu tot t â n ă r , şi s'o a ş t ep t mereu. . .

(se scu tu ră ) St ropi de l ac r imi , m u g u r a ş , Nu ma i p l â n g e f luturaş . . .

(Sânzien p lânge) B A R G A U N U L S F E T N I C

Auzi ? Şi t randafir i i i . . . D u r e r e a ta nu - i nouă.. . ( îmbiindu-l)

Vrei mie re g roasă , multă . . . Sau vre i un s t rop de rouă !.,. LAMA IŢA

S u n t lămâifă a lbă pe f run tea mi r i l o r La n u n t a ta , o !... f lu tur , şi-a t loa re i florilor,

(Sânzien t r e sa r e ) , La n u n t a voas t ră , tnsu-ni i j e r t f i n d u - m i f loarea mea . O i i e n r e - a i li su r a t a , a m s'o n c u n u n cu ea....

(Se scu tură ) MARGHER ITA

Şi eu... şi cu... F L O R I L E T O A T E

Şi noi.... SÂNZIEN

C u m ?.. tonte , l oa l e loa te ?!... LIBELULA

Iau p i ldă de la voi... (îngeii'Uinche î n t r ' u n colţ)

SÂN7TEN I u b i r e ! Simt în m i n e o g h i a r ă de vrăjmaş. . . I u b i r e !... T r e c e v â n t u l , să lba tec , p r i n panaş . . . I u b i r e !—Mi-i p a n a ş u l de -a rg in t , u n n o r de fum. Iubire. . . . S ce r şe to ru l î n t â r z i a t p e d r u m ! ...Un c a v a l e r d in b a s m e cu h a i n a s fâş ia tă Doi ochi în cea rcăn v â n ă t , o l i r ă s f ă r â m a t ă , Sau f l u tu re sfielnic cu a r ipe l e s t r â n s e !...

( ce lo r la l ţ i ) . Urăsc sf iala voas t r ă ! N u v r e a u p e t a l e plânse. . . Şi f lor i le-as tea m o a r t e să mi- le da ţ i pe foc ! Voi m e r g e insu-mi , s ingur . . .

B A R G A U N U L S F E T N I C S t ă p â n e , s ta i pe loc !

(Toţi sunt î nc r emen i ţ i . Sânz ien , v iz ionar :) SÂNZIEN

E d incolo de l u m e . p e ce lă la l t t ă r â m ! Şi to tuş i , e f .proape !... I u b i m şi o urâm. . . t ) b l e s l e m ă m , şi to tuş i ni- i b i n e c u v â n t a r e a ; E f loarea câmpur i l o r , a g las t re lo r , e f loarea De p r e t u t i n d e n i !... Insă ea nu- i în nici o p a r t e !...

B A R G A U N U L S F E T N I C D e n u a r fi m i n u n e a n ' a r fi aşa depar te . . .

10 UNIVERSUL LITERAR

SANZIEN Pleca-voi s ingur , s i ngu r ! Voi n ' a ţ i găsi t -o, e u O voi afla !..

B A R G A U N U L SFETNIC D a r bine. . .

SANZIEN Ştiu : d r u m u l es te greu. . .

O ALBINA S p r e t a r a fJoarei D o a m n e , cu t i ne vor z b u r a Şi a r ip i l e n o a s t r e p e l a n g ă - a r i p a t a !

BARGATJNELE S F E T N I C ( îndup leca t de gând) Venim cu t ine d o a m n e !

SANZIEN (fericit) C u toţi ?... A d e v ă r a t !?...

C u r t e n i , cu r t en i , să m e r g e m ! Să da t i foc la pa l a t ! Aşa e ?... Sunte ţ i g a t a ? — î n e b i i n e s c . d e d o r ! ! . .

T O Ţ I T ră i a scă voevodul şi f loarea-f lor i lor !..

SANZIEN C u t r e e r a i p ă m â n t u l , n e b u n , d in f loare 'n f loare, De-aş i fi pu tu t , — s'o af lu aş i fi! zbu rn t î n soare . I a r s e a r a ' uv ins de t r u d ă , la u m b r a d in poiene , Visam... la l u n a ' n a r i p i şi s te le pe antene. . .

TOŢI La d r u m spre ţ a r a m â n d r ă a f loarei — cosânzene !

SANZIEN . O r i şi u n d e va î i ţ a r a O r i c e s tăvi l i n e - a r de spa r t e , P â n ' la en o r i c â t ă ca le L u n g ă - a r fi, ca t de d e p a r t e , Voi zbu ra , n e b u n , s'o aflu C h i a r d e n v i n s de v â n t u r i g re le , î n t r ' o zi a u s'o m â n g â i e

N u m a i a r ip i l e mele. . . LIBELULA (din colţul ei de u m b r ă ) .

Vă cer , a r i p i de c e a r ă , u n s t r o p d e î n d u r a r e . Ai nulă.. . p â n ă mâine. . . Eu m o r d e în t r i s t a re . . . Şi aş m u r i şi a l t fel , ch i a r t u de m ' a i iub i ; O l ibe lu lă m o a r e c â n d a t r ă i t o zi... ...In zor i . pu tea -ve i , t â n ă r , că lăuz i t de gând , H o t a r u l ţ ă r i i t a l c d e gâze s f ă r â m â n d . Să zbori . . . să zbor i d e p a r t e pe d r u m de r aze lungi. . . D a r n ' a i s 'a jungi la f loare. . . N u t r e b u e s 'ajungi. . .

SANZIEN Să n u a j u n g ? Ce s p u n e ?

LIBELULA C u a r i p e l e 'n vânt^

Aştept , în s iu lg i a l b a s t r u , să -mi s ape un m o r m â n t . Mi-or ţ in tu i în s te le , m o r m â n t u l , sub o f loare , D a r ş i a tunc i a r i p a sp re t i ne - a r v r e a să zboare. . . Iub i te , n u te duce ! I n d u r ă - t e de mine . . Nenoroc i t e f lu tu r !...

SANZIEN Mă duc ! T e las cu bine. . .

GAZELE La d r u m ! p lecăm î n d a t ă !

B A R G A U N U L S F E T N I C Aşa ni- i soa r t a !...

O ALBINA (unu i g re ie r ) Vere ,

Mai s t a ţ i , n ' a v e m m e r i n d e ! S 'aduc p u ţ i n ă miere . . . LIBELULA ( rugă tor , l u i Sânz ien :)

D a r p l eacă m â i n e , m â i n e !... SANZIEN

C u m : m â i n e !... N e b u n i e !.., D a r p â n ă m â i n e es te m a i m u l t de-o veşn ic ie D e „ m â i n e " mă d e s p a r t e p r ăpăs t i i , veacur i , ape. . . „ A c u m 1 ' s f ă r â m ă t i m p u l şi mi -o a r a t ă - a p r o a p e , Acum, a c u m ! S â n t ga t a ? Oş ten i , b o n d a r i , furnic i , V'aţi s t r â n s cu toji ? Să m e r g e m ! Tu , sfe tnice : aici Să-mi ţ i i a l ă t u r i , s î a t u l !... S t r ă j e r e . sp r e h o t a r ! T u g r e i e r e , în f run te !... Voi, v iespi de ch i l imbar , Că l i ţ i de zbo r a i i p a !... P ic io ru l p e n t r u mers . . .

(Oas t ea s'a c ă t i t de d r u m ) Popor d e gâze , h a i d e m !.

Ţ Â N Ţ A R U L M Ă R Ă C I N E ( r ămas ce l d i » u r m ă :) U n n o u p r i l e j d e ve r s !...

„ C u f i inţa-mi ţ â ţ â i n d ă Ţ-f... d e v a n i iubi t . Să v a m i n t i ţ i cv. to ţ i i D e «cumpu-mi ţâţâit...'>

(ese f luerând) STRĂMOŞUL GREIERILOR

fi rezindu-st? d in somn p e n t r u o c l ipă :) Ha i î C e e l a r m a a s t a ? Nu poţi să d o r m i u n pic !... D a r b i n e că plecară . . . Să a ţ ipesc sub t spic !...

(Se cu lcă şi d o a r m e ) . (I cou l l a r m e i d e gâze s e Î n d e p ă r t e a z ă , C â t e - v a lumin i

d in sa tu l de m u ş u r o a i e p â l p â i e spe r i a t e . Tăce re , s t r ă b ă ­t u t ă de p l â n s u l î n ă b u ş i t a l L ibe lu le i . O l u n ă u r i a ş ă se u rcă p e cer. l o a te f lori le p a r de ch ic iu ra ) .

LIBELULA (după u n hohot d e p lâns)

...Şi a plecat. . . s p r e f loare. . . d e p a r t e ' n miază-z i ! E t r i s t să mor i cu s ca r a c â n d a i t r ă i t o zi... Asi v r e a d in L ibe lu l ă să m ă p r e s c h i m b în f loare. . .

F L U T U R U L D E N O A P T E ( In t ră . „Zboară '" de câ t eva o r i î m p r e j u r u l Libelulei ' , apoi:) Iubi to , d o r m i ? In n o a p t e eş t i s i n g u r a suf la re ? Ştiu. Sânz ien a c u m a d e p a r t e e de-aici . D a r a i să-1 u i ţ i . El s i n g u r s'o ' n tonrce î n t r ' o zi.

LIBELULA O. p r e a t â r z i u !...

F L U T U R U L D E N O A P T E D a r b ine , — or icând nu - i p r e a t â r z iu !

De-i d r e a p t ă v o r b a as ta , aş m a i p u t e a s ă v iu Eu î n s u m i l â n g ă t i n e ? Să cân t i u b i r e a n o a s t r ă ? Momit ades , n e b u n u l , de-o f l acă ră a lbas t r ă , De-un fe l inar , dc -un sfeşnic, u i t a sem c h i a r de-acea C ă r e i închin a c u m a smer i t , i u b i r e a mea.. .

LIBELULA T â r z i u ţj-nduci a m i n t e !

F L U T U R U L D E N O A P T E M u s t r a r e a t a m ă d o a r e

LIBELULA Eu Pan i i e r t a t pe d â n s u l c 'a î n d r ă g i t o f l o a r e . .

F L U T U R U L D E N O A P T E ' • Hai , uită-1 ! El la r â n d u - i t e v a uita. . . Nu crez i ?

LIBELULA Să-1 uit şi să m ă u i te !... — D a r î l u t u r e j n u vezi C u m sea ra cade m o a r t ă pe-o c ruce de trifoi ? Eu m o r cu ea...

F L U T U R U L D E N O A P T E Să vy i ă deci m o a r t e a p e n t r u doi !

LIBELULA O ! n e b u u u t e c f lu tur !... D e ce să ' .vre i să mor i ? E de a j u n s : C u m i n e m o r su t e de s u r o r i . Voi, ce pu te ţ i , î n v i a ţ ă s ă ' n t â r z i a ţ i m a i m u l t Mă veţ i u i ta , desigur . . .

F L U T U R U L DE N O A P T E Dar . .

LIBELULA N u t e m a i ascult. . . .

De al t fel , p i e rd p u t e r e a . I n g h i a ţ ă v i a ţ a ' n t r u p . Lumin i l e -mi sun t oarbe . . . I n mii d e pă r ţ i m ă r u p . D a r nu-1 uit... Şi to tuş , m ă va u i ta . E u nu.. . P e - u n fir icel de i a r b ă ia -mi t r u p u l de mi-1 du . Sub . . f loarea c ă k ' ă r u ş c i » să -mi săp i m o r m â n t , s u b t o a r t ă . D a r n i m ă n u i , la n i m e n i n u a m i n t i că-s m o a r t ă . D a ' n zo r i ş i ' n pacea nop ţ i i c â n d ochii t a c p r in case , Sn-mi p l âng i pe g r o a p ă l ac r imi d e s te le de m ă t a s e Şi l a c r i m e de ro im şi de a r g i n t să-mi pu i S ă ' n c e r c să c red că e le s ân t l ac r imi l e lui. . . De ce n u sun t o floare. . . o b o a b ă d e polen.. . O , f ir icel de i e i b ă !... v ia ţă . . . Sânz ien !...

