INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PRINDEREA ŞI MONTAJUL TABLELOR METALICE

PROFILATE LA EXECUTAREA INVELITORILOR ŞI PEREŢILOR

INDICATIV C 172—88

Elaborate de:

INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC

Director adj. ştiinţific Dr. ing. F. Tomşa Şef secţie U.M.C. Dr. ing. V. Goran Responsabil de temă Ing. I. Giulescu Responsabil din partea ICCPDC Ing. E. Radu

Ing. C. Popa

Indicativ C 172­88 INTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PRINDEREA ŞI MONTATUL TABLELOR METALICE PROFITATE LA EXECUTAREA ÎNVELITORILOR PEREŢILOR Înlocuiesc C 172­85

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la mijloacele de prindere şi la procedeele tehnologice pentru prinderea şi montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor şi pereţilor.

1.2. Prin mijloace de prindere, în cadrul acestor instrucţiuni, se înţeleg atât organele de asamblare (şuruburi, nituri), cât şi uneltele cu care se execută operaţiile de montare (maşini de găurit, maşini de înşurubat, unelte de nituit etc.)

1.3. Aceste instrucţiuni se aplică la executarea elementelor de închidere­învelitori şi pereţi ale construcţiilor metalice din profile cu pereţi subţiri. La prinderea şi montajul tablelor metalice profilate, se va ţine seama de soluţiile de alcătuire şi de detaliile de execuţie prevăzute în proiectele tip precum şi în „Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii (Indicativ C 37­88).

1.4. Organele de prindere prevăzute în aceste instrucţiuni (şuruburi autofiletante pentru tablă şi cele pentru metal, precum şi şuruburile obişnuite cu piuliţe) pot fi folosite şi pentru prinderea panourilor ROMPAN, la realizarea închiderilor, conform detaliilor cuprinse în instrucţiunile specifice.

2. MATERIALE

2.1. Pentru executarea învelitorilor şi pereţilor din tabla metalice profilate se folosesc table cutate sau table ondulate.

2.2. Tablele cutate, la care se referă prezentele instrucţiuni sunt de tipul celor care se execută la I.L.T. Galaţi, conform N.T.R. 98­78 şi S.T.R. 540­86, la Întreprinderea Metalurgica Iaşi, conform caietului de sarcini 16­78, şi la Întreprinderea : de tâmplărie metalică şi produse pentru construcţii din materiale plastice Buzău, conform caietului de sarcini nr. 5­81.

2.3. Tablele ondulate sunt de tipul celor cu înălţimea ondulei de 30 mm sau mai mare (STAS 2029­80).

3. ORGANE DE ASAMBLARE

3.1. Pentru prinderea tablelor, la executarea închiderilor cu tablă profilată, se pot folosi: şuruburi autofiletante pentru tablă, nituri oarbe (P.O.P.), şuruburi autofiletante pentru me­ tal, agrafe, şuruburi obişnuite fără piuliţe, bolţuri împuşcate sau şuruburi obişnuite cu piuliţe.

3.2. Organele de prindere se stabilesc de proiectantul construcţiei, în funcţie de solicitările la care vor fi supuse, ţinând seama şi de dotarea executantului cu mijloace de asamblare.

Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­

Aprobate de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII

cu decizia nr. 26 din 4.IV.1988

3.3. Şuruburile autofiletante pentru tabla pot fi folosite atât la prinderea foilor de tablă între ele, cât şi la prinderea acestora pe pane sau pe elementele de rezistenţă din profile de oţel cu pereţi subţiri. Duritatea elementului de construcţie în care urmează să se formeze filetul conjugat trebuie să fie mai mică decât duritatea şurubului autofiletant pentru tablă, în zona filetului.

Se pot folosi şuruburi autofiletante pentru tablă cu cap hexagonal (STAS 9344/5­80), cu cap înecat şi locaş cruciform (STAS 9344/6­80), cu cap înecat crestat (STAS 9344/2­86) sau cu cap bombat cu locaş cruciform (STAS 9344/8­80), care se fabrică de Intr. Mecanică Mediaş.

3.4. Niturile oarbe (P.O.P.), pot fi folosite atât pentru prinderea foilor de tablă între ele, cât şi pentru prinderea acestora pe elementele de rezistenţă din profile cu pereţi subţiri (de până la 4 mm).

Se pot folosi niturile oarbe care se fabrică la întreprinderea Mecanică Mediaş, sub denumirea de nituri combinate, conform N.I.F. 1181/2­80, N.I.F. 1181/3­80 şi N.I.F. 1181/4­80. Asigurarea etanşeităţii, în zona de prindere, se poate realiza cu nituri de tipul celor prevăzute în N.I.F. 1181/4­80, forma B.

3.5. Şuruburile autofiletante pentru metal pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe pane sau pe elementele de rezistenţă din profile de oţel şi numai dacă duritatea elementului de construcţie în care urmează să se formeze filetul conjugat este mai mică decât duritatea şurubului autofiletant pentru tablă, în zona filetului.

Se pot folosi şuruburi autofiletante pentru metal cu cap hexagonal sau cu cap înecat cu locaş cruciform (STAS 11161­80) care se fabrică la întreprinderea Mecanică Bacău.

Pentru montarea şuruburilor autofiletante pentru metal este suficient accesul pe o singură faţă a elementului de închidere perete sau învelitoare.

3.6. Agrafele se folosesc pentru prinderea tablelor profilate pe elemente de rezistenţă de tip I, L, T, U orientate în aşa fel încât agrafele respective să se poată sprijini pe una din mar­ ginile acestora.

Agrafele se execută din oţel lat OL 37 de 30 x 3 mm şi au forma celor care se prezintă în „Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii (Indicativ C 37­88).

Întrucât tabla prinsă cu agrafe nu participă la preluarea solicitărilor din planul elementului de închidere, adică nu se realizează efectul de şaibă, agrafele se folosesc numai la executarea construcţiilor provizorii sau ca organ de prindere provizoriu pentru montaj.

3.7. Şuruburile obişnuite fără piuliţă pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe pane sau pe elementele de rezistenţă din profile de oţel.

Se folosesc şuruburi cu cap hexagonal filetate până sub cap (STAS 2117­85).

La folosirea şuruburilor obişnuite fără piuliţe este suficient accesul pe o singură parte a elementului de închidere.

3.8. Bolţurile împuşcate pot fi folosite numai pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenţă din profile de oţel care au grosimea pereţilor, iar zona pe care se face prinderea, cuprinsă între 4 mm şi 11 mm.

Bolţurile M6x 10x30, care se fabrică la IMSadu conform NID 2867­78, pot fi folosite pentru prinderea tablei profilate la executarea pereţilor despărţitori, pentru executarea prinderilor ajutătoare în cazul în care prinderea definitivă se face cu alte organe, precum şi pentru executarea închiderilor în cazul construcţiilor provizorii.

Duritatea elementelor de oţel pe care se face prinderea trebuie să fie mai mică decât duritatea bolţurilor care se împuşcă adică, bolţurile trebuie să poată să zgârie locul în care se împuşcă.

3.9. Şuruburile obişnuite cu piuliţe pot fi folosite atât pentru prinderea foilor de tablă între ele, cât şi pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenţă ale închiderii.

Pentru prinderea tablelor între ele se folosesc şuruburi obişnuite filetate până sub capăt (STAS 2117­85) cu piuliţe obişnuite (STAS 922­76) sau cu piuliţe cu autoblocare (STAS 9851­ 76) iar pentru prinderea tablelor pe elementele de rezistenţă, în funcţie de grosimea elementelor respective, pot fi folosite şi şuruburi obişnuite la care filetul nu ajunge până sub capăt (STAS 920­69) cu piuliţe obişnuite sau cu piuliţe cu autoblocare.

3.10. La prinderea tablelor ondulate, atât între ele, cât şi pe elementele de rezistenţă, este necesar ca sub capătul organului de prindere, pe fundul ondulei, să se pună o şaibă cu faţa de aşezare cilindrică de tipul celor care se prezintă în anexa 1.

3.11. La prinderea tablelor cutate, atât între ele cât şi pe elementele de rezistenţă, cu oricare dintre organele de prindere, în afara niturilor oarbe (P.O.P.) este necesar să se folosească şaibe plate pentru metal (STAS 5200­80), ale căror tipodimensiuni se prezintă în tabelul. 11.

Şaiba se va aşeza între retezătura capătului organului de prindere şi tabla care se prinde.

4. PROTECŢIA ANTICOROSIVĂ

4.1. Tabla profilată se protejează anticorosiv, în funcţie de natura şi de agresivitatea mediului în care se află construcţia respectivă, conform prescripţiilor tehnice în vigoare ­ Instruc­ ţiuni tehnice privind protecţia anticorosivă a elementelor de construcţii metalice C 139­87 STAS 10166/1­77, STAS 10702/1­83, STAS 10702/2­80, STAS 7221­82, STAS 7222­84 şi STAS 10128­86.

4.2. Tabla profilată neagră se protejează anticorosiv prin vopsire. 4.3. Tabla profilată zincată, folosită în medii puternic agresive, poate să fie

protejată suplimentar prin vopsire. 4.4. Protecţia anticorosivă prin vopsire se execută parţial sau complet în ateliere

specializate. 4.5. Protecţia anticorosivă prin vopsire a zonelor de contact permanent dintre elementele

care se suprapun, la montaj, trebuie definitivată pe şantier imediat înainte de executarea prinderii.

4.6. După prinderea şi montajul tablei profilate, se controlează starea protecţiei anticorosive, se delimitează zonele cu protecţia deteriorată şi se remediază.

4.7. Curăţirea suprafeţelor cu protecţia deteriorată se face manual, folosind perii de sârmă, diluanţi corespunzători şi deşeuri textile dacă suprafaţa este redusă, sau mecanizat, folosind unelte portabile de curăţat, acţionate electric sau pneumatic, dacă suprafaţa este mare.

