ria [i adolescen]a mea“ - suplimentuldecultura.ro · Lui Vintil\ Mih\ilescu nu-i plac...

$: ria [i adolescen]a mea“ - suplimentuldecultura.ro · Lui Vintil\ Mih\ilescu nu-i plac jurnali[tii. Nu-i plac pentru c\ pun `ntreb\ri idioate. Nu-i plac deoarece `i consider\ vinova]i$
ANUL IX » NR. 394 » 6 – 12 aprilie 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

„Am ales s\ scriu un tip de nara]iune lipsit\ de grandoare, un fel de lite ratur\ abstinent\, preocupat\de lucruri m\runte, de minusculul e xisten]ei, de ceea ce poate s\ par\ minor [i irelevant. Nu am vruts\ scriu `nc\ un roman grav (fie el [i ironic sau parodic) la adresa trecu tului.“

ACTUALITATE

ConcursulCNC: banipu]ini, multeguri fl\m`nde

Iulia Blaga

Cum era de a[teptat, la singurasesiune a con cur sului CNC din2012, cu re zultatele anun]ate `n3 aprilie 2013 (!), mult\ lu me a r\ -mas pe dinafar\. La lungmetrajau fost `nscri se 32 de proiecte [iau pri mit finan]are doar [apte.

» pag. 4

Avanpremier\

Actualitate

Liliana Corobca —Kinderland„Suplimentul de cultur\“ publi -c\ `n avanpremier\ un fragmentdin volumul Kinderland, de Lili a -na Corobca, ce va ap\rea `n cu r`ndla Editura Cartea Rom= neas c\, `ncolec]ia „Proz\“.

» pag. 12-13

Citi]i un interviu realizat de Elena Vl\d\reanu » paginile 8-9

Cronic\ de carte

Bl`nde]eafermec\toare alui Gellu Naum

Doris Mironescu

Un eveniment insuficient reliefata fost apari]ia, anul trecut, a volu -mului al doilea din edi]ia de Operede Gellu Naum, cuprin z`nd integra -la prozei. {i totu[i e vorba de res-tituirea unor texte interbelice.

» pag. 11

Vintil\Mih\ilescu alansat Scutecelena]iunii [ihainele`mp\ratului

R. Chiru]\

Lui Vintil\ Mih\ilescu nu-i placjurnali[tii. Nu-i plac pentru c\pun `ntreb\ri idioate. Nu-i placdeoarece `i consider\ vinova]i decrearea unei Românii care nu exis -t\, care e mincinoas\.

» pag. 3

Interviu cu Doru Pop

„Nu am vrut s\ scriu despre comunism, ci desprecopil\ria [i adolescen]a mea“

Cu un specific originalchiar [i pentru Europa,care colc\ie de festi va -luri, Festivalul Interna ]io -nal de Film Cinepoliticaa deschis la Bucure[ti,`ntre 2 [i 7 aprilie, se -zonul manifest\rilorcinematografice deprim\var\ (vor urmaDaKINO, NexT [i B-EST).Aflat la a doua edi]ie,festivalul ini]iat dediscretul, dar eficientulregizor [i profesor CopelMoscu – cel care a maipus pe picioare festiva lu - rile de film experimen tal[i de film evreiesc – a pro -gramat filme de fic]iu ne[i documentare cu tema -tic\ politic\, realizatemai ales `n 2012.

Iulia Blaga

Deschiderea [i `nchiderea au statsub semnul Festivalului de la Vene -]ia, pentru c\ Cinepolitica s-a des -chis cu Frumoasa adormit\/Bellaaddormentata de Marco Bellocchio[i s-a `nchis cu cel mai recent filmrealizat de Robert Redford, Spu-ne-mi cu cine te `nso]e[ti/TheCompany You Keep, ambele av`ndpremiera mondial\ anul trecut, laVene]ia. ~ntre aceste coperte auintrat patru zile de proiec]ii ale fil -melor din competi]ie, c\rora li s-auad\ugat proiec]iile speciale, toa-te g\zduite de Cinema Studio [i deCinema „Elvira Popescu“ de la In -stitutul Francez, selec]ia fiind f\ -cu t\ de Mihai Fulger. Juriul a fostalc\tuit din R\zvan Theodorescu,Artan Minarolli (pre[edintele Cen -trului Na]ional al Cinematografieidin Albania), Bogdan Teodorescu,Dieter Wieczorek (fondatorul Signesde Nuit – Festival of Audiovisual andCinematographic Creation and Do -cumentary Art), Vintil\ Mih\i les cu[i Massimiliano Nardulli (directorartistic al Festivalului de Scurt -metraj European de la Brest).

Fic]iune, documentare...

Deschiderea a fost f\cut\ [i de Vic torRebengiuc, acesta urc`nd pe scenade la Studio pentru a face oficiile

de gazd\ al\turi de Copel Moscu.Intransigen]a politic\ a lui Vic-tor Rebengiuc a girat a doua edi ]iea unui festival care ne invit\ „s\vedem filme `n loc s\ ne cert\m“,dup\ cum a concluzionat CopelMoscu. (Probabil `n spiritul acele -ia[i toleran]e, angajatele de la Ci-nema Studio au dat voie `n sal\ nudoar posesorilor ineditelor invita -]ii gen pa[aport, ci [i obi[nui]ilorhomeless mirositori [i recalci-tran]i, agasa]i c\ sala era plin\ ladeschidere.)

Competi]ia a inclus [i fic]iune,[i documentar – cu str\duin]a de aavea produc]ii de calitate, care s\dezbat\ teme importante [i care,dac\ se poate, s\ aib\ [i o carte devizit\ atractiv\. Printre ele s-a nu -m\rat Cerberii/The Gatekeepers,de Dror Moreh, nominalizat ̀ n a cestan la Oscarul pentru documentarde lungmetraj [i care prezint\ `npremier\ absolut\ interviuri cu[ase fo[ti directori ai Shin Bet (atreia for]\ de securitate a Israelu-lui dup\ armat\ [i Mossad). Tot `ncompeti]ie a fost [i documentarulLag\rul 14 – Zon\ de control total/Camp 14 – Total Control Zone, deMarc Wiese, povestea vie]ii lui ShinDong-hyuk, n\scut `n 1986 [i eva-dat spectaculos dintr-un lag\rnord-coreean de tip gulag. Dup\ce a lucrat ca regizor pentru sec -]ia de film a armatei israeliene,Yariv Horowitz a debutat ̀ n civiliecu Rock the Casbah, un lungmetrajde fic]iune care i-a adus PremiulCICAE la Berlin. Ac]iunea filmuluise petrece `n timpul primei Inti-fade din 1989 [i face o figur\ aparte`n galeria peliculelor despre con-flictul arabo-israelian pentru latu -ra psihologic\ cu care aprofundea -z\ subiectul, prin prisma unor sol -da]i israelieni tineri [i ferice. Unalt documentar aflat `n cursa pen -tru Trofeul Cinepolitica, Premiulpentru cel mai bun film politic [iMen]iunea Special\ a Juriului afost S.B. ~l cuno[team bine/S.B. Iolo conoscevo bene, de Giacomo Durzi[i Giovanni Fasanella, o biografie alui Silvio Berlusconi plecat anima -tor pe vase de croazier\ [i ajunsunul dintre cei mai contesta]i [imai longevivi premieri italieni.

Printre filmele de fic]iune dincompeti]ie s-a num\rat [i 80 de mi -lioane/80 milionów, de WaldemarKrzystek, bazat pe evenimentelereale din 1981, c`nd la Wrocław ungrup de membri ai Solidarit\]ii

au organizat o ac]iune-fulger deretragere a 80 de milioane de zlo]idin contul sindicatului de la BancaNa]ional\, `nainte de a fi blocat(era `nainte de legea mar]ial\). Ca -lea izb\virii/Ustanička ulica, des`rbul Miroslav Terzić (premiat laCottbus pentru debut), aprofun-deaz\ subiectul delicat al investi-ga]iei crimelor de r\zboi din fostaIugoslavie prin povestea unui t` -n\r procuror care cerceteaz\ o gru -pare paramilitar\. Copil\rie clan -destin\/Infancia clandestina, deBenjamín Avila (premiat la SanSebastián), se ocup\ de dictaturamilitar\ din Argentina ̀ n manie r\semiautobiografic\, echilibr`ndpoliticul cu via]a de familie. ~n fi-ne, Lore, ultimul film din compe ti -]ie, distins la Locarno cu PremiulPublicului, se ocup\ de Germaniasf`r[itului r\zboiului [i urm\re [ tecopiii unor p\rin]i nazi[ti `n dru-mul lor spre libertate. Filmul luiCate Shortland s-a potrivit ca o m\ -nu[\ cu documentarul prezentat`n proiec]ie special\ Copiii lui Hit -ler/Hitler’s Children, de ChanochZe’evi, coproduc]ie israelo-germa -n\ concentrat\ pe fiii [i fiicele ma -rilor figuri ale nazismului – Goe-ring, Hess ori Himmler. ~n ace ea[iacolad\ mai larg\ au intrat a[tep -tatul documentar al lui Florin Ie-pan Odessa [i documentarul luiRadu Gabrea Evrei de v`nzare.

...[i o conferin]\

Programele speciale au mai in clusinteresantul documentar Martor alsperan]ei: Via]a lui Karol Wojtyła,Papa Ioan Paul al II-lea/Witnessto Hope: The Life of Karol Wojtyła,Pope John Paul II, semnat de a me -ricanca Judith Dwan Hallet, a c\ -rui proiec]ie a fost urmat\ de o dis -cu]ie despre papalitate, precum [ide primul film de propagand\ re -a lizat `n România dup\ instaura-rea comunismului – R\ su n\ va-lea, de Paul C\linescu, pre cedat de

conferin]a „Propagand\ [i mani-pulare la `nceputurile cinemato -grafului românesc“, sus]i nut\ deCristian Tudor Popescu.

Pentru c\ a trebuit s\ predau a -cest text devreme, n-am apucat s\v\d dec`t filmul din deschidere, Fru -moasa adormit\, la care a proa peam adormit. Plec`nd de la cazulreal al unei femei decuplate de laaparate dup\ 17 ani de com\, cazcare a deschis dezbaterea public\asupra eutanasiei `n Italia, MarcoBellocchio pleac\ din start pe maimulte subintrigi, pe care le tratea -z\ c`nd `[i aduce aminte. De la unsenator (Toni Servillo) care nu vreas\ voteze `mpotriva con[tiin]ei sa -le [i a c\rui fiic\ e `mpotriva euta -nasiei (pentru a se `ndr\gosti deun b\iat din tab\ra advers\) p`n\la o drogat\ pe care un medic vreas-o salveze, o actri]\ celebr\ (Isa-belle Huppert) ce frizeaz\ ([i joa -c\) sfin]enia dup\ ce fiica ei a in-trat `n com\, scenariul scris la [asem`ini `[i propune mai multe ipos -taze ale Frumoasei din P\dureaAdormit\, dar pierde din vedereclaritatea [i fluen]a, reduc`nd im -pactul asupra spectatorului. O sin -gur\ Frumoas\ Adormit\ ar fi fostde ajuns.

2 » actualitate

PE SCURTGabriela Adame[teanu`n dialog cu cititoriibra[oveni

Vineri, 12 aprilie, la ora 18.30,la Libr\ria „{t.O. Iosif“, Ga bri e -la Adame[teanu se va `nt`lni [iva discuta cu cititorii bra[o venipornind de la succesul `nregis-trat la Salon du Livre, Paris, 2013,unde romanul Provizorat (Edi-tura Polirom, 2010, 2011) a fostdeclarat bestseller. Evenimen-tul este prilejuit, de asemenea, [ide lansarea primelor titluri a p\ -rute `n seria de autor „GabrielaAdame[teanu“, ini]iat\ de Editu - ra Polirom `n 2012: Diminea]\pierdut\ (edi]ie definitiv\) [iVar\-prim\var\ (edi]ie rev\ zu -t\). Mai s`nt invita]i RuxandraIv\ncescu [i Adrian L\c\tu[, ̀ n -t`lnirea fiind moderat\ de AnaOni]\.

~ntrunire socialist\ cuDoru Pop la Sibiu

Dragi tovar\[e, dragi tova r\[i[i prieteni,

~n data de 12 aprilie, pe la [a -se (dup\ ce se ia curentul), s`n -te]i convoca]i la Libr\ria Eras-mus din Sibiu pentru a contri -bui activ la lansarea romanuluiO telenovel\ socialist\ al tova r\ -[ului Doru Pop, ap\rut de cu -r`nd la Editura Cartea Româ -neasc\, disponibil [i `n formatelectronic. Pentru buna des f\ -[u rare a acestui eveniment isto -ric pute]i aduce obiecte din Epo -ca de Aur pentru realizarea ga -zetei de perete. Dup\ lansare,v\ ve]i primi obiectele `napoi,ele nu vor fi na]ionalizate. Vorvorbi despre carte urm\torii to -var\[i de n\dejde: Radu Vancu[i Andrei Terian.

O telenovel\ socialist\ estescris\ la persoana `nt`i, cu unautenticism aproape s\lbatic.Volumul acoper\ dou\zeci deani din comunism, de la `nce pu -tul anilor ’70 p`n\ `n 1989. Subpretextul unei ultime scrisori atat\lui c\tre fiu, se reconstituiecopil\ria [i adolescen]a `n Ro-mânia comunist\, din fragmen tereale [i imaginate obligate s\completeze un puzzle al me mo -riei pierdute. Pe fondul unei po - ve[ti de familie construite deo -potriv\ cu umor [i triste]e, un fiucre[te trec`nd prin toate fazeletragicomice ale luptei cu un ta -t\, fie el biologic, vitreg, simbolic,ideologic, prezent sau absent.Pe m\sur\ ce se deruleaz\ is-pr\vile „b\iatului de aur“, lu-ciul idealizant al cli[eelor des -pre familie, prietenie, iubireplesne[te, decojind miezul dural unei con[tiin]e f\r\ iluzii.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 394 » 6-12 aprilie 2013

S\ vedemfilme, nu s\ne cert\m

Frumoasa adormit\/Bella addormentata de Marco Bellocchio a deschis Festivalul Interna ]io nal de Film Cinepolitica

» Deschiderea a fostf\cut\ [i de Vic torRebengiuc, acestaurc`nd pe scena de laStudio pentru a faceoficiile de gazd\al\turi de Copel Moscu.Intransigen]a politic\ alui Victor Rebengiuc agirat a doua edi ]ie aunui festival care neinvit\ „s\ vedem filme`n loc s\ ne cert\m“,dup\ cum a conclu -zionat Copel Moscu.

actualitate « 3

PE SCURTJocurilemanierismului logic:dialog cu MartaPetreu la USR Cluj

Miercuri, 10 aprilie, la ora 13.00,la sediul Uniunii Scriitorilor dinRomânia, Filiala Cluj, scriitoa-rea Marta Petreu va dialoga cuPetru Poant\. Evenimentul mo -derat de Irina Petra[ este prile-juit de lansarea volumului Jo cu -rile manierismului logic, ap\ rutde cur`nd ̀ n seria de autor „Mar -ta Petreu“, proiect ini]iat deEditura Polirom `n anul 2011.

Jocurile manierismului logic,edi]ia a II-a, rev\zut\ [i ad\u gi -t\, ap\rut\ [i ̀ n format electro nic,exploreaz\ rela]ia sofism-ma nie -rism, ar\t`nd c\ toate elemen te -le constitutive ale celui din ur m\pot fi reg\site `n sofistica [coliigrece[ti din secolul al V-lea `.Hr.

Doina Ru[ti `n turneu

~n perioada 10-23 aprilie, DoinaRu[ti, una dintre cele mai cunos -cute scriitoare contemporane, seva `nt`lni cu cititorii din ]ar\ cuprilejul apari]iei celui mai nou ro -man, M\mica la dou\ alb\s tre le,publicat recent `n colec]ia „Ego.Proz\“ a Editurii Polirom, dis -po nibil [i `n format electronic.Norman Manea a afirmat des preDoina Ru[ti c\ „este o excelen t\prozatoare, de mare talent [i in -tui]ie“, iar Nicolae Breban apre -ciaz\ c\ „este un prozator de pri -m\ m\rime al literaturii actuale“.

Viorica R\du]\lanseaz\ romanul ~ndou\ lumi la Ploie[ti

Mar]i, 9 aprilie, de la ora 12.00, laBiblioteca Jude]ean\ „NicolaeIorga“ din Ploie[ti va avea loc lan -sarea romanului ~n dou\ lumi deViorica R\du]\, ap\rut recent laEditura Cartea Româneasc\, dis po -nibil [i `n format electronic. Vorprezenta Nicolae Boaru, Chris ti -an Cr\ciun [i Constantin Hârlav.~n dou\ lumi, un roman criptic,acid [i tandru totodat\, este pri -ma consecin]\ a terorii instituitede domnia „ochiului de sticl\“.Romanul nu este doar poves teaunui liceu contemporan sau ceaa unei femei singure – prizo nie -r\, zi dup\ zi, a visului [i a lumiireale –, ci [i preambulul unuiviitor crud, dezumanizant pla satsub lentila ubicu\ a camerelor vi -deo. Supravegherea continu\ ani -hileaz\ personalitatea, modific\individul, alien`ndu-l; propriaimagine `n mi[care, gesturile,vorbele devin instrumente per -fide de identificare, clasificare,autodenun], reprimare.


„Presa a devenit o fabric\ de fabula]ii“

Vintil\ Mih\ilescu [i-a lansat volumulScutecele na]iunii [i hainele `mp\ratului.Note de antropologie public\

R. Chiru]\

Scutecele na]iunii [i hainele `m p\ -ratului. Note de antropologie pu -blic\ a fost lansat\ la Clubul }\ -ra nului din Bucure[ti `n fa]a unuipublic nea[teptat de numeros. „Eunu am avut `n via]a mea o sal\ a -t`t de plin\ la o lansare de carte. Numai scriu nici o carte, `n condi ]i -ile astea“, a remarcat [i ironizatsociologul Dumitru Sandu. Minis -trul Culturii, Daniel Barbu, pro-fesori universitari, doctoranzi [ijurnali[ti pasiona]i de antropolo-gie au venit la Muzeul }\ranuluiRomân, mar]i, 2 aprilie, pentru lan -sarea ultimului volum scris deVintil\ Mih\ilescu.

Frica de curent, o boal\ na]ional\

„Domnul Mih\ilescu are o sche m\,un model de compozi]ie a eseu ri -lor sale din carte, seam\n\ foartemult cu un eseist francez din seco -lul al XVI-lea, Michel de Montaigne.Vintil\ Mih\ilescu procedeaz\ lafel cum a f\cut acest mare `nainta[,care, pentru c\ avea, de asemenea,o cultur\ impresionant\, se juca ̀ n -tre palierul experien]ei personale[i bibliografia imens\“, a deschislansarea-dezbatere {erban An ghe -lescu, cel care a fost [i moderato rulevenimentului. „De exemplu, `n e -seul «Scutecele na]iunii», domnul

profesor se mir\ de o boal\ na ]io -nal\, frica de curent. Ca s\ o expli -ce, pleac\ de la o experien]\ perso -nal\ [i ajunge, prin biblio gra fie,la faptul c\ aceast\ fric\ vine dinsuperprotec]ia pe care o `ndur\ unnou-n\scut ̀ n România, superstr`n -gerea `n scutece. Asta e schema luiVintil\ Mih\ilescu: pleac\ de la unfapt tr\it personal [i ajunge, prinbibliografie, la explica]ii erudite“,a punctat etnologul.