F L U T U R U L D E N O A P T E O !... T e iubesc. . . Răspunde . . . Ai a d o r m i t ? Ce fel ? Aşa c u r â n d , î n d a t ă ?... Visezi a c u m la el ? Mă l a să l â n g ă t i ne cu -a r ipa -oc ro t i t oa r e Se t e învelesc. . . P e a r i p i n u s imţ i p l o u â n d r ă c o a r e ?

(Face un. p a s s p r e ea),, Aşa , i o t m a i aproupe . . . Nu- i n i m e n i să n e vadă. . . O s tea d e - a r fi d in c e r u r i aci p e loc, să cadă , — Un fir d e i a r b ă î ncă n u s ' a r t rez i . . . Ascu l t ă !... P u ţ i n ă , d o a r p u ţ i n ă iubire . . . Ce spu i ? Mul tă ?... N 'a i spus n imic , iub i to ? — O v o r b ă d o a r . d o a r una. . . C â n d a scunzându-ş i fa ţa c 'un n o r s u b ţ i r e , L u n a Se face că n u vede , ( îngenunche) In p r e a j m a t a z b u r â n d , îmi p lec î n r ugăc iune a n t e n e l e v ibrând . . . Aşa... tot m a i aproape . . . Vezi ? Ne p l â n g e a m de soa r t ă . I u b i t a mea , te l a să înce t pe bra ţu-mi . . .

(ea îi cade în b r a ţ e moale) — M o a r t ă ?...

(Ridicându-se d in genunch i , d e l â n g ă l e şu l Libelule i , i a m e n i n ţ â n d c u u r ă , î n u r m a convoiu lu i lu i Sânzùon : O, Sânz ien ! Şt iu Ьіве. . . T u i-ai s fârş i t v i a ţ a !... T e t a i e m ă r ă c i n i i în d r u m ! T e p r i n d ă ceaţa. . . P ă c n j e n i i î n p l a se to t s ânge l e să- ţ i s u g ă Şi C r i v ă ţ u l n â p i a z n i c să mi t e - a j u n g ă *n fugă ! O m ă t u l să- ţ i î n g r o a p e u n t r u p b ă t u t d e ploi . Şi I a r n a să- ţ i că lească d in a r i p e u n sloi !... , .Te-am b l e s t ema t !... C n u r a p e d r u m a m să t e p r i n d !...

(Sdrobiit, d u p ă o p a u z ă cu och i i înf ipţ i în l u n ă :) Aşi v r e a în n o a p t e a a s t a la l u n ă să m ' a p r i n d !...

Sfârş i tu l a c tu lu i I

VUlYÈRStit WËRÂR V 11

D A 1 M O N I O N Ciclu! casei albe à

IX TEORIA GENIULUI LUI KANT K a n t def ineş te gen iu l „ facu l t a t e 1 ) a ide i -

l o r e s t e t i c e " (Kr i t ik d e r U r t e i l s k r a f t p a g , 219 R e c i J S ă idesfaicem o d a t ă m o m â i a a c e ­s te i def in i ţ i i p e n t r u a v e d e a d a c ă nu. cum­va se a s c u n d e o i n i m ă vie s u b t h a i n a ve ­c h e î n ţ e p e n i t ă î n t r ' u n sche le t JJemnos. A -nevoie va cuce r i fo rmula a c e a s t a s impa t i a c i t i to ru lu i d e azi . 11 în s t r ă inează ! p â n ă la; d i s p e r a r e — i n t â i u î n c e r c a r e a a p a r e n t ă d e a r a ţ i ona l i za ce n u se poa t e r a ţ i o n a l i z a -, f enomenu l e&teiic r e d u s l a c u v â n t u l „ idee ', — şi apoi şi m a i m u l t r e s t r â n g e ­r ea n e a p ă r a t f o r ţ a t ă a n o ţ i u n e i d e „ge­n i u " esclusiv l a d o m e n i u l a r t e i . D a r m a ­re l e filozof n u m e r g e a ş a d e p a r t e cu r a ­ţ i ona l i za r ea f e n o m e n u l u i e s te t i c pe câ t se p a r e , d e o a r e c e el î n ţ e l ege p r i n c u v â n t u l „idei e s t e t i c e " u n l u c r u ce d i fe ră b in i şo r de ceeace a s t ăz i ob i şnu im să n u m i m ast­fel.

„ î n t o c m a i c u m la o i dee a r a ţ i u n i i i m a g i n a ţ i a n u i s toveş te cu in tu i ţ i i l e ei n o ţ i u n e a d a t ă , tot a ş a l a o i dee es te t i că i n t e l ec tu l n u i s toveş te c u n o ţ i u n i l e s a l e n i c ioda t ă in tu i ţ i a i n t e r i o a r ă a i m a g i n a ­ţ iei ' ' , (ibid. 219). C u a l t e cuv in t e ideea es ­tet ică, e o i n tu i ţ i e (p rodus al imag ina ţ i e i ) ce r ă m â n e ind iv iz ib i lă p r i n in te lec t şi i ne ­p u i z a b i l a p r i n n o ţ i u n i a b s t r a c t e . I d e e a es te t i că p r i n s t r u c t u r a e i e s e n ţ i a l i n t u i ţ i e , re fuză să i u l r e în a b s t r a c ţ i u n i c a t e g o r i a ­l e şi not io i ia le . P u s î n fa ţa une i a s e m e n e a in tu i ţ i i e s t e t i ce i n t e l ec tu l îş i s c h i m b ă nel in iş t i t p u n c t u l d e v e d e r e , se l ă rgeş t e , s ' adună , a l e a r g ă î n cerc , d a r n u o p o a t e p r i n d e n i c iuna d i n m u l t e l e fo rme c e a-t a r n ă î n va s t a sa g a r d e r o b ă . As tăz i a m s p u n e : in tu i ţ i a e s t e t i că e i r a ţ i ona l ă . In „ ide i le e s t e t i c e " a l e lu i K a n t i n t r ă deci, c a m g e o m e t r i z a t ce-i d r ep t , ş i a c e l e l e ­m e n t „nescio g u i d " d e s p r e c a r e în veacu l s ă u a u vo rb i t şi a l ţ i i . Kan t , cu g â n d i r e a c re scu tă în şcoala m a t e m a t i c ă şi t r e c u t p r i n a n a l i z a c r i t i c ă a c u n o a ş t e r i i , e r a m a i c h e m a t decâ t o r i c a r e a l t u l să-ş i dea sea ­m a de g r a d u l de i r a ţ i o n l i t a t e a „idei lof e s t e t i c e " . P r i n u r m a r e K a n t n u r a ţ i o n a l i ­za de loc gen iu l , def in indu-1 ca facu l t a t e a

„ ide i lo r ' 1 es te t ice . Nu tot a t â t d e p ă r e l n i ­că e însă a doua ob iec ţ iune , ce se a d u c e defini ţ ie i sale . K a n t jus t i f i că a n e x a r e a gen iu lu i esc lus iv la a r t ă o r i n acee .i că n u m a i în a r t ă a r e x i s t a c rea ţ i i c a r i n u se pot exp l i ca nici ca con ţ inu t , nici ca o r i ­g ină . N u m a i î n a r t ă a r e x i s t a p l ă s m u i r i la car i nu se p o a t e a j u n g e p r i n p r o d u c e ­r ea d u p ă a n u m e „ r e g u l e ' ' c o n ş t i e n t e . D u ­p ă c r e d i n ţ a -sa tot ce a înch ipu i t b u n ă o a r ă Newton , în d o m e n i u l teor ie i , p r e s u p u n e doa r o ma i m a r e d e x t e r i t a t e i n t e l e c t u a l ă şi o t ehn ică moi î n c e r c a t ă decâ t a omu­lui ob işnui t , d a r n u „gen iu" . Şi a c e a s t a f i indcă N e w t o n ş i -ar fi p u t u t l ă m u r i sieşi

1) Noţiunea de „facultate" psihică, ana­cronică dela Herbart încoace, fără de-a-şi pierde valoarea unei alte ficţiuni n'o dig. cutăm aici. „ ......

ca şi a l t o r a p a s cu p a s p r o c e d e u l p r i n c a r e şi-a cons t ru i t t eor i i l e , în v r e m e съ u n H o m e r e o rb , în î n ţ e l e s m a i p ro fund că nu şt ie cum c re i ază .

M a r e l e c r i i ic i s i î ş i face p r i n î n c h i d e ­r e a gen iu lu i î n t r e h o t a r e l e a r t e i î n a i n t e de toa t e sieşi o cumpl i t ă n e d r e p t a t e . V r e o câ t eva decen i i m a i t â rz iu S c h o p e n h a u e r , cu u n c u c e r i t o r f a r m e c st i l is t ic , sch i ţa o t eor ie a gen iu lu i desc r i indu-se f ă r ă m u l t î n c u n j u r p e su ie însuşi . A p r o a p e toţi ca r i s ' au î n c u m e t a t la o a s e m e n e a t eo r i e ş i -au făcut «autoportretul , cu excep ţ i a lu i K a n t c a r e obseda t d e i m p e r a t i v u l fi lozofării c ins t i t e re fuză ca tegor ic să se c r e a d ă un geniu : t eo r ia sa r ă m â n e as t fe l u n im­p r e s i o n a n t d o c u m e n t a l ob iec t iv i tă t i i p â ­n ă la c a r e în pof ida ins t inc te lo r d e s lă­v i r e de sdne a n u m e o a m e n i s ' au p u t u t r id ica .

P o r t r e t u l absfcret p e c a r e K a n t îl, fă­cea g e n i u l u i n u t r e b u i e p r e a m u t ] schim ba t , doa r c a d r u l în c a r e 1-a v â r â t t r e ­b u i e l ă rg i t . I n ş t i inţă , în filozofie, ca s i îu a r t ă e d e o p o t r i v ă d a t a pos ib i l i t a t ea de a c r e i a „ inconş t i en t " — in tu i ţ i i i nepu i ­zab i l e . O ipo t eză deop i ldă p. ..ffenială" p r i n fap tu l că l ă m u r e ş t e c u m u l t m a i m u l t d e c â t d a t e l e e m p i r i c e p e t e m e i u l c ă . r o r a a fost r id ica tă , ptrin f ap tu l că, ch i a r s implă f ic ţ iune fiind, e j u t ă l a descope­r i r e a a l t o r f enomene î n c ă necunoscu te . O ipo t eză c u p r i n d e deci î n m o m e n t u l c â n d e creiat t t c u m u l t m a i m u l t decât se p o a t e d e d u c e d i n da t e l e p e c a r i se ra -z imă. Aces t m a i m u l t cons t i t u i e u n in t e ­r e s a n t e c h i v a l e n t a l ace lu i p lu s ina ţ iona l p e c a r e in tu i ţ i i l e es te t ice le a u f a ţ ă de no ţ iun i l e in t e l ec tu lu i . U n a l t m o m e n t , c a r e n e p a r e d e a d r e p t u l k a n t i a n şi c a r e pi iobeazu cu e n t u z i a s m p r e z e n ţ a „ g e n i u l u i 4

î n ş t i in ţă şi î n filozofie» e u r m ă t o r u l ; d e c â n d cu c e r c e t ă r i l e lu i H. Vaih ingen) ) a-s u r a m a r i l o r idei ( ipoteze şi construcţ i i ) r odn i ce d in ş t i in ţă , ş t im c ă in cele m a i m u l t e c a z u r i a c e s t e a sun t î n u l t i m a a n a ­l iză „antilogice" ' , „f icţ iuni a n t i r a ţ i o n a l e " , pJ ine de cont rad ic ţ i i , şi c ă l a f ă u r i r e a lo r л ' а p u t u t p r i n u r m a r e s ă a j u t e logica şi r e g u l e l e i n e r e n t e i n t e l ec tu lu i u m a n . Ace­s t e f ic ţ iuni r odn i ce s u n t o p e r a gen iu lu i ş t i in ţ i i ic , tot a t â t de inenş t i en t e l a b o r a t e ca o r i c a r e d i n p l ă s m u i r i l e a r t i s t i ce . P e c â n d in tu i ţ i l e es te t ice î n t r e c logicul , ipo­teze le ş t i inţ i f ice a d e s e o r i siJuesc logica.

