Sfaturi Nikon

7/24/2019 Sfaturi Nikon

http://slidepdf.com/reader/full/sfaturi-nikon 1/8

SFATURI NIKON

1.Modul Auto ISO este foarte util atunci cand stiti ca nu aveti timp pentru schimbareamanuala a valorii ISO, dar doriti totusi sa aveti control asupra valorilor sensibilitatii alese

de aparat. Setand un interval ISO preferat, evitati riscul ca aparatul sa aleaga automat

valori ISO mai mari decat le doriti, dincolo de nivelul de zgomot de imagine acceptabil alsenzorului fiecarui model de aparat foto. Aceasta functie este disponibila in toate

modurile de declansare, M, A, S, P si poate fi dezactivata atunci cand doriti controlul

manual al ISO.

2. Zgomotul de imagine este o forma de interferenta electronica ce apare sub forma unor pixeli luminosi dispusi la distante inegale, pete sau linii. Acesta poate aparea in imagini

realizate la cu timpi de expunere lungi sau in imagini cu valoare ISO ridicata. Cu cat este

mai lunga expunerea sau mai ridicata valoarea ISO, cu atat va fi mai vizibil zgomotul in

imagine. Acest efect poate fi redus prin postprocesare, dar si din meniul aparatului, prinsetarea optiunii educere zgomot !"oise reduction#. In cazul aparatelor foto "i$on

%S& avansate si al aparatelor "i$on ', exista doua functii de reducere a zgomotului

disponibile, reducerea zgomotului pentru expunere lunga !educere zgomot exp. lunga#si reducerea zgomotului pentru ISO ridicat !" ISO ridicat#. Meniul aparatelor "i$on

%S& entr()level contine o singura setare de reducere a zgomotului prin care se

activeaza ambele aceste functii. Cele mai multe dintre modelele de aparate foto compacte "i$on COO&PI* detin, de asemenea, o functie de reducere a zgomotului

3.Fotografiere interioare luminate

Cand fotografiati in interioare iluminate cu surse de lumina incandescenta sau

fluorescenta si folositi si blitul, aceasta va face dificila alegerea balansului de alb,deoarece veti avea surse de lumina cu temperaturi de culoare diferite. Pentru egalizarea

temperaturilor de culoare ale celor doua surse, puteti utiliza pe blit un filtru portocaliu

!pentru utilizarea blitului in lumina incandescenta# sau verde !pentru utilizarea blitului inlumina cu florescenta#.

.Urmariti liniile verticale, orizontale sau diagonale din imagini si utilizati)le pentru a

va pune in valoare subiectele. Cand prezenta liniilor este evidenta, ochiul privitorului le

va urmari directia spre punctele de interes ale fotografiei. In functie de tipul si directia lor ele pot oferi privitorului sugestii diferite. Prezenta liniilor curbe va crea un efect de

curgere lina, care va conduce privirea prin imagine. +tilizarea diagonalelor, care

sugereaza miscarea de)a lungul lor, va da dinamism compozitiei imaginilor, in timp ce

urmarirea liniilor repetitive, paralele, va imprima ritm imaginii.

'



!."ig#$%e& '(#eia inalta) re*re+inta te#ni(a de iluminare (are *rodu(e imagini (u

tonuri dominant de,(#i,e ,i fara (ontra,t- folo,ita de,eori in *ortret ,au

fotografia de *rodu,- deoare(e *une in eidenta tra,aturile ,u/ie(tului.

Ma0oritatea ,u*rafetelor au tonuri al/e ,au gri de,(#i,- iar tonurile

intune(ate ,unt foarte redu,e ,au inei,tente. "i,tograma a fi

(onden,ata in *artea drea*ta 'a tonurilor luminoa,e)- dar fara a *ierdedetalii in +onele luminoa,e. uteti o/tine un efe(t #ig#$%e& nu numai in

,tudio- (i ,i (u a0utorul luminii am/ientale a unei in(a*eri ,au in aer

li/er. entru o/tinerea efe(tului #ig#$%e& aeti neoie de un a*arat (are

*ermite ,u*rae*unerea (adrului *rin (om*en,are *o+itia. Cautati un

fundal neutru- (are la fotografia in aer li/er *oate fi (erul iar in interior

un *erete al/- (are refle(ta lumina am/ientala.

o4$%e& !cheie oasa# este tehnica fotografica in care maoritatea suprafetelor au tonuri

negre sau gri inchis, cu suprafete foarte reduse de alb. Pe histograma, exista pixeli de la

negru absolut pana la alb pur dar marea maoritate se grupeaza in partea dreapta, in

umbre existand o cantitate redusa de detalii.

