Sfatul - helpnet.ro - noiembrie 2012.pdf · pentru a-]i oferi sfaturi [i r`spunsuri practice la...

$: Sfatul - helpnet.ro - noiembrie 2012.pdf · pentru a-]i oferi sfaturi [i r`spunsuri practice la \ntreb`rile tale. afec]iuni, unele chiar grave [i urgente: litiaz` bili-ar`, pancreatit`,$
Sfatul farmacistuluide la Help Net

Dr. Daniela Opri[|ntreb`ri [i r`spunsuri despre osteoporoz`

IulianaTudor

„Cred c` româniiau \nc` nevoie

de valorifundamentale,

iar folclorul esteuna dintre ele.“

www.helpnet.rowww.helpnet.ro

Sept-Nov 2012Anul 10Num`rul 129/130/131

Sept-Nov 2012Anul 10Num`rul 129/130/131

Alimente pentru oimunitate puternic`Prof. Dr. Gheorghe MencinicopschiProf. Dr. Gheorghe Mencinicopschi

Ali t t

Cum s`-]i alegicorect crema de fa]`General Maior (r) Prof. Dr. Ioan NedelcuGeneral Maior (r) Prof. Dr. Ioan Nedelcu

Sinuzitala adul]i[i copii

Dr. Silvia Samuil`Dr. Silvia Samuil`

|d

Dr. Daniela Opri[DInvitat special al editiei,

01 Cover.indd Sec1:101 Cover.indd Sec1:1 9/12/12 6:54:10 PM9/12/12 6:54:10 PM

C2 skincode.indd Sec1:1C2 skincode.indd Sec1:1 9/12/12 6:25:29 PM9/12/12 6:25:29 PM

AGENDA LUNII 2 Editorial 3 Nout`]i

INTERVIU 6 Dr. Daniela Opri[ – |ntreb`ri [i

r`spunsuri despre osteoporoz` 22 Iuliana Tudor – „Cred c` românii au

\nc` nevoie de valori fundamentale, iar folclorul este una dintre ele“

S~N~TATE 5 |ntreab` farmacistul 9 Plante bune pentru s`n`tate 11 Afec]iuni de toamn`: cauze [i solu]ii 13 Tusea: diagnostic [i tratament corect 15 De ce antibioticele nu trateaz` virozele 16 Alimente pentru o imunitate puternic` 19 Importan]a igienei orale 21 Sinuzita la adul]i [i copii

FRUMUSE}E 25 Stop cearc`nelor [i pungilor de sub ochi! 27 Masaj la tine acas` 29 Unghii s`n`toase, p`r s`n`tos 31 Cum s`-]i alegi corect crema de fa]`

CU

PRIN

S

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 1

Speciali[ti colaboratori

Dr. Daniela Opri[Medic primar medicin` intern`,competen]` osteodensitometrie

Dr. Sevasti]a NaniuMedic primar medicin` de familie

Prof. Dr. Gheorghe MencinicopschiDirectorul Institutului de Cercet`ri Alimentare

Dr. Flavia Strat (Stanciu)Medic stomatolog, competen]`radio-diagnostic dentar

Dr. Elena Agneta VârtanMedic specialist medicin` general`[i homeopatie

PDA

Dr. Silvia Samuil`Medic primar ORL, Centrul MedicalRomâno-German Audiofon

General Maior (r) Prof. Dr. Ioan Nedelcu Membru al Academiei Americanede Dermatologie

Dr. Adela Dinc`Medic specialist diabet, nutri]ie[i boli metabolice, Institutul Paulescu Bucure[ti

Dr. Laura IonescuMedic primar medicin` de familie

Irina Petrea – Pedagog

Ligia Pop – Raw Food Chef

DMr

DMc

DM

MAM~ {I COPIL 33 Trusa la maternitate 35 Alimenta]ia copiilor. 5 gre[eli [i solu]ii

concrete 37 Bolile copil`riei [i colectivitatea 39 Homeopatia [i bolile infectoconta-

gioase ale copilului 41 Faci fa]` provoc`rilor unui copil

mofturos? 42 Primul pas \n colectivitate

STIL DE VIA}~ 45 Preg`te[te-]i c`mara pentru iarn` 47 Stop [i de la cap`t

02 C2-01 Sumar_mod.indd Sec1:102 C2-01 Sumar_mod.indd Sec1:1 9/12/12 6:05:05 PM9/12/12 6:05:05 PM

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e2

P entru c` \mi aminte[te de ner`bdarea [i de emo]ia cu care a[teptam \nce-perea [colii, dup` o var` lung`, plin` de peripe]ii. Pentru c` \mi aminte[te de bunica [i

de gemurile ei gustoase, pe care ni le preg`te[te [i acum cu atâta drag.Pentru c` ador fo[netul frunzelor sub picioarele mele atunci când m` plimb \n parc, aerul proasp`t dup` o ploaie cu pic`turi mici [i sure, splendoarea culorilor naturii sub razele blânde ale soarelui.Pentru lini[tea, romantismul [i nostalgia pl`cut` pe care ]i le strecoar` \n sufl et. Pentru timpul care parc` trece mai \ncet [i-]i d` r`gazul s` te reg`se[ti, s`-]i pui ordine \n gânduri [i s`-]i aduni resursele necesare pentru a privi cu optimism spre viitor.{i, nu \n ultimul rând, pentru c` sunt n`scut` toamna, iar fi ecare aniversare este un nou prilej pentru a fi al`turi de to]i cei dragi sufl etului meu. Cu siguran]`, toamna este un anotimp cu un farmec aparte. E drept, uneori vântul, frigul [i ploaia mo-horât` \]i pot alunga buna-dispozi]ie, mai ales atunci

Este interzis` reproducerea integral` sau par]ial`, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f`r` acordul scris al conducerii redac]iei. Compania Help Net nu este responsabil` pentru datele [i opiniile din articolele de autor. Imaginile sunt cu titlul de prezentare. Produsele prezentate sunt disponi-bile \n farmaciile Help Net, \n limita stocului.

Foto: shutterstock.com; Dan Borzan; Constantin Ticu

Caseta redac]ional` Director editorial: Aurelia }`roiu

www.helpnet.ro

Adresa redac]iei: Str. Ing. George Constantinescu, nr. 2, sector 2, Bucure[tiTelefon: 021/308.25.00

Help Net Farma S.A.CUI: RO14169353Reg. Comer]ului: J40/7727/2001Cont: RO78BRDE450SV00936494500Banca: BRD SMCCCapital social: 100.000 RON

De ce iubesc eu toamna…

când, din cauza lor, te alegi cu o r`ceal` zdrav`n`. Rezolvarea vine \ns` aplicând solu]ia potrivit`. Ne-am dorit s` adun`m \n acest num`r de toamn` numeroase solu]ii potrivite pentru probleme frec ven-te, specifi ce acestui anotimp [i nu numai: imu nitate sc`zut`, tratamentul [i preven]ia bolilor de sezon sau acutizate \n aceast` perioad` (precum ulcerul sau afec]iunile reumatice), igiena oral` corect`, preven]ia osteoporozei, bolile colectivit`]ii \n copil`rie, gre[eli \n alimenta]ia copiilor etc. Desigur, nu am uitat cât de important este s` te simti bine \n pielea ta, de aceea, ca \ntotdeauna, vei reg`si \n paginile revistei [i multe sfaturi de frumuse]e: cum s`-]i alegi corect crema de fa]`, cum s` profi ]i la tine acas` de benefi ciile masajului sau ce po]i face pen-tru a avea un p`r s`n`tos [i str`lucitor. |n plus, ]i-am preg`tit \n farmacii multe tombole exclusive [i oferte pentru toat` familia, dar [i cam-panii de educare [i de informare pe tema unor afec-]iuni importante [i, din p`cate, de „actualitate“, care infl uen]eaz` negativ calitatea vie]ii [i pe care o pot chiar pune \n pericol atunci când nu sunt corect [i constant controlate. Te invit [i pe tine s` privesti [i s` prime[ti toamna cu mai mult` c`ldur` \n sufl et.

Te invit s` ne bucur`m \mpreun` de farmecul toamnei!!

Aurelia }`roiuDirector Editorial

02-03_Edito+Stiri_mod.indd Sec1:202-03_Edito+Stiri_mod.indd Sec1:2 9/12/12 6:06:27 PM9/12/12 6:06:27 PM


NO

UT~}I

Un copil este un motiv de \mplinire [i de fericire, \ns` [i o mare responsabilitate. Pentru a veni \n sprijinul m`micilor [i, de ce nu, [i al t`ticilor, am reunit cele mai frecvente \ntreb`ri [i r`spunsuri privind sarcina, na[terea [i dezvoltarea bebelu[ului, \ntr-un material realizat \n colaborare cu Dr. Ana Culcer, medic primar pediatru-neonatolog, [eful Sec]iei de Nou-N`scu]i din cadrul Spitalului Universitar Bucure[ti. Intr` \n Clubul Mamelor [i vei primi pe loc ghidul practic, „S`n`tos din prima zi“. Afl` mai multe detalii \n oricare farmacie Help Net.

Ghidul m`micilor informate

P`rul t`u merit` cea mai bun` \ngrijire, de aceea ai \n septembrie la Help Net Net, cele mai bune produse pentru hr`nirea [i regenerarea intensiv` a p`rului, la pre]uri speciale, de la 21,85 lei. Afl` de la speciali[tii no[tri care sunt produsele potrivite nevoilor tale.

Luna s`n`t`]ii p`rului \n Farmaciile Help Net

Pentru o inim` s`n`toas`, vino la Help Net \n Clubul Cardio. }i-am preg`tit un carnet de monitorizare a tensiunii arteriale [i un flyer educativ, servicii de monitorizare gratuit` a tensiunii, reduceri lunare, cadouri [i alte suprize. Afl` mai multe detalii despre campania noastr` dedicat` inimii s`n`toase, din farmacie sau de pe www.helpnet.ro.

Inima ta este via]a ta. Protejeaz-o \nainte s` fie prea târziu!

}OOO

UUUTTT~~~~}}}

Mario Badescu [i Help Nette trimit la New York!Cump`r` \n perioada 15 septembrie – 31 octombrie 2012 oricare dou` produse Mario Badescu [i po]i câ[tiga o excursie la New York [i un tratament facial \n faimosul salon Mario Badescu sau unul din cele 50 de seturi de \ngrijire. Perfectate de mai bine de 40 de ani [i con]inând doar extracte organice, produsele Mario Badescu au rezultate imediate asupra s`n`t`]ii [i a tinere]ii tenului. Tocmai de aceea, sunt [i ast`zi preferatele elitei New York-ului, dar [i ale multor celebrit`]i de la Hollywood. Mai multe detalii despre tombol` sunt disponibile pe www.helpnet.ro [i \n farmacii.

Nout`]i de la Help Net

02-03_Edito+Stiri_mod.indd Sec1:302-03_Edito+Stiri_mod.indd Sec1:3 9/12/12 6:06:35 PM9/12/12 6:06:35 PM


04-05_farmacist.indd Sec2:404-05_farmacist.indd Sec2:4 9/12/12 6:07:25 PM9/12/12 6:07:25 PM


Am un serviciu solicitant, cu program \n ture, [i tot mai des am dureri de cap \n ultima vreme. Ce m` sf`tui]i s` fac? Ioana, Bra[ov

Drag` Ioana,Durerea de cap poate sugera o simpl` oboseal` sau o suprasolicitare a organismului.|n acest caz, pentru refacere, odihna este primul pas. |ncearc` s` respec]i regula celor 8 ore de somn pe noapte, iar ziua, la fiecare trei ore, ia o scurt` pauz` care te va ajuta s`-]i odihne[ti [i s`-]i relaxezi spatele. La fel de important este [i mediul ambiental – \nc`perile \n care \]i petreci mult timp (acas` sau la munc`) trebuie s` fie bine aerisite. Nu ignora nici alimenta]ia – ideal trei mese principale pe zi [i dou` gust`ri, care s` includ` cât mai multe alimente consumate \n stare natural` [i preparate \n mod s`n`tos (la abur, pe gr`tar, la cuptor), dar [i bogate \n vitamine, minerale [i oligoelemente cu rol energizant. |n plus, durerea de cap este unul dintre principalele semne de alarm` ale organismu-lui deshidratat, de aceea hidratarea constant` este esen]ial`, indiferent de sezon. Constant`, dar [i co-rect`, adic` cu mult` ap` plat` [i mineral`, dar [i cu alte lichide de calitate: sucuri naturale de fructe, supe, ceaiuri ne\ndulcite (2-3 c`ni pe zi de ceai cu diverse efecte terapeutice: croini]`, urzic`, ment`, coada-[oricelului, valerian`, tei, mu[e]el). Dac` \n urma acestor modific`ri \n stilul de via]` durerea de cap persist`, \nseamn` c` este vorba despre alte cauze: tulbur`ri de vedere, tensiune arterial`, mi-grene, virusul gripal, instalarea unui reumatism, afec]iuni pulmonare etc. |n acest caz, vizita la me-dic este cea mai bun`, sigur` [i rapid` solu]ie.

De ceva vreme, m` doare stomacul dup` mas`. Mai exact, m` \n]eap` [i uneori m` [i balonez foarte tare. Ce pot face pentru a sc`pa de aceast` problem`? Mihai, Timi[oara

Drag` Mihai,Durerea de stomac dup` mas`, \nso]it` uneori de balonare, este un simptom comun pentru diferite

Claudia GodeaFarmacist Diriginte Help Net

Vrei s` [tii mai multe detalii despre un anumit produs? Ai o problem` medical` sau cosmetic` la care nu ai g`sit \nc` rezolvare? Ai primit o recoman-dare, dar nu te-a convins? Speciali[tii no[tri sunt aici pentru a-]i oferi sfaturi [i r`spunsuri practice la\ntreb`rile tale.

afec]iuni, unele chiar grave [i urgente: litiaz` bili-ar`, pancreatit`, boal` inflamatorie pelvin`, ulcer, gastrit`, toxiinfec]ie alimentar`, diabet, intoleran]` la lactoz`, constipa]ie (\n cazul când exist` mai pu-tin de trei scaune pe s`pt`mân`), colon iritabil (atunci când apare [i senza]ia de oboseal` dup` mas`) etc. Pe termen lung, tratamentul implic` abordarea unui regim alimentar s`n`tos, limitarea consumului de alcool [i a fumatului, evitarea exce-sului de medicamente [i eliminarea stresului pe cât posibil. Pe moment, de ajutor sunt medicamentele de tip antispastic, asociate cu cele antiacide, medi-camentele pentru reducerea balon`rii [i probiotice-le pentru refacerea florei intestinale benefice. |n cazul \n care durerea persist` mai mult de o s`pt`mân`, este obligatorie vizita la medic.

Sunt \ns`rcinat` \n luna a patra [i, din p`cate, am frecvent probleme de tranzit intestinal. Ce \mi recomanda]i? Laura, Bucure[ti

Drag` Laura,Deregl`rile de tranzit intestinal sunt frecvente la fe-meile \ns`rcinate, ele fiind determinate atât de modific`rile hormonale caracteristice perioadei, cât [i de faptul c` bebelu[ul cre[te, iar uterul apas` pe intestinul gros, afectându-i buna func]ionare. De asemenea, medica]ia adjuvant` prescris` \n aceast` perioad`, \n diverse scopuri, poate determina [i ea tulbur`ri de tranzit intestinal. Din categoria acestor medicamente cu efecte secundare fac parte \n spe-cial antispasticele, suplimentele cu fier [i antiaci-dele. Medica]ia homeopat` este o alternativ` exce-lent` datorit` absen]ei reac]iilor adverse [i a com patibilit`]ii 100% cu medica]ia alopat` – reme-diile homeopate se pot administra f`r` nicio pro-blem`, concomitent cu terapia conven]ional`. So -lu]ia homeopat` pentru constipa]ie include 2-3 granule mari, la nevoie, sau dilu]ii mici de Nux Vo-mica sau de Alumina. De asemenea, se poate folo-si ca laxativ u[or uleiul de migdale dulci, cu efect emolient asupra mucoasei intestinale. Doza reco-mandat` este de 1-3 linguri pe zi.

S~N~TATE

|ntreab` farmacistul



|ntreb`ri [i r`spunsuri despre osteoporoz`

Osteoporoza este o afec]iune ce const` \n demine-ralizarea excesiv` a osului, care devine astfel casant.

Dr. Daniela Opri[

Ce inciden]` are aceast` afec]iune \n România?Popula]ia ]int` la care ne a[tept`m s` g`sim mai frecvent cazuri de osteoporoz` este reprezentat` \n special de femeile peste 55 de ani, aflate deja la menopauz`. Probabil \n România, doamnele aflate \n aceast` situa]ie sunt cu aproxima]ie \n jur de 3 milioane. Datele pe care le avem pân` \n momentul de fa]` provin dintr-un studiu epidemiologic relativ restrâns (PREVOSS), care sugereaz` c` 16,8% din-tre acestea au osteopenie (o valoare mai sc`zut` decât normalul densit`]ii minerale osoase, dar f`r` instalarea osteoporozei propriu-zise) [i 16,5% ar prezenta osteoporoz` (11,5% osteoporoz` f`r` frac-tur` [i 5% osteoporoz` clinic manifest`, cu fractur` de fragilitate).

Care este impactul social al osteoporozei?Aparent, osteoporoza este o afec]iune benign` care de multe ori nu produce nicio senza]ie nepl`cut` un timp \ndelungat. Acesta este [i motivul pentru care a fost [i denumit` „ho]ul silen]ios“. Atunci când apar manifest`rile de boal`, ele sunt reprezentate de frac-turi. Este vorba de un tip oarecum special, fractura de fragilitate, ap`rut` dup` traumatisme minime (uneori acestea nici nu pot fi identificate cu u[urin]` de c`tre pacient – cum se \ntâmpl` mai ales \n cazul fracturi-lor vertebrale). Dac` ar fi s` enumer`m cele mai frecvente fracturi care apar din cauza osteoporozei (vertebrale, [old, \ncheietura mâinii) [i s` ne uit`m la consecin]ele lor, ne putem da foarte u[or seama cum aceast` boal` poate influen]a cât se poate de negativ via]a unei persoane [i, implicit, societatea. |n primul rând, dac` spunem fractur`, acest lucru este \n gene-ral asociat cu durere. Pe de alt` parte, poate \nsemna spitalizare sau chiar interven]ie chirurgical`, mai ales pentru fractura de [old. Aceasta este [i asociat` cu o rat` mai mare de invaliditate, dificultate de auto\ngri-jire [i chiar cu mortalitate. Fracturile (tas`rile) verte-brale vor duce la reducerea \n`l]imii, cifoza dorsal` (cocoa[`) asociat` cu reducerea volumului cutiei toracice [i cu influen]e negative asupra func]ionalit`-]ii pulmonare [i la reflux gastro-esofagian. La toate acestea, se poate ad`uga [i impactul pe care aspec-tul inestetic, asociat durerii cronice [i dificult`]ilor de \ngrijire, \l poate avea asupra st`rii psihice a pacien-tei, fapt care de multe ori va duce la st`ri depresive.

Care sunt costurile prevenirii [i trat`rii osteo-porozei \n lume [i \n România?Costurile prevenirii sunt legate \n special de costul medicamentului pe care pacientul aflat la risc \l va lua pe o perioad` relativ \ndelungat` (ani). |n general, terapiile existente pot p`rea relativ scumpe la o prim` vedere, dar nu prohibitive. Dac` e s` ne gândim \ns` ce \nseamn` costul simbolic al tratamentului osteo-porozei cu fractur`, atunci chiar merit` preven]ia. Ca s` v` dau un exemplu din SUA, \n 2007 s-au cheltu-it din cauza osteoporozei 16,9 miliarde $ dintre care 9,6 miliarde (57%) s-au datorat spitaliz`rilor.

Cum se manifest` osteoporoza? Prin ce se ca-racterizeaz` aceast` boal`?A[a cum spuneam mai devreme, o lung` perioad`, osteoporoza poate s` nu aib` nicio manifestare cli-nic`. Fracturile vertebrale dor cam la o treime din pacien]i. La ace[tia apare durere persistent` \n zona toracal` sau lombar`, \nso]it` de sc`derea \n`l]imii. Frecvent \ntâlnim [i fracturi de epifiz` distal` de radi-us (\ncheietura mâinii), ap`rute prin c`dere din pi-cioare cu mâna pus` \n p`mânt, din tendin]a de a amortiza c`derea. Cronologic este fractura care apare cel mai devreme dup` instalarea bolii. |n timp \ns`, pot ap`rea fracturi femurale sau de humerus, tot dup` traumatisme prin c`dere.

