Sfânta Cuvioasă Melania Romana (31 decembrie)

8/10/2019 Sfânta Cuvioasă Melania Romana (31 decembrie)

http://slidepdf.com/reader/full/sfanta-cuvioasa-melania-romana-31-decembrie 1/33

Sfânta Cuvioasă Melania Romana(31 decembrie)

Cuvioasa Melania Romana († 439) – Provenea dintr-o familie bogată, ărin!ii ei fiind Publi"ola $lbina% $stfel, ărin!ii Melaniei dorind neo!i "are să le mo#teneas"ă averea, au "ăsătorit-o Melania de la v&rsta de '4 ani "u t&nărul $elian, fiul refe"tului Romei, n v&rstă de ' ani% *e$elian #i Melania au fost bine"uv&nta!i "u doi "oii nu s-au utut bu"ura de ei deoare"e au mur&nd e r&nd% Melania "redea "ă moartea "oiilor este edeasă de la *umne+eu entru "ă nuurmat ilda buni"ii "are mbră!i#ase via!a monaală% *uă moartea tatălui ei, Melania a renun!at averile materiale măr!ind săra"ilor #i aut&nd biseri"ile #i mănăstirile din Cartagina% *uă"ălătorie n .git, Melania, $elian #i $lbina s-au orit n /erusalim unde s-au "ălugărit "u to!ii% $mai +idit o biseri"ă n "are au adus moa#tele Prooro"ului 0aaria #i o mănăstire de mai"i n "aMelania a fost stare!ă% 1ătr&na $lbina a +idit o "asă l&ngă muntele .leonului, "are duă moartea e



fost transformată n mănăstire% 2a '4 ani duă a#e+area lor n /erusalim, bătr&na $lbina a murit, imai t&r+iu #i $elian% C&t rive#te e Melania, i-a fost r&nduit să l adu"ă la ristos e un"iul olusian% $"esta era "omandantul o#tilor din Roma #i e "&nd se afla la Constantinool i-a trimMelaniei o s"risoare la /erusalim n "are i sunea "ă ar vrea să o vadă% 5n urma a"estei nt&lniMelania a reu#it să l "onvingă e un"iul ei să se bote+e #i să a""ete "redin!a n M&ntuitorul nost/isus ristos% 2a "&teva +ile olusian a murit, Melania ngro&ndu-l n Constantinool% *uă "e sntors la mănăstirea ei, n /erusalim, Melania a tre"ut #i ea la *omnul%Cuvioasa mai"a noast

Melania Romana (numită #i Melania "ea mi"ă sau Melania "ea t&nără) a trăit n timul măratuonoriu, fiul lui 6eodosie "el mare, n urul anului 477% Pră+nuirea ei se fa"e la 3' de"embrie% 8trebuie "onfundată "u f&nta Cuvioasă Melania "ea bătr&nă, "are a fost buni"a ei (omenită eiunie)%

Index

Evanghelia şi Apostolul zilei...................................................................................2Canon de ugă!iune !ăte Sfânta Cuvioasă Melania Romana............................"Imnogafie..............................................................................................................#$

%ie&ile Sfin&ilo ' %ia&a Cuvioasei Mai!ii noaste Melania Romana.................#"Sinaxa ' (omeniea Cuvioasei mai!ii noaste Melania Romana.....................)*Sfântul +i!olae %elimiovi!i ' (oloagele de la ,hida ' (omeniea Sfintei Cuvioase MelanRomana...................................................................................................................)2

Cântae de laudă la Sfânta Cuvioasă Melania Romana.................................)-Cugetae..............................................................................................................)

I!oane......................................................................................................................)"

Evanghelia şi Apostolul zilei

Evanghelia



Ev. /u!a "0 )$'*

36. Unul din farisei L-a rugat pe Iisus să mănânce cu el. Şi intrând în casa fariseului a !e"ut lmasă.3#. Şi iată era în cetate $ femeie păcăt$asă !i aflând că !ade la masă în casa fariseului a aduun alabastru cu mir.3%. Şi stând la spate lângă pici$arele Lui plângând a început să ude cu lacrimi pici$arele L!i cu părul capului ei le !tergea. Şi săruta pici$arele Lui !i le ungea cu mir.3&. Şi 'ă"ând fariseul care-L cemase a "is în sine *cesta de-ar fi pr$$r$c ar !ti cine e !i

fel e femeia care se atinge de +l că este păcăt$asă.,. Şi răspun"ând Iisus a "is către el im$ne am să-/i spun ce'a. 0n'ă/ăt$rule spune "ise el.,1. Un cămătar a'ea d$i dat$rnici. Unul era dat$r cu cinci sute de dinari iar celălalt ccinci"eci.,. 2ar nea'ând ei cu ce să plătească i-a iertat pe amând$i. 2eci care dintre ei îl 'a iubi mmult,3. im$n răspun"ând a "is $c$tesc că acela căruia i-a iertat mai mult. Iar +l i-a "is 2rept 4udecat.,,. Şi înt$rcându-se către femeie a "is lui im$n 5e"i pe femeia aceasta *m intrat în casa ta