Pe de alt\ parte, sociologul Du-mitru Sandu a remarcat c\ volu-mului ì lipse[te ceva. „Cartea luiVintil\ Mih\ilescu are o singur\lips\, sper ca la edi]ia a doua s\se fac\ modificarea pe care o pro-pun, b\nuiesc c\ editura e pestetot [i aude: ì lipse[te un glosar. Deexemplu, `ncep s\ m\ `ntreb du -p\ dou\ capitole ce are profesorulMih\ilescu cu jurnali[tii? S`nt in -terlocutorii dumneavoastr\ pre-fera]i pentru st\rile sociale carenu v\ plac, pentru dialogurile carenu v\ plac, pentru `ntreb\ri lega-te de explicarea prin mentalitatearomânilor“, a ar\tat Dumitru San -du, care a fost [i cel care a smuls dela Vintil\ Mih\ilescu declara]iile nutocmai pozitive despre jurnali[ti.

Sociologul [i-a exprimat [i admi -ra]ia pentru o latur\ extraprofe sio -nal\ a colegului s\u. „Nu `n ]elegde unde v\ lua]i exemplele? C\ tr\ -iesc [i eu `n societatea asta, darnu mi se `nt`mpl\ at`tea lucruri.“

Recursul la mentalitateeste o lene spiritual\

Societatea asta a fost un alt punctal discu]iei despre unul dintre su -biectele volumului Scutecele na]iu -nii [i hainele ̀ mp\ratului. Note deantropologie public\: mentalita -tea românului. „Eu s`nt dintre ceicare [tiu c\ explicarea prin men-talit\]i este dovad\ de lene inte -lec tual\. Dar de unde vine frec ven -]a foarte mare din media, din dis-cu]iile de la cafenea de a explicaceea ce se `nt`mpl\ prin «a[a e ro -mânul», prin gene culturale? S`ntni[te articole superbe `n carte ceexplic\ asta. Una dintre explica -]i ile mele se refer\ la faptul c\românul este centrat pe efortul in -telectual minim [i o tenta]ie de asc\pa de orice explica]ie. Dac\ pui[tampila negativ\ pe orice `n seam -n\ explicare de mentalitate, esteo eroare, un sociolog, un antro po -log nu poate s\ fac\ a[a ceva.Dac\ explic simplist «a[a e ro mâ -nul», vreau s\ scap de o tensiuneintelectual\ pe care o am“, a maispus Dumitru Sandu.

Vintil\ Mih\ilescu a fost de a -cord: „S`nt total de acord c\ recur -sul la mentalitate este o lene spiri -tual\, este un joc periculos, c\cine absolv\ de orice responsabili-tate, asta e, nu mai e nevoie s\ c\u -t\m solu]ii. Doar c\ asta e pus `n -tr-o fantasm\ [i nu o realitate“.

Cromozomul `mb`rligat [i vinovat

{i totu[i, ce are autorul cu zia -ri[tii? „M\ obsedeaz\ jur nalistul,uneori m\ enerveaz\ `n momen-tul `n care `mi pune `n tre b\ride genul: «Crede]i c\ asta este `n

genomul românului?». Da, cro -mozomul ̀ mb`rligat [i cre] al româ -nului le explic\ pe toate. Obse siamea fa]\ de jurnali[ti se explic\ [iprin faptul c\ media a devenit a -ceast\ fabric\ de fabula]ii, de mi-tologii care `nlocuiesc realitatea, ouzin\ care construie[te o realitatefantasmat\, de doi bani, la ca re nereferim cu to]ii [i `n care `ncepems\ tr\im cu to]ii. Dac\ o societate`ntreag\ `ncepe s\ cread\ `ntr-ofabula]ie, sociologic vorbind, aceafabula]ie devine realitate socia l\.Or, chestia asta a mea nu e doar u -moral\, ci are leg\tur\ cu modul `ncare media ajunge s\ construias -c\ realit\]i `n care `ncepem s\ nemut\m“, a explicat antropologul.

Lui Vintil\ Mih\ilescu nu-i plac jurnali[tii. Nu-i placpentru c\ pun `ntreb\ri idioate. Nu-i plac deoarece ìconsider\ vinova]i de crearea unei Românii care nuexist\, care e mincinoas\. {i Vintil\ Mih\ilescu a admisasta la finalul unei lans\ri care pe mine, ca jurnalist, m-aconvins s\ cump\r ultima sa carte.

Con[tiin]a `nc\rcat\ a modernit\]iiimperialist-colonialiste

Bogdan Ghiu a vorbit, la r`ndul s\u, despre cartea lui Vintil\ Mi -h\ilescu: „~n condi]iile `n care discursurile intelectuale s-au l\satinfiltrate de politic, ajung`nd s\ fie mai mult ventrilocii dec`t g`n -dire proprie, este bine c\ intervine un antropolog al c\rui meriteste de a obiectiva pozitiv. Antropologia este singura, poate, din-tre disciplinele umaniste care a parcurs aproape tot cercul, acelade la con[tiin]a `nc\rcat\ de a fi f\cut modernitatea imperialist-colonialist\, de a fi fost versantul cinic al [tiin]elor sociale, carecreeaz\ fic]iuni conceptuale, fiind acum con[tiin]a cea mai lu-cid\ [i mai relativist\ despre fic]iunile conceptuale care ne joac\,falsele naturalit\]i [i continuele naturaliz\ri politico-mental-con-ceptuale. Exist\ exercitarea public\ a unei [tiin]e sociale `n con-di]iile `n care puterea se bazeaz\ pe fic]iuni conceptuale proveni -te tot din [tiin]ele sociale, instrumentalizate ideologic“.

» „Consider c\ antro pologul e unscriitor ratat, care`ncearc\ s\ supra -compenseze cu cepoate, cu informa]ii de teren. Dar dac\ ar avea talent la scris,ar renun]a a doua zi la antropologie. Darpartea de nara]iune, de stil e important\ `n toate [tiin]elesociale, e important s\ [tii s\ te adresezipublicului. Cu condi]ias\ nu se ia an tro po -logia drept roman, [inici romanul s\ nucrea d\ c\ face etno gra -fie“ – Vintil\Mih\ilescu.

4 » actualitate

Cum era de a[teptat, lasingura sesiune a con cur -sului CNC din 2012, cu re -zultatele anun]ate `n 3 aprilie 2013 (!), mult\ lu -me a r\mas pe dinafar\. Lalungmetraj au fost `nscri -se 32 de proiecte [i au pri -mit finan]are doar [apte.

Iulia Blaga

Proiectele c`[tig\toare s`nt 6,9 pescara Richter (de Nae Caranfil, pro -dus de Mobra Films), Un etaj maijos (de Radu Muntean, produs deMultimedia Est), Fixeur (de A dri -an Sitaru, produs de 4Proof Film),Orizont aka P\durea (de MarianCri[an, produs de Mandragora Mo -vies), Poarta Alb\ (de Nicolae M\r -gineanu, produs de Ager Film), R\ -d\cini (de Stere Gulea, produs deMandragora SRL) [i Aferim! (deRadu Jude, produs de HiFilm Pro -ductions). Sub linie s`nt proiectede Peter Greenaway (Merg`nd spreParis), din nou Marian Cri[an (Ichbin ein Berliner), Gabriel Achim(Crud [i g\tit), Tudor Giurgiu (Fatadin primul r`nd), Anca Damian (O va -r\ foarte instabil\), Radu Ga brea (Nupl`nge), Constantin Popescu (De aiciv\ descurca]i singuri). Cei mai mul]ibani – c`te 990.000 lei – `i iau 6,9 pescara Richter, respectiv Poarta Alb\.

Foarte pu]ine scurtmetraje

La lungmetraj debut constat\m c\CNC a ̀ ndreptat gre[eala cu Nu m\

atinge-m\, pe care l-a respins da tatrecut\, [i i-a dat proiectului Adi -nei Pintilie, produs de 4Proof Film,700.000 lei, cu 100.000 mai pu]indec`t singurului proiect MediaProPictures premiat la aceast\ se siu - ne, Liceenii 2000, de Ana CristinaIacob. Sub linie se afl\, `ns\, pro -iecte de Ioana Uricaru, CristianIftime, Anca Miruna L\z\rescu.

Surprinz\tor de pu]ine scurtme -traje au primit finan]are – doarpatru din 42 `nscrise. Noroco[iis`nt C\lin Netzer (care va regizaNinel, produs de Parada Film), DanRadu Mihai (Shtorzina, pro dus deElefant Film), Daniel Sandu (Caiputere, produs de Icon Produc tion)[i Dorian Bogu]\ & Emanuel Pâr -vu (Omnibus anonimul, produsde Saga Film). Ei au primit fi nan -]\ri `n valoare total\ de 700.000lei. Printre proiectele respinse senum\r\ scurtmetraje de Constan -tin Popescu, Alexandru Mavro di -neanu, Napoleon Helmis, LuizaPârvu. Tot patru proiecte au c`[ -ti gat [i la documentar, unde s-au`nscris 17: Muntele magic (de

Anca Damian, produs de AparteFilm), Despre sine [i cel\lalt (deIonu] Pi]urescu, produs de SagaFilm), Drumul regilor (de Du mi -tru Budrala, produs de Funda]iaAstra Film) [i Un veac f\r\ te za ur(de Dan Nec[ulea, produs de As -tra Entertainment). Acestea auprimit, `n total, 1.364.000 lei. Ou\ lelui Tarzan (de Alexandru Solo -mon), Zingaro (de Ivana Mlade no -vic) sau Chuck Norris vs Commu -nism (de Ilinca C\lug\reanu) aufost respinse. Patru proiecte au c`[ -tigat [i la anima]ie finan]\ri `nvaloare total\ de 987.000 lei: Linxy(de Laura Tama[ [i Andrei {te fanHaiduc, produs de Aldmagic Film),Spre sud (de Ana Boariu, produsde FAV), Diminea]a de carton (deRoxana Bentu, produs de De FilmProduction) [i Aventura digital$de Dan Neda, produs de Opal Pro -duction). La anima]ie se `nscri se -se r\ doar opt proiecte. ~n fine, auprimit granturi de dezvoltare dou\proiecte de lungmetraj produse deMandragora SRL, Urma [i Evan -ghelia dup\ Pinocchio (primul va

fi regizat de Dorian Bogu]\, la aldoilea nu se [tie `nc$, al treileaproiect sus]inut fiind Vasile, deBog dan B\rbulescu, produs deMultimedia Est.

O secretizare de tot r`sul

Ar fi de f\cut c`teva preciz\ri. Unac\ CNC s-a ]inut de cuv`nt [i nule-a mai permis `nscrierea produ -c\torilor care nu predaser\ copiastandard la timp sau nu erau `nclar cu alte solicit\ri exprimate deCNC dup\ precedentul con curs –[i care fuseser\ anun]ate oficialdin timp. Printre ace[tia, nu doarArtis Film, ci [i frunta[ele LibraFilm [i Strada Film. Tudor Giur -giu [i-a `nscris un proiect de lung -metraj regizat de el prin firma al -tui produc\tor, Film Location Guide,pe c`nd arti[tii de la Strada Filmau venit prin Strada Film Inter na -tional sau Axel Film. Dar asta nu`nseamn\ c\ au avut [i succes.

Ridicole s`nt `ns\ trei pro c e se-verbale puse pe site-ul CNC, a -tunci c`nd s-au anun]at [i rezul ta -tele, [i care vor s\ justifice oficial

eliminarea din concurs a treiproiecte, printre care unul al luiFlorin Iepan, pe motiv c\ autoriis-ar fi dat de gol `n textul pro iec -tului [i ar fi tr\dat, vezi Doamne,secretul persoanei.

Secretizarea concursului CNC„e o fraz\ de d`n[ii inventat\“. ~nlumea asta mic\, `n care mem -brii comisiilor s`nt suna]i de pro -duc\tori [i au tot timpul din lu -me s\ afle cine ce proiect are, ecomic s\ elimini ni[te proiectepentru c\ autorii (Florin Iepansau Cornel Gheorghi]\) s-au sc\ -pat `n dosar [i, sub pretextul ano -nimatului, [i-au dezv\luit iden ti -tatea. Dincolo de ridicolul acesteisitua]ii, lucrurile stau r\u. Baniiau fost pu]ini, cam 2,3 milioanede euro cu totul, iar un nou con -curs – de fapt, concursul pe anul2013 – se `ntrevede cu dificultate.Oricum, el n-ar fi organizat dec`tla toamn\, pentru c\ CNC e o in sti -tu]ie de stat care, dac\ nu res pec t\Legea Cinematografiei [i nu or ga -nizeaz\ dou\ sesiuni de concurs pean, ̀ [i respect\ cel pu]in vacan]ele.

~mi este din ce ̀ n ce mai greus\ urm\resc majoritatea pos -turilor române[ti „de [tiri“.Grea]a pe care o `ncerc estesimilar\ cu aceea tr\it\, dela un moment ̀ ncolo, c`nd d\ -deam pe OTV. La `nceput,poate s\ te amuze o anoma -lie; s\-]i dea o stare de ve se -lie consumarea unei t`m pe nii;s\-]i creasc\ nivelul de cu-riozitate: „oare ce prostii ormai da \[tia data viitoa re?“.Orice ciud\]enie mediatic\devine, `ns\, malign\ din mo -mentul `n care ajungi la sa -tu ra]ie; atunci c`nd umorul]i se termin\ brusc, iar sto ma -cul `ncepe s\-]i joace feste.

Nu [tiu dac\, dintre celecinci canale de tip „news &talk“ din România, mai e vre -unul, ̀ n afar\ de Digi24, ca res\ fac\ jurnalism ade v\ rat.Sigur, pe anumite seg men teorare, g\se[ti la Realitatea,RTV, Antena 3 [i B1TV e -mi siuni f\cute bine, de oa-meni iscusi]i, afla]i `n pos -tura de moderatori sau de re -porteri. Ansamblul pache tu -lui lor editorial arat\, `ns\,dezastruos: partizanatele po -litice ale patronilor se v\d depe Lun\ mai ceva dec`t ZidulChinezesc, iar maniera pri-mar\ `n care `[i arat\ inte re -sele politice sau economiceeste absolut dezgust\toare.

Din tre toate aceste patru a no -malii mediatice, una se dis-tan]eaz\ c`t se poate de evi-dent: Antena 3.

Desigur, nu spun nimicnou prin r`ndurile de mai sus:Antena 3 este, de ani buni, ob`t\ mediatic\ pe care, cu aju -torul istericilor s\i „comen ta -tori“, „moderatori“ [i „ana -li[ti“, Dan Voiculescu o agit\asupra du[manilor preadom -niei sale. ~ns\, `n ultima pe -ri oad\, ceea ce se aude [i sevede ̀ n emisiunile Antenei 3dep\[e[te pragul bunului-sim], `ncalc\ drepturi funda -mentale ale omului sau insti g\la ur\. Ciudat este c\ vaj ni culsobor de `n]elep]i ai drep t\ ]iidin audiovizual, membrii CNA,par s\-[i fi pus piciorul `nghips [i nu iau nici un felde atitudine, `n condi]iile `n

ca re oamenii din sus-numi -tul Consiliu s`nt angaja]ii un-ei institu]ii de stat – zice-se –democratic.

Un prestigios cotidian ger -man, Frankfurter AllgemeineZeitung, a publicat acum c` -teva zile un amplu articol, de -dicat „Imperiului Varanului“.Mai are rost s\ explic cine eVaranul? Nu e cel din benzi -le desenate, fi]i siguri, chit c\personajele care-i duc la ̀ n de -plinire ordinele de execu]ietelevizate seam\n\ cu c`tevamaimu]ici BD sau cu uneledin desenele animate. „Ante -na 3 este o arm\ [utilizat\ deVaran – n. mea] contra jus ti - ]iei, concuren]ilor s\i econo -mici [i adversarilor politici.“Asta scrie o publica]ie c`t sepoate de credibil\ [i res pec ta -

bil\ nu numai `n spa]iul vor - bitorilor de german\, ci ̀ n toa -t\ lumea. Probabil c\, ̀ ntimpul\sta, la Consiliul Na ]io nal alAudiovizualului au sosit ul-timele numere din „Pif“.

S\ mai precizez c\ ̀ n ace -la[i cotidian nem]esc ap\rea,`n noiembrie anul trecut, unarticol ̀ n care televiziunile de[tiri din România erau asocia -te cu „un ventilator de mi ze rii“?Cunosc oameni care se simt`n jura]i de mam\ doar dac\`ncerci s\ le demonstrezi c\Mircea Badea este un cir carde proast\ factur\, c\ Da naGrecu este o copie supra expus\

a unei [efe de lag\r, c\ VictorCiutacu (`ntre timp, trans-ferat ) chiar este `ncar na -rea sensului cuv`ntului „ciu -tac“, c\ r\spopitul Mihai Gâ -dea e un purice care se cre deelefant; c\, `n fapt, to]i ceinumi]i – [i mai s`nt [i al]ii –nu s`nt dec`t ni[ te indivizicare au intrat prin efrac]ie`n jurnalism. {i din cauzalor, jurnalismul româ nesc, ori -cum bolnav, moare. „~ncapeo ]ar\ `ntreag\ `n buzuna rulvestei unui fost co laboratoral Securit\]ii?“, se `ntreab\nem]ii. ~ncape cu to tul [i, dinp\cate, mai este loc!

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Maimu]e cu antene


Concursul CNC: bani pu]ini,multe guri fl\m`nde


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Din 1989, de c`nd am dat [i noi cunasul de libertate, s\ nu fi f\cutstatul român nimic pentru cet\ ]e -nii lui? Merit\ oare at`ta dispre][i at`tea vitupera]ii? Hai s\ st\m[i s\ judec\m limpede, la rece, [inu ame]i]i de emo]ii – `n afar\ deemo]ia patriotic\, desigur.

S\ nu fi oferit ]ara asta româ-nilor [anse s\ reu[easc\ `n via]\,s\ tr\iasc\ `n prosperitate, s\ se`mplineasc\? Ba dimpotriv\ – celpu]in din 1990, guvern dup\ gu-vern, to]i ale[ii no[tri, suflet dinsufletul neamului, tocmai cu astas-au ocupat.

G`ndi]i-v\ numai la to]i tineriicu `nalt\ calificare profesional\,absolven]i de facultate de la `nce-putul anilor 1990! ~n prezent mul]i,foarte mul]i dintre ei, s`nt `n str\ -in\tate: au emigrat masiv imediatdup\ mineriade. Au fost alun ga]i,speria]i, poate, de gloatele carestrigau c\ nu g`ndesc.

La vremea aceea am fost oripilat.Azi m\ `ntreb dac\ nu cumva a[atrebuia s\ fie. M\ g`ndesc ce-ar fif\cut ]ara asta, plin\ de [omeri, cualte c`teva sute de mii de [omeri –[i `nc\ dintre cei supracalifica]i.Bie]ii oameni ar fi fl\m`nzit aici,

f\r\ slujbe sau, cei mai noroco[i,cu salarii de trei-patru sute deeuro, iar p`n\ la urm\ tot [i-ar filuat lumea `n cap. Dar ]ara – adi c\guvernul ales, cel ce p\storea tur -ma de români – a g`ndit `n pers pec -tiv\ [i i-a f\cut s\ plece de atunci,c`nd `nc\ erau tineri [i aveau ener -gie, c`nd puteau s\ `nceap\ via]ade la cap\t. Iar azi... azi mai to]is`nt cet\]eni canadieni, americani,germani ([i de alte na]ionalit\]i,cum se zicea pe vremuri), au veni -turi decente, tr\iesc `n ]\ri prospe -re [i ì mai ajut\ [i pe cei r\ ma[i`n biata Românie. P`n\ la urm\a[a-i c\ lucrurile s-au aranjat? S-auaranjat. S-ar fi aranjat f\r\ mine-riade [i f\r\ apelurile la ucidereaintelectualilor? Nu s-ar fi aranjat,c\ n-ar mai fi plecat at`t de mul]i.Poate c\ ar fi vrut s\ plece acum,c`nd ar fi avut deja vreo patru-zeci-cincizeci de ani [i [anselelor de reu[it\ n-ar mai fi fost...dar ce s\ mai vorbim? Mam\ as -pr\, România i-a silit s\ reu [eas -c\. Ce [an s\, ce [ans\! Ca s\ numai vorbim de m`ndrul nume de ro -mân pe care ace[ti oameni, mul]idintre ei de suc ces, `l nemurescpe tot mapamondul.

