SFÂNTA TAINA A MIRUNGERII

Odata renascut prin Taina Sfântului Botez, omul are nevoie de ajutorul Sfântului Duh pentru a se putea dezvolta ca adevarat urmas al lui Hristos si a se desavârsi în viata crestina. De aceea, imediat dupa Botez, se administreaza Taina Sfântului Mir sau Mirungerea, care împartaseste noului botezat harul Duhului Sfânt pentru cresterea si întarirea duhovniceasca.

MIRUNGEREA este deci Sfânta Taina prin care se dau celui botezat, prin ungerea cu Sfântul si Marele Mir, darurile Duhului Sfânt, ca sa sporeasca si sa se întareasca în viata duhovniceasca. Asa cum pruncul nou-nascut are nevoie de hrana pentru a creste si a se întari în cele trupesti, tot asa cel nascut prin Taina Botezului are nevoie de crestere si întarire duhovniceasca în viata cea noua.

INSTITUIREA TAINEI este facuta de Mântuitorul Hristos înainte de Înaltarea Sa la ceruri, prin porunca data Apostolilor: “Si iata, Eu trimit peste voi fagaduinta Tatalui Meu (1); voi ramâneti în cetate pâna ce va veti îmbraca cu putere de sus” (LUCA 24,49).

(1) Este vorba de Pogorârea Sfântului Duh.

În chip vazut, aceasta Taina a fost instituita în ziua Pogorârii Duhului Sfânt.În trecut, Sfintii Apostoli împartaseau aceasta Taina atât prin punerea mâinilor, cât si prin ungerea sau pecetluirea cu Sfântul Mir a celor botezati, dupa cum reiese din Sfânta Scriptura:-“Iar Cel ce-n Hristos ne întareste pe noi împreuna cu voi si ne-a uns este Dumnezeu, Care Si-a pus pecetea pe noi si a dat arvuna Duhului (1) în inimile noastre” (2 CORINTENI 1, 21-22);-“Sa nu întristati Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care ati fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii” (EFESENI 4, 30);-“Si punându-si Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit asupra lor si vorbeau în limbi si profetizau (2)” (FAPTELE APOSTOLILOR 19, 6).(1) Duhul Sfânt Care ne-a fost dat este doar un avans, o promisiune si o garantie pentru plenitudinea darurilor dumnezeiesti care vor veni odata cu “Ziua Domnului”.(2) Li se daduse harisma, adica capacitatea de a vorbi în limbi – numita glosolalie.

Cu trecerea vremii, crescând numarul credinciosilor, Sfintii Apostoli n-au mai putut ajunge peste tot pentru a-si pune mâinile asupra tuturor. De aceea, urmasii lor, episcopii si preotii Bisericii, savârsesc aceasta Sfânta Taina prin ungerea cu Sfântul si Marele Mir.

PARTEA VAZUTA a MIRUNGERII consta din ungerea, pe rând, în semnul Sfintei Cruci, cu ajutorul miruitorului, a fruntii, a ochilor, a narilor, a buzelor, a urechilor, a pieptului si a spatelui, a mâinilor si a picioarelor celui botezat. La fiecare ungere preotul rosteste cuvintele: “PECETEA DARULUI SFÂNTULUI DUH”. Astfel, fiecare dintre simturile si madularele omului primeste

în chip nevazut harul prin care omul capata puterea de a se întoarce spre Dumnezeu si a lucra toate potrivit vointei Lui, beneficiind de puterea Sfântului Duh.Primind, prin ungerea cu Sfântul si Marele Mir, darurile Duhului Sfânt, acestea rodesc în timp, omul putând trece cu îndrazneala prin aceasta viata, fara a se teme de nici un rau.

RETINETI!Taina Mirungerii este nedespartita de Botez. Prin Taina Mirungerii, noul botezat primeste puterea Duhului Sfânt de a creste duhovniceste.