Exist` o vârst` la care femeile sunt mai expuse riscului de a suferi de osteoporoz`?Odat` cu instalarea menopauzei [i a pierderii efectu-lui protector pe care hormonii estrogeni \l au asupra osului, ne putem gândi c` o doamn` aflat` \n aceast` etap` este o persoan` cu risc de osteoporoz`. Riscul cre[te odat` cu distan]a de la instalarea menopauzei [i, implicit, cu \naintarea \n vârst`.

Care sunt factorii favorizan]i sau de risc ai apari]iei osteoporozei?Exist` anumi]i factori care nu pot fi modifica]i, cum ar fi sexul femeiesc, apartenen]a rasial`, talia mic` sau chiar bagajul genetic. O pacient` a c`rei mam` a f`cut fractur` de [old are un risc crescut de a face osteopo-roz` cu fracturi. Pe de alt` parte, anumite obiceiuri favorizante, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool, pot fi modificate. Exist` [i anumite medicamente fa-

06-07_Osteoporoza_I.indd Sec2:606-07_Osteoporoza_I.indd Sec2:6 9/12/12 6:08:06 PM9/12/12 6:08:06 PM


INTER

VIUvorizante, iar un exemplu ar fi produsele cortizonice, care duc suplimentar la pierdere de mas` osoas`, a[a cum exist` [i boli asociate osteoporozei.

Care sunt elementele care ar putea atrage aten]ia unei femei c` ar avea osteoporoz`?Menopauza precoce, sc`derea \n \n`l]ime, apari]ia unei fracturi la nivelul \ncheieturii mâinii sau a unei fracturi de [old.

Ce regiuni ale corpului sunt predispuse la fracturi osteoporotice?Practic, acestea pot ap`rea la nivelul tuturor oaselor, exceptând oasele calotei craniene (ale capului) [i falangele. Cele trei localiz`ri, \ncheietur`, vertebre, [old, sunt \ns` mai frecvente.

Prin ce se diferen]iaz` osteoporoza primar` de cea secundar`?Prin cauza care determin` pierderea de mas` osoas` [i prin deteriorarea structurii osoase normale (mi-croarhitectura). Cea primar` apare din cauza lipsei de estrogeni (osteoporoza postmenopauz`) sau a \na int`rii \n vârst` (osteoporoza senil`). |n cazul celei secundare, se identific` un element cauzator (boala asociat`, medicament administrat etc.), \n lipsa c`ruia, persoana \n cauz` nu ar fi trebuit s` fac` oste-oporoz`.

Cum poate fi diagnosticat` afec]iunea?Diagnosticul poate fi pus [i \n momentul apari]iei/identific`rii unei fracturi sugestive, \ns` nu acesta este momentul care trebuie a[teptat, ci chiar este lucrul pe care trebuie s` \ncerc`m s`-l evit`m! Evaluarea DXA (absorbtimetrie dual` cu raze X) este o metod` simpl`, total nedureroas` [i cu un grad mic de iradiere (de câteva sute de ori mai mic ca cel al unei radiografii), care prin m`surarea densit`]ii minerale osoase poate pune acest diagnostic precoce. Este util` [i la monito-rizarea ulterioar` a r`spunsului la tratament. Exist` [i

alte metode mai simple [i, implicit, mai ieftine (de ti-pul ultrasonografiei calcaneene), care pot ridica suspi-ciunea de boal`, f`r` s` aib` \ns` o acurate]e compa-rabil` cu DXA [i f`r` s` permit` monitorizarea r`spunsului la tratament. De câ]iva ani, beneficiem [i de un algoritm de evaluare a riscului de fractur` la 10 ani, FRAX. Acesta cuantific` riscul individual prin aso-cierea valorilor DXA cu factorii de risc pentru osteopo-roz` pe care persoana \n cauz` \i prezint`.

|n ce const` tratamentul? Se poate vorbi de tratament eficace sau doar de o schimbare a modului de via]`?Tratamentul presupune o asociere \ntre medica]ia efi-cient` [i schimbarea modului de via]` atunci când este cazul (\ntreruperea fumatului [i a consumului de alco-ol, efectuarea de exerci]ii fizice \n mod constant, cre[terea consumului de alimente bogate \n calciu [i vitamina D, eliminarea pieselor de mobilier/decor care pot favoriza c`derile). Scopul este sc`derea riscului relativ de apari]ie a fracturii osteoporotice. Ideal` ar fi preven]ia apari]iei primei fracturi pentru c`, \n general, o astfel de fractur` ap`rut` va atrage altele dup` ea.

Exist` medicamente antisteoporotice aprobate \n UE? Cât de eficiente sunt ele?|n momentul de fa]`, exist` o multitudine de medica-mente cu diverse mecanisme benefice de ac]iune, care [i-au dovedit deja eficacitatea atât \n studii cli-nice mari [i serioase, cât [i \n practica medical` cu-rent`. M` refer aici la medicamentele pe care le \ntâl nim \n ghidurile de tratament na]ionale [i inter -na]ionale. Toate medicamentele aprobate \n UE sunt aprobate [i utilizate [i \n România. Ca mecanisme de ac]iune ele pot fi antiresorbtive, prevenind pierderea de mas` osoas` (cele mai multe tipuri de medica-mente antiosteoporotice apar]in acestei clase) sau osteoformatoare (stimuleaz` formarea de os nou). Indiferent de clasa folosit`, pentru o cre[tere a efica-cit`]ii, se asociaz` cu suplimentare la nivelul calciu-lui (din alimente sau suplimente nutritive) [i al vita-minei D. Aceasta din urm` prezint` o importan]` deosebit`, atât pentru sistemul osos, cât [i pentru cel muscular, sc`zând riscul adi]ional de c`dere.

Se sus]ine ideea c` efortul fizic sus]inut poate preveni.....Uneori nu este de ajuns numai efortul fizic sus]inut pentru preven]ia apari]iei osteoporozei, \ns` cu sigu-ran]`, atunci când se poate face, este benefic. Ceea ce se [tie cu certitudine, este faptul c` imobilizarea prelungit` se asociaz` cu pierdere de mas` osoas` [i, \n consecin]`, cu osteoporoz`.

Dr. Daniela Opri[Asistent universitar Clinica de Medicin` Intern` [i

Reumatologie Spitalul Clinic Sfânta Maria, UMF Carol Davila Bucure[ti

Doctor \n Medicin` Medic primar medicin` intern`

Competen]` osteodensitometrie

06-07_Osteoporoza_I.indd Sec2:706-07_Osteoporoza_I.indd Sec2:7 9/12/12 6:08:33 PM9/12/12 6:08:33 PM


08-09-Plante.indd Sec2:808-09-Plante.indd Sec2:8 9/12/12 6:09:28 PM9/12/12 6:09:28 PM


Plante bune pentru s`n`tateS~N

~TATE

Astfel, fitoterapia (prevenirea [i vindecarea bolilor cu ajutorul plantelor) ofer` ast`zi solu]ii pentru un organism s`n`tos, la orice vârst`. Sute de plante cu rol curativ [i nume-

roase proceduri de extrac]ie a principiilor bioactive ne aduc mai aproape puterea plantelor, sub cele mai diverse forme.

Iat` ce remedii naturale \]i sunt de mare ajutor toamna:

Contra asteniei valeriana are efect antidepresiv [i calmant; passiflora este unul dintre cele mai eficiente

somnifere naturale; sun`toarea are efect antidepresiv [i combate in-

somnia; rozmarinul are efect tonifiant, combate oboseala

[i durerile de cap; ginsengul siberian fortific` organismul [i m`re[-

te rezisten]a la oboseal`.

Contra bolilor digestive passiflora este eficient`, deoarece foarte multe

afec]iuni digestive pot fi prevenite [i controlate elimi-nând stresul psihic;

valeriana este [i ea un bun remediu antistres, având [i calit`]i relaxante asupra musculaturii netede intestinale;

gheara-diavolului cre[te cantitatea de sucuri gastrice [i de bil` secretate;

obligeana are propriet`]i calmante [i antibacteri-ene (inhib` dezvoltarea Helicobacter pylori, bacterie ce infecteaz` mucoasa stomacului [i a duodenului);

lemnul dulce ac]ioneaz` antiinflamator [i reface mucoasa gastric`, protejând pere]ii stomacului de eroziunea acizilor;

frunzele de zmeur au efect antiacid, hemostatic [i cicatrizant;

alte plante calmante, cicatrizante [i antiinflama-toare, care reduc tensiunea nervoas`, refac mucoa-sele digestive [i resorb secre]iile \n exces: coada [oricelului, arnica, rostopasca [i mu[e]elul.

Pentru o inim` s`n`toas`Pe lista principalelor plante care regleaz` tensiunea arterial`, scad nivelul colesterolului [i \mbun`t`]esc per ansamblu activitatea cardiac` [i circulatorie se reg`sesc traista ciobanului, teiul, gheara-diavo-lului, coada-calului, frunzele de mesteac`n, p`du-celul, valeriana, teiul, m`tasea de po-rumb, passiflora (atunci când tulbur`rile de ritm cardiac sunt corelate cu emo]ii negative precum fu-ria, frica etc.).

Din cele mai str`vechi timpuri, plantele au fost parte din via]a omului, ca aliment [i medicament deopotriv`. Se credea c` au propriet`]i magice, \ns` cu timpul, [tiin]a le-a dovedit eficicacitatea, iar ast`zi farmacia naturii este mai „aprovizionat`“ ca niciodat`.

Contra durerilor reumatice t`t`neasa ac]ioneaz` ca un excelent calmant [i

antiinflamator; ginsengul siberian reduce inflama]ia articular`,

\ncetine[te [i, uneori, chiar stopeaz` procesele dege-nerative;

gheara-diavolului cre[te mobilitatea articular` [i r`re[te intensitatea [i frecven]a crizelor reumatice;

r`d`cina de lemn dulce are efecte terapeutice antiinflamatoare [i calmante;

frunzele de urzic` ac]ioneaz` antiinflamator, inhi-bând produc]ia substan]elor implicate \n apari]ia infla-ma]iilor articulare [i a durerii;

uleiul de pin este un bun antiinflamator [i calmant.

Contra afec]iunilor respiratorii passiflora calmeaz` tusea, \n special cea nocturn`; ginsengul siberian are efecte antivirale directe; gheara-diavolului reduce febra, elimin` durerea

de cap [i cre[te apetitul alimentar; arnica reduce febra [i calmeaz` accesele de tuse; menta stimuleaz` respira]ia [i reduce st`rile de

congestie [i de inflama]ie; frunzele de eucalipt au propriet ]i antiseptice, ex-

pectorante, reduc inflama]ia [i secre]iile din c ile respira-torii;

Pentru o imunitate puternic` echinaceea activeaz` celulele imunitare, anihilând

indirect agen]ii patogeni prin cre[terea capacit`]ii de lupt` [i de ap`rare a organismului;

socul negru con]ine flavonoide, substan]e antioxi-dante, care inhib` capacitatea celulelor virusului de a infecta celulele gazd`;

ginsengul siberian are propriet`]i imunostimula-toare [i cre[te rezisten]a organismului la boli datorit` saponinei, o substan]` bogat` \n antioxidan]i;

m`ce[ul, c`tina alb` [i coac`zul negru, foarte bogate \n vitamina C, \nt`resc imunitatea, fiind [i exce-lente tonice.

Aten]ie!De[i ac]ioneaz blând, remediile naturale pot avea contraindica]ii \n cazul femeilor \ns r cinate sau care al pteaz , al persoanelor cu boli croni-ce sau cu afec]iuni severe ale organelor (insufi-cien] hepatic , renal , cardiac`). Ris cul efecte-lor adverse cre[te din cauza mo dific`rilor de absorb]ie, al metabolismului [i de ex cre]ie a substan]elor active din plante. Cel mai sigur, consult medicul sau farmacistul \na inte de \nceperea unui tratament cu remedii naturale.

08-09-Plante.indd Sec2:908-09-Plante.indd Sec2:9 9/12/12 6:09:30 PM9/12/12 6:09:30 PM


10-11_Tusea.indd Sec2:1010-11_Tusea.indd Sec2:10 9/12/12 6:10:14 PM9/12/12 6:10:14 PM


S~N~TATETusea,

Tusea poate fi de mai multe tipuri, fiind u[or de ca racterizat datorit` formelor de manifes-tare, a mo mentului de apari]ie sau a factorilor de clan [atori. De asemenea, durata este [i ea

un indicator foarte important, indicând o tuse acut`, cronic` sau per sistent`.

Cauze [i tipuri de tuseCauzele tusei pot fi pulmonare sau extrapulmonare. Poa-te cel mai important element care tran[eaz diagnosticul const \n productivitatea versus nonproductivitatea tusei.

Tusea productiv` produce sput` sau mucus, dre-nat la nivelul gâtului, al nasului, al sinusurilor sau de la pl` mâni. Cauza cea mai frecvent` este reprezentat` de infec]ii, cel mai adesea virale – adic` binecunoscutele „r`celi“ – sau de infec]ii care pot indica pneumonie, bron [it`, si nu zit` sau tuberculoz`. O alt` cauz` poate fi bronhopneumo pa tia cronic` obstructiv` agravat` sau suprainfectat`. Boa la de reflux gastroesofagian este de asemenea o alt` ca u z`, precipitat` cel mai adesea de ingestia de alimente.

Tusea nonproductiv sau „seac`“, aceasta poate fi de clan[at ca urmare a expunerii la un agent iritant (praf, tu tun, noxe din mediu etc.), iar \n acest caz exist mai multe situa]ii când \ntâlnim acest tip de tuse. O „r`ceal “ comun poate fi o cauz clar , \ns cel mai adesea la fina-lul acesteia, \n faza postreac]ional . O alt cauz este bron hospasmul, ap`rut \n special noaptea, ca urmare a spas mului de la nivel bron[ic cauzat de iritan]i. Str`-nuturile \nso]ite de tuse seac pot fi un indice clar al aler-giilor, cel mai frecvent al rinitelor alergice. De asemenea, pacien]ii care urmeaz un tratament antihipertensiv cu anumi]i inhibitori pot dezvolta tuse seac , ca o reac]ie advers a acestor medicamente. Alte cauze de tuse non-productiv pot fi re prezentate de astm sau de blocarea c ilor aeriene respiratorii prin intermediul unor corpi str ini. |n cazul astmului, exis t [i alte simptome conclu-dente, precum „[uieratul“ astmatic.

Dr. Sevasti]a NaniuMedic primar medicin` de familie

Tratamentul corectAbordarea terapeutic` const` \n primul rând \n trata-mentul cauzei care a declan[at tusea. Expectorantele au de obicei un beneficiu mai mic, fiind indicat` \ncu-rajarea reflexului de tuse la persoanele cu tuse produc-tiv`, \n vederea elimin`rii secre]iilor. Poate cel mai eficient remediu expectorant este reprezentat de hidra-tare, minimum 2 litri de ap` pe zi. |n cazul unei banale r`celi, este recomandat ca pacientul s` consume ali-mente benefice, care ajut` la vindecarea mai rapid` a bolii: hreanul, ridichea neagr`, usturoiul, mierea sau ceapa, alimente cu propriet`]i antitusive, calmante [i imunostimulatoare, dar [i antibiotice naturale. De ase-menea, siropurile con]inând uleiuri esen]iale (cum ar fi cel de eucalipt, p`tlagin` sau grindelia) au demonstrat [i ele beneficii clare \n tratamentul tusei.

Tratamentul corect este unul individualizat, de la caz la caz:

la un pacient cu tuse seac`, aflat sub tratament an-tihipertensiv cu anumi]i inhibitori ce favorizeaz` apari-]ia tusei, este nevoie de \nlocuirea acestor medica-mente cu blocan]i ai receptorilor de angiotensin`, eliminând astfel tusea nepl`cut`;

la un pacient alergic, sunt necesare \ndep`rtarea alergenului [i tratarea alergiei;

la un pacient cu reflux gastroesofagian, se va urm`ri inhibarea secre]iei gastrice.

Gre[eli frecventeCea mai frecvent` gre[eal` se \ntâlne[te \n cazul hiper-tensivilor, mai ales vârstnicii, care pot trata tusea ca un simptom de boal`, ea fiind \n realitate o consecin]` a medica]iei specifice. De asemenea, o alt` gre[eal` des \ntâlnit` este neprezentarea pacientului la medic \n cazul unei tuse tratate ca simptom de r`ceal`, dar care nu cedeaz` dup` 3-5 zile de tratament. |n acest caz, este nevoie de diagnosticul sigur al medicului.

Tusea nu este o boal , ci reprezint` un simplu simptom care trebuie evaluat \n context clinic, mai exact \n raport cu condi]iile asociate ale paci-entului. Tratamentul corect se adreseaz` cauzei care a declan[at acest reflex, tusea fiind doar un element de diagnostic ajut`tor al bolii de baz`.

C.M.I. „Dr. Naniu“Str. Dna Chiajna, nr. 24, sector 3, Bucure[ti

diagnostic [i tratament corect

Tusea reprezint` un act refl ex, o modali-tate de eliminare a corpilor strìni ori a mucusului de la nivelul pl`mânilor/cìlor aeriene superioa re sau o reac]ie a organismului la iritarea cìlor respiratorii.

10-11_Tusea.indd Sec2:1110-11_Tusea.indd Sec2:11 9/12/12 6:10:15 PM9/12/12 6:10:15 PM


Insuficien]a cardiac` apare atunci când mu[chiul inimii nu mai pompeaz` suficient sânge. Simptomele sunt respira]ie scurt` [i cu efort, oboseal`, picioare umflate, b`tì rapide

sau neregulate ale inimii, tuse persistent` sau respi-ra]ie [uier`toare, cre[terea \n volum a abdomenului sau \n greutate, lipsa apetitului alimentar [i grea]a, deficitul de concentrare. Pe lâng` modific`rile cli-materice, alte cauze favorizante sunt boala coronari-an`, boli ale mu[chiului inimii (cardiomiopatii, miocar dite), hipertensiunea arterial`, su pra po n dera-bilitatea, consumul crescut de alimente grase, se-dentarismul, diabetul [i afec]iunile tiroidiene. Pentru a preveni insuficien]a cardiac` este necesar` moni-torizarea [i tratarea tuturor factorilor favorizan]i. Adoptarea unei alimenta]ii s`n`toase, al`turi de evi-tarea fumatului [i a consumului de alcool sunt alte m`suri esen]iale.

Afec]iunile reumatice sunt boli inflamatorii cro-nice [i dureroase, care afecteaz` oasele, articula-]iile, mu[chii, tendoanele [i ligamentele. Una dintre cauzele apari]iei lor este expunerea la temperaturi sc` zute [i/sau la precipita]ii, de unde infla mare, ro[ea]`, rigiditate, \nc`lzire [i durere \n zona afec-tat`. Bìle fierbin]i, acupunctura, homeopatia, analge zicele [i antiinflamatoarele, alimenta]ia s`-n` toas` (cu fructe, legume, pe[te gras, ou` [i cere-ale de ov`z, orez brun [i s`lbatic), controlul greut`-]ii [i mi[carea u[oar` [i constant` (mers pe jos, ciclism, aerobic \n ap`) previn [i amelioreaz` dis-confortul acestor boli. Astenia de toamn` este cauzat` \n general de ina-daptarea corpului la diferen]ele de temperatur` zi [i noapte, de cantitatea redus` de lumin` natural`, dar [i de alimenta]ia mai s`rac` \n nutrien]i. Simptome-le ei sunt triste]ea [i melancolia inexplicabile, ner-vozitatea, lipsa apetitului, durerile de cap, epuizarea fizic` [i chiar depresia. De ajutor sunt alimenta]ia (cât mai bogat` \n fructe [i legume proaspete, lacta-te, carne slab` [i cereale), plimb`rile \n lumina di-rect` a soarelui [i cel pu]in opt ore de somn pe noapte. Ca suplimente nutritive nu trebuie s` lip-

Aura DinuFarmacist Diriginte Help Net

Toamna \nseamn` fl uctua]ii de temperatur`, de um-iditate [i de presiune atmosferic`, mai pu]in soare, modifi c`ri \n alimenta]ie, dar [i ciclicitatea unor boli frecvente, a[a-numite de sezon: gripa [i r`ceala favorizate de sc`derea imunit`]ii, insufi cien]a cardiac`, astenia, afec]iunile reumatice [i gastrice.

Afec]iuni de toamn`: cauze [i solu]ii

seasc` cele pe baz` de l`pti[or de matc`, polen, drojdie de bere, ginseng, minerale [i oligoelemente precum fosforul, fierul, cuprul [i magneziul.