~n mare, la fel stau lucrurile [i cucele dou\-trei milioane de mun ci toriromâni pleca]i `n str\i n\ ta te, a[a- numi]ii „c\p[unari“. ~n România,oric`t ar fi muncit, n-ar fi a juns s\ob]in\ salariile din Italia, Spania,Germania etc. A[a, nu nu mai c\muncesc, c`[tig\ [i `[i ridi c\ ni[tefrumuse]i de case, dar mai [i tri-mit bani `n ]ar\, la cei r\ ma[i de-ocamdat\ aici. C`[tig\ [i ei, c`[ tig\[i rudele r\mase `n ]ar\, c`[ti g\ [i]ara. P\i, altceva ce s\ faci? Doarnu erau s\ r\m`n\ to]i aici, asista]isocial? Iar dac\ statul român ì p\s -tra pe to]i angaja]i pe la `ntreprin -deri falimentare, pe salarii de mize -rie, a[a-i c\ n-ar fi fost bine? A[a-i?

Mai mult, ]ara asta are grij\ [ide fiii cel mai slab d\rui]i de na-tur\ cu inteligen]\ sau h\rnicie.Pe unii ì face oameni politici, peal]ii func]ionari, iar pe al]ii ce s-omai g\si pe acolo. Fiindc\ e u[ors\ reu[e[ti `n via]\ dac\ ai cali -t\]i, aptitudini, intelect [i vredni -cie. E mai greu dac\ e[ti a[a, mai`ncet `n g`ndire, mai del\s\tor orimai nepriceput. S\ nu mai vor-besc ce greu e dac\ e[ti cu totulnevrednic, nemernic, netrebnic,taler cu dou\ fe]e, om de nimic.Ei, de ei s-a avut o grij\ special\,c\ci [i ei s`nt ai no[tri [i nu-i pu-tem l\sa pe drumuri. }ara asta fa -ce pentru ace[ti defavoriza]i maimult dec`t America, ce se laud\ c\-iprime[te la s`nul ei pe to]i oro p si -]ii: ì pune s\ o conduc\. {i nu sepoate spune c\ lucrurile nu mergbine. ~n 1989, România avea dou\ -zeci [i cinci de milioane de români.Azi are vreo optsprezece. ~n rit-mul \sta, mai ales c`nd vor fi maimul]i români `n str\in\tate dec`tacas\, noi, cei r\ma[i, o s\ putemfi cu to]ii rentieri. {i-o s\ tr\im ovacan]\ perpetu\, `n cea mai bu n\]ar\ din lume. Iar la o adic\, dac\lucrurile l`ncezesc, mai putem che -ma ni[te mineri, c\, uite, au trecutmai bine de dou\zeci de ani [i mul]idintre tinerii de azi nici nu mai[tiu ce-i aia o b`t\ ort\ceasc\ ̀ n cap.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

» E mai greu dac\ e[tia[a, mai `ncet `ng`ndire, mai del\s\torori mai nepriceput. S\nu mai vorbesc ce greue dac\ e[ti cu totulnevrednic, nemernic,netrebnic, taler cu dou\fe]e, om de nimic. Ei, deei s-a avut o grij\special\, c\ci [i ei s`nt aino[tri [i nu-i putem l\sape drumuri. }ara astafa ce pentru ace[tidefavoriza]i mai multdec`t America, ce selaud\ c\-i prime[te las`nul ei pe to]i oro p si ]ii:ì pune s\ o conduc\.

Uneori m\ satur de criticile pe care le aud la adresaRomâniei, `n special de criticile lansate cu veninantina]ional de românii `n[i[i (de unii români) – bachiar [i de criticile mele. Ce-are statul \sta, ce auguvernele alese democratic [i administra]ia statului,de le critic\m mereu, `n loc s\ ne vedem de treab\?

O ]ar\ bun\, pecare s-o iube[ti

Nota, ap\rut\ `n presa nazist\ `n a -prilie 1933, dup\ ultimul concert datde dirijor la 31 martie, la Opera dinDüsseldorf, al c\rei director artis -tic a fost `ncep`nd din 1930, era maimult dec`t un avertisment, era pre - am bulul unei condamn\ri la a dre -sa unui mare muzician. Iar JaschaHorenstein a `n]eles-o imediat, ple -c`nd `n Fran]a, pentru a `ncepe ovia]\ nou\ [i a-[i continua cariera,ambele total bulversate de nazism.Patruzeci de ani mai t`rziu, tot la un`nceput de aprilie, avea s\ p\r\ seas -c\ lumea, transform`ndu-se treptat –dup\ formula inspirat\ a criticuluiamerican Alex Ross – „dintr-un per -sonaj de legend\ minor\ `ntr-o fi-gur\ de cult“.

Anul acesta, c`nd Wagner este laonoare, doar radioul polonez a g\sitde cuviin]\ s\ comemoreze figuralui Jascha Horenstein. Informa]iaam aflat-o cu prilejul unui interviuacordat Europei Libere de v\rul s\umai t`n\r, Misha Horenstein, carelucreaz\ de zece ani la elaborareaunei monografii despre via]a a ces -tui dirijor bine cunoscut ̀ nainte decel de-al Doilea R\zboi Mondial, darr\mas, ̀ n mod paradoxal, un mar gi -nal, un defavorizat `n posteritate,iubit cu adev\rat doar de o m`n\de cunosc\tori [i colec]ionari.

N\scut la Kiev, ̀ n 1898, avea s\ iaprimele lec]ii de vioar\ la Königs -berg, unde familia se refugiase du p\marile pogromuri de ̀ nceput de veacXX din Rusia, iar apoi la Vie na, e -lev al lui Adolf Busch, s\ fie ac cep -tat la Academia de Muzic\ ̀ n 1916 [is\ devin\ un discipol, ̀ n com pozi]ie,al lui Franz Schreker. Du p\ cum sub -liniaz\ Misha Horenstein, viitoruldirijor, ce l-a urmat pe Schreker,`mpreun\ cu al]i studen]i ce se vor

impune drept compozitori notabili,la Berlin, `n 1920, unde pedagogul-compozitor a fost numit director laHochschule für Musik, nu a luatniciodat\, oficial, lec]ii de dirijorat.Singurele „lec]ii“, cu care se m`n -drea, au fost repeti]iile f\cute deWilhelm Furtwängler, al c\rui asis -tent a devenit o vreme. La Berlinl-a cunoscut [i s-a `mprietenit cu di -rijorul Hermann Scherchen, [i el,dup\ cel de-al Doilea R\zboi Mon -dial, devenit un alt mare dirijormarginalizat pentru convingerilesale de st`nga.

Au f\cut parte am`ndoi din curen -tul cultural Novembergruppe, al\ -turi de Alban Berg, Paul Hindemith,Kurt Weill, Hans Eissler, Karol Rat -haus, din aripa cu simpatii [i idea -lism socialist, pe care propagandasovietic\ stalinist\ a deceniului altreilea nu a ezitat s\ le speculeze [is\ ̀ ncerce s\ le manipuleze, ̀ n timpce nazi[tii le-au clasificat cur`nd o -pera `n categoria „artei degenerate“.

Interesant [i instructiv este epi -so dul c\l\toriilor lui Jascha Ho-renstein ̀ n Uniunea Sovietic\. Bio -graful s\u ̀ mi reda pe scurt ambi an -]a `n care s-au desf\[urat, spu n`nd:„Prima dat\ c`nd s-a dus `n Rusia afost `n 1932, trimis acolo de Societa -tea Cultural\ German\, ̀ n ideea ̀ m -bun\t\]irii rela]iilor cu Rusia. Adoua oar\ s-a dus cam nou\ luni mait`rziu [i a dirijat Mahler [i Bruckner,fiind unul dintre ultimii care au f\ -cut-o ̀ n Uniunea Sovietic\. La con -cer tele lui a asistat {ostakovici. Po -trivit amintirilor lui Horenstein,concertul lui [i cel condus de OskarFried la Moscova au fost cele carel-au influen]at `ntr-o m\sur\ consi -derabil\ pe {ostakovici `n privin ]alui Mahler. Este vorba de a 5-a sim -fonie a lui {ostakovici, scris\ `n1937. [Horenstein [i {ostakovici]Aupetrecut chiar o noapte `ntreag\`mpreun\, ̀ n tren. {ostakovici ve ni -se de la Leningrad la Moscova s\asculte Simfonia a 5-a de Mahler [iBruckner, cea de-a 9-a, iar apoi auc\l\torit ̀ mpreun\ cu trenul de la Mos -cova la Leningrad, `n compania luiIvan Sollertinski, primul biograf rusal lui Mahler. Au stat ̀ n vagonul-res -taurant [i au vorbit toat\ noapteadespre Mahler...“.

Dac\ Jascha Horenstein r\ m ̀ne re -lativ pu]in cunoscut ast\zi, motivular fi, dup\ spusele lui Misha Horen -stein, faptul c\ „nu a avut un a gentpublicitar bun, nu s-a priceput s\-[i

v`nd\ propriul nume [i a a[teptatmereu s\ vin\ lumea la el. Nici nus-a promovat singur asemenea al to -ra, nici nu a avut calit\]ile unui PR...Interesul fa]\ de el era foarte cir-cumscris, ca [i repertoriul lui. ~ntimpul vie]ii, repertoriul care ̀ i pl\ -cea abia `ncepea s\ c`[tige popula -ritate. Uneori, `n anii ’50 [i `ncepu -tul anilor ’60, c`nta Mahler ̀ n s\li deconcert goale“.

{i dac\ ast\zi Horenstein r\m ̀neunul dintre pu]inii mari dirijori aisecolului XX f\r\ o edi]ie specia l\a `nregistr\rilor sale de studio [i aconcertelor live, imprim\rile me mo -rabile, la dispozi]ia celor ce vor s\-ldescopere, s`nt relativ numeroase.Pe discurile companiei Cesky, de e -xemplu (cu o Simfonie din LumeaNou\ a lui Dvorak cu totul admira -bil\, `ntre altele), pe cele ale caseiUnicorn cu o serie Mahler, `n caredomin\ o Simfonie a 3-a la pupitrulOrchestrei Simfonice din Londra,cu Norma Procter ca solist\, pe im -prim\ri Vox, de la `nceputul anilor’50, cu o serie timpurie Mahler [iBruckner, cu Orchestra Simfonic\din Viena. Li se adaug\ un cofret denou\ discuri cu transmisiunile radioale concertelor de la Paris (1952-1966;Music & Arts) [i, dintre concertelelive, alte nou\-zece discuri publica -te din arhivele BBC-ului, `n seria„Mari interpre]i ai secolului XX“.Dintre acestea din urm\, nu ezita]is\ asculta]i cu prioritate Missa So -lemnis beethovenian\, cu soli[ti devis ca Teresa Stich-Randall, NormaProcter, Richard Lewis [i Kim Borg,`nregistrare din 1961. Iar pentru a -ma torii de istorie pur\, discul p\s -treaz\ amintirea `nt`lnirii dintreHorenstein [i Filarmonica din Be r -lin, `n... 1928, `ntr-o Simfonie a 7-ade Bruckner (Koch International3-7022-2) ce deschide seria marilorinterpret\ri ce vor urma, de la Furt -wängler la Jochum [i Celibidache.


6 » muzic\

„Din nefericire, dirijorul afost Jascha Horenstein...Trebuie s\ spunem «dinnefericire» deoarece estescandalos c\ un teatrugerman din Düsseldorf nupoate g\si un dirijor germanpentru o celebrare a luiWagner [i trebuie s\ apele -ze la Horenstein [...] Artaeste o expresie a tempera -mentului [i a spiritualit\]ii,iar aceste lucruri s`ntdeterminate de s`nge [i deras\ [...]Wagner a fost unuldintre pu]inii care au v\zutcu mult `n avans r\ul [iprimejdia pe care evreii aufost capabili s\ le cauzezeparcursului vie]ii germane...“

Recunosc, micul meu joc de cu-vinte n-are consisten]a unuia `nlimba englez\, un de se pot a mes -teca hollow cu holography [i ho -logram, rezultatul depinz`nd dein spira]ia emi]\torului. }inta ca -lamburu lui, dac\ se poate spu neastfel, ar fi rele varea discrepan -]ei dintre ce-a fost trupa Holografla `nceput [i ce-a devenit azi: ceamai difuzat\ trup\ la Radio Ro -mâ nia! S\ fie bine `n]eles: nu amnici un repro[ de f\cut la adresabrandului Holograf, consolidatpeste ani [i peste at`tea discuric\ le-am pierdut socoteala. ~n fapt,[i-am mai scris, cei de la Holo-graf de monstreaz\ c\ se poate tr\idecent, ba chiar onorabil, din saude pe urma mu zicii rock [i-a ac-tivit\]ilor conexe, a proa pe ca-nOccident, f\r\ s\ faci rabat de lacalitate, nici de la genul prefe -rat. Toa t\ pre]uirea pentru reu -[ita lor!

~ns\ enoria[ii rockului, maipu ]in ad miratori ai succeselor deorice fel, au `nc\ nostalgia „pri -mului“ Holograf, a c\ rui m\r tu -rie de patrimoniu este chiar `n -t`iul disc, din anul 1983. (Sper s\nu gre[esc data, deoarece pe co -perta ebo ni tei pe care o p\strezca pe sfintele moa[te nu e nici oindica]ie l\muritoa re; absen]a sedatoreaz\, probabil, sentimentu -lui românesc al fiin]ei, care asi -gura regimului de-atunci iluzia c\va du ra `ntr-un prezent etern celpu]in o mie de ani-lumin\!) C`n d -va, discu]iile pe tem\ um ple auore consistente la `n tru ni rile noa s -tre irigate cu alcool de fabrica ]iedivers\. Uitasem subiectul, nu[i atmos fera lichid\ a serilor a -celea. M\ urm\ reau, difuze, nudifuzate, versurile piesei nr. 9 depe Holograf 1: „M\ simt obo sitde-at` tea ma[ini, ulei [i motoa -re.../.../ Che ma]i medicul! N-amnevoie de medici! Chema]i me -dicul! Am nevoie de... mu zic\ da -]i-ne, via]a l\sa]i-ne!“. Uitasem

chiar c\ Holograf c`nt\ piesa a -ceasta, Se colul XXI. Mi-a reamin -tit deun\zi Nelu Stratone, c\ ru -ia i-am r\mas dator o bu telie devin din podgoria proprie. Ine vi -tabil, am repus `n func]ie vechiulpick-up Tesla NC430 [i-am scosdin raft LP-ul. Nu l-am [ters depraf. Dac\ e s\ m\ `ntorc `n timp,m\car s\ simt mi rosul trecutuluila modul concret! Ui mi tor pentrumine: nici un fir de praf nu eraimplicat `n deturnarea sunetuluibi ne imprimat `n studioul E lec -trecord, cu butoanele mane vra tede Freddy Negres cu! Chiar mi ci -le zg`rieturi inevitabile vi ni lu luilipsesc. Oare s\ nu fi ascultat euprea mult LP-ul? Pesemne c\ da,de vre me ce uitasem ce-am zis maisus c\ am uitat.

Cuvintele citate vor fi fost, lavremea respectiv\, o g\selni]\ depoet a lui Mi hai Pocorschi. Re ci - tite azi, cu backgroundul necesar,par o subtil\ „[op`rl\“ strecura t\nu numai la adresa st\rii de lu-cruri din „showbizul“ românesc.Unde contro lul efectiv `l de]ineaucenzorii pu[i s\ veghe ze la puri-tatea liniei partidului [i la cu r\ -]enia rockului. Apropo de con-trol... Im posibil de uitat Baladacontrolorului, pe versurile lui Flo -rian Pitti[, o satir\ tran s pa ren -t\ la situa]ia de fapt din cultu r\.Dar surpriza cea mare e ul timapies\, Rockul dezarm\ rii. E o pa -rodie muzica l\ ([i textul, [i op -]iunea melodic\ rocka billy) at`tde evident\ acum, `nc`t... dezar -meaz\ realitatea c\ „a trecut“de cenzur\ atunci! Oare s\ nu-i fidat nici unui politruc prin cre ierc\ piesa e o b\taie de joc la „po-litica de pace“ oficial\? (Aveaupolitrucii creiere?)

Una peste alta, discul e un do cu -ment ilustrativ al anilor fara o nici.El pro bea z\ ce resurse de talentimense au risipit netrebnicii de -semna]i s\ „coordoneze“ ceea cenu poate fi nici m\car „ordonat“,fiindc\ este permanent viu: cultu -ra u nei na]iuni. Niciodat\ nu-isuficient s\ spunem [i s\ re-spu -nem: din cauza amestecului imbe -cililor `n rock, au p\ r\sit Ro mâ niaat`]ia [i at`]ia muzicieni valo ro[i,locul lor de prim-plan ocu p`n -du-l maneli[tii [i-alte lifte.

Ulterior, Holograf n-a mai fostce promitea, ci s-a dezvoltat altfel.Dar asta e o poveste separat\.

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Anivers\rile anului:

Jascha Horenstein (1898-1973), o figur\ de cultHolograma unei

trupe holografice

Musicalul, un gen desucces

Popular prin excelen]\ `n LumeaNou\, musicalul este asociat en-tertainment-ului, centrul s\u mon -dial fiind localizat pe Broadway.Celebru `n `ntreaga lume, bulevar -dul traverseaz\ de la nord la sudNew Yorkul, av`nd o lungime de27 km! Musicalul r\m`ne, incontes -tabil, marele preferat al publicu-lui de peste Ocean, dar genul a fost[i este gustat [i pe mai „b\tr`nulcontinent“. Succesul garantat pre -supune o poveste frumoas\, emo ]io -nant\, cu iz misterios-romantic, fie

deja cunoscut\ dintr-un roman,film ori desen animat, fie inedit\.I se asociaz\ o compozi]ie muzica -l\ lejer\, agreabil\, care s\ spo reas -c\ dramatismul [i emo]ia na ra ]iu -nii. Li se adaug\ decoruri [i cos-tume glamour, lumini fee ri ce. O bli -gatoriu, c`teva vedete care s\ in-terpreteze. M\car un hit. Adic\ a -ce le melodii care r\m`n `n inimi-le [i min]ile tuturor, care ajung s\te obsedeze: le auzi [i dup\ l\ sa reacortinei, nu ]i le po]i scoate din min -te, le fredonezi ̀ n drum spre cas\ sauprin cas\, c`ntece care se des prind despectacol [i-[i fac singure o ca ri er\,

f\r\ ca lumea s\ mai [tie cu pre-cizie de unde provin. S`nt titluricare au r\mas pe afi[ un num\r im -presionant de sezoane. Pentru amen]ine viu interesul, ciclic vede -ta se schimb\, rolul principal fiin -du-i `ncredin]at altui star. Partitu rade musical nu necesit\ voci de o -per\, fiind `ncredin]at\ actorilorori c`nt\re]ilor pop, pentru c\ sus ]i -nerea actoriceasc\ este determinan -t\. Musicalul este o combina]ie deteatru [i muzic\, e teatru cu muzic\.

