Sfatul - Help Net 2012.pdfSfatul farmacistului de la Help Net Iunie-August 2012 Anul 10 Num`rul...

Sfatul farmacistuluide la Help Net

Iunie-August 2012Anul 10Num`rul 126/127/128

www.helpnet.rowww.helpnet.ro

Iunie-August 2012Anul 10Num`rul 126/127/128

Luana IbackaBinefacerile gândirii pozitive

Invitat special al editiei,

Alimente carete r`corescProf. Dr. GheorgheMencinicopschi

Sfaturi pentruun bronz s`n`tosProf. Dr. Ioan Nedelcu

Pericolele veriipentru s`n`tateacopiilorDr. Ana Culcer

Vacan]a la bunici [i r`sf`]ulIrina Petrea

Cover 001.indd 1Cover 001.indd 1 6/5/12 4:41:15 PM6/5/12 4:41:15 PM

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e2

Con[tientizeaz`-l, \mbr`]i[eaz`-l [i adu-l \n via]a real`. Pune-i un nume [i un termen de realizare. Lucrezi cu deadline-uri \n fiecare zi la serviciu, de ce nu ai face asta [i pentru tine, pentru sufletul tù, pentru visul tù?

Odat` ce ai f`cut asta, c`l`toria ta \ncepe. Vei avea multe alegeri de f`cut pe drum [i de aceea este important s`-]i ]ii mintea [i sufletul deschise pentru schimbare. Nu te ag`]a de un rezultat final pe care-l crezi tu câ[tig`tor, nici nu ai idee câte posibili-t`]i minunate ]i se pot deschide \ntre timp. |mbr`]i[eaz` orice variant`, analizeaz` toate op]iunile, accept` schimbarea [i f` alegerile numai cu sufletul.

S` ai o var` de vis!Oana Becarian, Director editorial

S` vorbim despre vis...

Mintea ta este locul unde totul este posibil, unde nimic nu are limit`, unde po]i s` faci tot ce vrei tu. Acolo poti s`-]i imaginezi orice, ai toate puterile universului [i toate

mijloacele pentru a pune \n aplicare TOTUL…

Te invit acum s` te a[ezi comod, s` \nchizi ochii [i s`-]i la[i imagina]ia liber`. Nu trebuie s` faci niciun efort, c`ci visul tù e cu tine tot timpul, trebuie doar s` aib` loc s` ias`, trebuie doar s`-l prime[ti a[a cum se cuvine.

Speciali[ti colaboratori

Dr. Cornelia Popescu –Medic primar obstetric`-ginecologieMedical Group Romgermed

Dr. Sergiu Bârsan –Medic primar interne, specialist cardiologie Centrul Medical Pronia

Dr. Aniela Ioana Kinn –Medic specialist, medicin` de familie,competen]` apifitoterapie

Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi – Directorul Institutului de Cercet`ri Alimentare

General Maior (r) Prof. Dr. Ioan Nedelcu, Membru al Academiei Americanede Dermatologie (www.drnedelcuioan.ro)

Dr. Elena Agneta Vârtan –Medic specialist medicin` general`[i homeopatie

DMc

DMc

Dr. Mihaela Com[a – Medic primar medicin` de familie

Dr. Ana Culcer –Medic primar pediatru-neonatologSeful sec]iei de Nou-N`scu]i dincadrul Spitalului Universitar Bucure[ti

Dr. Nicoleta Mihaela M\ndrescu –Medic primar diabet,nutri]ie, boli metabolice

Florin Preuteasa – Instructor de fitness

Irina Petrea – Pedagog

Ligia Pop – Raw Food Chef

002-003 Edito stiri.indd Sec1:2002-003 Edito stiri.indd Sec1:2 6/5/12 4:28:13 PM6/5/12 4:28:13 PM

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e 3

{TIRI

D`ruie[te un zâmbet

Farmaciile Help Net, \n parteneriat cu La Roche-Posay, lanseaz` campania „D`ruie[te zâmbete copiilor“ pentru sus]inerea Institutului pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului „Alfred

Cu origini \n Alpii austrieci, inventate de un student la chimie care a suferit din cauza expunerii neprotejate la razele ultraviolete \n timp ce escalada vârful omonim, produsele de protec]ie solar`Piz Buin sunt disponibile \n exclusivitate \n Farmaciile Help Net, numai pentru tine. Pentru a te bucura de soare la intensitate maxim`, caut`-ne [i alegeprotec]ia solar` potrivit`. Transform` ie[irea la soare\ntr-o aventur` pl`cut`, f`r` grija radia]iilor solare.

PIZ BUIN pentru un bronz mai intens

Nout`]i de la Help Net

CĂTRE INSTITUTUL PENTRU OCROTIREA MAMEI ȘI COPILULUI“ALFRED RUSESCU”

Bucură-te de soare și dăruiește zâmbete copiilor!

1 ANTHELIOS CUMPĂRAT= 2 LEI DONAŢI*Cea mai eficientă protecţie UVA-UVB pentru toate tipurile de piele sensibilă.

ANTHELIOS XLCea mapentru

{i anul acesta suntem SuperBrand!Mul]umim echipei pentru profesionalism.Mul]umim pacien]ilor pentru \ncredere.

..

Rusescu“ (IOMC) din Bucure[ti. Pentru fiecare produs din gama de protec]ie solar` ANTHELIOS vândut pân` la 30 septembrie 2012, 2 lei vor fi dona]i pentru renovarea s`lii de a[teptare a ambulatoriului IOMC. Campania este valabil` \n exclusivitate \n Farmaciile Help Net.Ajut` [i tu!

002-003 Edito stiri.indd Sec1:3002-003 Edito stiri.indd Sec1:3 6/5/12 4:28:34 PM6/5/12 4:28:34 PM


1 Ce efecte secundare pot avea anticoncep]io-nalele?

Mai multe femei experimenteaz` la administra-rea de hormoni unele efecte nepl`cute, fie la\nceputul perioadei de folosire, fie dup` mai mult timp. Cre[terea \n greutate, sc`derea libidou-lui, reten]ia de ap`, suprasolicitarea ficatului sunt cele mai frecvente reac]ii adverse ale organis-mului la utilizarea de contraceptive orale. Exist`\ns` \n farmacii produse care contracareaz` aceste efecte adverse nepl`cute. Aceste produse con]in \n general substan]e active din plante, antioxidan]i, diure-tice, stimulente ale libidoului [i pot \nso]i administra-rea de pilule contraceptive pe o perioad` \ndelungat`.

2 Cum \ncep s` iau pilula [i cât de repede se instaleaz` efectul acesteia?

Po]i \ncepe s` iei pilula de la prima pân` la cea de-a cincea zi a menstrua]iei. Efectul se instaleaz` \n 7 zile, iar \n acest r`stimp, este indicat s` folose[ti o metod` contraceptiv` suplimentar` \n paralel. Vei lua a[adar pilula \n fiecare zi \n urm`toarele 21 de zile. O po]i lua diminea]a sau seara – tu alegi cel mai potrivit mo-ment al zilei, dar, dac` \ntârzii mai mult de 12 ore \ntre dou` doze, efectul contraceptiv se pierde [i va trebui s` folose[ti alt` metod` \n paralel pentru urm`toarele [apte zile. Dac` r`mân mai pu]in de [apte pilule \n pachetul tù, atunci ar trebui s` iei urm`toarea folie imediat dup` ce o termini pe aceasta. Dup` o pauz` de [apte zile – timp \n care ar trebui s` \]i vin` menstrua-]ia – vei \ncepe s` iei pilula din nou. Dac` iei pilula \n prima zi a menstrua]iei, vei fi protejat` imediat. Dac` o iei \n cea de-a cincea zi a menstrua]iei, atunci va trebui

Zece \ntreb`ri [i r`spunsuri despre

contracep]ieSimona Pùn

Farmacist Diriginte, Help Net

s` folose[ti o metod` contraceptiv` suplimentar` pen-tru urm`toarele [apte zile.

3 Trebuie s` iau pastila la aceea[i or` \n fieca-re zi? Pilula \mi afecteaz` menstrele?

Nu are importan]` dac` o iei diminea]a sau seara,\ns` trebuie \ntr-adev`r s` dezvol]i o rutin` legat` de pilul`. De regul`, pilula face menstrele mai regu-late, mai scurte, mai pu]in abundente [i mai pu]in dureroase. Dac` ai uitat s` o iei, vei fi \n continuare protejat` dac` o administrezi \n termen de 12 ore de la momentul la care trebuia – dar nu e bine s` faci asta prea des. Dac` \nc` nu au trecut 12 ore de când trebuia s` o iei, e[ti \n continuare protejat` dac`\]i administrezi urm`toarea pastil` din pachet. Dac` au trecut mai mult de 12 ore, trebuie s` iei \n continuare pilula la rând, dar folose[te [i o metod` contraceptiv` suplimentar` \n urm`toarele [apte zile. Singura excep-]ie este atunci când ]i-au mai r`mas mai pu]in de [apte pilule \n pachet – \n acest caz, pentru a fi sigur` c` e[ti protejat`, treci direct la urm`torul pachet f`r` pa-uza obi[nuit` de [apte zile. De asemenea, folose[te [i o metod` contraceptiv` suplimentar` \n urm`toarele [apte zile. Este foarte important s` iei primele [apte pastile ale fiec`rui pachet \n mod corect. Dac` ui]i s` iei dou` sau mai multe pastile din primele [apte [i ai avut contact sexual de la finalul pachetului anterior, du-te la medic pentru c` s-ar putea s` ai nevoie de contracep-]ie de urgen]`.

4 Mi-a fost rù [i am vomat – afecteaz` acest fapt tratamentul anticoncep]ional?

Vomatul poate \ntr-adev`r afecta pilula dac` s-a \n-

Stilul de via]` modern ofer` acum unei femei acces la informa]ie [i, de aici, posibilitatea de a aborda \ntr-un mod mai deschis propria sexualitate, cu mai mult` responsabilitate [i cu un mai mare control. Folosite corect, mijloacele moderne de contracep]ie permit alegerea momentului oportun \n care s` fie adus pe lume un copil, evitarea efectelor devastatoare ale unui avort, dar [i reducerea riscului de a contacta boli cu transmitere sexual`. Informeaz`-te pentru a face alegerile corecte!

004-005 Farmacistul.indd Sec1:4004-005 Farmacistul.indd Sec1:4 6/5/12 4:29:06 PM6/5/12 4:29:06 PM


S~N~TATE

tâmplat la trei ore dup` ce a fost luat`. |n acest caz, va trebui s` folose[ti [i o alt` metod` contraceptiv` cât timp \]i este rù [i asigur`-te c` e[ti protejat` \n urm`toarele [apte zile – dac` se \ntâmpl` s` fie mai pu]in de [apte pilule \n pachet, atunci treci imediat la urm`torul pachet f`r` pauz`. Acela[i lucru este vala-bil [i dac` suferi o criz` serioas` de diaree.

5 De ce nu este bine s` abuzez de „pastila de a doua zi“?

Pilula de a doua zi este un anticoncep]ional de urgen]`, cu doz` mare de hormoni, care \mpiedic` fixarea ovului fecundat \n colul uterin, producând astfel un avort \nainte ca embrionul s` se formeze. Pilula de a doua zi func]ioneaz` tocmai pe prin-cipiul unui bombardament cu hormoni (levonor-gestrel) cu efect similar progesteronului, care au rolul de a deruta organismul, creând senza]ia c` e[ti deja \ns`rcinat` [i \mpiedicând astfel fixarea ovului. Metoda contracep]iei de urgen]` nu trebuie folosit` uzual \n locul unei metode contraceptive de prevenire. Apeleaz` la contracep]ie de urgen]` doar \n cazuri extreme, precum contact sexual ne-protejat, ruperea prezervativului \n timpul actului sexual, expulzarea dispozitivului intrauterin, folo-sirea incorect` a diafragmei, e[ecul coitului \n-trerupt, agresiune sexual`. Folosirea frecvent` a contracep]iei de urgen]` poate determina deregla-rea ciclului menstrual.

6 |n ce situa]ii nu sunt recomandate anticon-cep]ionalele orale?

Exist` situa]ii \n care anticoncep]ionalele orale nu sunt recomandate din motive \ntemeiate:

Dac` ai peste 35 de ani [i fumezi de mul]i ani, pilulele contraceptive pot cre[te riscul producerii unui atac de cord;

Dac` suferi de anumite boli, cum ar fi diabetul, boli de ficat sau de inim`;

|n cazul \n care ai mai pu]in de 16 ani [i te-ai

gândit s` iei anticoncep]ionale pentru reglarea ci-clului menstrual, mul]i medici sunt de p`rere c` ar trebui s` renun]i la aceast` idee [i s` mai a[tep]icâ]iva ani;

Dac` ai sau ai avut cancer de sân sau de ficat; Depresia sau afec]iunile psihice dau mai multe

riscuri atunci când pacienta respectiv` folose[te contraceptive;

Dac` suferi de boli precum varicele, trombofle-bita, hepatita activ`, epilepsia sau apari]ia cheagu-rilor de sânge;

|n perioada de al`ptare.

7 Anticoncep]ionalele orale m` pot proteja [i de bolile cu transmitere sexual`?

Pilula nu \]i ofer` protec]ie \mpotriva bolilor cu trans-mitere sexual`. A[adar, dac` nu e[ti sigur` de trecutul sexual al partenerului tù, este recomandat s` folose[ti prezervativul \n paralel cu pilula.

8 Unele contraceptive func]ioneaz` cauzând avortul spontan?

Contraceptivele nu \ntrerup o sarcin` instalat` [i ca ur-mare nu cauzeaz` un avort. Pilulele, injectabilele, im-planturile [i DIU previn sarcina, \n special prin prevenirea ovula]iei [i/sau a fertiliz`rii [i de asemenea prin sub-]ierea mucusului cervical (care blocheaz` sperma).

9 Câte tipuri de metode contraceptive exist`? Cum o pot g`si pe cea mai eficient` pentru

mine? Contraceptivele se \mpart \n patru categorii principale:

Metode de barier`, menite s` opreasc` spermato-zoizii s` intre \n uter – prezervativul masculin [i femi-nin, diafragma;

Metode hormonale, care modific` temporar felul cum func]ioneaz` sistemul tù reproductiv – pilula monohormonal`, pilula combinat`, inelul vaginal, implantul contraceptiv subdermic, plasturele contra-ceptiv, contraceptive injectabile;

Metode bazate pe identificarea perioadei fertile, nesigure [i nerecomandate – calendarul, m`surarea temperaturii bazale;

Alte metode, chirurgicale sau mecanice – sterile-tul, dispozitivul intrauterin (DIU), implantarea DIU cu eliberare de cupru.Trebuie s` g`se[ti metoda cea mai simpl` [i mai convenabil` pentru tine, astfel \ncât s` te bucuri cu adev`rat de dragoste f`r` griji. Pentru o consiliere detaliat`, vorbe[te cu medicul de familie, medicul gi-necolog sau un specialist dintr-o clinic` de planificare familial` sau din centre pentru s`n`tatea cuplului [i a reproducerii.

10 Trebuie s` m` \ngrijorez dac` am sânge-r`ri \ntre menstre?

Pot ap`rea pete de sânge \ntre menstre dac` ai uitat s` iei pilule sau nu au fost luate la timp, deci este foarte important s` termini folia. |n orice caz, ar trebui totu[i s` te duci la medic [i s` discu]i – mai ales dac` e o problem` nou`.

004-005 Farmacistul.indd Sec1:5004-005 Farmacistul.indd Sec1:5 6/5/12 4:29:12 PM6/5/12 4:29:12 PM


tratat, riscul apari]iei neoplaziei \n sânul controlateral cre[te cu câte un procent \n fiecare an. |n final, sânul controlateral este afectat \n 5-8% din cazuri. |n 1-2% dintre cazuri, cancerul mamar este depistat pe par-cusul sarcinii [i al perioadei de al`ptare. Rezisten]a pe care o opune organismul gazdei cre[terii tumorale difer` de la femeie la femeie.Nodulul neoplazic, odat` constituit, \[i continu` cre[terea prin invazie local` [i metastazare. Simp-tomatologia clinic` este reprezentat` de durere, senza]ia de tensiune la nivelul sânului, cre[terea temperaturii locale, prezen]a de scurgeri ma-melonare (spontane sau doar \n urma stimul`rii mameloanelor), plisarea tegumentelor („coaja de portocal`“) [i depistarea unei forma]iuni tumorale la unul dintre sâni.

Anamneza complet` presupune ob]inerea de informa]ii asupra:

vârstei femeii, istoricului menstrual (prima men-strua]ie, caracterul ciclurilor menstruale, instalarea menopauzei, dac` este cazul), antecedentelor ob-stetricale (na[teri, avorturi, perioada de al`ptare), utiliz`rii de contraceptive, patologiei ginecologice pe care a prezentat-o femeia sau asupra altor afec]iuni din afara sferei genitale;

eventualelor afec]iuni ale sânilor, inclusiv cele din perioadele de sarcin` [i de al`ptare, dar [i asupra tratamentului aplicat;

activit`]ii profesionale, utiliz`rii de medicamente toxice, droguri, expunerii la noxe;

antecedentelor familiale, focalizate asupra patolo-giei neoplazice mamare.

Cancerul mamar,sfaturi pentrudiagnosticareprecoce

Cancerul mamar apare \n special la femeile mai \n vârst`: \n peste 80% din cazuri este diagnosticat la femei peste 40 de ani [i doar \n 1,5% din cazuri la femei sub 30 de ani. |n

ultimii ani \ns`, se \nregistreaz` din ce \n ce mai mul-te cazuri [i la femei tinere. Cauza exact` a cancerului de sân nu este cunoscut`: au fost implica]i factori virali, genetici, hormonali, dar nicio teorie nu a fost confirmat`. Au fost, de asemenea, descri[i factori de risc, proba]i statistic:

ereditatea – un cancer de sân la mam` sau sor` cre[te riscul de 2-3 ori;

pubertatea precoce [i menopauza tardiv`; administrarea de estrogeni, necontrabalansat`; expunerea la radia]ii ionizante; dieta bogat` \n gr`simi; obezitatea [i consumul de alcool.

De asemenea, un alt factor incriminat \n cre[terea in-ciden]ei cancerului de sân o reprezint` administrarea contraceptivelor estro-progestative, \ns` nu exist` dovezi clare \n acest sens. Timpul de dublare a celulelor canceroase este cu-prins \ntre 23 [i 309 zile. Presupunând c` rata de dublare a celulelor este constant`, plecându-se de la o singur` celul`, sunt necesari 8 ani pentru ca tu-moarea s` ating` 1 cm \n diametru – dimensiunea la care poate s` fie deja sesizat` prin palpare. Du-rata medie de supravie]uire a femeii din momentul diagnostic`rii cancerului, dac` acesta nu este tratat, este \n medie de 3 ani (cu varia]ii de câteva luni la 4-5 ani). |n 1% dintre cazuri, cancerul mamar este bilateral chiar din momentul diagnostic`rii sale. Dac` femeia a prezentat un cancer de sân ce a fost

Dr. Cornelia PopescuMedic primar

obstetric`-ginecologieMedical Group Romgermed

Sânii au un rol considerabil \n definirea bustului feminin. Considerente de natur` estetic` pot interveni \n op]iunea terapeutic`, mai ales la femeile tinere. Sub aspectul gravit`]ii [i al inciden]ei, cancerul mamar este principala afec]iune a sânului la femeie, plasându-se pe primul loc ca frecven]` printre localiz`rile neoplazice ale acesteia. |n acela[i timp, exist` posibilitatea asocierii cu cancerul de ovar, corp uterin [i de colon.

006-007 Cancer.indd Sec2:6006-007 Cancer.indd Sec2:6 6/5/12 4:30:34 PM6/5/12 4:30:34 PM


S~N~TATE

Pentru depistarea precoce sunt utilizate \n prezent trei metode:

1. AutoexaminareaRealizat` de fiecare femeie \n parte, autoexaminarea trebuie s` fie practicat` lunar, la 5-7 zile dup` ce a \ncetat menstrua]ia.a. Inspec]ia sânilor \n fa]a oglinzii – mâinile trebuie s` atârne de-a lungul trunchiului, apoi sunt ridicate vertical deasupra capului, apoi cu palmele \n [olduri. Sunt urm`rite: modificarea dimensiunilor [i a formei sânilor, dar [i a tuturor semnelor descrise mai sus \n simptomatologia clinic`. Prin ridicarea bra-]elor se urm`re[te dac` unul din sâni ascensioneaz` \n mai mic` m`sur` decât cel`lalt, iar cu mâinile \n [old se eviden]iaz` mai u[or o retrac]ie a sânilor sau a mameloanelor;b. Palparea – se efectueaz`, \n picioare, cu mâna opus` sânului examinat, cu fa]a palmar` a degetelor \ntinse, alipite.

2. Examenul clinic Trebuie realizat sistematic, de c`tre medicul specia-list ginecolog, anual, dup` 35 de ani. |n timpul examin`rii sânilor, femeia st` \n [ezut, \n picioare sau culcat` pe spate. Examinarea sâ nilor se aseam`n` \n mare parte cu autoexaminarea [i \ncepe cu inspec]ia, observându-se eventuale asimetrii ale sânilor prin m`rirea anormal` a unuia din cauza pro-cesului tumoral, a unui proces inflamator sau, dim-

potriv`, prin mic[orarea sânului. De asemenea, pot fi observate modificarea conturului (ce afecteaz` fie mameloanele, fie o zon` tegumentar` circumscris` tumorii), modific`ri tegumentare cum sunt eritemul, hipervasculariza]ia sau edemul, prezen]a de fisuri, cruste la nivelul mameloanelor mai ales, ulcera]ii mai mult sau mai pu]in \ntinse etc. Palparea se prac-tic` sistematic prin mi[c`ri circulare succesive, dup` care se palpeaz` axilele, regiunile supraclaviculare [i laterocervicale.