4.8. Aplicarea sistemului de protecţie prin vopsire, pe suprafaţa curăţată la gradul stabilit, se face manual, folosind pensule sau role corespunzătoare, dacă suprafaţa este redusă, sau mecanizat, folosind instalaţii de vopsit de joasă sau de înaltă presiune, dacă suprafaţa este mare.

4.9. Dacă tabla profilată ajunge pe şantier protejată parţial (numai cu straturile primare ale sistemului de protecţie prin vopsire), remedierea deteriorărilor şi definitivarea protecţiei an­ ticorosive prin vopsire se face mecanizat.

4.10. Organele de prindere executate din oţel trebuie să fi protejate, din fabricaţie, împotriva coroziunii prin zincare sau prin cadmiere electronică.

5. UNELTE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ÎNCHIDERE CU TABLA PROFILATĂ

5.1. Pentru executarea lucrărilor de închidere cu tablă profilată se folosesc: ­ unelte şi scule pentru găurit; ­ unelte şi scule pentru înşurubat; ­ unelte pentru nituit cu nituri oarbe;

­ pistoale pentru împlântat bolţuri; ­ unelte şi scule pentru tăiat tabla si pentru polizat metale; ­ unelte pentru completarea şi remedierea protecţiei anticorozive prin vopsire; ­ utilaje şi dispozitive pentru ridicarea şi transportul tablei profilate; ­ utilaje de ridicare şi de susţinere pentru lucru la înălţime; ­ aparate şi dispozitive pentru verificare şi control. 5.2. Caracteristicile tehnice principale ale acestora, precum şi întreprinderile

producătoare se prezintă în anexa 2.

6. TEHNOLOGIA DE MONTARE A TABLELOR PROFILATE PE ELEMENTELE DE REZISTENŢĂ

Generalităţi 6.1. La realizarea învelitorilor, precum şi la realizarea pereţilor, tablele se prind atât pe

elementele de rezistenţă, cât şi între ele. La prinderea tablelor profilate pe pane, cuta sau ondula care se suprapune în zona de

margine a tablelor alăturate se prinde, de o parte şi de alta, cel puţin cu câte un organ de prindere pe fiecare pană.

Pentru a evita suprapunerea a patru table, în zona de margine şi de capăt a foilor de tablă, montarea trebuie să se facă conform anexei 3 sau 4; varianta optimă se va stabili în funcţie de lungimea foilor de tablă, de posibilitatea de tăiere a foilor de tablă, pe direcţie longitudinală sau transversală, precum şi de dimensiunile suprafeţei care trebuie închisă.

Dimensiunile găurilor de trecere în table, precum şi dimensiunile găurilor pentru formarea filetului conjugat în pane, la executarea învelitorilor sau în elementele scheletului de rezistenţă, la executarea pereţilor, se prezintă în anexa 5, dacă prinderea se face cu şuruburi autofiletante pentru metal şi în anexa 7 dacă prinderea se face cu şuruburi pentru tablă.

Se recomandă ca prinderea dintre foile de tablă, cutată respectiv ondulată, să se execute, pe cât posibil, la sol.

Executarea învelitorilor

6.2. Procedeele tehnologice prin care se realizează montarea tablelor pe pane, la executarea învelitorilor, sînt determinate de felul organelor de asamblare, de sculele, de uneltele şi de dispozitivele care se folosesc, precum şi de felul asamblărilor care trebuie să se obţină.

6.3. Înainte de a se începe montarea propriu­zisă a tablelor pe pane este necesar să se execute următoarele operaţii comune tuturor acestor procedee tehnologice:

a) Se verifică dacă panele satisfac următoarele condiţii: ­ pe suprafaţa de rezemare să nu fie corpuri ieşite în relief capete de nituri sau şuruburi,

gusee, cordoane de sudură etc); ­ distanţa dintre reazeme, precum şi lăţimea acestora să corespundă proiectului; ­ protecţia anticorozivă a panelor să fie asigurată. b) Se controlează tablele pentru ca: ­ lungimea tablelor şi dimensiunile profilului să corespundă proiectului; ­ să nu prezinte deformaţii ca urmare a transportului şi manipulării necorespunzătoare ; ­ să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei protectoare. c) În cazul în care se prevede o protecţie anticorosivă suplimentară a tablei, suprafeţele de

contact dintre tablă şi pane precum şi suprafeţele marginilor care se suprapun se vor proteja înainte de montare. Între tablele care se suprapun se va aplica cordonul de chit prevăzut pentru etanşare.

d) Se vor ridica pachetele de tablă pe acoperiş şi se vor aşeza pe pane, cât mai aproape de locul de montare, respectând sarcina admisă pe acoperiş. Greutatea pachetului şi modul de aşezare a acestuia pe pane se va stabili de comun acord cu proiectantul.

Pentru ridicarea pachetelor de tablă pe acoperiş se pot folosi macaralele cu care s­au montat panele sau macarale mai uşoare care sunt mai economice.

Agăţarea pachetelor de tablă în cârligul macaralei se va face cu grinzi cu cabluri, fie cu cabluri cu ocheţi, fie cu furci.

La folosirea cablurilor, zonele de contact cu colţurile pachetelor se vor proteja cu ajutorul colţarelor.

e) Transportul pe acoperiş, de la locul de aşezare a pachetelor până la locul de montare, precum şi aşezarea tablelor pe pane pe locul de montare se va executa manual de doi muncitori dotaţi cu cleşti pentru tablă şi cu palmare.

f) Deplasarea muncitorilor, care fac transportul tablelor] pe acoperiş, se va face pe scări sau pe podine de lemn.

g) Dacă foile de tablă au masa netă egală sau mai mare de 40 kg/buc, tabla se va ridica pe acoperiş bucată cu bucată şi se va aşeza pe locul de montare cu ajutorul unei furci agăţate în cârligul unei macarale uşoare.

6.4. Montarea foilor de tablă pe pane se va începe de la poala acoperişului din partea opusă vânturilor dominante, conform anexei 6 şi prevederilor din „Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii (indicativ C 37—88)"

6.5. Foile de tablă profilată vor fi dispuse cu generatoarea pe linia de cea mai mare pantă a acoperişului, faţă de care, abaterea totală, raportată la lungimea pantei, nu va depăşi 3 mm/m.

6.6. Foile de tablă se vor petrece atât la capete cât şi pe lateral. La foile de tablă ondulată, petrecerea se va face pe o jumătate de ondulă, pe creasta

ondulei, iar la foile de tablă cutată dimensiunile petrecerii laterale sunt funcţie de profilul tablelor, iar prinderea se va face, de regulă, pe partea inferioară a profilului.

6.7. Montarea tablei pe acoperiş se va face pe vreme bună. Se va evita să se lucreze pe timp de intemperii şi nu se va începe lucrul dacă viteza vântului depăşeşte 7 m/s.

6.8. Numărul de organe de asamblare pentru prinderea unei foi de tablă pe pane sau pe scheletul de rezistenţă, precum şi cel pentru prinderea tablelor între ele se va stabili prin calcul, în funcţie de solicitarea asamblării respective.

În principiu, foaia de tablă ondulată se va prinde cu cel puţin trei organe de asamblare pe panele de la capete şi cu cel puţin două organe de asamblare pe panele intermediare (Normativ C 37­88), iar foaia de tablă cutată se va prinde pe pane cu câte un organ de asamblare pe fiecare cută (anexa 6). Se va ţine seama şi de prevederile pct. 6.1.

După prinderea unei foi de tablă pe pane, se execută imediat prinderea ei laterală cu tabla montată anterior şi numai după aceea se va trece la montarea unei noi foi de tablă.

6.9. În cazul în care, pentru asamblare se folosesc şuruburi pentru tablă, se vor executa găurile filetului conjugat şi găurile de trecere, atât pentru prinderea pe pane, cât şi pentru prinderea laterală şi apoi se va trece la montarea organelor de asamblare.

6.10. Distanţa dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor între ele va fi de maximum 300 mm.

6.11. La terminarea zilei de lucru se va avea grijă să nu rămână pachete sau foi de tablă libere pe acoperiş, iar tablele montate trebuie să fie definitiv asamblate. În zonele în care nu este posibil să se facă asamblarea definitivă (capetele foilor de tablă de pe ultima pană), se va face o asamblare provizorie pentru ca toate foile de tablă să fie asigurate împotriva vântului.

6.12. Prinderea tablelor profilate pe pane se va realiza prin folosirea unuia dintre organele de prindere prezentate la pct. 3.1.

6.13. Prinderea tablei profilate pe pane, cu ajutorul agrafelor, se va executa în două faze.

În prima fază se va executa prinderea agrafelor cu foile de tablă, iar în faza a doua se va executa montarea foilor de tablă pe pane şi se vor prinde tablele între ele.

6.14. Operaţiile principale pentru prinderea agrafelor pe foile de tablă se vor executa la sol astfel:

­ trasarea găurilor din table pentru prinderea agrafelor (se va ţine seama de poziţia reală a panelor);

­ executarea găurilor din table; ­ prinderea agrafelor pe table. Fiecare agrafă se va prinde cu două organe de asamblare. Agrafele folosite la prinderea tablei ondulate vor avea aripa superioară curbată la raza

fundului ondulei respective. 6.15. În faza a doua, se vor ridica tablele pe acoperiş, bucată cu bucată, folosind o furcă

agăţată în cârligul macaralei şi se va aşeza pe pane în aşa fel încât să se asigure petrecerea late­ rală şi petrecerea de capăt, iar agrafele să se sprijine, cu partea de mijloc, pe pane.

După ce se va verifica aşezarea corectă a foii de tablă pe pane, se va trece la prinderea laterală a acesteia cu tabla montată anterior.

6.16. Prinderea tablei profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor pentru tablă se va face pe fundul profilului.

Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, fără a avea nevoie de schelă suspendată sau de platformă telescopică.