Istoria lui are peste un secol [ijum\tate, iar originile trebuie c\ u -tate ̀ n vodevil, opera comic\ [i ope -ret\. La mijlocul secolului al XIX-lea,musicalul figura deja `n v`rful pre -ferin]elor publicului. Dic]iona re leamericane consemneaz\ primulspectacol ̀ n 1866, c`nd, la New York,o trup\ de dansatori europeni pu nea`n scen\ The Black Crook. Argu-menta]ia acestei at`t de precise da -t\ri era folosirea muzicii [i dansu lui

`n relatarea pove[tii, ceea ce ade venit caracteristica esen]ial\ agenului. Entuziasta apreciere a pu -blicului a f\cut ca muzicieni de ma -re talent s\ compun\ partituri, `n - tre timp clasicizate. George [i IraGersh win, Leonard Bernstein, Os carHammer stein II, Richard Rod gers,Frederick Loewe s`nt ast\zi com-pozitori canonici. Perioada de aura musicalului a fost decada anilor’50-’60, c`nd `n impunerea unor noititluri un rol semnificativ l-a a vutcinematografia. Musicalul se afl\acum din nou „pe val“. Cea de-a [ap -tea art\ pare reinteresat\ de o spe ciecu at`]ia fani. Moulin Rouge, cuNicole Kidman [i Ian McGregor,Burlesque, cu Christina Aguilera[i Cher, Mizerabilii, cu Anne Hath -away [i Hugh Jackman, o dovedesc.

Revist\, cabaret

Veri[oare primare ale musicalului,cabaretul [i revista s-au desprinsdin acela[i trunchi, dezvolt`nd tr\ -s\turi care le individualizeaz\.Teatrul de revist\ are `n Româniao tradi]ie interbelic\ solid\, con so -lidat\ de Compania „C\r\bu[“ a luiConstantin T\nase. „Pam. Pam!“Continuat\ `n prezent prin c`te vateatre de profil din Bucure[ti, Plo -ie[ti [i Baia Mare. Legat ombilicalde vodevil, teatrul de estrad\ esteramura satiric-muzical\. Prin de -fini]ie, structura sa este o suit\ denumere muzicale [i vocale-solisti -ce live, momente coregrafice [i cu -plete, partituri actorice[ti solo saude duet, cu text de satir\ social\.

La fel ca revista, cabaretul e untip de spectacol costisitor. Muzi c\,dans [i teatru laolalt\, uneori [imagie, acroba]ii, contorsionism, ̀ n -tr-o succesiune de numere indepen -dente, diverse, legate tematic, cu odistribu]ie numeroas\, orches tr\,ansamblu de dans, costume sclipi -toare. Spectacolul de revist\ se joa -c\ pe o scen\ de teatru, cabaretul eg\zduit de restaurante ori cluburi

de noapte. Publicul st\ comod la me -se, m\n`nc\, bea ceva [i savurea z\reprezenta]ia animat\ de un ma -estru de ceremonii. Cabaretul a `n -florit ̀ n Parisul secolului al XIX-lea,capitala Fran]ei r\m`n`nd `n topprin localurile din Montmartre [ide pe Champs-Elyssées.

Sunetul muzicii

Pe afi[ul Operei Na]ionale Româ -ne Ia[i a intrat un musical, Sunetulmuzicii de Richard Rodgers, cunos -cut `n `ntreaga lume mai ales dato ri -t\ ecraniz\rii din 1965 [i interpre -t\rii memorabile a actorilor JulieAndrews [i Christopher Plummer.Op]iunea repertorial\ continu\programul institu]iei de reapropri -ere a publicului, altfel un musi calarat\ mai bine pe afi[ul unui tea-tru liric. Inten]ia e nobil\, asigur\varietatea ofertei, dar realizareasuport\ `mbun\t\]iri. ~ntr-o sceno -grafie (Valentin Codoiu) care demon -streaz\ poten]ialul sugestiei plasti ce,at`t prin stilizare, c`t [i prin utili-zarea proiec]iei animate, principalavulnerabilitate a mon t\ rii (regiaMihaela Bogdan) e sus ]inerea ac-toriceasc\. Distribu]ia (pe uneleroluri, dubl\, eu am v\ zut-o pe ceadint`i) e alc\tuit\ din soli[ti aiOperei ie[ene care, se ve de, nu auobi[nuin]a interpret\rii teatrale.Nici c`nd c`nt\, nici c`nd rostesctextul vorbit. De aici, absen]a dina -micii, a crescendoului, a accente-lor dramatice `n planul ac]iunii, aevolu]iei conflictului, obligatorii laun musical, pe care spectatorul oresimte ca monotonie. Tributari ges -turilor ample, ar ti ficiale, uneori st`n -gaci, interpre]ii, chiar cei principali,nu conving spu n`ndu-ne povestealui von Trapp [i ai lui. R\m`n doarsunetul muzi cii, naturale]ea [i can -doarea mi ci lor interpre]i (corul Ju-niorii Operei) din rolurile celor [ap -te copii ai familiei. Hitul Edelweiss[i cel cu `nv\]area gamei. Pe carele fredonez [i acum.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Element structural care concur\ la reprezentabilitateaunui text, c`ntul s-a bucurat `nc\ din zorii artei teatralede `ntreaga aten]ie a arti[tilor. Subliniat de Aristotel`nsu[i `n cea dint`i lucrare de teorie teatral\ a Apusului,c`ntul s-a metamorfozat `n parcursul s\u istoric,devenind teatru muzical, estrad\, cabaret. Avantajulmelosului e c\ deschide rapid sufletele spectatorilor.Mesajul ambalat sonor [i melodic e mai prizat depublic dec`t oricare alt\ form\.

Teatrulmuzical

Primul musical consemnat `n istorie este The Black Crook, pus `n scen\ la New York, `n 1866

Pe afi[ul Operei Na]ionale Româ ne Ia[i a intrat musicalul Sunetul muzicii de Richard Rodgers

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

O telenovel\ socialist\. Care s`ntriscurile unui titlu at`t de ex-plicit? Nu cumva d\ [i o cheiede lectur\?

Explicarea titlului unei c\r]i con -stituie o ̀ ntrebare dificil\ ̀ ntotdea -una, mai ales pentru autor. Titlul„de lucru“ al c\r]ii a fost De laLenin la Lennon, dar alitera]ia f\ -cea imposibil\ utilizarea lui. Pe dealt\ parte, `n ceea ce prive[te che iade lectur\, cred c\ titlul acesta re -flect\ o problem\ cu care m-am con -fruntat tot timpul scriind textul. Co -munismul a fost tratat `n literatu-ra noastr\ de dup\ 1989 `n „cheie

major\“, iar cel mai bine v`nduttext de dup\ comunism a fost Jur -nalul fericirii al lui Nicolae Stein -hardt. ~ntr-un fel de replic\ indi-rect\ la Steinhardt, care, evident,nu descrie o fericire `n cel mai pro -fund sens al cuv`ntului, nici eu nudescriu universul comunismuluiceau[ist ca pe o telenovel\. E maidegrab\ o form\ de autoironie aautenticismului c\utat.

De ce tocmai o telenovel\?

Continu`nd ideea de mai sus, amales s\ scriu un tip de nara]iunelipsit\ de grandoare, un fel de lite -ratur\ abstinent\, preocupat\ delucruri m\runte, de minusculul e -xisten]ei, de ceea ce poate s\ par\minor [i irelevant. Nu am vrut s\scriu `nc\ un roman grav (fie el [iironic sau parodic) la adresa trecu -tului. De aceea „telenovel\“ are pen -tru mine o puternic\ referin]\ in-tra-textual\ (la nivelul firului nara -tiv aparent), dar [i extra-textual\.Comunismul pe care l-am tr\it eunu a fost grav [i criminal, a[a cuml-au tr\it autorii a[a-ziselor roma -ne „de deten]ie“. Eu am tr\it `n tr-osocietate a pref\c\toriei, nu a cri -mei. Un socialism care se pozi]ionaideologic `mpotriva capitalismuluidecadent [i, cu toate acestea, o ma -re parte din produc]iile media (fil -mele mai ales) din acea perioad\aveau o component\ `mprumutat\de la „inamicul de clas\“. Mai mult,rela]iile dintre oameni erau tele-novelistice, `n sensul c\, `nce p`ndde la Tovar\[ul [i Tovar\[a [i

termin`nd cu reprezentan]ii auto -rit\]ilor locale, to]i se compl\ ceau`ntr-un soi de via]\ dubl\.

Telenovela mi-a oferit aceast\ go -lire de eroism at`t de necesar\, mi-apermis s\ exprim faptul c\ via]a dezi cu zi, `n cele o mie cinci sute pa -truzeci [i unu de episoade `n carese tot deruleaz\, reprezint\ meca -nismul devorator al unei socie t\]isuperficiale, dez-implicat\ de su-biec]ii s\i (de propriii cet\]eni).

O telenovel\ socialist\, un roman([i) cu comunism. E drept, e uncomunism personal, un comu-nism tr\it, care se pliaz\ de faptpe perioada copil\riei-adoles-cen]ei-primei tinere]i. Ce [ansemai are comunismul `n art\?

Dup\ cum a]i observat `n `ntreba -re, eu nu am vrut s\ scriu desprecomunism, ci despre copil\ria [iadolescen]a mea, care s-au consu -mat, prin hazardul istoriei, ̀ n aceaepoc\. Acel eu din trecut a fost

etichetat de c\tre societatea actu a -l\ drept inacceptabil. Promiscuita -tea `n care tr\im, unde lideri poli -tici care au beneficiat de comunismau ajuns s\ fac\ „Procesul comu-nismului“, unde, prin etichetareanegativ\ a comunismului, am a -juns captivii unei alte iluzii, a ca-pitalismului s\lbatic, este repug-nant\. Modul `n care am condam-nat comunismul (iar ceau[ismul [istalinismul s`nt condamnabile catipuri de societ\]i) ne-a f\cut pemul]i s\ ne arunc\m [i sufletele lagroapa de gunoi, pentru c\ [i elecrescuser\ `n comunism. Mie mi-atrebuit mult timp ca s\ pot `ncepes\ vorbesc nu despre caracteristi-cile comunismului sau despre valen -]ele criticii marxiste (extrem de ne -cesare la adresa capitalismuluihe gemonic), ci despre tr\s\turilevie]ii pe care am tr\it-o.

Acest fapt, explicit ast\zi `n zo -na economic\, este aplicabil [i `nart\. Fiind captivii unor ideologii

de dreapta asumate ca slogan, f\ r\cunoa[terea surselor ei filosoficesau teoretice, mul]i dintre scrii-torii [i intelectualii din Românias-au sectarizat. Actul cultural es-te la noi dependent de afirmareaunei ideologii de dreapta, care dis -pre]uie[te tot ce nu `i este specific.Dac\ prin [ansele „comunismu-lui `n art\“ `n]elegem reg\sirea u -nui realism de alt\ factur\ dec`t celestetizant, dar [i dec`t fostul rea-lism socialist, atunci cred `n aces -te [anse.

Cum v\ raporta]i la restul lite-raturii ap\rute `n ultimii anipe aceast\ tem\ `n România?

Melancolia fa]\ de trecut [i un felde „Ostalgie“ (nostalgia ]\rilor Es -tului fa]\ de trecutul pierdut) semanifest\ pretutindeni `n România,ziarul de cel mai mare tiraj de la noipublic\ rememor\ri ale trecutului,o b\utur\ carbogazoas\ capitalis -t\ s-a v`ndut folosind mecanismele


8 » interviu

Doru Pop: „Nu am vrut s\ scriu desprecomunism, ci despre copil\ria [iadolescen]a mea, care s-au consumat,prin hazardul istoriei, `n acea epoc\“C`nd foarte mul]i c`ntau prohodul comunismului-tem\-literar\ (OK, hai s\ vorbesc `n numele meu, eu c`ntamprohodul etc.), vine acest roman absolut surprinz\tor[i, a[ spune, adorabil, dac\ nu ar fi pe acolo [i cevaporco[enii. O telenovel\ socialist\ nu este totu[idespre comunism, nici m\car despre comunismulautorului (Doru Pop, cunoscut mai degrab\ `n mediulacademic dec`t `n cel literar pentru o gr\mad\ demotive – vezi mai jos), ci despre o parte din via]aacestuia. Copil\rie, adolescen]\, tinere]e, tot ce se`nt`mpl\ p`n\ la 30 de ani, de data aceasta a avutghinionul – sau norocul, depinde cum vrei s-o iei – s\se `nt`mple `n Epoca de Aur. Romanul lui Doru Pop – [iasta e chiar ultima mea fraz\ – este [i un bun prilejpentru to]i cei care am prins ceva de acolo s\ neamintim. La treab\, tovar\[i!


interviu « 9

acestei nostalgii, produse alimen -tare care ne amintesc de trecutulcomunist au fost re`nviate.

Pe mine nu m-a preocupat at`tde mult „via]a `n comunism“, nuam vrut s\ ofer [i eu `nc\ o reme-morare a trecutului sau, departede mine, s\ l\crimez la margineagropii comunismului. Am vrut, maidegrab\, s\ prezint un palier deautenticitate pe care sim]eam c\al]i autori l-au ignorat sau nu l-auluat `n serios.

I-am admirat [i ì admir `n con -tinuare pe scriitorii care au reu [its\ transpun\ `n operele lor p\r]idin trecutul recent. De fapt, NormanManea ori Gabriela Adame[teanuau deschis aceast\ cale `nc\ dinepoca trecut\, cu un traseu literarce recupereaz\ experien]a cotidia -n\. Unii scriitori pe care ì pre ]u -iesc, cum este Mircea C\r t\ res cu,au f\cut un efort de sublimare fan -tastic, transform`nd experien]a dinepoca „Regretatului `mpu[cat“ `n -tr-un filon estetic ce s-a canonizat.

Apoi s`nt scriitorii extraordi-nari din t`n\ra genera]ie. B\iu]eii,de exemplu, este un memorabil textcare reconstruie[te via]a `n peri-feriile Bucure[tilor. Eu `ns\, ca ar -delean din nordul patriei socialis -te, am g\sit str\ine acele ima gini,chiar dac\ m-a impresionat valoa -rea lor literar\. ~n schimb, m-amsim]it aproape de un alt scriitor pecare `l admir, Bogdan Suceav\, ca -re a reconstruit la modul epider -mic [i personal 24 de ore din via]aunui soldat din timpul Revolu]iei.

S`nt, desigur, al]i scriitori de ofor]\ pe care o apreciez de multtimp, ale c\ror c\r]i se num\r\printre lecturile mele „obligato-rii“ din ultimii ani, ca Dan Lungusau Radu Pavel Gheo, care au re -u[it opere literare de o factur\ cutotul nou\. Sau remarcabilul Via ]a[i faptele lui Ilie Cazane de R\z vanR\dulescu (ca s\ nu mai vorbim descenariile pe care le-a scris), undevedem na[terea unui nou mod de aface literatur\. Ori al]ii, ca VasileErnu, `n N\scut `n URSS, sau {te -fan Ba[tovoi, ̀ n Iepurii nu mor, ca -re au `ncercat dez-ideologizareatrecutului.

Eu am vrut doar s\ scriu o pro -z\ autentic\, s\ fac un roman princare via]a pe care am tr\it-o s\fie inteligibil\ pentru copiii mei.

Un roman la care scrie]i de 20 deani, m\rturisi]i pe blogul dum -neavoastr\. Un roman [i o a na -liz\, continua]i, aduc`ndu-l ̀ n dis -cu]ie pe Lacan. Care este func ]ialiteraturii `n acest context? Are[i o func]ie terapeutic\?

Pentru mine literatura, at`t ca ci-titor, dar, mai ales, ca scriitor, areca principal\ func]ie vindecareatraumelor, a suferin]elor [i a dure -rii. Cartea are un nucleu ce apar ]i neajurnalului meu de autoanaliz\, o

autoanaliz\ de factur\ lacanian\ pecare am practicat-o o vreme. Apoi,ar\t`ndu-le unor prieteni aceste frag -mente, ei m-au `ncurajat s\ le tran s -form `n proz\. Rezultatul este O te -lenovel\ socialist\. Eu m-am vin-decat [i mi-am recuperat o partedin identitate, din suflet, din trecut.Nu pot dec`t s\ sper ca [i cititorii s\poat\ recupera acest traseu, citind.

Unde v-a dus scrierea acesteic\r]i?

De fapt v\d aceast\ carte mai de-grab\ ca pe un final de drum de c`tca pe un ghidaj c\tre viitor. A[a cumam spus, ea reprezint\ cap\tul u -nui drum autoanalitic [i al unei ex -pieri personale, necesare `n via]aoric\rui om matur, care vrea s\ `n -]eleag\ de unde vine [i cine este.

Pentru lansarea de la Cluj, le-a]icerut participan]ilor s\ aduc\obiecte din Epoca de Aur. Cev-a surprins cel mai mult?

~n primul r`nd vreau s\ le mul]u -mesc tuturor celor care au venit lalansare [i au adus c`te ceva (e ade -v\rat, la r`ndul meu le-am oferit,sub forma unui cadou distribuit,ca pe vremuri, „la pachet“ cu car-tea, o selec]ie din alte lucr\ri alemele). Unii au adus obiectele „sa-crosancte“ (carnete de partid, scul p - turi `n lemn `nf\]i[`ndu-l pe Le-nin), al]ii au adus amintiri perso-nale (cum a fost boneta de militar pecare am [i purtat-o `n timpul lan s\ -rii), al]ii, cei care au `n]eles „che ma -rea“ mea, au adus obiecte ale mici -lor memorii (pachete de Euge nia [iciocolat\ Rom, discuri de vi nil, ca -ie te cu „texte de c`ntece“ interzise).

Cel mai surprinz\tor a fost `n -s\ momentul c`nd, la ini]iativa luiAlex Goldi[, lansarea de carte s-atransformat `ntr-o [edin]\ de par -tid parodic\. Studen]ii mei m\ pri -veau [oca]i, auzindu-l pe Alex vor -bind, `n limbajul de lemn al plena -relor comuniste, despre devia]io-nismul meu ideologic, despre ele-mentele imperialiste care au „stri -cat“ volumul, despre nevoia de a-miface autocritica etc. ~n vreme cenoi, genera]ia n\scut\ ̀ n anii ’70-’80,ne pr\p\deam de r`s, cei de dou\ -zeci [i ceva de ani credeau c\ areloc o demascare critic\ real\, nu ̀ n -]elegeau nici limbajul, nici con-textul. Eram `n plin\ telenovel\ so -cialist\. Pentru ei am scris aceas t\carte.

De ce a]i ales s\ v\ plasa]i roma -nul ̀ ntr-o conven]ie, aceea a „ma -nuscrisului g\sit (primit)“?

Mizanscena aceasta a venit t`r ziu`n construc]ia narativ\. Am c\u tatmai multe op]iuni, variante pen-tru a introduce povestea. Dar au-tenticitatea a fost mai puternic\ de -c`t orice construc]ie epic\ deoa-rece primele noti]e pe care le-am

f\cut `n jurnalul meu psihanaliticerau f\cute chiar ̀ n agenda veche atat\lui meu, acolo unde, c`nd eramcopil, `mi desenase iepurii pe ca-re ì m`ncam la masa de pr`nz.

