Sfanta Mucenita Filofteia

Sfanta Mucenita Filofteia Aceasta frumoasa stalpare, purtand roduri vrednice de Imparatia Cerurilor, Sfanta Filofteia fecioara, s-a nascut in marea cetate Tarnavo, din parinti crestini cu credinta, bulgari de neam, plugari cu mestesugul si simpli cu cunostinta. Dupa ce copila a ajuns la varsta cea primitoare de invatatura si, dupa ce a semanat in inima sa si in sufletul ei cel primitor samanta faptelor bune, a fecioriei si a milosteniei, ca din rod se cunoaste pomul, maica ei s-a mutat catre Domnul. Iar copila, ramanand lipsita de maica cea fireasca si avand intru inima sa intiparite invataturile primite de la ea, inteleptind-o pe dansa Duhul Sfant, a inceput cu osardie a lucra faptele bune cele incepatoare. Adica, a merge la biserica, a asculta Sfintele Scripturi cu luare aminte, a posti, pazindu-si neintinata fecioria cea trupeasca si cea sufleteasca, miluind pe cei saraci, saturand pe cei flamanzi, adapand pe cei insetati si imbracand pe cei goi; impodobindu-si prin aceasta, candela sufletului sau, agonisindu-si undelemn in vasul ei si gatindu-se pentru intrarea in camara Mirelui ceresc, ca fecioarele cele intelepte. Si toate aceste fapte bune le savarsea Sfanta cu mare statornicie si rabdare, nebagand in seama ispitele si necazurile pricinuite de uratorii binelui, dupa cela ce zice: "Gatitu-m-am si nu m-am tulburat a pazi poruncile Tale."

Deci, dupa ce a murit mama Sfintei, tatal ei si-a luat alta femeie si, fiindca mai totdeauna se intampla ca mamele de al doilea nu iubesc pe fiicele vitrege, aceasta s-a intamplat si Fericitei. Ca mama vitrega, vazandu-i milostivirea si alte fapte bune ale ei, indemnata de uratorul binelui, diavolul, ii facea necazuri neincetate, batand-o, parand-o tatalui ei si pornindu-l spre manie. De multe ori, Fericita, vazand pe saraci si flamanzi si biruita fiind de milostivire, isi da hainele ei si le impartea si din bucatele, pe care mama vitrega i le da, sa le duca la tarina, la tatal ei. Pentru fapta aceasta, el de multe ori o batea fara mila, pana ce, in cele de pe urma, a patimit si moartea din mainile lui. Mergand ea, dupa obicei, in toate zilele, sa duca bucate tatalui sau, fiind el cu plugul la tarina, ii ieseau mereu inainte saracii si flamanzii, care, stiindu-i milostivirea si asezarea sufeltului ei cel iubitor de saraci, ii cereau milostenie, iar Fericita, neavand altceva sa le dea, le impartea din bucatele ce le ducea tatalui ei si ii hranea. Acestea facand-o ea multe zile si tatal sau, ramanand flamand, a certat pe femeia lui, cere l-a incredintat ca totdeauna ii trimite bucate deajuns, inca si de prisos, ci diavolul a pus in mintea tatalui ei, sa pandeasca pe Fericita, ca sa vada ce face cu bucatele. Deci, el mergand la un loc indemanatic sa o pandeasca, in vremea in care stia ca vine Fericita cu bucatele, si vazand cele ce facea fiica sa, s-a aprins de manie si biruindu-se de patima si dragostea cea parinteasca uitand-o, s-a pornit asupra ei. Si, neingaduind mania cea draceasca, sa o apuce de cosite, dupa obiceiul sau, ca totdeauna, si sa o bata pana isi va stampara fierberea maniei sale dobitocesti, de astadata, pana sa ajunga la dansa, a asvarlit in ea cu barda lui cea plugareasca, pe care o purta la brau si, lovind-o, a ranit-o la picior si, indata, o, minune, Fericita si-a dat sfantul ei suflet in mainile lui Dumnezeu. Iar sfantul si feciorescul ei trup, ramanand pe pamant si inca sange din piciorul cel taiat curgand, cu slava cereasca a stralucit, incat se lumina si locul cel de prinprejur. Iar ticalosul tata, vazand intamplarea, a fost cuprins de spaima si de cutremur: una, ca s-a facut ucigas al fiicei sale, iar alta, din pricina stralucirii slavei celei dumnezeiesti, care se revarsase imprejurul sfintelor ei moaste; ca vrand sa ridice sfantul ei trup, nu cuteza sa se atinga, inca nici sa se apropie de dansul. Deci, a alergat in cetate si a spus arhiepiscopului si celor mai mari ai cetatii, toate pe rand, precum s-au intamplat si ca acum trupul Fericitei zace pe pamant si ca este proslavit de la Dumnezeu cu lumina cereasca. Aceasta auzind-o, arhiepiscopul si cei mai mari ai cetatii, precum si din popor, au alergat, cu faclii si cu tamaie si cu rugaciuni, si, vazand neprihanitul trup stralucind cu acea dumnezeiasca lumina, s-au minunat cu totii si au proslavit pe Dumnezeul minunilor, Care si acum, in vremile noastre, proslaveste pe robii sai, care implinesc cu nevinovatie sfintele Lui porunci. Apoi, vrand sa ridice sfantul ei trup dupa porunca arhiepiscopului si sa-l duca in cetate, nicidecum n-au putut, ca Dumnezeu, vrand sa proslaveasca cu minune pe roaba sa, a ingreuiat ca o piatra de moara trupul ei. Deci, cunoscand ei ca in alta parte voieste Sfanta sa se duca, au inceput a-i vorbi ca si catre o fiinta vie, pomenindu-i cetatile, manastirile, bisericile cele de peste Dunare, si cele de aceasta parte de Dunare si nicaieri n-a voit, iar cum a pomenit de Biserica Domneasca, cea din Targul Argesului, indata s-a usurat mai mult decat greutatea ei cea fireasca si, intelegand toti ca acolo este voia lui Dumnezeu si a Sfintei a merge, indata au instiintat, prin scrisori, pe Radu Voda, cel poreclit Negru (ce care si biserica a fost zidita), despre toate aceste. Deci, voievodul, cand a aflat, fiind tara si poporul sau cu niste odoare de mult pret, ca acestea, indata, cu mult alai, cu faclii si tamaieri, cu multa evlavie, mergand la Dunare, a adus sfintele ei moaste si le-a asezat in biserica domneasca, cea zidita de dansul, in orasul Argesului. Iar dupa ridicarea, in anul 1517, a manastirii Curtea de Arges, de catre binecredinciosul Voievod Neagoe Basarab, cinstind moaste ale Sfintei Filoteia, au fost asezate in manastire, unde si pana in ziua de astazi se afla nestramutate, dupa atatea schimbari de vreme, de robii si de tulburari, dand tamaduiri la tot felul de boli, celor ce alearga cu credinta la dansa. Cu ale carei rugaciuni, Dumnezeu sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi. Amin. Spiridon al Trimitundei