Gastrita [i ulcerul, tulbur`ri ale aparatului diges-tiv, au toamna o inciden]` crescut` din cauza sc`derii zilei [i a varia]iilor frecvente de tempera-tur`, factori ce \mpreun` creeaz` o predispozi]ie spre instabilitate psihic` [i stres. Gastrita este o inflama]ie a mucoasei gastrice, \n timp ce ulcerul implic` eroziuni la nivelul acesteia. |n acest caz, durerile au o periodicitate \n manifestare: mic` – apar la circa 4 ore dup` mas`, cu arsuri, grea]`, balonare, scaun negru sau cu urme ro[u \nchis etc., [i mare – sezonier`, inclusiv prim`vara. Pe lâng` tratamentul medicamentos, un rol esen]ial \l are regimul alimentar. Se recomand` evitarea alimen-telor ulcerigene (ciocolat`, cafea, condimente, ro[ii, bùturi carbogazoase), dar [i renun]area la vicii, fumat [i alcool. Indicate sunt legumele fierte la aburi, carnea slab` de pui [i pe[tele la gr`tar sau la cuptor, ou`le moi, urda, ca[ul, telemeaua nou`, laptele dulce degresat, fructele pu]in acide (mere, banane, ananas), cerealele integrale, nucile, covri-gii usca]i, biscui]ii simpli. Mesele se iau la ore fixe, 5-6 pe zi, \n cantitate moderat` [i f`r` grab`.

Pentru o imunitate puternic`Cre[terea imunit`]ii, capacitatea organismului uman de a opune rezisten]` \n fa]a microbilor [i a viru[ilor, reprezint` una dintre cele mai bune solu]ii pentru prevenirea bolilor de sezon. Pe lâng` alimenta]ie, foarte importante sunt [i plimb`rile \n aer liber, dar [i alternativele pentru imunizarea artificial : vaccinarea, administrarea de vitamine (\n special vitamina C \n combina-]ie cu zincul), medicamentele homeopate, siro-purile [i tincturile pe baz` de plante cu pro pri-e t`]i imunostimulatoare (echinaceea, m`ce[e, c`tin`), polenul [i l pti[orul de matc`.

S~N~TATE


H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e14o

14-15 antibiotice.indd Sec1:1414-15 antibiotice.indd Sec1:14 9/12/12 6:11:35 PM9/12/12 6:11:35 PM


De ce antibioticelenu trateaz` virozele

\n cazurile necomplicate, adic` cele cu febr` moderat` [i f`r` suprainfec]ie bacterian`, este necesar doar tratamentul simptomatic (antiter-mice, dezinfectante locale [i medicamente an-

tiinflamatorii) [i, eventual, antiviral (cu remedii de tip imunomodulator precum propolisul). Exist` [i preparate antivirale specifice, \ns` acestea trebuie recomandate doar \n urma unui consult medical. Orice viroz` care nu se amelioreaz` semnificativ \n 3 zile de la debut, \n ciuda tratamentelor, necesit` vizita la medic. Cei mai afecta]i sunt copiii mai mici de 10 ani, din cauza sistemului imunitar incomplet format, [i vârstnicii.

Deseori, primul gând al pacientului este s` ia an-tibiotice, cu speran]a c` viroza va trece mai rapid. |n plus, mult` lume utilizeaz` antibioticele deoare-ce simptomele dintre infec]iile bacteriene [i cele virale pot avea unele caracteristici comune. Din p`cate, aceast` strategie nu func]ioneaz`, deoa-rece antibioticele omoar` sau inhib` cre[terea bacteriilor, ele nu ac]ioneaz` pe niciun compo-nent al structurii virusurilor, sensibili la preparate antivirale chimice sau naturale precum propolisul deja men]ionat. Dezavantajul utiliz`rii antibiotice-lor \n acest caz const` \n sc`derea capacit`]ii de ap`rare a organismului, adic` de influen]ele ne-gative la nivelul sistemului imunitar.

{i totu[i...Exist` un singur caz când se administreaz` antibiotice \n cazul virozelor: din cauza luptei pe care sistemul imunitar o duce cu infec]ia viral`, este posibil` instala-rea unei suprainfec]ii bacteriane, caz \n care adminis-trarea antibioticelor este util` contra bacteriilor, trata-ment care necesit` evaluarea clinic` [i recomandarea medicului, \n urma recolt`rii de produse biologice [i efectu`rii de teste de microbiologie, \nso]ite de anti-biogram` pentru a detecta corect antibioticul potrivit. Mai mult, chiar dac` s-a identificat corect o infec]ie bacterian` [i s-a \nceput tratamentul cu antibiotice, trebuie subliniat un aspect foarte important: trata-mentul trebuie dus pân` la cap`t, chiar dac` simp-tomele infec]iei au disp`rut. Acest lucru se dato-reaz` eficien]ei tratamentului care distruge o mare parte din popula]ia bacterian`. |ns`, dac` durata tratamentului nu e suficient`, exist` [anse mari ca unele bacterii s` fi supravie]uit, c`p`tând totodat`

S~N~TATE

rezisten]` la antibioti-cul folosit. Ulterior,du p` cre[terea uneinoi popula]ii semni-ficative, cu reapari]iasimp tomelor, administra-rea aceluia[i antibioticpoa te fi inutil`, pentru c`nu mai afecteaz` bac-teriile [i astfel o infec-]ie simpl` se complic`.

Reguli de bun`administrareLa copiii mici, antibioticeletrebuie folosite cu mare pre-cau]ie [i doar \n anumite ca-zuri. Cum sistemul lor imunitar este \n formare,pot ap`rea disbioze intestinale [i rezisten]` cres-cut` la antibiotice, de aceea tratamentul trebuie completat cu un produs imunomodulator [i cu un preparat de tip probiotic pentru flora intestinal` eventual afectat`.De asemenea, restric]ii exist` [i \n cazul femeilor \ns`rcinate, la care nu este permis` utilizarea anti-bioticelor \n primele 3 luni de sarcin`. Ulterior, administrarea antibioticelor este permis` doar dup` determinarea corect` a germenului, recomandarea medical` [i numai dac` beneficiul dep`[este riscu-rile. Orice infec]ie la o viitoare m`mic` trebuie tra-tat` cu mare aten]ie. Siguran]a bebelu[ului pri-meaz`, de aceea trebuie folosite produse cât mai pu]in nocive, precum anumite preparate homeopate sau de apifitoterapie. Doar dac` este neap`rat nece-sar, se va interveni [i cu produse chimice.

Ca o concluzie...Antibioticele sunt foarte utile dac` sunt folosite corect, doar \n etiologie dovedit` ca fiind bacterian` [i \n ca-zuri atent selec]ionate, dup` un consult medical. Auto-medica]ia nu face decât s` creasc` rezisten]a bacterii-lor la antibiotice [i s` conduc` la sc`derea imunit`]ii organismului.

M`d`lina Andreea Fodolic` Medic primar medicin` de familie

Odat` cu sezonul rece \ncepe [i sezonul virozelor respiratorii. Expunerea la frig Odat` cu sezonul rece \ncepe [i sezonul virozelor respiratorii. Expunerea la frig este un factor care favorizeaz` instalarea acestora, al`turi de prezen]a polipilor este un factor care favorizeaz` instalarea acestora, al`turi de prezen]a polipilor nazali, a bolilor alergice, a imunit`]ii sc`zute, a fumatului [i a stresului prelungit.nazali, a bolilor alergice, a imunit`]ii sc`zute, a fumatului [i a stresului prelungit.

14-15 antibiotice.indd Sec1:1514-15 antibiotice.indd Sec1:15 9/12/12 6:11:36 PM9/12/12 6:11:36 PM


coolui etc. Din fericire, avem [i arma potrivit` de contraatac: antioxidan]ii, substan]e care \mpiedic` sau \ncetinesc procesul degenerant cauzat de radica-lii liberi (stresul oxidativ). Dintre antioxidan]i, cei mai importan]i sunt provitamina A (betacarotenul), vita-mina C [i E, zincul [i seleniul, polifenolii [i flavono-idele, acizii gra[i Omega 3, 6 [i 9.

Surse de antioxidan]i: betacaroten: morcovi, usturoi, spanac, ro[ii,

cartofi dulci, broccoli, caise, sparanghel, porumb, mango, nectarine, piersici, grepfrut roz, dovleac, spanac;

vitamina C: p`trunjel (are mai mult` vitamina C decât citricele), usturoi, broccoli, conopid`, grepfrut, kiwi, mango, portocale, nectarine, ardei (verzi, gal-beni sau ro[ii), cartofi dulci, maz`re [i ro[ii;

vitamina E: broccoli, morcovi, mango, nuci, pa-paya, dovleac, ardei ro[ii, spanac [i semin]e de floa-rea-soarelui;

zinc: stridii, carne ro[ie [i de pas`re, usturoi, fa-

Alimente pentru oimunitate puternic`

El este de fapt cel care \ndepline[te rolul unui echipament de ap`rare a s`n`t`]ii organis-mului, respingând \n fiecare zi milioane de ame nin]`ri. Desigur, condi]ia esen]ial` este

s`-l men]ii \ntr-o stare optim` de func]ionare. Po]i \n cepe cu o alimenta]ie bine aleas`, care s` asigure \n mod indirect sus]inerea imunitar`.

Top 5 alimente

1 Ciupercile|n Egiptul Antic, ciupercile erau considerate ali-

mente care te f`ceau nemuritor, fiind decretate mân-care regal`. Ast`zi, ele sunt recunoscute pentru con-]inutul lor sc`zut \n calorii [i \n gr`simi, dar [i pentru bog`]ia substan]elor nutritive, cu rol esen]ial asupra bunei func]ion`ri a organismului. Propriet`]ile lor imu nostimulatoare [i imunomodulatoare excep]io-nale se datoreaz` aminoacizilor con]inu]i, \n special glutamatului, dar [i glicogenului, zah`rul de rezerv` specific c`rnii, similar amidonului din plante. De aceea, ciupercile furnizeaz` proteine de \nalt` calita-te biologic`, fiind un aliment energizant, hr`nitor [i s`]ios, indicat \n mod special pe durata postului. |n plus, ciupercile au un con]inut ridicat de fibre ali-mentare, ceea ce le face u[or de digerat, fiind toto-dat` surs` important` de potasiu, fier, calciu, sodiu, fosfor, zinc, seleniu, vitaminele B1, B2, B3, B6, C, D, E [i acid folic. La noi, cele mai cunoscute ciu-perci comestibile sunt champignionul (Agaricus bisporus), bure]ii de fag (Pleurotus) [i mân`tarca (Boletus edulis). Po]i prepara ciupercile \n diverse feluri: la cuptor, fierte, pe gr`tar, conservate prin murare, marinare sau prin uscare.

2 Alimentele bogate \n antioxidan]i|n corpul uman, \n urma reac]iilor chimice, se

formeaz` circa 10.000 de radicali liberi pe secund`, adic` fragmente foarte reactive de molecule care de-gradeaz` celulele, ac]ionând ca ni[te adev`ra]i du[mani ai tinere]ii [i ai s`n`t`]ii organismului, im-plicit [i ai sistemului imunitar. |n plus, „ni-i pro-cur`m“ f`r` s` vrem [i din exterior, prin intermediul alimenta]iei nes`n`toase (cu aditivi alimentari, gr`simi [i uleiuri \ncinse [i râncede) [i al radia]iilor, ra zelor UV, polu`rii, stresului, fumului de ]igar`, al-

Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercet`ri

Alimentare

Sistemul imunitar este cel mai complex dintre organele noastre, fiind prezent pretutindeni \n corp [i cânt`rind \n ansamblul s`u \ntre 1,5 [i 2 kilograme.

16-17_Menci.indd Sec2:1616-17_Menci.indd Sec2:16 9/12/12 6:12:05 PM9/12/12 6:12:05 PM


S~N~TATE

sole, nuci, fructe de mare, cereale integrale [i produ-se lactate, germeni din semin]e [i / sau boabe;

seleniu: nuci (\n special nuci de Brazilia), usturoi, ton, carne de vit` [i de pas`re, produse din fìn` in-tegral` precum [i alte produse din cereale, alge ma-rine. O nuc` de Brazilia sau dou` ou` consumate zilnic asigur` peste 60% din cantitatea de seleniu necesar, oliogoelement pe care organismul nu are capacitatea de a-l sintetiza singur.

3 Curcubeul din farfurieViolet, portocalii, ro[ii, galbene, verzi, albastre,

mov: \n fiecare zi, fructele [i legumele de cel pu]in trei culori aduc corpului aportul de vitamine, mine-rale [i de oligoelemente esen]iale pentru aprovizio-narea optim` a sistemului imunitar cu substan]ele care-i sunt indispensabile pentru formarea unor noi trupe de „lupt`tori“. Nutrien]ii sunt cei care dau ali-mentelor aceste culori datorit` pigmen]ilor con ]i -nu]i: clorofil`, caroten, antocianul alb`strui (din varza ro[ie [i din struguri etc.). De exemplu, pig-men]ii din morcov ajut` organismul s` produc` celule cu rol imunitar, le activeaz` pe cele existente [i stimuleaz` produc]ia de anticorpi. Cele mai bune fructe [i legume colorate sunt cele proaspete [i de sezon. Cu cât mai colorate, cu atât mai bine pentru organism. |n plus, legumele [i fructele crude sunt principala surs` de enzime alimentare, molecule cu rol foarte important \n procesul digestiv.

4 Proteinele animale de \nalt` calitate biologic`

Anticorpii organismului sunt f`cu]i din aminoacizi, „c`r`mizile ce alc`tuiesc proteinele“, de aceea car-nea de pas`re [i de pe[te nu trebuie s` lipseasc` din alimenta]ia pentru o imunitate puternic`. A[a

se explic` [i „puterile“ supei de gìn` sau de curc`, care au capaci-tatea de a pune pe pi-cioare un organism sl`-bit – con]inutul bogat \n aminoacizi este secre-tul. Carnea de pe[te con ]ine proteine u[or digerabile, dar [i acizii gra[i DHA, Omega-6 [i Omega-3, cu to]ii im-plica]i \n generarea ei-cosanoidelor, hormoni lo cali care moduleaz` pu terea [i echilibrul sis-temului imunitar. Im-portante sunt [i fructele de mare. Un gust unic, apor tul caloric redus [i bo g`]ia de nutrien]i sunt trei argumente suficient de bune pentru a con-suma des fructe de ma-re. Sistemul imunitar,

dar [i inima [i creierul vor avea numai de câ[tigat. Fructele de mare con]in din bel[ug zinc, seleniu [i vitamina B12, dar [i proteine cu un procent sc`zut de gr`simi saturate (doar 5%). |n plus, cuticula cre-vetelor este bogat` \n chinin`, o surs` foarte bogat` de aminoacizi.

5 Probioticele„Fabrica de imunitate“ este localizat` la nivelul

intestinelor, de aceea disbacterioza, dezechilibrul florei intestinale, aduce „falimentul“ sistemului imunitar. Consumul de alimente nes`n`toase (cu adaos de conservan]i [i/sau excesiv de grase, dulci sau prelucrate chimic), antibioticele, alcoolul [i, chiar mai rù, drogurile distrug microbiota for-mat` din bacteriile bune, având un impact masiv asupra sistemului imunitar, care se „pr`bu[e[te“. Remediul \l reprezint` probioticele precum bacte-riile lactice, microorganisme vii prezente \n iaurt. |ns`, important este ca iaurtul s` fie cât mai natural, f`r` lapte praf reconstituit, arome, coloran]i, fructe, agen]i de \ngro[are, zah`r sau alte zaharuri (glu-coz`, fructoz`).

La fel de importante Apa – niciun proces vital nu se poate desf`[ura f`r` ap`, implicit nici func]ionarea optim` a sistemului imunitar. |n plus, stresul hidric rezultat \n urma deshidrat`rii celulare duce la producerea unor can-tit`]i mari de cortizol, hormon al stresului, care influ-en]eaz` [i el negativ sistemul imunitar.

Cum [i \n ce g`te[ti – pr`jelile genereaz` sub-stan]e nocive precum dioxinele [i acroleinele, care au un puternic efect inflamator, distrugând\ntr-un final celulele sistemului imunitar. De asemenea, pentru o mâncare s`n`toas` trebuie s` alegi instrumentele potrivite. Indicate sunt cele din ceramic`, teflon, sticl`, o]el inoxidabil alimentar [i font` sm`l]uit`, \n timp ce dùn`toare sunt cele din aluminiu, cupru, teflon de slab` calitate sau cele care au smal]ul deteriorat. Nici g`titul sau \nc`lzitul la microunde nu sunt meto-de indicate, deoarece distrug odat` cu evapora-rea apei din alimente [i nutrien]i atât de impor-tan]i pentru un organism s`n`tos. |n plus, recipientele folosite la \nc`lzirea mânc`rii pot emana compu[i toxici, gr`bind astfel vizita la medic. Te po]i bucura de alimente cu adev`rat hr`nitoare [i gustoase dac` vei alege aparatul de fierbere \n vapori de ap`, wok-ul, oala sub presi-une sau gr`tarul.

Aten]ie: \n cazul gr`tarului, dac` sub acesta se afl` foc direct, atunci gr`simea scurs` din carne se va aprinde [i va genera substan]e cancerigene. La fel [i c`rbunii, genereaz` substan]e toxice, contaminând carnea odat` cu fumul. Gr`tarul s`n`tos este cel pus pe aragaz (c`ldura nu se afl` direct sub alimen-te) sau cel vertical.

ssctcbatcdgOpclptpdabtdsr

16-17_Menci.indd Sec2:1716-17_Menci.indd Sec2:17 9/12/12 6:12:10 PM9/12/12 6:12:10 PM


18-19-Igiena orala.indd Sec2:1818-19-Igiena orala.indd Sec2:18 9/12/12 6:13:12 PM9/12/12 6:13:12 PM


Importan]aigienei orale

S~N~TATE

|nc` din prima ziMul]i p`rin]i nu [tiu când trebuie s` \nceap` igieni-zarea cavit`]ii orale la copil. R`spunsul este unul singur: de la na[tere. De la na[tere [i pân` la apari-]ia primilor din]i, p`rintele \nf`[oar` pe un deget o compres` steril` [i [terge cu aten]ie gingiile, su-prafa]a intern` a obrajilor, limba [i cerul gurii. De când apar primii din]i trebuie \nceput periajul aces-tora [i se renun]` la compres`. Exist` periu]e speci-ale pentru aceste vârste, iar ele vor fi manipulate de adult care, cu blânde]e, cur`]` toate suprafe]ele din-]i lor erup]i [i limba. Periu]a nu se umeze[te \nainte de \nceperea periajului, iar dup` ce se termin` cu -r`]a rea din]ilor, periu]a se spal` cu ap` c`ldu]` (nu se folose[te pasta de din]i). Cariile [i gingivita la copii pot fi evitate doar dac` se va impune de timpuriu o igien` oral` corect`. Când copilul este suficient de mare (doi ani), el poate s` \[i fac` singur periajul, supravegheat de adult. Periu]a trebuie s` aib` cap mic (maximum 2,5 cm) [i nu mai mult de trei rânduri de peri, rotunji]i la cap`t [i nu prea duri. Pentru a evita impregnarea periu]ei cu bacterii, se recomand` schimbarea ei la [ase s`pt`mâni.

Dar [i \n sarcin`O aten]ie deosebit` trebuie acordat` metodelor de igie n` oral` la femeia gravid`. Sarcina afecteaz` aproa-pe toate aspectele vie]ii unei femei, inclusiv s`n`tatea oral`. Modific`rile hormonale din timpul sarcinii con-duc la transform`ri la nivelul vaselor de sânge [i ale ]esutului conjunctiv din cavitatea oral`. Astfel, se poa-te ajunge la o predispozi]ie accentuat` c`tre inflamarea gingiei, ce se poate manifesta printr-o sângerare repe-tat`. Principalele semne de \mboln`vire gingival` sunt: hiperplazia de sarcin` (când gingia este tumefiat`, mai ales \n zona frontal` a gurii, m`rit` de volum, lucioas`, de consisten]` moale) [i sângerarea (la unele femei este foarte abundent` [i se produce la cele mai mici atingeri).

Pentru a \nl`tura pericolul apari]iei cariilor [i al inflam`rii gingivale \n timpul sarcinii, trebuie s` fie \ntre]inut` o igien` strict` a cavit`]ii bu-cale. Ac]iunile recomandate sunt: \ndep`rtarea pl`cii bacteriene [i a tartrului, prin detartraj su-

Dr. Flavia Strat (Stanciu) Medic stomatolog, competen]`

radio-diagnostic dentar

S`n`tatea oral` \nseamn` mult mai mult decât un zâmbet pl`cut. Problemele dentare netratate pot avea urm`ri grave, nu doar pentru s`n`tatea bucal`, ci [i pentru \ntregul organism.

pra gingival [i cu minim de traumatism sub-gingival, urmat de periaj [i de o igien` cotidi-an` corect` cu ajutorul produselor specifice combaterii acestor afec]iuni, respectiv past` de din]i [i ap` de gur` ce con]in agen]i de an-tisângerare gingival`.