5. 6a(a la fotografiile cu blit subiectul este insuficient iluminat sau, dimpotriva,

imaginea este -arsa- remediati acest lucru prin schimarea distantei fata de subiect, prinmodifcarea expunerii sau prin modificarea intensitatii blitului, disponibila si la aparatele

compacte. In general blitul incorporat asigura lumina suficienta pentru subiecte aflate

intre aproximativ 'm si m !in functie de puterea fiecarui model#, astfel ca la subiectelemai apropiate de 'm imaginea va fi supraexpusa, iar la cele mai indepartate de m va fi

subexpusa.

7. a a*aratele 6SR Ni%on, compensarea expunerii generale este cuplata cu cea a

blitului in modurile P !Programmed Mode Auto#, A !Aperture Priorit( Auto# si S !ShutterPriorit( Auto#. Atunci cand compensati expunerea cu o treapta ! /' 01#, blitul vadeclansa si el cu /' 01. Astfel incat, daca doriti ca blitul sa declanseze la putere normala,

trebuie sa ii compensati negativ puterea cu )'01. In acest caz, expunerea ambientala va fi

/' 01, iar cea a blitului va fi normala. %aca expunerea este compensata cu /' 01, iar

puterea blitului este si ea compensata cu /' 01, acesta va declansa cu /2 01. Invers,modificarea puterii blitului nu afecteaza expunerea ambientala. In modul M !Manual#,

acest principiu nu se aplica, compensarea expunerii generale neafectand in niciun fel

puterea blitului. Singurul aparat la care compensarea expunerii este separata de cea a blitului este "i$on %3.

8.entru fotografierea ,telelor la o calitate buna este necesara, in mare parte,

declansarea mai multor cadre intr)un interval scurt de timp, apoi suprapunerea acestora

!stac$ing# intr)un soft dedicat. ecomand un obiectiv 4ide cu o diafragma cat mai

deschisa. Ca si locatii, cele mai bune zone sunt cele aflate cat mai departe de orase saucele care nu sunt puternic iluminate. Imaginea alaturata ilustreaza

Calea &actee fotografiata in zona 0forie Sud. 5ehnica nu este una foarte dificila, insa e

2



nevoie de multa rabdare si de cateva cunostinte in domeniul astronomic 6otografia a fost

facuta cu "i$on %78 / A6)S %* "I99O ':)'8mm f;<.).=> 0% 1 la f;3, ISO

'=88, si o expunere de 2 secunde.

9. Folo,irea o/ie(tielor cu unghi foarte larg de cuprindere, cunoscute in limba romana

ca obiective super grand)angulare !in engleza, super 4ide angle#, are ca rezultatexagerarea de perspectiva in care obiectele aflate in prim)plan par mai mari decat sunt in

realitate, conferind imaginii un caracter dramatic. Pentru a obtine acest efect, subiectul

principal trebuie sa fie la o distanta mica de obiectiv si catre periferia cadrului. Imaginea alaturata a fost realizata cu obiectivul cu cel mai

larg unghi de cuprindere, ':8 de grade, pentru formatul %* de la "i$on si anume A6 %*

6ishe(e)"i$$or '8.mm f;2.:> 0%. %iafragma f;.= a fost suficienta pentru a pastra atat

elementele din prim)plan, cat si cele din fundal in zona de clar. Prelucrarea fisieruluiA? a fost realizata cu aplicatia Capture "*2.

1:. Com*arati cu senzorii CMOS clasici, cei cu iluminare din spate folositi in

maoritatea modelelor "i$on COO&PI* aflata in productie maresc cantitatea de luminace aunge in dreptul fiecarui pixel. Aceasta tehnologie implica plasarea retelei metalice

sub stratul fotodiodelor, si nu deasupra lui asa cum se intampla in cazul sensorilor CMOSobisnuiti. Asa cum se poate observa si in imagine, in acest fel se reduc pierderile de

lumina. Avantaele imediate ale senzorilor CMOS cu iluminare din spate sunt reducerea

zgomotului de imagine si o performanta mai buna in orice conditii de lumina.