Operaţiile principale sunt următoarele: ­ aşezarea foii de tablă pe pane; ­ trasarea găurilor; ­ găurirea; ­ montarea şuruburilor pentru tablă. Găurirea se va executa în două faze: în prima fază se vor executa găurile având diametrul

filetului conjugat, care în anexele 7 şi 8 este notat cu „db” şi care este în funcţie de grosimea panei „g” şi de diametrul şurubului folosit „d”. După ce s­au executat toate găurile pentru prinderea tablei pe pane, având diametrul "db", se va trece la faza a doua; se va deplasa foaia de tablă în sus sau în jos, astfel încât găurile din tablă să nu fie deasupra penelor, după care se vor lărgi găurile din tablă de la diametrul „dt” la diametrul „dt” care este funcţie de diametrul şurubului folosit „d” şi a cărui valoare se prezintă în anexa 7.

Pentru montarea şuruburilor pentru tablă se va aşeza foaia de tablă pe locul de montare, urmărindu­se ca găurile din tablă să fie coaxiale cu găurile din pană şi se vor înşuruba şuruburile.

6.17. Pentru realizarea unei bune etanşeităţi, înaintea asamblării, şurubul pentru tablă va fi introdus cu tija în miniu de plumb, în grund reactiv G 404­50 sau într­un alt material anticoroziv, iar între faţa de aşezare a şaibei şi tablă se va aşterne un strat din acelaşi material de protecţie.

La prinderea tablelor ondulate se vor folosi şaibe cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1). 6.18. Pentru prinderea tablelor între ele cu şuruburi pentru tablă în găuri burghiate,

găurirea se va executa tot în două faze. În acest caz, fazele se vor executa concomitent, adică se va executa faza întâi pentru prinderea pe pane şi faza întâi pentru prinderea tablelor între ele, apoi se va deplasa foaia de tablă şi se va trece la faza a doua la lărgire, atât a găurilor pentru prinderea pe pane, cât şi a găurilor pentru prinderea tablelor între ele.

Executarea găurilor pentru prinderea a trei table pe pane se va face conform anexei 8. 6.19. Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor obişnuite fără piuliţe se

poate face numai dacă grosimea aripii sau a adaosului sudat de aceasta pe care se face prinderea este mai mare de 50% din diametrul nominal al şurubului care se foloseşte.

Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, executând următoarele operaţii: ­ aşezarea foii de tablă pe pane;

­ trasarea găurilor; ­ găurirea. Se vor executa găurile pentru formarea filetului normal; pentru şuruburi M 6 se vor

executa găuri de Φ5 mm atât prin tablă, cât şi prin pane, după care se va da tabla la o parte pentru a avea acces la găurile din pane;

­ filetarea găurilor din pane, cu unealta electrică portabilă de filetat; ­ lărgirea găurilor cir tablă, pentru a se ajunge la metrul găurii de trecere conform

STAS 3336­81. La folosire şuruburilor M 6, găurile din tablă se vor lărgi de la Φ 5 mm la Φ 6,6 mm. Apoi se va aşeza tabla pe locul de montare urmărind ca găurile din tablă să fie coaxiale cu găurile din pane;

­ montarea şuruburilor. Se va monta şaiba corespunzătoare pe tija şurubului şi se va introduce şurubul în gaura

filetată. La prinderea tablelor ondulate se va folosi şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1) iar la prinderea tablelor cutate se va folosi o şaibă elastică (STAS 11013­78), sau o şaibă plată pentru metal (STAS 5200­80).

Pentru realizarea etanşeităţii se va proceda ca la pct. 6.17. 6.20. La folosirea şuruburilor obţinute cu piuliţe obişnuite pentru prinderea tablelor

profilate pe pane este necesară o schelă suspendată sau o platformă autoridicătoare. Operaţiile principale sunt următoarele: ­ aşezarea foii de tablă pe pane; ­ trasarea găurilor; ­ găurirea; se vor executa de pe acoperiş, găuri de trecere STAS 3336­81 atât în tablă cât

şi în pană; ­ montarea şuruburilor şi piuliţelor; muncitorul de pe acoperiş va monta pe şurub

şaiba corespunzătoare şi va introduce şurubul în gaură, aplicând în prealabil protecţii conform pct. 6.17.

Muncitorul de pe schela suspendată sau autoridicătoare va monta piuliţa pe şurub cu mâna liberă şi o va ţine, să nu se rotească, cu ajutorul unei chei fixe sau cu o cheie tubulară; în timp ce muncitorul de pe acoperiş va executa înşurubarea completă cu o maşină electrică de înşurubat sau cu o coarbă.

6.21. Procedeul de lucru, sculele şi dispozitivele la folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe cu autoblocare sunt cele de la pct. 6.20, cu deosebirea că în locul piuliţelor obişnuite se montează piuliţe cu autoblocare.

6.22. Bolţurile împuşcate se folosesc la prinderea tablelor pe pane numai provizoriu, în câteva locuri, până la prinderea definitivă cu alte tipuri de organe de prindere prevăzute în in­ strucţiunile tehnice.

Echipa de muncitori va lucra pe acoperiş, executând următoarele operaţii principale: ­ aşezarea foii de tablă pe pane; ­ trasarea găurilor; ­ împuşcarea bolţurilor; dacă se folosesc bolţuri filetate care se împuşcă cu pistolul tip

PIB­6 este necesar ca pe fundul cutiei, pe locul în care se face împuşcarea, să se aşeze o şaibă din tablă zincată de 1...1,5 mm grosime.

Pătrunderea bolţului este corectă dacă zona de racordare a filetului cu tija pătrunde în şaibă, fără ca spira inferioară a filetului să o strivească în zona de contact.

Reglarea pătrunderii bolţului împuşcat cu pistolul PIB—6 se va face prin încercări, modificând poziţia bolţului în ţeava pistolului.

La folosirea bolţurilor împuşcate este necesar ca profilul de oţel în care se face împlântarea să aibă grosimea cuprinsă între 4 mm şi 11 mm.

De asemenea, este necesar ca în momentul împuşcării bolţului, să se asigure contactul între elementele care se asamblează.

Realizarea contactului se va face cu o prizmă de lemn, având profilul corespunzător, care se va bate cu un ciocan de 3...4 kg; se vor lua măsurile corespunzătoare ca la executarea acestei operaţii să nu se producă deformarea elementului (panei) pe care se face prinderea.

Pentru prinderea tablelor profilate pe elementele de rezistenţă se vor folosi numai bolţuri zincate sau cadmiate.

6.23. Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul şuruburilor autofiletante pentru metal se poate face dacă grosimea aripii panei, de care se face prinderea, este mai mare de 50 % din diametrul nominal al şurubului care se foloseşte (vezi anexa 5).

Operaţiile se vor executa pe acoperiş în următoarea ordine: ­ aşezarea foii de tablă pe pane; ­ trasarea găurilor; ­ găurirea: se vor executa găuri pentru formarea filetului conjugat, atât în tablă cât

şi în pane, conform anexei 5, al căror diametre este în funcţie de adâncimea părţii găurii în care se formează filetul conjugat şi de diametrul nominal al şurubului autofiletant care se foloseşte;

­ deplasarea foii de tablă de pe poziţie astfel încât găurile din tablă să nu fie deasupra panelor;

­ lărgirea găurilor din tablă pentru a se ajunge la diametrul găurilor de trecere conform STAS 3336­81 şi anexei 5;

­ aşezarea tablei pe poziţie astfel încât găurile din tablă să fie coaxiale cu găurile din pană.

­ montarea şuruburilor autofiletante pentru metal; se va monta şaiba corespunzătoare pe tija şurubului şi se va introduce şurubul în gaură folosind o şurubelniţă, o coarbă sau o maşină de înşurubat.

La prinderea tablelor ondulate se va folosi şaiba cu faţa de aşezare cilindrică (anexa 1), iar la prinderea tablelor cutate se va folosi o şaibă plată.

Pentru realizarea etanşeităţii se va proceda ca la pct. 6.17. 6.24. Prinderea tablelor profilate între ele, pe marginile laterale, la executarea

învelitorilor se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare: ­ şuruburi pentru tablă; ­ nituri oarbe (P.O.P.); ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite; ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare. 6.25. La executarea învelitorilor, prinderea tablelor ondulate între ele se va face numai

pa creasta ondulei (Normativ C 37—88), iar prinderea tablelor cutate între ele se va face, de re­ gală, pe fundul cutei (anexa 6).

6.26. Operaţiile pentru prinderea tablelor între ele, cu şuruburi pentru tablă, se vor executa de pe acoperiş, corelându­se cu operaţiile pentru prinderea tablelor pe pane. Se vor executa următoarele operaţii principale:

­ trasarea găurilor; ­ găurirea; în funcţie de modul de montare a şuruburilor pentru tablă se vor executa găuri

burghiate, conform anexei 10 sau găuri dornuite (adâncite) conform anexei 11. Dacă tabla profilată are grosimea mai mare decât pasul filetului, găurile în care se va

realiza filetul conjugat al şurubului folosit se vor executa prin burghiere. În acest caz, se vor găuri cele două table suprapuse cu găuri având diametrul „db” după

care se va da tabla exterioară la o parte, iar găurile din aceasta se vor lărgi la diametrul „dt” (anexa 10); se va reaşeza tabla pe locul de montare, urmărind ca găurile din cele două table să fie coaxiale şi se vor monta şuruburile pentru tablă.

Dacă cele două table profilate, care se prind una de cealaltă, au împreună grosimea mai mică decât pasul filetului şurubului folosit şi dacă prin apăsarea pe tabla exterioară se poate realiza un contact bun cu tabla interioară, atunci găurile de prindere se vor executa prin dornuire

în ambele table. Astfel, apăsând pe tabla exterioară pentru a o aduce în contact cu tabla interioară, folosind un dorn cu vârful ascuţit, se va executa în ambele table o gaură de diametrul „dd” (anexa 11) după care se va monta şurubul pentru tablă. Numai după montarea şurubului respectiv se va trece la executarea unei noi găuri folosind acelaşi procedeu.

Dacă tabla profilată are grosimea mai mică decât pasul filetului, dar mai mare decât jumătatea acestuia, gaura pentru filetul conjugat se va executa prin dornuire numai în tabla in­ terioară, iar în tabla exterioară gaura de trecere se va executa prin burghiere.