Ce probleme poate generao \ngrijire oral` deficitar`? Cavitatea oral` este \ntr-o strâns` interdependen]` cu restul organismului nostru. Lipsa unei igiene orale corespunz`toare creeaz` o stare de disconfort [i poa-te favoriza o multitudine de boli la nivel local (carii, gingivite etc.) [i a[a numitele boli de focar (sinuzite, glomerulonefrite, endocardite bac teriene [i chiar in-farct). Cercet`ri recente au demonstrat c` infec]iile gurii pot afecta organele majore. Un astfel de exem-plu este influen]a nefast` a problemelor dentare asu-pra inimii. Lipsa de aten]ie acordat` sistemului oral poate afecta [i sistemul digestiv, al c`rui punct de plecare este reprezentat de activit`]ile fizice [i chimi-ce din gur`. Pentru a men]ine s`n`-toas` cavitatea oral`, trebuie asigurate igiena corespunz`toare [i vizite-le regulate la medicul stomatolog de dou` ori pe an pentru a identifica afec]iunile dentare \n sta-diul incipient. Primul [i cel mai uzual mijloc de igienizare dentar` [i gingival` este peria-jul, care trebuie f`cut de cel pu]in dou` ori pe zi: diminea]a [i seara. Pentru o igienizare mai bun` a din]ilor exist` mijloace suplimentare de cur`]are: a]a dentar`, periu]ele interdentare [i apa de gur`. Dar nu toate aceste mijloace de cur`]are se potrivesc tuturor pacien]ilor [i tu turor tipurilor de denti]ie. Ale-gerea lor trebuie s` se fac` cu ajutorul medicului stomatolog.

18-19-Igiena orala.indd Sec2:1918-19-Igiena orala.indd Sec2:19 9/12/12 6:13:14 PM9/12/12 6:13:14 PM


20-21-Sinuzita.indd Sec2:2020-21-Sinuzita.indd Sec2:20 9/12/12 6:13:57 PM9/12/12 6:13:57 PM


Sinuzita la adul]i [i copii

S~N~TATE

Dup` evolu]ie, sinuzitele pot fi: acute – cu simptome ce pot dura pân` la 4 s`pt`mâni, acute recidivante – cu 4 sau mai multe episoade pe an, fiecare cu durata de cel

pu]in 7 zile, subacute – \ntre 4 [i 12 s`pt`mâni, [i cronice – dureaz` peste 3 luni.

Rinosinuzita acut` debuteaz` brusc, de obicei \n urma unei viroze respiratorii sau a expunerii la tem-peraturi sc`zute. Primele simptome sunt \nfundarea nasului, al`turi de o scurgere nazal` apoas` [i apoi mucopurulent`, durerea sau presiunea sub ochi ori spre arcada dentar`, uneori [i sc`derea mirosului [i febr`. O form` special` de sinuzit` este cea cauzat` de un focar dentar. |n acest caz, scurgerea nazal` este unilateral`, urât mirositoare, iar consultul sto-matologic [i radiografia confirm` diagnosticul. Tra-tamentul acestor afec]iuni vizeaz` restabilirea dre-najului sinuzal [i aerarea sinusurilor utilizând: decongestive locale (nu mai mult de [apte zile de-oarece pot da dependen]`), aerosoli cu substan]e antiinflamatoare, mucolitice [i decongestive, anti-bioterapie (cel pu]in zece zile) [i corticoterapie (reduce mai rapid inflama]ia, poten]ând [i ac]iunea antibioticelor). Nu se recomand` \ntreruperea anti-bioticului dup` ameliorarea simptomelor, iar pentru sinuzitele dentare se impune \n paralel tratamentul stomatologic.

Dac` suferin]a sinuzal` dep`[e[te trei luni, atunci vorbim despre rinosinuzita cronic`, manifestat` prin scurgere nazal` purulent`, u[oar` jen` \n zona sinusurilor afectate, irita]ie faringian`, r`-gu[eal` mai accentuat` diminea]a, un miros nepl`cut persistent, durere de cap mai puternic` diminea]a [i ameliorat` pe timpul zilei, tuse irita-tiv` persistent` [i uneori manifest`ri oculare [i otice. Tratamentul include decongestive nazale (pre cedate de lavaj nasal cu solu]ii saline), antibi-otice alese \n func]ie de antibiogram` [i administra-te cel pu]in 3-4 s`pt`mâni, corticoterapie maximum [apte zile [i aerosoloterapie. Dac` simp tomatologia persist`, se recomand` punc]iile sinuzale (sp`-larea sinusului), introducerea antibioticului [i an-

Dr. Silvia Samuil`Medic primar ORLCentrul Medical

Româno-German Audiofon

Sinuzita reprezint` inflama]ia la nivelul unuia sau al mai multor sinusuri ale fe]ei. Atunci când este \nso-]it` [i de inflama]ia mucoasei nazale, vorbim despre rinosinuzit`.

tiinflamatorului \n sinus) sau tratamentul chirur-gical (dac` dup` [ase punc]ii secre]ia purulent` nu dispare).

Forme speciale de rinosinuzit` cronic` sunt: rino-sinuzitele fungice (insuficient diagnosticate \n]ara noastr`) [i rinosinuzitele polipoase, extrem de frecvente, \nso]ite adesea de astm bron[ic [i de intoleran]` la medicamente antiinflamatorii ne-steroidiene, dar mai ales, cu un impact important asupra calit`]ii vie]ii.

Atitudinea \n rinosinuzita din sarcin` [i/sau din al`ptare este pu]in diferit`. Examenele radiologice sunt contraindicate, iar antibioticele se aleg cu grij`, doar cu avizul medicului ginecolorg [i al pe-diatrului. Decongestivele nazale sunt permise cu „zgârcenie“ [i se vor c`uta mijloace cât mai natura-le de tratament.

Cum la copilul pân` la doi ani, singurul sinus dezvoltat este etmoidul, vorbim cel mai adesea de o rinoetmoidit`, afec]iune grav` din pricina com-plica]iilor pe care le poate da. Boala debuteaz` brusc, cu febr`, scurgeri nazale mucopurulente, cefalee, durere la presiunea unghiului intern al orbitei. Tratamentul include antibioterapie, corti-coterapie, decongestive nazale, fluidizante de se-cre]ii [i tratament chirurgical (\n cazul unor semne de suferin]` orbito-ocular`). Factorii favorizan]i sunt infec]iile recidivante ale c`ilor aeriene supe-rioare, alergia, hipertrofia vegeta]iilor adenoide, poluarea, fumatul pasiv, varia]iile mari de tempe-ratur`, refluxul gastroesofagian, obstruc]ia nazal` dat` de diverse anomalii anatomice, anumite boli ce determin` deficit de evacuare a secre]iilor na-zale.

Preven]ia sinuzitelor presupune evitarea fac-torilor de risc: fumatul activ sau pasiv, expu-nerea \ndelungat` la diverse noxe sau tempera-turi sc`zute, schimb`rile bru[te de tem peratur`, alimenta]ia nes`n`toas`, un ambient neigie-nic, focarele dentare.

20-21-Sinuzita.indd Sec2:2120-21-Sinuzita.indd Sec2:21 9/12/12 6:13:58 PM9/12/12 6:13:58 PM


rien]` pentru prima dat`. Sarcina mi-a adus 18 kg. Am sc`pat de toate, destul de repede [i f`r` vreo restric]ie alimentar`. Cred c` „secretul“ a fost faptul c` am gene bune.

La ce anume ai grij`, \n ceea ce prive[te ali-menta]ia? |ntotdeauna ai avut o siluet` de invi-diat.Am fost \ntotdeauna adepta unei alimenta]ii s`n`toase. Consum destul de multe produse naturale. |n rest, am o via]` activ` [i, de[i sunt dependent` de ma[in`, reu[esc totu[i s` fac mi[care atât cât s` m` men]in \n form`.

Preferi un anumit sport?Nu merg la sal`. |ns` fac pu]in` gimnastic` \n fiecare diminea]`, aproximativ 30 de minute.

Care sunt mânc`rurile tale preferate?Nu am un fel preferat de mâncare. |n plus, depinde [i de anotimp. De exemplu, vara consum mai mult salate. Ori-cum, prefer mânc`rurile u[oare. Dar aleg [i buc`t`ria ro-mâneasc`, despre care se [tie c` este complex` [i nu tocmai „u[oar`“. |mi plac fructele, dar „viciul“ cel mai mare sunt dulciurile! Tortul e cea mai mare „ispit`“. Micile pl`ceri, de zi cu zi…Sunt destul de multe… [i mici, [i mari. S` m` joc cu Tudor pân` adoarme de oboseal`, s` vorbesc la telefon cu cei dragi, s` râd mult, s` conduc f`r` di-rec-]ie, doar pentru a m` relaxa, s`-mi \nchei ziua cu un film bun, s` iubesc, s`-mi ofer clipe \n care \nchid ochii [i sunt oriunde vreau s` fiu, s` m` pierd privind un apus de soare care-mi taie respira]ia de fiecare dat`…

Cum obi[nuie[ti s` te joci cu fiul tù? Ce n`zbâtii face? Tudor are aproape doi ani [i este, \n fiecare zi, bucuria mea cea mai mare! Mergem des \n parc, unde m` alearg` câteva ture. Ne place s` dans`m \mpreun`, s` spunem pove[ti, fiecare pe limba lui, s` ne juc`m de-a v-a]i ascunselea, s` ne-ntrecem \n grimase de tot fe-lul… e fun, fun, fun!!!

Ai un ritual preferat de relaxare?Da. |nchid orice cale de comunicare cu via]a agitat` –

„Cred c` românii au \nc`nevoie de valori fundamentale, iar folclorul este una dintre ele“

Unul dintre cei mai \ndr`gi]i oameni de televiziune de la noi, Iuliana Tudor, pare s` fi g`sit formula echilibrului perfect \ntre o carier` solid` [i o familie trainic` [i \mplinit` odat` cu apari]ia bìe]elului ei, Tudor, acum \n vârst` de 2 ani.

Cum a fost perioada sarcinii [i cum ai sc`pat de kilogramele \n plus, dup` na[tere?Am a[teptat venirea pe lume a lui Tudor ca pe cea mai frumoas` etap` din via]a mea. Bine\n]eles au fost [i emo]ii [i griji, pentru c` trìam aceast` expe-

Foto

: Arh

iva p

erso

nal`

a in

terv

ieva

tei

22-23_Cover_IulianaTudor.indd Sec2:2222-23_Cover_IulianaTudor.indd Sec2:22 9/12/12 6:14:33 PM9/12/12 6:14:33 PM


INTER

VIU\nchid telefoanele, mail-ul, televizorul [i m` izolez pentru câteva ore de toat` nebunia vie]ii de zi cu zi. {i iubesc!

O carier` \ndelungat`, o c`snicie trainic`, un copil dorit. Exist` o re]et` de „management“ al timpului, astfel \ncât s` te sim]i \mplinit` pe toa-te planurile?Nu exist` o re]et`, exist` doar o… experien]` care vine cu timpul. Am avut norocul ca toate momentele impor-tante din via]a mea s` se „\ntâmple“ la timpul potrivit, s` le \n]eleg [i s` le dezvolt. Eu nu am f`cut decât s` aleg corect. Sper s` reu[esc asta [i \n continuare!

E[ti al`turi de aceea[i persoan` de la 18 ani. Ce st` la baza acestei c`snicii trainice?Echilibrul!

Cum obi[nui]i s` v` petrece]i vacan]ele de var`?Acum nu le mai petrecem a[a cum obi[nuiam, pentru c` nu mai plec`m \n vacan]` cu dou`, ci cu trei valize [i multe juc`rii! Am dat vacan]ele lini[tite pentru resort-urile care au locuri de joac` pentru copii, am schimbat destina]iile \ndep`rtate pentru cele cu un drum mai scurt, pentru c` nu te po]i aventura \n lume cu un copil \nc` foarte mic.

E[ti \nconjurat` de oameni unul [i unul, despre care vorbe[ti ori de câte ori ai ocazia. Care sunt persoanele care te-au ajutat \n formarea ta, fie ea personal` sau profesional`?Negre[it sunt p`rin]ii mei, care [i ast`zi au grij` s` veghe-ze atent la drumul meu, este so]ul meu, cel care m-a iubit \n fiecare clip` de când suntem \mpreun`, [i este Tudor: \mplinirea suprem` din via]a mea. {i mai sunt câ]iva oa-meni, foarte pu]ini, care se [tiu \n inima mea [i care mi-au fost al`turi \n momente-cheie din via]a mea. Pe plan profesional sunt foarte multe nume care m-au ajutat s` devin cea de ast`zi, oameni pe care, poate, nici nu i-am cunoscut foarte \ndeaproape, dar care au contribuit la evolu]ia mea. F`r` doar [i poate, \ns`, mentorul meu r`mâne Elise Stan. {i adaug o mul]umire milioanelor de români telespectatori sau spectatori, care vin la emisiuni-le [i spectacolele pe care le fac [i pentru care nu voi \nceta s`-mi fac meseria a[a cum cred [i a[a cum am \nv`]at c` trebuie s` o fac, indiferent cât de greu mi-ar fi!

Când vine vorba despre profesie, e[ti una dintre persoanele care ar putea vorbi ore \n [ir despre televiziune [i tot nu te-ai s`tura. Cum s-a produs apropierea de aceasta [i cu ce te-a ]inut aproa-pe de ea de-a lungul atâtor ani?Fa]` de televiziune nu po]i avea „apropieri“ dac` vrei s`

faci performan]`. Televiziunea ori te izbe[te din prima pân`-n vene [i te fur` cu tot ceea ce e[ti pe via]`, ori nu. Televiziunea e perceput` azi tot mai departe de esen]a ei ca meserie! Cine \ncearc` o perioad` de „apropiere“ de televiziune, r`mâne doar „aproape“ de ce \nseamn` ea cu adev`rat [i nu o va \n]elege niciodat`. {i, din p`cate, aceasta este o specie majoritar` acum \n pia]`. {i se nume[te „amator“.

Ce reprezint` \n via]a unui om de televiziune cei 12 ani petrecu]i \n mijlocul aceleia[i echi-pe, \ntr-o lume \n care schimb`rile sunt la ordi-nea zilei?|nseamn` performan]`. Faptul c` sunt \nc` \ntr-un pro-iect care, de 5 ani, intr` cu decen]` \n casele telespec-tatorilor, iar cifrele de audien]` sunt \n continuare foarte mari, este un lucru extrem de pre]ios pentru prezentul din media! Sunt un om de curs` lung`. Am ales \n anii ace[tia s` m` implic \n acele proiecte \n care am sim]it c` exist` poten]ial pentru curse lungi. Grele [i lungi. Iar faptul c` am aceea[i echip` de atâ]ia ani se datoreaz` credin]ei c` avem aceea[i atitudine fa]` de meseria asta. {i indiferent unde voi fi, am s` lucrez cu pl`cere al`turi de acei oameni care au respect pentru munca lor [i sunt ceea ce numim „profesioni[ti“.

|ntr-un context pu]in favorabil folclorului, ai reu[it s` transformi „O dat`-n via]`“, care este [i o emisiune live, \n lider de audien]`. Mai „prinde“ folclorul la români?Când am hot`rât s` abandonez \ntâi o posibil` carier` \n muzic`, apoi visul de a lucra \n magistratur`, pentru tele-viziune mi-am promis c` m` voi str`dui s` fac diferen]a \n acest domeniu. Cred c` telespectatorii m` asociaz` de ceva vreme cu acest concept, de a face din folclor un motiv de bun` dispozi]ie. L-am adus \n aten]ia publicului tân`r, f`r` s`-l reorchestr`m sau s` pierdem \n vreun fel din valoare. Eu cred c` românii au \nc` nevoie de valori fundamentale, tradi]ionale, iar folclorul este una dintre ele. Conteaz` s` reu[e[ti s`-l ambalezi \ntr-o variant` potrivit` prezentului. Dar, cum facem noi asta, r`mâne „secret“.

Ai \ntâlnit \n to]i ace[ti ani numeroase per-sonalit`]i. Exist` o persoan` anume pe care ]i-ai dori s-o cuno[ti, din sfera public`?Nu [tiu dac` s-o (le) cunosc, dar sigur s` o (le) am \n emisiune. De multe ori am convins nume grele, aproa-pe imposibil de adus \ntr-o emisiune de divertisment, s` vin` la „O dat`-n via]`“. Acum, cred c` sunt cel pu-]in trei invita]i care n-ar putea s` fie convin[i vreodat` s` vin` la „O dat`-n via]`“: Horia-Roman Patapievici, An-drei Ple[u [i Gabriel Liiceanu. Pe domnul Oprescu \mi doresc mult s`-l aduc la noi.

„Fa]` de televiziune nu po]i avea «apropieri» dac` vrei s` faci performan]`. Televiziunea ori te izbe[te din prima pân`-n vene [i te fur` cu tot ceea ce e[ti pe via]`, ori nu. “

22-23_Cover_IulianaTudor.indd Sec2:2322-23_Cover_IulianaTudor.indd Sec2:23 9/12/12 6:14:38 PM9/12/12 6:14:38 PM


24-25_Cearcane.indd Sec1:2424-25_Cearcane.indd Sec1:24 9/12/12 6:15:10 PM9/12/12 6:15:10 PM


Stop cearc`nelor [i pungilor sub ochi!

Când cineva \]i spune c` pari obosit`, c` e[ti \ncerc`nat` sau c` ai pungi sub ochi, nu te sup`ra din cauza observa]iei nedorite, ci, mai degrab`, \ncearc` s` descoperi cauza

[i ac]io neaz` pentru a o remedia.

Cearc`ne mov sau maronii?Explica]ia medical` este c` cearc`nele apar ca ur-mare a oxid`rii hemoglobinei (pigmentul ro[u care transport` oxigenul) [i a ruperii vaselor capilare (cele mai mici vase de sânge, care servesc la hr`nirea ]esuturilor [i stabilesc leg`tura \ntre vene [i artere) care se observ` foarte u[or \n zona ochi-lor, tocmai pentru c` pielea este foarte sensibil`. De ce se \ntâmpl` astfel? Fie din cauza reten]iei de ap`, a unui surplus de melanin`, (substan]a pig-mentar` \nchis` la culoare, prezent` \n organism), sau din cauza unei circula]ii deficitare a sângelui. Un indiciu \n acest sens \l constituie culoarea cearc`nelor: dac` acestea sunt albastre, este posi-bil s` existe o problem` la nivelul circula]iei sangvi-ne – nereguli cardiace sau pulmonare. Dac` cear-c`nele sunt ro[ii, poate fi vorba despre o vas cularizare intens`, iar culoarea cenu[ie poate indica prezen]a unei anemii. Excep]iile de la regul` sunt persoanele c`rora li s-au transmis cearc`nele pe cale genetic` [i care se vor confrunta mereu cu aceast` problem`.

S`cule]ii de sub ochi Pe ace[tia \i urâm de-a dreptul! Apar \n momentele cele mai nepotrivite, iar un simplu machiaj pentru a-i masca nu este suficient. {i pungile de sub ochi pot avea cauze genetice, dar pot face, pur [i sim-plu, parte din procesul natural de \mb`trânire. Apari]ia lor este determinat` de sl`birea ligamente-lor de sub ochi, ceea ce face ca gr`simea de sub ochi s` coboare inestetic.

Cel mai adesea, interpretezi cear-Cel mai adesea, interpretezi cear-c`nele [i pungile de sub ochi drept c`nele [i pungile de sub ochi drept semne de oboseal` care, speri tu, trec semne de oboseal` care, speri tu, trec de la sine. Ele pot indica \ns` [i de la sine. Ele pot indica \ns` [i anumite nereguli ale organismului, de anumite nereguli ale organismului, de aceea este important s` le acorzi aceea este important s` le acorzi aten]ia cuvenit`, pentru a avea din aten]ia cuvenit`, pentru a avea din nou un chip ([i un organism) plin de nou un chip ([i un organism) plin de prospe]ime [i vitalitate.prospe]ime [i vitalitate.

