7XJNK-T47W8-1VQ16-FRZB3ACTIVUL NET CORIJAT

INTRODUCERE

Activul net corijat are drept scop eliminarea limitelor activului net contabil şi de a da o

dimensiune valorii întreprinderii mai aproape de realitatea economică. El presupune analiza

critică a fiecărui element de calcul în funcţie de realitatea concretă şi de valoarea acesteia din

chiar momentul evaluării. Reevaluarea se realizează printr-o evaluare individuală a posturilor

de activ si pasiv.

Procesul de evaluare presupune estimarea credibilă a valorii unui element bilanţier sau

a entităţii în ansamblul său, bazată pe analiza tuturor informaţiilor disponibile. Pentru

estimarea valorii entităţii, evaluatorul poate utiliza trei abordări sau modalităţi de evaluare şi

anume:

• abordarea pe bază de active (metode patrimoniale);

• abordarea pe bază de venit (metode bazate pe rentabilitate);

• abordarea prin comparaţie (metode bazate pe comparaţie directă).

Fiecare tip de abordare cuprinde mai multe metode şi tehnici de evaluare, iar, în

practică, se pot utiliza toate cele trei abordări pentru a estima valoarea entităţii. Selecţia unui

anumit tip de abordare sau a unei metode depinde de tipul de entitate, de situaţia acesteia la

data evaluării, de informaţiile disponibile, de scopul evaluării etc. Standardele de evaluare

recomandă, însă, ca evaluatorii să utilizeze cel puţin două abordări atunci când evaluează un

bun sau o entitate.

Evaluarea economică, în sensul doctrinei evaluării şi, implicit, al Standardelor de

Evaluare Internaţionale şi naţionale, este un proces complex de estimare a unui anumit tip de

valoare, de obicei „valoarea de piaţă".

Dintre metodele de evaluare utilizate în România cele considerate a fi reprezentative

sunt următoarele:

1

A. metode patrimoniale:

- activul net contabil (ANC);

- activul net contabil corectat (ANCc);

- activul net de lichidare (ANL);

- valoarea substanţială;

- capitalul permanent necesar exploatării.

B. metode bazate pe rentabilitate:

- metode de capitalizare a beneficiilor;

- metode de actualizare a cash-flow-urilor.

- metode de evaluare prin dividende (metoda Irving Fisher, metoda Gordon-Shapiro,

modelul Gordon-Shapiro elaborat);

- metode de evaluare a entităţilor în creştere, care se referă la: PER; modelul lui Bates;

modelul lui Hoit.

C. metode bazate pe comparaţie directă:

- metoda comparaţiei cu societăţi similare cotate;

- metoda comparaţiei cu vânzări de entităţi similare necotate;

- metoda comparaţiei cu tranzacţii anterioare sau oferte de tranzacţii cu participaţii la

capitalul entităţii evaluate.

Aceste metode de evaluare sunt regăsite şi promovate la nivel mondial prin

Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS) şi Standardele Europene de Evaluare (EVS).

Activul net contabil reprezintă cel mai simplu şi mai rapid mod de estimare a valorii

unei societăţi.

2

METODA DE CALCUL

Activul net contabil se calculează pe baza indicatorilor financiari din utimul bilanţ

contabil. Metoda aceasta de stabilire a valorii unei societăţi este foarte uşoară şi rapidă, însă

prezintă şi unele inconveniente: pot exista erori de înregistrare contabilă, pot exista costuri sau

preţuri neactualizate, sau erori în aplicarea regulilor fiscale, toate acestea ducând la un rezultat

economic eronat. Pentru a minimiza aceste inconveniente, se impune necesitatea corectării, a

retratării bilanţului contabil pe baza căruia se face calculul activului net contabil. Retratarea

indicatorilor financiari din bilanţul contabil se va face în sensul ca aceştia să reflecte cât mai

aproape de realitate patrimoniul net al societăţii. Prin aceasta retratare rezultă un activ net

corectat care exprimă mărimea capitalurilor necesare pentru a reface patrimoniul societăţii.