apă pe pici$are nu i-ai dat7 ea însă cu lacrimi i-a udat pici$arele !i le-a !ters cu părul ei.,8. ărutare nu i-ai dat7 ea însă de când am intrat n-a încetat să-i sărute pici$arele.,6. 9u untdelemn capul eu nu l-ai uns7 ea însă cu mir i-a uns pici$arele.,#. 2e aceea î/i "ic Iertate sunt păcatele ei cele multe căci mult a iubit. Iar cui se iartă pu/ipu/in iube!te.,%. Şi a "is ei Iertate î/i sunt păcatele.,&. Şi au început cei ce !edeau împreună la masă să "ică în sine 9ine este *cesta care iartă păcatele8. Iar către femeie a "is 9redin/a ta te-a mântuit7 mergi în pace.



Apostol

Epistola !ăte Coloseni a Sfântului Apostol (avel

Coloseni #0 #'##1. :a'el ap$st$l al lui ;rist$s Iisus prin '$in/a lui 2umne"eu !i <im$tei fratele n$stru. fin/il$r !i credinci$!il$r fra/i întru ;rist$s care sunt în 9$l$se ;ar '$uă !i pace de 2umne"eu <atăl n$stru !i de la 2$mnul n$stru Iisus ;rist$s.3. ul/umim lui 2umne"eu !i <atăl 2$mnului n$stru Iisus ;rist$s rugându-ne t$tdeaunpentru '$i



,. 9ăci am au"it despre credin/a '$astră în ;rist$s Iisus !i despre drag$stea ce a'e/i către t$sfin/ii8. :entru năde4dea cea gătită '$uă în ceruri de care a/i au"it mai înainte în cu'ântul ade'ărul+'angeliei6. 9are a4ungând la '$i precum !i în t$ată lumea aduce r$adă !i sp$re!te înt$cmai ca la '$i d"iua în care a/i au"it !i a/i cun$scut întru ade'ăr arul lui 2umne"eu.#. :recum a/i primit în'ă/ătură de la +pafras iubitul împreună-slu4it$r cu n$i care este pentr

'$i credinci$s slu4it$r al lui ;rist$s%. Şi care ne-a arătat iubirea '$astră cea întru 2uul.&. 2e aceea !i n$i din "iua în care am au"it aceasta nu încetăm să ne rugăm pentru '$i !i scerem să 'ă umple/i de cun$a!terea '$ii Lui întru t$ată în/elepciunea !i priceperdu$'nicească1. 9a '$i să umbla/i cu 'rednicie întru 2$mnul plăcu/i Lui în t$ate aducând r$adă în $riclucru bun !i sp$rind în cun$a!terea lui 2umne"eu.11. Şi întări/i fiind cu t$ată puterea după puterea sla'ei Lui spre t$ată stăruin/a !i îndelungrăbdare.

I 1imotei )0 #)'#$ -0 #'

13. 9ăci cei ce slu4esc bine rang bun d$bândesc !i mult cura4 în credin/a cea întru ;rist$s Iisus1,. 0/i scriu aceasta nădă4duind că '$i 'eni la tine fără întâr"iere718. 9a să !tii dacă "ăb$'esc cum trebuie să petreci în casa lui 2umne"eu care este =iseric2umne"eului celui 'iu stâlp !i temelie a ade'ărului.16. Şi cu ade'ărat mare este taina dreptei credin/e 2umne"eu -a arătat în trup -a îndreptîn 2uul a f$st 'ă"ut de îngeri -a pr$p$'ăduit între neamuri a f$st cre"ut în lume -a înăl/întru sla'ă.1. 2ar 2uul grăie!te lămurit că în 'remurile cele de ap$i unii se '$r depărta de la credin/luând aminte la duurile cele în!elăt$are !i la în'ă/ăturile dem$nil$r. :rin fă/ărnicia un$r mincin$!i care sunt înfiera/i în cugetul l$r.3. *ce!tia $presc de la căsăt$rie !i de la unele bucate pe care 2umne"eu le-a făcut spre gustacu mul/umire pentru cei credinci$!i !i pentru cei ce au cun$scut ade'ărul,. :entru că $rice făptură a lui 2umne"eu este bună !i nimic nu este de lepădat dacă se ia cmul/umire78. 9ăci se sfin/e!te prin cu'ântul lui 2umne"eu !i prin rugăciune.



Canon de ugă!iune !ăte Sfânta Cuvioasă Melania Romana

1opa fintei Cuvioase Melania Romana, glasul al :-lea; 5ntru tine, mai"ă, "u os&rdie s-a m&ntu"el duă "i< "ă, lu&nd "ru"ea, ai urmat lui ristos #i lu"r&nd, ai nvă!at să nu se uite la tru, "ăeste tre"ător< "i să oarte griă de suflet, de lu"rul "el nemuritor% Pentru a"easta #i "u ngemreună se bu"ură, Prea"uvioasă Mai"ă Melania, duul tău%

Cântaea #

Imos3 *es"ide-voi gura mea #i se va umlea de *uul, #i "uv&nt răsunde-voi 5mărătesei Mai#i mă voi arăta luminat ră+nuind #i voi "&nta minunile ei bu"ur&ndu-mă%

Stih3 fântă 9u'i$asă elania r$agă-te lui 2umne"eu pentru n$i.