11. Ploaia creeaza o atmosfera diferita de cea obisnuita si ofera noi subiecte si pretexte

fotografice. Asadar nu ocoliti aceste momente, pentru ca puteti surprinde peisae

atractive. Intr)un peisa dintr)o zi innorata, cautati sa includeti in cadru o pata de culoare pentru a contrabalansa lumina plata, culorile desaturate si tonurile de gri generale. !Puteti

seta 1ivid ca Picture Control pentru a acc

entua culorile si contrastul.# In peisaele urbane, acordati atentie celorlalti trecatori prin ploaie. Prezenta unei persoane adauga interes cadrului. Oameni cu umbrele sau oameni

insotiti de animale adauga o nota in plus atmosferei de liniste si izolare dintr)o imagine cu

ploaie si creeaza puncte de interes care atrag atentia privitorului.

12. Fotografie ne(lara

Daca o fotografie este neclara aveti cateva solutii@ activati sistemul de reducere a

vibratiilor !1# reduceti timpul de expunere si cresteti valoarea ISO utilizati un trepied

sau stabilizati)va mai bine corpul cu autorul unui obiect de spriin la aparatele cu vizor

optic utilizati)l pe acesta in locul vizualizarii in timp real pe ecranul &C% comutati de lafocalizarea automata la cea manuala daca este posibil adaugati o sursa de lumina.

6a(a o fotografie este neclara acest lucru se datoreaza de obicei luminii insuficiente.

Aceasta face fie ca timpul necesar unei expuneri corecte sa fie prea lung !ducand la-miscarea- imaginii#, fie ca sistemul de focalizare automata sa functioneze cu dificultate.

Iata cateva solutii pentru obtinerea unei fotografii clare@ activati sistemul de reducere a

vibratiilor !1#, care va permite folosireacu succes a unor timpi de expunere mai lungi reduceti timpul de expunere si

cresteti valoarea ISO micsorati distanta focala la obiectivele zoom cu diafragma maxima

<



variabila utilizati un trepied sau stabilizati)va mai bine corpul cu autorul unui obiect de

spriin la aparatele cu vizor optic utilizati)l pe acesta in locul vizualizarii in timp real pe

ecranul &C% comutati de la focalizarea automata la cea manuala cand subiectul se afla inafara razei de actiune a lampei de asistenta A6 sau cand contrastul e prea scazut daca

este posibil adaugati o sursa de lumina.

13.Pentru fotografierea stabila cu un %S&, tineti aparatul avand coatele spriinite pe

corp si, in timp ce cu mana dreapta tineti ferm gripul, sustinand greutatea aparatului, cu

mana stanga sustineti obiectivul si rotiti inelul de zoom !in cazul obiectivelor zoom# saufocalizare cu autorul degetelor mare si milociu. Cand nu aveti la dispozitie un trepied, la

cadrele care necesita un timp lung de expunere si care sunt dificil de realizat fotografiind

din mana, faceti o pauza dupa expiratie si declansati in acel moment. 5oate acestea vor

imbunatati claritatea fotografiilor.

1. Setati meniul de redare al aparatului foto %S& astfel incat aceasta sa va indice

zonele supraexpuse ale unei imagini. Pentru aceasta bifati Bighlights !zone luminoase#ʺ ʺ

in P&ADAC9 M0"+ !meniu redare# ; %ispla( mode !mod afisa#. Aceasta setare vaface ca imediat dupa realizarea unei fotografii, sa puteti detecta rapid zonele arse, care

vor fi indicate prin clipire pe ecranul &C% dupa simpla actionare sus)os a butonuluiselector principal. %aca zone importante ale imagii sunt supraexpuse puteti remedia

foarte repede problemele de expunere, fie prin schimbarea setarilor !micsorarea timpului

de expunere ; inchiderea diafragmei ; micsorarea ISO# fie prin compensare negativa aexpunerii.

.....

1!. In fotografia de peisa nu este intotdeauna necesar sa umplem spatiul fotografiei cu

subiectul nostru. Spatiul negativ, zona libera din urul subiectului fotografiei, este la fel

de important ca si subiectul insusi si poate fi valorificat pentru evidentierea subiectului !aspatiului pozitiv# si crearea atmosferei. In astfel de compozitii acordati atentie liniei

orizontului pentru ca aceasta sa fi

e dreapta si incercati sa nu o plasati in centrul fotografiei. %aca cerul este interesantacordati)i proportia cea mai mare in cadru si minimizati proportia pamantului, iar daca

zona de pamant este cea mai importanta din punct de vedere vizual, ridicati nivelul

orizontului si acordati)i acesteia cea mai mare pondere.