C ă în filozofie şi î n deosebi î n metaf i ­zică, gen iu l n o a r e c u m în e l e m e n t u l său o d o v e d e ş t e o b s e r v a ţ i a d e v e n i t ă loc co­m u n c ă o concep ţ i e d e s p r e l u m e şi v i a ţ ă nu e n i c ioda tă logic d e m o n s t r a b i l ă . O r i c e filozofie e m a i m u l t e x p r e s i a a b s t r a c t -i m a g i n a r ă a u n u i t e m p e r a m e n t in te lec­tua l , a u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i c u m a i m u l t e d i m e n s i u n i d e c â t a r p u t e a s ă a i b ă in t e ­lec tu l p u r .

T e o r i a k a n t i a n ă d e s p r e g e n i u c u p r i n d e în a d e v ă r unu l din l u c r u r i l e e sen ţ i a l e ce s ' au spus d e s p r e geniu» p u n â n d u - s e în

8) Veri: Philosophie de* Alt ob.

I Casă albă, Casă albă, Casă'n care mi-a 'nflorit Zări prea noui de bucurii , T e învesmântaşi acuma In învăluriri de scamă, D e întârziată ceaţă.

Stau cu mâinile-obosite Peste zimţul recei st icle Ale geamurilor nalte, Ochii mei — doi călători — Az i s'au deşteptat în larma întristărilor de eri .

Şi pe drum de l impezime, Merge dimineaţa albă Cuprinzând pălimi de zare Şi crezând în in vierea. Luminosului Amiază

II

Călătorii mei s'au întâlnit Cu ea şi n'o cunosc. A u trecut pe lângă ea Şi acum se uită lung înapoi.

Un văl argintiu scl ipeşte arar Pe fundul zării 'negurate. Şi casa albă, Cu bucuria ei întreagă, Se-afundă încet în aşteptare.

III Ale lu ia! A m deschis fereastra azi, Şi gerul de afară înţeapă, Cu ace mici de-argint. Sonor se rostogoleşte deşteptarea Pe străzile învecinate . Toţi paşii au un ţel sigur Şi o corvoadă mai puţin, In dimineaţa asta rece.

Ale lu ia! Cobaltul cerului ţipă, Ca un atlaz scrobit Pe un trup prea crud. Cu mâini luminoase Soarele se joacă în brumă. In ferestrele întredeschise, Portocoale multe râd pe toate geamu-

[rile, Şi câte-o floare adusă eri Tremură în ger.

Ale luia î Azi noapte nu am mai ştiut D e p lânge canceroasa de alături. Şi nu ra'am deşteptat să văd Halucinaţi i a lbe în odae, Jucând în ape de oglinzi.

Ale lu ia! Azi aş vrea să trec, Dincolo de poarta neagră. Să las întreaga casă a lbă Cauchemar în pragul străzii.

OTÍLIA GHIBU

sarcina acestuia creiarea inconştientă de intuiţii ce întrec logicul. Ea greşeşte doar prin restricţiunea ce o face el iminând geniul din orice domeniu afară de cel artistic. Vom vedea că în teoria geniului Kant şi Goethe ou văzut deopotrivă de adânc, cu deosebirea că întâiul a văzut mai precis, iar al doilea mai larg.

. ( LUCIAN BLAGA

12 UNIVERSUL tlTEÈAR

PETRE ISPIRESCU (1838-1887)

P e i r e I sp i rescu s'a făcut cunoscu t în l i t e r a t u r a n o a s t r ă de a c u m 50 de a n i p r i n p u b l i c a r e a u n u i b o g a t m a t e r i a l p o p u l a r c a r e a fost p r i m i t cu m u l t en­tuziasm de sc r i i to r i i şi o a m e n i i d e ş t i in ţ ă de pe a c e a v r e m e . E d e s t u l să a m i n t i m , că V. Alecsandr i , A l e x a n d r u Odobescu şi Bogdan P . H a ş d e u i -au p r e f a ţ a t volu­mele şi l-au l a n s a t cu elogii opin ie i p u ­bl ice .

P a r a l e l c u a c t i v i t a t e a d e folklorist , d e ca r e vom vonbi m a i d e p a r t e , P e t r e Is­p i r e scu a î n c e r c a t să .scrie şi în genu l poves t i re i de v u l g a r i z a r e . L u â n d subiec­te din mitologia a n t i c ă el sc r ie o ser ie de „basme păgâneş t i ' ' î m b r ă c a t e în t r ' o fo rmă p o p u l a r ă p r i m i t i v ă . 'Nef i ind u n b u n cunoscă to r a l v i e ţ e i an t i c e , e l n u r e u ş e ş t e să n e deal c u l o a r e a , loca lă şi nici a tmosfe ra ace l e i vremii. I n forma r e d a t ă de dânsu l , mi to logia a n t i c ă îşi p i e r d e c a r a c t e r u l c i spec ia l şi se t r ans formă, î n t r ' o mi to log ie m o d e r n ă sau m a i b ine zis r o m â n e a s c ă . S u p r a n a t u r a l u l mi to lo ­giei se în fă ţ i şează în fo rma mi racu losu­lui d i n b a s m e l e noas t r e .

lo t în forma poves t i r e i d e vu lga r i ­z a r e a î n c e r c a t să r e d e a şi p o r t r e t e l e m a r i l o r noş t r i .voivozi d in t r e c u t : Miliai Vi teazu l şi Ştefan cel M a r e .

l o t u ş i n u m e l e lui P e t r e I sp i rescu nu r ă m â n e lega t de a c e a s t ă a c t i v i t a t e ca r e l-ar fi făcut d e m u l t u i ta t ; el a r e un rol ma i î n s e m n a t în i s tor ia fo lk loru lu i nos t ru . P . I sp i rescu es te p r i m u l folklo­rist c a r e ne-a da t cea m a i b o g a t ă şi ma i i n t e g r a l ă .colecţiile de b a s m e româneş t i .

Din v a l o a r e a a c e s t e i cu lege r i j u d e ­ca t ă clin p u n c t d c v e d e r e s t r ic t şt i inţif ic lasă mul t d e do r i t . I sp i rescu fi ind nă s ­cu t şi c rescu t în B u c u r e ş t i n ' a a v u t po­s ib i l i ta tea s ă c u l e a g ă m a t e r i a l u l folklo-r ic delà o r ig ină , d in m e d i u l u e a l t e r a t de s t r ă in i sm a l v ie ţe i d e . ţ a ră . Major i ­t a t e a basme lo r solie a u fost cu lese de là -locuitorii n i aha la leJo r b u c u r e ş t e n e i n mi j locul c ă r o r a c i r c u l a u o s u m e d e n i e de căr t ice le cu poveştii de p r o v e n i e n ţ ă s t r a i , nă . Este c u n o s c u t e x e m p l u l cu b a s m u l lui G h e o r g h e cel Vi teaz c a r e e s t e na-ţjionatlizaiea u n u i b a s m s t r e i n „ A v e n t u r i l e lu i L ide r ik" . In aces t sens dacă s 'ar face c e r c e t ă r i minu ţ ioase s ' a r m a i găsi încă m u l t e cazu r i a n a l o a g e .

Colecţ ia de b a s m e a d u n a t e de Ispi ­rescu p r e z i n t ă m a i p u ţ i n i n t e r e s p e n t r u folklor is t decâ t a c e a a lu i I. C r e a n g ă , cu toa te că m a r e l e scr i i tor mo ldovean а l i t c r a r i za t forum b a s m u l u i p o p u l a r şi i-a da t o î n f ă ţ i ş a r e p r o p r i e .

Pe t r e Ispi rescu, — î m p r e u n ă cu I. B a r a c d i n A r d e a l , An ton Pamn d in Mun­ten ia şi o se r ie de a l ţ i cu l egă to r i m a i m ă r u n ţ i , — face p a r t e d in a c e a şcoală folklor ică c a r e n u s'a a d ă p a t d e l à izvo­ru l boga t şi o r ig ina l a l ţ ă r a n u l u i , ci a cău ta t să cu l eagă o r i ce i-a c ăzu t î n m â ­n ă ind i fe ren t de u n d e a r fi ace l m a t e ­r ia l .

D a c ă Vasi le A lecsandr i a p r i m i t cu a-t â t a e n t u z i a s m colec ţ ia de b a s m e a lu i Ispi rescu, a d m i r a ţ i a sa îşi a r e d e p l i n ă jus t i f icare p e n t r u aceai v r e m e .

P o e t u l d e l à Mirée ş t i a v e a î n fa ţa sa p r i m a colecţie complec tă d in aces t gen de l i t e r a t u r ă p o p u l a r a .

Astăzi fo lk lor i s tu l r o m â n î n a r m a t cu toa tă discipl ina m o d e r n ă n u m a i poa t e avea acel aş e n t u z i a s m fa ţă d e colec ţ ia lu i I sp i rescu şi p e n t r u ce rce t ă r i l e sa le p u n e ma i m u l t ă b a z ă a c u m p e colecţ i i le lu i I. Pop-Re teganu l , Pe r i c l e P a p a h a g i ,

T u d o r Pamf i le e t c . . decâ t p e a c e e a a lui I sp i rescu . ,

j u d e c a t î n să în ogl inda v r e m i sa le , P e t r e I sp i r e scu a a v u t de s igu r u n rol î n semna t în i s tor ia fo lk lo ru lu i nos t ru şi pe baza m a t e r i a l u l u i boga t a d u n a t de el s a u făcut n u m e r o a s e c e r c e t ă r i ş t i in ţ i ­fice des tu l de i n t e r e s a n t e . D u p ă dânsu l a p o r n i t o ser ie î n t r e a g ă de folklor iş t i : D . Siăncescu, N. D . Popescu etc.... c a r e au a d u n a t cu s â r g u i n ţ ă d in aces t gen de l i t e r a t u r ă p o p u l a r ă neg l i j a t p â n ă a-tunci .

E d r e p t că d in t o a t e spec i i le m a t e r i a ­lu lu i foîklori'c, b a s m u l s e cu lege cel m a i g reu . O gh ic i toare , u n p r o v e r b , un cân t ec se t r an sc r i u uşor exac t c u m se a u d ; p e c â n d u n b a s m n u p o a t e fi r e ­dat , a şa cum îl poves teş te b ă t r â n u l sfă­tos , decâ t c u foa r t e m a r e g r e u t a t e . Să

P E T R E ISPIRESCU

şt ie d e a l t f e l c ă a c e l a ş basm- a r e dife­r i ta v a r i a n t e f o rma le şi f rumuse ţea lui es te în s t r â n s ă l e g ă t u r ă c u t a l e n t u l p o ­ves taşu lu i . C u l e g ă t o r u l n e a v â n d m i j ­loace să-1 t r a n s c r i e imedia t , e s te nevoi t să-1 î nve ţ e p e d i n a f a r ă şi să-1 f ixeze p e h â r t i e d u p ă aceea . Es te f i resc ca a t a r e să-şi p u e la con t r ibu ţ i e , în s t i l i zarea lu i şi t a l e n t u l s ă u d e scr i i tor . Aşa a u făcut I. C r e a n g ă , P . Ispi rescu, Tudor, Pamf i l e e t c . . şi tot oşa vor face şi folklor iş t i i de as tăz i dacă n u vo r a v e a c u e i a p a r a t e specia le de î n r e g i s t r a r e e x a c t ă .