3. MamografiaMamografia confer` o serie de semne radiologice, directe sau indirecte asupra naturii forma]iunii tu-morale: densitatea inegal`, conturul neregulat, asi-metria ]esutului mamar [i a structurilor vasculare etc. Este indicat` realizarea unei mamografii dup` cum urmeaz`: o prim` investiga]ie „de referin]`“, \ntre 35 [i 39 de ani; examinarea anual` sau la doi ani, \ntre 40 [i 49 de ani (\n func]ie de prezen]a factorilor de risc) [i examen anual la femeile de peste 50 de ani. Alte metode imagistice de examinare a sânilor sunt reprezentate de ecografie, galactografie, termogra-fie, tomografie computerizat`, rezonan]` magne-tic` nuclear`, ultimele dou` cu valoare limitat`. |n leg`tur` cu utilizarea mamografiei \n screening-ul mamar, au fost formulate argumente pro [i contra.

PRO mamografia permite depistarea unei propor]ii

importante de cancere „oculte“ [i de cancere „mi-nime“;

rata supravie]uirilor la 5 ani este considerabil mai mare \n cazurile depistate mamografic decât \n cele descoperite prin palparea sânilor de c`tre femeie sau medic;

iradierea este minim`.

CONTRA costul considerabil al screening-ului mamografic.

Luând \ns` \n calcul „costurile“ pe termen lung ale acestei afec]iuni atât de agresive, mai ales \n cazul femeilor ce prezint` anu-mite riscuri (antecedente \n familie sau epi-soade de cancer mamar tratate cu succes), orice efort financiar, ce poate \m bun`t`]i sau chiar salva via]a femeii, este pe deplin justificat.

006-007 Cancer.indd Sec2:7006-007 Cancer.indd Sec2:7 6/5/12 4:30:39 PM6/5/12 4:30:39 PM


008-009 Homeopatie.indd Sec1:8008-009 Homeopatie.indd Sec1:8 6/5/12 4:30:55 PM6/5/12 4:30:55 PM


\n boala varicoas`Numeroase remedii folosite \n terapia homeopat` a varicelor provin din plante cunoscute din fitoterapie pentru efectele lor antivaricoase.Prin preparare homeopat`, extractele respective din plante \[i sporesc eficacitatea terapeutic` [i \[i diminueaz` efectele secundare nedorite.

Terapia homeopat`

Dup` cum bine [tim, ceaiurile [i extractele de plante ac]ioneaz` prin anumite substan]e chimice existente \n plantele respective. Acumularea acestor produ[i chimici \n orga-

nism este responsabil` de efectele secundare nedorite.

Astfel, castanul s`lbatic, AESCULUS HIPPOCASTA-NUM, este cunoscut \n fitoterapie ca un bun medica-ment \n special antihemoroidal, dar [i antivaricos; ad-ministrat mai ales sub form` de unguente. Administrat \n exces, castanul s`lbatic poate produce congestie portal` [i \ncetinirea func]iilor digestive [i cerebrale, dureri la nivelul articula]iilor sacroiliace (cele prin care sacrumul coloanei vertebrale se ata[eaz` de pelvis). Acest remediu homeopat trateaz` varice dureroase care produc \n regiunea afectat` o senza]ie de plenitu-dine [i se \nso]esc de dureri pulsatile sacrolombare. Pacientul este agravat de tot ceea ce favorizeaz` staza venoas`: c`ldur`, b`i calde, somn. Ameliorarea este adus` de tot ceea ce faciliteaz` circula]ia: o baie rece, frig, mi[care moderat`.

Remediul preparat din alunul vr`jitoarelor, HAMAME-LIS VIRGINICA, este un important remediu vascular, eficient nu doar pentru circula]ia venoas`, ci [i pentru cea arterial`. Caracteristicile remarcabile ale acestui remediu sunt congestia venoas` [i hemoragiile. Paci-entul prezint` echimoze (vân`t`i) spontane, hematoa-me rapid constituite dup` un traumatism minor, he-moragii frecvente cu sânge negricios, care se coaguleaz` greu, vene \n general dilatate sau doar \n anumite zone, extrem de fragile [i dureroase, ulcere varicoase care sângereaz` (sunt de culoare \nchis`, chiar spre negru, [i când sângereaz`, sângele este negru), dureri cu sentiment de zdrobire \n coapse, du-rere \n venele de la coapse [i de la picioare. Venele varicoase ale picioarelor, cu sau f`r` ulcera]ii sunt agravate \n timpul sarcinii, pacienta nu poate merge [i nici sta, atât de dureroase \i sunt membrele. Hamame-lis virginica este un excelent remediu al hemangioa-melor [i trateaz` bine inclusiv varicele ce apar la feme-ile ce sufer` de fibromatoz` uterin`.

CALCAREA FLUORICA, remediul preparat din fluo-rur` de calciu (fluorur` de var), trateaz` afec]iuni ale periostului, ale smal]ului dentar, precum [i afec]iuni legate de fibrele elastice, atât la nivelul pielii, cât [i \n]esuturile conjunctive sau \n pere]ii vaselor de sânge. Astfel, trateaz` toate afec]iunile ce presupun relaxarea

fibrelor elastice, inclusiv dilatarea vaselor de sânge, arteriale [i venoa-se, tumori [i hemoroizi. Calcarea flu-orica este remediul principal pentru restabilirea contractilit`]ii fibrelor elastice. Anevrismul \n stadiu in-cipient poate fi redus sau ]inut sub control cu ajutorul acestui remediu, eficient [i \n ulcera]ii varicoase sau indicat \n varice-le constitu]ionale (mo[tenite).

PULSATILLA PRATENSIS, un im-portant remediu homeopat de structur`, are efecte benefice asupra stazei venoase la o pacient` cu tendin]` c`tre edeme \n special, dar deseori ale \ntregului corp [i extremit`]i ro[ii [i cianozate. Pa-cienta prezint` varice ale membrelor inferioare cu dureri musculare agravate noaptea, ameliorate \n pozi]ia cu gambele mai ridicate decât trunchiul. |n plus, remediul este eficient [i \n tromboflebit`, ul-cer gambier, sindroame posttrombotice.

|n vreme ce pacientul ce are nevoie de PULSATILLA prezint` cel mai adesea pachetul varicos pe piciorul drept, atunci când \ntâlnim varice pe gamba stâng`, ne gândim mai adesea la remediul LACHESIS MUTUS, preparat din veninul unui [arpe din America de Sud. Este indicat \n special, dar nu numai, la femeile cu vari-ce [i cu tulbur`ri de menopauz`. Ulcerul varicos poate ap`rea \n momentul când dispare ciclul. Pacienta pre-zint` echimoze spontane sau la o mic` atingere, de cu-loare ro[u-\nchis, violacie. |n plus, trateaz` [i trombofle-bita cu colora]ie ro[ie-vine]ie a zonelor afectate [i ul-cerul varicos, sângerând, cu margini livide .

Din veninul unui alt [arpe, VIPERA ASPIS, se produ-ce remediul homeopat VIPERA REDI, remediu deo-sebit de eficient \n tromboflebita cu edem important [i limfangit`, fenomene de periflebit` [i dureri importan-te, ameliorate ]inând piciorul ridicat.

S~N~TATE

Dr. Elena Agneta VârtanMedic specialist medicin` general` [i homeopatie

Adresa cabinetului: Str. Nifon B`l`[escu nr. 7, sector 2, Bucure[ti (zona Gara de Est)Telefon program`ri: 0748.621.903/021.250.82.03

008-009 Homeopatie.indd Sec1:9008-009 Homeopatie.indd Sec1:9 6/5/12 4:30:56 PM6/5/12 4:30:56 PM


010-011 Infarct.indd Sec2:10010-011 Infarct.indd Sec2:10 6/5/12 4:31:27 PM6/5/12 4:31:27 PM


Recuperarea pacien]ilor dupìnfarctul de miocard

Cardiopatia ischemic` reprezint` cea mai important` cauz` de mortalitate [i de morbiditate din Europa [i S.U.A, iar infarctul de miocard este forma cea mai grav` a cardiopatiei ischemice.

|n timpul infarctului, unele celule cardiace mor ca urmare a unui proces de „astupare“ a unei artere (coronare), ce hr`ne[te un teritoriu al inimii. Cauze-le cele mai frecvente ale infarctului miocardic sunt

reprezentate de lipsa de mi[care, de fumat, de dieta bo-gat` \n gr`simi [i dulciuri [i hipertensiunea arterial`.

Pacien]ii care sufer` un infarct de miocard trebuie s` respecte câteva recomand`ri generale pentru a-[i \m bun`t`]i calitatea vie]ii [i pentru a reduce riscul apa ri]i ei unui nou episod. Dintre aceste recomand`ri, cele mai importante sunt:

Dieta: f`r` gr`simi animale (carne de porc, sl`nin`, unt, smântân`), dar bogat` \n multe fructe [i legume, fi-bre, carne slab` (pe[te, carne de pui), ulei vegetal (\n special de m`sline). Nu se recomand` adùgarea de sa-re sau de mixuri de condimente din comer] \n alimente;

Reducerea greut`]ii corporale: recomandat` [i foarte important`, deoarece contribuie la sc`derea tensiunii arteriale;

Exerci]iul fizic constant: trebuie adaptat la sta-rea clinic` imediat postinfarct, cu cre[terea progre-siv` a efortului, astfel \ncât, la 6 s`pt`mâni de la un infarct necomplicat, pacientul s` mearg` 4-5 km pe zi, mers plat, \n pas alert, pe vreme favorabil`. Efor-tul pe timp de canicul`, ger sau cea]` este contrain-dicat. |n unele ]`ri din Uniunea European`, exist` programe speciale de recuperare cardiovascular` cu supraveghere medical` decontat` de sistemul de asigur`ri de s`n`tate. {i \n România exist` aseme-nea centre la Cluj-Napoca [i Timi[oara.

Renun]area la fumat – fiecare ]igar` cre[te ten-siunea arterial` [i vâscozitatea sângelui, contract`

Dr. Sergiu Bârsan Medic primar interne, specialist cardiologie

Centrul Medical Pronia

arterele, efecte care fac ca sângele cu oxigen s` ajung` mai greu la mu[chiul inimii, favorizând apari-]ia unui nou infarct miocardic;

Men]inerea tensiunii arteriale \n valori co-recte – studiile medicale demonstreaz` cre[terea riscului de infarct miocardic la valori tensionale mai mari de 140/90 mmHg;

Evitarea consumului excesiv de alcool – \n ca-zul unui infarct miocardic necomplicat, este permis consumul unui pahar de vin ro[u pe zi, având efect antioxidant, ce protejeaz` inima;

Colesterolul sangvin – este \n strâns` corela]ie cu depunerile de gr`simi din peretele arterial. Se recomand` ca dup` un infarct miocardic, valorile LDL, colesterolul „rù“, s` fie sub 70 mg/dl [i cele ale HDL, colesterolul „bun“ s` fie mai mari de 55 mg/dl. Exerci]iul fizic, dieta bogat` \n acizi gra[i ne-satura]i (pe[te) [i medica]ia hipolipemiant` (scade nivelul colesterolului) ajut` \n acest sens;

Men]inerea \n valori corecte a glicemiei la pacien]ii diabetici – deoarece glicemia mare constituie factor de risc suplimentar \n cardiopatiile ischemice, se recomand` ca diabeticul care a sufe-rit un infarct s` men]in` glucoza sangvin` \n valori corecte [i constante;

Respectarea tratamentului medicamentos – studiile au demonstrat c` anumite medicamente uti-lizate postinfarct cresc speran]a de via]`, \mbun`t`-]esc calitatea acesteia [i previn un nou infarct. De aceea, este necesar ca dup` un eveniment coronari-an acut, pacientul s` respecte un tratament medica-mentos corect [i complet, conform recomand`rilor medicului specialist;

Urm`rirea medical` postinfarct – sunt indi-cate vizitele medicale periodice, \n vederea ree-valu`rii st`rii pacientului, a tratamentului necesar [i a indica]iilor de revascularizare.

De[i medicina caut` noi solu]ii, angajamentul pacientu-lui la regimul igienico-dietetic [i medicamentos repre-zint` unul dintre cei mai importan]i factori \n preven]ia, controlul riscurilor [i \n recuperarea postinfarct.

S~N~TATE

Centrul Medical Proniahttp://www.cmpronia.ro/Str. Trotu[ului nr. 89, sector 1, Bucure[ti (zona Pia]a Domenii)[email protected] / 021.224.05.07

010-011 Infarct.indd Sec2:11010-011 Infarct.indd Sec2:11 6/5/12 4:31:29 PM6/5/12 4:31:29 PM


012-013 Menopauza.indd Sec2:12012-013 Menopauza.indd Sec2:12 6/6/12 12:25:32 PM6/6/12 12:25:32 PM


S~N~TATEMenopauza [i

fi toterapia Parte din procesul natural de \mb`trânire, menopauza este o etap` cu modifi c`ri majore pentru organismul unei femei, unele dintre ele nu tocmai pl`cute. |ns` cu ajuto-rul potrivit, menopauza poate fi privit` [i tr`it` nu ca un SFÂR{IT, ci ca un nou |NCEPUT!

Menopauza se instaleaz` ca urmare a di mi-nu`rii produc]iei de estrogen [i reprezint` momentul ultimei menstrua]ii din via]a unei femei. Astfel, \n timpul menopauzei,

femeia trece de la stadiul reproductiv la stadiul nonre-productiv. Apare la majoritatea femeilor \ntre 50 [i 55 de ani, cu o medie de 51 de ani. Studii recente au de-monstrat c` fumatul este un factor ce favorizeaz` meno-pauza timpurie: fum`toarele ajung la menopauz` chiar [i cu un an, un an [i jum`tate mai devreme. Explica]ia este c` fumatul influen]eaz` felul \n care corpul produce sau elimin` estrogenul. Unii cercet`tori cred c` ]ig`rile sau unele componente ale acestora omoar` ovulele.

Menopauza este precedat` de premenopauz` (perioad` când ciclul menstrual este neregu-lat, num`rul [i calitatea ovulelor scad, iar ni-velul hormonal este variabil) [i urmat` de postmenopauz` (etap` final` de reechilibrare, ce poate avea un impact deosebit asupra st`rii de bine a femeii).

|n func]ie de cauza determinat`, exist` dou` tipuri de menopauz`: fiziologic` [i artificial`.Menopauza fiziologic` se instaleaz` ca urmare a dou` procese: dipari]ia ovocitelor din ovar [i lipsa de r`spuns a celor câteva ovocite r`mase \n ovar, inactivitate cauzat` de absen]a estrogenului. |ntre-ruperea spontan` a menstrua]iei \nainte de 40 de ani se nume[te menopauz` prematur`. Nu se cunoa[te exact ce cauzeaz` acest fenomen, dar exist` unii factori favorizan]i: infec]iile severe, tu-morile sau agen]ii chimioterapeutici. Menopauza artificial` reprezint` \ntreruperea permanent` a func]iei ovariene din cauza \ndep`rt`rii chirurgicale a ovarelor sau a radioterapiei.

Sc`derea nivelului de estrogeni se asociaz` cu o serie de manifest`ri clinice. Printre cele mai impor-tante [i frecvente se afl` bufeurile (valuri de c`ldur`, asociate uneori cu palpita]ii, furnic`turi, ame]eli, grea]`, v`rs`turi, flatulen]`, constipa]ie sau diaree), modific`ri la nivelul aparatului genital [i urinar (mici sânger`ri, invazia bacterian` local`, atrofia uterului, incontinen]` urinar` etc.), pierderea elasti-

Dr. Aniela Ioana Kinn,Medic specialist

medicin` de familie,competen]` apifi toterapie

cit`]ii tegumentului (\n special pe fa]`, cot, gât [i mâini), reducerea structurii osoase, provocat` de \ntreruperea func]iei ovariene, insomnie, oboseal`, iritabilitate, sc`derea libidoului etc. |n perioada me-nopauzei, din cauza cantit`]ii sc`zute de estrogen, dou` riscuri majore amenin]` s`n`tatea femeii: bo-lile cardiace [i osteoporoza, de aceea sunt extrem de importante controlul periodic la medic [i un stil de via]` echilibrat, cu caracter preventiv.

Fitoterapia ofer` pacientelor care se confrunt` cu menopauza o solu]ie natural` [i noninvaziv`. |n re-alitate, \n fitoterapie nu exist` un tratament specific al menopauzei, ci al tulbur`rilor aferente acesteia. Cele mai multe femei prezint` combina]ii variabile de manifest`ri genitale (\ntre care hemoragiile pre-lungite sunt cele mai semnificative), cardiovascu-lare [i psihice. De aceea, majoritatea formulelor terapeutice vor include combina]ii de plante cu tro-pism genital (traista ciobanului, urzic`, cre]i[oar` etc), antihemoragic (coada-[oricelului, coada-ca-lului, coada-racului), cardiac [i psihic (p`ducel, talpa gâ[tii, roini]`, lavand`, sun`toare etc).

Ca form` de tratament, pot fi combinate cu succes gemoderivatele, tincturile [i suplimentele. Gemode-rivatele se utilizeaz` \n scheme de 3-6 luni, asociate câte 2-3 \n func]ie de simptome. De exemplu, pentru bufeuri se recomand` ml`di]ele de zmeur, plant` ce are o ac]iune de reglare a func]iei ovariene, stimu-lând-o atunci când aceasta este deficitar`. Alte ge-moderivate recomandate sunt cele pe baz` de stejar (muguri), rozmarin (ml`di]e), brad alb (muguri), mesteac`n pufos (muguri), pin (muguri), m`ce[ (ml`di]e), mur (ml`di]e) [i vi]` de vie (muguri). Din rândul tincturilor, efecte benefice au preparatele pe baz` de salvie, coada-calului, brusture, lemn dulce, urzic`, lev`n]ic`, passiflora, valerian` [i roini]`.

Pentru ca tratamentul s` fie eficient, cu rezul-tate de lung` durat`, schemele terapeutice includ câte 1-2 preparate din fiecare categorie prezentat` mai sus [i se individualizeaz` pen-tru fiecare pacient`. Consult` medicul specia-list pentru un tratament personalizat.

012-013 Menopauza.indd Sec2:13012-013 Menopauza.indd Sec2:13 6/6/12 12:25:33 PM6/6/12 12:25:33 PM


014-015 Menci.indd Sec2:14014-015 Menci.indd Sec2:14 6/6/12 12:27:14 PM6/6/12 12:27:14 PM


jos, r`corind mai \ntâi p`r]ile superioare [i exterioare ale corpului. Alimentele „calde“ mi[c` energia \n sus [i spre exterior, \nc`lzindu-ne astfel din interior spre exterior. Alimentele foarte „fierbin]i“ ne \nc`lzesc in-tens, iar apoi ne r`coresc prin transpira]ie. Cald [i rece se refer` desigur la efectul pe care alimentul res-pectiv \l are asupra corpului dup` \ncheierea proce-sului de digestie.

Ce s` consumi ca s` te r`core[ti cu adev`rat:

fructe [i legume cu un con]inut mare de ap`: pepe-ne, castravete, dovlecei, ro[ii, salat` verde, varz`, co-nopid`, broccoli, ridichi, morcovi, spanac, c`p[uni, mere, pere, cire[e [i vi[ine;

fructe tropicale, care cresc \n ]`rile calde – sunt genetic programate s` r`ceasc` organismul: ananas, banane, papaya, portocale, grepfrut;

lactate: iaurtul [i laptele au capacitatea de a ajuta la absorb]ia lichidelor;

alimente de origine marin`: scoici, crabi, alge; condimente, \n special cele picante: de exemplu,

capsaicina din ardeiul iute stimuleaz` transpira]ia, ceea ce ajut` la r`corirea organismului;

ment`, este indicat` deoarece activeaz` nervii sensibili la r`coare din cavitatea bucal`, mai ales când este consumat` proasp`t`, \n salate [i \n su-curile de fructe;

ceaiuri calde [i sucuri proaspete de fructe: \n special ceaiul verde, s`rac \n calorii, dar bogat \n antioxidan]i care previn [i care anihileaz` ac]iunea radicalilor liberi, \n num`r mai mare vara din cauza expunerii la soare.

Ce s` evi]i: excesul de alcool [i de cafea: favorizeaz` deshidra-

tarea organismului; excesul de alimente care scad nivelul energetic al

organismului [i oblig` organele interne s` lucreze su-plimentar pentru a reasigura echilibrul: nucile, carnea, ou`le, semin]ele [i cerealele integrale;

excesul de alimente cu un con]inut mare de zah`r [i de sare, care \ngreuneaz` absorb]ia nutrien]ilor \n or-ganism, suprasolicitându-l.