Activul net contabil este diferenţa între activul contabil corectat al unei societăţi şi datoriile

totale corectate. Acest mod de calcul al valorii unei societăţi nu duce la exprimarea unui preţ

la care poate fi tranzacţionată societatea respectivă, deoarece pe lângă determinarea valorii

patrimoniului mai trebuie ţinut cont de elemente care nu se reflectă în principiu în

contabilitate, pentru stabilirea unui preţ de piaţa. Aceste elemente pot fi reprezentate de

calitatea managementului societăţii, de vadul comercial, de autorizaţiile şi licenţele deţinute,

de fondul comercial, de marcă etc., elemente care de cele mai multe ori nu se regăsesc în

activul bilanţier al societăţilor. Activul net contabil este un punct de plecare în analiza de piaţă

a unei societăţi şi nu poate fi socotit o estimare a preţului de piaţă pentru acea societate.

În contabilitate, activul net contabil corectat (+/-) cu plusurile sau minusurile de

valoare latente. Este o informaţie primordială în operaţii de evaluare (ale întreprinderii), de

fuziune etc. Activul net corijat se determină fie pe cale de expertiză, fie printr-o evaluare a

elementelor de activ nemonetar.

Activul net corijat se determină astfel:

1. Separarea tuturor bunurilor din întreprindere în bunuri necesare exploatării şi bunuri în

afara exploatării:

● se face în funcţie de criteriul utilităţii exprimată şi măsurată prin gradul de participare la

realizarea profiturilor.

● rezultatul acestei prime etape se poate concretiza în:

3

(1). determinarea unei capacităţi beneficiare superioară faţă de profitul din bilanţ

atunci când pe cale de expertiză şi diagnostic se constată o posibilă îmbunătăţire a gradului de

utilizare a bunurilor

(2). fie utilizarea în alte scopuri sau alte destinaţii a bunurilor fără utilitate sau cu

utilitate redusă în acest caz putând fi folosite căi de restructurare cum ar fi: formarea de noi

societăţi comerciale, închirierea, concesioarea, vănzarea chiar ca material.

2. Reevaluarea tuturor bunurilor necesare exploatării:

● atunci când determinăm valoarea bunurilor din întreprindere se au în vedere următoarele

şase categorii de factori:

(a). evoluţia preţurilor

(b). raportul de schimb al monedei naţionale

(c). starea bunurilor

(d). politici de amortizare

(e). politici de contabilizare

(f). orice alt factor determinat cu ocazia diagnosticului care poate antrena distorsiuni

între valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor din întreprindere.

● Corecţii in ACTIV:

(a). Imobilizările necorporale – din punct de vedere economic sunt considerate non

valoric, adică cu valoare “0” ( cu o singura excepţie – cheltuielile de cercetare care privesc

produse noi sau dezvoltări de activităţi)

(b). Imobilizări financiare – constau fie în titluri de participare la capitalul altor

întreprinderi, fie plasamente, credite acordate pe termen lung. Titlurile - se evaluează diferit

după cum cotează sau nu la bursă şi după cum se constituie într-un pachet majoritar sau

minoritar.

4

● Titlurile care cotează – se evaluează prin metodele indicate de organismele de bursă,

mai toate metodele derivând din una de bază potrivit căreia valoarea actuală a unui titlu se

stabileşte la nivelul cel mai mic dintre preţul mediu ponderat al tranzacţiilor din ultima zi de

la bursa “x” şi preţul ultimei tranzacţii din aceeaşi zi de la bursa “y” cu condiţia să fie un preţ

relevant adică să se refere la cel puţin 0,5% din numărul de titluri ale emitentului.

● Titlurile care nu cotează:

(a). constituite într-un pachet minoritar se evaluează prin metoda capitalizării

dividendelor;

(b). constituite într-un pachet majoritar se evaluează prin metoda globală care constă în

determinarea valorii globale a întreprinderii în care am investit şi pe baza ei valoarea

participaţiei în întreprinderea respectivă.

● Creditele – se iau în calcul cu valorile din scripte, cele în valută însă fiind actualizate

la raportul de schimb al zilei

(c). Imobilizările corporale – se evaluează printr-o diversitate de metode în funcţie de

natura fiecărei imobilizări corporale

(d). Stocurile – se elaborează o balanţă în funcţie de vechimea stocurilor. Se înlătură

din calcul stocurile fără mişcare sau cu mişcare lentă (tehnic pe calea provizioanelor) iar

evaluarea se face astfel:

(1). Stocurile la intrare: materii prime, materiale, combustibil, piese de schimb,

obiecte de inventar, se evaluează la nivelul preţului de achiziţie al zilei. Dacă intrările

sunt mai rare se evaluează la nivelul mediei preţurilor de achiziţie din cea mai recentă

perioadă;