5ntune"at fiind de ntuneri"ul atimilor, lumin&ndu-mă, "ură!e#te-mă /ubitorule de oameni, rugă"iunile "ele urtătoare de lumină ale Cuvioasei 6ale Melania #i vr&nd să o laud e d&nsdăruie#te-mi "uv&nt%




Cu nflă"ărare ai urmat Celui "e entru tine a răbdat de bunăvoie răstignirea #i urt&ndu-!i "ru"erea feri"ită, "u os&rdie e umărul tău ai ă+it ndretările ale%


*e dragostea ărin!ilor #i de dul"ea!a truului "u totul te-ai leădat, ndrăgind numai =rumuse!"ea vredni"ă de iubire a lui ristos, de al Cărui "uv&nt to!i dores" a se mărtă#i, de *umne+e

n!ele!ită%la'ă <atălui !i >iului !i fântului 2u.

2eăd&nd lan!ul vie!uirii "elei true#ti, ai le"at e so!ul tău a urta e grumai ugul "dumne+eies", mreună "u tine #i a umbla e "alea "are du"e "ătre 2o"a#urile "ele nematerialni"e%

Şi acum !i pururea !i în 'ecii 'ecil$r. *min (a ?ăscăt$arei).

Cel bogat a sără"it, mbogă!indu-mă "u dumne+eirea e mine, "are rău am sără"it din nenfr&nar

"ea dint&i #i Cel fără de n"eut, iată, n"eut a luat, năs"&ndu-e a"um din =e"ioara, dumne+eias=ii"ă%

Cântaea a )'a

Imos3 8u ntru n!ele"iune%%%


*eărt&ndu-te de dorirea "elor de os, toată dorirea voin!ei tale ai ndretat-o "u dreată "redinnumai "ătre "ele stătătoare #i ve#ni"e, mărită Melania%


>i grăind #i tă"&nd te-ai arătat sfătuitoare "elor nentări!i, ildă #i ntărire sia#trilor% Pentru a"easte lăudăm e tine, rea mărită Melania%

la'ă <atălui !i >iului !i fântului 2u.

Cu ne"ontenirea rugă"iunilor !i-ai ndretat sim!irile "u Ra+ele *uului #i te-ai fă"ut n "i dlumină, "u totul r&vnind ia!a "ea fără de materie, n"ă n tru fiind, Prea"uvioasă Melania%Şi acum !i pururea !i în 'ecii 'ecil$r. *min (a ?ăscăt$arei).

Cel "e nfă#oară "erul "u nori, voind este nfă#at "a un Prun" de m&inile =e"ioarei, vr&nd să mrăeas"ă din m&na "elui vrăma#%

Imosul3 8u ntru n!ele"iune ne lăudăm #i ntru utere #i bogă!ie, "i ntru 6ine, Cel "e e5n!ele"iunea "ea /ostati"ă a 6atălui, ristoase< "ă nu este sf&nt afară de 6ine, /ubitorule d

oameni%



Cântaea a -'a

Imos3 Cel "e #ade ntru slavă e "aunul *umne+eirii e norul u#or a venit, /isus "el 5ndumne+edin Prea"urată =e"ioară #i a m&ntuit e "ei "e strigă; lavă Puterii 6ale, *oamne?


Cu nfr&narea u"ig&ndu-!i oftele truului ai avut lo"uind ntru tine 5nsă#i ia!a tuturor, r"instită< "ătre Care, mut&ndu-te de e ăm&nt, te-ai sălă#luit, desfat&ndu-te de 5mără!ia Cerurilor%


5măr!it-ai mul!imea aurului tău săra"ilor #i l-ai ngrămădit "u adevărat "omoară n a"ele vistier"are ni"i"&nd nu se nve"es", dar #i ăstrea+ă statorni"ă ndestulare n ve"i%


1ogă!ia milostivirii tale s-a fă"ut "a un mare r&u, ururea lăudată, adă&nd nevoile tuturor săra"ilosăl&nd ntină"iunea sără"iei #i milo"indu-!i !ie, n "eruri, bogă!ie de nerisiit, "are nu se de#artă%


uun&ndu-mă ornirilor atimilor, "a un ne"uv&ntător, "uv&ntător fiind, m-am asemăndobitoa"elor% Ci tu, Ceea "e ai năs"ut e Cuv&ntul "el Preave#ni", nu mă tre"e "u vederea e min"are totdeauna ătimes"%

Cântaea a 'aImos3 8e"redin"io#ii nu vor vedea slava 6a, iar noi e 6ine, @nule-8ăs"ut, strălu"irea *umne+ei6atălui, de noate mine"&nd 6e lăudăm, /ubitorule de oameni?