Alimentecare te r`coresc

S~N~TATE

Sau a[a credem noi. |n realitate, unele ali-mente care ne r`coresc pe moment au un efect contrar pe termen lung, contribuind mai degrab` la cre[terea temperaturii cor-

porale decât la sc`derea ei. Cele mai comune: apa rece [i \nghe]ata. Cum se explic` acest lucru? Orga-nismul uman \[i regleaz` temperatura corpului cu ajutorul hipotalamusului, o mic` por]iune a creieru-lui, ce men]ine astfel echilibrul termic cu ajutorul a trei procese: termogeneza (producerea c`ldurii), ter-moliza (pierderea ei) [i conservarea c`ldurii. Atunci când consum`m alimente foarte reci, ne r`corim, dar temperatura intern` a corpului scade, iar acesta „se ap`r`“ cu ajutorul vasoconstric]iei periferice, feno-men ce men]ine c`ldura la interior, \mpiedic` sânge-le central \nc`lzit s` ajung` la suprafa]a pielii, unde se produc pierderile de c`ldur`. O alegere inspirat` este mai degrab` un ceai cald, ce cre[te temperatura corpului, provocând astfel vasodilata]ia periferic` – sângele \nc`lzit din interior este adus la suprafa]`, c`ldura este transferat` pielii [i de aici trece \n me-diul \nconjur`tor. Cu siguran]`, obiceiul popoarelor nordice de a consuma \nghe]at` \n timpul iernii pare acum mult mai logic.

Apa este esen]ial` \n mecanismul de termore-glare a organismului. Fiind lichidul cu cea mai mare capacitate caloric`, pentru a fi eliminat` la suprafa]a pielii \n timpul procesului de trans-pira]ie, se consum` foarte mult` c`ldur` din interiorul corpului, ca [i cum s-ar activa o pomp` cu putere mare de absorb]ie. De aceea, hidrateaz`-te suficient; temperatura optim` a apei de b`ut trebuie s` fie cu doar câteva grade mai mic` decât cea ambiental`.

|n Occident, alimentele sunt descrise dup` valoarea nutritiv` dat` de componentele lor (proteine, gr`simi, minerale, vitamine etc.). |n schimb, \n Orient, pro-priet`]ile energetice sunt cele care definesc alimente-le, calit`]i atribuite \n urma unei atente observ`ri a reac]iei corpului dup` consumarea lor: r`cesc, \nc`l-zesc, au gusturi variate etc. |n timp ce viziunea occi-dental` asupra alimentelor se bazeaz` pe chimie, cea oriental` seam`n` mai mult cu alchimia. Alimentele „r`coroase“ direc]ioneaz` energia spre interior [i \n

Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercet`ri

Alimentare

Vara, o salat` de ro[ii sau o \nghe]at` ne par mult mai tentante decât o sup` cald` sau o felie de cozonac. Instinctiv, atunci când temperaturile sunt ridicate, prefer`m alimentele mai u[oare, proaspete, care s` ne scoat` din starea de mole[eal` [i s` ne r`coreasc`.

014-015 Menci.indd Sec2:15014-015 Menci.indd Sec2:15 6/6/12 12:27:15 PM6/6/12 12:27:15 PM


S.O.S canicul` Vara, corpul nostru sufer` atunci când temperaturile zilnice dep`[esc limita de confort, atingând peste35-40 de grade Celsius la umbr` [i 60-70 grade la soare. Mai ales \n ora[, pe str`zile cu asfalt \ncins [i printre blocurile ce radiaz` c`ldur`, chiar [i cel mai s`n`tos organism poate s` cedeze. Iat` câteva probleme [i solu]ii de sezon.

Insola]ia

Ce este?Insola]ia este o afec]iune acut`, cu risc poten]ial fatal, provocat` de expunerea prelungit` la temperaturi mari sau de activit`]i fizice foarte intense. Organis-mul \[i pierde capacitatea de autoreglare termic`, realizat` prin transpira]ie [i stimularea vasodila]iei cutanate. Astfel, temperatura corporal` cre[te mult peste valoarea normal`, fapt ce denatureaz` protei-nele, destabilizeaz` membranele celulare [i poate conduce la colaps cardiovascular, insuficien]` multi-pl` de organ [i chiar la deces. |mbr`c`mintea foarte groas` sau strâmt`, ingestia crescut` de alimente sau de alcool sunt factori favorizan]i. Copiii, b`trânii, bolnavii cronici sau cei afla]i sub tratament cu medi-camente ce influen]eaz` valoarea temperaturii corpo-rale prezint` predispozi]ie la insola]ie.

Cum o recuno[ti?Insola]ia este precedat` de semne precum oboseal`, transpira]ie excesiv` [i diminuat` apoi gradual, puls neregulat, respira]ie rapid` [i slab`, sete persistent`, anxietate, ame]eli, iritabilitate etc. |n absen]a unor m`suri, odat` cu instalarea insola]iei, bolnavul poate avea piele uscat` [i cald`, stare de grea]` sau de vom`, dureri puternice de cap, frisoane, b`t`i accelerate ale inimii, pupile dilatate [i fixe, febr`, delir, halucina]ii, pierderea cuno[tin]ei, spasme musculare, convulsii, arsuri ale pielii etc.

Cum o tratezi?Cere imediat asisten]` medical` specializat` [i acord` primul ajutor pân` la venirea ambulan]ei. Ur-gente sunt sc`derea temperaturii corporale [i reechi-librarea hidroelectrolitic` (prin transpira]ie, corpul a pierdut o cantitate semnificativ` de ap` [i de s`ruri minerale). Scoate imediat bolnavul de sub razele soarelui, \m-pacheteaz`-l \n cear[afuri umede [i, pentru a reduce un poten]ial edem cerebral, pune-i la cap o pung` cu ghea]` sau comprese reci. Ghea]a este benefic` [i pentru restul corpului, dar niciodat`

Alexandra Ioni]` Farmacist Diriginte, Help Net

nu trebuie pus` direct pe piele deoarece poate pro-voca deger`turi. Aten]ie: nu b`ga bolnavul \n ap` re-ce deoarece \i po]i provoca un stop cardiorespirator. Pentru rehidratare, bolnavul trebuie s` consume 2 litri de lichide la fiecare 2 pân` la 4 ore. Se consider` c` se consum` suficiente lichide dac` urina este nor-mal` la culoare [i \n cantitate suficient`, pacientul urinând la fiecare 2 pân` la 4 ore.

Cum s` o previi? Evit` s` stai la soare \n perioada cu temperaturi foar-

te ridicate (intervalul 11.00 – 18.00); Poart` haine din ]es`turi r`coroase, care favorizeaz`

evaporarea transpira]iei [i pierderea c`ldurii (de exem-plu, bumbacul);

La fiecare jum`tate de or` petrecut` \n soare, stai cel pu]in 10 minute la umbr` pentru a-]i ajuta organis-mul s` se r`coreasc`;

Consum` cel pu]in 2 litri de lichide (ap` plat`, ap` mineral`, sucuri de fructe ne\nducite, supe);

Dac` te afli \ntr-o \nc`pere cald`, deschide des fe-restrele pentru a favoriza circula]ia aerului.

016-017 Farmacist SOS canicula.indd Sec2:16016-017 Farmacist SOS canicula.indd Sec2:16 6/5/12 4:34:09 PM6/5/12 4:34:09 PM


Donat, ap` mineral` cu magneziu (500 ml)Datorit` con]inutului ridicat de magneziu, ajut` la men]inerea echilibrului electrolitic al organismului, indispensabil \n perioada torid` a verii, când exist` pericolul deshidrat`rii. De asemenea, cu ajutorul altor ingrediente precum sodiul, sulfa]ii [i hidrogenul carbonat, stimuleaz` digestia, combate crampele musculare,\mbun`t`]e[te metabolis-mul organismului [i previne disfunc]iile ritmului cardiac.

Recomand`ri pentru pacien]ii cardiaci

Evitarea expunerii prelungite la temperaturi ridi-cate, mai ales pe timpul zilei;

Evitarea efortul fizic asociat cu expunerea la soare [i/ sau cu consumul de bùturi alcoolice, cafea sau tutun (tabagismul este unul din principa-lii factori ce agraveaz` afec]iunile cardiace);

Monitorizarea constant` a pulsului [i a tensiunii arteriale.

S~N~TATEDeshidratarea

Ce este?Moderat` sau sever`, deshidratarea presupune un de-ficit de lichide \n organism. Cauzele pot fi aportul sc`zut de ap` sau pierderea acesteia \n cantit`]i mari prin diaree, v`rs`turi, transpira]ie sau efort fizic inten-siv. Cum aproximativ 65 la sut` din corpul unui adult este format din ap`, deshidratarea afecteaz` \ntreaga bun` func]ionare a organismului. Din cauza particula-rit`]ii metabolismului sau a unor organe (de exemplu, rinichii), bebelu[ii, copiii [i vârstnicii sunt categorii cu risc crescut.

Cum o recuno[ti?Primul simptom al deshidrat`rii este cel al oboselii, urmat` de crampe musculare, gur` uscat`, saliv` u[or lipicioas`, o stare de rù general, cantitate de urin` redus` [i \nchis` la culoare, absen]a lacrimilor, piele uscat` sau rece (mai ales extremit`]ile) etc.

Cum o tratezi?Tratamentul vizeaz` restabilirea echilibrului hidric [i electrolitic din organism (valori normale ale calciului, magneziului, potasiului [i sodiului). De ajutor este [i apa mineral`, bogat` [i ea \n minerale benefice reface-rii organismului. |n cazul deshidrat`rii severe, trata-mentul se face sub supraveghere medical`.

Cum o previi? Hidrateaz`-te suficient [i constant, nu doar atunci

când \]i este sete. O cantitate mare de ap`, consumat` deodat`, va fi doar par]ial asimilat` de organism, restul fiind eliminat`, favorizând deshidratarea;

Evit` alimentele care au rol diuretic, stimulând eli-

minarea apei din corp prin transpira]ie [i prin urin`: alcoolul, bùturile carbogazoase, bogate \n zah`r, chiar [i unele ceaiuri: coada-calului, coada-[oricelului, cozi de cire[e sau m`tase de porumb;

Consum` alimente puternic hidratante: pepene ro[u [i galben, avocado, papaya, mere, struguri, castrave]i, ro[ii etc. Acestea con]in din bel[ug s`ruri minerale, vitamine [i aminoacizi, dar [i zah`r natural, care com-bate senza]ia de mole[eal` dat` de c`ldur`;

Aten]ie la sare – \n cantit`]i moderate, are efect hidratant, pentru c` re]ine apa \n ]esuturi. |ns` \n ex-ces, face ca urina s` devin` foarte concentrat`, iar rinichii nu o pot elimina decât dac` o dilueaz`, bine\n]eles, cu ap`.

Influen]a asupra cardiacilorCanicula afecteaz` bolnavii cronici, agravând simp-tomele specifice \n cazul hipertensiunii arteriale, al diabetului zaharat sau al afec]iunilor tiroidiene. |n special, cardiacii sufer` \n zilele toride; men]inerea constantelor fiziologice ale corpului uman [i a ten-siunii arteriale \n limite normale presupune o adap-tare permanent` din partea inimii [i a sistemului arterial [i venos, iar temperaturile crescute supra-solicit` [i ele sistemul cardiovascular. Toate aces-tea au un impact negativ major asupra unei inimi deja afectate, iar boala se agraveaz` prin cre[terea tensiunii arteriale la valori de peste 180 mmHg sau prin sc`derea acesteia sub 90 mmHg. Pe lâng` fra-gilitatea inimii, cardiacii se mai confrunt` cu o pro-blem`: tratamentul lor pe baz` de medicamente cu efect diuretic, ceea ce \i face mai expu[i la deshi-dratare. Din p`cate, [i beta-blocantele, o alt` clas` de medicamente prescrise persoanelor cu boli de inim`, sunt riscante deoarece scad ritmul cardiac, \ngreunând capacitatea organismului de a \nl`tura c`ldura excesiv`. |n aceste condi]ii, inima este obligat` s` fac` un efort suplimentar pentru ca or-ganismul s` \[i men]in` o temperatur` constant`. |n cazul medicamentelor vasodilatatoare, efectul lor poate cre[te exagerat pe canicul`, iar bolnavii pot avea st`ri de le[in sau cefalee.

016-017 Farmacist SOS canicula.indd Sec2:17016-017 Farmacist SOS canicula.indd Sec2:17 6/5/12 4:34:21 PM6/5/12 4:34:21 PM


018-019 Protectie ochi.indd Sec1:18018-019 Protectie ochi.indd Sec1:18 6/5/12 4:34:43 PM6/5/12 4:34:43 PM


S~N~TATE

{i ochii au nevoiede protec]ie!

Ochiul absoarbe razele a[a cum face [i pie-lea, dar, spre deosebire de ea, el nu se re-face prin exfolierea celulelor afectate. O expunere \ndelungat` [i neprotejat` la soa-

re poate avea efecte acute [i/sau cronice: arsuri cor-neene, fotokeratite [i fotoconjunctivite (inflama]ii ale corneei [i ale conjunctivei), cataract` (opacifierea cristalinului pân` la orbire), pterygium (o \ngro[are membranoas` a conjunctivei), carcinomul celular scuamos al corneei sau al conjunctivei (tumor` a suprafe]ei ochiului). |n plus, neprotejarea ochilor de razele solare poate favoriza [i apari]ia cancerelor la nivelul pleoapelor sau degenerescen]a macular`, boal` a retinei, care reprezint` principala cauz` de pierdere ireversibil` a vederii.

Cele mai afectate sunt persoanele care lu-creaz` \n aer liber, cele cu ochii deschi[i la culoare (deoarece nu au o cantitate foarte mare de pigment care s` re]in` par]ial radia-]iile) [i cele c`rora li se administreaz` anumi-te medicamente fotosensibilizatoare (tetraci-clina, ciprofloxacina etc). {i bolnavii de diabet zaharat trebuie s` se protejeze deoarece aceast` boal` cre[te riscul de apari]ie a glau-comului, a cataractei [i a retinopatiei diabeti-ce, principalele afec]iuni care determin` pier-derea vederii la ace[ti pacien]i. {i copiii au nevoie de aten]ie special` pentru c` ochii lor au pupila mai mare [i cristalinul mai clar, permi]ând astfel s` ajung` cu pân` 70% mai mult` lumin` la retin` decât la adul]i.

Cum te po]i proteja? }ine cont c` radia]iile UV sunt mai puternice \n

intervalul orar 11.00-15.00, pe malul m`rii, \n apropierea apelor [i la mare altitudine;

Folose[te ochelari de soare cu indice de protec-]ie UVA [i UVB de 100 %. Dac` ai nevoie de corec-]ie optic`, alege ochelarii helioma]i cu dioptrie sau combina]ia lentile de contact [i ochelari de soare cu filtru UV. Cump`r` ochelarii de soare doar din magazine specializate, care s`-]i ofere garan]ie pentru calitatea lentilelor;

La volan, asigur`-te c` ochelarii au categoria de filtru cuprins` \ntre 0 [i 3. O lentil` din categoria4 de filtru va fi prea \ntunecat`;

Folose[te [i alte elemente de protec]ie: p`l`rii, [epci cu boruri largi, de culori deschise;

Toat` lumea [tie c` soarele are efecte nocive asupra pielii, provocând arsuri, alergii, \mb`trânire prematur` [i chiar cancer, dar mai pu]in cunoscute [i luate \n seam` sunt consecin]ele asupra ochilor.Br`du]a Nistoroaia

Farmacist Diriginte, Help Net

S~N~TATE

Evit` ochelarii de soare cu lentile f`r` filtru UV. Fac mai mult r`u ochilor decât dac` n-ai purta ochelari deloc deoarece \n spatele lentilei colorate pupila se dilat`, iar absen]a fotoprotec]iei permite practic p`trunderea unei cantit`]i mult mai mari de radia]ii UV.

Cum s` alegi ochelarii potrivi]i?Lentilele ochelarilor de soare au filtre de intensit`]i diferite, asem`n`toare factorului de protec]ie UV al produselor cosmetice de protec]ie solar`. Pentru ochelari exist` patru intensit`]i, notate de la 1 la 4. Prima este recomandat` pentru interior, cea de-a doua intensitate este una medie, a treia este reco-mandat` pentru plaj` sau zona montan`, iar ultima poate fi folosit` doar de popula]ia care locuie[te la o altitudine mult mai ridicat` decât cea a ei. O [i mai bun` protec]ie contra luminii reflectate (de ap`, as-falt, nisip sau z`pad`) o furnizeaz` lentilele polariza-te. Pentru copii, indica]i sunt ochelarii cu protec]ie 100% \mpotriva razelor UVA [i UVB, f`r` componen-te metalice sau p`r]i ascu]ite [i rezisten]i la [ocuri. Sunt de preferat modele u[oare, care s` nu alunece de pe nas [i cu lentile polarizate, care elimin` str`lucirea de pe suprafe]ele plane. Lentilele foarte\nchise la culoare sunt nerecomandate deoarece produc o dilatare a pupilei, fapt ce face ca retina s` fie supus` unei cantit`]i [i mai mari de radia]ii UV. S-a constatat c` lentilele gri sunt cele care redau foarte bine culorile din mediul ambiant, iar lentilele de culoarea chihlimbarului, cele verzi sau gri-verzi sunt cele mai relaxante pentru ochi. Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii recomand` utilizarea ochelarilor de soare cu lentile mari, care s` acopere bine ochiul. Lentilele mici sunt nerecomandate din acelea[i mo-tive ca [i lentilele foarte \nchise la culoare.

018-019 Protectie ochi.indd Sec1:19018-019 Protectie ochi.indd Sec1:19 6/5/12 4:34:45 PM6/5/12 4:34:45 PM


General Maior (r) Prof. Dr. Ioan Nedelcu, Membru al Academiei Americane de

Dermatologie (www.drnedelcuioan.ro)

Soarele emite raze ultraviolete [i infraro[ii, pri-mele fiind cele cu impact negativ asupra pie-lii. Filtrarea lor este asigurat` de c`tre celule speciale ale pielii, melanocite, care produc

melanina, un pigment brun prezent atât \n piele, cât [i \n p`r [i \n membranele ochiului. Bronzul nu este altceva decât reac]ia de ap`rare a pielii contra ultra-violetelor. Mai exact, melanina se acumuleaz` \n celul` \ntre nucleul acesteia [i suprafa]a expus` la lumin`, activând sistemul imunitar al pielii format din proteina P53 [i celulele Langerhans. Proteina P53 este cea care permite refacerea ADN-ului de-gradat, iar celulele Langerhans \ndeplinesc rolul de gardian, depistând elementele str`ine sau celulele canceroase.

Alege protec]ia complet` Razele ultraviolete sunt de trei feluri UVA, UVB, UVC. Razele de tip UVC sunt oprite de atmosfer`, iar razele UVA [i UVB ajung pe p`mânt chiar [i atunci când este \nnorat. Razele UVA, 98% din can-

Soarele poate deveni inamicul num`rul 1 al frumu-se]ii [i al s`n`t`]ii pielii atunci când te expui excesiv [i f`r` fotoprotec]ia potrivit`. Pruden]a [i conduita responsabil` elimin` \ns` riscurile [i \]i permit s` te bucuri cu adev`rat de beneficiile estetice [iterapeutice ale soarelui. Ast`zi, vorbim despre bronzul s`n`tos [i principiile lui de baz`.

Sfaturi pentruun bronz s`n`tos

titatea de raze UV, sunt vinovate de \mb`trânirea prematur` a pielii [i de apari]ia cancerului cutanat, iar razele UVB, ce totalizeaz` 2% din cantitatea de UV, \nc`lzesc pielea, provoac` arsurile [i determin` apari]ia bronzului [i a petelor pigmentare. Un pro-dus eficient de protec]ie solar` are filtre cu spectru larg, adic` ofer` protec]ie contra razelor UVB [i UVA. Protec]ia solar` se poate baza pe absorb]ie (cu ajutorul compu[ilor chimici organici), \mpr`[-tiere sau pe reflectarea radia]iilor ultraviolete (cu ajutorul particulelor anorganice [i organice).

Cunoa[te-]i pieleaAdic` fototipul, calitatea reac]iei pielii la ac]iunea raze-lor de soare. Unele tipuri de piele, de exemplu cele \nchise la culoare, au o toleran]` ridicat` la expunerea solar`, pe când altele, mai deschise, nu se pot expune pe o perioad` \ndelungat`. Exist` 6 fototipuri de piele, iar factorul SPF este indicatorul care marcheaz` pentru fiecare dintre acestea nivelul de protec]ie sigur` contra razelor UVB [i a insola]iilor. Cu cât fototipul este mai mic (\n special fototipurile I [i II), factorul SPF trebuie s` fie cât mai ridicat. Un SPF 50 permite expunerea la soare de 50 de ori mai mult decât f`r` fotoprotec]ie.

Aplic` corect fotoprotec]iaAdic` cu cel pu]in 20 de minute \nainte de expune-rea la soare (protec]ia nu se activeaz` pe loc), la fiecare 2–3 ore [i dup` fiecare baie (dac` produsul nu este rezistent la ap`). |n general, protec]ia solar` dispare dup` 40–80 de minute petrecute \n ap`. Uneori neglijate, [i buzele au nevoie de protec]ie. Din cauza structurii lor (membrane mucoase foarte sub]iri [i cu maximum 5 straturi celulare, \n com-para]ie cu pielea corpului care are 16), ele se pot arde, cr`pa [i deshidrata foarte u[or. Sânii sunt [i ei o parte a corpului extrem de sensibil`. Nu este indi-cat` expunerea la soare f`r` sutien, deoarece favo-

020-021 Bronzare.indd Sec1:20020-021 Bronzare.indd Sec1:20 6/5/12 4:35:05 PM6/5/12 4:35:05 PM


rizeaz` atât apari]ia cancerului de piele, cât [i dez-voltarea nodulilor.

Bronzeaz`-te progresivMelanina are nevoie de timp pentru a se acumula \n celu-le, migrând apoi spre exteriorul lor pentru a forma scutul de protec]ie, de aceea o expunere brusc ̀[i prelungit̀ la soare nu poate avea decât efecte negative, iar arsurile sunt cele mai comune. |n cazul acestora, efectul de cojire este normal [i parte din procesul de vindecare a pielii degrada-te. |n schimb, o bronzare progresiv ̀ ofer ̀ pigmentului protector timp suficient s ̀se activeze.