(2). Stocurile din interior: producţia neterminată, produsele finite în curs, se iau

în calculul activului net corijat la nivelul costurilor înregistrate în contabilitate,

corectate însă cu gradul de înaintare în realizarea fizică a produselor;

(3). Stocurile la ieşire: se evaluează la nivelul preţurilor de vânzare ale zilei

mai puţin beneficiile estimate în aceste preţuri;

5

(e). Creanţele – se elaborează o balanţă în funcţie de vechimea creanţelor, se înlătură

creanţele incerte pe baza raţionamentului profesional, nu a legislaţiei fiscale.

(f). Creanţele în valută - se actualizează la raportul de schimb al zilei

(g). Disponibilităţile – în valută – sunt actualizate la raportul de schimb al zilei

● Corecţii în PASIV

- corecţiile privesc de regulă provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care sunt tratate

astfel:

(a). Provizioane bine fundamentate – şi cu caracter de rezervă, întregesc capitalurile

proprii ale firmei

(b). Celălalte provizioane – se reîntregesc în rezultatul financiar

(c). Obligaţiile în valută – se actualizează la raportul de schimb al zilei, diferenţele

fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare.

3. Calculul matematic al activului net corijat:

I. Metoda substractivă de calcul:

Activ net corijat = Total activ în val. ec – Total datorii

II. Metoda aditivă de calcul:

Activ net corijat = Totalitatea capitalurilor proprii ± Diferenţa din reevaluare

ANCC – denumit valoare matematică intrinsecă este calculat pornind de la activul net

contabil modificat prin recalcularea valorii determinate de incidenţa deprecierii monetare, a

fluctaţiilor puterii de cumpărare, evoluţia preţurilor, modificarea criteriilor de utilitate,

amortizare, eliminarea non – valorilor latente :

ANCC = ACTIV CORECTAT – DATORII CORECTATE

ANCC = ANC +/- CORECŢII IN ACTIV +/- CORECŢII ÎN PASIV

6

Activ net contabil corectat = Activ net contabil (după distribuire dividende)- Active în afara exploatării - Active consuiderate non-valori+ Active luate în leasing+ Plusvaloare latentă aferentă activelor- Impozit pe plusvaloarea activelor- Provizioane pentru deprecierea activelor- Impozit latent aferent părţilor de capital / profit capitalizat+/- Constituire/ajustare provizioane pentru riscuri şi cheltuieli+/- Ajustare datorii- Datorii financiare pentru active preluate în leasing

7

APLICAŢIE

Aveţi următoarele informaţii despre situaţia patrimonială a unei întreprinderi:

Terenuri 1.000, echipamente 3.000, clădiri 1.800, cheltuieli de înfiinţare 800, brevete

1.200, fond comercial 2.000, titluri de participare 300, stocuri 600, clienţi 2.900, creanţe

diverse 800, valori mobiliare 350, disponibilităţi 700, cheltuieli în avans 150, venituri în avans

100, furnizori pentru imobilizări 1.400, furnizori 1.800, buget 200, împrumuturi bancare

3.500 (din care datorii curente 500), provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500, capital social

4.500, rezerve 3.000, rezultatul exerciţiului 600.

Se cere:

a.Să indicaţi valoarea activelor fictive.

b.Să indicaţi valoarea imobilizărilor necorporale.

c.Să elaboraţi bilanţul funcţional şi să explicaţi rolul acestuia.

d. Să elaboraţi bilanţul financiar şi să comentaţi echilibrul financiar al

întreprinderii.

e.Să elaboraţi bilanţul economic al întreprinderii ştiind că ajustările aduse valorilor

contabile sunt de: +3.500 la imobilizările corporale, +150 la imobilizările

financiare, +250 la stocuri, -100 la creanţe, +1.000 la împrumuturile bancare în

valută, iar provizioanele constituite au caracter de rezervă.

f. Determinaţi Activul Net Corectat al întreprinderii prin ambele metode.