P r i v i t e d in aces t p u n c t de vede re , ce le m a i f rumoase b a s m e româneş t i , vor fi a le lu i I. C r e a n g ă ; d u p ă a c e e a a le lu i I sp i rescu şi a«ga ma i d e p a r t e . Ï

Un abi l poves t i to r de „ b a s m e păgâ­neşti '* şi d e e v e n i m e n t e i s to r i ce na ţ io ­n a l e şi un n e î n t r e c u t poves t i to r d e ba s ­m e r o m â n e ş t i , a ş a c r e d că t r e b u e p r iv i t sc r i i to ru l P e t r e Isp i rescu .

C H . C A R D AŞ

SPICUIRI B I B L I O G R A F I C E

A. — O p e r a , edi ţ i i : 1. Snoave s a u poveş t i p o p u l a r e . Bro­

şura I—И, Buc. 1873—1874, e d II, Buc. 1879. /

2. I sp răv i l e şi v ia ţa lu i Mihai Vi teazu l . Buc. 1876, ed . II Buc. 1885.

GRADINA L U I T E 0 0 R I T

Plânsul lui Properţiu Ei modo solvebam nosira de

[fronte corollas, Ponebamque tuis, • Cynthia,

[temporibus...

Când luminându-î calea cu făclia 1-nduseră pe braţe robii'n poartă, plecat pe patul ei, văzu că poartă , j în l inia din şale armonia. Ц

Rupându-si de pe frunte cununia, ;

o coperi cu flori, ca pe o moartă; | gândea la firul vieţi i si Ia soartă, la sânul alb ce-şi umflă bucuria. 4 j

Dar funigeii lunei intră'n casă; | păianjenii de-argint trezesc femeia : ' îi scapără o lacrimă în noapte.

învins , ieşi sub cerul de mătase; şi auzind în suflet roi de şoapte, săpă în ceară Elegia Hl-a.

MARCEL R O M A N E S C U

22 August , ' 1887 : A m u r i t f i lo logul Ti-mote iu C ipa r iu . ,

18SK): A m u r i t la Mirceş t i p o e t u l Vas i ­le A l e c s a n d r i .

23 August , 1880: S'a n ă s c u t î n S ib iu poo tu l I o n Borc ia , c u n o s c u t u l t r a d u c ă ­tor d i n l i t e r a t u r a g e r m a n ă . 1

1922: A m u r i t George B e n g e s c u . 25 August , 1868: A m u r i t ' m a r e l e p ro ­

z a t o r C N e g r u z z k 1907 : A m u r i t Bogdan P . Haşdeu . 26 August , 1884: A m u r i t d o c t o r u l Ca­

rol Davi la , 1907 : A mujÄt Iosif Vu lcan .

27 Augus t , 1917 : A m u r i t la C i reşoa ia sc r i i to ru l b u c o v i n e a n Ion G r ă m a d ă .

28 August , 1834: S'a n ă s c u t î n I a ş i ju ­nimistul .Nicolae C u l i a n u .

1917: A m u r i t s c r i i t o r u l A n t o n N e u m .

3. Din poveşti le unchiaşului sfătos. Bas­m e p ă g â n e ş t i cu a p r e f a ţ ă d o ! Al . O d o ­bescu . Buc. 1879. Idem, Edi t . Mine rva , Buc. 1907. !

4. Pi lde şi ghicitori, Buc. 1880. 5. Legende sau basmele Românilor.

Buc. 1882 c u o p r e f a ţ ă d e V. A lecsandrL Hd. I I Buc, 1892, ed . III Buc. 1901, etjc

6. Legende s a u basmele Românilor, ghi­citori ş i proverburi . O u o i n t r o d u c e r e de B. P . H a ş d e u . P a r t e a I—II Buc. 1872-1876. I d e m în Bib. p . tojE.

7. Jocuri şi jucării d e copii, î n Bib. p o ­p o r a l ă a „ T r i b u n e i " d i n Sibiu.

S. Basme, snoave ş i g lume. Craiova 1885, ed. II, 1893.

9. Pomul Crăciunului, Buc. Í885. 10. Basme adunate din gura poporulu i

Cra iova , E d i t u r a Sami tca . t i . Ştefan Vodă (cel Mare şi Bun. Bi>'.

r o m â n e a s c ă „Sacee" 1908.

UNIVERSUL LITERAR ' 13

M O D E L U L

Vechiul meu p r i e t e n Geo rges d e Sannois îmi sc r ie :

Nu m ' a m înv redn i c i t încă s ă ce rce t ez expozi ţ ia a m i c u l u i Fardt i l leui l ; cu t o a t e că, i n s t a l a t a c u m es te , în vas tu l a t e l i e r a l muzeulu i p i c to ru lu i V i e u x t e m p s , a l c ă r u i d i rec tor si cus tode e însuş i F a r d t i l l e u l — o a s e m e n e a vizi tă a r fi arvut p e n t r u minie un îndoi t i n t e r e s .

Măr tu r i s e sc însă cu toa t ă f r a n c h e ţ a că . deşi m ' a m s t r ă d u i t d e n e n u m ă r a t e or i să mă a p r o p i i de p o a r t a vech iu lu i p a l a t pe s ­te c a r e s t ă p â n e ş t e o a d â n c ă t i h n ă p a t r i a r ­hală, î n t â m p l ă r i n e p r e v ă z u t e m a u înc ru ­cişat la câ ţ i -va paş i de c a s a r ă p o s a t u l u i ar t is t şi d e expoz i ţ i a p r i e t e n u l u i — şi m 'am în to r s d i n oale.

Aşa, b u n ă o a r ă , în u l t ima zi a î n c e r c ă r i ­lor melc , tocmai c â n d îmi î n c h e i a m sin­gurul n a s t u r e al sacouluii, p e n t r u a păş i i r ep roşab i l îjusancltuarull a r t e i din „ r u e db la Pi t ié — o b l o n d ă diabol ică , o b londă cu ochi negr i , şo ldur i le vii şi p ic io ru l de o t u l b u r ă t o a r e s p r i n t e n e a l ă , îmi a t i n se , d in mers, fata, cu buc le l e e i a u r i i , fu r i şân-du-mi în c a r n e o d u r e r o a s ă c h e m a r e de ti­nere ţe , de p r i m ă v a r ă , d e l i b e r t a t e .

Ca să ' in i af lu p r i l e j de vorbă , a m rup t , p n n g r i l a ju l de f ier a l une i c u r ţ i boga te , o r a m u r ă de l i l iac p e ca r e m u g u r i i ţ i pau via(a în î n c ă t u ş a r e a g u r g u i e l o r ve rz i — şi i-am în t ins-o :

—- E p r i m ă v a r ă . Domnişoară . . . ha mi-a zâmbi t şi mi-a p r imi t , fer ic i tă

da ru l umi l . O... z â m b e t u l gu r i i t ine re , c â n d d in ţ i i

albi îs* c â n t ă me lod ia a l b u l u i d e fi ldeş in cad ru l fin al b u z e l o r s u b ţ i r i şi î n sân ­g e r a t e !

Şi. c a şi c u m c r e n g u ţ a d e l i l iac a r fi p u r t a t p e ea p o d o a b a t r i s t ă a f lor i lor vio­lete, n e c u n o s c u t a cu ochi d e p ă c u r ă şi p ă ­rul d e a u r , o a p r o p i e d e na'riinele n e r v o a ­se şi a s p i r ă î n d e l u n g p a r f u m u l p r i m ă v e -rei n e d e s l ă n t u i t e î ncă .

Apoi îmi z i se : i i " ; — Eşt i pictor.. . . S u r p r i n s , a m î n t r e b a t -o : i — A m p e f r u n t e v re -o p a t ă d e „ g a r a n -

çe' ' o r i „ g a l b e n u l ele I n d i a " mi-a l ă sa t p e mâini u r m e l e lu i exo t i ce?

— Nu... In s ch imb a i îndrăznea la ) nev i ­novată a t i m p u l u i d i n M o n t m a r t r e , ca re , deşi b r u t a l şi m i r o s i n d veşnic a t e r e b e n ­tină, p o a r t ă to tuş i cu d â n s u l , în ochi , în gură , în pă r , r e f l exu l p r e o c u p ă r i l o r lu i in t ime: femeia .

Am v r u t să p ro t e s t ez . Ea îmi p u s e u n deget p e b u z e :

Vă cunosc biine. Sun te ţ i s i ngu r i i b ă r b a ţ i cari n ' a veji de cât o a m b i ţ i u n e : Să n e umiliţi.

Făcui o l a m e n t a b i l ă m u t r ă de n e d u m e ­rire. '1

Datr ea m ă lovi p r i e t e n e ş t e , p e s t e faţă, cui r a m u r a d e l i l i ac —i ş i î n g ă i m ă :

— Sunt Landa.. . . — Landa !? — Fi reş te . Nu- ţ i amin te ş t i ? Ascu l t ă :

Plus belle que Vénus se1 dressant sur le monde. Et versant les trésors de sa sérénité. Et le rayonnement de sa Jeunesse blonde. > • i > a I » J < ;

1). Din v o l u m u l „Cronici fanteziste neiiterare" care va apare ÎA curând.

Deschiderea cursurilor Universităţei Popu­lare „Coasta de Argint" din Balcic

PRELEGERILE D-LUI EUGEN T1TEANU „OFENSIVA SPIRITULUI CONTRA-

. REVOLUŢIONAR"

Universitatea populară „Coasta de Argint" din Balcic, şi-a deschise cursurile de vară, în fata unui numeros public, prin trei prelegeri ale d-lui Eugen Titeanu, despre „Ofensiva spiritu­lui -cantra-revoluţionar". In prima conferinţă, domnul Eug. Titeanu a expus „Critica demo­craţiei şi doctrina contra-revoluţiei".

In întreaga Europă există o re-acţiune împo­triva vechei ideologii democrate, împotriva par­lamentarismului si împotriva principiilor peri­mate ale Revoluţiei franceze. In Spania avem o reactiune militară. In Italia o reactiune a spiri­tului combatant. In Franţa o reactiune burgheză şi catolică. La inoi, o desfăşurare de tendinţe naţionaliste şi de apărare a rasei. Deşi diferite în manifestările lor exterioare toate aceste ac­ţiuni se găsesc înrudite printr'un comun princi­piu spiritual. E reacţiunea împotriva ideologiei democrate. E răsturnarea vechilor noţiuni ido­latrizate. Criza europeană a parlamentarismu-!ui dovedeşte că societatea modernă îşi caută o nouă aşezare. Parlamentarismul s'a dovedit

incompetent. E domnia frazeologiei. Cetăţeanul a fost declarat în baza erorei revoluţionare, en­ciclopedic şi capabil să deţină o parcelă de su­veranitate, capabil să se pronunţe şi să hotă­rască nî ultima instanţă. Se ajunge astfel Ia re­punerea în ioc a întregei politici naţionale, la fiiecare patru ani şi la punerea ei în funcţie de hazardul unui fel de rişca „capul sau pajura" „pile ou face". Pe această cale, într'un regim electoral ne viciat, se ajunge la compromiterea marilor linii de directiva politica in care se re­zumă garanţia de permanenţă, de continuitate, a unei naţiuni.

Aceasta nu înseamnă câtuşi de puţin, supri­marea ori cărui drept de'participare a cetăţea­nului la viaţa publică, a conducerea Cotatei. Se revine pur şi simplu, 4 a organizarea bresle­lor, la reorganizarea statului pe baze corpora­tive, la reîncadrarea cetăţeanului în 'cadrul său profesional unde competenţa sa îi acordă într'a-devăr un drept suveran. Cel 1 mai umil ţăran va fi, mai competent în corporaţia agriculture!, decât medicul sau juristul pe 'care partidele i l'au oferit ca reprezentant în parlament. Afară de aceste, regimul electoral fragmentează 1 su­fletul autohton, rupe solidaritatea naţională,

A c u m îmi a m i n t e a m . Ah!... d e când o do ream, d e c â n d o

d o r e a m , d e c â n d o v isam, d e с апД mă tor­t u r a î n t â l n i r e a a c e a s t a !

l -am a p u c a t b r a ţ u l cu n e a s t â m p ă r u l cu­r a t a l u n u i p ă r i n t e , oare'şdi r egăseş t e co­pi lu l şi v r e a să- l a p e r e .