Aten]ie la ceasExpunerea la soare trebuie s` fie limitat` [i chiar evitat` \n intervalul 11 – 16, atunci când cantitatea [i intensita-tea razelor UVA [i UVB este maxim`. |n schimb, bucu -r`-te de r`coarea [i de protec]ia umbrei naturale: copacii pot reduce puterea razelor cu aproximativ 60%. Nu exist` protec]ie solar` total`. Evitarea supraexpunerii r`mâne regula esen]ial` pentru o piele s`n`toas`.

Aten]ie [i la etichet`Pentru a fi sigur`, pe lâng` substan]ele filtru [i/sau ecrane cu rol protector, un produs pentru protec]ie solar` nu trebuie s` con]in` ingrediente ce se pot dovedi periculoase. De exemplu, avobenzona, ge-nerator de radicali liberi, oxibenzona, care poate produce dermatit` de contact, sau parabenii, con-servan]i ce pot produce alergii. Eficien]a unui pro-dus de protec]ie solar` cre[te atunci când acesta con]ine [i antioxidan]i ce combat radicalii liberi [i substan ]e cu rol antiinflamator, ce calmeaz` pielea agresat` de soare – de exemplu, apa termal`.

Ai grij` la aluni]eAluni]ele sau nevi pigmentari (congenitali, din na[tere, sau dobândi]i de-a lungul timpului) reprezint` aglo-mer`ri de melanin`, ce dau na[tere unei hiperpigmen-

ta]ii. |n mod normal, aluni]ele sunt benigne (necance-rigene), \ns`, din cauza unor diverse agresiuni externe, ele se pot maligniza [i evolua \n cancer cutanat, oafec]iune care apare cu o inciden]` din ce \n ce mai mare \n ultimii ani [i care a devenit a doua cauz` de mortalitate \n lume. Cei mai mul]i oameni au \ntre 10 [i 40 de aluni]e, iar riscurile \n dezvoltarea unei forme de cancer de piele cresc pentru cei care au peste 50 de aluni]e. |n plus, mai expuse riscului de a face can-cer de piele sunt persoanele care au pielea foarte des-chis` la culoare, cu multe aluni]e [i cu dificult`]i \n a se bronza – având mai pu]in pigment \n structura pielii, protec]ia ei natural` este redus`. Expunerea la soare este considerat` principala cauz` de malignizare, de aceea este bine ca aceste aluni]e s` fie acoperite cu o cantitate generoas` de produs fotoprotector [i apoi chiar cu un plasture.

Protec]ie [i la interiorRazele UV ac]ioneaz` asupra epidermei [i determin` importante efecte biologice, care duc la eliberarea de radicali liberi, molecule agresive ce atac` orice ]esut \ntâlnit. Exist` \ns` substan]e capabile s` anihileze ra-dicalii liberi [i ac]iunea lor nociv`. Este vorba despre provitamina A, vitaminele C [i E, zincul, seleniul [i carotenoizii (pigmen]i naturali prezen]i \n fructe [i le-gume), care \n plus, cresc toleran]a pielii la soare. Consum` alimente bogate \n ace[ti micronutrien]i be-nefici, iar pentru o ac]iune intensiv` po]i urma comple-mentar un tratament cu suplimente alimentare specifi-ce. Nu uita [i de ap`: o piele hidratat` este mai protejat` contra arsurilor solare, deoarece apa are capacitatea de a absorbi energia razelor UV, atenuându-le astfel intensitatea [i „agresivitatea“.

Evit` solarul, cu adev`rat inamicul nr. 1 al pieliiEfectul negativ provocat de solar asupra pielii este de pân` la cinci ori mai mare decât \n cazul expu-nerii la razele UV ale soarelui.

S~N~TATE

020-021 Bronzare.indd Sec1:21020-021 Bronzare.indd Sec1:21 6/5/12 4:35:19 PM6/5/12 4:35:19 PM


Vergeturile,preven]ie [i tratament

Denumite medical „striae atrophicans“ – stria]ii sub]iri, vergeturile reprezint` leziuni liniare ale pielii, ce rezult` \n urma deterior`rii [i a ruperii fibrelor elastice, colagen [i elastin`. Procesul

mai exact const` \ntr-o \ntindere rapid` [i brutal`, ce dep`[e[te elasticitatea pielii, care astfel se degradeaz`: structura ei se schimb`, se reduce densitatea [i se sub-]iaz` epiderma, rezultând aspectul dezorganizat [i „de[irat“. Vergeturile apar \n trei faze: etapa inflamatorie, cea de degradare [i ultima, de reparare, \n urma c`reia se formeaz ̀un ]esut nou, mai sub]ire \ns ̀decât cel ini ]i al. Din aceast̀ cauz ,̀ exist̀ mereu riscul unei recidive.

De adâncimi, lungimi, l`]imi [i intensit`]i variabi-le, vergeturile apar \n special \n zonele corpului mult mai solicitate mecanic [i cu un con]inut mai mare de gr`simi: coapse, [olduri, gambe, fese, sâni, abdomen sau partea superioar` a bra]elor. Vergeturile care apar primele tind s` aib` o culoare roz-violacee sau maronie, \n func ]ie de pigmentul pielii, iar cele mai vechi cap`t` un aspect alb-sidefiu. De aici [i denumi-rile „striae rubra“ pentru vergeturile ro[ii [i „stri-ae alba“ pentru cele albe.

Exist` unele lucruri frumoase care p`streaz` mai mult` str`lucire când r`mân imperfecte decât atunci când sunt des`vâr[ite. Cu acest motto\ncurajator, a[ dori s` le redau \ncrede-rea celor care se confrunt` cuvergeturile, femei [i chiar b`rba]i. De[i nu afecteaz` s`n`tatea, vergeturile reprezint` o real` problem` din cauza aspectului lor inestetic, ce provoac` o senza]ie de incomoditate. De aceea, al`turi de nesuferita celulit`, vergeturile reprezint` una dintre principalele cauze care genereaz` nesiguran]a femeilor.

Dr. Mihaela Com[aMedic primar

medicin` de Familie

Care sunt factorii de risc?Medicii sus]in c` apari]ia vergeturilor este influen]at` [i de tulbur`rile hormonale asociate cu pubertatea, sarcina, construc]ia muscular` [i chiar cu mo[tenirea genetic` (femei care mo[tenesc fenomenul de la ma-mele lor). Mai mult, numero[i medici speciali[ti au demonstrat c` printre factorii identifica]i care pot pro-duce vergeturi se num`r` [i stresul, obezitatea [i lipsa de micronutrien]i din corp – vitamine [i minerale. De asemenea, persoanele care au o alimenta]ie ira]ional` [i nes`n`toas` sau care se \ngra[` sau care sl`besc brusc se confrunt` cu astfel de „cicatrici“. Principalul motiv care cauzeaz` formarea vergeturilor atât la pu-bertate, cât [i pe timpul sarcinii r`mâne \ns`, potrivit speciali[tilor, orice schimbare a volumului corporal. Vergeturile nu reprezint` doar o problem` 100% femi-nin`; chiar b`rba]ii se pot confrunta cu ele. |n sarcin`, combina]ia dintre \ntinderea pielii cauzat` de cre[terea ponderal` inevitabil` (\n special \ntinde-rea local`, la nivelul abdomenului) [i furtuna hormo-nal` specific` acestei perioade sunt ingrediente sigure pentru apari]ia vergeturilor, \n special \n trimestrul 3 (lunile 6 sau 7). Studiile arat` c` \ntre 75% [i 90% dintre femeile \ns`rcinate dezvolt` de-a lungul sarcinii vergeturi: aproximativ 40% pe abdomen, 25% pe coapse, 25% pe sâni [i 20% pe [olduri. Din acest mo-tiv, se recomand` vizitele [i consultarea frecvent` a medicului ginecolog, cu scopul de a ]ine sub suprave-ghere greutatea [i regimul alimentar.O alt` cauz` important` de men]ionat vizeaz` \n speci-al tinerele fete aflate \n c`utarea siluetei perfecte. M` refer aici la urm`rile negative ale curelor de sl`bire. Dup` supunerea organismului \n mod repetat la cure de sl`bit rapide (pleci s`pt`mâna viitoare la mare [i vrei s` ar`]i bine la plaj`), la sfâr[itul regimului reapare \ngr`[area; apoi sl`be[ti din nou [i cercul vicios con-tinu`, fenomen cunoscut drept efectul yoyo. Din p`cate, dup` mai multe repet`ri, organismul nici nu va mai r`spunde, adic` nu va mai pierde kilogramele ca prima dat` când s-a ]inut cura, deoarece acum re]ine mai mult` gr`sime decât \n mod normal. Acest lucru favorizeaz` din plin apari]ia vergeturilor [i, mai grav, provoac` dezechilibre mari, cu urm`ri definitive pre-cum deregl`ri metabolice, sc`derea capacit`]ii de concentrare [i de efort, deregl`ri la nivel psihic [i emo]io nal. O pierdere \n greutate treptat`,1-2 kg pe s`pt`mân`, este metoda cea mai recomandat` [i cea mai durabil` \n timp. Principalele obiective sunt sl`birea \n mod s`n`tos [i men]inerea greut`]ii dup` pierderea num`rului de kilograme dorit. Pentru aceas-ta e nevoie de adoptarea unui stil de via]` care s` cu-prind` o alimenta]ie s`n`toas` [i echilibrat`, mi[care

022-023 Vergeturi.indd Sec1:22022-023 Vergeturi.indd Sec1:22 6/6/12 12:29:01 PM6/6/12 12:29:01 PM


S~N~TATE

Linéance concentrat antivergeturi (250 ml)Are dubl` ac]iune: previne apari]ia vergeturi-

lor [i le reduce pe cele existente. Con]ine Elastonyl vegetal, vitamina E, ulei de migdale [i un principiu activ extras din alga brun`.Rezultatele se v`d \n doar 14 zile, iar dup` 2 luni, culoarea vergeturilor este estompat` cu 82%, talia este redus` la 75% dintre femei. Poate fi folosit din a treia lun` de sarcin`.

Cell-Plus crem` antivergeturi (250 ml)Stimuleaz` re\nnoirea celular`

a epidermei, ref`când astfel tonusul [i elastici-tatea pielii cu ajutorulunui amestec de fitoextracte. |n plus, ajut`

la reducerea depozitelor de gr`sime, hr`ne[te [i catifeleaz`.Este ideal` \n timpul sarcinii, dar [i dup` na[tere sau dup` o cur` de sl`bire.

constant` [i sfatul medicului nutri]ionist pentru o diet` personalizat`.

Cum s` previi vergeturile?Ai la \ndemân` câteva solu]ii eficiente pentru a preveni apari]ia lor:

folose[te produse de \ngrijire specifice, derma-tocosmetice \n mod special. Cu ajutorul lor, limi-tezi procesul cutanat inflamator [i stimulezi elasti-citatea [i capacitatea de regenerare a pielii;

controleaz`-]i greutatea, evitând fluctua]iile mari; hidrateaz`-te optim. Apa este esen]ial` \n men-

]inerea elasticit`]ii [i a tonicit`]ii pielii, \n timp ce deshidratarea o face mai vulnerabil` la interior [i la exterior – devine mai sensibil`, se irit` [i se rideaz` mai u[or;

consum` alimente bogate \n vitamine ce fac bine pielii: vitaminele A, E [i C, cu rol puternic antioxi-dant, adic` combat efectele radicalilor liberi, mole-cule agresive, ce distrug fibrele elastice ale pielii. Vitamina C joac` un rol foarte important [i \n sinte-za colagenului, care nu intr` doar \n componen]a pielii, ci \ndepline[te rolul de „adeziv“, unind toate componentele organismului nostru. Aceste vitami-ne le g`se[ti \n special \n morcovi, g`lbenu[ de ou, portocale, ardei gra[i, m`ce[e, citrice [i p`trunjel;

evit` s` faci eforturi fizice prelungite, deoarece [i acestea pot deteriora structura pielii.

Cum s` tratezi vergeturile?De[i medicii admit faptul c` vergeturile nu afecteaz` s`n`tatea sau capacitatea corpului de a func]iona normal, femeile \n special sunt nemul]umite de as-pectul inestetic [i recurg la tratamente pentru a es-tompa vizibilitatea [i extinderea lor. Evolu]ia vergetu-rilor seam`n` foarte bine cu evolu]ia cicatricelor: se estompeaz`, dar nu dispar complet f`r` o interven-]ie chirugical`.

Tratamentele locale au la baz` retinoizii, substan]e care pot ameliora culoarea [i structura cutanat` prin remodelarea cola-genului din derm [i prin stimularea sintezei de elastin`. Alte metode nonchirurgicale de tratament sunt cele bazate pe laser, ultra-sunete, lumin` intens pulsat`, raze ultravio-lete, microdermoabraziune [i produse de \ngrijire specifice. Vergeturile aflate \n sta-diul incipient, cele rozalii, r`spund mai bine la tratament, de aceea trebuie s` ac]ionezi prompt. Aten]ie \ns`: exist` restric]ii \n ce prive[te tratamentul tinerelor gravide. Pro-tec]ia solar` este [i foarte important` deoa-rece previne pigmentarea ireversibil`, lucru care va accentua [i mai mult aspectul inestetic.

022-023 Vergeturi.indd Sec1:23022-023 Vergeturi.indd Sec1:23 6/6/12 12:29:05 PM6/6/12 12:29:05 PM


E[ti o femeie ocupat` – ai o carier` care te soli-cit` [i e[ti [i mam`, un job plin de responsabi-lit`]i zilnice! Cum faci fa]`?Destul de curând, mi-am schimbat unghiul de vedere asupra acestor convingeri, „c ̀sunt ocupat̀ “... De fapt, eu aleg cu ce m ̀ocup, felul \n care \mi „ocup“ via]a cu di-verse ac]iuni [i persoane. Nu trebuie s ̀ne \nsu[im, nici-unul dintre noi, convingerile dimprejur, s ̀ne adâncim \n sentimentul „c ̀nu e timp“, c ̀nu le po]i face pe toate. |n fiecare zi a vie]ii, cu disciplin ̀[i r`bdare, po]i alege prio-rit̀ ]ile vie]ii, astfel \ncât s ̀[tii c ̀ai f̀ cut \n fiecare zi a existen]ei tale tot ceea ce ai putut!

{tim c` \n permanen]` te implici \n diverse pro-iecte [i nu neglijezi nici apari]iile la evenimente mondene. |]i place s` fii \n centrul aten]iei?Da, \mi place s` fiu \n centrul aten]iei, mai ales dac` am cu ce! Sunt proiecte transformatoare, ce aduc solu]ii noi \n via]a omului, terapii, moduri de alimenta]ie, c`l`torii spirituale, c`r]i esen]iale, evenimente muzica-le [i artistice, care te ajut` s` \]i schimbi stilul pesimist [i limitativ de gândire \ntr-unul nou, surprinz`tor, sim-plu [i natural de urmat.

E[ti o fire volubil` [i comunicativ`. Acest lucru]i-a adus mai mult beneficii sau dezavantaje? Doar avantaje! A comunica, a \nv ]̀a s ̀spui [i s ̀ascul]i, s` rotunje[ti cu dragoste fiecare cuvânt, ca pe o biju-terie, s` dai valoarea de gând [i de ac]iune vorbelor care \]i ies pe gur`, asta mi se pare mie adev`rata co-municare. Dezavantajele intervin atunci când \ntre

Binefacerile gândiriipozitiveLuanei Ibacka \i place s` fie \n centrul aten]iei [i s` se implice \n proiecte transformatoare, ce aduc solu]ii noi. |nva]` de la ea ce \nseamn` gândirea pozitiv` [i stilul de via]` s`n`tos! Luana mai prezint` [i emisiunea „Cunoa[te, Viseaz`, Iube[te!“, difuzat` la Prima TV.

gând, vorb` [i fapt` nu este unitate. Când una ai \n cap, alta spui [i alta faci. Acesta este stilul de via]` care NU te duce la succes. A avea beneficii pe termen lung\nseamn` a avea scop [i unitate de gândire.

Fiica ta \]i seam`n`? Ce carier` crezi c` va alege?Ar fi contra credin]ei mele s` cred sau s` vreau EU ceva pentru fiica mea. Eu [i tat`l ei suntem pentru ea un suport, o echip` care o sus]ine [i o c`l`uze[te \n propriile ei alegeri. Voi fi mândr` de fiica mea indife-rent ce va realiza \n via]`. De pe acum \i creez obi[nuin-]a de a sta pe picioarele ei [i de a-[i g`si resursele f`r` s` se \ndoiasc` de primul ei instinct. Câ]i ani are [i la ce [coal` merge?Anul acesta face 10 ani [i merge la o [coal` obi[nuit`, din cartier.

Luana, de când ]i-ai f`cut apari]ia \n lumea monden`, ai aceea[i siluet` de adolescent`. Care este secretul formei tale de invidiat?A[a m` v`d! Silueta mea arat` exact cum mi-o doresc pentru c` [tiu c` a[a trebuie s` fiu! Nu am crezut nici-odat` c` trebuie s` fiu mai gras` sau mai slab`, mai frumoas` sau cu ochii mai alba[tri... {i atunci când mi-am dorit cu adev`rat o schimbare fizic`, m-am apucat efectiv s` o fac. Dup` na[tere, la un an, am sl`bit de la 83 de kilograme la 50, mergând zilnic la sal` [i lucrând câte 2 ore. Ar`tam exact ca Madonna. Apoi, n-am mai avut chef s` continui, dar mi-am p`strat obiceiul de a face mi[care.

„Da, \mi place s` fiu \n centrul aten]iei, mai ales da-c` am cu ce!“

024-025 Cover Luana.indd Sec2:24024-025 Cover Luana.indd Sec2:24 6/5/12 4:36:04 PM6/5/12 4:36:04 PM


INTER

VIUDin ce este alc`tuit` dieta ta zilnic`?Din de toate, dar s` fie naturale. M` simt atras` doar de alimentele care \mi fac bine. Observ cum mintea [i programul meu de via]` m` \ndreapt` [i alimentar c`tre ceea ce am nevoie. Beau mai mult` ap` decât \n trecut [i m`nânc multe alimente verzi, precum p`trunjel, avocado, mere verzi, castrave]i, broccoli, spanac etc.

Care sunt extravagan]ele tale culinare?|mi place mâncarea japonez`.

Ce alte sl`biciuni ai?Nu am nicio sl`biciune. B`rbatul vie]ii mele cred c`\mi poate crea „sl`biciuni“, \n rest... sunt doar „t`rie“!

G`titul se num`r` printre pasiunile tale? Care este specialitatea ta?Nu, nu se num`r` printre pasiuni. G`tesc pentru a-i aduna aproape pe cei pe care-i iubesc [i inventez re-]ete dup` inspira]ia pe care mi-o dau ei. Mâncare cât mai simpl`, f`r` prea multe sosuri [i condimente. Spre exemplu, \mi plac pe[tele marin [i icrele ro[ii.

Ai un antrenor personal care \]i d` sfaturi la ca-pitolul sport?Nu, dar mi-ar pl`cea s` am.

La capitolul tratamente corporale ce reco-manzi?Recomand masajul de orice tip. Masajul mi[c` „ener-giile“ [i deblocheaz` tensiunile. La fel [i b`ile \n cad`, cu sare grunjoas`. Sunt o minune!

Pe fiica ta o \ncurajezi s` fac` sport? Ce expe-rien]e a]i avut pân` acum? Ino a facut balet, \not [i, curând, se va apuca de arte

mar]iale cu bunicul ei, tat`l lui Cabral, care a antrenat genera]ii \ntregi de campioni.

Cum o aju]i pe cea mic` s` \[i formeze un sis-tem imunitar robust?Folosind o alimenta]ie corect` [i o disciplin` a som-nului. |i ofer afec]iune, iubire, aten]ie [i cu astea \i\nt`resc imunitatea mai mult decât cu orice vaccin!

{tim c` e[ti adepta tratamentelor homeopate. D`-ne un exemplu de afec]iune pe care ai rezol-vat-o pe calea homeopat`.Recent, Ino a avut o grip` agresiv`, cu febr` 40, cu dureri de cap, ame]eal`, nas [i gât cu infec]ie. I-am dat din or` \n or` schema homeopat` de tratament, f`cut` de pediatra ei homeopat`, [i a doua zi a mers la [coal`. {i eu iau mereu medicamente homeopate când vreau s` m` relaxez [i când plec la drumuri lungi. Am o car-te cu sfaturi homeopate [i citesc mereu din ea, iar aproape s`pt`mânal am la interviuri pentru emisiune persoane deosebite din rândul medicilor [i a farma-ci[tilor români, care \mi lumineaz` mintea [i mai mult asupra miracolului de a folosi medicamente naturale.

Cum ai descoperit homeopatia [i binefacerile ei?Având o rubric` de s`n`tate \n emisiune, am \nceput s` prezint prin interviuri beneficiile homeopatiei. Apoi,\ncet dar sigur, am intrat mai profund \n caracteristicile acestei medicini [i am \nceput s`-i verific eficien]a pe propriile probleme de s`n`tate. De la r`celi, mici alergii de sezon, pân` la insomnii [i r`u de avion, am observat blânde]ea [i eficien]a medicamentului homeopat. A fost, cum s-ar zice, dragoste de la prima vedere!