8

Rezolvare:

Bilanţ contabil

ACTIV PASIV

Terenuri 1.000 Capital social 4.500

Echipamente 3.000 Rezerve 3.000

Clădiri 1.800 Rezultatul exerciţiului 600

Cheltuieli de înfiinţare 800 Venituri în avans 100

Brevete 1.200

Furnizori pentru

imobilizări 1.400

Fond comercial 2.000 Furnizori 1.800

Titluri de participare 300 Buget 200

Stocuri 600

Imprumuturi bancare

(din care datorii curente

500) 3.500

Clienţi 2.900

Provizioane pentru riscuri

şi cheltuieli 500

Creanţe diverse 800

Valori mobiliare 350

Disponibilităţi 700

Cheltuieli în avans 150

TOTAL 15.600 TOTAL 15.600

9

a. Activele fictive = cheltuieli de înfiinţare 800 + brevete 1.200 + fond comercial 2.000

+ cheltuieli în avans 150 = 4.150

b. Imobilizările necorporale = cheltuieli de înfiinţare 800 + brevete 1.200 + fond

comercial 2.000 = 4.000

c. Bilanţul funcţional reflectă în activ funcţiile de investiţii, exploatare şi trezorerie ale

întreprinderii, iar în pasiv reflectă funcţia de finanţare a întreprinderii (din surse proprii

sau din împrumuturi bancare). Studierea bilanţului funcţional duce la determinarea

masei capitalurilor folosite în întreprindere şi structura acestora, în scopul determinării

ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare.

Pentru determinarea bilanţul funcţional este necesar a se elimina influenţele

elementelor de activ şi pasiv fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea

acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate în minus cu valoarea activelor fictive (-

4.150) şi în plus cu valoarea veniturilor în avans (+100) rezultând o corijare consolidată

negativă a contului de rezultate de 4.050. Considerăm că provizioanele pentru riscuri şi

cheltuieli sunt bine fundamentate şi au caracter de rezervă întregind capitalurile proprii

ale întreprinderii.

Astfel, în urma acestor corecţii, clarificări şi clasificări bilanţul funcţional se prezintă

astfel:

ACTIV PASIV

Funcţia de

investiţii Imobilizări 6.100

Capitaluri

proprii 4.550

Functia de finanţare

Funcţia de

exploatare

Stoc+Creanţe-

Obligaţii

nefinanciare 900

Obligaţii

financiare 3.500

Funcţia de

trezorerie Disponibilităţi 1.050

TOTAL 8.050 TOTAL 8.050

unde:

Imobilizări = terenuri 1.000 + echipamente 3.000 + clădiri 1.800 + titluri de

participare 300 = 6.100

10

Stoc+Creanţe-Obligaţii nefinanciare = stocuri 600 + clienţi 2.900 + creanţe

diverse 800 - furnizori pentru imobilizări 1.400 - furnizori 1.800 - buget 200 = 900

Disponibilităţi = valori mobiliare 350 + disponibilităţi 700 = 1.050

Capitaluri proprii = capital social 4.500 + rezerve 3.000 + rezultatul exerciţiului 600

+ provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500 - corijare negativă a contului de rezultate

4.050 = 4.550

Obligaţii financiare = împrumuturi bancare 3.500

d. Structura bilanţului financiar se prezintă din punct de vedere teoretic astfel:

ACTIV PASIV

I. Imobilizări IV. Capitaluri permanente

II. Stocuri plus creanţe V. Obligaţii nefinanciare

III. Disponibilităţi

VI.Obligaţii financiare pe

termen scurt

Total activ Total pasiv

Acest bilanţ stă la baza determinării următorilor indicatori:

Fond de rulment net global = IV – I

Necesarul de fond de rulment = II – V

Trezoreria= III - VI

Echilibrul financiar al firmei rezultă din relaţia:

Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria

întreprinderii

11

În cazul nostru avem:

Bilanţ financiar

ACTIV PASIV

I. Imobilizări 6.100

IV. Capitaluri

permanente 7.550

II. Stocuri plus creanţe 4.300 V. Obligaţii nefinanciare 3.400

III. Disponibilităţi 1.050

VI.Obligatii financiare pe

termen scurt 500

Total activ 11.450 Total pasiv 11.450

unde:

I. Imobilizări = terenuri 1.000 + echipamente 3.000 + clădiri 1.800 + titluri de

participare 300 = 6.100

II. Stocuri+Creanţe = stocuri 600 + clienţi 2.900 + creanţe diverse 800 = 4.300

III. Disponibilităţi = valori mobiliare 350 + disponibilităţi 700 = 1.050

IV. Capitaluri permanente = capital social 4.500 + rezerve 3.000 + rezultatul

exerciţiului 600 + provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500 - corijare negativă a

contului de rezultate 4.050 + împrumuturi bancare peste un an 3.000 = 7.550

V. Obligatii nefinanciare = furnizori pentru imobilizări 1.400 + furnizori 1.800 +

buget 200 = 3.400.