15. Observarea prin vizorul aparatului sau fotografierea directa a soarelui nu este

recomandata, in special cu obiectivele telefotografice. Privirea directa catre soare sau

catre alte surse puternice de lumina prin obiectiv sau prin vizorul aparatului foto poatecauza probleme permanente de vedere. Aceasta recomandare nu face referire la

fotografierea clasicelor peisaelor largi la apus sau rasarit, cand intensitatea soarelui este

mai mica.

17. 6otografii denumesc prin -stop- unitatea ce masoara cantitatea de lumina care

patrunde in aparat, bazata pe combinatia dintre valorile diafragmei si timpului de

expunere, notiune cunoscuta si ca -valoare de expunere-!01#. 01 8 este echivalent cu o

3



expunere data de o diafragma f;'.8 timp de o secunda. 6iecare crestere a valorii de

expunere cu o unitate corespunde cresterii cu un EstopF a expunerii. %iferenta de -un

stop- a unei expuneri poate insemna fie dublarea, fie inumatatirea cantitatii de lumina primita de mediul de inregistrare, prin deschiderea sau inchiderea diafragmei, respectiv

prin micsorarea sau marirea timpului de expunere.

18.&a petrecerile celor mici, cand fotografiati momentul aducerii tortului, coborati

aparatul la nivelul ochilor sarbatoritului, pentru a avea o perspectiva apropiata de a

acestuia in momentul in care sufla in lumanari. Prin astfel de perspective veti surprindemai bine atmosfera momentelor festive si veti imprima fotografiilor o nota de

autenticitate.

19.In fotografia de arhitectura, alaturati in imagine elemente care se completeaza saucare sunt contrastante. Acestea se vor pune reciproc in valoare si vor introduce privitorul

in atmosfera peisaului urban surprins. O statuie sau un alt element !arhitectural sau

uman# care rupe ritmul creat de elementele repetitive ale cladirilor va da imaginii o nota

de dinamism si va accentua impresia de echilibru al fundalului. In spriinul acesteiimpresii de echilibru va veni si paralelismul liniilor cladirilor cu marginile cadrului,

aspect caruia este bine sa ii acordati atentie pentru astfel de compozitii.

2: .Peisaele cu ceata sunt foarte ofertante pentru fotografi, prin atmosfera de mister pecare o dau imaginii. Ceata, prezenta cel mai frecvent in apropierea apei, actioneaza ca un

soft box natural, difuzand lumina si marind luminozitatea cadrului, ceea ce poate

presupune nevoia de a compensara pozitiv expunerea. Pentru accentuarea efectului de

estompare a formelor produs de ceata, timpul de expunere poate fi de 'sec sau mai lung.5otusi, atunci cand ceata se deplaseaza rapid, este nevoie de expuneri mai scurte. +n ISO

cat mai scazut si focalizarea manuala vor da cele mai bune rezultate in astfel de imagini.

21.&a peisaele montane, lumina prea puternica, umiditatea si praful din aer pot crea un

efect de estompare a elementelor, care vor fi lipsite de contrast in imaginea captata desenzor. Pentru a evita acest lucru, utilizati obiectivul cu parasolarul montat, evitati razele

directe ale soarelui si indreptati aparatul spre directia in care cerul are contrastul cel mai

intens, utilizati unghiuri largi ale obiectivului !teleobiectivele accentueaza efectul de

-incetosare-#, inchideti diafragma !numar f; mai mare# si folositi un filtru de polarizare,ceea ce va duce la o accentuare a culorilor.

22.Creati un efect de miscare radiala in urul unui element central prin actionarea

manuala a zoom)ului chiar in timpul expunerii. Montati aparatul pe un trepied si utilizati

un timp de expunere intre ';' si ' sec. Actionati inelul de zoom o data cu apasarea butonului de declansare sau imediat dupa, fara a misca aparatul. In functie de sensul de

rotatie a zoom)ului, de la capatul cu unghiul cel mai larg al obiectivului catre cel

telefotografic sau invers, miscarea radiala va fi directionata catre centrul sau catre



exteriorul cadrului. Puteti realiza acelasi efect si cu un obiectiv fix, prin apropierea sau

departarea aparatului fata de subiect.