FRU

MU

SE}E

Ce trebuie s` faci?Cel mai la \ndemân` este s` maschezi cearc`nele cât po]i de bine cu produse cosmetice. Cel mai efi-cient \ns` este s` identifici cauza exact` [i s` o elimini: dac` treci printr-o perioad` dificil`, cu pu]ine ore dormite, trebuie s`-]i reorganizezi pro-gramul \n a[a fel \ncât s` reu[e[ti s` profi]i de 8 ore de somn recomandate. Dac` ai de-a face cu reten-]ia de ap`, atunci este indicat s` diminuezi sarea din alimenta]ie sau ]ig`rile, dup` caz, [i s`-]i com-pletezi alimenta]ia cu produse bogate \n vitamina A – morcov, sfecl`, legume crude, ceap` verde, ur-zici, salat`, coac`ze [i cu multe lactate. M`surile de „prim-ajutor“ trebuie completate, fie prin remedii naturiste, fie prin m`suri chirurgicale. Bine-cunos-cutele comprese cu ceai de mu[e]el ar trebui s` fie de nelipsit din ritualul de \ngrijire a pielii seara, pentru c` atunci activitatea celular` este mai in-tens`. Aplic` apoi produse destinate \ngrijirii ochi-lor ([i potrivite nevoilor pielii tale), iar dac` con]in [i vitaminele E [i C, atunci este perfect. |n ceea ce prive[te pungile de sub ochi, este recomandat` apli-carea unor cuburi de ghea]` din ceai verde, concen-trat, precum [i achizi]ionarea unei creme de ochi cu peptide, proteine, aminoacizi [i antioxidan]i.

24-25_Cearcane.indd Sec1:2524-25_Cearcane.indd Sec1:25 9/12/12 6:15:12 PM9/12/12 6:15:12 PM


26-27_Masajul-1.indd Sec1:2626-27_Masajul-1.indd Sec1:26 9/12/12 6:15:38 PM9/12/12 6:15:38 PM

FRU

MU

SE}E

Masaj la tine acas` Dup` o zi obositoare, nimic nu pare mai potrivit decât un masaj care s` te ajute s`-]i relaxezi [i s`-]i tonifiezi corpul. Cum \ns` nu ai \ntotdeauna timp s` ajungi la un salon de \nfrumuse]are, mai bine \nva]` cele mai u[oare [i eficiente tehnici de automasaj.

Una dintre cele mai importante reguli atunci când vine vorba despre masaj, indiferent c` ne referim la cel al fe]ei, al corpului sau la masajul capilar, este s` nu presezi

foarte tare pielea. |n ciuda teorei (atât de populare) conform c`reia masajul este corect doar atunci când apar [i vân`t`ile, \n realitate mi[c`rile pe care le rea-lizezi trebuie s` fie u[oare [i s` urmeze \ntotdeauna o traiectorie ascendent`, adic` de jos \n sus, dar [i din exterior spre interior. Evit` zonele cu vase de sânge sparte sau, dac` acest lucru nu este posibil, aplic` mi[c`ri foarte u[oare. |n ceea ce prive[te ambientul, este foarte important ca \n camera \n care vei face masajul s` existe o atmosfer` relaxant` – fie c` pre-feri lini[tea, fie c` alegi s` ascul]i muzica preferat` – \n care nimic [i nimeni s` nu-]i distrag` aten]ia. Rezerv`-]i ce le 30-40 de minute, \n func]ie de zonele pe care le vei masa, doar pentru tine.

Gimnastica fe]ei Oricât ai \ncerca s` as-cunzi urmele de obo seal` [i de stres de pe fa]`, aceasta tot \]i tr`deaz` st`rile prin care treci. Un masaj facial realizat, dac` nu \n fiecare sear`, \nainte de culcare, atunci m`car o dat` sau de dou` ori pe s`pt`mân`, te ajut` nu doar s` te relaxezi, ci [i s` neteze[ti [i s` tonifiezi pielea, oferindu-i un aspect cât mai s`n`tos. |nainte de a \ncepe masajul facial, este recomandat s` cure]i tenul (periodic, aplic` [i o crem` de gomaj care s` \n de p`rteze celulele moarte) [i apoi s`-l hidratezi. Pân` când crema intr` \n piele, spal`-te pe mâini [i apoi \ncepe [edin]a de masaj, \n care te vei ocupa de toate elementele fe]ei: obraji, sprâncene, ochi, nas, buze [i maxilare. Toarn` \n c`u[ul palmei o canti-tate mic` de ulei de masaj – de m`sline, argan sau migdale – \ntinde-l pe palme, apoi aplic`-l pe piele, \ncepând cu unul dintre obr a ji. Cu bu ricele de ge telor, apoi cu toat` palma, \ntinde u[or pielea, de la linia maxilarului spre tâmple, apoi schimb` traiectoria spre frunte. Dup` 10-15 astfel de mi[c`ri, maseaz` cel`lalt obraz, finalizând tot cu fruntea. Ciupe[te sprâncenele foarte u[or, de la r`d`cina nasului spre tâmple, apoi folose[te acelea[i mi[c`ri pentru zona b`rbiei [i maxilare. Cât despre ochi [i gur`, creeaz`

\n jurul acestora, cu degetul ar`t`tor, cercuri largi. Când sim]i c` ai \ncheiat masajul, adic` dup` circa 15 minute, cur`]` tenul cu ap`, apoi aplic` o masc` hidratant`. |n cazul persoanelor care au probleme de ten – co[uri, acnee – este indicat` vizita la un me dic specialist, care va spune dac` masajul este recomandat [i \n acest caz.

Masajul capilarObi[nuie[ti s` realizezi, involuntar, un mini-masaj capilar atunci când te speli pe cap, \ns` po]i exersa astfel de mi[c`ri ori de câte ori sim]i o presiune \n zona capului. Masajul va stimula circula]ia sangvin` [i substan]ele nutritive de la nivelul pielii, hr`nind [i

\nt`rind r`d`cina p`rului [i redându-i suple]ea de alt`dat`. |n plus, masajul oxigeneaz` [i

detoxific`, tocmai de aceea este benefic [i pentru diminuarea durerilor de cap.

Important este, atunci când realizezi masajul, s` presezi u[or cu vârfurile degetelor, nu cu unghiile. Iar dac` aceast` metod` nu-]i este pe plac, po]i folosi anumite instru-mente, create special pentru masajul capilar.

Masajul corporalMasajul anticelulitic este unul dintre cele mai popu lare ma-saje de corp realiza te la domi-

ciliu. Trebuie \n s` s` ai mult` r`bdare [i s` fii consecvent`. Nu re -

nun]a chiar dup` primele aplic`ri, re zultatele nu apar chiar din pri-

ma zi, a[a cum ]i-ai dori. Prin masaj, sti mulezi circula]ia sangvin`, astfel \ncât

]e su turile din zonele cu probleme s` fie oxigena-te. Ca [i \n cazul masajului facial, una dintre cele mai frecvente gre[eli este s` strângi pielea foar-te tare, lucru care nu ajut` deloc. Mult mai utile sunt mi[c`rile u[oare, dar rapide [i ascenden-te, care ajut` la drenajul limfatic. |nainte de a \ncepe masajul, folose[te o crem` pentru gomaj prin care s` \ndep`rtezi celulele moarte ale pielii, astfel \ncât crema anticelulitic` s` p`trund` mult mai bine. Important este s` folose[ti un produs de calitate [i s` masezi ferm. |ntinde crema \ntre palme, apoi \ncepe masarea piciorului deasupra genunchiului, alternând mi[c`rile circulare cu \ntinderea pielii. Pentru un masaj cât mai eficient, cel mai bine este s` stai \n picioare.


26-27_Masajul-1.indd Sec1:2726-27_Masajul-1.indd Sec1:27 9/12/12 6:15:40 PM9/12/12 6:15:40 PM


28-29_Parul.indd Sec1:2828-29_Parul.indd Sec1:28 9/12/12 6:16:12 PM9/12/12 6:16:12 PM


FRU

MU

SE}E

Unghii s`n`toase, p`r s`n`tosUn p`r cu vârfuri uscate [i despicate, care se electrizeaz` foarte u[or, unghii casante, care se rup la cel mai mic efort. Iat` dou` semnale de alarm` care te avertizeaz` c` organismul nu func-]ioneaz` a[a cum ar trebui. Le po]i com-bate prin alimenta]ie, o \ngrijire atent` [i prin folosirea corect` a produselor de \ntre]inere.

Odat` cu trecerea la hainele mai groase, de toamn`, p`rul s-a ar`tat nemul]umit de alegere [i a \nceput s` se electrizeze. Alegerea unor vestimenta]ii din materi-

ale sintetice poate determina electrizarea p`rului, care poate avea [i alte cauze, pornind de la lipsa hidrat`rii organismului [i pân` la folosirea exce-siv` a aparatelor de \ngrijire personal` [i a celor cosmetice. Cel mai bine este s` afli cât mai rapid despre ce este vorba, astfel \ncât s` [tii cum s` \ndep`rtezi problema.

Coafura perfect`|nainte de orice, \ncepe s` te hidratezi [i s` te alimen-tezi corespunz`tor – regulile celor doi litri de lichide pe zi sau a celor cinci feluri de legume [i fructe consu-mate zilnic, pe care le tot auzi la TV sau le cite[ti \n revist`, sunt un foarte bun punct de pornire. A[a cum obi[nuie[ti s`-]i hidratezi fa]a cu o crem` special`, \n aceea[i m`sur` trebuie s` ai grij` [i de p`r, pe care, fie vorba \ntre noi, mai toat` lumea \l neglijeaz` indiferent de sezon.

Folose[te ulei de argan cosmetic, ulei de m`sline sau ulei de ricin cu pu]in timp \nainte de a te sp`la pe p`r, pe care s`-l \ntinzi pe toat` lungimea acestuia. Dac` e[ti adepta produselor cosmetice, ai grij` s` le folose[ti respectând durata de aplicare \nscris` pe am-balaj. L`sându-le mai mult timp pe p`r nu \nseamn` c` acestea vor ac]iona mai eficient, dimpotriv`, sub-stan]ele active din compozi]ie vor ataca firul de p`r;

Nu te sp`la pe p`r \n fiecare zi, pentru c` \n acest fel vei \nl`tura uleiurile lui naturale, iar la cl`tire obi[-nuie[te-te s` folose[ti ap` rece;

Coafeaz`-te mai rar cu pl`ci, perii sau usc`toare de p`r, [i nu uita s` aplici pe p`r produse de protec]ie termic`;

Nu folosi respectivele dispozitive la temperatur` maxim`, iar dac` tocmai e[ti \n cùtarea unui astfel de produs, alege-l pe cel cu desc`rcare ionic`, pentru c` acesta \mpiedic` electrizarea static`, prin reducerea timpului de uscare. |nlocuie[te pieptenele din plastic

cu unul din lemn [i evit`, pe cât posibil, s`-]i usuci p`rul cu prosopul;

|n ceea ce prive[te \mbr`c`mintea, include \n gar-derob` [i bluze, sacouri, rochii sau c`ciuli din materi-ale naturale, adic` m`tase, satin, bumbac sau in. Cele realizate din materiale sintetice se \ncarc` foarte u[or cu electricitate static`;

Seara, \nainte de culcare, relaxeaz`-te cu ajutorul unui masaj capilar care va stimula circula]ia sângelui – mai multe detalii despre beneficii [i cum poate fi realizat g`se[ti \n articolul dedicat masajului.

Unghii frumoase [i s`n`toaseUnghiile pot spune atât de multe lucruri despre tine, pornind de la obiceiurile din copil`rie, când nu reu[eai s` scapi de ticul enervant de a le „roade“, [i pân` la caren]a de vitamine din prezent. Dac` unghiile tale sunt casante, atunci [ansele de-a avea o caren]` de vitamine sunt foarte mari. Fragilitatea acestora poate indica o lips` de biotin` (face parte din vitaminele B [i este esen]ial` pentru s`n`tatea p`rului, a pielii [i a unghiilor), pe care o po]i suplini consumând ciuperci, grepfrut, pepene verde, banane [i c`p[uni, de fier – consum` carne ro[ie, verde]uri [i morcovi sau de zinc – con-sum` carne, pe[te, produse lactate. Pentru a le \ngriji eficient, poart`-le o perioad` tìate mai scurt [i, o dat` pe s`pt`mân`, ]ine-le câteva minute \n pu]in ulei de m`sline \nc`lzit, \n care ai adùgat câteva pic`turi de zeam` de l`mâie (l`mâia este un \nt`ritor puternic de unghii). Folose[te pile din materiale mai moi, care s` nu agreseze unghiile atât de puternic. Dac` obi[nuie[ti s` stai cu mâinile \n ap` foarte mult, f`r` s` folose[ti niciun fel de protec]ie, e momentul s` testezi m`nu[ile de plas-tic, create special pentru activit`]i domestice.

Nu tìa cuticulele – acestea au rolul de a pro-teja unghia, iar \n lipsa lor, po]i descoperi, „pe propria unghie“, efectele nepl`cute ale altor afec]iuni. Dup` baie, \mpinge cuticulele spre baza unghiilor cu ajutorul unui be]i[or de lemn. F` cur`]enie [i \n cutia cu oje [i arunc`-le pe cele pe care nu le-ai mai folosit demult. O peri-oad`, folose[te un lac de unghii protector apli-cat \n strat sub]ire, pe care \ns` nu-l ]ine mai mult de o s`pt`mân`.

28-29_Parul.indd Sec1:2928-29_Parul.indd Sec1:29 9/12/12 6:16:13 PM9/12/12 6:16:13 PM


30-31_Nedelcu.indd Sec1:3030-31_Nedelcu.indd Sec1:30 9/12/12 6:16:56 PM9/12/12 6:16:56 PM


General Maior (r) Prof. Dr. Ioan Nedelcu, Membru al Academiei

Americane de Dermatologie

Fiecare ten cu nevoile lui Indiferent de vârst`, fiecare ten are nevoi specifice [i, de aici, produsele de \ngrijire potrivite.

Tenul uscat poate fi de dou` feluri: alipic (lipsit de sebum) sau deshidratat (lipsit de ap`). Dup` caz, indi-cat` este o crem` intens hidratant` sau una puternic hr`nitoare;

Tenul sensibil are nevoie de o crem` hipoalerge-nic`, f`r` parfum [i conservan]i, dar bogat` \n factori hidratan]i, antiinflamatorii [i de calmare a simptomelor clasice ale acestui tip de ten: ro[ea]` cutanat`, usturi-me, mânc`rimi, \n]ep`turi etc.;

Tenul gras are nevoie de o crem` lejer`, hipoaler-genic`, cu efect noncomedogenic, seboreglator, mati-fiant, antiiritant, antiinflamator [i antiseptic;

Tenul normal (perfect echilibrat) [i cel mixt (cu tendin]` de \ngr`[are \n zon` T-ului – frunte, nas, b`rbie, [i cu por]iuni uscate pe obraji) au nevoie de hidratare, tonifiere [i de regenerare continu`.

Vârsta biologic`, nu cea din buletinPân` la 25 de ani, organismul uman este \n de-plin`tatea vitalit`]ii, a performan]ei biologice [i a re-zervelor sale func]ionale. |ns`, fiecare 10 ani de via]` vor diminua secre]ia hormonului de cre[tere, dirijo-rul orchestrei hormonale umane, cu aproximativ 16%, \n timp ce sinteza de acid hialuronic, responsa-bilul cel mai important de aspectul tân`r, hidratat [i str`lucitor al tenului, va sc`dea cu 6%. Totodat`, are loc o reducere cantitativ` [i calitativ` a sintezei de colagen [i de fibre elastice din piele, proces poten]at de influen]a factorilor de mediu. |mb`trânirea cuta-nat` este a[adar un pro ces complex, \n cadrul c`ruia „se \mpletesc“ nu mero[i factori: determinismul ge-netic, vârsta, mo dific`rile hormonale, soarele = foto\mb`trânire, fumul de tutun, alimenta]ia [i stilul de g`tire a alimentelor etc. To]i ace[ti factori combina]i dau vârsta biologic`, adic` gradul de alterare cutanat`. Altfel spus, vârsta biologic` este cea care dezv`luie cât de mult` aten]ie

Tipul de ten, vârsta biologic` a pielii, calitatea [i num`rul principiilor active din compozi]ie: iat` principalii factori care te ajut` s` faci alegerea potrivit` pentru un ten frumos [i s`n`tos. S`-i explic`m pe rând.

Cum s`-]i alegi corect crema de fa]`

\i acorzi tenului t`u – la 30 de ani, el poate arat` ca la 40. Stabilirea vârstei biologice se face analizând ra-portul prezen]ei semnelor de \mb`trânire cronologic` [i de foto\mb`trânire a pielii. |mb`trânirea cronolo-gic` determin` usc`ciune cutanat`, laxitatea [i sub-]ierea pielii, riduri, pete maronii [i aspre etc., \n timp ce pielea foto\mb`trânit` este uscat`, aspr`, cu pigment`ri neregulate, aluni]e, elasticitate redus`, capilare dilatate, pete vinete-ro[iatice etc. Odat` „diag nosticul“ pus, se poate recomanda [i „trata-mentul“. Nu vârsta cronologic` cere utilizarea de produse regeneratoare, ci cea biologic`. Un stil de via]` nepotrivit poate epuiza mai rapid rezervele bio-logice de lupt` natural` anti\mb`trânire.Deseori am fost \ntrebat care este diferen]a \ntre o crem` antiage sau antirid. Crema antiage con]ine substan]e care \ncetinesc procesul de \mb`trânire cutanat`, distrugerea celulelor pielii [i stresul oxi-dativ, prevenind \n acela[i timp degradarea prema-tur` a colagenului, a acidului hialuronic [i a fibrelor elastice. |n schimb, cea antirid este bogat` \n sub-stan]e care relaxeaz` musculatura cutanat` superfi-cial` responsabil` pentru dezvoltarea ridurilor de expresie, substan]e intens hidratante, care anuleaz` deshidratarea pielii, responsabil` de ridurile mici superficiale [i substan]e care sporesc sinteza de colagen, acid hialuronic [i de fibre elastice. Cos-meticele care sunt deopotriv` antirid [i antiage sunt superioare, oferind o \ngrijire complex`.

Calitatea produsuluiCrema nu trebuie aleas` dup` ambalaj, ci dup` ca-litatea dat` de compozi]ie: cu ingrediente [i princi-pii active, de preferin]` naturale, f`r` efecte adverse pe termen lung [i f`r` ingrediente cu poten]ial aler-genic ridicat: alcool, parfum, parabeni [i coloran]i. |n plus, este foarte important de luat \n calcul [i gradul de toleran]` cutanat` manifestat de fie care tip de ten. Atunci când tenul „se simte bine“ cu un anumit produs cosmetic, schimbarea acestuia nu este recomandat`. Astfel, se evit` eventuale reac]ii alergice de intoleran]`.

FRU

MU

SE}E

30-31_Nedelcu.indd Sec1:3130-31_Nedelcu.indd Sec1:31 9/12/12 6:16:58 PM9/12/12 6:16:58 PM


32-33-Trusa.indd Sec2:3232-33-Trusa.indd Sec2:32 9/12/12 6:18:12 PM9/12/12 6:18:12 PM


MAM

~ {I CO

PIL{{

M~ {I CTrusa la maternitate

Cu cât vei fi mai informat`, cu atât necunoscu-tele vor disp`rea [i tu vei avea calmul [i se-renitatea necesare pentru a te bucura din plin de Marea |ntâlnire. Consult` c`r]i de specia-

litate, \nscrie-te la cursuri tematice, discut` \ndea-proape cu medicul t`u [i implic`-l [i pe TATI.

Pentru multe viitoare m`mici, experien]a travaliului [i a na[terii ridic` mai multe temeri [i semne de \ntrebare decât perioada sarcinii \n sine. Tocmai de aceea, autoeduca]ia este cea mai bun` metoda de a te preg`ti pentru aceast` experien]a unic`.

Descoper` [i alte informa]ii utile \ntr-un material practic realizat \n colaborare cu Dr. Ana Culcer, medic primar pediatru-neonatolog, [eful Sec]iei de Nou-N`scu]i din cadrul Spitalului Universitar Bucure[ti.|ntreab` farmacistul cum po]i intra \n posesia ghidului pentru m`mici informate.

Bagajul pentru maternitate este unul din-tre aspectele importante pe care trebuie s` le preg`te[ti din timp pentru a fi si-gur` c` ai la \ndemân` toate lucrurile ne-cesare.