De la OrthodoxWiki

(Redirecionat de la Spiridon, Sfntul)

Salt la: Navigare, cutare

Sf. Spiridon al Trimitundei

Sfntul Spiridon s-a nscut pe la anul 270, n Askia, Cipru, i a prins zilele mpratului Constantin cel Mare, trind pn pe la jumtatea secolului IV. Numele su vine de la un cuvntul , care n greac nseamn "coule". n tineree, a fost pstor de oi i a avut i o soie, care i-a murit ns de timpuriu. Acest trist eveniment l-a fcut s mbrace schima monahal, devenind ulterior i pstor de suflete, ca episcop al Trimitundei, fr a abandona, ns, nici oile necuvnttoare, pe care a continuat s le duc la pscut.

Cuprins

[ascunde] 1 Persecuii i mrturii ale credinei ortodoxe

2 Din minunile Sfntului Spiridon

3 Plecarea la Domnul i Sfintele Moate

4 Imnografie

5 Iconografie

6 Legturi externe

Persecuii i mrturii ale credinei ortodoxe

n timpul persecuiilor sub mpratul Maximian (295 AD), sfntul a fost arestat i exilat. n anul 325 AD, a participat la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea unde a uimit pe muli cu simplitatea cu care a explicat credina ortodox. Fr prea mult carte, sfntul a reuit s converteasc un mare filozof al vremii de la arianism la Ortodoxie, uimind pe toi cei prezeni la Sinodul de la Niceea. El a explicat unitatea i diversitatea Sfintei Treimi innd n mn o crmid i spunnd simplu c este format din trei elemente eseniale, i anume foc, pmnt i ap. n timp ce vorbea, s-a aprins focul n partea de sus a crmizii i a nceput s curg apa din partea de jos. Tot acolo, la Niceea, l-a cunoscut pe Sf. Ierarh Nicolae; ntre cei doi ierarhi s-a format o prietenie trainic.

Din minunile Sfntului Spiridon

Vieile Sfinilor abund n istorisiri despre minunile sale, el fcnd parte dintre Sfinii taumaturgi:

n vreme de secet a adus pe pmnt ploaie; i iari, prin rugciunea lui, a oprit ploaia cea peste msur.

A pus capt foametei puse la cale de vnztorii de gru, drmndu-le hambarele n care ineau grul.