S`nte]i un blogger consecventsau, poate, ar fi mai corect s\ spunun cercet\tor cu bloguri. Scri e]idespre filme, despre c\r]i, desprepublicitate. Care s`nt cele maide succes teme abordate? V\ in -fluen]eaz\ traficul decizia asu-pra lucrurilor despre care ur-meaz\ s\ scrie]i?

Nu s`nt un blogger profesionist. Ofac mai mult sau mai pu]in pen-tru c\ am `nlocuit de ceva vremejurnalul de lecturi [i cel de vizio -n\ri cu nota]iile pe aceste plat-forme pe care le-am creat. ~n modciudat, blogul unde public „croni -cile“ de carte, de fapt noti]ele melede lectur\, este mai popular dec`tblogul meu de cinema [i me dia, un -de scriu despre cultura po pular\.Poate c\ literatura mai are o spe-ran]\ `n lumea contempora n\, ca -re pare c\ nu mai are nevoie de ea.

A]i predat un curs de film ro-mânesc la Bard College din NewYork. Pe blog, printre altele,scrie]i [i despre filmele româ-ne[ti recente. Nu ̀ ntotdeauna ̀ ntermeni elogio[i. Ce le repro [a]imai exact?

Iar\[i, e o diferen]\ major\ `ntrescriitura „de blogger“ [i scrisulde cercet\tor. Pe blog `mi permits\ fiu acid [i dur, f\r\ a c\uta ne-ap\rat obiectivitatea, l\s`ndu-m\`n voia senza]iei de receptare „lacald“. ~n sensul cel mai adev\rat,consider c\ filmul românesc esterealmente remarcabil. Aici nu es -te vorba doar despre ni[te produc -]ii bine receptate interna]ional,ci despre unul dintre fenomenelecele mai importante din culturanoastr\ ̀ n ultimul deceniu. Iar stu -den]ii americani au `n]eles natu-ral for]a acestor filme: autentici-tatea [i umorul negru.

Dac\, `ns\, vorbim despre epi-gonii „noului val“ românesc, toc-mai acest lucru `l repro[ez (cuml-a[ repro[a [i unora dintre scrii-torii contemporani) – utilizareaunor scheme de expresie care nus`nt nici veridice, nici relevante saupline de umor, ci simple „broderii“imitative, ca ni[te milieuri de petelevizoarele alb-negru din vre-mea comunismului, repet`nd lanesf`r[it ni[te scheme de succes.

Un top zece filme? Este [i vreunulromânesc aici? De ce nu?/De ceacesta?

Dac\ vorbim de un top al tuturortimpurilor, nu cred c\ a[ putea a -d\uga un film românesc pe list\,pentru c\ cinemaul nostru nu es-te unul original. Filmele noastre,

chiar [i cele mai spectaculoasedin „noul val“, s`nt mijloace princare o cultur\ marginal\ (cum afost cultura cinematografic\ „deBucure[ti“ `n ultimele decenii) s-aadaptat [i s-a sincronizat cu feno-mene globale mult mai importan-te [i mai consistente.

Lista cu filmele mele preferate`ncepe cu Orson Welles [i CitizenKane [i continu\ cu Psycho [iVertigo ale lui Hitchcock. Rev\dcu mare pl\cere Resnais [i Kuro-sawa. Din cinemaul recent m\ `n -torc mereu la autori precum Chris -topher Nolan (cel din Memento),Ireversible al lui Gaspar Noe [i,mai ales, Haneke. Dar s`nt [i un ̀ m -p\timit al filmelor lui Ridley Scott,de la Alien [i p`n\ la Gladiatorul,am v\zut toate produc]iile lui (chiar[i pe cele de slab\ calitate). {i, cas\ nu par un elitist de dreapta,trebuie s\ recunosc c\ am r\masun fan al seriei R\zboiul stelelor,urm\resc chiar [i desenele ani-mate din aceast\ categorie.

S`nte]i ini]iatorul unui proiectacademic original, European Vir -tual Academy. Care este ideeaacestui proiect?

Proiectul a pornit de la ideea c\viitorul educa]iei la nivel globaleste `n zona virtual\, `n platforme -le dezvoltate prin apari]ia noilor me -dia. Cred c\ nu doar noi, româ nii,ci `ntreaga Europ\ este `n urmaStatelor Unite `n ceea ce prive[teeduca]ia online. Am f\cut [i eu unmic efort `n direc]ia sincro niz\riipedagogice cu aceste trenduri ca-re domin\ lumea contemporan\.

A]i studiat Jurnalismul, a]i fostjurnalist, a]i scris despre pre s\.O calitate [i un defect ale pre-sei din România?

O calitate este greu de g\sit, defec -te, nenum\rate! Printre acestea senum\r\ superficializarea genera -lizat\, transformarea [tirilor `n -tr-un instrument de manipulare[i propagand\ [i cultivarea unornulit\]i pe post de lideri de opi-nie. Din p\cate, jurnalismul o biec -tiv [i corect a devenit o simpl\ a -mintire a trecutului, despre care,probabil, un nostalgic va scrie c`nd -va. Singura calitate a presei de la noir\m`n ziari[tii solitari, excep]ii deprofesionalism [i probitate, tot mairare [i tot mai pu]in apreciate.

» Comunismul pe care l-am tr\it eu nu a fostgrav [i criminal, a[acum l-au tr\it autoriia[a-ziselor roma ne „dedeten]ie“. Eu am tr\it`n tr-o societate apref\c\toriei, nu a cri mei. Un socialismcare se pozi]ionaideologic `mpotrivacapitalismuluidecadent [i, cu toateacestea, o ma re partedin produc]iile media(fil mele mai ales) dinacea perioad\ aveau ocomponent\`mprumutat\ de la„inamicul de clas\“.

La lansarea de la Cluj a telenovelei sale, Doru Pop a purtat o bonet\ de militar

Florin Irimia

Romanul Ruxandrei Cesereanuspar ge mai multe conven]ii/tipareprin formula inedit\ aleas\ de au -toare de a ne vorbi despre cincizecide ani [i mai bine de comunism [ineocomunism, al\turare prefera t\[i de Mihuleac, [i `n fond perfect le -gitim\. ~n loc s\ urm\reasc\ evolu -]ia unui personaj de-a lungul a, s\zicem, c`teva decade de mizerie to -talitar\, Cesereanu alege s\ explo -reze abuzurile totalitarismului (v\ -zut `n cheie folclorico-biblic\ dreptun fel de apocalips\ ̀ n mai multe fa -ze) prin intermediul a nu mai pu]in detreizeci [i patru de personaje, b\r -ba]i [i femei, copii [i adul]i, ti neri [ib\tr̀ ni, delatori [i denun ]a]i, chiaburi[i propagandi[ti, secu ri[ti [i frontie -ri[ti, persecutori [i perse cuta]i, chia -buri [i proletari, revolu]ionari [i„terori[ti“ [.a.m.d. ~n doar 233 de

pagini, c`te cuprinde romanul, au -toarea nu are, evident, spa]iu s\ ledezvolte pove[tile, dar pentru sco -pul de fa]\, cele dou\, trei sau, du p\caz, patru, cinci pagini pentru fie ca -re portret s`nt mai mult dec`t su-ficiente. Se produce astfel un fel deinventariere cronologic\ a celor maitulbur\toare [i/sau reprezentativemomente din istoria de cincizeci deani a regimului, de la instaurare [ip`n\ la pr\bu[ire, dac\ `ntr-ade v\rputem vorbi de o pr\bu[ire [i nucumva de o reinventare.

Lucre]ia, Tinu, Pintilie,Leontin, M\rgineanu,Alexandru [i mul]i al]ii

Romanul debuteaz\ cu Lucre]ia(in spirat\ de personajul real al Lu -cre ]i ei Jurj) fugind din calea pr\ -p\dului comunist `n mun]i [i con -dam n`n du-se la o via]\ de pribegie,

nesiguran]\ [i lipsuri, de care sca -p\ numai pentru a intra la ̀ nchisoa -re. ~l vedem apoi pe Tinu, un t` n\rsecurist cu g`ndire rudimentar\,animat de dorin]a de a ucide c`t maimul]i du[mani ai poporului (ceeace [i face), aceste „vipere turbate“,„n\p`rci [i limbrici“ care trebuiestrivi]i, zdrobi]i [i st`rpi]i. E ceeace le spune „tavari[ilor“ convoca]ila [edin]\ Sceleratul-{ef al Secu-rit\]ii anilor de `nceput, GheorghePintilie, alias Timofei Bodnarenko,alias Pantiu[a, un psihopat ucrai -nean cu acte `n regul\ care ]inediscursuri mobilizatoare noiloraparatcici români. Dar du[maniai poporului po]i executa [i cu pi-xul, dac\ n-ai un kala[nikov la `n -dem`n\, cazul ziaristului Leontin,un b\iat f\r\ [coal\, dar cu am bi -]ii de parvenire, care nu s-ar da `nl\turi de la nimic ca s\ ob]in\ a -probarea superiorilor. A[a ajung`n `nchisoare români nevinova]iprecum profesorul M\rgineanu sauAlexandru, teroriza]i de al]i româniextrem de vinova]i ca Eugen }ur -canu, un sadic, [i el de]inut, nu `n -t`mpl\tor supranumit Marchizul.

Ne `nt`lnim apoi cu Valeriu, unt`n\r c\ruia `i place s\ provoacesis temul, care, ̀ n replic\, ̀ l va „gra -tula“ cu o internare la azilul de ne -buni; cu Anda, o evreic\ `ndr\ gos -tit\ de-un român verde care o la s\`ns\rcinat\ [i-apoi `i cere s\ avor -teze, prilej pentru autoare de aveni cu o defini]ie personal\ asu-pra a ceea ce a `nsemnat „Revolu -]ia“, adic\ tocmai un soi de avort(al tuturor speran]elor [i iluziilornoastre?); cu Johann, [vabul carevrea s\ plece din ]ar\, dar ]ara nuse-ndur\ s\-l lase; cu Onac, un `n -v\]\tor ambi]ios [i orgolios str\ b\ - tut de vise de m\rire (a se citi tot par -venire); cu Silvestru, poetul-cen-zor care, sp\lat pe creier, ajun ges\-[i cenzureze propriile poezii; cu[oimii patriei [i educatoarea lorcare-i `nva]\ s\ c`nte celebrul Noi`n anul 2000; cu Roby, cel care tre -ce Dun\rea `not, ajutat de un pi-cior de om care-i poart\ noroc; cu

domnul Ionescu, profetul cuminte,care moare `mpreun\ cu propria-icas\, demolat\ pentru a face loc u -nui impun\tor bulevard al victo-riei socialismului; cu boschetari,cu orfani, cu revolu]ionari naivi[i „terori[ti“ [i mai naivi.

O infuzie de autenticitate

~n mijlocul nara]iunii, [i acesta es teun alt element inedit [i de efect alromanului, perspectiva se mut\ f\ -r\ preaviz de la omniscienta persoa -n\ a III-a la persoana I, `n spatelec\reia o recunoa[tem chiar pe Ru -xandra Cesereanu, mai pu]in scri i -toarea [i mai mult nepoata, vorbin -du-ne cu emo]ie [i dragoste ne di si -mulat\ despre bunicul ei, preotulVasile Ces\reanu, [i suferin]ele sa-le (este denun]at, face `nchisoare,pleac\ din ]ar\, se ̀ ntoarce cu un an`nainte de a muri, pleac\ din nou[i moare singur pe un pat de spitaldin Roma). Evident, tipul de inter -ven]ie auctorial\ `n interiorul na -ra]iunii nu este o inven]ie a scrii-toarei, dar, folosit\ inteligent, eaare darul de a-[i apropia afectivcititorul, oferindu-i acel mult doritglimpse `n via]a sa privat\, carede regul\ r\m`ne ascuns\ priviri -lor sau este deghizat\ `n altceva.Vorbim de o infuzie de autenticita -te, dac\ vre]i, confirmarea c\ celepovestite aici nu s`nt numai fic -]iuni, chiar dac\ se deruleaz\ `ninteriorul unui roman. La ob]i ne -rea acestui efect mai contribuie,bine`n]eles, [i combina]ia dintrepersonajele fic]ionale [i cele isto-rice: nu doar Lucre]ia [i Pantiu -[a au existat `n realitate, nu doarprofesorul M\rgineanu [i preotulCes\reanu, dar [i {o[escu [i Coa-na, so]ii Ceau[escu, cu alte cuvin -te, el surprins `naintea unei `n t`l -niri importante cu un grup de scri -itori români (un fragment memo-rabil `n care dictatorul repet\ `nfa]a logopedului directivele pe ca -re le va da `n ceea ce prive[te sco-pul literaturii ̀ n comunism), ea vi -s`nd s\ devin\ o regin\ a României,

dup\ modelul oferit de Elisabetaa II-a. Nici Gheneralul Iunian nulipse[te, [i nici pre[edintele Ili[oi,strategi des\v`r[i]i ai României re -volu]ionare [i postrevolu]ionare(autoarea a preferat s\ nu le folo-seasc\ numele reale, dar se-n]elegeimediat despre cine e vorba), c`ndminerii devin adev\ra]ii tero ri[tiai României, dar nu p\]esc nimic,fiind agrea]i de noua putere care,din nou, ̀ n buna tradi]ie româneas -c\, alege s\ se supralegitimeze prinfor]\ chiar dac\ c`[tigase alegerile.}ara a f\cut trecerea de la comu-nism la (o form\ de) capitalism [i,ca de obicei, a ales s-o fac\ prin s`n -ge. Nomenclaturi[tii s-au conver-tit `n senatori [i deputa]i [i, pen -tru ca nimeni s\ nu mai fie perse-cutat (ca `n obsedantul deceniu),s-a decis un NUP general pentruto]i. Un singur cer deasupra lor,altfel spus, cel albastru, senin, alnevinov\]iei [i inocen]ei.

Un roman cinic, trist [ideconcertant

Combin`nd istoria privat\ cu ceaoficial\, documentul de arhiv\ cumemoria personal\, Ruxandra Ce -sereanu reu[e[te s\ scrie un romande excep]ie. Este, din p\cate (dinp\cate pentru c\ se na[te ca re ac -]ie la ni[te conjuncturi extrem dereale), un roman cinic, trist, de-concertant, un roman al unei scri -itoare dezam\gite nu de via]\, cide via]a din România, [i mai alesde ce s-a ales de ea, dup\ momentul1989. Dumnezeu i-a promis Dia-volului c\ va st\p`ni nestingheritpeste lume `nainte de Sf`r[itul sf`r -[iturilor, ni se spune `n povesteadin preambul. A[a cum se prezin t\lucrurile, ne d\ de `n]eles autoa-rea, Dumnezeu [i-a respectat promi -siunea. Ar cam fi timpul de-acums\ vin\ Sf`r[itul. C\ de un nou ̀ n ce -put, `n contextul de fa]\, nu poatefi vorba.

Ruxandra Cesereanu, Un singur cerdeasupra lor, colec]ia „Fiction Ltd“,Editura Polirom, 2013


10 » carte

Dac\ scriitori contemporani precum Gabriela Adame[teanu,Dan Lungu [i Lucian Dan Teodorovici abordeaz\problematica comunismului românesc printr-o gril\eminamente realist\ (de[i Matei Brunul se poate citi [i `ncheie alegorico-postmodern\ a deconstruc]iei conceptuluide autor/narator), recent au ap\rut dou\ romane care caut\s\ se abat\ de la „formula tradi]ional\“ [i o fac foarte bine.M\ g`ndesc aici la Aventurile unui gentleman bol[evic, al luiC\t\lin Mihuleac, care ne propune o viziune realist-magic\/fantastic\/suprarealist\ a cenu[iilor ani ’80, c\ruia i seadaug\ acum romanul Ruxandrei Cesereanu, Un singur cerdeasupra lor. Se simte, oare, dorin]a unei schimb\ri `nraportarea scriitorului la trecut sau cele dou\ c\r]i vorr\m`ne experimente izolate? E prea devreme pentru unverdict, s\ vedem deocamdat\ despre ce e vorba `n romanulclujencei, cartea ie[eanului fiind discutat\ aici cu alt\ ocazie.

„Nenum\rate flori [i palate...“


carte « 11

Doris Mironescu

~ntrebarea care se pune este, evi-dent, dac\ se schimb\ ceva de la oepoc\ la alta sau dac\ suprarealis -mul naumian este identic cu sine`nsu[i de la `nceput p`n\ la sf`r[it`n proz\. Nu e o `ntrebare u[oar\.

Un poet hiperinteligent,cu imagina]ia foarte`ndr\znea]\

Dar diferen]ele, mai ales atuncic`nd consider\m extremele, prima[i ultima proz\, Medium (scris\ `n1940-1941) [i Zenobia (ap\rut\ `n1985), se v\d. Prima carte `n pro z\a lui Gellu Naum este mult mai pa -sionat\ de teorie [i mai frenetic\ `npledoaria sa pentru poezie. T` n\ rulNaum era un poet hiperinteligent,cu imagina]ia foarte `n dr\z nea]\,curajos p`n\ la vehemen]\. Sfida-rea la adresa „literaturii“ dintrebine cunoscutele ghi limele se re-vars\ ̀ n torente de impreca]ii („hai -na str\lucitoare prin murd\rie,[...] abrutizantele falduri ale uneipoezii cople[itoare prin literarulei plat [i pompos“). Medium e ocarte `n multe privin]e experimen -tal\, care-[i schimb\ punctul degreutate `n repetate r`nduri, din -tr-o dorin]\ de consecven]\ cu unsine inimitabil, mobil, nelini[tit.Se povestesc vise, unele splendi-de, precum cel despre Clava, „cu -v`ntul magic al poeziei“. Se des-criu „EXPERIEN}E POETICE“.Se citeaz\ nume mari, Hegel, Sade,Paracelsus, Nerval, Rimbaud, Lau -tréamont, Breton, Crevel [i al]ii;sigur, nu vreau s\ spun c\ s`nt ci-tate degeaba, dar interven]ia lorreprezint\, nu mai pu]in, un corpstr\in `n text, `ntrerupt temporarpentru a-[i g\si fundamentele.

~ntre istoriile m\rturisite ale po e -tului apar [i scene de teatru melo -dramatic (evoc`nd poate spectaco -lele de Grand-Guignol pariziene)sau locuri bucure[tene stranii (cuinscrip]ii precum patetica [i inu -tila pancart\ „Murd\ria oprit\“),dar, chiar atunci c`nd ele s`nt du-blate de c`te o reproducere foto-grafic\, aduc doar de departe cumodelul lor, romanul Nadja al luiAndré Breton. ~n fond, ele nureu[esc s\ `nr\d\cineze suprare -a lismul românesc `ntr-o istorie [io cultur\, a[a cum o f\cuse cele-bra carte a francezului.

Proza naumian\ iaaspectul basmuluipericulos

Teribilul interzis, volumul din 1945,cuprinde, pe l`ng\ dictum-urilesuprarealiste din Cerneala surd\(cu eclatantul: „S\ cretiniz\m lim -bajul“), frumoasa proz\ Poeti za]i,poetiza]i..., care tope[te laolalt\erotismul ceremonios [i spaima du -blului, codific`nd literar teme pre -zentate `n manifeste `n form\ afo -ristic\. Deja de aici, proza naumi -an\ ia aspectul basmului periculos,care abereaz\ lent, modific`ndconstant limitele acceptabilit\]iiunei norme fantastice. {i tot de a ici`ncepe s\ se vad\ nota proprie aliteraturii (ei, da!) acestui mareautor, anume o fermec\toare bl`n -de]e care ajut\ la `mbl`nzirea fan -tomelor [i la `ndulcirea tranzi]ii-lor ̀ ntre episoadele cele mai atroce.Un geniu al detaliului divagantse vede `n progresia acestei po-ve[ti de la o c\l\torie `n necunos-cut cu autobuzul la o conversa]iecu un dublu albinos, de la o scen\ deiubire sub apa care g`lgìe `n [an]la o scen\ de priveghi pentru ero ul`nsu[i, care o prive[te.