23.1izualizarea in timp real !live vie4# este de un real folos atunci cand unghiul defotografiere optim nu permite vizarea prin ocular. In afara acestor situatii, daca detineti

un aparat cu vizor optic, evitati vizualizarea in timp real deoarece aceasta poate intarzia

focalizarea si duce la o descarcare mult mai rapida a acumulatorului.

2!.&a realizarea portretului unui animal aplecati)va pana la nivelul ochilor acestuia,

pentru a le putea surprinde expresia si a obtine cea mai buna perspectiva. Astfel, vetievita si distorsiunile optice, in cazul fotografierii cu obiective cu unghi larg !mai putin de

<mm#, in urma carora capul subiectului va aparea mult mai mare, disproportionat fata de

restul corpului. Pentru un cadru reusit, folositi obiective cu distante focale de peste

8mm, diafragme cat mai deschise !f;2.:, f;3# pentru a asigura separarea de fundal sitimpi de expunere cat mai scurti, minim ';28, pentru a combate miscarea specifica unor

astfel de subiecte ucause.

2. Pentru utilizarea cu succes a tehnicii denumite panning aveti in vedere urmatoareleʺ ʺ

etape@ prefocalizati in punctul in care stiti ca subiectul dinamic va aparea in fotografie

compuneti cadrul si asteptati ca subiectul sa apara in marginea imaginii declansati in

rafala imediat ce subiectul aunge in punctul in care ati focalizat anterior. In timpul

declansarii urmariti subiectul prin miscarea aparatului. In functie de viteza miscariisubiectului, puteti alege timpi intre ';<8s si ';88s.

2!. Pentru fotografierea siluetelor plasati subiectul in fata unei surse de lumina sau a uneizone luminoase si setati expunerea in functie de fundal si nu de subiect, asa cum

procedati in mod obisnuit. In acest fel subiectul va fi mult subexpus, fotografia

evidentiind numai forma acestuia. %aca doriti ca subiectul sa nu aiba niciun detaliu, sa fie perfect negru, subexpuneti cu minim 3 trepte fata de expunerea obisnuita. Puteti alege ca

fundal un cer luminos, atat in timpul zilei, cat si la apus sau rasarit, cand veti beneficia de

efectele cromatice deosebite ale acestor intervale. In cazul folosirii modurilor automate

nu uitati sa dezactivati blitul

25. &a fotografierea evenimentelor sportive alegeti unghiuri oase, aproapiate de

suprafata de oc. Aceasta va oferi dinamism imaginii, creand senzatia ca actiunea vinedirect spre privitor. Alegeti focalizarea continua !A6)C#, fotografierea in rafala !C&;CB#

si setati un timp de expunere scurt, pentru a ingheta miscarea. &a aparatele compacte,

alegeti modul sport, iar la aparatele %S& selectati un timp de ';88 sec. sau mai scurt. %aca lumina este scazuta puteti creste valoarea ISO catre

:88)<288 !in functie de performantele ISO ale aparatului#, ceea ce va va pemite

mentinerea unui timp scurt de expunere. Cand distanta impune folosirea teleobiectivelor,

=



monopiedul este preferabil trepiedului, deoarece sustine echipamentul, facilitand in

acelasi timp schimbarea frecventa a punctului de statie.

27. 6otografierea copiilor reprezinta de cele mai multe ori o provocare, dat fiind

dinamismul si concentrarea de scurta durata a micilor subiecti. Pentru a obtine cadre clare

si a surprinde instantaneele dorite, alegeti un timp de expunere de ';28 sau mai scurt,focalizarea continua !A6)C# si modul A6 zona dinamica !la %S&)uri#. In cazul

aparatelor compacte, apelati la fotografierea DSS !Selectare c

ea mai buna fotografie#. Pentru fotografierea in studio a copiilor foarte mici, in cazul incare nu aveti in ur adulti care sa va asiste pentru captarea atentiei copilului, puteti apela

la o mica undita improvizata, la capatul careia sa legati o ucarie atractiva. Pentruʺ ʺ

redarea trasaturilor gingase ale micutilor este ideala utilizarea unei lumini -moi-, care sa

nu creeze contraste puternice. In timp ce in studio puteti utiliza diafragma f;: sau maideschisa, la exterior sunt indicate diafragme mai deschise, f;'.3 ) f;.=, pentru detasarea

subiectului de fundal.