Dac` ar fi s` recomanzi pentru cititoarele noas-tre o diet` expres de var`, ca s`-[i recapete vi-talitatea [i energia, ce ai recomanda?Ar fi banalele 30 de minute de mi[care pe zi [i o introspec]ie profund` a propriei persoane, pentru c` r`spunsurile fiec`ruia sunt particulare. Dac` nu ajungi la cauza care te face s` pierzi vitalitatea [i energia, indiferent ce spun eu, nu se va vindeca nimeni. O via]` bun` \ncepe cu a gândi bine despre TINE [i, apoi, a face pentru tine \ns`]i toate lucrurile care \]i aduc bucurie [i s`n`tate. |mi place s` reco-mand oamenilor re]ete adev`rate despre existen]` [i, foarte curând, voi face [i mai mult pentru a spar-ge tiparele unor r`spunsuri banale la marile \n-treb`ri ale vie]ii. Trebuie s` ne schimb`m cât mai repede [i cât mai profund mentalitatea de a r`spunde „\n general“ cu r`spunsuri deja [tiute...

Luana prezint` emisiunea „Cunoa[te, Viseaz`, Iube[te!“, difuzat` duminic`, de la ora 11:30, la Prima TV.

„G`tesc pentru a-i aduna aproape pe cei pe care-i iubesc [i inventez re]ete dup` inspira-]ia pe care mi-o dau ei.“

Foto

: And

rei T

`nas

e

024-025 Cover Luana.indd Sec2:25024-025 Cover Luana.indd Sec2:25 6/5/12 4:36:09 PM6/5/12 4:36:09 PM


026-027 Solutii vara.indd Sec1:26026-027 Solutii vara.indd Sec1:26 6/6/12 12:50:25 PM6/6/12 12:50:25 PM


FRU

MU

SE}E

Frumuse]e de var` 5 probleme [i 5 solu]ii Fire de p`r sub piele Cu siguran]`, cel pu]in o dat`, ]i-au dat [i tie b`tì de cap. „Vinovate“ sunt firele de p`r mai groase [i cu o r`d`cin` mai profund`, care \n timpul epil`rii nu se smulg complet, ci se rup oblic, iar atunci când cresc [i ies la suprafa]`, iau un traseu intradermic, adic` se \ntorc \n propria r`d`cin`. Pe lâng` faptul c` sunt inestetice, \]i pot crea reale nepl`ceri atunci când apare foliculita, in-fec]ie dureroas` a r`d`cinii foliculului pilos. Problemele hormonale, anumite particularit`]i (de exemplu, p`rul ondulat), frecven]a [i momentul epil`rii sunt factori care favorizeaz` apari]ia acestor „fire rebele“. Ce solu]ii ai? Epileaz`-te de preferat \n prima sau \n a doua zi de menstrua]ie (ovarele secret` atunci mai pu-]ini hormoni estrogeni); hidrateaz` pielea – \n cazul unui strat cornos insuficient hidratat, riscul firelor de p`r sub piele este mai mare; pentru a calma irita]iile, fo-lose[te ap` termal` sau produse specifice dup` epilat, f`r` alcool, care deshidrateaz`; f`-]i s`pt`mânal un go-maj – acesta va sub]ia stratul exterior al pielii, iar firele vor ie[i mai u[or la suprafa]`.

C`lcâie aspre [i cr`pateProblema nu se reduce doar la aspectul estetic. Netra-tate, acestea permit adâncirea fisurilor, rezultând dureri \n timpul mersului, mânc`rime, sânger`ri dese [i chiar infec]ii micotice. Glandele sudoripare, anumite afec-]iuni cutanate sau tiroidiene, statul \ndelung \n picioare, apa prea fierbinte ori o caren]` de zinc sunt cauze prin-cipale ale acestei probleme. Ce solu]ii ai? Exfoliere periodic`, hr`nire [i hidratare zilnic`. O piatr` ponce te va ajuta s` \ndep`rtezi celule-le moarte [i por]iunile aspre. Pielea va r`mâne catifelat` [i va absorbi mai bine crema hr`nitoare, aplicat` ulteri-or. Pentru un efect maxim, dup` ce aplici crema, \n cal-]`-te cu o pereche de [osete din bumbac. Dormi cu ele peste noapte [i diminea]` vei fi uimit` de rezultate.

Piele uscat`Pentru ca pielea ta s` se regenereze „ca la carte“ [i s`-[i men]in` elasticitatea [i tonusul, ai nevoie de o ba-rier` hidrolipidic` s`n`toas`, acel scut format din gr`-

simi [i din ap`, care \mpiedic` pierderea transepider-mic` de ap` din ]esuturi. Vara, un cumul de factori favo-rizeaz` uscarea pielii: ac]iunea razelor UV \n profunzi-mea epidermei, temperaturile ridicate, dar [i aparate-le de aer condi]ionat (care reduc umiditatea aerului). Ce solu]ii ai? Alege cremele intens nutritive, bogate \n acid hialuronic, ceramide, acizi gra[i, uree, uleiuri vegetale (jojoba, migdale, argan), extracte naturale de aloe vera, germeni de grâu etc. |nainte de aplicarea cremei, pulverizeaz` un strat fin de ap` termal` [i las-o s` p`trund` \n piele.

P`r uscat [i deterioratSoare intens, produse [i procedee de styling (placa de \ntins p`rul, ondulatorul, bigudiuri calde), ap` de mare [i tratamente chimice (vopsit, decolor`ri, permanent): toate adunate reprezint` o adev`rat` bomb` cu ceas pentru p`rul tù. Rezultatul: acesta \[i pierde cuticula protectoare, se deshidrateaz`, se electrizeaz` mai u[or [i devine fragil [i lipsit de str`lucire. Ce solu]ii ai? Poart` p`l`rii, [epci sau bandane pen-tru a evita expunerea direct` la soare. Nu cl`ti niciodat` p`rul cu ap` fierbinte, aplic` s`pt`mânal m`[ti inten-sive de regenerare [i consum` alimente bogate \n vi-tamina A, esen]ial` pentru a stimula secre]ia de se-bum, cu rol protector.

Buze aspre [i cr`pateBuzele reprezint` una dintre cele mai vulnerabile p`r]i ale corpului. Mult mai sub]iri chiar [i decât pielea fe]ei, f`r` melanocite sau glande sudoripare, sunt mai expu-se arsurilor solare, deshidrat`rii [i fisurilor. Ce solu]ii ai? Aplic` \ntotdeauna un produs cu factor de protec]ie solar` atunci când te expui la soare (chiar [i la plimbare \n parc), folose[te produse ce combin` ingrediente cu ac]iune complex`: hidrateaz`, regene-reaz` pielea, dezinfecteaz`, calmeaz` durerile [i sen -za]ia de „buze care ]in“. Cele mai cunoscute sunt untul de cacao, de shea sau de avocado, uleiul de argan, de jojoba sau de m`sline, mierea, aloe vera, vitamina E [i C. Nu uita: razele UV \]i pot afecta buzele chiar dac` afar` este \nnorat!

Piz Buin balsamde buzecu SPF 20(4,9 g)Cu vitamina E [i cuingrediente calmante [i hidratante, protejeaz` [i previne descuamarea.Are un gust pl`cutde vanilie.

Equilibra dermogelactiv cu 98% aloe vera purÈste indicat [i eficient pentru escoria]ii [i abraziuni superficialeale pielii, arsuri provocate de soaresau de c`ldur`, dup` epilat sau dup`b`rbierit,pentru a calma irita]iile.

Biokap Nutricolor Delicato vopsea permanent` pentru p`rCon]ine proteine vegetale, ulei de argan [i extract de salcie, care protejeaz` culoarea de radia]iileUV. Hidrateaz`,acoper` firele albe, f`r` s` agreseze firul [i scalpul deoarece nucon]ine parabeni,amoniac [i rezorcin`.

026-027 Solutii vara.indd Sec1:27026-027 Solutii vara.indd Sec1:27 6/6/12 12:50:26 PM6/6/12 12:50:26 PM


028-029 Epilarea.indd Sec1:28028-029 Epilarea.indd Sec1:28 6/6/12 12:36:01 PM6/6/12 12:36:01 PM


FRU

MU

SE}E

Mituri [i adev`ruri despre epilare|n fiecare var`, femeile sunt \n c`utarea solu]iei ideale pentru ob]inerea unei epil`ri perfecte [i durabile. Iat` câte-va sfaturi pentru a avea o piele ca de m`tase pe tot parcursul verii.

Principii de baz` – ce trebuie s` faci:

|n zona inghinal` [i \n zona axilei este recomandat s` dai cu talc pentru a \nl`tura transpira]ia.

Epilarea pe pielea uscat` este mai dureroas`, deoarece porii sunt \nchi[i, iar smulgerea p`rului e mai dificil`. La baie, apa c`ldu]` deschide porii, ceea ce permite \n de p`rtarea p`rului nedorit mult mai u[or, mai ales dac` te faci cu aparatul de epilat sau cu cear`. Dar, aten]ie, apa nu trebuie s` fie fier-binte fiindc` deshidrateaz` pielea;

Gomajul este indispensabil; el permite \n-l`turarea celulelor moarte [i evitarea cre[terii firelor de p`r sub piele; gomajul se face o dat` sau de dou` ori pe s`pt`mân` prin mi[cari circulare, fie cu ajutorul unei m`nu[i de gomaj, fie cu un produs cosmetic specific;

Este strict interzis` epilarea \naintea expunerii la soare; de asemenea, sarea din apa de mare [i clorul din apa de piscin` irit` pielea [i favorizeaz` apari]ia petelor ro[ii.

Iat` \ns` [i ce nu trebuie s` faci, mai ales dac` suferi de fragilitate capi-lar` sau dac` e[ti \ns`rcinat`:

Nu ap`sa pe lama de ras Dac` e[ti adepta epil`rii cu lama, evit` s` exerci]i o presiune prea mare atunci când o folose[ti, de-oarece acest lucru poate cauza fisuri microscopice, prin urmare irita]ii. De asemenea, trebuie s` folose[ti lama doar \n direc]ia cre[terii firelor de p`r, a[a evi]i \nro[irea pielii, irita]iile [i cre[terea firelor sub piele. Lama nu este recomandat` \n zonele sensibile, cum ar fi zona inghinal`. |n aceste zone, pentru a evita forma-rea firelor \ncarnate este recomandat` utilizarea unei metode complementare.

Testeaz ̀crema depilatoare Toate prospectele produselor depilatoare men]ioneaz` acest lucru. Cu toate acestea, multe utilizatoare sar aceast̀ etap`. |n acest fel, se expun reac]iilor alergice, extrem de periculoase \n cazul unei sarcini, de exemplu.

Aten]ie la temperatur`!Cele care obi[nuiesc s` \nc`lzeasc` ceara pe aragaz sau \n cuptorul cu microunde [i s` o foloseasc` ime-diat se expun riscurilor arsurilor. Temperatura produ-sului epilator trebuie verificat` pe o por]iune restrâns` de pe picior, mai ales dac` suferi de fragilitate capi-lar`. |n aces te cazuri, este recomandat s` folose[ti benzi cu cear` rece.

HidratareaPentru ca ceara sau crema depilatoare s` adere pe suprafa]a pielii, pielea trebuie s` fie curat` \nainte de epi-lare, f`r` creme onctuoase, care p`trund greu \n piele. |ns`, trebuie s` fie hidratat`. O piele deshidratat` es-te predispus` la irita]ii. A[adar, pulverizeaz` dup` du[ apa termal` [i las-o s` intre \n piele. Dup` epilare, dezinfecteaz` [i calmeaz` pielea agresat` cu o lo]iu-ne dup` epilat, care are [i ingrediente antiseptice. Aten-]ie: folosirea gomajelor sau a parfumurilor este interzi-s`, la fel [i a produselor care con]in alcool – aces-tea deshidrateaz` [i favorizeaz` apari]ia alergiilor.

Epilarea [i sarcinaNicio metod` de epilare nu este interzis` \n timpul sarci-nii. Mitul conform c`ruia ceara, fie ea rece sau cald`, nu este recomandat̀ este contrazis de speciali[ti. |n spriji-nul acestei afirma]ii, speciali[tii dau urm t̀oarea explica-]ie: niciun produs destinat epil̀ rii nu trece bariera cu-tanat̀ . Ceara cald` trebuie evitat̀ doar \n cazul \n care ai varice pe picioare sau probleme de circula]ie.

Dac` ai pielea sensibil̀ , fire de p`r \ncarnate, iri ta-]ie [i co[uri, afl̀ c` principalul vinovat es te kerati-na \n exces. Nici ceara, nici epilatorul elec tric nu sunt o solu]ie \n acest caz. |n aceste situa]ii, reco-mandat este laserul. P`rul nu dispare \n to talitate de la prima [edin]`, dar calitatea pielii se \m bun`t`-]e[te vizibil: dispar co[urile, petele, cicatricele.

028-029 Epilarea.indd Sec1:29028-029 Epilarea.indd Sec1:29 6/6/12 12:36:02 PM6/6/12 12:36:02 PM


030-031 Ingrijirea ochi.indd Sec1:30030-031 Ingrijirea ochi.indd Sec1:30 6/6/12 12:37:08 PM6/6/12 12:37:08 PM


FRU

MU

SE}E

Zona ocular` este cea mai delicat` zon` a fe]ei, dar \n acela[i timp [i cea mai solicitat`. Iat` câteva sfaturi pen-tru men]inerea s`n`t`]ii [i frumuse]ii ochilor.

Ochi frumo[i[i lumino[i

Fitostill (10 fiole X 0,5 ml)Datorit` extractelor [i apei distilate de mu[e]el, acidului hialuronic [i a glicerinei vegetale, Fitostill previne iritarea ochilor [i calmeaz` senza]ia de ro[ea]` [i de usturime, simptome cauzate de agen]ii externi sau de expunerea prelungit` la factori iritan]i. Este indicat [i pentru cei care au simptome de „ochi usca]i“ (cantitate sc`zut` de secre]ie lacrimar`).

de cur`]are, concepute special s` respecte PH-ul pielii din jurul ochilor, care este de aproximativ 7,5. Având texturi delicate, care de cele mai multe ori nu utilizeaz` parfum, demachiantele pentru ochi garanteaz` un efect de str`lucire [i de prospe]ime pe termen lung, ele fiind adev`rate tratamente cal-mante [i decongestionante \mpotriva cearc`nelor [i a inesteticelor pungi.De asemenea, mi[c`rile folosite \n timpul dema-chierii sunt esen]iale: \ntotdeauna pleoapa mobil` se demachiaz` de sus \n jos. Dup` demachiere, urmeaz` hidratarea, o etap` obli-gatorie pentru toate femeile de peste 30 de ani. De fapt, medicii dermatologi recomand` ca produse-le de \ngrijire specifice pentru ochi s` fie folosite \ncepând cu vârsta de 25 de ani. Produsele hidra-tante pentru ochi \mbun`t`]esc drenajul [i lupt` \mpotriva ridurilor [i a lipsei de tonus. Cearc`nele sunt cauzate de slaba circula]ie sangvin`, stres, al-cool, fumat sau nerespectarea orelor de somn. De aceea, sunt recomandate produsele de \ngrijire cu formule drenante, care combat reten]ia de ap`.Pentru mai mult` eficacitate, este recomandat s` amesteci \n demachiantul pe care \l folose[ti câ-teva pic`turi de vitamina A sau vitamina E. O cur` alternativ` cu aceste vitamine este benefic` pentru s`n`tatea [i str`lucirea ochilor. De asemenea, este bine s` p`strezi crema contur de ochi la frigider. Iar \mpotriva pungilor de sub ochi, compresele cu ceai de mu[e]el fac minuni!

O aten]ie deosebit` trebuie s` acord`m \n ca-zul \n care lucr`m zilnic la calculator [i \nce-pem s` ne sim]im ochii obosi]i. A[a cum corpul are nevoie de mi[care, [i ochii au ne-voie de mi[care, iar o privire fix`, a]intit` asu-pra ecranului, \i face s` devin` iri ta]i [i obo-si]i. |ncearc` s`-]i acorzi o pauz` de câteva minute la fiecare or`, \n care privirea s`-]i fie mobil`, deoarece o privire s`n`toas` este o privire mobil`.

Pielea din jurul ochilor este de 5 pân` la 10 ori mai fin` decât cea a fe]ei [i foarte s`rac` \n glande sebacee. De aceea, ap`rarea natural` \mpotriva agresiunilor mediului

\nconjur`tor este limitat`. |n plus, ea \[i pierde re-pede suple]ea deoarece con]ine un num`r mic de fibre de colagen [i elastin`. A[adar, avem de-a face cu o zon` vulnerabil` [i expus` deshidrat`rii, irita-]iilor, apari]iei cearc`nelor [i \mb`trânirii.Primele riduri de expresie apar \n general \n zona conturului ochilor. De aceea, este obligatoriu s` trat`m aceste zone cu produse de \ngrijire specifi-ce. Pentru ca produsele de \ngrijire a zonei din jurul ochilor s` \[i fac` efectul, regula de aur este folo-sirea demachiantului de dou` ori pe zi: diminea-]a [i seara. Ritualul de frumuse]e al fiec`rei femei trebuie s` \nceap` dis-de-diminea]` prin demachie-rea temeinic` a tenului, a gâtului [i a ochilor. O pie-le bine cur`]at` confer` \ntotdeauna o senza]ie de prospe]ime [i confort [i permite ulterior cremelor [i serumurilor s` ac]ioneze \n profunzime. Dema-chiantele pentru ochi sunt produse cosmetice care au rolul de a \ndep`rta celulele moarte, sebumul, urmele de machiaj, praful [i alte impurit`]i care se reg`sesc pe suprafa]a pielii. Ele con]in substan]e

Luana D`ne]Redactor-{ef VIVA!

030-031 Ingrijirea ochi.indd Sec1:31030-031 Ingrijirea ochi.indd Sec1:31 6/6/12 12:37:11 PM6/6/12 12:37:11 PM


Vara este vremea prielnic` pentru ca cei mici s` se joa-ce \n aer liber [i s`-[i sintetizeze astfel, sub ac]iunea razelor UV, o cantitate generoas` de vitamina D, atât de important` pentru dezvoltarea s`n`toas` a sistemului lor osos, a denti]iei [i pentru cre[terea imunit`]ii.

Pericolele veriipentru s`n`tatea copiilor

Dr. Ana Culcer Medic primar pediatru-neonatolog,{eful sec]iei de Nou-N`scu]i din

cadrul Spitalului Universitar Bucure[ti

Odat` cu beneficiile vin \ns` [i riscurile: afec-]iuni sezoniere sau boli care pot fi favorizate de temperaturile ridicate ori de obiceiurile noastre din aceast` perioad`.

Arsurile solare Problema: \naintea vârstei de 3 ani, copiii au pielea mai sub]ire [i sunt mai predispu[i la arsuri solare de-cât adul]ii. Arsurile \ncep s` fie vizibile \n 2 – 4 ore de la expunere, iar culoarea ro[ie a pielii [i durerea se intensific` dup` 12 – 14 ore, odat` cu apari]ia ve-ziculelor cu lichid clar. Arsurile pot favoriza apari]ia cancerului cutanat peste ani.Solu]ia: aplic` comprese reci [i un unguent hipoaler-genic, pe baz` de ingrediente calmante [i regenerante (de exemplu, aloe vera). NU sparge b`[icile de la su-prafa]a pielii: plasma din interiorul lor se acumuleaz` sub stratul cutanat distrus de razele soarelui, acoperind ]esutul inferior, protejându-l de alte traumatisme [i permi]ând vindecarea. B`[icile se vor resorbi automat pe m`sur` ce pielea se regenereaz`. Pe viitor, pentru evitarea unor noi arsuri, nu expune copilul la soare \n intervalul 10:00 – 16:00 [i \ntotdeauna protejeaz`-i pie-lea cu o crem` bun`: cât mai gras`, cu o toleran]` \nalt` (pentru a evita riscul alergiilor), rezistent` la ap` [i la nisip, cu protec]ie maxim` UVA [i UVB. Crema pro-tectoare nu permite expunerea copilului la soare \n orele de vârf sau pentru un timp \ndelungat, iar dup` baie ea trebuie reaplicat` pentru ca protec]ia s` fie ridicat`.

Insola]ia Problema: apare atunci când organismul se ap`r` \n fa-]a supra\nc`lzirii pe care o contracareaz` prin cre[terea fluxului sangvin la nivelul pielii, transpira]ie, dar [i prin expirarea aerului cald. Sistemul de termoreglare a organismului nu mai func]ioneaz`, iar temperatura intern` cre[te alarmant, afectând func]ionarea optim` a organelor (cea mai important` afectare este cea a cre-ierului, cu edemul cerebral, care d` cele mai impor-tante semnale ale insola]iei). Copiii sunt mai vulne-rabili \n fa]a insola]iei din dou` cauze: imaturitatea sistemului lor de termoreglare [i tendin]a adul]ilor de

D A C l

a-i \nfofoli excesiv, obicei care \mpiedic` func]iona-rea optim` a termoregl`rii. Semne ale insola]iei sunt ame]eala, durerile de cap bru[te, v`rs`turile, crampele musculare, absen]a transpira]iei [i febr` mare, peste 40 de grade Celsius.Solu]ia: mut` copilul \ntr-o camer` r`coroas`, \n-dep`rteaz`-i hainele, aplic`-i pe corp comprese reci (mai ales pe frunte pentru a evita edemul cerebral) [i rehidrateaz`-l intens. |n perioada urm`toare, este bine s`-l supraveghezi cu aten]ie [i, \n caz de nevoie, s` solici]i \ngrijiri medicale.