Castelul orbilor, din 1946, facedin nou apologia poeziei `n spiritulsuprarealist, dar venind de la ro-manticii germani, al unei promi-siuni eliberatoare, ce nu s-a `n f\p -tuit `nc\. S`nt al\turate acelea[iscene atroce [i tandre, mai ales `ncontemplarea elegan]ei unor r\nisau a delicate]ei unui „corsaj `n -gre unat de ploi“, de pild\. Dar maiales declara]iile de partizanatpoetic re]in aten]ia: „poezia esteun avans, un promi]\tor avans, oprofe]ie a g`ndirii noi [i reale“;„poezia este o [tiin]\ a ac]iunii“;

„solemnul ceremonial al ereziei“;„a vorbi de iubire, de poezie, cu o -chii, cu din]ii, cu ghearele, cu p\ rul,cu ghetele, cu n\rile, cu s`ngele“.

O nou\ treapt\ derafinament

~n Albul osului, text scris `n 1947,dar publicat abia `n volumul re-cuperator de proz\ din 1970, Naum[i suprarealismul `n variant\ ro-mâneasc\ ating o nou\ treapt\ derafinament. Dup\ un preambul m\r -turisind un [ir de coinciden]e fri-sonante, cu detalii ce le certific\ au -tenticitatea, din Bucure[tii anilor’40, scriitorul se declar\ temporarprozator. Nuvela (dac\ alegem s\ oconsider\m astfel) dezvolt\ o am pl\fabul\ animalier\ despre Cìne,P\ianjen, „[erpi[orul de sulf“, lili -eci [i vulturii b\utori de bere. E vor -ba, din nou, despre o construc]iefantastic-ironic\, ce-[i subminea -z\ constant conven]ia; Cìnele nu ecìne, iar naratorul, care-[i spune„Noi“, `l detest\, de[i ì `mprumu -t\ cuvintele: „Ne-am servit atunci,e drept, de ceea ce limbajul t\u decìne care nu Ne va avea nicio-dat\ nume[te o p`rghie“. Este totvechiul divan al poetului cu lu-mea de care nu vrea s\ se lase cu-prins [i pe care o pedepse[te obli -g`nd-o s\-i asculte confesiunea p` -n\ la calcinarea scheletului, p`n\la „albul osului“. Al\turi de acesttext, un altul, datat 1943-1944, esteAmintirea memoriei, un [ir de vi seasem\n\toare cu cele din Medium,de altfel volumul cel mai apropiatca dat\ a elabor\rii. Visele naumi -ene s`nt splendide construc]ii c\ -rora pare s\ le lipseasc\ temelia:atrocit\]i m\runte, tachinerii co-losale, renghiuri violente, mici„exerci]ii erotice“. {i poeme pe te -me at`t de suave c\ par `nt`m pl\ -toa re: refuzul identit\]ii, gra]iaaleatoriului, ezitarea erotic\.

Zenobia, un roman cuspecie proprie

{i, dup\ o lung\ pauz\, apare Ze-nobia, publicat\ `n 1985 [i afirma t\ca una dintre marile c\r]i ale lite -raturii române. Numind-o „homan“,[i nu „roman“, autorul `[i prelun -ge[te consecvent refuzul literatu-rii. Nu s`nt sigur c\ acest refuzmai poate fi totu[i urmat: chiar [iconceput `n spirit antiromanesc,

dinamit`ndu-se singur prin inter -ven]ii bru[te ale capriciului, el cu -prinde totu[i o poveste `ntrea g\.Despre un roman este vorba, desi -gur, unul cu specie proprie, pe caredoar Naum ar fi putut s\-l scrie. Bachiar o „autofic]iune“, a[a cum a -rat\ Simona Popescu `n competen -tul ei studiu introductiv. Dizol -v`ndu-se `n al]ii, mul]i, Naum `[icreeaz\ scenariul sau scenariilepropriei identit\]i vegheate de lu -minoasa Zenobia, de angelicul Dra -go[, de prozaica doamn\ Gerda [i deceilal]i. A[ mai spune c\, `n calita -te de scriere autofic]ional\, Zenobiaeste constr`ns\ s\ includ\ un pro -ces de individua]ie care coincide, ̀ n -t`mpl\tor sau nu, cu personalitateaei stilistic\. ~n Zenobia, proza luiNaum ajunge la performan]\, darnu prin cristalizarea de ordin mi-tologic a unei „aventuri“, ci mai a -les prin limpezirea vocii naumiene,adic\ prin adoptarea `n proz\ a a -celei „bolboroseli“ bl`nde, a aceleidivaga]ii moi care tope[te `n apa eitotul [i face posibile toate tran zi ]i -ile, oric`t de scandaloase. Renun -]`nd la preten]ia fioroas\ din tine -re]e de a se impune ca „medium“`ntre toate obiectele lumii, Naum selas\ permeat de ele, le `ng\duie s\-linvadeze, cu o gra]ie fermec\toare,care, pentru mine, ̀ l reprezint\ maimult dec`t aforismele divor]ului delogica diurn\ [i de „instrumentelede g`ndit“ ale altora. Dac\ asta esteliteratur\ sau nu mi se pare o sim pl\ceart\ de cuvinte. Zenobia e o car tefascinant\, asta e tot ce conteaz\.

Gellu Naum, Opere II. Proz\, edi]ie`ngrijit\ de Simona Popescu, EdituraPolirom, 2012

Un eveniment insuficientreliefat a fost apari]ia,anul trecut, a volumului aldoilea din edi]ia de Operede Gellu Naum, cuprinz`ndintegrala prozei. {i totu[ie vorba de restituireaunor texte interbelice,multe reluate `n Poetiza]i,poetiza]i... (1970), dardestule oferite acumcititorului la a doua edi]ie,aproape uitate. Medium(1941), Teribilul interzis(1945), Castelul orbilor(1946), Albul osului (1947)[i altele s`nt puse `n serialor cronologic\, ar\t`nd otrecere de la `nceputulaglomerat de referin]eliterar-filozofice la scrisultot mai cursiv, maiseduc\tor [i mai poetic alprozei de maturitate, `nspecial din Zenobia.

Bl`nde]ea fermec\toarea lui Gellu Naum

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulKinderland, de LilianaCorobca, ce va ap\rea `ncur`nd la Editura CarteaRom=neasc\, `n colec]ia„Proz\“.

– Fragment –

Am fost prin acele locuri de mul -te ori, c`teodat\ eram mai mul]icopii [i f\ceam g\l\gie juc`ndu-ne.S\ream peste foc, ne luam la `n tre -cere care urc\ primul `n cel mai`nalt copac sau ne jucam de-a as -cunsa. Nu ne fusese fric\ de ni -mic, p`n\ c`nd ma[ina cu v`n\ -tori nu ne-a speriat [i dup\ aceeane-a trecut gustul jocurilor g\ l\ -gioase `n p\dure. V`n\torii auspus c\ alung\m p`n\ [i broa[ te -le c`nd zbier\m ca ni[te apuca]i.Eram acolo fete [i b\ie]i, numaidin clasele mari. V`n\torii auprins o fat\ [i au `ntrebat-o dac\n-a v\zut mistre]ul. C`nd a auzitde mistre], fata a t\cut, c\ p`n\ a -tunci urla, ca [i cum era pe ju m\ -tate [a[l`c, de[i v`n\torii nu prindfete tinere `n p\dure pen tru a lepr\ji la foc `ncet. Cred c\ nimeninu auzise p`n\ atunci de mistre].Am r\mas cu to]ii `nfio ra]i c\ un

mistre] uria[, agresiv, periculosse plimb\ prin p\durea noastr\.

Cine ne-ajut\ s\-l prindem pri -me[te un cadou. Ce vrei? Un tele -fon mobil s\ vorbe[ti cu mam\-ta?

La noi `n sat mul]i oameni audeja telefoane mobile [i Inter ne -tul a fost tras prin fir. La [coal\,la prim\rie [i la punctul medicaleste Internet. Dac\ vor fi destuicopii la [coal\, m\car 17 `n clas\,[i nu se va `nchide [coala noas -tr\, vom c`[tiga un grant [i vomavea calculatoare `n fiecare cla -s\. Dar p`n\ se va `nt`mpla asta,cred c\ voi termina [coala. Poatem\car Dan [i Marcel vor prindeacele timpuri.

Dintre copiii prezen]i acolo nuavea nici unul telefon mobil [ivisam to]i la a[a ceva. Dup\ ce v` -n\torii au plecat, noi am `ncon -jurat fata [i am `ntrebat-o maimulte detalii. Un b\iat de la noidin sat [i-a amintit de aceast\ po -veste. El e fiu de p\durar [i au -zise de la tat\l lui c\ la B\l]i auadus un porc mistre] care s-a do -vedit a fi foarte cuminte, se spu -ne c\ m`nca din palm\. Nu credc\-i adev\rat, m`nzul m\n`nc\ dinpalm\, nu porcul. ~ncearc\ s\-i daide m`ncare porcului nostru do -mestic [i vei vedea c\ nu face nicio diferen]\ `ntre m`na ta [i m\rul

din palm\. Dar\mite un mistre]s\ lbatic adus pentru a fi v`nat!Poate era `ns\ mult prea bl`ndpentru pl\cerea v`n\torilor `nr\ -i]i. Atunci ei au hot\r`t s\-i deadrumul `ntr-o p\durice, s\ se s\l -b\ticeasc\ un pic, s\ se obi[nu ias -c\ cu p\durea dup\ drumul lung [iobositor pe care l-a f\cut, el fiindadus din Polonia cu un camion.Apoi s\-l v`neze cu adev\rat. Mis -tre]ul a fost adus pentru ni[te [efiimportan]i [i trebuia spectacol `ntoat\ legea. Au dat drumul mis tre -]ului [i dus a fost. C`nd au vrut s\-lv`neze, ia-l de unde nu-i. {i de a -tunci `l caut\ prin toate p\durile.

Moldova nu are mul]i mistre]iprin p\duri, mai bine zis, nu aredeloc mistre]i, deci dac\ vede ci -neva vreunul, este cel care a fu -git. C`teva echipe `l tot caut\. Nicip\duri prea multe nu mai are Mol -dova. Pe locul unde ne juc\m noiacum, unde ne rostogolim `n r`p\cu vitez\, `nainte era p\dure. Iaracum, numai iarb\ [i flori. Ca se -le erau construite la marginea p\ -durii, care se `ntindea p`n\ `n sat.Acum p\durea se `ndep\r tea z\de noi [i e tot mai mic\. V`n\toriia veau semne c\ mistre]ul ar fiajuns `n p\durea noastr\, au fostanun]a]i [i p\durarii s\ g\seasc\mai repede locul ̀ n care se as cun de

animalul. Feti]a care a vorbit cuoamenii aceia crede c\ ei nici nus`nt v`n\tori adev\ra]i, ci ban di ]i.{tie ̀ ntreaga Moldov\ de acest mis -tre] [i `l caut\ to]i. Cost\ o avere.

Nu le d\m mistre]ul! am ho t\ -r`t noi. Tr\im [i f\r\ telefonul lormobil! Ne-am adunat to]i copiii [iam promis, pe r`nd, pe cuv`nt deonoare [i pe noroc `n via]\, c\ da -c\ vreunul din noi va vedea mis tre -]ul, s\ nu spun\ nim\nui. Nu [tiude ce, dar [i eu eram sigur\ c\ mis -tre]ul e chiar `n p\durea noastr\.

S\ nu umbla]i singuri prinp\dure [i, c`nd vede]i mistre]ul,s\ v\ urca]i repede `ntr-un copac,ne sf\tuiesc oamenii mari. El tre -buie s\ fie foarte fl\m`nd, a[a c\m\n`nc\ precis [i copii. Dup\ a -cea ̀ nt`mplare, doream foarte mults\ `nt`lnesc mistre]ul. Visam cum`l salvez de v`n\tori [i cum `i daus\ m\n`nce ghinde de stejar dinpalm\. M\ jucam cu copiii pe to -loaca de la marginea p\durii [iintram singur\ `n p\dure, s\ v\ddac\ mi-e fric\ ori ba, mergeammult spre inima p\durii, apoi m\`ntorceam pe toloac\. Uneori co -piii nici nu-mi observau lipsa, al -teori plecau acas\ s\ m\n`nce [inu mai g\seam pe nimeni.

Pe urm\ a venit Alisa [i mi-a]i nut lec]iile ei de naturale]e. A[azicea ea, noi s`ntem copiii na tu -rii, p\rin]ii ne-au n\scut [i ne-aup\r\sit. Noi `nv\]\m s\ tr\im [is\ ne purt\m de grij\ singuri. Dra -gostea de care avem nevoie o lu\mde la cine e al\turi de noi [i ne-od\. {i natura ne d\ totul, numais\ `nv\]\m s\ lu\m. Ne ofer\ maimult dec`t p\rin]ii no[tri.

Dup\-amiaza, c\utam ap\ moar -t\. Prin p\dure curgeau vreo treip`r`ia[e, iar pe l`ng\ ele trebuies\ fie vreo b\ltoac\ ascuns\ pli -n\ de plante [i floricele. Un loc `nfa]a c\ruia un g`nd din\untru s\-]i [opteasc\: aici e apa moart\.Trebuie s\ ai vreo bubi]\, o juli -tu r\, pe care s-o strope[ti cu apafermecat\ [i s\-]i treac\ imediat,[i buba, [i durerea, de parc\ doar]i s-a p\rut c\ te-a durut. Trebuies\ dispar\ toate semnele durerii`n mod miraculos. Am mai g\sit euni[te b\ltoace ml\[tinoase, cu ap\clocit\, dar bubele [i juliturile nutreceau la atingerea cu apa lor.

De data aceasta, m\ `n]epase oalbin\ [i durerea veni at`t de ful -ger\tor, c\ mi-au dat lacri mi le.C`nd am vrut s\ culeg o cais\ foar -

te coapt\, ea era plin\ cu viespisau albine, care f\cuser\ o g\u ri -c\ `n cais\ [i sorbeau din fructulfoarte dulce. Eu am apucat fruc -tul f\r\ s\ le v\d [i am sim]it odurere at`t de `n]ep\toare, c\ nicinu mi-am dat seama ce m\ doare.De parc\ mi-au `n]epat tot corpulo sut\ de albine, p`n\ la inim\, `ncarne vie. Am ]ipat numai, apoiam v\zut pe deget un punct ro[u,dar degetul nu era prea umflat. Amb\gat degetul `n ap\ [i m-am por -nit `n p\dure dup\ leac. N-am uitats\ iau [i o sticlu]\, cu toat\ dure -rea. Cu aceste g`nduri, nu l\ sampl`nsul s\ m\ cople[easc\. Abia`mi ]ineam lacrimile s\ nu pl`ngpe drum de durere. Dac\ m-ar fiv\zut cineva, nu m-ar fi l\sat `np\dure, singur\, mu[cat\ de al bi -ne. Dar f\r\ durerea ta nu g\se[tiapa moart\. {tiu un drum spre p\ -dure direct prin vii [i am ajunsrepede. Am v\zut plopul `n jurulc\ruia cre[teau florile. Nu preamai erau flori `n p\dure. Nici le -urd\, viorele, brebenei sau topo -ra[i. Era deja `nceputul luniiiulie, au `nceput c\ldurile, iar `njurul plopului – flori m\run]ele.Am auzit apa cum susur\ nu preadeparte, deci un izvora[, am c\l -cat `n glod, m-am `nv`rtit `n jurulplopului, c\-mi spunea inima c\aici o s\ g\sesc ceva.

Locul mi s-a p\rut foarte cu -noscut. Am mai fost pe aici nu de -mult. M-am a[ezat l`ng\ izvora[.Aici am stat cu Lucian, foarte a -proape unul de altul! L`ng\ acestizvora[. M-am uitat ̀ n jur [i am v\ -zut un fel de vizuin\ sau o scor -bur\ plin\ cu ap\ `n trunchiul u -nui fost copac mare. Frunze mari[i mici, de toate culorile, pluteau`ncerc`nd parc\ s\ ascund\ apa.Am b\gat degetul [i imediat mi-atrecut toat\ durerea, [i ro[ea]a, [isemnul unde m-a mu[cat vies pea.Am g\sit! Dac\ iei o dat\ ap\, adoua oar\ trebuie s\ vii abia laanul, nu mai devreme. Trebuies\ iei c`t mai pu]in, s\ mai la[i [ialtora [i s\ nu sece locul `n urmata ori s\-[i piard\ puterea de vin -decare. Ori s\ se supere apa [i s\nu te mai vindece. Am luat o ju -m\tate de sticlu]\, pentru fra]iimei juli]i [i zg`ria]i, pentru Alisa[i bunica ei, am pus frunzele laloc [i am spus apei mul]umescfrumos c\ m-a vindecat. De bu cu -rie, uitasem cu totul de mistre].G\sisem prima mea ap\ ferme ca -t\. Apa vie se g\se[te mai u[or,de fapt, orice ap\ curg\toare evie, cu desc`ntece [i cur\]enie in -terioar\ o faci vindec\toare, darcea moart\ e foarte greu de g\sit.


12 » avanpremier\

AUTOAREALiliana Corobca s-a n\scut pe10 octombrie 1975. A publicatro manele Negrissimo, Ed. Arc,Chi [in\u, 2003 (Premiul Pro -me theus pentru debut, acordatde revista „România literar\“,Premiul de debut pentru proz\al Uniunii Scriitorilor din Re -publica Moldova) [i Un an `n Pa -radis, Ed. Car tea Româ neas c\,Bucure[ti, 2005, tradus ̀ n ita lia n\`n 2009 [i `n german\ `n 2011. Aeditat volu me le Ale xan dru Bu -su ioceanu. Un roman epistolaral exi lu lui românesc, corespon -den]\, 1942-1961 (2 vol., 2003,2004); Poezia româneasc\ dinexil (an to lo gie, prefa]\, note),2006; Golgota româneasc\. M\r -turiile bucovinenilor deporta]i`n Siberia, 2009; Epurarea c\r -]ilor `n România. Documente(1944-1964), 2010; Institu]ia cen -zurii comuniste `n Ro mâ nia,1949-1977, 2 vol., `n curs de a -pari]ie. Co autor la Dic]ionarulGeneral al Literaturii Ro mâ ne,2005-2009. A beneficiat de burse[i reziden]e de crea]ie `n Ger ma -nia, Austria, Polonia, Fran]a.

Liliana Corobca — Kinderland

FOTO

: Pet

rina

Hic

ks


Cea vie se bea, cea moart\ se punepe ran\. Aveam tot felul de re]etede la Alisa. M\ g`ndeam cum seva bucura [i ea [i va studia apamea cu puterea ei miraculoas\.