VI. Obligaţii financiare pe termen scurt = împrumuturi bancare 3.500.

Rezultă că

Fond de rulment net global = 7.550 – 6.100 = 1.450

Rezultă că din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii şi datoriile

financiare pe termen lung se acoperă activele imobilizate râmânînd o resursă de

1.450 pentru finanţarea activităţii curente (activele circulante)

12

Necesarul de fond de rulment = 4.300 – 3.400 = 900

Rezultă că stocurile şi creanţele sunt finanţate doar în parte din obligaţiile

nefinanciare pe termen scurt, rămânând o diferenţă neacoperită 900 care trebuie

acoperită din alte surse, fie din surse de capital permanent, fie din împrumuturi

financiare pe termen scurt.

Trezoreria= 1.050 - 500 = 550

Iar echilibrul financiar al firmei:

Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria

întreprinderii

1.450 - 900 = 550

e. Pentru a determina bilanţul economic al întreprinderii vom stabili care sunt

influenţele determinate de reevaluarea elementelor patrimoniale de activ şi de pasiv:

f.

ACTIV

Diferente

reevaluar

e AC

TIV

co

rect

at

PASIV

Dif

eren

te

reev

alu

are

PA

SIV

core

ctat

Active pe termen

lung, din care 6.100 3.650 9.750 Capital social 4.500 0 4.500

- Imobilizari

corporale 5.800 3.500 9.300 Rezerve corectate 3.500 0 3.500

Terenuri 1.000    

Rezultatul exerciţiului

corijat -3.450 0 -3.450

Echipamente 3.000    

Diferenţe din

reevaluare 0 2.800 2.800

Clădiri 1.800     Obligatii nefinanciare 3.400 0  3.400

- Imobilizari

financiare 300 150 450

Furnizori pentru

imobilizări 1.400    

13

Titluri de

participare 300     Furnizori 1.800    

Stocuri 600 250 850 Buget 200    

Creanţe 3.700 -100 3.600 Obligatii financiare 3.500 1.000 4.500

Clienţi 2.900     Imprumuturi bancare 3.500    

Creanţe diverse 800            

Disponibilităţi 1.050 0 1.050        

Valori mobiliare 350            

Disponibilităţi 700            

TOTAL 11.450 3.800 15.250 TOTAL 11.450 3.800 15.250

Faţă de cele determinate mai sus bilanţul economic se prezintă astfel:

ACTIV PASIV

Active pe termen lung, din care 9.750 Capital social 4.500

- Imobilizari corporale 9.300 Rezerve corectate 3.500

- Imobilizari financiare 450

Rezultatul exerciţiului

corijat -3.450

Stocuri 850 Diferenţe din reevaluare 2.800

Creanţe 3.600 Obligatii nefinanciare 3.400

Disponibilităţi 1.050 Obligatii financiare 4.500

TOTAL 15.250 TOTAL 15.250

14

g. Activul Net Corectat al întreprinderii

1. Metoda substractivă

Activul Net Corectat = Total active reevaluate corijate – Total datorii = 15.250

– 7.900 = 7.350

2. Metoda aditivă

Activul Net Corectat = Capitaluri proprii + Total influenţe rezultate din

înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice = 4.550 + 2.800 = 7.350

15

BIBLIOGRAFIE

1. Cartea expertului evaluator, Bucureşti, Ed. CECCAR, Ediţia a II-a, reeditată în 2005.

2. Toma Marin – Iniţiere în evaluarea întreprinderii, Bucureşti, Ed. CECCAR, 2005.

3. Toma Marin - Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune şi lichidare, Bucureşti, Ed.

CECCAR, 2005.

4. Feleagă Niculae, Malciu Liliana – Recunoaştere, evaluare şi estimare în contabilitatea

internaţională, Bucureşti, Ed. CECCAR, 2005.

5. Ghidul Expertului Contabil - Intrebări şi studii de caz privind accesul la stagiu pentru

obtinerea calitatii de expert contabil si de contabil autorizat, Bucureşti, Ed. CECCAR, 2008.

16