În acest caz, folosind un dorn ascuţit se va marca centrul găurilor perforând ambele table. Se va da tabla exterioară la o parte şi se vor executa găurile de trecere la diametrul „dt”, iar în tabla interioara se vor executa găurile pentru filetul conjugat „dd” (anexa 10). Se va reaşeza tabla exterioară peste tabla interioară astfel încât găurile din cele două table să fie coaxiale şi se vor monta şuruburile pentru tablă:

­ montarea şuruburilor pentru tablă; se va introduce şurubul în gaură şi se va înşuruba cu o maşină de înşurubat; înainte de montarea şurubului se va asigura etanşeitatea conform pct. 6.17.

6.27. Pentru folosirea niturilor oarbe, operaţiile principale se execută de pe acoperiş, astfel:

­ găurirea; găurile se vor executa la diametrul prevăzut în anexa 9; ­ nituirea; se va executa folosind nituri P.O.P. cu capătul tijei reţinut, a căror lungime este

în funcţie de grosimea tablelor care se prind şi este prevăzută în anexa 9. Înainte de a începe, atât operaţia de găurire, cât şi operaţia de nituire, este necesar să se

asigure contactul între elementele care se prind. Totodată, este necesar ca operaţia de găurire să se execute în paralel cu operaţia de nituire, adică, după executarea unei găuri, se va monta nitul P.O.P., şi numai după aceea se va trece la executarea găurii următoare.

6.28. Pentru folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe obişnuite este necesară o schelă suspendată sau o platformă autoridicătoare; se vor executa următoarele operaţii principale:

­ trasarea găurilor; ­ găurirea; se va executa de pe acoperiş cu o maşină de găurit, prin ambele table, găuri de

trecere; ­ montarea şuruburilor şi piuliţelor; muncitorul de pe acoperiş va monta pe şurub

şaiba corespunzătoare şi va introduce şurubul în gaură, asigurând în prealabil etanşeitatea conform pct. 6.17.

Muncitorul de pe schela suspendată sau autoridicătoare va monta piuliţa pe şurub cu mâna liberă şi apoi o va ţine să nu se rotească, cu ajutorul vinei chei fie sau tubulare, în timp ce muncitorul de pe acoperiş va executa înşurubarea completă cu o maşină de înşurubat sau cu o coarbă.

6.29. Procedeul de lucru, sculele şi dispozitivele pentru folosirea şuruburilor obişnuite cu piuliţe cu autoblocare sunt cele de la pct. 6.28.

Executarea pereţilor 6.30. Montarea tablelor profilate pentru executarea pereţilor se va face prin acelaşi

procedeu tehnologic ca la montarea tablelor profilate pentru executarea învelitorilor, avându­se în vedere următoarele:

a) Se va verifica dacă scheletul de rezistenţă, pe care urmează să se monteze tabla profilată, satisface următoarele condiţii:

­ tălpile tuturor profilelor unui perete să fie în acelaşi plan; ­ pe suprafaţa de rezemare să nu se afle corpuri ieşite în relief (capete de nituri sau

şuruburi, gusee, cordoane de sudură etc.);

­ forma şi dimensiunile profilelor pe care urmează să se prindă tabla, precum şi distanţa dintre aceste profile să corespundă celor prevăzute în proiect;

­ protecţia anticorozivă a scheletului de rezistenţă să fie asigurată. b) Se vor controla tablele profilate pentru ca: ­ ferma şi dimensiunile foilor de tablă profilată să corespundă proiectului; ­ să nu prezinte pete de rugină, zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei de protecţie; ­ să nu fie deformate. c) În cazul în care se prevede o protecţie anticorozivă suplimentară a tablei, suprafeţele

de contact dintre table şi scheletul de rezistenţă, precum şi suprafeţele marginilor care se su­ prapun, se vor proteja înainte de montare.

d) Se vor aduce pachetele de tablă la baza obiectului, cât mai aproape de verticala locului de montare.

6.31. Montarea foilor de tablă pe scheletul de rezistenţă se începe de jos în sus, astfel încât foaia superioară să se petreacă peste foaia inferioară.

6.32. La executarea pereţilor exteriori, montarea tablelor se va începe de pe latura opusă vânturilor dominante, conform anexei 12.

6.33. Prinderea tablelor, atât pe scheletul de rezistenţă, cât şi între ele (petrecerile laturilor), se va executa pe fundul profilului.

6.34. Numărul de organe de asamblare pentru prinderea foilor de tablă între ele, precum şi pentru prinderea acestora pe elementele de rezistenţă se va stabili prin calcul, în funcţie de solicitarea asamblării respective.

În principiu foaia de tablă ondulată se va prinde cu cel puţin trei organe de asamblare pe elementele de rezistenţă de la capete şi cu cel puţin două organe de asamblare pe elementele de rezistenţă intermediare, iar foaia de tablă cutată se va prinde pe elementele de rezistenţă cu cate un organ de asamblare pe fiecare cută.

Distanţa dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor între ele va fi de maximum 600 mm la pereţii exteriori şi de maximum 1200 mm la pereţii interiori (anexa 12).

6.35. În funcţie de organele de asamblare care se folosesc, montarea tablelor profilate pe scheletul de rezistenţă se poate face fie de pe două schele, una montată în faţa peretelui şi cea­ laltă în spatele peretelui, fie de pe o singură schelă montată în faţa peretelui.

6.36. Prinderea tablelor de pe o singură schelă montată în faţa peretelui, se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare:

­ agrafe; ­ şuruburi pentru tablă; ­ şuruburi obişnuite fără piuliţe; ­ bolţuri împuşcate; ­ nituri oarbe (P.O.P.); ­ şuruburi autofiletante pentru metal. 6.37. Prinderea tablelor de pe două schele, montate cate una pe fiecare parte a

peretelui, se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare; ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite; ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare. Procedeele tehnologice, sculele şi dispozitivele care se folosesc la prinderea tablelor pe

scheletul de rezistenţă pentru executarea pereţilor, sunt similare cu cele prevăzute la prinderea tablelor pe pane pentru executarea învelitorilor, cu deosebirea că la executarea pereţilor, manipularea foilor de tablă, se va executa cu un graifer.

6.38. Prinderea tablelor între ele se poate realiza de pe o singură schelă montată în faţa peretelui sau de pe două schele, una montată în faţa peretelui şi cealaltă montată în spatele pe­ retelui, în funcţie de organele de asamblare care se folosesc.

6.39. Prinderea tablelor între ele de pe o singură schelă, montată în faţa peretelui, se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare:

— şuruburi pentru tablă; ­ nituri oarbe (P.O.P.). 6.40. Prinderea tablelor între ele de pe două schele, montate de o parte şi de alta a

peretelui, se va face prin folosirea unuia din următoarele organe de asamblare: ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe obişnuite; ­ şuruburi obişnuite cu piuliţe cu autoblocare. 6.41. Procedeele tehnologice, sculele şi dispozitivele care se folosesc la prinderea

tablelor între ele pentru executarea pereţilor sunt similare cu cele prevăzute la prinderea tablelor între ele pentru executarea învelitorilor.

6.42. Tablele executate din oţel RC 37 se pot prinde între ele şi prin sudare, după ce s­au fixat pe pane, respectiv pe scheletul de rezistenţă, folosind electrozi bazici RC 37 cu adaos de Cu şi Ni, în condiţiile prevăzute de NID 191­73 elaborată de MIM ­ Centrala Siderurgică Galaţi.

7. ELEMENTE PENTRU PROIECTARE

7.1. Pentru stabilirea organelor de asamblare, atât ca număr, cât şi ca tipodimensiune, se vor lua în considerare solicitările date de interperii (vânt, zăpadă etc.) şi de procesul tehnologic pentru care este destinată construcţia respectivă (vibraţii, presiune, temperaturi etc), precum şi natura şi concentraţia agenţilor corozivi.

7.2. Sarcinile admisibile, la principalele solicitări pentru fiecare dintre organele de

asamblare prevăzute a se folosi, se prezintă în tabelele 1...11. Tabelul 1

SARCINILE ADMISIBILE LA ŞURUBURILE OBIŞNUITE Grup de caracteristici mecanice Diametrul

şurubului Solicitarea daN/buc 4.6. 5.6. 6.6.

M4 Tracţiune Forfecare

105 73

135 92

158 111

M5 Tracţiune Forfecare

170 119

213 149

256 179

M6 Tracţiune Forfecare

241 159

301 210

362 253

NOTA: Sarcinile admisibile s­au stabilit pentru solicitări constante, rezistenţa admisibilă (σa) fiind egală cu jumătate din rezistenţa la curgere (σc).În cazul in care, pe timpul exploatării, şuruburile sunt supuse la sar­ cini variabile sau alternative, precum şi la acţiunea agenţilor corosivi, sarcinile admisibile date în tabel se vor micşora cu până la de două ori.

Tabelul 2 CUPLUL NECESAR PENTRU ÎNŞURUBAREA ŞURUBURILOR OBIŞNUITE

Cuplul necesar la înşurubarea, daN.cm Grupa de caracteristici mecanice Diametrul

şurubului 4.6. 5.6. 6.6.

M4 3,5 ­ 4,5 4,4 ­5,6 5,4 ­ 6,7

M5 7 ­ 8.5 8,4 ­ 10,6 10,2 ­ 12,7

M6 11 ­ 13,5 13,3 ­ 18,0 16 ­ 21,6

Tabelul 3 SARCINILE ADMISIBILE* LA ŞURUBURILE PENTRU TABLA*

(Caracteristicile mecanice conform STAS 9344/1­86) Diametrul şurubului pentru tablă, mm

Solicitarea daN/buc. 4.2 4,8 5.5 6,3

Tracţiune Forfecare

114 79

153 107

207 144

286 200

*) vezi nota de sub tabelul 1

Tabelul 4 CUPLUL CARE TREBUIE APLICAT ŞURUBURILOR PENTRU TABLA

PENTRU FORMAREA FILETULUI CONJUGAT

Diametrul nominal al şurubului pentru tablă, mm 4,2 4,8 5,5 6,3

Cuplul necesar pentru formarea filetului conjugat —

daN cm 14­24 20­35 30­54 40­75

7.3. După formarea filetului conjugat, şurubul pentru tablă trebuie rotit în continuare pentru a strânge clementele care se asamblează, tablele între ele sau tablele pe pane.