CE NU TREBUIE S~-}I LIPSEASC~:

Pentru tine trusa de anestezie epidural` \n cazul

\n care optezi pentru acest tip de anestezie sau analgezic \n timpul na[terii naturale;

ceas cu secundar pentru m`surarea duratei [i a intervalului dintre contrac]ii;

o carte, un joc video sau orice crezi c` te va distra [i te va \mpiedica s` te concen-trezi pe durerea travaliului (dac` na[ti natu-ral);

produse de toalet` ([ampon, periu]` de din]i, past` de din]i [i ap` de gur` etc.), accesorii pentru p`r (perie, clame, agrafe) [i cosmeticele de \ngrijire pre-ferate (pielea ta poate fi foarte uscat` dup` na[tere);

o minge de tenis tare sau un rulou pentru contramasaj \n cazul durerilor de spate;

bomboane – sunt de ajutor deoarece zah`rul, glucoza, reprezint` hran` pentru mu[chii puternic solicita]i \n timpul trava-liului;

mâncare suficient` (aten]ie, nu ali-mente acide sau grase);

haine de schimb (lejere, care se des-chid \n fa]` pentru a u[ura al`ptarea) [i papuci cu t`lpi aderente (pentru a te plimba f`r` grij`);

un rând de haine de schimb pentru plecat acas`. }ine cont c` vei avea \n con-tinuare burta umflat` [i vei ar`ta ca [i cum ai fi gravid` \n cinci luni;

absorbante – foarte utile, deoarece \n ultima etap`, cea a na[terii placentei (sus-]in`toarea vie]ii bebelu[ului \n uter), vei avea o secre]ie vaginal` sangvinolent`, denumit` popular lohii, asem`n`toare cu un flux menstrual abundent.

Pentru bebelu[ body-uri, pantaloni, c`ciuli]`, boto[ei,

p`turic` de \nf`[at, scutece de unic` folo-sin]`;

trusa de \ngrijire a bebelu[ului: scu-tece, serve]ele umede, crem` contra erite-mului fesier, gel de du[ de sp`lat, ulei pentru masaj, prosop, glicerin`, betadin`, ser fiziologic, pic`turi anticolici.

32-33-Trusa.indd Sec2:3332-33-Trusa.indd Sec2:33 9/12/12 6:18:15 PM9/12/12 6:18:15 PM


34-35 Alim copiilor.indd Sec2:3434-35 Alim copiilor.indd Sec2:34 9/12/12 6:18:48 PM9/12/12 6:18:48 PM


MAM

~ & CO

PIL

Alimenta]ia copiilor gre[eli [i solu]ii concrete Societatea modern` a e[uat \n privin]a adopt`rii unei alimenta]ii s`n`toase. Nu exist` timp, preocupare [i interes acordate acesteia deoarece industrializarea for]eaz` agri-cultura [i industria alimentar`, \ncercând printr-o reclam` agresiv` s` asigure o cât mai larg` pia]` de desfacere pentru alimente \nalt procesate [i de tip fast-food.

Copiii no[tri sunt cei mai vulnerabili la recla-mele agresiv-persuasive de pe ambalaje [i din mass-media. O multitudine de produse de tip fast-food, pr`jituri, bomboane, jeleuri

cu arome [i culori apetisante, care pot fi p`strate luni sau chiar ani f`r` s` se deterioreze, reprezint` reale ispite [i amenin]`ri totodat`.

Atât \n [coal`, cât [i \n familie, educa]ia alimen-tar` este insuficient`, de[i o alimenta]ie s` n`-toas`, \mpreun` cu mi[carea, au ca rezultat o cre[tere armonioas`, un psihic echilibrat [i per-forman]` [colar`.

Cinci dintre cele mai frecvente gre[eli \n alimen-ta]ia copiilor sunt:

Frecven]a mare a alimentelor de tip fast-food, a me-zelurilor, pr`jiturilor, mai ales de cofet`rie, a ciocolatei [i a altor dulciuri concentrate [i a bùturilor carboga-zoase, fie ele chiar [i „light“, bogate \n zah`r [i/sau gr`simi saturate sau hidrogenate [i aditivi alimentari de diferite tipuri. Acestea de cele mai multe ori asigur` un aport caloric foarte mare, dar sunt lipsite de vitami-ne [i stau la baza dezvolt`rii pe termen scurt a tulbur`rilor de aten]ie [i de comportament (nelini[te, hiperkinezie, agresivitate), iar pe termen lung duc la obezitate, diabet, pubertate precoce, carii dentare. Ba-nii primi]i de copii de la p`rin]i, \n timpul [colii, cel mai adesea sunt „investi]i“ \n acest tip de alimente;

Copiii sunt uneori for]a]i de p`rin]i s` consume car-ne, lapte, ou` (adesea provenite din animale hr`nite preponderant sintetic, stimulate cu hormoni de cre[-tere [i supuse la frecvente tratamente antibiotice) \n detrimentul chiar al legumelor [i al fructelor de sezon, bogate \n vitamine [i minerale care sus]in cre[terea [i imunitatea copiilor;

Ponderea prea mare \n alimenta]ie a fìnii albe (pâine alb`, covrigi, sticks-uri, cornuri, paste albe) s`r`cit` de vitaminele din grupul B [i de fibrele vege-tale atât de necesare metabolismului glucidic [i func-]ion`rii sistemului nervos precum [i a men]inerii unui tranzit intestinal optim [i a unei greut`]i normale;

Distrugerea substan]elor nutritive prin prepararea termic` excesiv` [i prin for]area sistemului digestiv al copiilor printr-un meniu prea \nc`rcat;

Dr. Adela Dinc`Medic specialist diabet, nutri]ie

[i boli metaboliceInstitutul Paulescu Bucure[ti

Programul de mas` dezorganizat din punct de vedere al orelor de mas` (de exemplu s`ritul peste micul dejun), „ciugulitul“ \ntre mese, pe canapea \n fa]a televizorului, cititul, discu]iile mai mult sau mai pu]in pl`cute \n timpul meselor, mâncatul \n grab`, obiceiuri care distrag aten]ia de la apari]ia senza]iei de sa]ietate.

Solu]iile aferente nu sunt \ntotdeauna simple: un program de mas` \n care mesele principa-le s` fie relativ fixe ca orar [i bogate \n cerea-le integrale (fulgi de orz, ov`z) sau \n pâine integral`, legume crude sau pu]in preparate ter mic, lactate 250-500 ml/zi, brânzeturi, car-ne alb` (de preferat „de ]ar`“ sau „bio“) sau [i mai bine pe[te, nuci, semin]e crude de do-vleac [i / sau de floarea-soarelui, alune, ulei de m`sline sau de floarea soarelui adùgat \n mâncare sau \n salate. La cele 2-3 gust`ri putem satisface nevoia de dulce a copilului prin fructe, de preferat de sezon.

Pentru a facilita consumul de fructe, acestea trebu-ie sp`late, eventual cur`]ate, feliate [i a[ezate pe platouri, pe mas` sau \n frigider, la nivelul privirii copilului. |n timpul [colii, copiii nu trebuie s` pri-measc` bani pentru hran`, ci mai degrab` 1-2 fruc-te [i o sticlu]` cu ap`. Nu trebuie s` uit`m nici faptul c` [i noi, adul]ii, trebuie s` d`m copiilor un bun exemplu \n privin]a alimenta]iei s`n`toase.

34-35 Alim copiilor.indd Sec2:3534-35 Alim copiilor.indd Sec2:35 9/12/12 6:18:49 PM9/12/12 6:18:49 PM


36-37 Bolile copilariei.indd Sec2:3636-37 Bolile copilariei.indd Sec2:36 9/12/12 6:19:36 PM9/12/12 6:19:36 PM


MAM

~ & CO

PIL

Bolile copil`riei [i colectivitatea Colectivit`]ile de copii pun \n contact numero[i indi-vizi \ntr-un spa]iu relativ restrâns, lucru ce favorizeaz` transmiterea rapid` [i facil` a agen]ilor infec]io[i.

Sunt necesare trei etape pentru transmiterea unei boli infec]ioase de la un individ la altul: \n prima faz`, se emite agentul patogen prin nas, gur`, piele etc., de c`tre subiectul bolnav

sau de c`tre purt`torul s`n`tos. Ulterior, are loc trans-miterea direct` la o persoan` s`n`toas` prin aerosoli sau indirect`, prin intermediul obiectelor contaminate [i, \n final, agentul patogen p`trunde la individul s`n`tos la nivelul gurii, al nasului, pielii etc.

Bolile cele mai frecvente la copii sunt cele infec -]ioase: rinofaringite, angine, otite, gastroente -rite [i bron[ite precum [i bolile virale ale copil`-riei – rubeola, rujeola, oreionul, varicela.

Rinofaringitele sunt boli virale destul de frecvente, determinate de virusuri respiratorii. Aceste afec]iuni se manifest` prin obstruc]ie nazal`, rinoree, tuse, febr`. Boala se transmite direct de la copil la copil prin secre]iile de la nivelul aparatului respirator. M`surile de preven]ie individuale constau \n utiliza-rea batistelor de unic` folosin]` pentru eliminarea secre]iilor nazale.

Anginele sunt \n 75% din cazuri virale, iar restul bac-teriene. Acestea se manifest` prin dureri la nivelul gâ-tului [i prin febr` mai mult sau mai pu]in ridicat`, \n func]ie de originea lor. Tratamentul este simptomatic \n cazul anginelor virale [i specific, prin antibioterapie, \n cazul celor bacteriene.

Scarlatina este o boal` infec]ioas` determinat` de Streptococcus pyogenes [i transmis` de la copilul bolnav sau de la purt`torul s`n`tos cel mai frecvent prin secre]ii orofaringiene. Boala se manifest` ini]ial ca o angin` urmat` de o erup]ie specific`. Tratamentul es te indispensabil deoarece scarlatina poate antrena com plica]ii tardive grave. |n general, este prescris un tra tament cu antibiotice timp de 10 zile. Izolarea copi-lului este obligatorie \n primele 48 de ore dupa ini]ie-rea tratamentului. De asemenea, este necesar` identifi-carea persoanelor care au intrat \n contact cu bol navul.

Otitele sunt infec]ii ale urechii medii, de origine bac-terian` \n majoritatea cazurilor [i se manifest` prin dureri acute la nivelul urechii. Otitele reprezint` com-plica]iile cele mai frecvente ale rinofaringitelor [i ale

Dr. Laura IonescuMedic primar medicin` de familie

anginelor. Tratamentul se efectueaz` cu antibiotice, iar durata acestuia va fi stabilit` de c`tre medic, \n func]ie de microbul incriminat.

Bron[ita este una dintre cele mai frecvente afec]iuni ale c`ilor respiratorii. Bron[ita seam`n` \n multe pri-vin]e cu o r`ceal`, \ns` dac` nu este tratat` corect poate duce la pneumonie. De obicei, bron[ita apare din cauza unui virus [i, \n consecin]`, antibioticele nu vor ajuta. |n unele cazuri \ns`, bron[ita este provocat` de bacterii, iar atunci recomandate sunt antibioticele. Bron[ita de etiologie viral` se transmite prin contact direct de la copil la copil prin secre]ii respiratorii, iar perioada de incuba]ie este de la 1 la 7 zile.

Gastroenteritele virale sunt infec]ii determinate de rotavirus, adenovirus, etc. Se manifest` prin diaree, v`rs`turi, febr` [i se poate transmite oral, prin contact indirect cu alimentele sau cu lichide contaminate sau direct, pe cale fecal-oral`. Perioada de incuba]ie este cuprins` \ntre 24 [i 72 de ore. M`surile de preven]ie constau \n sp`larea frecvent` a mâinilor.

Varicela este o boal` infec]ioas`, extrem de conta-gioas`, determinat` de virusul varicelo-zosterian. Este caracterizat` clinic printr-o erup]ie veziculoas` (b`[icu]e pline cu lichid), ce survine \n mai multe valuri eruptive [i care genereaz` imunitate perma-nent`. Transmiterea bolii se face de la bolnav la o persoan` receptiv` prin contact direct sau prin in-termediul pic`turilor infectante de secre]ie nazofa-ringian`. |n 1995, a fost produs [i a devenit disponi-bil pentru prima dat` un vaccin \mpotriva v`r satului de vânt. Vaccinul contra varicelei se administreaz` injectabil dup` vârsta de 1 an.

Vaccinarea ROR (\mpotriva rujeolei, a oreionului [i rubeolei) a fost introdus` \n schema de imuni-zare din România din 2004, \nlocuind vaccina-rea antirujeolic` simpl`. Se administreaz` o pri m` doz` la vârsta de 12-15 luni, urmat` de un rapel la vârsta de 6-7 ani (\n clasa I). Se folosesc trivaccinuri cu virusuri vii atenuate. O singur` do z` de vaccin este foarte eficient` \mpotriva rujeolei, a oreionului [i a rubeolei, folosirea sa ducând la sc`derea semnificativ` a inciden]ei celor trei boli.

36-37 Bolile copilariei.indd Sec2:3736-37 Bolile copilariei.indd Sec2:37 9/12/12 6:19:38 PM9/12/12 6:19:38 PM


38-39_Homeopatie2_.indd Sec1:3838-39_Homeopatie2_.indd Sec1:38 9/12/12 6:20:15 PM9/12/12 6:20:15 PM


infectocontagioase

Odat` cu intrarea \n colectivitate, cre[te semnificativ [i riscul evolu]iei unorafec]iuni infectocontagioase sub forma unor epidemii.

Homeopatia [i bolile

Tratamentul clasic se rezum` la medicamente simptomatice, \n general antitermice [i antiin-flamatoare, ce nu influen]eaz` \n mod semnifi-cativ durata [i evolu]ia bolii. La acestea se

adaug` supravegherea atent` pentru depistarea even-tualelor complica]ii. Homeopatia m-a \nv`]at c` bolile infectocontagioase pot evolua atât blând, cât [i rapid, iar complica]iile pot fi evitate.

|n cazul rujeolei, r`spândirea este destul de rapid`, c`ci bolnavul este contagios \n perioada preeruptiv` (\nainte de apari]ia erup]iei tegumentare), fenomen \n general valabil pentru toate afec]iunile infectocontagi-oase ale copil`riei.

Pentru tratarea febrei, ne gândim la remediile cu-noscute: aconitum când simptomatologia debuteaz` extrem de rapid, copilul doarme agitat, geme, are te-gumente uscate [i fierbin]i, \i este foarte sete [i bea cantit`]i mari de ap`, are secre]ii nazale apoase [i fier-bin]i, tuse seac`, iritativ`;

belladona pentru un copil cu fa]a ro[ie, aprins`, dureri faringiene, cu dificult`]i la \nghi]ire, durere de cap ap`s`toare, localizat` deasupra ochilor, [i care uneori delireaz`. Belladona se administreaz` fie sepa-rat, fie \n diverse asocieri de remedii. Are un bun efect [i asupra evolu]iei erup]iei.

Conjunctivita nepl cut din rujeol reac]ioneaz \n ge-neral foarte bine la euphrasia, atunci când ochiul este puternic inflamat, ro[u, l crimeaz [i pacientul nu suport lumina. Aspectul copilului este de parc ar fi plâns. Pul-satilla este un remediu util [i pentru unele semne gene-rale (secre]ii nazale, lipsa poftei de mâncare, tuse blând , u[or productiv ziua [i seac noaptea), dar mai ales gr`be[te vindecarea erup]iei tegumentare.

Pentru erup]ia de varicel` sau v`rsatul de vânt, acele binecunoscute vezicule extrem de pruriginoase, \ncepem tratamentul cu rhus toxicodendron, l`sând pulsatilla pentru mai târziu, pentru o vindecare f`r` cicatrici (semne), dup` dispari]ia pruritului (mân c`-rimea). Remediul rhus toxicodendron calmeaz` deo-sebit de rapid [i de eficient nepl`cutul prurit. Febra se combate cu acelea[i remedii mai sus amintite: aconi-tum [i belladona.

Parotidita epidemic` (oreionul) este produs` de un virus ce atac` glandele salivare, \n special glanda pa-rotid`, producând un proces inflamator manifestat prin

durere [i umfl`tur`. Pentru a calma febra [i procesele inflamatoare de la debut, utile sunt aconitum [i bel-ladona, remedii la care trebuie s` ad`ug`m apis pen-tru durerile \n]ep`toare de la nivelul glandei inflamate, când tegumentele inflamate sunt albe [i prezint` ame-liorare la aplica]ii reci.

Apis este un remediu pe care l-am folosit cu succes si \n meningita urlian`, boal` ce apare ca o complica]ie a parotiditei. Nu uit`m nici aici de pulsatilla, care admi-nistrat` c`tre sfâr[itul bolii, gr`be[te procesele de vindecare.

Toate aceste remedii trebuie administrate \n dilu]ii joase, \n 3-5 prize repetate \n cursul zilei, \n func-]ie de simptomatologia bolnavului. Ameliorarea rapid`, reducerea semnificativ` a num`rului de zile de boal [i prevenirea complica]iilor repre-zint` efectele benefice ale terapiei.

Nu avem la dispozi]ie remedii ce ar putea preveni aceste boli precum varicellinum sau rubeolinum. Preven]ia cu ajutorul homeopatiei nu este atât de spe-cific` precum vaccinarea de pild`. Administrarea de echinaceea D3 celor ce au venit \n contact cu o per-soan` bolnav` reduce riscul \mboln`virii, iar \n cazul celor ce se \mboln`vesc, apar forme u[oare, necom-plicate, datorit` efectelor imunostimulante ale reme-diului.

Nu trebuie s` neglij`m nici administrarea reme-diului de fond (de structur` homeopat`), atât la contactul cu o persoan` bolnav`, cât [i \n perioa-da de evolu]ie a bolii [i \n st`rile de oboseal [i de sl biciune ce apar ca o urmare a bolii. Este cu-noscut faptul c` o perioad` dup` o boal eruptiv` ap`rarea imun` este mult diminuat`. Pentru resta bilirea rapid` a echilibrului organismului [i, implicit, a sistemului imunitar, cel mai eficient este remediului de structur` homeopat`, specific fiec`rui pacient.

MAM

~ & CO

PIL

Dr. Elena Agneta VârtanMedic specialist medicin` general` [i homeopatie

Adresa cabinet: Str. Nifon Balasescu nr. 7, sector 2, Bucure[ti (zona Gara de Est)Telefon program`ri: 0748.621.903/021.250.82.03

ale copilului

38-39_Homeopatie2_.indd Sec1:3938-39_Homeopatie2_.indd Sec1:39 9/12/12 6:20:17 PM9/12/12 6:20:17 PM


40-41_Mofturosi.indd Sec1:4040-41_Mofturosi.indd Sec1:40 9/12/12 6:20:43 PM9/12/12 6:20:43 PM


MAM

~ & CO

PIL

Dac` te \ntrebi unde sau când ai gre[it, din moment ce minunea de copil cu zâmbet angelic s-a transformat atât de repede \ntr-un mic terorist care l-a luat pe NU \n

bra]e, \]i d`m o veste bun`: nu ai gre[it nic`ieri. Fap-tul c` cel mic \ncepe, cel mai adesea \n jurul vârstei de 2 ani, s` fie din ce \n ce mai mofturos [i necoope-rant nu este din vina ta, ci pur [i simplu, el \ncearc` s`-[i câ[tige independen]a. Independen]` la o vârst` atât de mic`? Da! E perioada \n care el \[i d` seama c` vrea s` se desprind`, cel pu]in verbal, de ceea ce p`rin]ii \i cer, \n mod constant, s` fac`. Sau, conform explica]iei pe care o d` cunoscuta psihanalist` fran-cez` Françoise Dolto, „este perioada lui nu, pentru c` tu \mi spui s` fac, da, pentru c` eu a[a vreau eu s` fac“. Una din cele mai mari gre[eli ale p`rin]ilor speria]i de refuzurile constante ale copiilor este s` \nceap` s` le fac` \ntotdeauna pe plac celor mici sau s` apeleze la tot felul de trucuri, „numai [i numai s` nu te mai v`d plângând“. Ceea ce ar trebui s` fac` mai des este s` \n]eleag` c` de felul \n care p`rin-]ii reac]ioneaz` \n fa]a acestor transform`ri esen -]iale din via]a celui mic depinde dezvoltarea lui ul-terioar`. Copilul \]i va transmite mereu semnalele legate de preferin]ele pentru o anumit` mâncare, o anumit` or` de somn sau un obicei anume, prin urmare, \nainte de a apela la „re]ete“ care au func-]ionat \n cazul altor p`rin]i, pune \n practic` cel mai important „truc“: ascult`-]i copilul.

|n zodia lui „Nu“S` râzi sau s`-i comp`time[ti atunci când vezi doi adul]i alergând prin parc dup` un copil, implorându-l, cu linguri]ele de mâncare \n mân`, s` m`nânce? Cel mai adesea, p`rin]ii sunt \ngrijora]i de faptul c` cei mici nu m`nânc` suficient [i \ncearc` mereu s`-i conving` s` „pape tot din farfurie“, ignorând o mul-titudine de alte aspecte: este masa servit` \n mediu pl`cut, f`r` agita]ie [i zgomote puternice \n jur? Ora este potrivit`? Mâncarea \i place? Este indicat ca va-sele \n care \i serve[ti mâncarea s` fie cât mai colo-rate, eventual cu personajele preferate, astfel \ncât s` le atrag` aten]ia. Po]i aduce la mas` juc`ria preferat` [i s` \i spui c` acum toat` lumea m`nânc`, sau s` g`se[ti un fragment de desene animate \n care per-

Spune nu \n timpul mesei, nu când tre-buie s` se \mbrace, nu când e ora de somn, nu când \l rogi s` spun` o po-ezie, \ncât la sfâr[itul unei zile pline de refuzuri, nu-]i mai vine nimic altceva \n minte decât s` spui „NU mai pot!“

& CO

PFaci fa]` provoc`rilor unui copil mofturos?

sonajele sunt la ora mesei. Dac` ai timp [i r`bdare, po]i aranja mâncarea \n tot felul de forme atractive (pe internet [i \n c`r]ile de specialitate g`se[ti nume-roase sugestii \n acest sens). Dac` \ntâmpini refuzuri hot`râte [i \n aceste condi]ii, nu intra \n panic` [i nu ceda impulsului de a-i promite lucruri \n schimbul clasicului „dac` m`nânci tot…“. Ureaz`-i poft` bun` [i las`-l o perioad` aparent f`r` supraveghere [i vei vedea c` se va apuca de mâncat… pentru c` a[a vrea el, nu pentru c` tu l-ai rugat s` fac` asta. |n privin]a somnului, este important s`-i observi obi-ceiurile: \n jurul c`ror ore prefer` s` adoarm`, are nevoie de juc`rii care s`-l \nso]easc` sau de muzic` lini[titoare? Nu \ncerca s` impui un program care s` nu se potriveasc` felului lui de-a fi, doar pentru c` a[a vrei tu. Important \n cazul somnului este s`-l obi[nuie[ti s` doarm` singur, \n camera lui. Somnul cu p`rin]ii nu este indicat nici pentru cel mic, nici pentru p`rin]i.