Ciurile atimilor "elor ur&te #terg&ndu-le &nă n sf&r#it din suflet, "instită, ai +ugrăvit voselele nfr&nării neătimirea #i dragostea "ea nefă!arni"ă%


Ca o oglindă fiind, "instită, ai rimit mul!ime de daruri luminate ale *uului lui *umne+eu, măriMelania #i e "redin"io#i i-ai luminat "u lumina vie!ii tale%


Cu nfr&narea sting&nd văaia atimilor, ai arins fă"lia sufletului, "are te luminea+ă n toată via!aalungă ntune"imile demonilor%




5n e#tera 1etleemului =e"ioara a năs"ut e *umne+eu .mmanuel, des"i+&ndu-mi .denul "n"is mie de demult, rin nenfr&narea de la m&n"are #i rin n#elă"iunea #arelui%

Cântaea a $'a

Imos3 Aertfi-voi Bie "u glas%%%Stih3 fântă 9u'i$asă elania r$agă-te lui 2umne"eu pentru n$i.

Cu s"&nteile dragostei tale "elei nflă"ărate entru *omnul ai ars săge!ile "ele mistuitoare ale tutură"atelor #i răutatea demonilor ai ierdut-o desăv&r#it%


trăbătut-ai rin furtuna vie!ii neudată< entru a"easta ai auns la liman lini#tit nene"ată #i

desfăte+i, rea lăudată, de $devărata 1u"urie%

la'ă <atălui !i >iului !i fântului 2u.Cugetul tău ndumne+eindu-se rin unire "u "eea "e este mai bun, s-a desăr!it "u voia $tot!iitorude iubirea truului% Pentru a"easta ai urtat toate ostenelile siăstriei%


*omnul, năs"&ndu-e din =e"ioara, mă ndumne+eie#te #i nfă#&ndu-e, dă de+legare ă"atelor me

#i n"ae n e#teră Cel "e este 8en"ăut%Imosul3 Aertfi-voi Bie, "u glas de laudă, *oamne, strigă 1iseri"a 6a, "ură!indu-se de s&ngedemonilor "u &ngele "el "urs rin milostivire din "oasta 6a%

Conda", glasul al 4-lea% (odo4ie3 Cel "e 6e-ai năl!at e Cru"e de bunăvoie, oorului 6ău "elnou, numit "u numele 6ău, ndurările 6ale dăruie#te-i, ristoase *umne+eule% esele#te "u uter6a e bine"redin"io#ii "re#tini, dăruindu-le lor biruin!ă asura "elui otrivni", av&nd autorul 6armă de a"e, nebiruită biruin!ă%

2umin&ndu-!i-se sufletul "u 2uminările Celui "e ne-a trălu"it nouă din =e"ioară, ai strălu"it fate bune, "eea "e e#ti vredni"ă de laudă% Că măr!ind e ăm&nt avu!ia "ea stri"ă"ioasă, ngrămădit "omoară de avu!ie "ereas"ă #i n siăstrie ai strălu"it lămurit% Pentru a"easta "u dragoste "instim e tine, Prea"uvioasă Melania%

Cântaea a "'a

Imos3 Cel "e ai i+băvit din fo" e tinerii lui $vraam #i ai u"is e aldeii "are fără dretarigoneau e "ei dre!i, rea lăudate *oamne, bine e#ti "uv&ntat *oamne, *umne+eul Părin!il

no#tri?




Purt&nd ugul lui ristos mreună "u so!ul tău, urtătoare de *umne+eu, a!i ogor&t sufletele lugul rugă"iunilor #i arăt&ndu-vă ogorul frumoaselor voastre nsu#iri, vă ndul"i!i de lava "ea sus n ve"i%


Ca #i măslinul sădit n "asa lui *umne+eu, re"um +i"e salmistul, vesele#ti n "i taini" sufletel"uvioasă #i "u untdelemn ostenelilor tale ungi fe!ele "redin"io#ilor, "are laudă nevoin!ele tale%


Cu roua nfr&nării sting&nd "utorul atimilor, ai i+vor&t, rin loaia rugă"iunilor tale, noian vinde"ări, "are nea"ă suărarea atimilor, "elor "e te "instes" e tine, f&ntă Prea"uvioasă Melani


2&nă te-a numit *avid, Prea"urată, "a e singura "e ai rimit loaia "ea Cereas"ă, Care usuaralele nelegiuirii #i adaă "ugetele "redin"io#ilor, "ele n!elenite n ă"ate%

Cântaea a 5'a

Imos3 Pe tinerii "ei bine"redin"io#i%%%


=ă"&ndu-!i inima #i truul lo"a# Preasfintei 6reimi Celei mai resus de minte, "ase dumne+eie#ti +idit, "ea vredni"ă de laudă< n "are ai adunat stoluri de fe"ioare #i "ete de sia#tri, "are "u un gllaudă #i slavosloves" e ristos n ve"i%


trălu"ind "u n!ele"iunea, "u bărbă!ia, "u "ură!ia #i "u dumne+eias"a dretate, ai avut smeren"are dă năl!imea, "are te-a năl!at e tine la "er #i rin "are ai surat e #arele "el mult lăudăro

f&ntă Prea"uvioasă Mai"ă Melania% Pentru a"easta te "instim "a e o adevărată urtătoare biruin!ă%

=inecu'ântăm pe <atăl !i pe >iul !i pe fântul 2u 2$mnul.