Locuia d e p a r t e . In t r a m v a i u l c a l e ne-a d u s p â n ă lajcalsa

ei, a m feri t -o de î nghesu i a l a v u l g a r ă , în-făş iwându- i mi j locu l svelt cu braţeile a-mâi idouă , de t e a m ă ca -nici o h a i n ă şi nici iiu t r u p d i n p lebe să nu - i a t i n g ă t r u p u l .

T-am simţi t as t fe l tot ca ldul fo rmelor ei v i r g i n a l e sil '— d e s b r ă c â n d - o în g â r d — i-am c o n t e m p l a t , suferiind, s p l e n d o a r e a v iului gol.

P a l p i t a r e a v io lacee a zor i lor mă sur­p r i n s e în oda ia Inaidéi , r e tu ş înd u l t imu l s tud iu în c ă r b u n e .

Ea d o r m e a a d â n c , d u p ă c u m p l i t a obo-seailă a celor opt o re d e poză.

In p a t u l mirzerabil. p ă r e a u n m a l d ă r de p e t a l e p r o a s p e t e , roz-a lbe , a i runeate pes te o movi l ă de câ rpe .

O d ă i ţ a aceas t a î n - c a r e se adăpos t i a mo­delu l , a v e a în fă ţ i şa rea une i cu t i i vechi , mucegă i t e , pes te pere ţ i i că re ia s 'au p r e ­u m b l a t o d a t ă şoipâii'le o le ioase şi verzi i

U n „ l a v o i r ' i np rov iza t d i n t r ' u n scaun s p a r t şi u n l i gh i an a l b a s t r u , e r a , în a f a ră d e p a t u l de scândurii, s i n g u r u l mobi l i e r al camerei». 1 > ^ІІІЩЩ

C â t e v a r a m e h â r b ui te, a t â r n â n d s t r â m b p e ici p e colo, păs t rau! în ele nuidiiri h i ­doase , cu o c o l o r a t u r ă g lac ia lă şi r â n ­cedă .

O s i lă g r e a m ă cup r in se — apo i t e a m a : u r â t u l m ă înfr icoşa.

A m ţ ipat , f ă r ă să v r e a u : — Landa!. . . / . • Şi L a n d a t r e să r i , s ipăimânlată . — C e es te? — Landa!. . . a runcă- 'de a ic i o r o r i l e a s t e a !

Mă dor. . . — Nu pot . S u n t e u î n ele.. . — Pes t e p u t i n ţ ă !

— .. .văzută p r in ochii voştr i . — Fac i g lume s in is t re , Landa.. . .! Ea izbucni : — O,... nu!.... D e ce 'mi vorbeş t i astfel?

D a r gândeşte- te . . . . F r u m u s e ţ e a t r u p u l u i meu mi -a r fi c â ş t i ga t i ub i r ea regilor. . . D a c ă aş fi voit, a j u n g e a m o c u r t e z a n ă a d o r a t ă şi t e m u t ă . D in u m b r a pa l a t e lo r d e cr i s ta l a ş fi s tăpâni t , cu vâr fu l dege tu lu i mic, u n imper iu . . . D a r n ' a m n u t r i t nici o d a t ă idea lu l aces ta p e ca r e or ice femee d e b u l e v a r d îl încă lzeş te la sân. Ci un 'a l tul : Să t r iumf p r i n a r t ă . Să t r ă i e sc în su te le d e veacu r i v i i toa re si să jub i l ez de fer ic i re — a t u n c i când suf le tul m e u va pr ibegi în spa ţ i i l e s iderale . . . să jub i lez de fe r ic i rea a t â t o r mii de genera ţ i i î m b ă t a t e d e m i r c a z m a n e p r i h ă n i t ă a f rumuse ţ i i me le t r u p e ş t i . O... tu n u cunoş t i fer ic i rea aceas t a , . . .nimeni n 'o p o a t e b ă n u i , căc i e muma i a mea... .

Landa tăcu o clipă, ca şi cum a r fi s tat să c â n t ă r e a s c ă gândur i l e , apoi rostogoli n-du - se zd rob i t ă pes te d e z o r d i n e a a ş t e r n u ­tului m u r d a r , şopti î n ă b u ş i t :

— Insă voi m 'a jrî înşela t si m ' a ţ i umi ­lit...

— Cum?. . . d e ce?.. ; L a n d a ! — P r i v e ş t e : pie pe re ţ i i me i s tau m a r t o r e

ope re l e voas t re . Sunt eu în ele.. . — A r u n c ă , Landa , o ro r i l e astea.. . dis-

t rugc- le . —- Nu!... A r fi şi p r e a t â r z iu . Acuma

t r e b u i e s ă ' l e păs t r ez . E s i ngu ra m e a m â n ­g â i e r e — şi s i n g u r a m e a r ă z b u n a r e .

Îşi acoper i ochi i în pa lme . L a c r ă m i c u r a t e şi g re le cădeau , ca u n

ş i r ag d e p e r l e risipite, pe ro tun j imi l e s c u l p t u r a l e a l e sâni lor ei.

Pe s t e o lună , c â n d m ' a m m a i dus s'o văd în m a h a l a u a d e p ă r t a t ă , o d a i a e r a pus t i e .

D e ce?.. . înco t ro p l ecase o a r e f rumuse -ţa ace ia vagabondă , mi s t e r ioasă şi pură. . .?

N. N. TONITZA

14 UNIVERSUL LITERAR

fiindcă diviziunea este însuşi principiul său 'de viată. Regimul partidelor politice, corolar al regimului parlamentar si democrat, aduce 'a-cest principiu al sfâsierei interne, care delà categorie la categorie de cetăţeni 'alunge, în programele socializante, la concluzia luptei de clasă. '

Rezultatele nefaste se văd într'o societate democratică „tip" ca cea franceză. Statul nu trebuie să încapă pe mâna celor cari aduc con­cepţia luptei de -clasă şi a diviziune!, căci el datoreşte o egală apărare a intereselor. Nega­rea de altfel a acestui principiu de 'viată a par­lamentarismului, ne-o oferă el însuşi prin aşa zisul guvern „de concentrare". In perioadă o-bişnuită se trăeşte sub regimul luptei de partid; când ameninţările se precipită şi când rezulta­tele nefaste ale aoestui regim se desemnează, — regimul parlamentar oferă reţeta guvernului de concentrare. Cu alte cuvinte, în afară de acest guvern care e negarea luptei parlamenta­re — guvernarea e nefastă intereselor particu­lare şi salutului public.

Noţiunea abstractă de libertate, e deaseme-nea perimată. Şi cum n'ar fi ? Să luăm o sin­gură libertate: aceia a presei, şi să vedem, ce rămâne, în fapt, din principiul caduc al demo­craţiei revoluţionare. S'a acordat o libertate nominală, iar în schimb, regimul democrat a asi-

Ce a scris Emil G â r l e a n u

EUG. TITEANU

gurat, prin însăşi esenţa lui, vasalitatea gân­dirii prin instituirea dominaţiei bancare, care e prin excelentă internaţională. Scrisul e dictat de bancă.

Ori, într'un regim de opinie publică, oricine îşi poate închipui ce influentă au ziarele, aceste laboratoare de convingeri. Iată dar, ce rămâne, din libertatea de gândire si cum se falsifică asa zisa voinţă populară, care, în fapt, nu există. Regimul electoral demcratic şi parlamentar, rupe solidaritatea naţională.

In Ardeal, — bună'oară — numai din motive electorale s'a deslăntuit o luptă confesională în­tre români; în acelaşi timp, pentru "a polariza voturi, se fac în dauna naţiunii majoritare, con­cesiuni minorităţilor. Nu se poate face p e a-ceastă chestiune procesul unui1 partid, toate fac la fel. E viţiul regimului. !

Il-a, FASCISM ŞI MONARHIE

A doua prelegere a d-lui Eugen Titeanu a fost despre '„Fascism şi Monarhie". D-sa face istori­cul mişcărei fasciste. Italia era în plină des­compunere politioiană. Comuniştii ocupau uzi­nele şi pretutindeni domina -asasinatul politic. Vechile cadre politiciane, timide, pline de scrupule democrate, crescute în eroarea parla­mentară, 'n'aveau curajul de a reacţiona împo­triva partidelor de extrema stângă, pria mena-

V OPERA PRINCIPALĂ

D i n e ce le de p â n ă aici r ee se că o p e r a p r i n c i p a l ă a lui G â r l e a n u se găs teş te în (. vo lume de nuve l e , schi ţe , a m i n t i r i şi 1 de î n s e m n ă r i , d in t r e j a r e 5 t i p ă r i t e de a u t o r şi 2 p o s t u me . D e aces t ea u r m e a z ă iă n e o c u p ă m în f r a g m e n t u l de faţă. In o r d i n e cronologică aces t e vo lume sun t :

1) Bătrânii, t i p ă r i t p â n ă 'n p r e z e n t . în 3 ed i ţ iun i (1905, 1909 şi a I l I -a n e d a t a t ă ) şi, c o n ţ i n â n d u r m ă t o a r e l e 17 „schi ţe d in v iea ţa boe r i l o r m o l d o v e n i ' ' :

Bătrânii; Sineturi le Conului Gheor-ghieş; Suflet de femee; Conu Iordache Iovu; Furtuna; într'o Duminică; Alte vremuri: Franţ; O întâmplare; Sufletul nu îmbătrâneşte; Un sfârşit; La vorbă în­tr'o seară de iarnă : Boerul Furtună; Na-dişancn; întuneric; O zi ca a l te le; Amin­tiri.

Aceas tă co lec ţ iune (I edi ţ iune) s'a e p u i ­zat foar te r e p e d e .

2) Cea dintâi durere t i p ă r i t ă î n 3 edi ­ţ i un i şi a n u m e : I la 1907, a II î n 1909 î n f ine u l t ima tot n e d a t ă şi a v â n d î n co­p r i n s u r m ă t o a r e l e 29 d e bucă ţ i :

Cea dintâi durere: Ucigaşul; Tata; O-chiul lui Turculeţ; Vierul; la ajunul anului nou; întâmplarea; Innecatul; Uitat; Un npreţuitor al frumosului; Cine a iubit-o; Moştenitorul; Tresărirea; Fraţi; Gruşan; Flămând; Pat ima; Colonelul; Părtaşul; Fugitul; înşe lat; Puişorii; Odată; Pe-atunci; O amintire; Locul t inic; Pe ma­lid Siretiilui; La moarte; U n suflet.

3) într'o noapte de Maiu, ed i t a t numai de 2 o r i (1908 şi 1925) con ţ ine n u m a i 16 b u c ă ţ i şi anume: _ .

într'o noapte de Maiu; O l icitaţie; Cearta; într'un an; In ajunul Crăciunu­lui; Ochii: întârziatul; Un om de zahăr; U n milostiv; Furnica; Calul; Gâza; Pri-anavara; Bolnavii; In Turneu; Punga.

4) Nucul lui Odobac (editat în to ta l de 2 ori. în 1909 şi 1924) con ţ ine 17 bucă ţ i şi a n u m e :

Nucul lui Odobac; Domnul Seneca;

Demis ia; Oratorul; In Vinerea Patimilor; Mântuitorul; In unele c l ipe: Petrecere; Mormintele; Furtuna; aL vorbă într'o sea­ră de e a m ă ; întuneric; La cules de vi i; Negustorul Meremet; La un urmaş; Ham­barul: Fetiţa mamei.