Mergeam repede-repede [i, c`ndam v\zut animalul `n mijlo culdrumului, am crezut mai `n tì c\e un om aplecat. Poate ì es te r\u,are nevoie de ajutor, iar eu toc -mai am g\sit apa vindec\ toa re.C`nd s-a `ntors spre mine [i s-a o -prit, am `ncremenit [i eu. Nu maiputeam s\ m\ mi[c. Mistre]ul st\ -tea `n fa]a mea la vreo sut\ de pa[i.Era at`t de frumos, at`t de mare,at`t de negru, c\ nu-mi era foartefric\ de el. Dar `n mine se mi[caunumai g`ndurile. Sim]eam c\ niciel nu [tie ce s\ fac\. La o adic\, e -ram prea aproape unul de altul cas\ m\ urc `n copac, dar oricum nuvedeam nici un copac `n jur, m-amg`ndit la asta mai mult a[a, teo -retic, pentru orice eventualitate.St\team am`ndoi nemi[ca]i, eu custiclu]a cu ap\ moart\ `n m`n\,el atent [i g`nditor. A[teptam cael s\ aib\ mai mult\ ini]iativ\.Apoi mi s-a p\rut c\ vine spre mi -ne. Mistre]ule, i-am zis eu `n g`nd,dac\ m\ m\n`nci, cine va aveagrij\ de fra]ii mei? Ei nu m\ audec`t pe mine! {i pe urm\, cred c\nu-s mare bun\tate. Un bo] acolode oase. Am `nceput s\ urlu `nce ti -[or, ca s\ cread\ mistre]ul c\ s`ntun lup t`n\r necomestibil. Lui ìpl\cea cum urlu, st\tea grav [i as -culta, iar mie mi se p\rea c\ m\aflu `n fa]a unui mistre] fan tas -tic, ireal, c\ totul e o vraj\ [i numi se `nt`mpl\ cu adev\rat. Apoii-am zis, tot `n g`nd, eu nu s`nt v` -n\tor, nu am pu[c\ [i nu vreaus\-]i fac nici un r\u. Apoi am c`n -tat vai s\rmaaaaana turturic\, nicinu zboar\, nici nu piiiiiiic\. {i amt\cut, c\ mai departe nu [tiam.Ce r\u mi-a p\rut c\ nu [tiam niciun c`ntec, nici unul! Mama [tieat`tea c`ntece frumoase [i m-a `n -trebat: voi ce c`nta]i; noi doar as -cult\m c`ntece `n limba englez\,din care de multe ori nu `n]ele -gem nici un cuv`nt, fredon\m doarmelodia. Am t\cut, dar nu m-am

mi[cat deloc, nu puteam. De par -c\ am crescut `n mijlocul drumu -lui, ca o plant\. Mistre]ul [i-a `n -tors capul spre partea cealalt\ adrumului [i l-a traversat, dar foar -te lent, f\r\ nici un fel de grab\,indiferent parc\ fa]\ de mine. Deparc\ nici nu eram acolo. Eu `l ur -m\ream fascinat\. Nu mai v\ zu -sem a[a ceva niciodat\. Singur\,`n p\dure. Porci s\lbatici `n mij lo -cul drumului. Abia dup\ ce mis -tre]ul a disp\rut printre copaci,am mi[cat un deget cu care ]i neamsticlu]a, apoi am f\cut un pas, a -poi s-a trezit `n mine o fric\ pecare atunci n-aveam timp s\ o ex -plic. Un pas precaut, dac\ mistre -]ul m\ p`nde[te dintr-un tufi[ [i m\atac\. O fi fost lihnit de foame. M-amuitat la copaci. Nu era nici unuladecvat `n caz de asemenea peri -col, poate mai `ncolo, de-a lunguldrumului, s\ fie unii mai r\mu -ro[i ca s\ te po]i c\]\ra. Aici, to]isub]iri [i f\r\ crengi. Am c\lcat`n ceva ascu]it [i m-am `n]epat.C`nd m-am uitat, c\lcasem pe ocrengu]\ spinoas\ [i s`ngeramu[or. Nu m\ durea, dar fiarele s`ntatrase de s`ngele jertfei. O mie deputeri m-au n\v\lit din toate p\r -]ile [i, c`nd am luat-o la goan\, num-am oprit dec`t la marginea p\ -durii. N-am pierdut apa moart\pe drum [i am turnat un pic pes -te julitur\, care oricum nu mais`ngera de mult. Mi-a trecut ime -diat. Cine [tie din ce fel de lemn fu -sese scorbura aceea [i ce plantepluteau `n ea, dar apa s-a dovedita fi, `ntr-adev\r, t\m\duitoare.

Nici nu m-am uitat `n urm\ c`ndalergam, poate, totu[i, nici o fia r\nu m\ dorea `n calitate de cin\.Iar mistre]ul m\n`nc\ ghind\, p\ -durea noastr\ e plin\ de ghind\,ce-i mai trebuiam [i eu! Mi-a p\ -rut r\u c\ nu i-am spus porculuiceva interesant. Poate ar fi `n ]e -les. Poate m\ l\sa s\ m\ apropiide el. Poate chiar ì d\deam cevas\ m\n`nce din palm\, o ghind\.Poate era bolnav, `l durea ceva [itrebuia s\-l vindec cu apa mea.Putea s\ g\seasc\ [i singur locul,c\ i-am l\sat [i lui ap\ vinde c\ -

toa re. Acas\ am desc`ntat fra]iicu ap\ moart\ [i mistre] s\lbaticcare `mpunge toate juliturile, bo -lile, zg`rciurile [i le distruge, lesf\ r ̀m\ cu copita, le piseaz\, le spar -ge, le alung\ [i r\m`n fr\]iorii meirumeiori [i b\l\iori, frumo[i [is\n\to[i, cura]i [i lumina]i.

Am fost pe drumul cu mistre]dup\ asta, aveam o poal\ plin\ cughind\, l-am chemat, am ajuns laplopul cu scorbura, la izvora[ullui Lucian. Mistre]ule, hai, mai vinoo dat\, te rog! Nu m\ mai tem detine. Dar el nu a venit. Sper c\ nul-au prins v`n\torii [i c\ el maitr\ie[te, mai colind\ p\durile [ise arat\ copiilor buni la inim\. Eunu am spus nim\nui. Dar l-a maiv\zut un copil, un b\ie]el. Unul ca -re nu `nva]\ `nc\ la [coal\, i se zi -ce Mielu. El nu era cu noi c`nd auvenit v`n\torii [i nu-l credea ni -meni, r`deau de el c`nd spunea c\a v\zut mistre]ul. {i pentru c\ ni -meni nu v\zuse fiara, to]i au ui -tat de acea `nt`mplare [i nu l-aucrezut pe Mielu. Dar el a v\zutmistre]ul, l-a descris [i era exactca al meu. Mielu a zis c\ a vrut s\mearg\ c\lare pe el, l-a `ntrebat,pot s\ urc pe spinarea ta [i por -cul a dat din cap c\ da. Mielu s-aapropiat, dar s-a auzit un fo[net,porcul s-a `ntors [i a plecat. S-a`n dep\rtat `ncet, nu se gr\bea ni -c\ieri [i nu se temea. Era negru[i mare. ~n spate avea un gheb, unfel de delu[or, spre deosebire deporcii no[tri. Copiii au r`s de el.Dar eu [tiam c\ Mielu este noulPrin] de la Orizont, `n jurul c\ -ruia noi, fetele verzi, o s\ dans\manul acesta. R\m`ne s\-i c\ut\mprin]esa. {i acum c`nd intru `n p\ -dure, m\ g`ndesc la mistre]. S`ntsigur\ c\ ne vom mai `nt`lni. M\g`ndesc la diferen]a dintre un a ni -mal ]inut `n cu[c\, acas\ ori laGr\dina zoologic\, [i unul liber.C`t\ for]\ [i m\re]ie inspir\ por -cul s\lbatic [i c`t dispre] saugrea]\ puturosul porc din gos po -d\ria noastr\. Acela era un porc decare te puteai `ndr\gosti. Pe carea[ fi c\l\rit [i eu spre o poveste.

CARTEA

Cristina, ea`ns\[i un copil,este nevoit\ s\devin\ „mama“responsabil\ acelor doi fra]imai mici,atunci c`ndp\rin]ii pleac\la munc\ `nstr\in\tate,dup\ „banilungi“.Universul unuisat moldovenesccontemporan,populat `nmajoritate decopii [i b\tr`ni,este v\zut dinperspectivaacestei feti]e de12 ani.

~ntr-o lume`n criz\ [ideriv\, copiii`nva]\, dinpropriile experien]e, s\ lupte [i s\ supravie]uiasc\, `na[teptarea `mplinirii unui singur vis: `ntoarcerea p\rin]iloracas\. Dar ace[tia nu se las\ `ndupleca]i nici atunci c`nd s`ntinvoca]i prin ritualuri magice, p\g`ne. P\r\si]i, copiii se alin\cu amintirile vagi ale unei vie]i normale de familie, imit`nd,`nainte de vreme, gesturile adul]ilor. Despre ]ara copiilormaturi poveste[te Cristina, despre cruzime [i tandre]e, despredurere [i m`ngìere, disperare [i speran]\.

Odat\ cu romanul Kinderland, Liliana Corobca `[iconsolideaz\ statutul de confesor al fiin]elor neajutorate,victime resemnate pe timp de pace, ale c\ror voci nu s`ntascultate de nimeni.

N-a[ fi scris cartea dac\, `ntr-o var\, n-a[ fi `nt`lnit un copilcare m-a impresionat. Un b\ie]el speriat, de vreo doi-trei ani, avenit cu tat\l lui (me[ter care lucra mai mult `n str\in\tate) lanoi acas\. Am `ncercat s\ vorbesc cu el, i-am dat juc\rii, dar el ar\mas mut [i `ncruntat, urm\rindu-[i atent p\rintele care, amaflat ulterior, `l uita pe unde se ducea. Pe mama lui aproape n-ocuno[tea, tat\l mai venea prin sat c`nd g\sea de lucru [i `lcre[tea c`te o m\tu[\ ori vreun frate vitreg. Nu v\zusemniciodat\ un copil mai s\lbatic [i mai nefericit. De[i `n carte nueste personaj principal, de la el a pornit ideea romanului, care s-a numit mai `ntì Patria mam\ [i era unul epistolar, pentru c\feti]a ì scria mamei cum se descurc\ cu fra]ii [i cu gospod\ria.Am renun]at la scrisori [i la titlul ini]ial, l\s`nd pove[tile s\curg\ `n voie, l\s`nd copiii s\ se descurce, `n a[teptareap\rin]ilor.

Gheorghe Cr\ciun, Femei albastre, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia„Fiction LTD“, Editura Polirom, 264 de pagini, 24.95 lei

Romanul r\mas `n manuscris [i ne`ncheiat al cunoscutului scriitoroptzecist Gheorghe Cr\ciun a fost anun]at de fragmentele publicate `nreviste literare [i a devenit deja o legend\ printre admiratorii s\i. Le -genda se nume[te Femei albastre, o carte despre parcursul ini]iatic alunui b\rbat deja matur la momentul Revolu]iei din 1989, scris\ cu frazaimpecabil\ [i cu inteligen]a [i vigoarea caracteristice prozatorului. Per-sonajul central al romanului, un individ divor]at, ce schimb\ slujbe, dar[i femei, alearg\ dup\ o himer\, pe care o vede `ntrupat\ `n f\ptura deceluloid a actri]ei Nicole Kidman. Femeile reale pe care le iube[te sen-zual nu reu[esc s\-l satisfac\ afectiv. Va r\m`ne el `n bra]ele fidelei, odih -nitoarei Ondina sau va ceda vampei inocente Ada Comenschi? Var\m`ne `n avocatur\ sau va continua s\ scrie romane poli]iste?

Carmen Gavril\, Revolta Orientului, cuv`nt-`nainte de BogdanAurescu, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Ego.Publicistic\“, Editura Polirom, 320 de pagini, 29.95 lei

~n calitate de corespondent pentru Radio România Ac -tua lit\]i, Carmen Gavril\ ne poart\ `ntr-o c\l\torie prinzonele fierbin]i ale spa]iului islamic, povestit\ `ntr-unstil pasionant [i incisiv. Relat\rile detaliate de la fa]alocului s`nt `nso]ite de descrieri ale contextului, analizeale evenimentelor [i interviuri at`t cu pro testatari dinstrad\, c`t [i cu jurnali[ti locali. Nu lip sesc interviurilecu diferi]i lideri ai unor mi[c\ri islamiste [i nici cele cuoficiali importan]i din Orientul Mijlociu. Cititorul `n ]e -lege astfel mai bine istoria contemporan\ [i for]ele mo -trice ale unei lumi care pre zint\ interes [i pentru politi-ca extern\ [i securitatea României.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Preg\tindu-se s\ promoveze apropia -ta lansare pe DVD [i Blu-Ray a nou-lui film al lui Peter Jackson, actorul

britanic a revenit cu pove[ti din cu-lisele realiz\rii Hobbitului.

Freeman a relatat `ntr-un inter -viu acordat site-ului „Collider.com“c\ a v\zut filmul de cinci sau [aseori p`n\ acum, `n toate formatele po-sibile (IMAX, 3D etc.), dar [i scenelet\iate la montaj, produsele de mar-keting [i jocurile Lego derivate dinfilm. „Din merchandising `mi placeorice cu fa]a mea, dintr-un punct devedere estetic. Cred c\ lumea trebuies\-mi vad\ fa]a c`t mai mult!“, glu-me[te actorul. Freeman mai poves -te[ te c\ prima zi de film\ri a fost cu

adev\rat incitant\. „Prima scen\ pecare am turnat-o“, spune actorul, „afost cea a `nt`lnirii dintre Bilbo [iGollum, una dintre cele mai bune.Abia a[teptam, dar, `n acela[i timp,era prima oar\ c`nd jucam `n fa]alui Peter Jackson. Peter m-a distri-buit `n rol f\r\ s\ dau prob\, ba z`n -du-se doar pe rolurile mele prece-dente! S\ nu ne min]im, s`nt scenelecele mai interesante din film! {i amjucat nou\ minute cu Andy Serkis...a fost genial! Este unul dintre moti-vele pentru care am acceptat s\ a -par `n film“.

Martin Freeman: „Am v\zut Hobbitul de cinci sau [ase ori!“

Literatura. „Scriu c\r]ile pecare mi-ar pl\cea s\ le citesc.Primii zece ani din carieramea am scris ce doreau al ]iis\ scriu. La un moment dat,am `ncercat s\ fac ce doreameu [i a ie[it Umbra v`ntului.E primul roman scris `n de -plin\ libertate, ̀ n care am re -unit multe dintre elemen-tele [i tradi]iile dragi mie.“

Zafón poveste[te c\, `n co -pil\rie, c\r]ile autorilor cla -sici luate de la bibliotec\ aufost „o cheie pentru a sc\pa des\r\cie [i ignoran]\“. A `n ce -put s\ scrie de la v`rsta de 8ani [i a terminat primul s\uroman (o „c\r\mid\“ de 700de pagini) la 14 ani. Ast\zi,autor de succes, are o fasci-na]ie aproape morbid\ pen -tru scriitorii uita]i, trimi[i`ntr-un cimitir al c\r]ilor. „~nrealitate, literatura este o a -mant\ necredincioas\. Dac\te `ndr\goste[ti de ea, astanu `nseamn\ neap\rat c\ [iea se va `ndr\gosti de tine“,crede autorul.

Ultimul capitol. Zafón lu -creaz\ `n prezent la al patru -lea [i ultimul roman din sa gaCimitirul c\r]ilor uitate careartrebui s\ vad\ lumina tiparu - lui `n 2014. „Nu voi dezv\ luititlul c\r]ii nici m\car edi-torului sau agentului meu`nainte s\ o termin“, spuneZa fón. „{i titlul [i textul s`nt`nchise cu [apte lac\te. Amlibertatea s\ o fac!“ Zafónrecunoa[te c\ acest roman„este mai complicat de con-struit, s`nt `n plin [antier“ [id\ un singur indiciu: „E unfinalgrandios. S\ scrii un romane ca [i cum ai construi o cate - dral\. E o chestiune de tehni -c\, de imagini, de storytelling“.De[i saga Cimitiru lui... se

`ncheie, autorul ne asigur\c\ personajele ei nu-[i vor`nceta existen]a: „Cititorulpoate c\ le va spu ne «adio»,dar nu [i eu. Ele vor conti-nua s\ tr\iasc\ `n capulmeu, zi de zi“.

Los Angeles. „La Los An -geles m\ simt ca acas\ [is`nt mai productiv ̀ n Califor -nia“, dest\inuie scriitorul.„Aici e mai u[or dec`t `n Eu -ro pa s\ `]i creezi propria bu -l\, s\ te concentrezi asuprascrisului. Nu [tiu dac\ astase datoreaz\ climatului, lu-minii, flexibilit\]ii ora[u lui...“Ast\zi, Zafón locuie[te ju m\ -tate de an `n California, ju -m\ tate ̀ n Barcelona. „Barce -lona este mama mea, dar amnevoie s\ m\ `ndep\rtez u -neori de ea, a[a cum facem[i cu p\rin]ii.“

Poliglot [i muzician. Za-fón, care este [i pianist [i com -pozitor, sus]ine c\ „muzica

este tot ceea ce iubesc maimult pe lume“. La 12 ani a ̀ n -v\]at s\ c`nte singur la pian,dar nu a urmat o carier\ mu -zical\ din cauza lipsei studi -ilor. „Muzica, ast\zi, m\ajut\ s\ tr\iesc [i s\ scriu,`ns\ mai mult ca un hobby.Scrisul `mi ocup\ tot tim-pul [i s`nt fericit.“

St\p`ne[te mai multelimbi: `[i scrie scenariile `nenglez\, romanele `n spani o -l\ [i, c`nd revine `n ora[ulnatal, vorbe[te `n catalan\.„Nu din convingere politi -c\“, explic\ el. „Am vorbitcatalana toat\ via]a, dar[coa la am f\cut-o `n casti-lian\. Era `n anii ’70. Azi a[face [coala `n catalan\ [imi-a[ scrie romanele `n a -ceea[i limb\.“

Cinema. „Niciodat\ nuvoi accepta ca pove[tile meles\ fie adaptate pentru cine-matograf“, afirm\ Zafón,

care a primit multe solici -t\ri ̀ n acest sens. „C\r]ile dinseria Cimitirul... s`nt po -ve[ti literare, construite caatare. Nu e r\u ca o carte s\fie adaptat\ pentru film, dar,`n cazul meu, e mai bine s\nu se `nt`mple. Poate fiind c\[tiu foarte bine ce se petrece`n spatele decorului... Sin-gurul motiv care m-ar sili s\accept ar fi cel financiar, darnu m\ intereseaz\, `mi per-mit luxul s\ refuz a[a ceva.“

N\scut ̀ n 1964, Carlos Ru izZafón este unul dintre cei maiciti]i [i aprecia]i scriitori eu -ropeni. Opera sa, publicat\`n aproape 50 de ]\ri, `n pes -te 50 de milioane de exem-plare, a fost recompensat\ cunumeroase premii. ~n Româ -nia, au ap\rut deja, la Edi-tura Polirom, Umbra v`n tu -lui, Prizonierul cerului, Lu mi -nile din septembrie, Marina,Palatul de la Miaz\noapte,Prin]ul din negur\ [i Jocul`ngerului.