AFLATI MAI MULT!Sfântul si Marele Mir se prepara din untdelemn, vin si 38 diferite aromate si se sfinteste în Joia Mare de catre toti episcopii fiecarei Biserici Ortodoxe de sine statatoare.***Aromatele, miresmele Sfântului Mir, închipuie variatele daruri ale Duhului Sfânt pe care le capata crestinii prin aceasta Taina.***Sfânta Taina a Mirungerii nu se repeta. Chiar daca se obisnuieste ca, cei care s-au lepadat de credinta crestina ori au parasit Sfânta Biserica si vor sa se întoarca din nou la ea, sa fie iarasi unsi cu Sfântul si Marele Mir, aceasta nu înseamna o repetare a Tainei, ci numai reîntarirea lor în dreapta credinta.***Împotriva practicii stravechi de a savârsi Mirungerea în aceeasi slujba cu Sfânta Taina a Botezului, Biserica Romano-Catolica, începând cu secolul al XIII-lea, amâna conferirea acestei Taine copiilor pâna la vârsta de 12 ani, sau cel putin 7 ani, numind-o “SACRAMENTUM CONFIRMATIONIS – SACRAMENTUL CONFIRMATIUNII”. Ea justifica aceasta practica pe considerentul ca daca Taina se da copiilor îndata dupa Botez, ea este de putin folos, deoarece ei n-au atunci ratiunea dezvoltata, în timp ce daca se administreaza mai târziu, când acestia au ratiunea mai dezvoltata, ea constituie într-adevar un mijloc de întarire si pregatire în lupta pentru credinta în Hristos. Aceasta justificare n-are însa temeiuri suficiente, deaorece este mai firesc si mai logic, precum rezulta din însasi fiinta acestei Taine, ca ea sa fie împartasita copiilor îndata dupa Botez, deoarece atunci ea este mai necesara dezvoltarii spirituale a noilor botezati, ca urmare a “nasterii din nou” a lor prin Taina Botezului. Numai aceasta Taina face ca bogatia darurilor Botezului din “ziua rascumpararii” sa devina însusire personala a crestinului, pentru ca acesta, îndata dupa Botez, sa poata înainta pe calea înnoirii, sfintirii si cresterii sale duhovnicesti. Nu este de mirare daca în zilele noastre se ridica printre teologii romano-catolici glasuri care exprima dorinta ca aceasta Taina sa se administreze si în Biserica lor copiilor îndata dupa Botez.***Protestantii, denominatiunile crestine si sectele nu recunosc aceasta Taina nici macar ca simbol, afirmând ca Sfânta Scriptura nu vorbeste nicaieri despre o asemenea Taina, ea fiind doar o ceremonie unita cu Botezul, iar ungerea cu mir e o practica nu numai fara caracter de Taina, dar ea nici nu provine de la Hristos. Aceste afirmatii sunt lipsite de adevar, deoarece din faptul ca nu

oricine boteza în timpul apostolic era si îndreptatit sa-si puna mâinile asupra celor botezati, ci numai Apostolii (iar mai târziu episcopii), rezulta ca ea era o Taina deosebita de cea a Botezului, prin care se împartasea Duhul Sfânt celor botezati: “Iar Apostolii din Ierusalim, auzind ca Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, i-au trimis la ei pe Petru si pe Ioan, care, coborând, s-au rugat pentru ei ca sa primeasca Duh Sfânt; ca nu Se pogorâse peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezati în numele Domnului Iisus” (FAPTELE APOSTOLILOR 8, 14-16). Din aceste versete reiese ca Filip – ca diacon, avea puterea de a boteza, dar nu si pe aceea de a transmite Duh Sfânt. Si în practica de astazi a Bisericii Ortodoxe, un diacon – sau chiar un simplu crestin ortodox (în caz de necesitate) poate boteza, dar Taina Mirungerii, prin care celui botezat i se împartasesc darurile Duhului Sfânt, e oficiata numai de episcop sau de preot.Cât priveste ungerea cu Sfântul Mir, ea a înlocuit practica punerii mâinilor, dar efectele acesteia ramân identice cu cele ale punerii mâinilor, care ramâne numai în practica Hirotonirii. Rezulta ca punerea mâinilor din epoca apostolica a fost o practica importanta, deoarece aflam din Noul Testament ca ereticul Simon Magul a insistat pe lânga Apostolii Petru si Ioan sa-i vânda puterea de a împartasi Duhul Sfânt (FAPTELE APOSTOLILOR 8, 18-19).***

Nu trebuie confundata Mirungerea cu Miruirea. Mirungerea se administreaza odata cu Botezul si nu se repeta, iar Miruirea, este parctic ungere cu untdelemn sfintit la Litie sau la Taina Sfântului Maslu care se repeta. I se spune Miruire, nu datorita Mirului si datorira betisorului cu care se unge caruia i se spune miruitor.

DICTIONAR:– mirungere = ungere cu Sfântul si Marele Mir.– miruitor = obiect mic, metalic folosit de preot la Mirungere.– plante aromatice = plante frumos mirositoare.– Sfântul si Marele Mir = untdelemn special pregatit si sfintit de arhiereii Bisericii, folosit la savârsirea unor sfinte slujbe printre care Mirungerea si Sfintirea bisericilor.– viata duhovniceasca = viata care tine de suflet, de cele spirituale, mai clar viata traita în Duhul Sfânt.

BIBLIOGRAFIE:1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURA, EDITIE JUBILIARA A SFÂNTULUI SINOD….;2. MUHA, Camelia – RELIGIE CRESTIN-ORTODOXA …pentru clasa a V-a…;3. TODORAN, Preot prof. Dr Isidor si ZAGREAN, Arhidiacon prof. Dr. Ioan… – op.cit.