Cu milostenia ai "&#tigat milă< risiind ai dat "elor lisi!i< dretatea ta răm&ne n ve"i #i mireasma"ea de la d&nsa nu se nve"e#te, Cuvioasă Melania, urtătoare de *umne+eu, fala "elor "e "redin!ă te laudă ururea e tine%




5ntreitele valuri ale atimilor mă tulbură< ad&n"ul de+nădăduirii mă nea"ă< miluie#te-mă Mai"Ceea "e e#ti fără de riană, "are ai urtat n &nte"e e M&ntuitorul #i *omnul, Cel Ce -a năs""a un Prun" n iesle< e Care 5l rea năl!ăm ntru to!i ve"ii%

ă lăudăm, să bine"uv&ntăm #i să ne n"inăm *omnului, "&nt&ndu-/ #i rea năl!&ndu-2 e *&nsntru to!i ve"ii%

Imosul3 Pe tinerii "ei bine"redin"io#i, n "utor, na#terea 8ăs"ătoarei de *umne+eu i-a m&ntuatun"i fiind n"iuită, iar a"um lu"rată< e toată lumea ridi"ă să-!i "&nte !ie; e *omnul lu"rurlăuda!i-2 #i-2 rea năl!a!i ntru to!i ve"ii%

Cântaea a 6'a

Imos3 .va, adi"ă, rin boala%%%


2a 5năl!imea Prea"uratei *esăv&r#iri te-ai suit, feri"ită Melania #i ai ntre"ut Cetele "elor fără materie, aroiindu-te de dorirea "ea adevărată #i a"um te vesele#ti de /+vorul 1unătă!ilor% Penta"easta to!i te feri"im%


5mreună "u "etele sia#trilor "are au siăstrit #i #i-au u"is atimile te vesele#ti, rivind făa"oerire la trălu"ita fa!ă a lui *umne+eu, e Care mai nainte o aveai rin n"iuirile min!f&ntă Melania, ururea lăudată%


@mbl&nd e "ărarea "ea str&mtă, ai auns la lă!imea "ea desfătată a Raiului, unde este 1u"uria "el"e ră+nuies" #i Pomul ie!ii, retutindeni adu"&ndu-!i aminte de noi, "are săv&r#im sf&nomenirea ta%


Cel "e "u fri"ă este urtat e umeri de eruvimi, a"um #ade n bra!e de =e"ioară Prea"urată #i

s"ute"e este nfă#at Cel "e de+leagă lan!urile răută!ilor noastre #i "a un Prun" "u late este rănCel "e răne#te toată suflarea%Imosul3 .va, adi"ă, rin boala neas"ultării a adus blestemul năuntru< iar tu, =e"ioară, *umne+eu 8ăs"ătoare, rin lăstarul e Care 2-ai urtat n &nte"e ai nflorit lumii 1ine"uv&ntarePentru a"easta to!i te mărim%

edelna, glasul al 4-lea% (odo4ie3 *egrab ne nt&mină e noi mai nainte &nă "e nu ne robim "&vrăma#ii 6e ules" e 6ine #i ne ngro+es" e noi, ristoase, *umne+eul nostru, ierde "u Cru"6a e "ei "e se lută "u noi, "a să "unoas"ă "&t oate "redin!a dretmăritorilor, entru rugă"iuni

8ăs"ătoarei de *umne+eu, @nule, /ubitorule de oameni%



5mlinind dumne+eie#tile Porun"i, "u dragoste ai măr!it mul!imea aurului tău săra"ilor #i ridi"&ne umeri Cru"ea ta, Prea"uvioasă Melania, ai urmat "u "redin!ă mreună "u so!ul tău lui risto@nuia *umne+eului nostru, Care -a Răstignit "u 6ruul%

edelna Pra+ni"ului 8a#terii *omnului, glasul al 4-lea% (odo4ie3 ăim&ntatu-s-a /osif, lu"ru mresus de fire vă+&nd #i n minte a avut loaia "ea de e l&nă, la +ămislirea ta "ea fără de săm&n

de *umne+eu 8ăs"ătoare, rugul "el nears n fo", toiagul lui $aron "e a odrăslit #i mărturisinlogodni"ul #i o"rotitorul tău reo!ilor, a grăit; =e"ioara na#te #i duă na#tere răm&ne iară#i fe"ioară

eni!i să vedem, "redin"io#ilor, unde -a năs"ut ristos< dret a"eea să vedem unde merge steaua magii, măra!ii de la Răsărit< a"olo ngerii "&ntă nen"etat< ăstorii, etre"&nd noatea n "&m"&ntare vredni"ă grăies"; lavă ntru "ei de sus, Celui Ce -a năs"ut astă+i n e#teră din =e"ioară de *umne+eu 8ăs"ătoarea, n 1etleemul /udeii%