DeshidratareaProblema: poate ap`rea \n urma unei insola]ii sau a unui episod diareic din cauza pierderii mari de ap` [i de sare. Copiii sunt mai predispu[i la deshidratare decât adul]ii deoarece au o rat` a metabolismului mai rapid`, astfel \ncât folosesc mai mult` ap`. Semne precum urina mai \nchis` la culoare (din cauza volu-mului redus de ap` [i a concentra]iei ridicate de s`-ruri minerale) [i cu miros mai puternic decât de obi-cei, letargie, somnolen]`, gur` uscat`, buze cr`pate, plâns f`r` lacrimi, mâini [i picioare reci pot indica o deshidratare puternic`. |n plus, pielea nu mai are elas-

032-033 Culcer.indd Sec1:32032-033 Culcer.indd Sec1:32 6/6/12 12:38:23 PM6/6/12 12:38:23 PM


Solu]ia: combate deshidratarea, prima complica]ie care poate ap`rea \n urma simptomelor repetate [i aso-ciate. Nu opri al`ptatul, dimpotriv`, dac` bebe e sugar, el trebuie al`ptat mai des decât de obicei. |n schimb, dac` copilul este hr`nit cu formul` de lapte, aceasta trebuie \nlocuit` cu una special` pentru episodul dia-reic. Apoi, esen]ial` este [i combaterea diareei, de-zechilibru al tranzitului care favorizeaz` [i alimenteaz` deshidratarea. Astfel, alimenta]ia copilului mai mare trebuie s` includ` pilaf de orez f`r` gr`sime [i s`rat, fiert bine, combinat cu legume (morcov de exemplu) [i cu c`rni]` slab`, pâinic` pr`jit` cu brânz` s`rat` de vac` sau un m`r copt. Sarea din alimenta]ie este foar-te important` pentru restabilirea echilibrului eletrolitic \n corp. Odat` vindecat` diareea, trecerea la meniul normal se face treptat pentru a evita riscul constipa-]iei. Probioticele ajut` [i ele la ameliorarea echilibrului microflorei intestinale, modificat \n urma diareei. Dac` episodul diareic nu se amelioreaz` prin aceste metode simple, du copilul la medicul specialist.

OtitaProblema: infec]iile frecvente ale tractului respira-tor superior (rinitele purulente \n special), polipii, devia]iile de sept sau afec]iunile alergice netratate reprezint` factori ce favorizeaz` apari]ia otitei deoa-rece permit scurgerea de secre]ii \n urechea medie. Simptomele otitei includ durere de ureche, febr`, iri-tabilitate sau senza]ia de „ureche \nfundat`“ \n cazul otitei medii supurate, din cauza secre]iei acumulate. Solu]ia: \n cazul otitei simple, tratamentul dureaz` 2-3 zile, iar \n cazul celei cu acumulare de lichid, pe lâng` tratamentul medicamentos, cur`]` bine nasul pentru a evita scurgerea de noi secre]ii \n ureche. Otita trebuie tratat` imediat, de la primele simptome. Netratat` corespunz`tor, ea poate cauza perforarea spontan` a timpanului mergând pân` la afectarea auzului. |n cazul unei otite recurente, este recomandat` vizita la medicul ORL-ist.

ConjunctivitaProblema: apare atunci când conjunctiva, \nveli[ul intern al pleoapelor [i al unei p`r]i a globului ocular, se inflameaz`. O po]i recunoa[te dup` simptome pre-cum ro[ea]`, mânc`rime, senza]ia „de nisip \n ochi“ [i prezen]a unei secre]ii purulente sau apoase. |n func-]ie de natura factorului declan[ator, conjunctivita poate fi bacterian` sau viral` (ambele contagioase), alergic` sau iritant`. Apa din piscine favorizeaz` apari]ia con-junctivitei bacteriene [i a celei iritante (de exemplu, clorul). La mare, factor iritant poate fi nisipul. Solu]ia: tratamentul difer` \n func]ie de tipul [i de se-veritatea bolii [i include tratament local (pic`turi [i/ sau unguent). Preven]ia r`mâne \ns` cea mai bun` solu]ie, de aceea este bine ca cel mic s` foloseasc` ochelari speciali \n timpul \notului [i s`-[i spele temeinic mâi-nile [i fa]a la ie[irea din ap`. La fel de important` este [i igiena ochilor la ie[irea din bazin [i \nainte de fie-care aplicare a tratamentului. Acesta se aplic` doar pe o mucoas` curat`, de aceea ochii trebuie cur`]a]i mai \ntâi cu ser fiziologic.

INTER

VIU

or

ticitate, pliul cutanat este lent – dac` strângi pielea de pe burtic` \ntre degete ea nu revine, ci r`mâne strâns` ca o cârp` ud`.Solu]ia: rehidrateaz` rapid copilul la loc r`coros, cu lichide reci care previn grea]a, cu supe s`rate [i f`r` condimente, ap` plat` [i mineral` [i cu s`ruri speciale pentru restabilirea electroli]ilor din organism, disponi-bile la farmacie. Setea nu este un indicator tocmai bun pentru deshidratare – copilul poate fi deshidratat \na-inte de instalarea senza]iei de sete, de aceea este bine s` consume ap` constant. Vizita la medic este [i ea recomandat` pentru a certifica recuperarea sigur`. |n cazul unei deshidrat`ri severe, \nso]it` de pierderea cuno[tin]ei, este obligatorie internarea \n sec]ia de terapie intensiv`, sub atenta supraveghere a medi-cului. Aici, se va asigura reechilibrarea hidroelec-trolitic` a copilului, prin administrarea intravenoas` de s`ruri minerale [i ap`.

Sudamina (spuzeala)Problema: este provocat` de expunerea la o surs` foarte mare de c`ldur` (mediu ambiental cu tem-peraturi ridicate sau \mbr`c`minte prea groas`), care poate provoca irita]ii de contact \n urma supra-\nc`lzirii pielii [i a transpira]iei, dar [i alergii la s`rurile eliminate prin transpira]ie sau la resturile de detergent din haine, eliminate \n urma ac]iunii ei locale. Urina [i fecalele, cu pH-ul lor acid, reprezint` un element favorizant [i agravant. Irita]ia debuteaz` \ntâi cu senza-]ie de mânc`rime, iar apoi apar pete mici [i ro[ii, pe suprafe]e variabile.Solu]ia: mai \ntâi, spal` copilul cu ap` c`ldu]` pen-tru a \ndep`rta de la suprafa]a pielii, s`rurile puter-nic iritante, eliminate \n urma transpira]iei. Apoi, a[az`-l \ntr-o camer` r`coroas` sau la umbr`, aplic` o crem` special` pe suprafa]a iritat` pentru a calma mânc`rimile [i ro[ea]a [i \mbrac`-l \n haine cât mai lejere. La b`i]a zilnic`, cur`]` blând [i nu folo-si \n exces agen]ii de cur`]are, chiar dac` au o formul` special` pentru copii. Dup` baie, limpeze[te copilul cu o solu]ie format` din bicarbonat [i din mu[e]el.

Gastroenterita viral`Problema: cunoscut` [i ca „gripa stomacului“, reprezint` o inflamare a stomacului [i a intestine-lor, cauzat` de diver[i agen]i patogeni, contrac- ta]i \n special prin intermediul apei sau a alimen-telor contaminate [i cu o vitez` de r`spândire \n corp extrem de rapid`. |n cazul copiilor, de multe ori ne confrunt`m cu gastroenterita sporadic`, de-terminat` cel mai adesea de rotavirus. Boala poate fi contractat` [i de la un copil / adult la alt copil, prin str`nut, mâini murdare, chiar [i prin anumite gesturi dr`g`stoase (pupatul copilului pe mânu-]e sau pe gur`). Simptomele includ diaree, lip-sa poftei de mâncare, grea]` [i v`rs`turi, crampe abdominale. |n cazul gastroenteritei cauzate de virusuri, apar \n special febra, frisoanele, secre-]iile nazale [i tusea, iar atunci când agentul infec]ios este o bacterie, diareea vine \nso]it` de mucozit`]i cu sau f`r` striuri de sânge.

032-033 Culcer.indd Sec1:33032-033 Culcer.indd Sec1:33 6/6/12 12:38:30 PM6/6/12 12:38:30 PM


034-035 Mersul bebe.indd Sec1:34034-035 Mersul bebe.indd Sec1:34 6/5/12 5:32:01 PM6/5/12 5:32:01 PM


MAM

~ & CO

PIL

Primul pas, primul cuvânt rostit, prima \mbr`]i[are – sunt momente unice, atât \n via]a noastr`, cât [i \n cea a bebelu[ului, pe care le a[tept`m cu ner`bdare [i emo]ie. Ajut`-l, sus-]i ne-l [i \ncurajeaz`-l, astfel \ncât el s` p`[easc` \n lume... cu dreptul.

~ && CCOOMersul – marea etap` \n

dezvoltarea lui bebe

Primele exerci]ii|n toate etapele pe care bebelu[ul le va parcurge pân` la performan]a primilor pa[i – statul \n fundule], uneori târâtul, mersul de-a bu[ilea, ridicatul \n picioare spriji-nit de ceva sau cineva – cel mic se va folosi de mu[chii care se dezvolt` odat` cu el. Mu[chii se vor forma \ntr-un ritm normal, dac` bebe are parte de activitate, \ns` un ajutor important vine [i din partea ta, la\nceput prin b`i [i prin masajul de dup`, dar [i prin felul \n care \l vei ]ine sau \l vei transporta: \n bra]e, \n c`rucior sau \n marsupiu. Aici op]iunile sunt \mp`r]ite \ntre clasicele port-bébé-uri (\n care copiii sunt ]inu]i aproape de corpul mamei, cu picioarele \n jos), slin-guri – copilul este \nf`[urat \ntr-o e[arf` elastic` sau wrap-uri – tot o e[arf` aranjat` \n a[a fel \ncât s` distri-buie greutatea copilului uniform pe corpul mamei. Una dintre pozi]iile clasice \n care copilul va sta \ntr-o astfel de e[arf` este „micul Buddha“. A[ezat cu fa]a lâng` corpul mamei, copilul va ]ine picioarele fie \ncruci[ate, \n fa]`, fie \n jurul mamei. Aceast` pozi]ie \l ajut`, \n primul rând, s`-[i \mbun`t`]easc` flexibilitatea. Orice ai alege, e important s` te informezi asupra efectelor pe care acestea le au asupra ta [i a bebelu[ului, la ni-velul coloanei [i al musculaturii.

Ca ]estoaselePe la trei luni, dup` ce bebe a \nv`]at s`-[i sus]in` singur capul, el te va uimi din nou: \ncepe s` desco-pere, ce-i drept, cu greu, pentru c` \nc` nu-[i g`se[te echilibrul, cum s` stea \ntins pe burtic` [i, din pozi-]ia aceasta, s` se rostogoleasc` pe spate, acesta fiind

un exerci]iu recomandat pentru dezvoltarea musculaturii spatelui [i a gâtului. Pozi]ia pe burt` este foarte bun` pentru câteva mici exerci]ii pe care s` le faci cu cel mic. Punându-i juc`riile la o distan]` mic` de el, \l vei stimula s` ajung` la ele, folosindu-se de to]i mu[chii. Aten-]ie \ns`, nu-l obosi prea tare [i nu \l for]a s`-[i dep`[easc` limitele.

Perioada propice pentru mersul \n patru l`bu]e (mer-sul de-a bu[ilea) este cuprins` \ntre 6 [i 10 luni. Dac` bebelu[ul va merge de-a bu[ilea mai devreme, nu te a[tepta s` \nve]e mai devreme s` stea \n picioa-re. Trebuie s`-l \ncurajezi \n permanen]` s` mearg`, iar trucurile \n acest sens sunt nenum`rate. |n jurul a 9 luni, bebelu[ul ar trebui s` aib` for]a necesar` pen-tru a se ridica \n picioare. Va \ncepe chiar s` fac` primii pa[i [i se va sprijini de piesele de mobilier din apropiere, apoi va merge \ncet, ]inându-te de mâini. Va trebui s` \ncepi s`-i anticipezi mi[c`rile [i s` eli-berezi „culoarul“ de mers de posibile pericole – obiecte a[ezate pe marginea mobilierului, prize care trebuie mascate, covoare \ntinse pe suprafe]e alune-coase – pentru c` nu va dura mult pân` \]i va ar`ta cum [tie el s` mearg` singur.

Pe vârfuri, ca la baletNu intra \n panic` dac` cel mic va \ncepe s` mearg` pe vârfuri. Este un obicei \ntâlnit frecvent \n rândul copiilor [i tolerat de p`rin]i pân` \n jurul vârstei de 2 ani. Ei prefer` s` testeze, curio[i, noi tipuri de mers, din pl̀ cerea de a se sim]i mai \nal]i, dar [i din motive medicale – tendonul lui Ahile este mai scurt, iar o astfel de pozi]ie este confor-tabil̀ . Dac` el va refuza s` mearg` corect, va trebui s` faci o vizit̀ medicului ortoped. {i \nc` un lucru impor-tant: \n cas`, nu-l \nc l̀]a. Mersul \n picioarele descul]e \l ajut̀ s`-[i \mbun t̀̀ ]easc` echilibrul [i coordonarea.

De ce nu merge?E normal s` te \ngrijorezi când vezi sau auzi c` al]i copii de aceea[i vârst` au \nceput deja s` mearg`. Totu[i, ]ine cont c` fiecare are propriul ritm de dezvol-tare, influen]at de factorii ereditari sau de greutate. Grijile ar trebui s` apar` abia dup` un an de la na[tere. Dac` \n acest interval cel mic nu d` niciun semn c` ar vrea s` stea \n picioare, adreseaz`-te unui medic orto-ped. |n cazul \n care bebelu[ul s-a n`scut prematur, atunci nu trebuie s` ui]i c` se dezvolt` mai greu. |n toat` aceast` perioad`, ]ine leg`tura cu medicul pedi-atru pentru a-l pune la curent cu evolu]ia copilului: dac` ]i se pare c` pozi]ia capului, a mâinilor sau a pi-cioarelor nu sunt cele corespunz`toare, acesta \]i va spune care sunt posibilele cauze [i ce po]i face.

Premerg`toareleFolosirea premerg t̀oarelor a stârnit discu]ii aprinse lega-te de siguran]a copilului, tocmai de aceea, \nainte de a lua o decizie \n acest sens, cel mai bine este s` te con-sul]i cu medicul pediatru.

H eHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH l

]muscupe bumici mic. mic` ele, fo]ie \nss`-[

034-035 Mersul bebe.indd Sec1:35034-035 Mersul bebe.indd Sec1:35 6/5/12 5:32:04 PM6/5/12 5:32:04 PM


036-037 Diabet.indd Sec2:36036-037 Diabet.indd Sec2:36 6/5/12 4:38:30 PM6/5/12 4:38:30 PM


lar`: hipertensiune, microalbuminurie, dislipidemie. Tra tamentul acestei forme de diabet are ca elemente centrale dieta [i exerci]iul fizic, ce urm`resc sc`derea \n greutate [i controlul glicemic. Când aceste elemen-te nu reu[esc s` normalizeze valoarea glicemiei se adaug`, dup` caz, medica]ia antidiabetic` oral` (met-forminul fiind prescris cel mai frecvent) sau insulino-terapia.Mai exist` \ns` [i alte câteva forme rare (diabetul nou-n`scutului) cauzate de anumite defecte genetice, ce altereaz` secre]ia de insulin`. Diagnosticarea lor se face prin teste genetice. De asemenea, exist` [i situa-]ii rare când pot ap`rea cazuri de diabet secundar, dup` terapia cu cortizon sau ca rezultat al unor alte boli, ca de exemplu fibroza chistic`.Pentru toate formele de diabet prezentate, dieta este un mijloc de tratament foarte important, asigurând prote-inele, glucidele, lipidele, vitaminele [i s`rurile minera-le necesare cre[terii [i dezvolt`rii. Ea trebuie s` fie echilibrat` [i adaptat` vârstei, sexului, gradului de ac-tivitate fizic` [i celorlalte afec]iuni asociate, dac` este cazul. Reparti]ia principiilor nutritive este la fel ca cea a copilului s`n`tos: 55% glucide,15-20% proteine, 25-30% lipide. Un copil cu diabet, dar bine echilibrat, poate consuma toate tipurile de glucide, inclusiv cele concentrate (miere, ciocolat`, pr`jituri), dar \n cantita-te mic` [i cu un control permanent al glicemiei. La nevoie, tratamentul se va ajusta.

Indiferent de tipologie, diabetul \ntâlnit la copii sau la adolescen]i necesit` o colaborare per-manent` \ntre medicul diabetolog, pediatru, psiholog, familie [i chiar educatori tocmai din cauza vârstei, etap` când cre[terea [i dezvolta-rea organismului nu sunt definitivate. Acest efort comun asigur` o \ngrijire optim` a copilu-lui [i a adolescentului cu diabet. Numai o \ngri-jire \n echip` a acestor pacien]i permite odezvoltare armonioas`, fizic` [i intelectual`, pre cum [i prevenirea apari]iei complica]iilor cro nice ale diabetului.

Adresa cabinetului: Str. Polon ̀nr. 92, bl. 17 A+B, sc. 1, ap. 2 Telefon program`ri: 0733.922.682

Diabetul la copii

S~N~TATE

Diabetul zaharat de tip 1 este principala form` de diabet zaharat la copiii de toate vârstele. Reprezint` o boal` autoimun`, caracterizat` prin distrugerea progresiv` a celulelor beta,

produc`toare de insulin`, hormon ce regleaz` meta-bolismul glucidic, dar [i pe cel lipidic [i proteic. Aceast` form` de diabet debuteaz` de cele mai multe ori acut, cu simptome precum sete, urinare frecvent`, foame accentuat`, sc`dere ponderal`, tulbur`ri de ve-dere, oboseal`. Uneori \ns`, debutul poate fi mai vio-lent, cu apari]ia v`rs`turilor [i a deshidrat`rii, ce pot conduce la instalarea comei diabetice cetoacidozice, urgen]` medical`, care necesit` internarea \ntr-un ser-viciu de specialitate. Indiferent de modalitatea de de-but, tratamentul diabetulului zaharat de tip 1 const` \n administrarea injec]iilor de insulin` – cu ajutorul unor dispozitive speciale numite pen sau prin interme-diul pompei de insulin`, dispozitiv modern, ce \n -cearc` s` mimeze func]ia pancreasului normal, elibe-rând continuu insulin`. Al`turi de aceasta, un rol esen]ial \n tratamentul diabetului de tip 1 \l au dieta [i exerci-]iile fizice, ambele individualizate \n func]ie de particulari t`]i le fiec`rui pacient. La fel de important este [i au tocontrolul glicemic, realizat cu ajutorul glu-cometrului. Aceast` monitorizare permite m`surarea permanent` a glicemiilor [i ajustarea tratamentului \n a[a fel \ncât s` se asigure un echilibru metabolic foar-te bun, esen]ial pentru cre[terea [i dezvoltarea normal` a copilului [i a adolescentului.

Diabetul zaharat de tip 2 este o alt` form` de diabet care poate afecta copilul [i adolescentul. |n prezent, aceast` form` este tot mai des \ntâlnit` din cauza cre[terii inciden]ei obezit`]ii la aceste vârste. Debutul acestei forme de diabet este mult mai blând, uneori f`r` simptome, alteori cu simptome asem`n`toare ce-lor din tipul 1. Boala se caracterizeaz` prin insulinore-zisten]` [i hiperinsulinism, urmate \n timp de apari]ia deficitului secre]iei de insulin`. Uneori, aceast` form` de diabet se asociaz` la fete cu sindromul de ovar po-lichistic sau cu o pigmentare caracteristic` la nivelul coatelor [i a gâtului, numit` acanthosis nigricans. Complica]iile pe termen lung sunt acelea[i ca [i \n ti-pul 1, mai frecvente fiind cele de natur` cardiovascu-

Nicoleta Mihaela M\ndrescuMedic primar diabet,

nutri]ie, boli metabolice

Diabetul zaharat este o afec]iune care \n ultimii ani a c`p t̀at propor]ii epidemice, num`rul pacien]ilor apropiindu-se alarmant de 300 de milioane. Boal̀ cu evolu]ie cronic`, asociat̀ cu severe complica]ii oculare, nervoase, cardiovasculare [i renale, diabetul zaharat afecteaz` \n egal̀ m`sur` copii [i adolescen]ii, existând chiar mai multe forme de diabet la aceast̀ vârst̀ .

036-037 Diabet.indd Sec2:37036-037 Diabet.indd Sec2:37 6/5/12 4:38:32 PM6/5/12 4:38:32 PM


038-039 Sport sarcina.indd Sec2:38038-039 Sport sarcina.indd Sec2:38 6/5/12 4:38:45 PM6/5/12 4:38:45 PM


S` recunoa[tem, este o problem`: la \nceput una estetic`, apoi una func]ional`, deloc de neglijat. Mul]i dintre noi am spune „[tiu, vreau, dar nu pot!“. Ok, nu po]i, dar de ce

oare? Ei bine, r`s pun sul este simplu: lipsa unei sufici-ente mase musculare ca re s` ajute [i apoi posibilitatea de a con[tientiza faptul c` postura ta nu este deloc corect`. Solu]ia implic` voin ]`, mi[care [i autocontrol. Chiar [i apropia]ii \]i pot fi de ajutor, atr`gându-]i aten-]ia atunci când stai \ntr-o postur` incorect`, iar tu, la rândul tù, le po]i r`spunde „cu aceea[i moned`“.

O musculatur` bine tonifiat` a spatelui este ab-solut esen]ial` \n perioada sarcinii, de aceea este bine ca ea s` fie construit` din timp [i \ntre]inut` pe durata celor nou` luni. Pe m`sur` ce bebelu[ul se dezvolt`, pere]ii abdominali sunt suprasolici-ta]i [i \ntin[i la maximum, \[i pierd capacitatea de a sus]ine corpul, iar spatele este cel care preia aceast` func]ie. De aici [i durerile cu care foarte pu]ine viitoare m`mici nu se confrunt`.