Este bine s`... Indiferent c` este mic sau ceva mai mare, cu ]ipatul

sau cu b`taia nu vei rezolva nimic pe termen lung. Este exasperant s`-l vezi, micu] fiind, c` pur [i simplu refuz` s` m`nânce, c` \ncepe s` arunce cu juc`rii, c` plânge [i nu se mai opre[te, \ns` \ncearc` s`-]i p`strezi calmul [i r`bdarea. De cele mai multe ori, pentru el e vorba doar de dorin]a de dominare;

Nu-l mai amenin]a (c` nu mai are voie la televizor, la joac`, la calculator) dac` nu este ascult`tor, f`r` s` pui \n aplicare pedeapsa. Dac` va observa c` faci asta de obicei, va profita pe deplin de lipsa ta de seriozitate;

Când merge]i undeva – fie c` este vorba de ie[it \n ora[, \n parc sau de vizitat rudele, stabile[te de la \nceput regulile „jocului“. Explic`-i cât se poate de clar c` joaca/vizita se vor \nc he-ia \n momentul \n care cel mic se va certa cu cineva, va vorbi urât etc., iar dac` lucrurile chiar se \n tâmpl` a[a, \i explici unde a gre[it [i c` nu exist` alt` solu]ie decât s` v` retrage]i acas`;

Nu renun]a la cuvântul t`u, chiar dac` intervin bunicii sau prietenii pentru a-i lua ap`rarea cu „las`-l doar de data asta“. Hot`rârea ta [i respectarea cuvân-tului dat \l vor \nv`-]a, mai târziu, s`-]i urme-ze exemplul;

Recompenseaz`-i me-reu reu[itele cu vorbe de laud` [i de \ncurajare, [i folose[te mai pu-]in cadourile.

40-41_Mofturosi.indd Sec1:4140-41_Mofturosi.indd Sec1:41 9/12/12 6:20:44 PM9/12/12 6:20:44 PM


Pân` la 3 ani, personalitatea, dezvoltarea [i educa ]ia copilului depind integral de familia sa, precum [i de persoanele de \ngrijiredin afara familiei (bone).Irina Petrea

Pedagog

Primul pas \n colectivitate

Zorii con[tiin]ei [i ai imaginii de sine apar \n cadrul interac]iunilor copilului cu aceste per-soane. Crescând, interac]iunea cu copiii – al]ii decât, eventual, fra]ii lui – devine tot mai

important`, copilul ajungând ca la pubertate [i la adolescen]` s`-[i formeze propriul cerc social, deo-sebit de cel al familiei.

Importan]a colectivit`]ii\n dezvoltarea normal`a copiluluiCopilul are nevoie s` mearg` la gr`dini]` [i la [coal`, s` fie printre cei de vârsta lui. Importan]a colectivit`]ii de copii se reflect` \n dezvoltarea con[tiin]ei de sine, a empatiei, autocontrolului, abi-lit`]ilor de comunicare [i interpersonale [i a gândirii critice, \n ajustarea atitudinilor, a opiniilor [i com-portamentelor \n sensul adecv`rii sociale [i al adap-t`rii, \n stimularea \ncrederii \n sine [i auto no miz`rii sale – (de unde o mai mare dorin]` de a \nv`]a [i curaj de a avea experien]e noi, de a explora, de a avea ini]iativ`, de a-[i stabili obiective, de a avea un set propriu de valori pe care s` [i le afirme [i pe care s` le sus]in`, de a-[i asuma r`spunderi, de a rezolva probleme). Colectivitatea de copii este motivant`, previne plictiseala [i stimuleaz` dezvoltarea intelec-tual`, emo]ional` [i fizic` a copilului, contribuind la starea sa general` de bine. |n ]`rile unde p`rin]ii au posibilitatea de a opta pen-tru \nv`]`mântul online sau pentru cel \n familie, asumându-[i din varii motive riscanta misiune de a-[i instrui copiii acas`, studiile efectuate indic` lipsuri \n educa]ia [i \n instruirea copiilor, r`mâneri \n urm` [i dificult`]i \n dezvoltarea lor emo]ional` [i/sau intelectual`, capacitate sc`zut` de socializare, adaptare la mediu [i de integrare social`, abilitate sc`zut` de a forma [i de a men]ine rela]ii trainice [i profunde, apatie [i lips` de motiva]ie care se traduc adesea prin lips` de ini]iativ` sau prin absen]a unor obiective personale care contribuie uneori la o stare de s`n`tate precar`.

De la ce vârst`la gr`dini]` [i la [coal`?Copiii pot fi du[i \n colectivitate de \ndat` ce au deprins s` foloseasc` oli]a sau toaleta, chiar cu aju-torul unui adult, adic` dup` vârsta de 2,5-3 ani. |n ceea ce prive[te vârsta [co la riz`rii copilului, pre-vederile legale sunt foarte cla re, 6-7 ani reprezint` etapa de vârst` potrivit`.

Ce probleme obi[nuitepot ap`rea?Frica de separare, diferen]ele mari de vârst` [i de statut social, al`turi de personalitatea dificil` a co-pi lului pot cauza o adaptare anevoioas` [i chiar in-adaptarea.

Frica de separare. |n mod normal, la 2-3 ani, aceast` fric` este puternic`, copilul temându-se c` s-ar putea pierde de cei dragi sau c` acestora li s-ar putea \ntâmpla ceva r`u \n lipsa lui. |nceperea gr`-

42-43_Irina-Vacanta.indd Sec1:4242-43_Irina-Vacanta.indd Sec1:42 9/12/12 6:21:11 PM9/12/12 6:21:11 PM

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 43a c i a u n d e t e ss iss is is is is iss is isssss isssssssss iss is isssssss iiiii ]m ]m ]m ]m ]m ]m ]]]]]m ]]mm ]m ]m ]m ]]m ]]m ]mm ]mmm ]]]m ]]mm ]m ]m ]m ]]mmm ]mmmm ]m ]mm ]]m ]mmm ]m ]mmmm ]mmmmmmmm ]mmmmm ]mm ]mmmmmmmmmm ]]m ]m ]]]m ]]m i ii iiiiiiiiiii bb iiibb iib iiiib ibb iibbbbbbbbbbbbb ibbbb ib ibbbb ibbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb n en eeeeeeeen en eenn eennnnnn enn ennnnn ennnnnnnn 444444444444444444444444444444444444444444333333333333333333333333333333333333333333333

MAM

~ & CO

PIL

di ni]ei este asociat` cu un oarecare disconfort pân` când cel mic se obi[nuie[te. Adaptarea dureaz` de la câteva zile pân` la 2-3 s`pt`mâni, gradul de dis-confort sc`zând treptat. Unii copii \ns` percep l`sarea la „gr`di“ ca pe o amenin]are continu`, zil-nic`, s`pt`mâni la rând (uneori [i luni), de aceea au manifest`ri dramatice [i intense – crize de plâns, urlete, ]ipete, sau vomitisme, ame]eli, dureri de cap, de burt`, mers repetat la toalet`.

Personalitatea copilului \l poate predispune la anxietate, dar p`rin]ii pot contribui la aceast` situa-]ie prin lipsa de consecven]`, comportament ezi-tant, stres existen]ial, tensiuni \n cuplu, stil de via]` haotic, comportament ambivalent fa]` de copil („vino la mama s` te pupe, aoleu, mi-ai stricat coa-fura“), amenin]`ri cu abandonul sau cu retragerea iubirii când copilul este neascult`tor. Se impune cu necesitate revizuirea acestor comportamente. |n plus, iat` câteva reguli simple de folosit:

S` duci copilul la gr`di/[coal` [i s`-l aduci la acelea[i ore;

S` faci desp`r]irile scurte, simple [i fire[ti, f`r` negocieri, lament`ri, amenin]`ri, iar revederile cal-de [i la fel de fire[ti;

P`rintele care \l duce s` fie [i cel care \l aduce, m`car pân` se acomodeaz`;

Dac` \ntârzii, s` anun]i cadrul didactic, astfel \ncât copilul s` [tie c` cineva este \n drum spre el (copiii se \ngrijoreaz` pentru p`rin]ii lor!).

Tot legat de personalitatea copilului, trebuie s` re-cu noa[tem c`, adesea, ca p`rin]i, suntem mai pre-ocupa]i de performan]ele sale [colare [i mai pu-]in de felul cum este el apreciat de ceilal]i. Abilitatea lui de a stabili rela]ii cordiale cu ceilal]i, felul lui de a vorbi [i de a se purta, per ansamblu temperamen-tul, caracterul [i \ntreaga personalitate a copilului nostru \l pot face pl`cut [i apreciat de ceilal]i sau dimpotriv`. Adesea, refuz`m s` accept`m c` mica noastr` co-moar` este un individ neatractiv pentru al]ii, poate chiar nesuferit din varii motive (inconsecvent, ego-ist, necooperant, mincinos, la[, ce tri[eaz`, vorbe[te [i se manifest` zgomotos, \ncearc` s` fie mereu \n centrul aten]iei, e agresiv sau are obiceiuri dezagre-abile etc.). Uneori ne vine greu s` accept`m c` tocmai copilul nostru este cel care tensioneaz` rela]iile cu cei din jurul lui.

O atmosfer` nepl`cut` la gr`dini]` sau la [coa l` se poate solda cu sc`derea performan-]elor, anxietate [i cu chiar refuzul de a mai mer-ge la program. |n loc s` g`sim scuze copilului nostru [i s`-i \nvinov`]im pe ceilal]i, \i este mai de folos s` fim obiectivi [i s`-l ajut`m s` \[i corecteze atitudinile, opiniile, comportamente-le. Dac` temperamentul nu poate fi schimbat, cu siguran]` caracterul poate fi modelat. Rolul nostru ca p`rin]i este mai ales de a forma ca-racterul copilului nostru.

Vârsta. Cu cât diferen]a de vârst` dintre copil [i res-tul grupei este mai mare, cu atât pot ap`rea mai mul-te probleme. Dac` este mai mic decât media de vârst` a clasei (cu 6 -12 luni), nu va performa la fel de bine ca ceilal]i, va avea e[ecuri [i frustr`ri care \i vor afecta imaginea de sine („nu sunt la fel de bun ca ceilal]i“, „eu nu pot“ etc.). Se poate ajunge [i la re-fuzul de a mai merge la program. Dac` este mai mare decât media de vârst` a clasei, activit`]ile \l pot plic-tisi, de unde tendin]a de a le perturba, de a-i domina pe ceilal]i, de a-i intimida, ceea ce \l va face foarte nepopular. Când din motive obiective nu putem s` evit`m o clas` cu o medie de vârst` mai mare decât a copilului nostru, este util s` discut`m cu educato-rul, astfel ca \mpreun` s`-l sprijinim \n eforturile lui de a ]ine pasul cu ceilal]i. Dac` este mai mare ca vârst`, s` vedem ce \ns`rcin`ri [i activit`]i deosebite poate el avea, astfel \ncât programul s` fie suficient de stimulant [i motivant pentru el. Diferen]ele sociale. Fiecare p`rinte \[i dore[te o institu]ie de \nv`]`mânt serioas` pentru copilul sù, cu personal bine preg`tit [i cu un colectiv format din copii provenind din medii sociale bune. Foarte corect, dar aten]ie! Dac` veniturile noastre sunt sensibil mai mici decât ale celorlal]i p`rin]i [i stilul de via]` mai modest, s` discut`m aceste lu-cruri cu copilul, chiar dac` este mic, astfel \ncât acesta s` nu se simt` umilit \n fa]a colegilor sì, ci mândru c` p`rin]ii sì fac eforturi pentru a-i asigu-ra o educa]ie bun`. Alege]i cuvinte pe \n]elesul lui [i explica]i-i cu sinceritate, demnitate [i dragoste care este situa]ia, f`r` s` reac]iona]i \n mod frus-trat, jignindu-l, repro[ându-i nerecuno[tin]a sau cri ti cându-i pe cei care au mai mult: „Maria, a[ fi fericit` s` \]i pot cump`ra o rochi]` exact ca a Flo-rinei, dar nu ne-ar mai ajunge banii s` pl`tim lu-mina luna aceasta. Nu putem sta to]i pe \ntuneric sear` de sear` o lun`, dar \]i propun s` renun]`m la pr`jituri [i \nghe]at` când ie[im \n ora[ pân` când adun`m b`nu]ii necesari sau s` cùt`m o rochi]` la fel de dr`gu]`, dar poate mai ieftin`. Tu ce spui?“

Dragi p`rin]i, s` nu v` fie ru[ine s` admite]i adev`rul, s` cùta]i solu]ii \mpreun` cu copilul [i s`-l implica]i \n luarea deciziilor. Gre[it este s` ne l`sam antrena]i \ntr-o \ntrecere a orgoliilor cu al]i p`rin]i pentru c` riscul este s` cre[tem copii r`s f` ]a]i [i nerecunosc`tori, c`rora, oricât le-am da, nu va fi niciodat` destul.

42-43_Irina-Vacanta.indd Sec1:4342-43_Irina-Vacanta.indd Sec1:43 9/12/12 6:21:15 PM9/12/12 6:21:15 PM


44-45_Raw Food_.indd Sec1:4444-45_Raw Food_.indd Sec1:44 9/12/12 6:21:41 PM9/12/12 6:21:41 PM


Preg`te[te-]ic`mara pentru iarn`

Legumele deshidratate sunt u[or de combinat [i dau savoare intens` [i culoare deosebit` multor preparate. |ncearc`-le [i tu!

Ligia PopRaw Food Chef

(www.ligiapop.com)

Pentru uscare, po]i folosi mai multe variante: usc`toarele de fructe, cuptoarele electrice cu termostat, uscarea la soare (cea mai dificil`) sau deshidratorul, setând temperatura la cel mult 40˚C pentru ca, pe lâng` fibr`, culoare [i arom`, s` te bucuri din plin [i de to]i nutrien]ii atât de benefici organismului.

1 Taie ro[iile felii nu foarte sub]iri, ideal de 1 cm, [i presar`-le cu sare. Apoi, usuc`-le circa 48 de

ore la 40˚C. Aten]ie: ele se pot usca [i mai repede, de aceea urm`re[te-le [i nu le l`sa s` devin` negre, ca [i cum ar fi arse complet. Ro[iile „deshidratate ca la carte“ trebuie sa fie foarte crocante, ro[u \nchis;

2 Taie ardeii \n fâ[ii de circa 2 cm [i las`-i la deshi-dratat precum ro[iile, pân` devin foarte crocan]i;

3 Cur`]` vinetele de coaj`, taie-le \n cuburi de cir ca 3/3 cm, presar`-le cu foarte mult` sare

grun joas` [i las`-le timp de dou` ore sau mai mult, pentru a elimina acea substan]` amar` [i greu dige-rabil`. La urm`, cl`te[te-le bine cu ap` [i las`-le la deshidrator cam dou` zile sau mai pu]in, depinde de cât de repede se usuc`.

La 32 de ani, Ligia Pop este autoarea c`r]ii de buca-te „Deserturi pentru p`rin]i [i copii s`n`to[i“, „Re]e-te vegane f`r` foc“ [i a c`r]ii „Germeni [i vl`stari – surse de s`n`tate [i energie“, dar [i raw food chef (buc`tar specializat \n buc`t`ria vegan` f`r` foc). Pentru a promova acest stil de via]` s`n`toas`, sus-]ine demonstra]ii culinare [i organizeaz` anual târ-guri raw vegane.

STIL DE VIA}~

Ligia Pop – Raw Food Chef Ea este gazda show-ului TV online, Ligia's Kit-chen, [i a câ[tigat onoarea de a fi inclus` \n pro-gramul „YouTube Next Chef“, pentru care a fost selectat` \mpreun` cu al]i 15 participan]i dup` un concurs interna]ional, unde au participat mii de buc`tari din \ntreaga lume. |ns`, dincolo de aces-tea, Ligia Pop este licen]iat` \n muzic` de c`tre Universitatea de Arte „George Enescu“ din Ia[i, profesoar` de pian [i autoarea metodei inovative de pian, „Pa[i \n lumea muzicii“.

Compozi]ia: 2-4-5 kg de legume asortate:

ro[ii, ardei, vinete [i dovlecei pentru depozitare: cutii de sticl` pentru

legumele complet uscate [i pungi de hârtie capsate pentru restul

Legume deshidratate Regul` general`: ca s` fii sigur` c` legumele au fost bine p`trunse, las`-le „s` se odihneasc`“ \n t`vi, iar \n zilele ur m`toare mai pune-le \nc` o dat` la deshidrator, tot la 40˚C.

Ro[ii uscate \n uleiCompozi]ia:

1 borcan cu gura lat` de 2 kg sau mai mic 2 c`ni pline de ro[ii uscate 1 borc`nel cu capere de 100 g 8 c`]ei de usturoi \ntregi 1-2 crengu]e de rozmarin proasp`t sau 50 g uscat 1 crengu]` de busuioc proasp`t sau 50 g uscat 1 ardei iute, foarte mic 50 g de boabe piper ulei presat la rece (unul dintre uleiurile indicate)

Pune ingredientele de mai sus \n straturi alternative, dup` care acoper`-le cu ulei presat la rece. Po]i folosi ulei de floarea soarelui, cânep`, susan, migdale sau de struguri, dar NU de palmier, de m`sline sau de cocos fiindc` se vor \nt`ri la frigider. Le po]i p`stra pân` la 3-5 luni [i completa mereu cu noi ro[ii, \ns` ]ine cont c` poate dura chiar [i o lun` ca acestea s` fie bine p`trunse.

44-45_Raw Food_.indd Sec1:4544-45_Raw Food_.indd Sec1:45 9/12/12 6:21:43 PM9/12/12 6:21:43 PM


46-47_blocaj-iuliana.indd Sec2:4646-47_blocaj-iuliana.indd Sec2:46 9/12/12 6:22:13 PM9/12/12 6:22:13 PM


Nu de pu]ine ori am auzit spunându-se c` „bunicii no[tri, cu toate greut`]ile pe care le \ndurau, parc` nu erau atât de stresa]i cum suntem noi ast`zi“. {i cum s` nu fim

stresa]i când timpul ne este \mp`r]it, \n majoritatea cazurilor, \ntre un job din ce \n ce mai solicitant [i prea pu]inele ore petrecute al`turi de cei dragi, \ntre termene de predare [i weekend-uri „sacrificate“ la serviciu, \ntre dorin ]a de a fi angaja]ii model, r`s-pl`ti]i pe m`sur`, [i p` rin]ii perfec]i? Ne pro gram`m timpul la secund`, f`r` a \ng`dui ca ceva din exteri-or s` ne strice planurile. Iar când imprevizibilul apare, \n loc s` ne repliem, intr`m \ntr-un blocaj aparent f`r` sc`pare. Poate c` aceast` stare de \ncordare ne ajut` s` ne mobiliz`m pe termen scurt, \ns` pe termen lung are urm`ri nedorite, \ncepând cu epuizarea fizic` [i continuând cu cea psihic`.