Imnogafie



1opaul fintei Cuvioase Melania Romana; 5ntru tine, mai"ă, "u os&rdie s-a m&ntuit "el duă ""ă, lu&nd "ru"ea, ai urmat lui ristos #i lu"r&nd, ai nvă!at să nu se uite la tru, "ă"i este tre"ător< să oarte griă de suflet, de lu"rul "el nemuritor% Pentru a"easta #i "u ngerii mreună se bu"urPrea"uvioasă Mai"ă Melania, duul tău%

Conda!ul fintei Cuvioase Melania Romana; 2umin&ndu-!i-se sufletul "u 2uminările Celui "e netrălu"it nouă din =e"ioară, ai strălu"it n fate bune, "eea "e e#ti vredni"ă de laudă% Că măr!ind

ăm&nt avu!ia "ea stri"ă"ioasă, ai ngrămădit "omoară de avu!ie "ereas"ă #i n siăstrie ai strălulămurit% Pentru a"easta "u dragoste te "instim e tine, Prea"uvioasă Melania%

1opa3 R&vnind la via!a ngereas"ă, ărăsit-ai alinarea lumii a"esteia "u tre+vie etre"&nd nfr&nare #i-n ad&n"ă smerenie% *e a"eea fă"utu-te-ai, rea n!eleată Melania, vas ales #i lin *uul f&nt, "are "u daruri te-a modobit, e to!i "em&ndu-i sre dumne+eias"a ta r&vnă "ălău+indu-i la tă&nul #i M&ntuitorul sufletelor noastre%

1opaul fintelor Melania #i $nisia (37 de"embrie), glasul al 4-lea; Pă#it-a!i e "alea virtu!ii &nla sf&r#it, n"in&ndu-vă lui *umne+eu Cuv&ntul; n n"er"ări te-ai bu"urat, $nisia, iar tu, Melan

strălu"it-ai "u lumina neătimirii% 5mreună strălu"ind lumii "u ra+ele virtu!ii, iar noi a"um v"erem; ruga!i-l e ristos *omnul să ne dăruias"ă arul ău?Conda!ul fintele Melania #i $nisia (las 3); Ca un oai! "u ndoită lumină, lumina!i 1iseri"a ristos "u taini"ă strălu"ire "ă tu, $nisia, n n"er"ări mu"eni"e#ti adus-ai rod nsutit, iară tMelania, "u lumina nevoin!ei ai strălu"it%5nvredni"indu-vă de via!a "ea nestri"ă"ioasă a feri"i!ilor?



%ie&ile Sfin&ilo ' %ia&a Cuvioasei Mai!ii noaste Melania Romana

8u se făle#te Roma, "etatea "ea mare, "ea rea strălu"ită #i mult vitea+ă, ni"i se nal!ă #i se "inste#at&ta entru frumuse!ea lo"ului, entru biruin!ele ei, entru ve"imea #i entru alte "ov&r#iri, "&t slăve#te duă vredni"ie #i duă "uviin!ă se modobe#te, entru sfin!ii robi ai tă&nului risto"uvio#ii #i mu"eni"ii "are, "u fate bune, au etre"ut #i s-au lutat bărbăte#te "u vrăma#ul #i defăimat de+mierdările true#ti #i toată desfr&narea, fă"&ndu-se "elor mai de e urmă ildă etre"ere mbunătă!ită% Ciar #i femeile, "are sunt firi neutin"ioase, au săv&r#it de-a ururomenitele nevoin!e vitee#ti #i strălu"ite biruin!e%

*intre a"estea una este #i f&nta Melania, "are a odrăslit din ărin!i "re#tini dret-"redin"io#i #fost neoata fintei Melania, a"eea "e se +i"ea bătr&na, "are a "er"etat n muntele 8itriei e musfin!i ărin!i #i multora a sluit din averea sa% 5n sf&nta "etate a /erusalimului, s&rguindu-se trei+e"i#ate de ani, "a $vraam, "u iubirea de străini, o? "&t de mul!i "re#tini a odinit, dintre "ei "aveneau de la răsărit #i de la aus, de la mia+ănoate #i de la mia+ă+i? 1iseri"ilor #i mănăstirilor lefă"ut mult bine, e monai #i monaii le-a ndestulat "u toate "ele de trebuin!ă, n"isorile



temni!ele erau line de fa"erile ei de bine% 5n Roma, atria sa, la multe femei #i bărba!i, a fori"inuitoare de m&ntuire, ovă!uindu-i "u sfatul "el folositor, sre "alea "e du"e la via!a ve#ni"ă%unei femei "a a"eea, lă"ută lui *umne+eu, era neoată a"eastă Cuvioasă Melania, năs"ută n Rom"ea ve"e, din fiul ei, fiind de neam bun #i rea luminat, "ă"i #i mo#ul #i tatăl ei erau din "ei mai frunte #i boga!i romani%

Melania, aung&nd n v&rstă, dorea să-#i ăstre+e fe"ioria #i entru a"easta de multe ori suăra

ărin!ii ei "u rea multe rugă"iuni% *ar, de vreme "e ei nu mai aveau alt fiu, "i numai e ea #i naveau e "ine să lase mo#tenitori ai bogă!iei lor, de a"eea, fără voia ei, la aisre+e"e ani de na#terea sa, au nso!it-o "u un bărbat, deootrivă "u slava neamului "elui bun, "u numele $elia"are avea #atesre+e"e ani de la na#tere%