Unul dintre exerci]iile care te ajut` foarte mult \n to-nifierea spatelui este cel denumit generic „\mpins de la umeri“. |mpingerea se face \n plan vertical, din pozi]ia \n picioare sau din pozi]ia [ezând. Implicit, postura ta va fi \mbun`t`]it`, iar musculatura umerilor va fi mai puternic`. |n ambele mâini, vei avea câte o ganter` de 1 kg sau 2 kg.

Mi[carea este compus` din dou` p`r]i: \nvin ge rea rezisten]ei (\mpingere) [i cedare controlat` (coborâre). Expirarea se face pe \mpingere, inspirarea pe coborâre. Distan]a \ntre gantere \n pozi]ia bra]e \ntinse va fi cuprins` \ntre 10 – 20 cm. |n limita inferioar`, când bra]ele sunt coborâte, pumnii strân[i pe mânerele ganterelor vor fi pozi]iona]i \n proximitatea umerilor, u[or frontal, cu coatele flexate la maximum [i cu bra]ele strânse lâng` trunchi. Viteza de lucru va fi cuprins` \ntre 2 – 2,5 secunde/ repetare.

Respir` continuu [i opre[te execu]ia atunci când sim]i urm`toarele: ame]eli, senza]ie de „prea greu de \mpins“, puls prea accelerat,

Tonifi erea spatelui \n sarcinÀten]ie! Spatele drept, umerii \napoi, pieptul \nainte! Capul sus! Ni[te comenzi care ar trebui s` ]i le dai din proprie ini]iativ` de câteva ori pe zi. Dar oare o [i faci? Sau s` reformulez... Po]i ca \n timpul mersului s` ai o pozi]ie corect`? Dar atunci când stai pe scaun?

Florin Preuteasa, instructor fi tness

MAM

~ & CO

PIL

asimetrie la ridicare sau / [i la coborârea bra]elor, dureri \n mu[chii cefei, tensiuni u[or dureroase ale musculaturii trapezului descendent (localizate mai exact \ntre omopla]i).

Po]i executa exerci]iul \n dou` moduri: stând \n picioare sau \n [ezut. Cel mai probabil, pe m`sur` ce sarcina avanseaz`, mai comod te vei sim]i \n pozi]ia [ezând. |n ambele cazuri \ns`, execut` 3 sau 4 seturi de repet`ri \mp`r]ite egal ca timp \n 15 minute.

Beneficiul major al exerci]iului din pozi]ia \n [ezut este legat de nevoia mai mic` de oxigen a organis-mului. Implicit, efortul cardiac este mai sc`zut (inima nu mai este nevoit` s` bat` mai puternic pentru a \mpinge sânge oxigenat la creier [i la mu[chii solici-ta]i \n timpul antrenamentului) [i oxigenarea creieru-lui mai u[oar`, crescând controlul asupra execut`rii mi[c`rilor.

Dac` sarcina ta evolueaz` f`r` probleme [i ai acordul medicului, po]i executa acest exerci-]iu chiar [i la nou` luni, cu condi]ia ca efortul s` fie bine dozat [i adaptat nivelului tù de preg`tire fizic`, dar [i dispozi]iei de moment. Dac` \ntr-o zi nu te sim]i \n cea mai bun`

form`, nu trebuie s` te suprasolici]i. Nu este nicio problem` dac`

faci serii mai pu]ine, le po]i recupera oricând.

038-039 Sport sarcina.indd Sec2:39038-039 Sport sarcina.indd Sec2:39 6/5/12 4:38:47 PM6/5/12 4:38:47 PM


040-041 Dinti.indd Sec1:40040-041 Dinti.indd Sec1:40 6/6/12 12:39:09 PM6/6/12 12:39:09 PM


MAM

~ & CO

PIL

mic s` bea [i dintr-o ce[cu]`. Dac` al`ptezi, ai grij` s` \i cure]i din]ii \nainte de a adormi.

1-3 ani: Programeaz` prima vizit` la dentist când copilul \mpline[te 1 an. O dat` pe lun`, verific` dac` exist` semnele unor prime carii. Ridic` buza superioar` a copilului [i verific` s` nu existe pete pe din]i sau pe gingii. Dac` observi astfel de pete, nu \ntârzia s` mergi la dentist. |ncepând cu 12-15 luni, lichidele se beau exclusiv din cea[c`. Limiteaz` folosirea susetei la momentele dinaintea somnului.

3-4 ani: |nva]`-l pe copilul tù regula „2 cu 2“, adic` s` se spele pe din]i de dou` ori pe zi câte2 minute. Pune pe periu]` past` de din]i de m`rimea unui bob de maz`re [i \nva]`-l s` o scuipe [i s` nu o \nghit`. Fii un model pentru copilul tù [i spal`-te pe din]i \mpreun` cu el. |ncearc` s`-l dezve]i s`-[i sug` degetul dup` cre[terea din]ilor definitivi, de-oarece acest obicei deformeaz` din]ii, iar ulterior va fi necesar` montarea unui aparat de corectat dantura.

|n general, primul dinte de lapte cre[te \n jurul vârstei de 6 luni, dar exist` [i cazuri \n care acesta apare mult mai devreme, la 3 luni, sau mult mai târziu, la 12 luni. Fiecare copil este

diferit, dar \n general, din]ii de lapte apar pân` la 3 ani. |n jurul vârstei de 5-6 ani, din]ii temporari cad [i las` loc din]ilor definitivi.

Importan]a din]ilor de lapteDin]ii de lapte definesc tr`s`turile fe]ei, orienteaz` pozi]ia corect` pentru din]ii definitivi [i sunt esen-]iali \n \nv`]area vorbirii [i \n procesul de hr`nire. A[adar, este important s` ai grij` de din]ii copilului tù. Suprafa]a exterioar` de email (substan]a dur` care acoper` dintele) a din]ilor de lapte este mai mic` decât cea a din]ilor definitivi. A[adar, primii din]i sunt mai sensibili la cariile dentare, care pot ap`rea \nc` de la cre[terea primului dinte. Cariile sunt provocate de bacteriile care se dezvolt` cu u[urin]` dac` din]ii vin adesea \n contact cu alimente dulci (preparate comerciale pentru sugari, lapte, sucuri sau chiar lapte matern) [i nu sunt cur`]a]i imediat dup` consumul acestora. Caria dentar` care apa-re \n copil`rie poate afecta s`n`tatea copilului,\mpiedicându-l s` doarm` bine, s` m`nânce corect sau s` vorbeasc`. De asemenea, cariile sunt cauza sc`derii capacit`]ii de concentrare [i de \nv`]are. Cine are carii \n prima copil`rie, risc` s` dezvolte carii [i ulterior, la vârst` mai mare.

Iat` câteva sfaturi pentru p`strarea s`n`t`]ii din]ilor [i a cavit`]ii bucale de la na[tere pân` \n jurul vârstei de 4 ani.

0-12 luni: {terge gingiile bebelu[ului cu o com-pres` umed` de dou` ori pe zi; de la apari]ia primului dinte, \ncepe s` folose[ti o dat` pe zi o periu]` de din]i special conceput` pentru sugari; a[az` copilul \n pozi]ie culcat`, pe spate, pentru a-l sp`la pe din]i; nu b`ga niciodat` \n gur` suseta sau tetina nedezinfectate, deoarece ri[ti s`-i transmi]i bebelu[ului bacterii, viru[i sau infec]ii.Dup` vârsta de 6 luni, \ncearc` s`-l \nve]i pe cel

Unul dintre pricipalele aspecte ale s`n`t`]ii copilului tù sunt din]ii. |ngrijirea lor trebuie s` \nceap` \nc` dinainte de primul din]i[or al bebelu[ului.

Din]i s`n`to[i pentru copilul tù

040-041 Dinti.indd Sec1:41040-041 Dinti.indd Sec1:41 6/6/12 12:39:15 PM6/6/12 12:39:15 PM


Vacan]a la bunici. Iat` o formul` salvatoare pentru mul]i p`rin]i care sunt prin[i \n „câmpul muncii“ tot anul, mai pu]in cele 21 de zile legale de odihn`. {i dac` bunicii locuiesc undeva la ]ar`, la munte, la mare sau \ntr-un foarte lini[tit ora[ din provincie, nepo]ii aterizeaz` cu aplomb de \ndat` ce \ncepe vacan]a.

Irina Petrea,Pedagog

Vacan]a la bunici [i r`sf`]ul

Uneori, p`rin]ii mai ajung [i ei \n weekend, al]ii nu mai vin decât s`-[i recupereze co-pilul. |n tot acest timp, bunicii sunt la pu-tere sau cel pu]in a[a ne place s` credem.

Nu de pu]ine ori \ns`, se \ntâmpl` fix pe dos [i nepo]ii sunt cei afla]i la putere!

RutinaEste cea care sufer` cele mai mari schimb`ri. Pro-fitând c` este vacan]`, bunicii nu mai vegheaz` cu atât de mult sim] de r`spundere ora de culcare a copilului, care avanseaz` \ncet-\ncet spre miezul nop]ii. Bunicii nu pleac` a doua zi la serviciu, a[a c` sunt disponibili pentru musafirii lor de-o [chioap` oricând ace[tia binevoiesc s` deschid` ochi[orii.

Ce le recomand`m bunicilor [i de ce: S` nu \ng`duie marje de timp mai mari de

30-45 de minute fa]` de ora obi[nuit` de culcare. Vara, când ziua este lung`, nepo]ii pot, cu\ng`duin]`, s` fie \n pat la ora 22:00, imediat ce s-a \ntunecat. Cu cât se duc mai târziu la culcare, cu atât vor dormi pân` mai tarziu diminea]` [i se produce un efect de domino. Orele de mas` se dau peste cap, la fel [i digestia, iar copiii se obi[nuiesc s` doarm` o mare parte a dimine]ii. Spre sfâr[itul vacan]ei, pro-gramul de somn, de mas` [i de activit`]i zilnice tre-buie s` fie cât mai asem`n`tor cu cel din timpul [colii, pentru a permite o mai u[oar` readaptare.

Alimenta]iaMeniul nepo]ilor \n casa bunicilor se modific` cu siguran]`. Dornici s` fie asemenea duhului din lam-pa lui Aladin, bunicii fac toate mofturile nepo]ilor, oferindu-le acestora numai bucatele preferate, dul-ciuri [i sucuri, inclusiv din cele interzise de p`rin]i. Adesea, aceste trata]ii le sunt oferite \n exces. Par-tea bun` este c` bunicii g`tesc mai mult [i mai des decât mul]i p`rin]i cu job-uri full time, dar tocmai pentru c` sunt foarte hr`nitoare, cantit`]ile nu tre-

buie s` fie mari. Bunicii au un fix: s` \ngra[e nepo-]ii! Or, odat` \ntor[i acas`, mul]i nepo]i nu au unde s` consume rezerva de calorii [i cam r`mân cu ki-logramele \n plus.

Ce le recomand`m bunicilor [i de ce: S` le dea nepo]ilor por]ii de mâncare adecvate (\n

vesel` special` pentru copii) [i s` le permit` s` se ridice de la mas` chiar dac` nu au mâncat tot;

S` nu insiste s` le mai umple farfuria o dat`; Dac` nepo]ii sunt mânc`cio[i [i pofticio[i, s` nu

g`teasc` \n exces; Dac` nepo]ii au o anumit` diet` stabilit` de p`rin]i

[i de medici, dac` au anumite alergii alimentare, s` respecte toate recomand`rile [i chiar s` [i le noteze undeva la vedere, \n buc`tarie. Din prea mult` dra-goste, le pot face nepo]ilor mult r`u [i risc` s` le trasforme vacan]a \ntr-o convalescen]`. Copiii de azi

042-043 Irina-Vacanta.indd Sec1:42042-043 Irina-Vacanta.indd Sec1:42 6/5/12 4:39:38 PM6/5/12 4:39:38 PM


MAM

~ & CO

PIL

|n general, bunicii, chiar [i cei care au fost p`rin]i autoritari [i severi, se topesc \n fa]a nepo]eilor [i trec \ng`duitori cu vederea multe din comporta-mentele neadecvate ale celor din urm`. Pretexte sunt destule: „Las`-l, c` este mic!“, „Este [i el \n vacan]`“, „Nu st` la noi decât o lun`-dou`“, „Tot eu l-am crescut [i pe tat`l/mama lui, a[a c` [tiu eu mai bine“ etc. Astfel, ceea ce p`rea o formul` salvatoare se poate transforma rapid \ntr-un adev`rat dezastru.

nu sunt la fel de toleran]i fa]` de alimente cum erau copiii acum 30-40 de ani. Au o predispozi]ie la aler-gii alimentare mult mai mare din cauze multiple (po-luare, conservan]i, stres), dar [i tendin]` de a dezvol-ta obezitate [i diabet din cauza stilului de via]` modern, a[a c` nu este de glumit!

TelevizorulPentru c` este vacan]` [i nu au teme de f`cut, mul]i bunici \[i las` nepo]ii s` priveasc` la televizor, s` navigheze pe Internet sau s` se joace la consol` ore \n [ir. Mul]i bunici sunt ei \n[i[i sedentari [i \[i pe-trec o mare parte a zilei \n fa]a televizorului. Avanta-ja]i sunt nepo]ii ai c`ror bunici stau la ]ar` [i mai au treab` \n gr`din`, la animale. Dincolo de sedenta-rism [i de lipsa de stimulare intelectual`, televizo-rul prezint` inconvenientul unor programe nepotri-vite cu vârsta copilului. Cât prive[te accesul la Internet, este mai bine dac` bunicii nu au deloc, altfel, nepo]ii ace[tia „digitali“ \i vor p`c`li cu u[urin]`. Nu spun c` nu sunt [i bunici internau]i, dar ace[tia sunt rari.

Ce le recomand`m bunicilor [i de ce: S` nu monteze un televizor \n dormitorul nepo-

]ilor [i s` ]in` la ei telecomanda peste noapte. Une-le canale difuzeaz` noaptea, mai ales la sfâr[it de s`pt`mân`, filme pentru adul]i, mare aten]ie! Expu-nerea copiilor la asemenea materiale este foarte d`un`toare pentru dezvoltarea lor psihic` [i psiho-sexual`. Nu v` lini[ti]i spunându-v` c` [tiu ei foarte multe. Una este ce [tiu (sau cred c` [tiu) [i cu totul altceva ceea ce se arat` \n asemenea filme;

Dac` bunicii au calculator [i acces la Internet, s` se asigure c` exist` instalat un program de control parental. Vorbi]i cu p`rin]ii, cere]i sfatul cuiva la nevoie, cuiva mai tân`r [i mai informat.

Comportamentele neadecvateRela]ia bunici-nepo]i este una special` [i este bine s` r`mân` a[a. Ce o face „special`” este duio[ia, umorul, dinamica, experien]ele \mp`rt`[ite, \n nici-un caz r`sf`]ul [i permisivitatea exagerat`. Din p`cate, mul]i bunici nu realizeaz` c`, \n raport cu nepo]ii lor, ei sunt cei condu[i, nu invers, a[a cum este normal. Copiii, chiar [i cei foarte mici, testeaz` limitele oric`rui adult, s` vad` „cât ]ine coarda“. |n clipa \n care \ncepi s` le treci cu vederea lipsa de

polite]e, de maniere, cuvintele urâte, atitudinile ne-rezonabile, copiii „te cam iau fraier“ [i se folosesc de tine spre a ob]ine satisfac]ie \n tot ceea ce do-resc. Rela]ia se altereaz` [i, din special`, devine dificil` [i d`un`toare pentru copii.La acest capitol, bunicii pot s` dea o mân` de ajutor p`rin]ilor ajutându-[i nepo]ii s` \[i \nsu[easc` anu-mite comportamente dezirabile (igien` personal`, autoservire, responsabilizarea \n gospod`rie etc), tocmai pentru c` stau mai mult timp cu cei mici decât o fac p`rin]ii \n timpul [colii.

Ce le recomand`m bunicilor [i de ce: |nv`]a]i copiii, desigur \n acord cu vârsta lor, s`

fac` treab` \n cas`. Chiar de pe la 4 ani, nepo]ii pot face lucruri m`runte: s` ]in` cle[tii de rufe, s` strâng` rufele de pe usc`tor, s` [tearg` praful, s` spele legumele, fructele, s` spele vesela (cel pu-]in pe a lor), s` ude florile, s` hr`neasc` animalul de companie etc. Responsabiliza]i astfel, nepo]ii se simt valoro[i, se simt mai siguri de ei, mai bine \n pielea lor [i le place s` se simt` astfel. |n plus, \nl`tura]i riscul plictiselii pentru c` cei mici tare se mai plictisesc \n lipsa activit`]ii;

Lua]i-I pe la buc`t`rie [i \nv`]a]i-I s` g`teasc` (ou` fierte, salate, paste, sup` etc). Indiferent de sex, copiilor le prinde bine s` \nve]e s` \[i pre-g`teasc` de mâncare. |nc` de la 7-8 ani, pot \n-cepe s` deprind` tainele buc`t`riei;

Profita]i de prezen]a lor [i iesi]i pe afar` cât mai des (desigur, ]inând cont [i de starea vremii [i de starea de s`n`tate). Pu]in` mi[care va prinde bine [i bunicilor, [i nepo]ilor;

Nu-i cic`li]i pe nepo]i când gre[esc, nici nu le trece]i cu vederea comportamentele neadecvate. Sanc]iona]i-le prompt;

Aprecia]i comportamentele adecvate prompt, adic` imediat ce s-au produs;

Nu-i trata]i ca pe ni[te p`pu[i de cârp`, ci \n-curaja]i-i s` devin` autonomi – s` se hr`neasc` singuri, s` se \mbrace [i s` se dezbrace, s` \[i fac` patul, s` se spele pe din]i, s` \[i men]in` igiena corporal`, s` \[i strâng` juc`riile, s` \[i duc` farfuria din care au mâncat la chiuvet`;

Insista]i asupra manierelor, reamintindu-le ce au de f`cut (de exemplu: „Care este primul lucru pe care \l spunem diminea]`, când ne reve-dem?“- „Buna diminea]a“, sau „Cum ne ridic`m de la mas` dup` ce am mâncat?“ „Dup` ce ne-am cerut voie [i am spus «s`rut mâna pentru mas`»).“

042-043 Irina-Vacanta.indd Sec1:43042-043 Irina-Vacanta.indd Sec1:43 6/5/12 4:39:42 PM6/5/12 4:39:42 PM


044-045 Raw Food.indd Sec1:44044-045 Raw Food.indd Sec1:44 6/5/12 4:39:55 PM6/5/12 4:39:55 PM


Deliciur`coritor de var`

Ghici, ghicitoare, ce-i! |n anotimpul cald, atunci când temperaturile \ncing termometrele, este prefe-rata tuturor, copii sau adul]i. O po]i g`si \n multe culori [i are arome diferite, pentru toate gusturile. Unde mai pui c` este [i prietenoas` cu silueta. Da, ai ghicit, este vorba despre \nghe]at`!

Ligia PopRaw Food Chef

(www.ligiapop.com)

Trece toate ingredientele prin blender. La acest punct, dac` dispui de o ma[in` de\nghe]at`, vei avea gata \nghe]ata \n jum`tate de or`. Dac` nu, po]i l`sa compozi]ia la congelator timp de o jum`tate de or`. Verific` consisten]a compozi]iei [i ai mare grij` ca aceasta s` fie congelat` „tun“. |ncearc-o cu o lingur` [i, dac` este aproximativ \nghe]at` [i lingura poate p`trunde prin compozi]ie, atunci r`stoarn-o \ntr-un robot [i mixeaz` pân` va avea consisten]a unei \nghe]ate, sau mai bine zis a unui sorbet. Po]i avea \nghe]at` \n 15-30 minute, un deliciu pe care \l po]i p`stra \n congelator pân` la dou` s`pt`mâni, \ns` este recomandat s` o consumi imediat pentru a beneficia de to]i nutrien]ii. Vei fi uimit` de textura extraordinar` de sorbet, chiar mult mai fin`. Dac` ai copii, ei vor fi cei care vor aprecia peste m`sur` gustul r`coritor al fructelor [i vor cere mai mult. A[a c` f`-]i zilnic o rezerv` de fructe de sezon. Oferta este foarte generoas`, vei avea de unde alege. Poft` bun`!

La 32 de ani, Ligia Pop este autoarea c`r]ii de buca-te „Deserturi pentru p`rin]i [i copii s`n`to[i“, „Re]e-te vegane f`r` foc“ [i a c`r]ii „Germeni [i vl`stari – surse de s`n`tate [i energie“, dar [i raw food chef (buc`tar specializat \n buc`t`ria vegan` f`r` foc). Pentru a promova acest stil de via]` s`n`toas`, sus-]ine demonstra]ii culinare [i organizeaz` anual târ-guri raw vegane.

STIL DE VIA}~

Ligia Pop – Raw Food Chef Ea este gazda show-ului TV online, Ligia's Kit-chen, [i a câ[tigat onoarea de a fi inclus` \n pro-gramul „YouTube Next Chef“, pentru care a fost selectat` \mpreun` cu al]i 15 participan]i dup` un concurs interna]ional, unde au participat mii de buc`tari din \ntreaga lume. |ns`, dincolo de aces-tea, Ligia Pop este licen]iat` \n muzic` de c`tre Universitatea de Arte „George Enescu“ din Ia[i, profesoar` de pian [i autoarea metodei inovative de pian, „Pa[i \n lumea muzicii“.