14 » interna]ional

Carlos Ruiz Zafón, dragonul de h`rtiePrezent la Salon du Livre la Paris, undeBarcelona a fost invitat\ al\turi de România,cel mai citit spaniol din lume a vorbit preseidespre literatur\, despre saga Cimitirulc\r]ilor uitate [i despre dragoni. „S`nt undragon“, afirm\ Carlos Ruiz Zafón, carecolec]ioneaz\ aceste „creaturi“ `nc\ dincopil\rie [i care le prime[te azi, din parteafanilor, din toate col]urile lumii. „Nu v\ l\sa]i`n[ela]i; de[i s`nt un dragon destul de bl`nd `ngeneral, pot s\ scuip [i fl\c\ri! Nu la Paris,ador acest ora[!“

„C`nd P\s\rile a avut pre miera mondial\ la RKOPalace, `n New York, pe 28 martie 1963, s-a dove -dit a fi cel mai modern, celmai avangardist [i cel mai`n fior\tor film al luiHitchcock“, scrie „TheHuffington Post“ `ntr-unarticol dedicat anivers\riiunei jum\t\]i de secol dela premiera celebreipelicule.

Alfred Hitchcock a cump\rat drep -turile de adaptare a povestirii luiDaphne du Maurier ̀ n 1961, la scur -t\ vreme dup\ succesul uria[ allui Psycho. Celebrul regizor `n cer -ca s\ creeze ceva care s\ `ntreac\impactul filmului precedent, con -struind un thriller `n care natura`ns\[i se `ntorcea, `ntr-un mod in -explicabil, `mpotriva omului.

„Cred c\ P\s\rile este opera meacea mai prodigioas\“, spu neaHitchcock. Dincolo de m\iestria in -discutabil\ a regizorului, fil mul afost, cu siguran]\, o imens\ pro -vo care tehnic\ – pentru efectelespeciale necesare au colaborat, `ncele din urm\, majoritatea ma ri lor

studiouri de la Hollywood, inclusivMGM, Disney [i Universal, sub su -pravegherea atent\ a unui mare spe -cialist al domeniului, Ub Iwerks. Sespune c\ Hitchcock a f\cut o cri z\de nervi c`nd a v\zut c\ P\s\rile afost nominalizat la un singur pre -miu Oscar, cel pentru efecte spe -ciale, [i a pierdut `n fa ]a filmuluiCleopatra. P\s\rile a avut 371 deefecte optice, record egalat abia 15ani mai t`rziu, `n R\zboiul stelelor.

~n ciuda „r\celii“ cu care Aca -de mia American\ de Film a tra tatP\s\rile, thrillerul lui Hitchcocka fost destinat unui uria[ succes

de public [i de critic\. Un succesce s-a men]inut `n jum\tatea desecol care a trecut de la premiera„ultimului film f\r\ nici un re -pro[“ al lui Hitchcock (`n opinia re -putatului critic David Thomson).

„P\s\rile“, scrie „The Huffing -ton Post“, „a avut un uria[ im pactasupra SF-ului [i culturii popu la re.Nici un alt film al lui Hitchcock,cu excep]ia lui Psycho, nu s-a bu -curat de influen]\ [i notorietateat`t de mult\ vreme. Astfel, fil mullui Hitchcock are toate [ansele s\r\m`n\ `n con[tiin]a noastr\ [i`n urm\torii 50 de ani“.


interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

500 de titluri

disponibile

Dustin Hoffman: „De 75 de anivreau s\ regizez un film!“

Actorul american [i-a `ndeplinit un vis mai vechi, trec`nd `nspatele camerei de filmat pentru a realiza Quartet, o comedieale c\rei personaje principale s`nt c`nt\re]i de oper\, acumpensionari `ntr-un azil din Anglia. ~ntr-un interviu acordatziarului „Le Figaro“, Hoffman aminte[te c\ a mai `ncercat s\regizeze un film (Straight Time – „unul dintre cele mai bunedin cariera mea“), dar deoarece f\cea parte [i din distribu]ie,[i-a dat seama c\ nu poate face dou\ lucruri deodat\. „Am fostsilit s\ m\ concediez singur“, glume[te actorul.

La Quartet, Hoffman spune c\, `n primul r`nd, l-a interesatpovestea, iar `n al doilea r`nd opera, amintind c\ la `nceputulcarierei sale locuia `mpreun\ cu ac -torul Robert Duvall, al c\ rui frateera interpret de oper\. „A tunci nu[tiam nimic despre o per\, nici azinu [tiu, dar ì res pect pe arti[ti!“,spune Dustin Hoffman.

Quartet este o adaptare a u neipiese de Ronald Harwood [i ì are`n rolurile principale pe MaggieSmith [i Tom Courtenay.

Jim Carrey [i „metafizicapentru copii“

La 51 de ani, actorul american se preg\te[te s\devin\ scriitor, public`nd pe banii s\i o cartepentru copii, scrie „MyBoox“.

Acest prim volum al lui Carrey poart\ titlulde How Roland Rolls [i este, `n descrierea au to -rului, „o carte metafizic\ pentru copii, av`nd casubiect un val“. Jim Carrey pare a fi foarte en tu -ziasmat de noua sa ocupa]ie – at`t de entu zias -mat, `nc`t a decis s\ renun]e la serviciile unuieditor [i s\ `[i publice singur cartea. „Este p o ves -tea unui val numit Roland, c\ruia ì este fri c\ s\se izbeasc\ de ]\rm, fiind convins c\, astfel, via ]alui va lua sf`r[it. Dar, `ntr-o zi, `[i d\ seama c\important nu este valul, ci oceanul [i c\ face par -te din acest `ntreg“, a explicat Carrey. „Cred c\cei mici vor adora cartea, iar p\rin]ii vor puteamerge lini[ti]i la culcare.“

50 de ani de c`nd Hitchcock aasmu]it P\s\rile asupracinematografelor

Haruki Murakami revine `nactualitate

Editorul noului roman al celebrului scriitor nipon aanun]at c\ volumul a b\tut deja recordul la pre co -menzi pe Internet, `n Japonia. Shikisai or motanai toTsukuru Tasaki, Kare Junrei no toshi no, ce trebuies\ apar\ pe 12 aprilie, a fost comandat deja de 10.000de cititori pe Amazon, `n numai 11 zile. „Nu e o cifr\uria[\ comparativ cu ]\rile occidentale, dar e unnou record pentru Murakami `n ]ara sa natal\“,comenteaz\ „Japan Daily Press“.

Ulterior, celebrul autor japonez, cunoscut pentrudiscre]ia sa c`nd vine vorba de apari]ii `n media, vasus]ine o conferin]\ de pre -s\ pe 6 mai, la Kyoto. Esteun eveniment aproape ex cep -]ional c`nd vine vorba des -pre Murakami, scrie „LePoint“, a c\rui ultim\ ie [i -re `n public, `n Japonia, da -teaz\ din 1995.

La conferin]a de pres\ din6 mai, Murakami va vor bipe tema „s\ vezi sufletul [i s\scrii despre el“, `n cur sulu nui eveniment o magial de -dicat prietenului s\u, psi ho -logul Hayao Ka wai, de ce dat`n 2007.Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

— Pofti]i, v\ rog!— Mul]umesc. V\ de -

ranjez `n leg\tur\ cu o po -sibil\ colaborare.

— A[a.— M\ numesc Dan Bar -

bilian [i am `nceput s\scriu poezii.

— Mda. {ti]i cum e,domnu’ Barbilian, tot ro -mânul s-a n\scut poet, cums-ar zice. Una-dou\: ca s\ –mas\, ho]i – chilo]i, sul\ –c\ciul\. Gata, am g\sit treirime, s`nt poet. Nu e chiara[a, s`nt multe aspecte care]in de originalitate, cali-tate, eul poetic... Cu ce v\ocupa]i?

— S`nt matematician.— Ai de capul meu, m-a

omor`t fiu-miu cu mate ma -

tica. E `n clasa a patra [i`mi arat\ ni[te exerci]ii dem\ doare mintea. Dac\-mipromite]i c\ nu mai scri e]i`n veci probleme de aritme -tic\, v\ public poeziile.

— He he, s-a f\cut! Darv\ anun] c\ scrierile mele`[i au fundamentul tot `nmatematic\.

— Pffff! Scuze, m-am ̀ ne -cat cu cafea. Cum adic\, fa -ce]i matematici `n versuri?

— Am pornit de la i de eac\ acolo unde geometria de -vine rigid\, poezia `i ofe r\orizont spre cunoa[tere [iimagina]ie.

— E ceva de genul: „a du -n\m cu patru patru, spu -ne]i care-i rezultatul?“. Sau:„asta-i raza, \sta-i pi, gata

cercul, m\i copii?“. Credc\ ar avea succes la ru bri -ca pamflet.

— Nu m-am g`ndit s\a jung pamfletar. M\ con-sider mai profund de at`t.

— Sigur c\ da. Nici eu num-am g`ndit s\ ajung re -dac tor, am vrut s\ fiu te nor.Dar asta este. P\rerea meaeste c\ a]i avea mare suc-ces la rubrica pamflet, c\ori cum e cam goal\. To]iau devenit filozofi. Dar `ndumneavoastr\ simt ceva,domnule Dan. Cum ar fis\ v\ apar\ numele pe cen -trul paginii, semn`nd `ndreptul unui melanj de ci -fre [i figuri geometrice carerimeaz\ hilar? Eu zic c\ar fi bine.

— {i ce a[ putea s\ scriuhilar?

— P\i, de asta s`nt eu aici,s\ v\ ̀ ndrum. Ia g`ndi]i-v\ laceva care s\ sune cam a[a:„Pe o margine de dealSt\ Pitagora pe cal{i ar vrea s\ i-o m\soareDar se teme s\ coboare“.

— Mi se pare grotesc.— Nu e grotesc, e ma te -

matic\ versificat\ `n pam -flet. Sincer, v\ prev\d unviitor str\lucit. A]i putea s\aborda]i [i teme mai fine, deiubire, de c\]elandru dan dy,cum ar fi:„Domni[oar\ inocent\Cu privire-nteligent\Simt o patim\ urgent\De-a-]i trage o cotangent\“.

— Sincer, m\ oripila]i.— V\ oripilez pe naiba.

Ce altceva crede]i c\ a]iputea scrie?

— Am o poezie care secheam\ Riga Crypto [i la -po na Enigel.

— Foarte bine, numaic\ are un titlu ca dracu’.O s\ i-l schimb\m `n Mi]aBici clista [i triunghiul i sos -cel. Iar triunghiul s\ fiepubi sul.

— Nu schimb nimic. Tu -dor a citit-o [i i-a pl\cut.

— Care Tudor?— Vianu.— P\i, de ce nu spu -

ne]i a[a? Pilo[ii intr\ pepagina trei.

De[i nu are o poveste prea origina -l\ (nu e doar asem\narea inten ]io -nat\ cu Shadow of a Doubt, al luiAlfred Hitchcock), filmul scris deactorul (din Prison Break) Went -worth Miller iese `n eviden]\ da-torit\ sim]ului cinematografic allui Park Chan-wook, risc`nd s\clatine universul axiologic al spec -tatorului de mall, obi[nuit ca fil-mele pe care le vede s\ semene toa -te `ntre ele. Aflat la prima experi -en]\ cu un film de limb\ en gle z\,sud-coreeanului nu i s-a permiss\-l aduc\ din obi[nuita lui echip\dec`t pe directorul de ima gine,Chung-hoon Chung, dar se pa rec\ i s-a dat voie s\ `[i desf\ [oa re

for]ele `n voie. Prima parte a fil -mului e cea mai reu[it\, misterulpove[tii `nc\ `mp\turite fiindmai bine `ntre]inut de fluiditateaimaginii, `n ciuda asocierilor a -brupte care solicit\ mai multsim]ul artistic al spectatoruluidec`t logica, ra]ionamentul. Edrept c\ din momentul `n careIndia afl\ cine e cu adev\rat un -chiul ei, pr\jitura `ncepe s\ selase, prilej pentru noi de a a d\s ta[i mai mult pe languroasa gla-zur\. De[i estetizant\, imagineanu devine grea, repetitiv\, ci `[ip\streaz\ suple]ea, aparatul defilmat plan`nd `n voie prin ca-merele conacului locuit de India[i de mama ei nevrotic\ cu pana[(Nicole Kidman bun\ p`n\ la ul -tima nuan]\), `ncorpor`nd detaliidin trecut [i gros-planuri pe de-talii importante din prezentul ac -]iunii. Scenografia e elegant\ [ire]inut\, iar lumina inund\ bu c\ - t\ria, albind imaginea [i f\c`nd [imai (pu]in) probabil un evenimentviolent (`n contrast cu goticul cu -lorilor desaturate). Poate ar fi fostmai bine ca povestea s\ nu o ia pedrumul pe care a luat-o. Momentulc`nd c\r]ile se `ntorc pe fa]\ [i se -cretele familiei `ncep s\ ia aer cre -eaz\ o distan]\ `ntre cele dou\p\r]i, ca [i cum ai vedea dou\ filme.Talentul lui Park Chan-wook de ag\si poezie `n violen]\ ([i invers)nu se dezminte [i el continu\ s\ se`ntrebe ca `n Setea/Bakjwi (Pre-miul Juriului – Cannes, 2009) da c\r\ul din noi e ereditar sau se dato -reaz\ mediului ̀ n care am crescutsau `mprejur\rilor vie]ii c\roranu le-am r\spuns cum tre buia. Ima -ginea provocatoare a a do lescentei

care se masturbeaz\ sub du[ re-memor`nd crima din ajun e sufi-cient\ c`t s\ mu[te din rating.

Umor involuntar

Gazda/The Host e, `n schimb, unfilm la care r`zi `n hohote. Nu c\regizorul-scenarist Andrew Niccolsau autoarea Stephenie Meyer [i-arfi dorit asta, dar filmul e at`t de stu -pid, `nc`t te umple de bun\ dispo -zi]ie. Stephenie Meyer aprofundea -z\ teme care o preocup\ de la SagaAmurg `ncoace, iar romanul TheHost va deschide o trilogie. Deci,]ine]i-v\ bine! Meyer mut\ tema al -terit\]ii juvenile de la vampiri/v`r -colaci la extratere[tri, trimi]`nd peTerra ni[te aliens ca ni[te ghemede lumin\ care intr\ `n corpurileoamenilor folosindu-le drept ve-hicule (ca `n Avatar). Tr\da]i deochii cu sclipiri de un albastru-metalic, extratere[trii au de lup-tat cu gazda c`nd aceasta are sufi -cient\ for]\ [i voin]\ de a tr\i. A

doua tem\ filozofic\ pentru Me yere cea a fetei `mp\r]ite `ntre doicurtezani. De aici sursa maxim\de umor involuntar pentru c\ gaz -dei [i extraterestrei (ambele se ex -prim\ schizoid prin vocea inter-pretei Saoirse Ronan) le plac doip\m`nteni diferi]i. Puse fa]\ `nfa]\, Gattaca [i Gazda, ambele re -gizate de australianul Andrew Nic -col, par filmele cuiva care ̀ ntre timpa fost parazitat de un organism str\ -in. Gazda e scris st`ngaci [i expli -cativ, ca pentru `nv\]\m`ntul gim -nazial, [i e filmat f\r\ nici o ur m\de ritm sau de un minim elan. Ces\ mai ceri viziune? Dac\ trilogiava urma [i pe ecran, produc\toriivor avea de modificat drastic a -bor darea, pentru c\ toat\ lumeaspune c\ Gazda te face s\ r`zi deprost ce e. Dac\ ar fi iste]i, ar tre -bui s\ se ia singuri peste picior.

Gazda/The Host. Regia: AndrewNiccol. Cu: Saoirse Ronan, DianeKruger, Max Irons

En]iclopedia Encarta

Luiza Vasiliu

Fric\Nu pot s\ m\ uit la filme de groa -z\. Mi-e fric\. Oric`t de bine mi-arfi intrat `n cap c\ exist\ o diferen -]\ `ntre fic]iune [i realitate, c\una-i una [i alta-i alta, ceva s-astricat, vreun mecanism de recu-noa[tere a fantasmei sau cine [tiece alt lucru misterios care la oa-menii normali func]ioneaz\ cumtrebuie. Oamenii normali s`nt, dinpunctul meu de vedere, cei carese pot duce la toate ororile din lu-me, ie[ind apoi din sala de cine-ma mai veseli ca niciodat\, cu chefde bere [i alune. Mie filmele astea`mi dau o stare cumplit\ de ne li -ni[te, care se poate `ntinde pe c` te -va zile sau chiar s\pt\m`ni, p`n\[i cea mai cuminte Agatha Christiedin lume m\ poate b\ga-n sperie]i,un criminal din Alabama n-are nicio problem\ s\ intre `n apartamen -tul meu de pe Veronica Micle, de [in-are nici cheie, [i nici nu [tie co-dul de la interfon. M-am resemnatla g`ndul c\, uneori, creierul meunu mai reac]ioneaz\ cum trebuie`n fa]a fic]iunii [i e OK a[a, n-o s\mor din asta. ~ntre timp, la Uni -ver sitatea Wisconsin, profesoaraJoanne Cantor se ocup\ de tot fe-lul de experimente prin care s\ afle„de ce pot filmele s\ ne sperie multtimp dup\ ce am p\r\sit sala decinema“. C`nd am citit fraza asta `n„BBC Science World“ (edi]ia ̀ n lim -ba român\, num\rul pe mar tie-apri -lie 2013), mi-a cam tres\rit inima.Cum adic\ „ne sperie“? S`ntem maimul]i? R\spunsul vine din Wiscon -sin: „Participan]ii la experimente lelui Cantor erau at`t de afecta]i deaceste filme, ̀ nc`t mul]i dintre ei numai puteau dormi bine, dezvol t`ndchiar [i fobii. Dar de ce nu putemface diferen]a `ntre o amenin]arereal\ [i una fals\? Conform lui Can -tor, cele mai `nfrico[\toare filmestimuleaz\ o parte primitiv\ acreierului – amigdala cerebral\.Aceast\ zon\ se afl\ `n partea „joa -s\“ a creierului, care s-a dezvoltatdevreme `n istoria noastr\ evoluti -v\, pentru a ne ajuta, de pild\, s\ nudevenim o gustare pentru tigri. „A -migdala nu controleaz\ ce g`n dim,ci reac]iile instinctive ale corpuluifa]\ de acel eveniment“, spune Can -tor. „A evoluat astfel `nc`t, atuncic`nd ne `nt`lnim cu o amenin ]a re,indiferent dac\ e real\ sau nu, s\reac]ion\m. Din p\cate, p\r]i maievoluate ale creierului, precum ceadin fa]\, dep\[esc mai greu reac ]ia a -migdalei, pentru a ne zice c\ nu estenimic de care s\ ne fie fric\.“ Pfiu,parc\ mi-a mai venit inima la loc.


Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

1919, prim\vara, redac]iarevistei „Sbur\torul“

16 » fast food

Cu un titlu adaptat `n celmai nefericit mod posibil –Leg\turi suspecte(distribuitorii români seiau la `ntrecere, caretraducere te `ndep\rteaz\cel mai mult de original),Stoker nu rezoneaz\ doarcu „stalker“ = „h\r]uitor“,ci [i cu autorul lui Dracula,Bram Stoker. De fapt, Stokere [i numele de familie alIndiei (Mia Wasikowska),adolescenta al c\rei tat\tocmai a murit [i al c\reinecunoscut & seduc\torunchi Charlie (MatthewGoode) apare acas\.

Film

Iulia Blaga

Leg\turi suspect de haioase

Leg\turi suspecte/Stoker. Regia: Park Chan-wook. Cu: Mia Wasikowka, MatthewGoode, Nicole Kidman

ria [i adolescen]a mea“ - suplimentuldecultura.ro · Lui Vintil\ Mih\ilescu nu-i plac...

Documents

Transcript of ria [i adolescen]a mea“ - suplimentuldecultura.ro · Lui Vintil\ Mih\ilescu nu-i plac...