Dacă formarea filetului conjugat al şurubului pentru tablă se face în acelaşi timp cu strângerea clementelor care se asamblează, solicitarea care apare în tija şurubului poate să depăşească sarcina admisibilă.

Ca urmare, pentru ca formarea filetului conjugat să nu se iacă în acelaşi timp cu strângerea elementelor care se asamblează, este necesar ca lungimea şurubului să fie mai mare decât grosimea elementelor care se asamblează.

Pentru ca forţa de strângere a elementelor care se asamblează cu un şurub pentru tablă să nu depăşească sarcina admisibilă a acestuia la tracţiune, cuplul pentru strângerea şurubului trebuie să se încadreze în valorile date în tabelul 5.

Tabelul 5

CUPLUL CARE TREBUIE APLICAT ŞURUBURILOR PENTRU TABLA

PENTRU STRÎNGEREA ELEMENTELOR CARE SE ASAMBLEAZĂ

Diametrul nominal al şurubului pentru tablă, mm 4,2 4,8 5,5 6,3

Cuplul necesar pentru strângerea elementelor care se

asamblează, daN cm 5­8 7­12 11­18 15­25

Tabelul 6 SARCINILE ADMISIBILE* LA ŞURUBURILE AUTOFILETANT

PENTRU METAL*) (Caracteristicile mecanice conform STAS 9344/1­86)

Diametrul şurubului autofiletant pentru metal Solicitarea daN/buc.

M4 | M5 | M6

Tracţiunea Forfecare 130 90

213 149

300 210

*) vezi nota de sub tabelul 1

Tabelul 7 CUPLUL CARE POATE FI APLICAT ŞURUBULUI AUTOFILETANT PENTRU

METAL, LA FORMAREA FILETULUI ÎN PANĂ

Diametrul şurubului autofiletant pentru metal M4 M5 M6

Cuplul necesar pentru formarea filetului în pană, daN cm 12­20 22­39 38­70

Tabelul 8 CUPLUL CARE POATE FI APLICAT ŞURUBULUI AUTOFILETAT

PENTRU METAL, LA STRÂNGEREA ELEMENTELOR CARE SE ASAMBLEAZĂ

Diametrul şurubului autofiletant pentru metal M4 M5 M6

Cuplul necesar pentru strângerea elementelor care se asamblează daN cm 4­7 8­13 14­23

Tabelul 9 SARCINILE ADMISIBILE LA NITURILE OARBE (P.O.P)

Diametrul nitului

(POP) (mm)

Tracţiune (daN/buc)

Forfecare (daN/buc) Observaţii

4,8 6,4

50­55 85­93

65­71 110­120

Datele se referă la niturile cu capul tijei reţinut executate din aluminiu

NO TA : Pentru construcţiile mai puţin importante se iau în considerare valorile superioare ale sarcinilor admisibile, iar în cazul în care construcţia respectivă are durata de serviciu redusă (de exemplu în cadrul or­ ganizării de şantier), se amplifică valorile maxime din tabel cu 1,10 ... 1,15.

Tabelul 10 SARCINILE ADMISIBILE LA BOLŢURILE ÎMPUŞCATE

Diametrul tijei bolţului, mm

Tracţiune daN/buc.

Forfecare daN/buc. Observaţii

3,7 67­80 85­98 Tija randalinată

.

Tabelul 11 SARCINILE ADMISIBILE PE GURA ÎN TABLĂ CU GROSIMEA DE 1 mm (SARCINILE ADMISIBILE LA STRIVIREA PERETELUI GĂURII)

Diametrul tijei organelor de asamblare

Sarcinile admisibile pe gaura, daN/buc.

Tabla de otel Tipodimensiunea şaibei

(STAS 5200­80) OL 34 Ol 37 Tabla RC 37

Observaţii

1 2 3 4 5

M 4 (ş.a.m.)/A4 50­56 55­62 55­2

Şurub obişnuit (şurub autofiletant pentru metal)

M 5 (ş.a.m.)/B5 63­72 70­79 70­79 Şurub obişnuit M 6 (ş.a.m.)/B6 75­86 83­94 83­94 Şurub obişnuit

şt 4,2/A4 46­52 51­58 51­58 Şurub pentru tabla

şt 4,8/A5 53­60 59­67 59­67 Şurub pentru tabla

şt 5,5/A6 62­70 68­77 68­77 Şurub pentru tabla

şt 6,3/B6 70­79 77­87 77­87 Şurub pentru tabla

n. P.O.P. 4,8 72­81 79­89 79­89 nit P.O.P. n. P.O.P. 6,4 96­108 105­120 150­120 nit P.O.P. b.i. 3,7 52­59 57­65 57­65 Bolţ împuşcat

NOTĂ: Pentru determinarea sarcinii admisibile pe gaură, la table cu grosimi diferite de 1 mm, se înmulţeşte valoarea din tabel cu grosimea tablei respective. De exemplu, sarcina admisibilă pe gaură la o tablă din OL 34 groasă de 0,75 mm care se prinde cu nituri P.O.P. cu diametrul de 6,4 mm este de 72 daN...81 daN (96 x 0,75... 108x0,75).

8. CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

8.1. Controlul se execută atât la începerea lucrărilor, cât şi pe parcursul lor, ţinându­ se seama şi de prescripţiile STAS 767/0­88.

8.2. La începerea lucrărilor de asamblare a tablelor profilate pe elementele de rezistenţă se verifică:

­ profilul şi dimensiunile elementelor de rezistenţă pe care se face montarea tablelor, profilul şi dimensiunile tablelor, distanţa dintre reazeme, pantele, dimensiunile organelor de asamblare, precum şi calitatea materialelor care intră în operă să corespundă proiectului;

­ dacă suprafeţele elementelor de rezistenţă pe care se montează tablele sunt în aceiaşi plan şi au asigurată protecţia anticorozivă;

­ dacă tablele profilate nu sunt deformate, tablele zincate nu au zgârieturi sau discontinuităţi ale peliculei protectoare de zinc.

8.3. În cazul în care pentru asamblare se prevede folosirea şuruburilor pentru tablă, se verifică formarea filetului conjugat şi la nevoie se iau măsurile corespunzătoare.

Astfel, dacă pentru formarea filetului conjugat se constată că este nevoia să se aplice şurubului pentru tablă un cuplu mai mic decât cel indicat în tabelul 4, rezultă că diametrul găurii în care se formează filetul conjugat (db din anexele 7 şi 10 sau dd din anexa 11) este prea mare şi deci se reduce diametrul găurii în care se formează filetul conjugat.

Dacă pentru formarea filetului conjugat se constată că este nevoie să se aplice şurubului pentru tablă un cuplu mai mare decât cel indicat în tabelul 4, (calitatea şuruburilor pentru tablă şi a elementelor de rezistenţă pe care se face prinderea fiind verificate), rezultă că diametrul găurii în care se formează filetul conjugat este prea mic şi deci se vor folosi burghie cu diametrul mai mare.

8.4. După ce se stabileşte prin încercări diametrul găurilor filetului conjugat se verifică rezistenţa de smulgere a şurubului pentru tablă. Şurubul nu trebuie să se smulgă din gaură dacă valoarea forţei de tracţiune este mai mică sau egală cu valoarea maximă a sarcinii admisibile la tracţiune (tabelul 3) înmulţită cu 2.

8.5. În cazul folosirii bolţurilor împuşcate se verifică dacă grosimea elementului de care se face prinderea tablei şi deci în care se face împlântarea bolţului este mai mare de 4 mm şi mai mică de 11 mm, se verifică împlântarea şi la nevoie se corectează. Astfel, dacă bolţul nu intră suficient se modifică poziţia acestuia în ţeava pistonului P.I.B. — 6, împingându­l spre camera de încărcare.

8.6. Împlântarea bolţului este corectă dacă retezătura de sub capătul său ajunge în contact cu şaiba, pe tot conturul, fără să o strivească, iar forţa de smulgere este cel puţin egală cu cea dată în tabelul 10 înmulţită cu 2.

8.7. În cazul în care pentru prinderea tablelor pe pane la executarea pereţilor, se folosesc şuruburi autofiletante pentru metal, se verifică cuplul necesar pentru formarea filetului în elementul pe care se face prinderea şi se compară cu cel dat în tabelul 7.

8.8. Dacă cuplul pentru formarea filetului conjugat, în elementul pe care se face prinderea, este diferit de cel dat în tabelul 7, se modifică corespunzător spre limitele date în anexa 5 dimensiunile găurii în care se montează şurubul autofiletant pentru metal.

8.9. Şurubul autofiletant pentru metal montat corect, nu trebuie să se smulgă din elementul de închidere, la o forţă mai mică decât cea dată în tabelul 6 înmulţită cu 2.

8.10. La folosirea şuruburilor autofiletante, atât pentru tablă, cât şi pentru metal, se va asigura ca axul găurii pentru formarea filetului conjugat să fie perpendicular pe suprafaţa elementului pe care se face prinderea. Se va controla ca diferenţa dintre diametrul maxim şi diametrul minim, la aceeaşi gaură, la folosirea şuruburilor pentru tablă de 4,2 şi de 4,8 precum şi a şuruburilor pentru metal M 4 şi M 5, să nu depăşească 0,l mm, iar la folosirea şuruburilor pentru tablă de 5,5 şi de 6,3 precum şi a şurubului pentru metal M 6, să nu depă­ şească 0,13 mm.

8.11. În cazul în care pentru închidere, se foloseşte tablă profilată neagră protejată împotriva coroziunii prin vopsire, precum şi în cazul în care se foloseşte tablă profilată zincată protejată suplimentar prin vopsire, se controlează calitatea protecţiei anticorosive conform prescripţiilor tehnice în vigoare.