5) D in lumea celor cari nu cuvântă, ed i t a t ă în 1910 şi 1923 cu 36 d e bucăţi şi a n u m e -

Cât un fir de neghină: Gândăcelul; Să­răcuţul; Călătoare; Musculiţa; într'un colţ de biserică; Cântăreţul; Hoinar; In curtea mea; D u p ă asemănarea lor; Cioc! cioc! cioc!: In fel de fel de fete; Mai sus!; N e . despărţite; Pasăre de noapte; Vulturul; Cucoşul; Cu soarele; Luptătorii; Mări­nimie; Singuraticii; Filosoful; Când stă­pânul nu-i acasă; Grivei; Fricosul; Mu­safirul; Căprioara; Voinicul; Gâza; Pără­sita; Calul; Tovarăşii; Trandafirul; Frun-za; Floarea lacrămilor; Varza.

6) O lacrimă pe-o geană, ed i t a t în d o u ă r â n d u r i , a m b e l e d u p ă m o a r t e a a u t o r u ­lu i (1915, 1925) cu 30 b u c ă ţ i :

Vrabia; Tanti Âmalia: In odăiţa e i ; Comoara: Fereastra; Tâlharul; Geloşi i; U n volum de capodopere; Nenorocasul; Secretti l; Lux!....; Pisălogul; Palavra- , giul; „Viaţa e un vis!"; Iuhan; Ibrahim; Scrisoarea găsită; Recunoştinţa; La sfân­ta Paraschiva; Obiceiuri de sărbătri; Odi­nioară. Ia denii; In clopotniţa bisericii pusti i; Visul lui Pil lât; D e pe cruce; Cio-, plitorul; Meşterul de oel inzi; Fericirea; Culegătoarea de rouă; Depecând lucefe­ri...; O lacrimă pe-o geană.

7) In fine vo lumul ed i t a t de „Casa şcoa le lor" tot în a n u l 1915 ( reed i ta t du ­p ă cât se p a r e a b i a a c u m în urmai d e Uni ­ve r sa la Alca lay) în c u p r i n s u l că ru ia gă­sim : 9 privelişt i din ţară; 36 de schiţe şi 18 însemnări de Duminică — to t a l : 63 dc b u c ă ţ i d i fer t ie .

To ta l g e n e r a l : 208 bucă ţ i d i fer i te şi de v a l o r i i nega l e — ia tă ce cupr ind pr inci ­p a l e l e 7 v o l u m e a i e lu i G â r l e a n u .

P A U L P A P A D O P O l

jarea cărora îşi asigurau viabilitatea electorală. Foştii combatanţi aduceau sub 'conducerea lui Benito Mussolini, ura împotriva comunismului ; dar deopotrivă dispreţul împotriva cadrelor po-Iiticeane şi parlamentare. După „marea adu­nare" delà Neapole (24 Oct. 1922) Mussolini fă-gădueşte celor 40.000 de legionari a сатог defi­lare 'o primise, marsul asupra Romei. De fapt fasciştii erau stăpâni ai Italiei. Existau două guverne: unul legal si fictiv cel din Roma al domnului'Facta .Altul de fapt, la Milan: guver­nul fascist. D. Facta prezintă un decret pentru instituirea stărei de asediu şi reprimarea ac-tiuneî fasciste. 'Regele refuză semnarea. D. Facta se crede stăpân pe situaţie, în urma unui scrutin. Mussolini domina Italia. Domnul Facta avea '300 de voturi. Pentru mentalitatea par­lamentară era suficient.

Regele cliiamă pe Mussoflini şi'i încredinţează guvernul. Marşul asupra Romei 'e o victorie. Fascismul restabileşte ordinea şi asigură pro­păşirea si restabilirea prestigiului italian. S'a opus de 'către unii Fascismul şi Monarhia. Ade­vărat că Fascismul ca origină este republican, dar el a triumfat datorită 'monarhiei şi de atunci chestiunea constituţională nu se mai pune. 1

Fascismul a triumfat datorită Regelui, iar Re­gele a fost scăpat datorită Fascismului 'care a înfrânt revoluţia.

Hl-a, CHARLES,MAURRAS ŞI ROLUL „ACTIUNEI FRANCEZE"

In a treia'prelegere, d. Eugen Titeanu, a vor bit despre încercarea de restaurare franceză,

precizând personalitatea lui Charles Maurras şi rolul „Acţiunii Franceze". '

In marea mişcare de restaurare spirituală, pe care o trăim, primul rol revine 'criticei „maur-rasienc" şi doctrinei nationaliste a cărui con­cluzie firească e monarhia. Prima 'sistematizare şi prima prezentare ştiinţifică a criticei contra-rcvolutonare se face la „Istitutul 'de Acţiune Franceză" adevărată Sorbonă a doctrinei auto ritare si monarhice. Charles Maurras, Leon d-Montesquiou, Jules Lemaitre, Lucien Dubech, Henri iMassis, René Gross, René Benjamin, Ja­ques Bainville — prezintă, la epoci diferite, pe doctrinarii contra revoluţiei. Maestre, Bonali Rivarol, Le Play, etc.

Se revizuesc noţiunile democrate şi ideolo­gia revoluţiei. Se alcătucşte un corp de doctri­nă socială şi politică, în jurul ideoi monarhice. Se formulează critica anti parlamentară, se pre­cizează ideea corporativă şi regionalismul fe-derator al libertăţilor locale. La origina mişcă rei de azi şt a crizei democrate găsim critica de un sfert de veac a Iui Maurras. D. Eugen Titeanu precizează rolul hotăritor al „Acţiune franceze" grupărei de opoziţie în vremea răz­boiului si după pace. Face un evocator portret a lui Leon Daudet. Oscilaţia spirituală de azi nu cunoaşte decât două poluri; Lenin sau Maur­ras ceeace înseamnă, pe planul realizărilor, Moscova sau Roma. La Moscova se distruge. La Roma se construeşte. <

UNIVERSUL LITERAR 16

Buletin bibliografic săptămânal

32 P O L I T I C Ă .

Gheorghiu-Cirişanu (D. A.). — V r e m u r i m a r i şi o a m e n i m i c i . B u c u r e ş t i , 1926, 68 p . Lei, 20.

Goga (Oc tav ian ) . — D i s c u r s u l r o s t i t în ş e d i n ţ a C a m e r e i de l à 7 Iu l i e 1926. Clu j , (Tip . Dr. S. Bornemisa) , 1926, 24 p .

Sever Ispravnic . — S p r e a l t e o r i z o n t u r i . „Noi" şi „voi" . A r a d , Tip. Diecezană, 1926, 200 p . Lei 100.

Vornic (T ibe r iu ) . — Scrisor i le , u n u i „frip-t u r i s t " . B r a ş o v , (Tip . W. Grünfeld & Comp.), 1926,, 44 p. Lei 10.

38 C O M E R Ţ . T R A N S P O R T . Mircea ( Ing . C. R.). — R a p o r t p r e z e n t a t

în n u m e l e d e l e g a ţ i u n e i r o m â n e la c o n g r e s u l c a m e r e i de c o m e r ţ i n t e r ­n a ţ i o n a l ă de l à B r u x e l l e s î n I u n i e 1926. B u c u r e ş t i , (Tip . Nădejdea) , [1926], 77 p .

Vlaicu (Vasi le) . — Nevo i l e d e c r e d i t a le c o m e r s a n ţ i l o r , m e s e r i a ş i l o r şi i n d u ­s t r i a ş i l o r r o m â n i . C o n f e r i n ţ ă r o s t i t ă la c o n g r e s u l d i n Clu j , 16 A u g u s t 1925, a l r e u n i u n i l o r de m e s e r i a ş i şi c o m e r s a n ţ i d i n A r d e a l şi B a n a t . Clu j , (Tip . Ardealul , f. d„ 28 p . (Bi­b l io teca B ă n c i l o r No . 27).

Burghele-Dorohoiu (G. G.). — L i n i a c. f. r. D o r o h o i u — N o u a - S u l i ţ ă — C e r ­n ă u ţ i şi D a n g e n i — S ă v e n i — R ă d ă u ţ i — Lipcani , î n l e g ă t u r ă c u l i n i a Cer­n ă u ţ i — G r . Gh ica V. V. şi c u l i n i a D o r o h o i u — I a ş i — V a s l u i , e tc . Cu o p r e f a ţ ă d e d-1 P a u l F l o r i n e s c u . Do­r o h o i u , (Tip . I. L. Bercov ic i & F i u l ) , 1926, 85 p .

Da v ides cu ( Ing. A l e x a n d r u ) . — N a v i g a -ţ i u n e a l a g u r i l e D u n ă r i i . B u c u r e ş t i , (Tip . Lupta, N . S t ro î l ă ) , 1926, 11 p . Fig., h a r t ă .

5 Ş T I I N Ţ E P U R E .

Vasi lovic i (Dimi t r i e ) . — T a b l e d e loga­r i t m i . E d i ţ i a a H^a. C e r n ă u ţ i , (Tip . Mitropol i tul S i lvestru) , 1926, 160 p . Lei 60

Comptes-rendus d e l a s i x i è m e confé­r ence i n t e r n a t i o n a l e de la c h i m i e p u r e e t a p p l i q u é e B u c u r e ş t i 22-^25 J u i n 1925. B u c u r e ş t i , Soc ie tatea de c h i m i e din România , 1926, 233 p . + 13 p l . Fig. , h ă r ţ i .

Dănăi lă (N.) et I. B l u m . — S u r l ' u t i l i sa ­t i o n r a t i o n n e l l e des l i g n i t e s r o u ­m a i n s . P r e m i è r e , c o m m u n i c a t i o n : L a d i s t i l a t i o n à de b a s s e s t e m p é r a ­t u r e s . B u c a r e s t , Soc ié té r o u m a i n e d e s sc iences . 1926, 43 p .

Anuaru l I n s t i t u t u l u i geologic a l R o m â ­n ie i . Vol. XI 1925—1926. B u c u r e ş t i . (Tip . Cultura Naţ ională) , 1926, XXI + 396 , p . + 34 t a b e l e + 4 p l . Fi|g\, h ă r ţ i .

Macovei (G.). — L a F o r m a t i o n s des Gi­r m e n Гч (]• B u c a r e s t , (Typ . Socec & Co.) 1926, 13 p .

Zaber (Dr. S t ) . - L ' ac t iv i t é des v o l c a n s de b o u e en c o n n e x i o n avec la s t r u c ­ture, des p l i s gazé i fè res . Q u e l q u e s a r g u m e n t s c o n t r e la m i g r a t i o n d u pé t ro l e . Avec u n e i n t r o d u c t i o n „ s u r l a s t r u c t u r e d e s p l i s d i a p i r e s " . B u ­ca res t , (Typ . Socec & Co.), 1926, 24 p .

Roska, M á r t o n Dr. — Az ő s r égésze t kéz i ­k ö n y v e . I. A r é g i b b k ő k o r . C lu j , Edi­tura antoru ln i (Nyom M i n e r v a ) , 1926, 354 p .

* ) . A se v e d e a t a b l o u l c l a s i f i ca ţ i un i i zec ima le î n n u m ă r u l 1.

de AL.-SADI IONESCU

Racovi tza (E. G.). — L ' I n s t i t u t de speo­logie de Cluj et c o n s i d é r a t i o n s géné ­r a l e s s u r l ' impor tance , , le rô le e t l ' o r g a n i s a t i o n des i n s t i t u t s de r e ­c h e r c h e s sc i en t i f iques ( P r e m i e r r a p ­p o r t d e la D i r e c t i o n — P é r i o d e 1926 à 1924). Clu j , (Typ . Ardealul) , 1926, 53 + 10 p .