Compozi]ia:• 250 g fructe proaspete (caise,

c`p[uni, fructe de p`dure) sau congelate, la alegere • 200 g nuci crude de caju• 200 ml ap`• 75 g ulei palmier sau un avocado bine copt• 100 g miere• esen]` de vanilie

|nghe]at` de fructe

|nghe]at` de c`p[uni

044-045 Raw Food.indd Sec1:45044-045 Raw Food.indd Sec1:45 6/5/12 4:39:56 PM6/5/12 4:39:56 PM


046-047 Vacanta.indd Sec1:46046-047 Vacanta.indd Sec1:46 6/5/12 4:40:12 PM6/5/12 4:40:12 PM


|]i mai aminte[ti \nceputul filmului „Singur acas`“? Numeroasa familie se preg`te[te s` plece \n vacan]`, \ns`, \n agita]ia [i \nv`lm`[eala declan[ate de criza de timp, p`rin]ii nu-[i dau

seama c` unul dintre copii a r`mas… singur acas`. Asta da vacan]` relaxant`! Pentru a nu ajunge [i tu \ntr-o situa]ie asem`n`toare, \n care s`pt`mânile de concediu s` fie orice, numai relaxante nu, cel mai indicat este s` nu cazi \n capcana preg`tirilor pe ultima sut` de metri, mai ales \n cazul \n care \]i vei petrece vacan]a \n strìn`tate. Cump`r` bi-letele de avion [i f`-]i rezerv`rile la hotel din timp, astfel \ncât s` ai certitudinea c` vei beneficia de pre]uri avantajoase, pe de o parte, [i de o cazare decent̀ (aleas` cu grij`, \n tihn`) pe de alt` parte. Cum bugetul de cheltuial` a crescut, \ncepem s` ne relax`m, nu?

Relaxare sau mi[care?Alege tipul de vacan]` \n func]ie de ceea ce sim]i tu c` ai nevoie \n acel moment. Nu opta pentru vizitarea unor ora[e aglomerate, tentante [i pline de provoc`ri, dac` tu e[ti prea obosit` pentru a le face fa]`. Mergi \ntr-un loc relaxant, la o caban` \n vârf de munte, de exemplu, sau alege o pensiune \ntr-un sat parc` uitat de lume, unde cu siguran]` \]i vei putea \nc`rca bateriile. O ast-fel de \ntoarcere la „r`d`cini“ te va ajuta s` te redesco-peri, s` \n]elegi mai bine ce a[tept`ri ai de la tine [i de la ceilal]i. Altfel spus, \n asemenea locuri ai parte [i de o terapie… gratuit`. Dac`, \n schimb, e[ti o persoan` activ` care profit` de vacan]e pentru a vizita cât mai multe locuri, \]i reco-mand s`-]i stabile[ti de la \nceput, \n mare, care sunt obiectivele pe care vei vrea s` le vezi, astfel \ncât, dac` este nevoie, s` po]i s` faci [i rezerv`rile de care ai ne-voie (pentru anumite institu]ii, de exemplu, mai ales dac` faci parte dintr-un grup mai mare). De asemenea, intereseaz`-te de reprezenta]iile care au loc \n acea perioad` \n ora[ul respectiv, poate vei avea astfel ocazia s` participi la un spectacol deosebit.

STIL DE VIA}~}

A}~

E vacan]`,relaxeaz`-te cu adev`rat!

Visezi la o vacan]` la mare, \n care s` stai toat` ziua \ntins` pe [ezlong, ascul-tând valurile m`rii? Nu e misiune imposibil`: vacan]a ta poate s` fie a[a cum ]i-o dore[ti, chiar dac` ai un job solicitant, o familie numeroas` [i multe alte activi -t`]i care \]i ocup`, de obicei, timpul. Trebuie doar s` pui \n aplicare câteva reguli simple, pe care cu siguran]` le [tii, dar pe care, de obicei, \n viteza preg`tirilor de vacan]`, le ui]i complet.

Cu sau f`r` copii?Este de preferat, ca p`rin]i, s` alterna]i vacan]ele de familie cu escapadele de cuplu. {tiu c` cei mai mul]i dintre voi ve]i spune c` nu pute]i face asta, cum s` v` desprinde]i de copii, \ns` aceste momente, \n doi, sunt importante pentru rela]ia voastr`. Cum pute]i face asta? O dat` la câteva s`pt`mâni, rezer-va]i-v` un weekend doar pentru voi. Nici nu v` trebuie mai mult. Odat` trecute cele dou` zile departe de copii, ve]i \ncepe s` da]i telefoane din ce \n ce mai dese acas`, ve]i vrea s` vorbi]i din ce \n ce mai mult cu ei [i, \n cele din urm`, s` ajunge]i cât mai repede acas`.

Câteva zile \n ora[Dac` anul acesta nu reu[e[ti s` pui la punct un plan de evadare din ora[, atunci profit` de timpul liber pentru a-l redescoperi. Te plângi adesea fie de aglo-mera]ia \n care trìe[ti, fie de monotonia locurilor \n care trìm, \ns` mai [tii oare când te-ai plimbat ultima oar` pe acolo? Iar plimbarea nu \nseamn` ie[it la cump`r`turi, \n primul mall sau la restaurant. Revizi-teaz` respectivele locuri cu ochii turistului care merge pentru prima oar` \ntr-o anumit` zon`. Vei avea parte de o mul]ime de surprize pl`cute!

C`t`lina Ioancea,Redactor Avantaje

046-047 Vacanta.indd Sec1:47046-047 Vacanta.indd Sec1:47 6/5/12 4:40:13 PM6/5/12 4:40:13 PM

Tel Verde: 0800000 www.helpnet.ro

Adresele Farmaciilor Help NetALBA

ARADHOMEOPATIE

HOMEOPATIEARGE{

BRA{OVHOMEOPATIE

CLUJ

HOMEOPATIE

CONSTAN}A

COVASNADÂMBOVI}AGALA}IGIURGIU

HUNEDOARAIALOMI}A

IA{I

ILFOV

MARAMURE{MEHEDIN}I

HOMEOPATIEPRAHOVA

SATU-MARE

SUCEAVATIMI{

VÂLCEA

Help Net 41Help Net 62Help Net 24Help Net 68Help Net 31Help Net 33Help Net 103Help Net 125Help Net 131Help Net 133Help Net 29Help Net 30Help Net 67Help Net 82Help Net 83Help Net 97Help Net 129Help Net 57Help Net 93Help Net 99Help Net 115Help Net 22Help Net 80Help Net 92Help Net 72Help Net 108Help Net 44Help Net 54Help Net 134Help Net 66Help Net 61Help Net 63Help Net 78Help Net 79Help Net 90Help Net 95Help Net 112Help Net 130Help Net 69Help Net 110Help Net 17Help Net 37Help Net 59Help Net 135Help Net 60Help Net 64Help Net 94Help Net 114Help Net 91Help Net 1Help Net 21Help Net 23Help Net 36Help Net 39Help Net 40Help Net 55Help Net 65Help Net 75Help Net 86Help Net 88Help Net 98Help Net 100Help Net 105Help Net 126Help Net 128Help Net 28Help Net 116 Help Net 120Help Net 136

Bd. Transilvania nr. 16, Alba Iulia, tel. 0258.806.255Str. Lucian Blaga nr. 85, Sebe[, tel. 0258.730.844Str. {tefan Augustin Doina[ nr. 1, Arad, tel. 0357.431.919Bd. Revolu]iei nr. 23, Arad, tel. 0257.338.558Str. Grivi]ei bl. 16, Pite[ti, tel. 0348.439.725Calea Craiovei bl. B1 (Complex Boema), Pite[ti, tel. 0348.439.726Str. Nicolae B`lcescu nr. 91-95 (Centrul Comercial Kaufl and), Pite[ti, tel. 0348.430.989Str. Aleea Spitalului nr. 18, parter, Pite[ti, tel. 0752.343.425Str. 1 Decembrie, bl. M6, parter, Pite[ti, tel: 0752.343.431Complex Comercial Craiovei, Pite[ti, tel: 0248.250.210Pia]a Sfatului nr. 7, Bra[ov, tel. 0368.456.089Str. Mure[enilor nr. 18 (Libr`ria {t. O. Iosif), Bra[ov, tel. 0368.456.088Str. Republicii nr. 18, Bra[ov, tel. 0368.456.087Str. Grivi]ei nr. 47, Bra[ov, tel. 0368.457.332Str. Nicolae B`lcescu nr. 62 (Complex Star), Bra[ov, tel. 0268.417.792Str. Zorilor, nr. 5, Bl.D5, parter, Bra[ov, tel. 0268.310.869.str. Olte], nr. 31-33, bl. 306, parter, Bra[ov, tel. 0752.343.429Pia]a Mihai Viteazu nr. 39, Cluj-Napoca, tel. 0364.409.648Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 142 (Hipermarket CORA), Cluj-Napoca, tel. 0264.485.570Str. Islazului nr. 18 (cartier M`n`[tur), Cluj-Napoca, tel. 0364.417.385Str. Aurel Vlaicu, nr.2, ap. 294, cartier M`r`[ti, Cluj-Napoca, tel. 0264.410.244Bd. Tomis nr. 314, bl. LT5B, Constan]a, tel. 0341.458.785Str. Unirii nr. 70, Constan]a, tel. 0341.178.339 Bd. Mangaliei nr. 195 A (Complex Real), Constan]a, tel. 0341.458.889Str. Grof Miko Imre nr. 6 (Centrul Comercial {uga[), Sfântu Gheorghe, tel. 0367.802.977Str. Tudor Vladimirescu nr. 23 (fost 101), Târgovi[te, tel. 0345.401.500Str. Saturn nr. 1-5 (Complex }iglina 1), Gala]i, tel. 0336.401.029Bd. Mihai Viteazu nr. 5, Giurgiu, tel. 0246.210.280Str. Vlad }epe[ – Ecaterina Varga (Complex Pia]a Central`), Giurgiu, tel. 0752.343.534Bd. Decebal (Complex Comercial Central), parter, corp D, Deva, tel. 0354.807.500Str. Matei Basarab nr. 53 (Magazinul Universal Ialomi]a), Slobozia, tel. 0343.401.245Complex Kaufl and DN 2 A, Slobozia, tel. 0374.20.90.29Str. Bacinschi nr. 5, bl. CL1, Ia[i, tel. 0332.440.203Str. Nicolae Iorga nr. 43, Ia[i, tel. 0332.440.204Str. Alexandru cel Bun nr. 19, bl. B3, Ia[i, tel. 0332.447.500Str. Bucium nr. 36, (Complex Felicia - Carrefour), Ia[i, tel. 0332.440.247{os. Unirii nr. 2, (lâng` Mega Image), comuna Corbeanca, tel. 021.315.65.32Str. 23 August, bl. U5, Otopeni, tel. 0752.343.430Bd. Unirii nr. 8-10 (magazinul Maramure[ul), Baia-Mare, tel. 0262.250.197Str.Constructorilor, nr.1 (Complex Cora), Drobeta Turnu Severin, tel. 0252.330.040Bd. Republicii nr. 17-25, Ploie[ti, tel. 0344.802.285Bd. Republicii nr. 104, (lâng` Mega Image), Ploie[ti, tel. 0244.407.755Str. Unirii nr. 2, bl. MAN, Ploie[ti, tel. 0244.512.124Str. General Vasile Milea nr. 3, bl. B1, Ploie[ti, tel. 0752.343.435Str. Corneliu Coposu nr. 6, Satu Mare, tel. 0361.419.997Pia]a Libert`]ii nr. 4, Satu Mare, tel. 0261.714.025Pia]a Eroii Revolu]iei nr. 4, Satu Mare, tel. 0361.411.537Str. {tefan cel Mare nr 37, Ardud, tel: 0261.771.465Str. M`r`[e[ti nr. 39A, bl. A12, Suceava, tel. 0230.511.510Bd. Gh. Laz`r nr. 30-32, Timi[oara, tel. 0256.400.234Str. Republicii nr. 53, Jimbolia, tel. 0256.362.502Str. 30 Decembrie nr. 2, Sânnicolau Mare, tel. 0256.372.369Str. Martir Ioan Stanciu Nr. 2 (fost` Naturii, nr.2), tel. 0356.172.255Str. Principal` nr. 249, Dude[tii Vechi, tel. 0256.374.248Str. Aeroportului nr. 86, (Complex Real 3), comuna Ghiroda, tel. 0256.219.194Str Zborului nr. 8 (Pia]a Dacia), Timi[oara, tel. 0356.459.541Str. Some[ului nr. 9, Lugoj, tel. 0256.329.977Calea {agului nr. 70, bl. 22A, sc. B, Timi[oara, tel. 0356.178.240Str. A[trilor nr. 20-26, Timi[oara, tel. 0356.459.343Calea Aradului nr. 56A (Complex REAL), Timi[oara, tel. 0256.226.875Str. Buzia[ului nr. 28, Timi[oara, tel. 0356.172.420DN 59, (Complex REAL 2), Comuna Giroc, tel. 0356.175.891Str. Independen]ei nr. 1-3, Timi[oara, tel. 0356.001.530Calea Aradului nr. 18, bl. 8, parter, Timi[oara, tel. 0256.244.350Str. Mocioni nr. 7, Lugoj, tel. 0752.343.428Str. Regina Maria nr. 5, Râmnicu Vâlcea, tel. 0350.421.808Str. Calea lui Traian, nr 199A, Râmnicu Vâlcea, tel. 0250.820.200Str. Mihai Viteazu nr. 41, bl. 7, sc. C, Râmnicu–Vâlcea, 0250.734.090Bd. Tineretului, nr. 1, bl. A 12, Sc. D, parter, Râmnicu Vâlcea, tel: 0752.343.436


048 Farmacii.indd 48048 Farmacii.indd 48 6/5/12 4:41:04 PM6/5/12 4:41:04 PM

Help Net 3Help Net 12Help Net 15Help Net 32Help Net 34Help Net 35Help Net 49Help Net 52Help Net 53Help Net 58Help Net 73Help Net 76Help Net 84Help Net 87Help Net 89Help Net 96Help Net 104Help Net 106Help Net 107Help Net 118Help Net 119Help Net 121Help Net 123Help Net 124Help Net 4Help Net 6Help Net 9Help Net 13Help Net 18Help Net 25Help Net 27Help Net 70Help Net 81Help Net 101Help Net 117Help Net 132Help Net 2Help Net 5Help Net 8Help Net 20Help Net 38Help Net 48Help Net 50Help Net 56Help Net 74Help Net 85Help Net 102Help Net 111Help Net 113Help Net 14Help Net 42Help Net 51Help Net 77Help Net 16Help Net 26Help Net 43Help Net 45Help Net 122Help Net 7Help Net 10Help Net 11Help N et 19Help Net 46Help Net 47Help Net 71Help Net 109Help Net 127

Bd. Dinicu Golescu nr. 29 (Gara de Nord), tel. 0314.050.445Calea Doroban]ilor nr. 89-91 ({tefan cel Mare), tel. 0314.050.456Bd. Ion Mihalache nr. 92 (Mega Image), tel. 0314.100.342{os. Nicolae Titulescu nr. 88 (Banu Manta), tel. 0314.050.477Bd. Ion Mihalache, nr. 128 bis (Pia]a Domenii), 021.224.36.40Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 8 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.100.341Bd. Ion Mihalache nr. 115, (Pia]a Miciuriu), tel. 021.224.13.70Str. Tache Ionescu nr. 1, tel. 0314.050.696Str. Lt. Av. Radu Beller nr. 3-7 (Pia]a Doroban]i), tel. 0314.255.775{os. Nicolae Titulescu nr. 4-8 (America House Building), tel. 0314.050.668Str. Nicolae Caranfi l nr. 52-56 (O.P. 52), tel. 021.232.12.88{os. Bucure[tii Noi nr. 70, tel. 021.667.03.55 Str. Ion Mihalache nr. 128C (Pia]a Domenii), tel. 0314.050.694Str. {tefan Burileanu nr. 14-16, bl. 13M-13N, tel. 0314.050.674Calea Doroban]ilor nr. 132, tel. 0314.050.685{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 42D (B`neasa Shopping City), tel. 021.361.15.67Str. Clucerului nr. 2 (Pia]a 1 Mai), tel. 0314.258.026Str. Alma[ nr. 2-8 (Pia]a 16 Februarie), tel. 021.667.03.20{os. Bucure[ti-Ploie[ti nr. 12, bl. XIII/3, tel. 0318.056.001Pia]a Victoriei Bl A6, parter (col] cu str. Buze[ti), tel. 021.313.22.88Bd. M`r`[ti, nr. 63 (spital CF2), tel. 021.317.70.93Bd. Ion Mihalache, nr. 111, bl. 12A, parter, tel. 021.224.11.58Calea {tirbei Vod ̀nr. 152 (intersec]ie cu Berzei), tel. 021.311.60.86{oseaua Chitilei, nr.284 – 288 (Complex Comercial Colosseum), 021.796.13.75{os. Mihai Bravu nr. 128 (Metrou Iancului), tel. 0314.050.446Str. Vatra Luminoas ̀nr. 28, bl. P7, tel. 021.250.01.29Bd. Chi[in`u nr. 16 (Socului), tel. 0314.050.453Calea Mo[ilor nr. 223 (Mihai Eminescu), tel. 0314.050.451{os. Iancului nr. 13, bl. 107, tel. 021.250.04.07Bd. Carol nr. 8 (Pia]a Rosetti), tel. 021.310.52.40Str. D-na Ghica nr. 6, bl. 3, tel. 021.242.03.09Str. Teiul Doamnei nr. 10, bl. 10 (Sec]ia 7 Poli]ie), tel. 021.242.01.57Str. Bati[tei nr. 17, tel. 0314.050.692Str. Ing. George Constantinescu nr. 3 (Metrou Pipera), tel. 021.308.25.44{os. {tefan Cel Mare, nr. 42 , parter, 021.211.50.06{oseaua Mihai Bravu, nr.138, tel: 0752.343.432Bd. Camil Ressu nr. 12 (Metrou Dristor I), tel. 0314.016.333Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 41 (O.P. 72 Titan), tel. 021.345.01.41Bd. Camil Ressu nr. 6, bl. 2 (Metrou Dristor), tel. 0314.258.025{os. Mihai Bravu nr. 292 (Mega Image), tel. 021.320.09.06Str. Baba Novac nr. 13A, bl. 2, tel. 021.324.05.78Str. Camil Ressu nr. 68 (Pia]a Matei Ambrozie), tel. 0314.050.591Str. Liviu Rebreanu nr. 14 (vizavi de Mega Image Titan), tel. 021.340.03.64Calea C l̀̀ ra[i nr.131, 0314.252.100 Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 37, 021.345.10.03Str. Constantin Brâncu[i nr. 23, 0314.050.775Bd. Corneliu Coposu nr. 2 (Carrefour Unirii), tel. 021.313.20.25Str.Câmpia Libert`]ii, nr. 54, tel. 021.324.05.76Bd. Nicolae Grigorescu nr. 41, parter, tel. 021.340.01.99Bd. Unirii nr. 27 (Metrou Unirii), tel. 0314.050.457Str. Constantin R`dulescu Motru nr. 4 (Pia]a Norilor), tel. 0314.050.535Bd. {incai nr. 1-1A, tel. 0314.050.617Bd. Constantin Brâncoveanu nr. 12, bl B4, parter, tel. 021.332.03.76Calea 13 Septembrie nr. 126, bl. P34 (Monitorul Ofi cial), tel. 021.410.06.05 Calea Rahovei nr. 305 (intersec]ia cu Sebastian), tel. 021.456.02.45Str. Mihail Sebastian nr.133-135, bl. V29 (Prosper), tel. 021.410.30.02{os. Panduri nr. 71 (Carrefour Panduri), tel. 0314.050.755Str. Elefterie nr. 47-49 (Pia]a Cotroceni, lâng ̀BRD), 021.410.04.94Bd. Iuliu Maniu nr. 17-19 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.74Bd. Iuliu Maniu nr. 78-92 (Pia]a Veteranilor), tel. 021.430.20.45Calea Crânga[i nr. 16 (Pia]a Crânga[i), tel. 0314.050.695Str. 1 Mai nr. 15, bl. C3 (vizavi de Restaurant Prim`vara), tel. 021.440.12.40Str. Bra[ov nr. 21 Complex Comercial A9 (Pia]a Moghioro[), tel. 021.440.01.62Bd. Iuliu Maniu nr. 140 (Pia]a Gorjului), tel. 021.433.03.47 Bd. Iuliu Maniu nr. 19 (Hipermarket Cora Lujerului), tel. 0314.100.331Bd. Uverturii nr. 83, bl. O15, tel. 021.430.03.13Bd. Iuliu Maniu, nr. 78 – 92 (Pia]a Veteranilor), 021.771.17.20

BUCURE{TISECTOR 1

HOMEOPATIE

HOMEOPATIE

BUCURE{TISECTOR 2

HOMEOPATIE

BUCURE{TISECTOR 3

BUCURE{TI SECTOR 4

HOMEOPATIEBUCURE{TI SECTOR 5

BUCURE{TI SECTOR 6

H e l p N e t – F a r m a c i a u n d e t e s i m ] i b i n e

Help Line Homeopatie 0745 265 299

Cover 003.indd Sec1:49Cover 003.indd Sec1:49 6/5/12 4:41:38 PM6/5/12 4:41:38 PM

Sfatul - Help Net 2012.pdfSfatul farmacistului de la Help Net Iunie-August 2012 Anul 10 Num`rul...

Documents

Transcript of Sfatul - Help Net 2012.pdfSfatul farmacistului de la Help Net Iunie-August 2012 Anul 10 Num`rul...