ăv&r#indu-se nunta #i vie!uind ei n nso!ire "instită, Melania nu #i-a s"imbat g&ndul, "a mă"da"ă nu oate a-#i ă+i fe"ioria, "el u!in să trăias"ă n "ură!ie% *e a"eea ruga e bărbatul său n t"iul, entru ă+irea "ură!iei, adeseori sfătuindu-l #i "u la"rimi, +i"&nd; @A cât de ferici/i amf$st de am fi 'ie/uit împreună întru cură/ie din tinere/ele n$astre slu4ind lui 2umne"eu făamestecare trupească de care lucru am d$rit t$tdeauna !i d$resc !i am fi f$st unul altu

pricinuit$ri de 'ia/ă mai frum$asă !i mai cu plăcere de 2umne"eu. 2acă tinere/ele tale ceiubit$are de plăceri te $presc a face aceasta !i nu p$/i a răbda atunci lasă-mă măcar pe mine nu-mi fi piedică sc$pului meu. Iată î/i dau pentru mine răscumpărare t$ată b$gă/ia mea r$bii r$abele 'isteriile (aurul !i argintul) !i a'erea cea fără de număr. <$ate acestea le ai numai să fliberă de tine@.

.l ni"i n-o orea "u totul de la a"est g&nd al ei #i ni"i nu voia desăv&r#it să o libere+e, "i +i"ea "ătd&nsa "u dragoste; D8u este "u utin!ă a fi a"um a"easta, &nă "e nu vom vedea din noi mo#tenitoai averilor e "are le avem% Pentru "ă ni"i eu nu mă voi lăsa de s"oul tău "el bun - "ă este

ne"uviin!ă bărbatului a fi ntre"ut de femeie, n dorin!a "ea dumne+eias"ă #i n fată "ea bună% a#tetăm &nă "&nd va da *umne+eu rod nso!irii noastre #i atun"i vom alege via!a n "iul "are-l vei voiD%

Melania s-a nvoit "u sfatul bărbatului #i le-a dat *umne+eu rod &nte"elui arte femeias"ă, e "ar"um a năs"ut-o, a făgăduit-o lui *umne+eu entru ă+irea fe"ioriei, lătind datoria "ea entru sin"a "eea "e entru sine ea n-a utut ă+i, fiind dată fără de voie nso!irii, a"eea dorea să fie ă+ifii"a ei% $oi #i sre altă via!ă mai naltă regătindu-se, a n"eut mai mult a se derinde nfr&narea #i ostul, leăd&ndu-se de toată lă"erea truului, iar aine frumoase #i odoabe femeiede mult re! nu voia să oarte #i la baie nu se du"ea% *a"ă "&ndva ar fi fost silită de bărbatul său s

de ărin!i să se du"ă la baie, aoi nede+golindu-#i truul #i săla numai fa!a #i ie#ea% Roabelor orun"ea #i le dăruia "&te "eva, "a să nu sună la nimeni desre a"easta, aoi amintea făgăduinbărbatului său, +i"&nd; D/ată, a"um avem mo#tenitor al averilor noastre% ă etre"em de a"usinguri, re"um mi-ai făgăduitD% .l nsă n-o as"ulta%

Melania, vă+&nd e so!ul ei nendule"at, a "ugetat să fugă e as"uns ntr-o latură ne#tiută, lăs&ntată, lăs&nd mamă, bărbat, fii"ă #i toate bogă!iile% $stfel, era "urinsă de dorirea dumne+eias"ă #i ddragostea vie!ii "urate% >i ar fi fă"ut a"easta de nu ar fi fost orită de sfatul unor oameni "u bun"uviin!ă, "are i suneau a"este "uvinte aostole#ti; Celor "e s-au nsurat, le orun"es" nu eu,



*omnul, "a femeia să nu se desartă de bărbat% >i iară#i; 1ine este femeie, de-!i vei m&ntui bărbatul tău% Erindu-se "u nădedea m&ntuirii bărbatului, s-a lăsat de a"est g&nd%

o"otind, nsă, mare greutate să fie robită "u legea nso!irii, Melania urta n taină, e truul său"ăma#ă de ăr asru, afară de vremea "&nd #tia "ă are să fie vă+ută de bărbatul său #i n a"ea vremo de+bră"a "a să nu se n#tiin!e+e bărbatul său de o via!ă "a a"eea% Edată, vă+&nd a"easta sotatălui său, r&dea de a"ea aină de ăr, dosădind-o "u defăimări entru derinderea ei% *ar Melania

rugat-o "u multe la"rimi să nu sună nimănui%*uă o vreme, iar a +ămislit n &nte"e #i se aroia să nas"ă% osind omenirea f&ntului Mu"en2avrentie, a etre"ut toată noatea fără somn, n le"area genun"ilor #i n "itirea de salmnevoindu-se a "ov&r#i durerea "ea fireas"ă dinaintea na#terii% >i s-a fă"ut +iuă, dar ea n-a n"etrugă"iunea "ea "u multă osteneală #i se nmul!eau #i durerile na#terii, iar ea etre"ea n"ă rugă"iuni% $oi din osteneala rugă"iunii de toată noatea #i din durerea "ea fireas"ă a slăbit #i greu a năs"ut un run" de arte bărbăteas"ă, e "are, bote+&ndu-l, ndată s-a dus din lumea a"eas"ătre atria "ereas"ă%