A prefcut arpele n aur i, dup ce a scpat pe srac de nevoie, a prefcut iari aurul n arpe.

A oprit curgerile rurilor.

A dat la iveal gndurile pctoase ale unei desfrnate, care ndrznise s se apropie de el i a fcut-o s-i mrturiseasc pcatul.

A astupat, prin puterea Sfntului Duh, gura celor ce se semeeau cu tiina lor, la Sinodul de la Niceea.

O femeie i-a cerut o sum de bani ce o ncredinase spre pstrare fiicei lui; sfntul a ntrebat pe fiica lui, moart mai demult, unde a pus banii; i aflnd de la ea unde erau ascuni, i-a dat stapnei lor.

A vindecat pe mpratul Constanie de boala de care suferea.

A dat din nou via copilului unei femei.

A mustrat pe cel ce voia s-i ia din pricina lcomiei o capr fr s o plteasc i a fcut s fug capra n ocol de la cel ce o trgea cu sila; iar dup ce a numrat i preul ei, capra a stat cu cele cumprate.

A vindecat muenia unui diacon, cruia i poruncise s spun o mic rugciune pe vremea unei arie, iar el, pentru mrire deart, lungise rugciunea i din pricina asta amuise ndat.

Aparent ilogice i de necrezut, aceste minuni (doar cteva sunt citate mai sus) trebuie interpretate ntr-o cheie mai subtil, dat de apropierea care s-a fcut ntre numele su i cuvntul latinesc... spiritus. Majoritatea acestor minuni (exceptnd-o pe cea de la Niceea) vorbesc de la sine despre puterea discernmntului, despre dreapta socoteal i despre cumptare. n privina minunii de la Niceea, cnd, lund n mn celebra lui crmid, a scos n eviden cele trei elemente care o compun (pmntul, apa i focul), aceast minune era destinat nelegerii consubstanialitii celor Trei Persoane Treimice - Tatl, Fiul i Duhul Sfnt.

Plecarea la Domnul i Sfintele Moate

Una din perechile de nclri ale Sf. Spiridon, pstrate la catedrala cu hramul Sf. Spiridon din Worcester, Massachusetts

Sf. Spiridon i-a trit mare parte din via n Cipru, unde s-a i svrit n anul 348 AD fiind ngropat n Biserica Sfinilor Apostoli din Trimitunda.

Cnd saracinii au cotropit insula, ciprioii au deschis mormntul sfntului pentru a muta sfintele moate la Constantinopol. Atunci au descoperit c trupul sfntului era ntreg iar din mormnt venea un miros de busuioc, semn al sfiniei vieii sale. Cnd a czut Constantinopolul n 1453, sfintele moate au fost mutate n Serbia, dup care un Printe din Insula Corfu, Georgios Kalohairetis, l-a adus n insula din Grecia, unde este i acum nmormntat.

Pn n ziua de azi, sfintele moate ntregi ale Sf. Spiridon din altarul din Corfu continu s lucreze cu puterea lui Dumnezeu, Care este minunat ntru sfinii Lui. El este cunoscut ca "sfntul cltor" deoarece papucii de mtase de pe tlpile sale se uzeaz n fiecare an i sunt nlocuite de praznicul su. Sf. Spiridon este cinstit de biseric n ziua de 12 decembrie. Minunea pe care a fcut-o n Corfu mpotriva invaziei turce din 1716 este comemorat n 11 august.

n prezent, sfintele moate ale Sfntului Ierarh Spiridon se afl ntr-o biseric din insula Corfu aflat de 100 de metri de Mitropolie, unde se gsesc moatele Sfintei mprtese Teodora (prznuit la 11 februarie):

Spre deosebire de celelalte sfinte moate, cele ale Sfntului Spiridon dispar frecvent din racl, venind la cei care i cer ajutorul cu credin i cu lacrimi, i face nenumrate minuni. De aceea, multe spitale i poart numele i au n incinta lor o Biseric cu hramul Sfntului Spiridon. Sfntul Spiridon vine cu sfntul su trup la cei bolnavi, care i cer ajutorul i i vindec.

Ca dovezi ale plecrii Sfntului Spiridon din racl artm urmtoarele:

- clericii i credincioii vd c, pentru o perioad scurt de timp, lipsete trupul su din racl; - cnd Sfntul revine n racl, trupul su este cald i prfuit; - n fiecare an i sunt schimbate nclrile, care sunt uzate i impregnate cu praf i iarb; este i motivul principal pentru care Sfntul Spiridon este ales patron al cizmarilor; - n timpul procesiunilor religioase, Sfntul Spiridon este purtat n racl stnd n picioare; - n Acatistul Sfntului Ierarh Spiridon, de peste 1600 de ani, credincioii cnt (Icosul al 6-lea):

"Bucur-te, c eti i cu oamenii cu trupul petrector; Bucur-te, al crui trup svrete astzi minuni; Bucur-te, c nclmintele tale slujesc drept dovad".