Apas` pe butonul de pauz`Solu]ii de a ie[i dintr-un astfel de blocaj exist`, \ns` ]ine doar de tine, de r`bdarea, perseveren]a [i de dorin]a ta de a ap`sa pe butonul de pauz`, de a trage aer \n piept [i de a-]i relua drumul. U[or de zis, \ns` realitatea nu func]ioneaz` ca un CD player, vei spune. {i totu[i, speciali[tii psihologi [i psiho-terapeu]i au demonstrat, prin ani de cercet`ri [i ex-perien]`, c` o pauz` de relaxare, un somn bun, mi[carea [i timpul petrecut cu cei dragi ne ajut` s` regândim lista de priorit`]i.

Weekend-uri libere|n cazul \n care lucrezi f`r` oprire, \n timpul s`pt`mânii [i \n weekend, riscând s`-]i fie afectate atât via]a de familie, cât [i s`n`tatea, cel mai indicat este ca, \n cadrul unei reuniuni cu cei dragi, s` analizezi situa]ia [i s` stabile[ti dac`, \ntr-adev`r, sacrificiul t`u este justificat. Intrând \ntr-un astfel de cerc vicios, \ncepi s` ui]i cât de pre]ioase sunt momentele petrecute \n familie, te miri cât de repede cresc cei mici, cu care comunici mai mult la telefon decât fa]` \n fa]`, \ns` te consolezi, \n continuare, cu faptul c` efortul t`u este pentru binele lor. Tocmai pentru c` binele lor este s` te simt` aproape de ei, s` se joace cu tine, s`-]i po-vesteasc` n`zbâtiile [i s`-]i arate „buba“ pe care tocmai au f`cut-o, organizeaz`-te \n a[a fel \ncât sfâr[itul de s`pt`mân` s` fie dedicat familiei, undeva la munte, la o pensiune. Plimb`rile \n aer liber te vor ajuta s`-]i reglezi respira]ia [i ritmul cardiac [i s`-]i pui ordine \n gânduri.

Stop [i de la cap`t

STIL DE VIA}~

F`r` electronice!O cuno[tin]` povestea cum zilele trecute, ie[ind la plimbare cu c`]elul, \[i uitase telefonul acas`. De[i trecuser` abia câteva minute f`r` mobil, persoana res-pectiv` a hot`rât s` scurteze brusc plimbarea, pe motiv c` s-ar putea \ntâmpla o nenorocire, iar ea nu este acolo, lâng` telefon. {i dac` ar fi vorba doar de telefon… Suntem conecta]i la atâtea gadgeturi [i de-vice-uri, \ncât o pauz` de la acestea pare imposibil`. {i totu[i, poate c` ar trebui s` testezi o astfel de peri-oad`, departe de toate electronicele, \ncepând cu opri-rea aparaturii \n timpul somnului. Un somn cu adev`rat odihnitor – cu draperiile trase, televizorul, calculatorul scoase din prize [i telefonul ]inut la distan]` – te va ajuta s` dai mai mult randament a doua zi, ba chiar s`-]i organizezi mult mai bine activitatea, astfel \ncât s` termini la timp. S-a demonstrat c` privarea de somn contribuie la cre[terea riscului de depresie, inhib` crea tivitatea, dar [i timpul de reac]ie, precum [i abilit`-]ile lingvistice, iar un somn neadecvat poate provoca m`rirea apetitului, deci [i cre[terea \n greutate.

Nu fugi de speciali[ti |n cazul \n care treci printr-o perioad` dificil`, \n care nici o variant` nu pare s` te scoat` din starea \n care e[ti, \n care ai impresia c` nimeni nu vrea s` te \n-]eleag`, ai permanente st`ri de nervozitate [i nu reu-[e[ti s` comunici nici cu cei apropia]i, nu te \nchide \n tine, ci apeleaz` la serviciile psihologilor [i ale psiho-terapeu]ilor, care nu vor fi preocupa]i doar s` te ascul-te, ci [i s`-]i pun` \ntreb`ri-cheie, ale c`ror r`spunsuri s` te ajute s` mergi mai departe.

|nva]` s` spui STOP atunci când rezervele de energie fizic` [i psihic` sunt pe terminate. Prin câteva me to de atât de simple, dar cel mai adesea ignorate, vei reu[i s` te reechilibrezi [i s` prive[ti via]a cu al]i ochi.

46-47_blocaj-iuliana.indd Sec2:4746-47_blocaj-iuliana.indd Sec2:47 9/12/12 6:22:15 PM9/12/12 6:22:15 PM

Tel Verde: 0800000 www.helpnet.ro

Adresele Farmaciilor Help NetALBA

ARADHOMEOPATIE

HOMEOPATIEARGE{

BRA{OVHOMEOPATIE

CLUJ

HOMEOPATIECONSTAN}ACOVASNADÂMBOVI}AGALA}IGIURGIU

HUNEDOARAIALOMI}A

IA{I

ILFOVMARAMURE{MEHEDIN}I

HOMEOPATIEPRAHOVA

SATU-MARE

SUCEAVATIMI{

VÂLCEA

Help Net 41Help Net 40Help Net 62Help Net 24Help Net 68Help Net 31Help Net 33Help Net 103Help Net 125Help Net 131Help Net 133Help Net 29Help Net 30Help Net 67Help Net 82Help Net 83Help Net 97Help Net 129Help Net 57Help Net 93Help Net 99Help Net 115Help Net 22Help Net 80Help Net 92Help Net 72Help Net 108Help Net 44Help Net 54Help Net 134Help Net 66Help Net 61Help Net 63Help Net 140Help Net 78Help Net 79Help Net 90Help Net 95Help Net 112Help Net 130Help Net 69Help Net 110Help Net 17Help Net 37Help Net 59Help Net 135Help Net 60Help Net 64Help Net 94Help Net 114Help Net 91Help Net 1Help Net 21Help Net 23Help Net 36Help Net 39Help Net 55Help Net 65Help Net 75Help Net 86Help Net 88Help Net 98Help Net 100Help Net 105Help Net 126Help Net 128Help Net 28Help Net 116 Help Net 120Help Net 136


Bd. Transilvania nr. 16, Alba Iulia, tel. 0258.806.255Str. Nicolae Titulescu, nr. 1 M, bl. 280, Alba Iulia, Alba, tel: 0258.819.856Str. Lucian Blaga nr. 85, Sebe[, tel. 0258.730.844Str. {tefan Augustin Doina[ nr. 1, Arad, tel. 0357.431.919Pia]a Spitalului nr.1-5, bl.5, Arad, tel. 0257.338.558Str. Grivi]ei bl. 16, Pite[ti, tel. 0348.439.725Calea Craiovei bl. B1 (Complex Boema), Pite[ti, tel. 0348.439.726Str. Nicolae B`lcescu nr. 91-95 (Centrul Comercial Kaufl and), Pite[ti, tel. 0348.430.989Str. Aleea Spitalului nr. 18, parter, Pite[ti, tel. 0248.288.433Str. 1 Decembrie, bl. M6, parter, Pite[ti, tel: 0752.343.431{os. Calea Craiovei, Complex Comercial Craiovei, Pite[ti, tel: 0248.250.210Pia]a Sfatului nr. 7, Bra[ov, tel. 0368.456.089Str. Mure[enilor nr. 18 (Libr`ria {t. O. Iosif), Bra[ov, tel. 0368.456.088Str. Republicii nr. 18, Bra[ov, tel. 0368.456.087Str. Grivi]ei nr. 47, Bra[ov, tel. 0368.457.332Str. Nicolae B`lcescu nr. 62 (Complex Star), Bra[ov, tel. 0268.417.792Str. Zorilor, nr. 5, Bl.D5, parter, Bra[ov, tel. 0268.310.869.str. Olte], nr. 31-33, bl. 306, parter, Bra[ov, tel. 0752.343.429Pia]a Mihai Viteazu nr. 39, Cluj-Napoca, tel. 0364.409.648Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 142 (Hipermarket CORA), Cluj-Napoca, tel. 0264.485.570Str. Islazului nr. 18 (cartier M`n`[tur), Cluj-Napoca, tel. 0364.417.385Str. Fântânelelor nr. 35, \n incinta magazinului Profi , tel: 0752.343.445, Cluj-NapocaBd. Tomis nr. 314, bl. LT5B, Constan]a, tel. 0341.458.785Str. Unirii nr. 70, Constan]a, tel. 0341.178.339 Bd. Mangaliei nr. 195 A (Complex Real), Constan]a, tel. 0341.458.889Str. Grof Miko Imre nr. 6 (Centrul Comercial {uga[), Sfântu Gheorghe, tel. 0367.802.977Str. Tudor Vladimirescu nr. 23 (fost 101), Târgovi[te, tel. 0345.401.500Str. Saturn nr. 1-5 (Complex }iglina 1), Gala]i, tel. 0336.401.029Bd. Mihai Viteazu nr. 5, Giurgiu, tel. 0246.210.280Str. Vlad }epe[ – Ecaterina Varga (Complex Pia]a Central`), Giurgiu, tel. 0374.203.103Bd. Decebal (Complex Comercial Central), parter, corp D, Deva, tel. 0354.807.500Str. Matei Basarab nr. 53 (Magazinul Universal Ialomi]a), Slobozia, tel. 0343.401.245Complex Kaufl and DN 2 A, Slobozia, tel. 0374.20.90.29Str. Matei Basarab, bloc D6/38, Slobozia, Ialomi]a, tel: 0752.343.540Str. Bacinschi nr. 5, bl. CL1, Ia[i, tel. 0332.440.203Str. Nicolae Iorga nr. 43, Ia[i, tel. 0332.440.204Str. Alexandru cel Bun nr. 19, bl. B3, Ia[i, tel. 0332.447.500Str. Bucium nr. 36, (Complex Felicia - Carrefour), Ia[i, tel. 0332.440.247{os. Unirii nr. 2, (lâng` Mega Image), comuna Corbeanca, tel. 021.315.65.32Str. 23 August, bl. U5, Otopeni, tel. 0752.343.430Bd. Unirii nr. 8-10 (magazinul Maramure[ul), Baia-Mare, tel. 0262.250.197Str.Constructorilor, nr.1 (Complex Cora), Drobeta Turnu Severin, tel. 0252.330.040Bd. Republicii nr. 17-25, Ploie[ti, tel. 0344.802.285Bd. Republicii nr. 104, (lâng` Mega Image), Ploie[ti, tel. 0244.407.755Str. Unirii nr. 2, bl. MAN, Ploie[ti, tel. 0244.512.124Str. General Vasile Milea nr. 3, bl. B1, Ploie[ti, tel. 0752.343.435Str. Corneliu Coposu nr. 6, Satu Mare, tel. 0361.419.997Pia]a Libert`]ii nr. 4, Satu Mare, tel. 0261.714.025Pia]a Eroii Revolu]iei nr. 4, Satu Mare, tel. 0361.411.537Str. {tefan cel Mare nr 37, Ardud, tel: 0261.771.465Str. M`r`[e[ti nr. 39A, bl. A12, Suceava, tel. 0230.511.510Bd. Gh. Laz`r nr. 30-32, Timi[oara, tel. 0256.400.234Str. Republicii nr. 53, Jimbolia, tel. 0256.362.502Str. 30 Decembrie nr. 2, Sânnicolau Mare, tel. 0256.372.369Str. Martir Ioan Stanciu Nr. 2 (fost` Naturii, nr.2), tel. 0356.172.255Str. Principal` nr. 249, Dude[tii Vechi, tel. 0256.374.248Str Zborului nr. 8 (Pia]a Dacia), Timi[oara, tel. 0356.459.541Str. Some[ului nr. 9, Lugoj, tel. 0256.329.977Calea {agului nr. 70, bl. 22A, sc. B, Timi[oara, tel. 0356.178.240Str. A[trilor nr. 20-26, Timi[oara, tel. 0356.459.343Calea Aradului nr. 56A (Complex REAL), Timi[oara, tel. 0256.226.875Str. Buzia[ului nr. 28, Timi[oara, tel. 0356.172.420DN 59, (Complex REAL 2), Comuna Giroc, tel. 0356.175.891Str. Independen]ei nr. 1-3, Timi[oara, tel. 0356.001.530Calea Aradului nr. 18, bl. 8, parter, Timi[oara, tel. 0256.244.350Str. Mocioni nr. 7, Lugoj, tel. 0752.343.428Str. Regina Maria nr. 5, Râmnicu Vâlcea, tel. 0350.421.808Str. Calea lui Traian, nr 199A, Râmnicu Vâlcea, tel. 0250.820.200Str. Mihai Viteazu nr. 41, bl. 7, sc. C, Râmnicu–Vâlcea, 0250.734.090Bd. Tineretului, nr. 1, bl. A 12, Sc. D, parter, Râmnicu Vâlcea, tel: 0752.343.436

48 Farmacii.indd 4848 Farmacii.indd 48 9/12/12 6:23:42 PM9/12/12 6:23:42 PM

BUCURE{TISECTOR 1

HOMEOPATIE

HOMEOPATIE

BUCURE{TISECTOR 2

HOMEOPATIE

BUCURE{TISECTOR 3

BUCURE{TI SECTOR 4

HOMEOPATIEBUCURE{TI SECTOR 5

BUCURE{TI SECTOR 6

Help Line Homeopatie 0745 265 299

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e

Help Net 3Help Net 12Help Net 15Help Net 32Help Net 34Help Net 35Help Net 48Help Net 49Help Net 52Help Net 53Help Net 58Help Net 73Help Net 76Help Net 84Help Net 87Help Net 89Help Net 96Help Net 104Help Net 106Help Net 107Help Net 118Help Net 119Help Net 121Help Net 123Help Net 124Help Net 4Help Net 6Help Net 9Help Net 13Help Net 18Help Net 27Help Net 70Help Net 81Help Net 101Help Net 117Help Net 132Help Net 2Help Net 5Help Net 8Help Net 20Help Net 25Help Net 38Help Net 50Help Net 56Help Net 74Help Net 85Help Net 102Help Net 111Help Net 113Help Net 14Help Net 42Help Net 51Help Net 77Help Net 16Help Net 26Help Net 43Help Net 45Help Net 122Help Net 7Help Net 10Help Net 11Help N et 19Help Net 46Help Net 47Help Net 71Help Net 109Help Net 127Help Net 139

Bd. Dinicu Golescu nr. 29 (Gara de Nord), tel. 0314.050.445Calea Doroban]ilor nr. 89-91 ({tefan cel Mare), tel. 0314.050.456Bd. Ion Mihalache nr. 92 (Mega Image), tel. 0314.100.342{os. Nicolae Titulescu nr. 88 (Banu Manta), tel. 0314.050.477Bd. Ion Mihalache, nr. 128 bis (Pia]a Domenii), 021.224.36.40Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 8 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.100.341Calea Floreasca nr. 111 - 113, tel: 021.348.02.34Bd. Ion Mihalache nr. 115, (Pia]a Miciuriu), tel. 021.224.13.70Str. Tache Ionescu nr. 1, tel. 0314.050.696Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 3-7 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.255.775{os. Nicolae Titulescu nr. 4-8 (America House Building), tel. 0314.050.668Str. Nicolae Caranfi l nr. 52-56 (O.P. 52), tel. 021.232.12.88{os. Bucure[tii Noi nr. 70, tel. 021.667.03.55 Str. Ion Mihalache nr. 128C (Pia]a Domenii), tel. 0314.050.694Str. {tefan Burileanu nr. 14-16, bl. 13M-13N, tel. 0314.050.674Calea Doroban]ilor nr. 132, tel. 0314.050.685{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 42D (B`neasa Shopping City), tel. 021.361.15.67Str. Clucerului nr. 2 (Pia]a 1 Mai), tel. 0314.258.026Str. Alma[ nr. 2-8 (Pia]a 16 Februarie), tel. 021.667.03.20{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 12, bl. XIII/3, tel. 0318.056.001Pia]a Victoriei Bl A6, parter (col] cu str. Buze[ti), tel. 021.313.22.88Bd. M`r`[ti, nr. 63 (spital CF2), tel. 021.317.70.93Bd. Ion Mihalache, nr. 111, bl. 12A, parter, tel. 021.224.11.58Calea {tirbei Vod nr. 152 (intersec]ie cu Berzei), tel. 021.311.60.86{oseaua Chitilei, nr.284 – 288 (Complex Comercial Colosseum), 021.796.13.75{os. Mihai Bravu nr. 128 (Metrou Iancului), tel. 0314.050.446Str. Vatra Luminoas nr. 28, bl. P7, tel. 021.250.01.29Bd. Chi[in`u nr. 16 (Socului), tel. 021.627.00.30Calea Mo[ilor nr. 223 (Mihai Eminescu), tel. 0314.050.451{os. Iancului nr. 13, bl. 107, tel. 021.250.04.07Str. D-na Ghica nr. 6, bl. 3, tel. 021.242.03.09Str. Teiul Doamnei nr. 10, bl. 10 (Sec]ia 7 Poli]ie), tel. 021.242.01.57Str. Bati[tei nr. 17, tel. 0314.050.692Str. Ing. George Constantinescu nr. 3 (Metrou Pipera), tel. 021.308.25.44{os. {tefan Cel Mare, nr. 42 , parter, 021.211.50.06{oseaua Mihai Bravu, nr.138, tel: 021.252.05.14Bd. Camil Ressu nr. 12 (Metrou Dristor I), tel. 0314.016.333Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 41 (O.P. 72 Titan), tel. 021.345.01.41Bd. Camil Ressu nr. 6, bl. 2 (Metrou Dristor), tel. 0314.258.025{os. Mihai Bravu nr. 292 (Mega Image), tel. 021.320.09.06Bd. Carol nr. 8 (Pia]a Rosetti), tel. 021.310.52.40Str. Baba Novac nr. 13A, bl. 2, tel. 021.324.05.78Str. Liviu Rebreanu nr. 14 (vizavi de Mega Image Titan), tel. 021.340.03.64Calea C l ra[i nr.131, 0314.252.100 Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 37, 021.345.10.03Str. Constantin Brâncu[i nr. 23, 0314.050.775Bd. Corneliu Coposu nr. 2 (Carrefour Unirii), tel. 021.313.20.25Str.Câmpia Libert`]ii, nr. 54, tel. 021.324.05.76Bd. Nicolae Grigorescu nr. 41, parter, tel. 021.340.01.99Bd. Unirii nr. 27 (Metrou Unirii), tel. 0314.050.457Str. Constantin R`dulescu Motru nr. 4 (Pia]a Norilor), tel. 0314.050.535Bd. {incai nr. 1-1A, tel. 0314.050.617Bd. Constantin Brâncoveanu nr. 12, bl B4, parter, tel. 021.332.03.76Calea 13 Septembrie nr. 126, bl. P34 (Monitorul Ofi cial), tel. 021.410.06.05 Calea Rahovei nr. 305 (intersec]ia cu Sebastian), tel. 021.456.02.45Str. Mihail Sebastian nr.133-135, bl. V29 (Prosper), tel. 021.410.30.02{os. Panduri nr. 71 (Carrefour Panduri), tel. 0314.050.755Str. Elefterie nr. 47-49 (Pia]a Cotroceni, lâng BRD), 021.410.04.94Bd. Iuliu Maniu nr. 17-19 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.74Bd. Iuliu Maniu nr. 78-92 (Pia]a Veteranilor), tel. 021.430.20.45Calea Crânga[i nr. 16 (Pia]a Crânga[i), tel. 0314.050.695Str. 1 Mai nr. 15, bl. C3 (vizavi de Restaurant Prim`vara), tel. 021.440.12.40Str. Bra[ov nr. 21 Complex Comercial A9 (Pia]a Moghioro[), tel. 021.440.01.62Bd. Iuliu Maniu nr. 140 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.47 Bd. Iuliu Maniu nr. 19 (Hipermarket Cora Lujerului), tel. 0314.100.331Bd. Uverturii nr. 83, bl. O15, tel. 021.430.03.13Bd. Iuliu Maniu, nr. 78 – 92 (Pia]a Veteranilor), 021.771.17.20Str. Aleea B iu], nr. 20B, tel: 0314.381.445

C3 Farmacii.indd Sec1:49C3 Farmacii.indd Sec1:49 9/13/12 11:17:32 AM9/13/12 11:17:32 AM

C4 Clubul mamelor.indd Sec1:1C4 Clubul mamelor.indd Sec1:1 9/12/12 6:26:43 PM9/12/12 6:26:43 PM

Sfatul - helpnet.ro - noiembrie 2012.pdf · pentru a-]i oferi sfaturi [i r`spunsuri practice la...

Documents

Transcript of Sfatul - helpnet.ro - noiembrie 2012.pdf · pentru a-]i oferi sfaturi [i r`spunsuri practice la...