28.fotografia culinara, incadrati subiectul cat mai strans, eliminand posibilitateadistragerii atentiei de catre elementele din fundal. +n cadru mai larg este ustificat insa in

situatiile in care vizati prezentarea locatiei sau a atmosferei acesteia. +nghiul obisnuit deabordare a subiectului in acest tip de fotografie este cel de 3 de grade. +n unghi mai mic

va aduce insa o perspectiva origina

la cadrului si va sugera adancimea incercati asadar sa coborati catre nivelul mesei. Putetiutiliza un obiectiv cu o distanta focala de 8mm pentru astfel de cadre. %eschideti sau

inchideti diafragma, in functie de intentie. Prin utilizarea unei diafragme deschise !intre

f;'.3 si f;<.# veti putea focaliza un singur element al cadrului, izolandu)l de celelate si

utilizand astfel sugestia pentru reprezentarea felului de mancare, in timp ce inchidereadiafragmei !f;'' ) f;'=# va permite focalizarea intregului cadru, atunci cand doriti o

reprezentare explicita a tuturor elementelor mancarii fotografiate.

29. Intr)o zi innorata puneti in valoare peisaul ales prin proiectarea sa pe un fundal cat

mai dramatic. Alegeti un unghi larg al obiectivului !':mm ) <mm#, modul de declansare

prioritate de diafragma, diafragma f.= ) f;: si ISO '88 !288#. 5impul ales de aparat va fiin general suficient de scurt pentru a permite fotografierea din mana !';'2 ) ';:88 sec#.

Accentuati cerul prin utilizarea unui filtru gradual, care va subexpune doar partea

superioara, permitand mentinerea unei expuneri corecte a restului peisaului.

3:. Pentru a surprinde stralucirea scenelor de concert utilizati un obiectiv cu o distanta

focala de minim G8mm. +tilizati masurarea spot si alegeti o diafragma deschisa, f;2.:)

f;<. si un ISO cat mai scazut in conditiile de iluminare date. In functie de dinamica personaelor de pe scena, alegeti un timp de expunere intre ';<8 sec. si ';'2 sec. "u

ezitati sa va apropiati cat mai mult de subiect pentru a obtine compozitia dorita. &a

concertele cu lasere, aveti gria ca fasciculul luminos sa nu patrunda prin obiectiv inmomentul declansarii, aceasta poate afecta iremediabil senzorul aparatului.

6otografie realizata cu "i$on %<88s, '8mm, f<., ';38, ISO388.

G



31.Atunci cand fotografiati portrete in dreptul unei ferestre, este ideal sa umpleti umbrelede pe partea neluminata a fetei folosind o blenda sau o alta sursa de lumina. Puteti folosi

blitul incorporat, un blit extern sau un blit extern declansat printr)o forma de difuzie.

In acest caz, am folosit in prima imagine un Speedlight SD)7'8 pe aparat pentru a lumina

partea intunecata, iar in a doua un SD)G88 printr)o umbrela de difuzie si folosind sistemul

"i$on C&S H Creative &ighting S(stem !SD)7'8 a fost unitatea master, ea SD)G88 a fost

cea slave#.

%atele 0*I6 au fost ISO 288, f;3 si ';288.

32. +nul dintre -artificiile tehnice- intens uzitate si poate unul dintre cele mai la

indemana in fotografia de peisa este modul B%, mod care acum se afla in dotareamaoritatii %S&)urilor noi. Cei care vor mai mult decat poate face aparatul, pot folosi

desigur variantele soft4are, care pot transforma fie unul, fie mai multe cadre identice !dar

cu expuneri diferite#, intr)o fotografie cu un interval dinamic ridicat. Astfel ca, in situatiiin care lumina este foarte puternica sau cand nu doriti sa aveti prea mult zgomot in zonele

sub)expuse, puteti incerca modul B% sau puteti folosi un filtru "% gradual. Cum n)am

avut la indemana un astfel de filtru, pentru fotografia de mai os am ales sa folosesc

modul Drac$eting de pe %78)ul meu, tragand < cadre identice dar cu expuneri diferite !)2,8,/2#. 6otografiile in format A? le)am combinat intr)un soft4are dedicat iar

rezultatul il puteti vedea singuri. Am folosit A?)uri pentru cantitatea mai mare de

informatii, asta incluzand si detalii mai bune. 0chipamentul a fost un "i$on %78 si un "i$$or A6)S ':)'8 1.

:

Sfaturi Nikon

Documents

Transcript of Sfaturi Nikon