Fabre (J. H.). — Din m o r a v u r i l e şi por ­n i r i l e i n s e c t e l o r (cu f igur i ) . T r a d u ­cere de M a r i n D e m e t r e s c u . E d i ţ i a IV^a r e v ă z u t ă şi a d ă u g i t ă . C ra iova , (Tip. Ramuri ) , 1926, 95 p . F ig . (Bi­b l io teca Gos inzeana No. 1).

61 MEDICINĂ. F A R M A C I E . M E D I C I N Ă

V E T E R I N A R Ă .

Danie l lo (Dr. Leon) . — P r o f i l a x i a ind i ­v i d u a l ă şi t r a t a m e n t u l t u b e r c u l o z e i p u l m o n a r e . C lu j , Edi tura subsec ţ ie i m e d i c a l e şi ig ien ice a Astrei , 1926, 107 p. F ig . (Bib l io teca m e d i c a l ă şi i g i en i că a As t re i ) .

Haţ ieganu (I.). -<- In fec ţ ia t u b e r c u l o a s ă şi p ro f i l ax i a ѳі soc ia lă . Cluj , Editura subsec ţ i e i m e d i c a l e . ş i ig ien ice a As-

. trei, 1926, 59 p . F ig . (Bib l io teca m e ­d i c a l ă şi i g i e n i c ă a Astrei ') .

Noţ iuni de ep idemio log i e m i l i t a r ă (boale con tag ioase ) p e n t r u Şcol i le S a n i t a r e I n f e r i o a r e . B u c u r e ş t i , (Tip. Lucia) , 1926, 122 p .

Daraban (Dr. Em.) . — M e d i c a t i u n e a su l ­f u r o a s ă în a f ec ţ i un i l e d e n a s , g â t si u r e c h i . B u c u r e ş t i , (Tip . Poporul , Ni -cu l ae C. Georgescu) , [1926], 12 p . Fig.

I l iescu (Dr . ,Gonst . ) . — F i b r i l a ţ i a a u r i c u ­l a r ă şi t r a t a m e n t u l ei. B u c u r e ş t i , (Tip. Ţăranu & Co.), 1926, 27 p . F ig .

Nicu lescu (Dr. Gheorghe ) şi C. Petrescu . — A c ţ i u n e a a p e i m i n e r a l e de Co-v a s n a ( i svoru l H o r g a s ) a s u p r a secre­ţiei u r i n a r e ( s t u d i u clinic).' B u c u ­reş t i , (Tip. Cartea Românească) , 1926, 33 p . i

Sidor (Dr. A l e x a n d r u ) . — C u r a l a T e k i r -gh io l î n Bol i le de F e m e i . B u z ă u , (Tip . Luca I. Oprescu), 1926, 23 p .

U n doctor bătrân-Brăi la . — N o m e n c l a ­t u r a şi a r t a de a f o r m u l a . C o n s t a n ţ a , (Tip. Constanţa) , 1926, 8 p . <

W o n n e s c h ( M a x i m i l i a n ) . — S t u d i u l se ­ca re i c o r n u t e d i n R o m â n i a . Clu j , (Tip. Ardealul ) , 1926, 48 p. F ig .

63 Ş T I I N Ţ E A G RICO L E . Chiriţescu-Arva (Dr. M.). — E x p e r i e n ţ e

în c â m p cu î n g r ă ş ă m i n t e a z o t a t e . B u c u r e ş t i . (Tip . Bucovina) , 1926, 34 p. F : g . , d i a g r a m e . Leii 20. !

Martinovic i (C) . — P r o p e d e n t i c a a g r o -n o m i c o - e c o n o m i c ă s a u I n t r o d u c e r e în s t u d i u l A g r o n o m i e i şi a l E c o n o ­mie i r u r a l e . F a s e . I. Clu j , (Tip . Ar­dealul) , 1926, 248 p . Lei 140.

Simionescu ( Ioan) şi I o a n Zeicu. — N o ­ţ i u n i de s i l v i c u l t u r ă . P i t e ş t i , (Tip . Artist ică, P . Mi tu ) , 1926, 304 p . F ig .

Gáspár József. — A lege lök és a r é t e k á p o l á s á r ó l . Ki lencedre K i a d á s . (Az . első és m á s o d i k K i a d á s R o t t l e r Józ­seftől) . Ko lozsvá r , ( N y o m Concordia), 1926, 43 p."

Begnescu (Med. Vet , F l o r i n ) . — Alb ine l e şi a l b m ă r i t u l î n R o m â n i a . B u c u r e ş t i , (Tip. Bucov ina) , 1926, I V + 274 p . + 30 pl . Fig. , H ă r ţ i .

Moga (Vasi le S.). — C r e ş t e r e a a lb ine lo r . E d i ţ i a I I I r e v ă z u t ă . B u c u r e ş t i , Car­tea Românească , f. d., 48 p . F ig . Lei 15.

S t a m a t e l a c h e (D.). — C r e ş t e r e a a l b i n e ­l o r în R o m â n i a . S c h i ţ a r e i s to r i că .

B u c u r e ş t i , (Tip . Bucovina) , 1926, 23 p .

Moga (Vasi le S.). — C r e ş t e r e a g â n d a c i ­lo r de m ă t a s e . E d i ţ i a I I I r e v ă z u t ă . B u c u r e ş t i , Cartea Românească , f. d., 18 p . F ig . Lei 10.

8 L I T E R A T U R Ă . I. L I T E R A T U R Ă ROMÂNĂ.

a) Poezie . Constant ( E u g e n P a u l S a v i n ) . — Poezi i .

A m u r g p r i n v i t r a l i i . L i t a n i i p e n t r u cei u i t a ţ i . Idoli d e h u m ă . Cra iova , Editura autorului , 1926, 68 p : Lei 40.

b) Teatru. D t a g u ( Ion). — C a m p a n i a a n i l o r 1916—

18. H a n u l D u r e r i l o r . S c h i ţ ă d r a m a ­t ică . B u c u r e ş t i , (Tip . .Triumful) , 1926, 69 p .

Rîuleţ ( C o n s t a n t i n ) şi Al. T. S tamat iad . — F e m e i c i u d a t e . P i e s ă d i n r e p e r ­t o r i u l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l . E d i ţ i a . V . Slobozia , (Tip. L u m i n a Poporului) , 1926, 24 p. Lei 10. ( T e a t r u l de m â i n e No. 1).

c) Proză. ( R o m a n . N u v e l ă . Etc.) .

B l a g a (Luc ian) . — F e r e s t r e c o l o r a t e . î n ­s e m n ă r i şi f r a g m e n t e . A r a d , Librăria Diecezană, 1926, 128 p . Lei 10. (Biblio­t eca S e m ă n ă t o r u l Nr . 153—54).

Slavic i ( Ioan) . — Nuve l e . Vol. IV. B u c u ­reş t i , Cartea R o m â n e a s c ă , [1926], 306 p . Lei 70.

I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă . Enghelberg (Lu ţă ) . — „Şobes n o c h t i ş" .

S ţ enen , C u p l e t n , F o l c s v i t ze u n d : O n d e r e farş i 'denă u m o r i s t i ş e Meşe e r ţ e i l u n g h e n . I—II te i i . P i a t r a - N . , (Tip. Leopold Şteinberg) , 1926, 80 p .

Károly József. — M a g y a r m i n i a t ű r ö k . A r a d , A szergö saját k iadása , 1926, 154 p.

I I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă T R A D U S Ă .

H a m s u n (Knut ) . — F o a m e a . R o m a n . Cu 0 p r e f a ţ ă de Oc tave M i r b e a u . T r a ­d u c e r e de Ion P a s . B u c u r e ş t i , I. Bră-n i ş teanu , [1926], 172 p . Lei 50. '

9 I S T O R I E . B I O G R A F I E . ! Cazacu (Dott . P.) . — La veri ' tà s to r ico

s u l l a q u e s t i o n s : dél ia . B e s s a r a b i a . B u c a r e s t , (Tip. Cultura Nazionale) , 1926. 62 p . + 14 pî. Fig. , h ă r ţ i .

Ghibănescu (Gh.). — . V a s l u i u l . S t u d i u şi d o c u m e n t e . Iaş i , (Tip. Viaţa Româ­nească) , 1926 1 f. + LI + 342 p. + 1 pl . ;

Minea (I.). — I n f o r m a ţ i i l e r o m â n e ş t i a l e c r o n i c u l u i I a n Dlugosz . Din c u r s u l d e s p r e „ i zvoare le i s tor ie i R o m â n i ­lo r" ţ i n u t la U n i v e r s i t a t e a d i n Iaş i . Iaş i . (Tip . Viaţa Românească) , 1926, 6 8 ' p . Lei 100.

•a.) Răsboiu l Românie i 1916—1918.

( Is tor ie , M e m o r i i , I m p r e s i i , etc.). S i n e s c u (Genera l N.). —Is to r i cu l î n t r e ­

b u i n ţ ă r i i c ava l e r i e i r o m â n e î n răz ­boiul m o n d i a l 1916 şi p â n ă î a Ï926. Vol. I. Deila 16/VIII/910 — la 31/XII

1916 (13/1/917). B u c u r e ş t i , (Tip . Emi­nescu) , 1926, 384 p .

b) Biografie.

A, A. M. — Miha i l E m i n e s c u şi î n t e m e ­ie rea „ R o m â n i e i J u n e " 1868—1871. B ra şov . (Tip. A. Mureş ianu, B r a -n i s ce & Co.), [1926], 19 p. Lei 20.

Vasi l iu (Em. D. B.). — A d e v ă r a t a c a u z ă a r e n u n ţ ă r e i l a t r o n a fo s tu lu i p r i n ­

c ipe Caro l . B u c u r e ş t i , (Tip . Cultura), 1926, 15 p . Lei 10.

ie VNlVERSUL LITERAR

E C O U R I TROMBONUL MISTERIOS

Trebui i să consemnăm n u m e l e unu i tâ­n ă r p r o z a t o r ca r e s'a a f i rmat , p r i n câ te ­va, n u m a i , d a r v a l o r o a s e b u c ă ţ i ; pub l i ca ­tei în „Via ţa Românească" . Es t e d.' T. Hot . nog.

Ult ima sa schijă „ T r o m b o n u l misterioj" ( \ i a j a Românească , XV, 5-6, Mai-Iunie) se i-r tmami p r in r ădăc in i l e d i n t r ' o ser ioasa in f luen tă a l i t e ra tu r i i ruseşt i , f ă ră să îm­pied ice p e r s o n a l i t a t e a sc r i i to ru lu i nos t ru să se a f i r m e .

Poves tea unu i o r a ş h a l u c i n a t de occem te le u n u i t r o m b o n mis te r ios şi m a i ale-, reflecţi i le ce s t â rne ş t e în i m a g i n a ţ i a e rou­lui, ab s t r ac t a p r o a p e , — „ inf rac toru l stă­rii de asediu ' ' cum îl n u m e ş t e a u t o r u l —• se desfăşoară î n t r ' u n tempo d e m o d e r a t fantas t ic , ca re t r e b u e subl in ia t , d e o a r e c e este o ca l i t a te p r e ţ i oa să a unu i t â n ă r ta,-l en t de. p roza to r . Vom cita ca exempl i f i ­ca re pa sa ju l final, cu ne l in i ş t ea p e ca re o a d u c e t ăce rea t r o m b o n u l u i mis te r ios .

In noaptea a c e a s t a , ' c a şi în celelalte care ur-niară, trombonul nu mai cântă, din motive tot atât de necunoscute ca acelea p e n t r u ' c a r e avu­sese îndrăzneala să cânte , necunoscute ca şi trombonistul însuşi. Cartierul în t reg ' se trezi toluşi la timpul când trebuia sa izbucnească potopul de sunete mânioase. Sprijiniţi în ' coa te ascultau bieţii oameni in zadar , măcar că unora li se părea 'că trombonul cântă în t r ' adevăr .

Lipsa trombonului misterios îl neliniştea a-ciim tot atât de mult ca şi altă 'da tă , tonurile lui melancolice şi ba rba re .