8.12. În cadrul recepţiei se verifică dacă s­au executat toate lucrările prevăzute şi se controlează, prin sondaj, dacă s­au respectat toate prevederile din proiect.

9. MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

9.1. La executarea învelitorilor şi pereţilor din tablă profilată se vor respecta prevederile din:

­ Normele republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi nr. 60/1975.

­ Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii­montaj aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.

9.2. La executarea învelitorilor, muncitorii trebuie să folosească centuri de siguranţă şi să poarte încălţăminte care să nu alunece.

9.3. Sub traveea în montaj, se va suspenda de ferme şi pane o plasă de siguranţă care să reziste la eventuala cădere a unui om.

9.4. Deplasarea muncitorilor pe acoperiş se va face pe podine de lemn bine ancorate, pentru evitarea alunecărilor.

9.5. Maşinile electrice portabile de găurit, de filetat, de înşurubat cu care se lucrează vor fi prevăzute cu dublă izolare pentru asigurarea protecţiei împotriva electrocutării.

9.6. Cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi controlate periodic pentru a se verifica starea izolaţiei, iar cablurile defecte vor fi înlocuite.

9.7. La folosirea bolţurilor împuşcate, se vor respecta cu stricteţe instrucţiunile de manipulare, transport şi depozitare a pistoalelor şi capselor cu care se lucrează. Pe timpul lucrului, înainte de implantarea bolţului, se va asigura ca ţeava pistolului să fie perpendiculară pe elementele care se prind.

4 – c. 1024 ANEXA 1

ŞAIBE CU FAŢA DE AŞEZARE CILINDRICĂ FOLOSITE LA PRINDEREA TABLELOR ONDULATE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR SAU NITURILOR

Dimensiuni în mm

Tablă ondulată cu raza ondulei de 23 mm

Tablă ondulată cu raza ondulei de 36 mm Diametrul

nominal al şurubului

(nitului folosit) R L 1 Ø g R L 1 Ø g

4,8 23 18 12 5,1 2 36 18 12 5,1 1,6

5,0 23 18 12 5,3 2 36 18 12 5,3 1,6

6,0 23 21 14 6,4 2,5 36 21 14 6,1 2

6,3 23 21 14 6,7 2,5 36 21 14 6,7 2

8,0 23 27 18 8,4 3 36 27 18 8,4 2.5

ANEXA 2 UNELTE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE

ÎNCHIDERE CU TABLA PROFILATĂ

Nr. crt. Denumire Caracteristici tehnice Producător

0 1 2 3 UNELTE ŞI SCULE PENTRU GĂ URIT

1

Maşina electrică de găurit, tip MG 3

220 V, 50Hz, 450 W (absorbit); 720 rot/min (în sarcină), 2,5 kg (masa proprie); Ø 13 mm (diametrul găurii în oţel)

I.P.E.E. Electroargeş Curtea de Argeş

2

Maşina electrică de găurit, tip M 6 ­ 4

220 V; 50 Hz; 250 W (absorbit); 1350 rot/min (în sarcină); 2,5 kg (masa proprie); Ø 6 mm (diametrul găurii în oţel)

I.P.E.E. Electroargeş Curtea de Argeş

3

Maşină electrică de găurit, tip MG 3/2 T

220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 620/1400 rot/min (în sarcină); 2,4 kg (masa proprie);Ø 13/ Ø 6 mm (diametrul găurii în oţel)

I.P.E.E. Electroargeş Curtea de Argeş

4

Maşină pneumatică de găurit, formă pistol, seria 5

0,5 N m 3 /min. (consum de aer); 4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 1700 rot/min. Ø 8 mm (diametrul burghiului); 1,65 kg (masa netă)

Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule Baia Mare

5

Maşina pneumatică de găurit, unghiulară, scria 5

0,5 N m 3 /min. (consum de aer) ; 4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 1500 rot/min. Ø 8 (diametrul burghiului); 1,50 kg (masa netă)

Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule Baia Mare

6 Maşina pneumatică de găurit, MG­ 60

Ø 6 mm (diametrul maxim de găurire); 2500 rot/min.

Întreprinderea Independenţa Sibiu

7 Burghiu elicoidal scurt, din oţel rapid, cu coadă cilindrică

STAS 573­80 Întreprinderea de Scule Râşnov

8 Burghiu elicoidal lung din oţel rapid, cu coadă cilindrică

STAS 574­79 Întreprinderea de Scule Râşnov

UNELTE ŞI SCULE PENTRU ÎNŞURUBAT

9 Maşina electrică de înşurubat, tip MI/4­6

220 V; 50 Hz; 350 W (absorbit); 470 rot/min (în sarcină); M 6 (diametrul maxim al şurubului)

I.P.E. Electroargeş Curtea de Argeş

10

Maşină pneumatică de înşurubat, formă dreaptă seria 4

0,5 Nm 3 /min (consum de aer); 4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 400 rot/min; M 6 (diametrul maxim al şurubului); 1,5 kg (masa netă)

Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule Baia Mare

11

Maşină pneumatică de înşurubat, formă pistol, seria 5

0,8 N m 3 /min (consum de aer); 4 ­ 6 bar (presiune de aer); 4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 400 rot/min M 8 (diametrul maxim al şurubului) 2,0 kg (masa netă)

Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule Baia Mare

12 Şurubelniţe, chei pentru maşini de înşurubat

cap crestat; locaş cruciform; cap hexagonal

I.U.S. Braşov

UNELTE ŞI SCULE PENTRU FILETAT

13 Maşină electrică de filetat, tip MF 10

220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 400/860 rot/min (filetare/retragere) M 10 (filetul maxim); 2,7 kg (masa netă)

I.P.E.E. Electroargeş Curtea de Argeş

14

Maşină pneumatică de filetat, dreaptă, tip MD 4­4­9,5/ /14 Q 4

0,5 Nm 3 /min (consuni de aer); 4 —6 bar (presiune de lucru); 400/950 rot/min (filetare/retragere); M 8 (filetul maxim); 1,8 kg (masa netă)

Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule Baia Mare

ANEXA 2 (urmare) 0 1 2 3

15 Maşină pneumatică de filetat, pistol, tip MP 4­4/9,5/ 14 Q 4

0,5Nm 3 /min (consum de aer); 4 — 6 bar (presiune de lucru); 400/900 rot/min ; M 8 (filetul maxim); 1,85 kg (masa netă)

Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule Baia Mare

16 Maşină pneumatică de filetat, pistol, tip MP 5­2,6 R/14 Q 5­CR

0,8N m 3 /min (consum de aer); 4 — 6 bar (presiune de lucru); 260 rot/min; M 10 (filetul maxim); 2,4 kg (masa netă)

Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule Baia Mare

17 Tarozi scurţi pentru filet metric STAS 1112/7­75 I.U.S. Braşov 18 Tarozi lungi pentru filet metric STAS 1112/8­75 I.U.S. Braşov

UNELTE PENTRU NITUIT CU NITURI OARBE (P.O.P.)

19

Nituitor manual, tip armonică, pentru nituit cu nituri oarbe (P.O.P.)

980/365 mm (lungime maximă/lungime minimă); 190/105 mm (lăţimea maximă/lăţimea minimă); 55 mm (grosime); 2,8 kg (masa netă) ; 8... 14 daN (forţa de acţionare)

Întreprinderea ,,6 Martie" Timişoara

PISTOALE PENTRU ÎMPLÂNTAT BOLŢURI

20 Pistol de împlântat bolţuri, tip PIB­6

Calibru 6,35 mm Întreprinderea mecanică Cugir

21 Capse pirotehnice pentru pistolul PIB­6

Calibru 6,35 mm, tari Întreprinderea mecanică Sadu Gorj

UNELTE ŞI SCULE PENTRU TĂIAT TABLA ŞI PENTRU POLIZAT METALE

22 Foarfecă electrică pentru tăiat tablă 220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 6,0 kg

(masa netă); 2,5 mm (grosimea maximă de tăiere)

I.P.E.E. Electroargeş Curtea de Argeş

23 Maşină pneumatică de tăiat tablă tip MD 4­17/19 L 4

0,4 Nm (consum de aer); 4—6 bar (presiunea de lucru); 1,2 mm (grosimea de tăiere la bar); 1,5 kg (masa netă)

Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule Baia Mare

24 Unealtă electrică de şlefuit U.S.­160

220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 2300 rot/min

I.P.E.E. Electroargeş Curtea de Argeş

25 Polizor electric drept, PD 100 220 V; 50 Hz; 450 W (absorbit); 6500 rot/min

I.P.E.E. Electroargeş Curtea de Argeş

26 Unealtă electrică de şlefuit U.S. 1,4 kW

220 V; 50 Hz; 1400 W (absorbit); 2200 rot/min

I.P.E.E. Electroargeş Curtea de Argeş

27 Polizor electric special, drept P.S.D. 1,4 kW

220 V; 30 Hz; 1300 W (absorbit); 3800 rot/min

I.P.E.E. Electroargeş Curtea de Argeş

28 Polizor electric de colţ, P.U. 1,4 kW

220 V; 50 Hz; 1400 W (absorbit); 6500 rot/min

I.P.E.E. Electroargeş Curtea de Argeş

29 Polizor pneumatic, PPR­150 4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 150 mm

(diametrul discului abraziv); 6000 rot/min. (turaţia axului de lucru)

Întreprinderea Independenţa Sibiu

30 Polizor pneumatic PPR­200 4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 200 mm

(diametrul discului abraziv); 4300 rot/min. (turaţia axului de lucru)

întreprinderea Independenţa Sibiu

31 Polizor pneumatic cu ax vertical PPV 180

4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 180 mm (diametrul discului abraziv); 8500 rot/min. (turaţia axului de lucru)

întreprinderea Independenţa Sibiu

32 Polizor pneumatic cu ax vertical PPV 230

4 ­ 5 bar (presiunea de lucru); 230 mm (diametrul discului abraziv); 6500 rot/min. (turaţia axului de lucru)