Cnd insula Corfu a aparinut veneienilor (catolici), acetia l-au cinstit pe Sfntul Spiridon cu evlavie, pentru ajutorul dobndit de la el.

ntr-o zi i-au schimbat hainele arhiereti cu un vemnt cusut cu fire de aur. Sfntului Spiridon nu i-au plcut ns straiele aurite, pe care a doua zi veneienii le-au gsit lng sfnta racl, iar Sfntul Spiridon era din nou mbrcat n straiele sale arhiereti smerite.

La Ierusalim exist o Biseric cu hramul Sfntului Ierarh Spiridon. ntr-o zi, cnd preotul a intrat n Biseric, l-a vzut pe Sfntul Spiridon uitndu-se pe fereastr. Dup ce Sfntul Spiridon a plecat, a rmas impregnat pe geamul ferestrei chipul su. Aceast minune se poate vedea i astzi.

Sfntului Spiridon i se fac slujbe i ceremonii, cu scoaterea sfintelor sale moate, n urmtoarele zile:

- n smbata lui Lazr, zi n care i-a scapat de foamete pe locuitorii din Corfu, prin aducerea de vapoare cu gru;

- n duminica Floriilor, pentru vindecarea celor bolnavi;

- n ziua de 11 august, cnd i-a alungat pe turcii care voiau s cucereasc oraul;

- n prima duminic din luna noiembrie, cnd i vindec pe suferinzii de boli grele.

(ntmplrile sunt povestite de Printele Cleopa Paraschiv de la Mnstirea Raru dup pelerinajul su n Grecia, n volumul: Pelerin n Sfntul Munte Athos. Sfnta Mnstire Vatopedi, Editura Panaghia, loc, an?).

Imnografie

Caracterul su este surprins rezumativ de una din cntrile srbtorii, care zice aa:

Hristos te-a ales pstor, preacuvioase, din pntecele maicii tale, blnd, sfinit i curat, propovduitor al sfintelor dogme i vas preacinstit al darurilor Duhului, de Dumnezeu purttorule.

De dragostea lui Hristos fiind rnit, preasfinite, mintea nlndu-i-se de lumina vie a Duhului, ai dobndit ncercarea cea lucrtoare, prin adnca-i cugetare la cele nalte, nsuflate de Dumnezeu, i jertfelnic dumnezeiesc fcndu-te, cere pentru toi dumnezeiasc iertare. (Condacul Sfntului Spiridon, glasul al 2-lea).

mpovrai de multe ispite i n noianul pcatelor celor mai vtmtoare aflndu-ne astzi, mare ndejde punem n tine, ierarhe, ajutorul celor fr de ndejde, mngierea celor necjii, te rugm fii mijlocitor pentru sufletele noastre i mpreun s cntm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acatist, condacul al 3-lea).

Tropar (glas 1)

Soborului celui dinti te-ai artat aprtor i de minuni fctor, de Dumnezeu purttorule Spiridoane, printele nostru. Pentru aceasta cu femeia cea moart n groap tu ai vorbit i arpele n aur l-ai prefcut. i cnd ai cntat tu sfintele rugciuni, ngeri ai avut mpreun cu tine slujind, preasfinite. Slav Celui ce te-a preamrit pe tine; slav Celui ce lucreaz prin tine tuturor tmduiri.

Iconografie

Conform Erminiei lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, Bucureti, 2000, pp. 218; minunile pp. 175-176, Sfntul Spiridon urmeaz a fi reprezentat ca "btrn, cu barba lung [nepoat], despicat [puin] n dou, purtnd scufie, zice: "nc aducem ie aceast slujb cuvnttoare i fr de snge, i cerem i ne rugm..." (p. 151, mai ales cnd e reprezentat n ceata Sfinilor ierarhi).

Mai este reprezentat n icoana Primului Sinod de la Niceea din anul 325, mpreun cu muli ali ierarhi acolo de fa. n mijlocul adunrii este zugrvit un filosof care privete uimit, n timp ce Sfntul Spiridon, ntinznd o mn spre acesta, strnge n cealalt mn o crmid din care ies foc (n sus) i ap (care curge jos), ilustrnd astfel dogma Sfintei Treimi, anume cum este posibil ca Trei s fie Una (p. 218).

Dionisie mai d indicaii i pentru ilustrarea a alte nou episoade din viaa i minunile Sfntului Spiridon (pp. 175-176 n ediia romneasc).