Nici omul ' infractor al stării de asediu nu putea adormi, şi tot din aceiaşi pricină.

„E curios — îşi zise el scăpând 'de subt pri­vire rânduri le groase delà sfârşitul gazetei care publica. în două 'limbi, ordonanţa No. 3 — că lucrurile anormale şi supără toare pot deveni cu vremea suportabile şi chiar plăcute, ca şi d e p r i n d e r e a ' d e a fuma.

..Câtă lume nu se revoltă sincer, nu-şi pune viata în primejdie pentru re in t ronarea unui ti­ran imbecil 'şi rău, pentru păs t ra rea unui obi-ceiu incomod şi ba rbar ! Dar abolească-se toate ambiţiile care încătuşează societa tea , şi zeci de ani l u m e a ' s e va boci ; se va frământa şi va lupta cu disperare ca să Ie învie din morţi . . .

. . întocmai ca vagabondul care ' doa rme prost , după ce a fost îmbăiat şi primenit cu rufe cu­rate , omenirea sufere ' de lipsa suferinţei şi a prostiei . Este oare un cult al ei pentru mileniile preistorice de suferinţă şi de 'prost ie ?

.,E. mai curând, ceva pus dc na tu ră în biata omenire pentru scopur i le ' e i mis ter ioase . în rea­lizarea cărora omul are un rol nu mai însemnat decât al unei gâze, a l ' u n e i pro tozoare sau al unui microb" .

Şi în sufletul omului 'anonim creştea chinui­toarea dorinţă de a izbucni din haos o larmă asurzi toare de t romboane, c a r e ' s ă - i t ransforme crecrii într 'un muşehiu ce se s t rânge mototol

REVISTE

• C O N T I M P O R A N U L (V. 68, Iu l ie 1926) r e v s t a d-lui 1. Vi nea aduce ca tlc-obicei interesaii i tă l i t e r a t u r ă ş i i l e s t r a -ţ ie modern i s t ă . R e p r o d u c e r i d in desene le si scu lp tura d-lui Marcel lancu şi Milita Pelraşcii. O poezie de geomet r i că inspi­r a ţ i e : . .Pent ru ï s a r l â k " d e Ion B a r b u ; p o e m e şi fantezi i d e F. Aderca, I. G. Cos-tin, Romulus Dianu, F. Brunea şi Sergiu Dan, etc.

• S O C I T T A T E A D E MAINE (III, 51-52, 1-S August) : N. Ghiulea : Cap i t a l i smul şi coopera ţ ia ; N. Daşcovici : Greutăţile de ­z a r m ă r i i ; Emanoil Bucuţa : C ă l ă t o r i a S j ă t a n i l u i Milescu în C h i n a ; Ion Clopo. ţel : C u m t ruesc ţ ă r a n i i noş t r i etc., etc.

Jus te veder i pub l i că r ev i s t a în l e g ă t u r ă cu neces i t a tea une i an ta log i i a scr i i tor i ­lor a r d e l e n i . Un ast fe l d e r eg iona l i sm cul­tu ra ) , e s inguru l rodnic , cum p r e a bun obse rvă „Socie ta tea ' d e m â i n e " : .

Dintre provinciile alipite, incontestabil că Ar­dealul are cea mai bine definită civilizaţie lo­cală. Liniile acestei civilizaţii s 'au t ras îndeo­sebi în cursul secolului al XIX, odată cu t re­zirea la conştiinţa de sine a naţiei de aici. S'a format astfel o tradiţ ie culturală a rde lenească , bogat al imentată din regatul liber, care şi-a păs t ra t însă, t o tuş , nota specifică în gama cul­turii româneşt i .

Foar te puţin s'a lucrat în Ardealul dc după unire, pentru cunoaş terea acelei tradiţii şi pu­nerea ci în faţa generaţ i i lor cari se ridică. In­contestabil că aces te generaţi i Лц nevoie in primul rând de o mare baie în cultura generală românească , pentru în lă turarea petelor lăsate dc culturile s t ră ine. Dar nu e mai puţin adevă­ra t că ele trebuie puse în at ingere sufletească cu acea eroică şi sănă toasă tradiţ ie culturală ardelenească . Prin aceas ta , regionalismul cultu-ra l -c rca tor e pus în legătură cu cea mai bo­gată sursă de a l imentare a lui.

Sufletul a rdelenesc s'a rost i i mai limpede în l i teratura scriitorilor născuţi şi crescuţ i în me­diul de aici.

Şi cu toate deosebirile de influenţe delà o c-pocă la alta, se poate oonstata o cont inui ta te susţ inută în în t reaga linie de evoluţie a acestei l i teraturi . Nu e locul să a r ă t ăm aici caracte­risticile aces tor produse sufleteşti ; ele se vor demonstra ' cu multiple dovezi, în t r 'o Istorie a l i teraturii ardelene, care va trebui să se scrie odată, aşa cum bine a scris-o pe a l i teraturii din Bucovina, d^l Constantin Loghin, în car tea d-sale de curând apăru tă .

Până atunci însă, pentru sănătoasa al imentare a acelui regional ism cultural , a cărui utilitate a fost îndeajuns dovedită de oameni competenţi , ne trebuie o Antologie a scriitorilor ardeleni, care ar cuprinde în paginile ci 'spuma sufletului ardelenesc . Ea ar fi de o deosebi tă uti l i tate pentru educarea nouilor 'generaţ i i in cunoaşte­rea energiilor celei mai eroice .provincii ; iar pentru t inerele forţe ale Ardealului, cari acum aleargă 'în masse mari spre lumina culturii, — un" îndreptar sufletesc pe drumul unei tradiţii sănă toase .

• TARA DE JOS (IU, 7, S şi 9, Tulie-Scptembrie ' 1 : i l u s t r a t cu r ep roduce r i şl v igne te de N. N. Toni tza şi Ştefan Dimi-i rescu, aces t t r i p l u n u m ă r p u b l i c ă : un f r agmen t din r o m a n u l . .Vipera" a d-lui G. M. Vlădoscu, c o n t r i b u ţ i i de in tor iogra fie l i t e r a r ă de Gh. Card aş. T. C. Băcilă. Paul Papadopol, poezii AP AL T. Stama-tiad, G. Tutoveanu, G. Pal lady şi acesv g r a v pas te] „Diminea ţa p e Bărăgan*' de d. G. Nichita :

Spre ziuă, când 'bruma îşi scutură-argintul [pe ierburi ,

Când numai luceafărul l icăre singur 'pe boltă, Când sting licuricii luminile verzi-rubinii , Tăcerea 'nfloreşte pe stepă şi (creşte involtă.

Cerul îşi schimbă t rep ta t apele-i tulburi, O pensulă-i dă o culoare !de alb spălăcit , Nici o mişcare nu freamătă-acum pe întinderi Nimic nu vibrează pe-occanul pustiu... infinit.

Dar iată un zgomot se rupe din inima stepei, 0 undă de fluer s 'aude şi-un zvon de tălăngi, Altul în unde duioase răspunde melodic, Paser i îşi scutură aripi din leneşe crăngî. s

Cutnpeni de puţuri prind iarăşi glasuri , pe rând , Vântul începe 'valuri de a u r s 'alinte,

Un ioc la o s tână arzând încă viu, în flăcări, l 'umul şi-1 urcă la c e r , ' c a o jertfă fierbinte.

Si vieata începe din nou să fiarbă pe stepă — Cai nechezând , ' ch io t e , glas de mioare , i 'oatc t rezesc armonii calde, v ib ran te , Sub pulberea fină de aur, ce curge d i n ' s o a r e .

O Poez ia „Cişmegiul'' p e c a r e o pub l i ­c a m i n acest n u m ă r şi p e c a r e o luam din vo lumul „Armoni i i n t i m e " a l l u i Л-l ec îa i ; l iu Siliieanu'". a fost p u b l i c a t ă p e n ­t ru p r i m a dară în „CONCORDIA", „Jur­nal politic şi l iteiuriu", Nr . 6 d in 23 F e ­b r u a r i e I S ' n .

In n u m ă r u l u r m ă t o r al aces te i foi ( . .Concordia" Nr . 7), se a n u n ţ ă a p r o p i a t a a p a r i ţ i e a vo lumulu i „ A r m o n i i in t ime" , c a r e se împ l ine ş t e la 16 M a r t i e a ace -l'i 'iaş an .

Pes te o s ă p t ă m â n ă de là a p a r i ţ i a vo­lumulu i , în n u m ă r u l 14, la 24 Mar t i e , Concord ia a n u n ţ ă pr i in t r 'un necro log înoiiirica poe tu lu i Alecsai rdru S ih leanu .

COUEISMUL

Emile Coué a fost p r e şed in t e l e socie­tăţ i i l o rene di Ps ihologie a p l i c a t ă din Nancy (mort Iun ie 1926).

C e l e b r i t a t e mondia lă . Astăz i în An­glia (Londra) în cel niai m a r e sp i t a l si c l inică se p r e d ă şi se p r a c t i c ă coueismul.

In ce constă coueismul ? Pr in nutosugges t ie conş t i en t ă omul

poa te î nd rep t a func ţ ionarea defec tuoasă a o rgane lo r , p r e c u m şi a l t i tudinea sa min t a l ă în v ia ţă .

Motorul fizicului şi ps ih iculu i es te Inconştientul, c a r e pou Le fi d i r i j a t p r in a i i tosuggcs t ie făcută d u p ă me toda Coué.

Metoda aceas t a e e x p u s ă î n t r ' o b r o ­şură a j u n s ă la su te de edil) ii în F r a n ţ a . Angl ia şi Amer ica . Broşura r e l a t e a z ă şi foar te n u m e r o a s e c a z u r i de vidideoări (fizice ş i mora l e ) .

Broşura . în r omâneş t e , cu exp l i ca ţ i a şti inţifică a cueisinitil'uii. se p r e g ă t e ş t e de d. D. V. l î a rnosch i î n să rc ina t cu aceas t ă l u c r a r e de Soc. l o r e n ă dc ps ihologie d in ca r e face p a r t e .

Cue ismu] e s t e şti inţific e x p l i c a t de c ă t r e câţ iva î n v ă ţ a ţ i p rofesor i d e psiho­logie şi medic ină din F r a n ţ a şi Angl ia .

Creş t in i sm ui! însuş i p r i n voceai u n u i C o r d i m i l a aidopiat d e a s e m e n e a coueismul, fiindcă îna in te dc toa te el es te o s t ră lu­cită d o v a d ă a p u t e r e i sp i r i tu lu i a s u p r a co rpu lu i . Şi d in aces t p u n c t d e v e d e r e ori ce l e l i g iuue u r i nează să-1 a d o p t e .

Pr incipi i ( o u e : Inconş t ien tu l , n u conş­t i inţa n e conduce . Imag ina ţ i a înv inge tot. deau im voinţa c â n d e în conflict cu ea.

RĂSPUNSURI

П laneu Roman. — Anto log ia poez i i lo r lui li. N e m ţ e a n u , a l c ă t u i t ă de d. p ro feso r M. Dragomiirescu, a a p ă r u t în e d i t u r a l i­t e r a r ă a Caisei Şcoale lor şi se găseş te la orice l i b r ă r i e din Bucureş t i .

O pu t e ţ i c e r e ş i d i rec t e d i t u r e i .

• C. Simionescu.—Colecţ ia Convorbiri­lor critice sie poolte ce re de l à Anticăria Ardealului din C l u j .

• Geta Fotiade. — Qjindiiţiiurjile c o n c u r s u l u i de desen p e n t r u copii l e găsi ţ i în nr . 25 a l „Un ive r su lu i L i t e r a r " .

Redactor P E R P E S S I C I U S

ATELIERELE S O C , A N O N I M E „ U N I V E R S U L " . STR, BREZOIANU No, i l , B U C U R E Ş T I