Întreprinderea Independenţa Sibiu

33 Disc abraziv de Ø 180 mm, (cu liant de bachelită şi inserţie de sticlă)

180 mm ­ diametrul exterior; 22 mm ­ diametrul interior; 2.5 mm ­ grosime; Electrocorindon 80/24

Întreprinderea Carbochim Cluj

34 Disc abraziv de Ø 230 mm (cu liant de bachelită şi inserţie de sticlă)

230 mm ­ diametrul exterior; 22 mm ­ diametrul interior; 2,5 ­ 3 mm ­ grosime; Electrocorindon 80/24

Întreprinderea Carbochim Cluj

ANEXA 2 (urmare) 0 1 2 3

UNELTE ŞI SCULE PENTRU COM PLETAREA SI REMEDIEREA PROTECŢIEI ANTICOROSIVE PRIN VOPSIRE

A. Unelte şi scule pentru curăţirea şi pregătirea suprafeţelor

35 Unelte electrice rotative portabile de tipul celor de la nr. crt. 23; 24; 25; 26 şi 27

V. nr. crt. 23; 24; 25; 26 şi 27 V. nr. crt. 23; 24; 25; 26 şi 27

36 Unelte pneumatice rotative por­ tabile de tipul celor de la nr. crt.: 28; 29; 30 şi 31

V. nr. crt. 28; 29; 30 şi 31 V. nr. crt.: 28; 29; 30 şi 31

37 Discuri lamelare abrazive cu tijă

Ø 30... 100 mm PE s 31 J Întreprinderea judeţeană Maramureş Baia Mare Secţia de abrazive Seini

38 Discuri lamelare abrazive cu flanşe

Ø 100...250 mm PEs 31 J întreprinderea judeţeană Maramureş Baia Mare Secţia de abrazive Seini

39 Perii de sârmă circulare Ø 60... 150 mm, sârmă oţel arc

Ø 0,3...0,6 Cooperativa Tehnometalica Bucureşti

40 Perie de sârmă, tip oală Ø 90 mm, sârmă oţel arc Ø 0,3 ­ io,6

Întreprinderea ,,6 Martie" Timişoara

41 Abrazivi pe suport textil sau din hârtie

Carbură de siliciu Întreprinderea Carbochim Cluj

B. Unelte şi scule pentru aplicarea sistemului de protecţie prin vopsire

42 Omogenizator de lacuri, vopsele şi chituri

220 V; 50 Hz Întreprinderea „6 Martie" Timişoara

43

Maşină pneumatică de găurit, MG 200 (se foloseşte cu dis­ pozitivele de agitare de la omogenizator nr. crt. 42)

4 ­ 6 bar (presiunea de lucru); 650 rot /min (turaţia axului de lucru)

Întreprinderea „Independenţa" Sibiu

44

Maşină pneumatică de găurit, MG 320 (se foloseşte cu dis­ pozitivele de agitare de la omogenizator nr. crt. 42)

4 — 6 bar (presiunea de lucru); 420 rot /min (turaţia axului de lucru)

Întreprinderea (Independenţa" Sibiu

45 Dispozitiv de agitare (de la omogenizatorul de lacuri, vopsele şi chituri nr. crt. 42)

Un set constituit din trei tipuri de agitatoare

Întreprinderea „6 Martie" Timişoara

46 Instalaţie de vopsit de înaltă presiune acţionată electric, tip „6 Martie" Timişoara

2,0 1/min. (debit de vopsea); 230 bar (presiunea vopselei); 53 kg (masa netă)

Întreprinderea „6 Martie" Timişoara

47 Pistol de vopsit de înaltă presiune, tip „6 Martie" Timişoara

Diametrul duzelor Ø 0,23...0,88 mm Întreprinderea „6 Martie" Timişoara

48

Instalaţie de vopsit de înaltă presiune acţionată pneumatic, tip VIP­3

2,4 l/min. (debit de vopsea); 192 bar (presiunea vopselei); 30 kg (masa netă)

I.C.T.C.M. (Institutul de cercetări pentru tehnologia construcţiilor de maşini Bucureşti)

49 Instalaţie de vopsit de înaltă presiune acţionată pneumatic, tip VIP­5

1,2 l/min (debit de vopsea); 240 bar (presiunea vopselei); 20 kg (masa netă)

I.C.C.T.M.

50 Pistol de vopsit, tip MH 5 cu cap rotativ

G 1/4" (ştuţul de intrare vopsea); 0,500 kg (masa netă)

I.C.C.T.M.

51 Compresor de aer pentru vopsitorii 220 V; 1,1 kW (absorbit); 250 1/min (debit de aer); 7 bar (presiunea maximă)

Întreprinderea „6 Martie" Timişoara

52 Compresor de aer pentru zugrăveli ­ vopsitorii

220/380 V; 4,6 mc/min. (debit); 7 bar (presiunea maximă)

Întreprinderea „Timpuri Noi" Bucureşti

53 Pistol de vopsit cu aer comprimat Presiunea de lucru până la 8 bar Cooperativa „Electrometalica" Ploieşti

ANEXA 2 (urmare) 0 1 2 3

UTILAJE ŞI DISPOZITIVE PENTRU RIDICAREA PACHETELOR DE TABLĂ PROFILATĂ

54 Macara uşoară pentru lucrări de finisaj

250 daN (viteza nominală); 30 m/min (viteza de ridicare); 35 m (înălţimea maximă de ridicare)

Întreprinderea „6 Martie" Timişoara

55 Macara universală de şantier de 150 daN

150 daN (sarcina maximă de ridicare) 17­20 m/min. (viteza de ridicare) 30 m (înălţimea maximă de ridicare

Întreprinderea „6 Martie" Timişoara

UTILAJE DE RIDICARE ŞI DE SUSŢINERE PENTRU LUCRU LA ÎNĂLŢIME

56 Schela de faţadă S 200 M 250 daN/m 2 (sarcina pe podina de lucru);

32 m (înălţimea maximă) I.C.M.P. ­ (Întreprinderea de construcţii metalice de prefabricate Popeşti Leordeni

57 Schela de faţadă S 200 G 350 daN/m 2 (sarcina pe podina de lucru); 32 m (înălţimea maximă)

I.C.M.P.

58 Platforma telescopică H 6 m 320 daN (sarcina de ridicare); 6,1 m (înălţimea maximă)

Întreprinderea „6 Martie" Timişoara

59 Platforma telescopică H 12 m 320 daN (sarcina de ridicare); 12,6 m (înălţimea maximă)

Întreprinderea „6 Martie" Timişoara

60 Platforma telescopică II 16 m 320 daN (sarcina de ridicare); 15,55 m (înălţimea maximă)

Întreprinderea „6 Martie" Timişoara

61 Schelă metalică cu platforma autoridicătoare

450 daN (sarcina de ridicare); 31 m (înălţimea maximă); 6 m; 9 m; 12 m (deschiderea între castele)

Întreprinderea „6 Martie" Timişoara

62 Platforma ridicătoare autodeplasabilă (Telelift)

250 daN (sarcina de ridicare; 17 m (înălţimea maximă)

I.R. Ploieşti

APARATE ŞI DISPOZITIVE PENTRU VERIFICARE ŞI CONTROL

63 Dispozitiv pentru încercarea la smulgere a diblurilor M 6

1600 daN (sarcina maximă) Întreprinderea Mecanică Fină Bucureşti

64 Chei dinamometrice 5Nm; 10 N m; 15 N m (cuplu maxim) Întreprinderea Mecanică Fină Bucureşti

65 Dispozitiv tip roată calibrată pentru măsurarea grosimii peliculei de vopsea

Până la 0,6 nun (domeniul de măsurare) conform STAS 10219­75 metoda A)

I.A.U.C. (întreprinderea de aparate şi utilaje pentru cercetare Bucureşti)

66 Dispozitiv tip pieptene calibrat pentru măsurarea grosimii peliculei de vopsea

Până la 0,6 mm (diametrul de măsurare conform STAS 10219­75 metoda B)

I.A.U.C.

67

Dispozitiv cu lamele paralele pentru executarea tăieturilor la măsurarea aderenţei peliculei de vopsea

1 mm sau 2 mm (distanţa dintre două lamele paralele conform STAS 3661­65

I.A.U.C.

68 Micrometru pentru tablă STAS 6466­71 ­ metoda C Întreprinderea Mecanică Fină Bucureşti

69 Comparator cu cadran STAS 6466­71 ­ metoda D întreprinderea Mecanică Fină Bucureşti

NOTA : Întrucât, la aceeaşi energie utilă aerul comprimat este de 5... 10 ori mai scump decât energia electrică, uneltele acţionate pneumatic se vor folosi numai în cazurile în care locul de lucru nu permite folosirea uneltelor acţionate electric (pericol de explozie, de incendiu etc).

ANEXA 3

MONTAREA TABLELOR PROFILATE PE PANE Perpendicular pe pantă (pentru a se evita suprapunerea a patru table)

Montarea se face pe rânduri: rândul 1: 1.1; 1.2; 1.3 ...... 1 m rândul 3: 3.1; 3.2; 3.3 ...... 3 m rândul 2: 2.1; 2.2; 2.3 ...... 2 m rândul n: n.l; n.2; n.3 ...... n.m

ANEXA 4

MONTAREA TABLELOR PROFILATE PE PANE În sensul pantei (pentru a se evita suprapunerea a patru table)

Montarea se face pe coloane: ­ coloana 1 1.1; 2.1; 3.1 ...... n1 ­ coloana 2 1.2; 2.2; 3.2 ...... n2 ­ coloana 3 1.3; 2.3; 3.3 ...... n3 ­ coloana m 1m; 2m; 3m ......nm

ANEXA 5

Prinderea tablelor profilate pe pane, la executarea învelitorilor sau pe elementele scheletului de rezistenţa, la executarea pereţilor, cu ajutorul

ŞURUBURILOR AUTOFILETANTE PENTRU METAL

1 ­ pană; 2 ­ table profilate; 3 ­ şuruburi autofiletante pentru metal; n* ­ numărul tablelor suprapuse care se prind

Diametrul găurilor in elementele care se prind la folosirea şuruburilor autofiletante pentru metal

Adâncimea găurii pentru formarea filetului conjugat, în elemente de oţel cu grosimea:

0,5d < g p < 2d g p > 2d gp , mm h, mm

Diametrul şurubului autofile­ tant, pentru metal, d. mm

Diametrul găurii de trecere, dt,

mm

Diametrul găurii pentru formarea filetului conjugat,

d b , mm

minimă maximă minimă maximă

M4 4,5 3,1 1 . 0 0 + ...3,5 1 . 0

0 + 2,5 8,0 4,0 6,0

M5 5,5 4,0 1 . 0 0 + ...4,4 1 . 0

0 + 3,0 10,0 5,0 7,5

M6 6,6 4,9 1 . 0 0 + ...5,4 1 . 0

0 + 3,5 12,0 6,0 9,0

NOTĂ : Şuruburile autofiletante pentru metal, tipurile B, C şi D, respectiv cu cap cilindric bombat, cu cap înecat şi cu cap semiînecat (toate cu locaş cruciform), se află în fabricaţie curentă la întreprinderea de şuruburi Bacău, iar tipul A, cu cap hexagonal, se execută la comandă.

ANEXA 6

ÎNVELITOARE DIN TABLĂ CUTATĂ NEIZOLATĂ TERMIC

ANEXA 7

PRINDEREA TABLELOR PE PANE SAU PE SCHELETUL DE REZISTENŢĂ CU AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU TABLĂ, ÎN GĂURI BURGHIATE

1) şurub pentru tablă; 2) şaibă; 3) tablă; 4) pană (element al scheletului de rezistenţă în care se face autofiletarea)

DIAMETRUL GĂURILOR BURGHIATE ÎN CARE SE FACE AUTOFILETAREA

Grosimea elementului în care se face autofiletarea,

g, mm Diametrul şurubului

pentru tablă, d, mm

Diametrul găurii de trecere, dt, mm peste până la

Diametrul găurii burghiate, în

elementul de oţel, în care se face autofiletarea,

d b , mm

2,5 3,0 3,8 1 , 0 0 +

4,2 4,4 3,0 3,5 3,9 1 . 0

0 +

2,5 3,0 4,0 1 . 0 0 +

3,0 3,5 4,1 1 . 0 0 +

3,5 4,0 4,2 1 . 0 0 +

4,8 5,0

4,0 4,75 4,3 1 . 0 0 +

2,5 3,0 4,6 1 . 0 0 +

3,0 3,5 4,7 1 . 0 0 +

3,5 4,0 4,8 1 . 0 0 +

5,5 6,0

4,0 4,75 4,9 1 . 0 0 +

2,0 3,0 5,1 1 . 0 0 +

3,0 4,0 5,3 1 . 0 0 + 6,3 7,1

4,0 4,75 5,4 1 . 0 0 +

ANEXA 8

EXECUTAREA GĂURILOR PENTRU PRINDEREA TABLELOR PE PANE CU ŞURUBURI AUTOFILETANTE PENTRU TABLA (montarea făcându­se pe rânduri conf. anexei 3 ­ nodul B)

A­A

p ­ pana profil U; 1.2 şi 1.3 ­ tablele 2 şi 3 din rândul 1; 2.3 ­ tabla 3 din rândul 2; dt ­ diametrul găurii de trecere; db ­ diametrul găurii burghiate pentru formarea filetului conjugat; g ­ grosimea panei în care se formează filetul conjugat.

ANEXA 9

EXECUTAREA OPERAŢIEI DE NITUIRE CU AJUTORUL NITURILOR OARBE (P.O.P.) CU CAPUL TIJEI NEREŢINUT

a

b

c

a) începerea nituirii; b) formarea nitului şi ruperea tijei; c) asamblarea realizată d ­ diametrul nitului l ­ lungimea nitului N ­ capul uneltei de nituit cu nituri oarbe (P.O.P)

ANEXA 9 (continuare)

b

c

a ­ începerea nituirii; b — formarea capului nitului şi ruperea tijei; c ­ asamblarea realizată d ­ diametrul nitului; 1 ­ lungimea nitului; N ­ capul uneltei de nituit cu nituri oarbe (P.O.P )

ANEXA 9 (continuare)

DIMENSIUNILE NITURILOR OARBE (P.O.P.) ŞI GROSIMEA TABLELOR CARE SE ASAMBLEAZĂ

Nituri cu cap bombat Nituri cu cap înecat Capul nitului reţinut Capul nitului nereţinut Capul nitului reţinut Capul nitului nereţinut Dia­

metrul nitului (mm)

Dia­ metrul găurii în care se

mont. Nitul (mm)

lungimea nitului sub cap (mm)

Grosimea totală

a tablelor care se

asamblează (mm)

Lungimea nitului sub cap (mm)

Grosimea totală

a tablelor care se

asamblează (mm)

Lungimea nitului sub cap (mm)

Grosimea totală

a tablelor care se

asamblează (mm)

Lungimea nitului sub cap (mm)

Grosimea totală

a tablelor care se

asamblează (mm)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

4,0 4,10 4,83 6,10 7,62 9,40 10,16 11,43

0,5... 1,3 1,3...2,6 2,6...4,1 4,1...5,9 5,9...6,6 6,6...7,9

4,8 6,10 7,62 9,40 10,16 11,43

0,3...2,0 2,0...3,6 3,6...5,1 5,1...6,4 6,4...7,4 7,4...8,7

5,82 7,09 8,61 10,39 11,15 12,42

1,0...2,0 2,0...3,3 3,3...4,8 4,8...6,6 6,6...7,4 7,4. ..8,7

5,82 7,09 8,61 10,39 11,15 12,42

0,3...2,8 2,8...4,3 4,3...5,9 5,9...7,2 7,2...8,2 8,2...9,4

4,8 4,9 6,10 7,62 9,14 9,91 12,70 16,51 19,05

0,5...2,3 2,3...3,8 3,8...5,1 5,1...5,9 5,9...8,7 8,7... 12,5 12,5... 15,0

6,10 7,62 9,14 9,91 12,70 16,51 19,50

0,3...3,1 3, l...4,3 4,3...5,9 5,9...6,4 6,4...9,2 9,2...13,0 13,0...15,5

7,24 8,76 10,28 11,05 13,84 17,65 20,19

1,3. ..3,1 3,1...4,6 4,6...5,9 5,9...6,6 6,6...9,4 9,4... 13,2 13,2... 15,8

7,42 8,76 10,28 11,05 13,84 17,65 20,19

0,3...3,8 3,8...5,1 5,1...6,6 6,6...7,2 7,2... 10,0 10,0... 13,8 13,8... 16,3

6,4 6,5 12,07 17,78

3,8...7,6 7,6... 12,7

13,57 19,28

4,6...8,4 8,4... 13,5

ANEXA 10

PRINDEREA TABLELOR ÎNTRE ELE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU TABLA ÎN GĂURI BURGHIATE

1 ­ şurub pentru tablă 2 ­ şaibă 3 ­ table (exterioare) cu gaura de trecere 4 ­ tablă (interioară) cu gaură burghiată pentru autofiletare

DIAMETRUL GĂURILOR BURGHIATE ÎN TABLĂ DE OŢEL ÎN CARE SE FACE AUTOFILETAREA

Grosimea tablei găurite prin burghiere, în care se face

autofiletarea, g, mm

Diametrul şurubului

pentru tablă, d, mm

Diametrul găurii de trecere, dt, mm

peste până la

Diametrul găurii burghiate*, în tabla de oţel, în care se face autofiletarea,

db, mm

4,2 4,6

0,50 0,63 0,88 1,13 1,38

0,63 0,88 1,13 1,38 2,5

3,0 3,1 3,2 3,3 3,5

4,8 5,3

0,50 0,75 1,13 1,75

0,75 1,13 1,75 2,50

3,7 3,8 3,9 4,0

5,5 6,7

0,50 0,75 1,13 1,75

0,75 1,13 1,75 2,50

4,3 4,4 4,5 4,6

6,3 7,1 ­

1,38 1,75

1,38 1,75 2,5

4,9 5,0 5,1

* Valoarea toleranţelor la diametrul găurii burghiate este: +8,1

ANEXA 11

PRINDEREA TABLELOR ÎNTRE ELE CU AJUTORUL ŞURUBURILOR PENTRU TABLA ÎN GĂURI DORNUITE

1 ­ şurub pentru tablă” 2 ­ şaibă; 3 ­ table (interioare) cu găuri dornuite; 4 ­ table (exterioare) cu găuri de trecere.

DIAMETRUL GĂURILOR DORNUITE, ÎN TABLE DE OŢEL, ÎN CARE SE FACE AUTOFILETAREA

Grosimea totală a tablelor găurite prin dornuire, în care se face

autofiletarea, g, mm

Diametrul şurubului

pentru tablă, d, mm

Diametrul găurii de trecere, d t , mm peste până la

Diametrul găurii dornuite*, în

tablele de oţel, în care se face autofiletarea, dd, mm

­ 0,50 3,4 4,2 4,6

0,50 1,38 3,5

­ 0,50 3,7

0,50 0,75 3,8

0,75 1,13 3,9 4,8 5,3

1,13 1,38 4,0

­ 0,50 4,3

0,50 0,75 4,4

0,75 1,13 4,5 5,5 5,7

1,13 1,38 4,6

6,3 6,5 ­ 1,38 5,3

* Valoarea toleranţelor la diametrul găurii burghiate este: 1 . 0 0 +

ANEXA 12

PEREŢI DIN TABLĂ CUTATĂ

CUPRINS

1. Prevederi generale 2. Materiale 3. Organe de asamblare 4. Protecţia anticorosivă 5. Unelte, scule, dispozitive, utilaje pentru executarea lucrărilor de închidere cu tabla

profilată 6. Tehnologia de montare a tablelor profilate pe elementele de rezistenţă 7. Elemente pentru proiectare 8. Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor 9. Măsuri privind tehnica securităţii muncii

ANEXE: 1...12