*uă a"eastă na#tere, feri"ita Melania a fost "urinsă de dureri mai grele, n"&t se rimeduia moarte% 1ărbatul ei, st&nd naintea atului, suferea mult entru d&nsa #i "urins de ale, alerg&nd biseri"ă, a "ă+ut naintea lui *umne+eu "u multă t&nguire, "er&nd autor din năl!ime, iubitei saso!ii% Melania, av&nd vreme "u bun rile "a să adu"ă e bărbat la s"oul său, a trimis la d&nsufiind el n"ă n biseri"ă, +i"&nd; @2e '$ie!ti să fim 'ii amând$i să dai cu'ânt înaintea l2umne"eu că de acum înainte nu te 'ei mai atinge de mine !i '$m 'ie/ui în cură/ie până sfâr!itul 'ie/ii@.

1ărbatul ei, iubind-o foarte mult #i re!uind sănătatea ei mai mult de"&t e a sa, s-a suus voii ei #

fă"ut făgăduin!ă, n biseri"ă, naintea lui *umne+eu, "a duă a"eea să etrea"ă mreună "u d&nsaneameste"are trueas"ă% 5ntor"&ndu-se sluitorul #i sun&nd a"ea veste Melaniei, ndată s-a bu"ur"u duul #i a n"eut a-i fi mai u#or, entru "ă durerea trueas"ă s-a deărtat rin bu"urduovni"eas"ă #i dreata Celui Preanalt, "are du"ea s"oul dorin!ei sale la bun sf&r#it%

"ul&ndu-se Melania din atul durerii, nu duă multă vreme, i-a murit #i fii"a, odrasla "ea frumoaa fe"ioriei, "eea "e fusese făgăduită lui *umne+eu% Moartea a"eleia mai mult a de#tetat e $eli"ătre ă+irea "ură!iei, iar mai v&rtos "&nd i grăia Melania a"easta; @5e"i că 0nsu!i 2umne"eu nceamă spre 'ia/ă curată pentru că de ar fi pri'it bine unirea n$astră trupească ap$i nu ar luat pe fiii n$!tri@.

$stfel $elian #i Melania, duă nso!irea "ea trueas"ă a firii, au +ămislit via!a "ea duovni"eas"mai resus de fire, etre"&nd n ost #i n rugă"iune, ntru osteneli, ntru omor&rea truului, unul altul ndemn&ndu-se sre fata bună% $oi s-au sfătuit "a toate averile să le dăruias"ă lui ristorin m&inile săra"ilor, iar ei "u totul să se leede de lume #i să se fa"ă monai%

$u+ind ărin!ii Melaniei otăr&rea lor, i oreau% *e a"est lu"ru Melania #i $elian, m&nindu-foarte mult, ntr-o noate se sfătuiau ntre d&n#ii, "um ar utea să se i+băveas"ă de "ursele lumii ""u multe mletituri% *eodată, i-a "er"etat de sus un dar dumne+eies", "ă"i au sim!it mare #i bu

mireasmă venind din "er, e "are nu era "u utin!ă ni"i "u mintea a o aunge, ni"i "u limba a o su



#i s-au umlut de a"ea m&ng&iere duovni"eas"ă, n"&t au uitat toată m&nirea lor% $oi au fo"urin#i de mai mare dorin!ă de bunătă!ile "ele "ere#ti, iar lumea #i "u toate "ele ale ei, li s-au fă"ur&te% $tun"i au vrut să lase toate #i să fugă undeva e as"uns, "a să se fa"ă monai% *ar r&nduialui *umne+eu, altfel de "ale le-a r&nduit entru lu"rul "el dorit, "ă"i, este u!ină vreme, a mutatăl Melaniei #i a#a s-au liberat $elian #i Melania, entru a-#i arăta s&rguin!ele lor%

*ar, de vreme "e aveau mul!ime de averi e "are le făgăduise a le dărui lui ristos rin m&n

săra"ilor, nu ndată s-au desăr!it de lume #i de atrie% *e"i #i-au ales etre"ere l&ngă "etatea Romntr-un sat oare"are, &nă "e vor măr!i toate săra"ilor, vie!uind re"um n"euseră, ă+i"ură!enia "u os&rdie%

C&nd a"eastă feri"ită doime #i-a ales a"eastă via!ă străină #i lă"ută lui *umne+eu, $elian avv&rsta de două+e"i #i atru ani, iar Melania mlinea două+e"i% Cu adevărat mare minune era, afl&ndu-se ntr-a"ea v&rstă, n "are tinere!ile ard "a n "utorul 1abilonului, "u fo"ul atimiltrue#ti, a"eastă sf&ntă doime, av&ndu-#i via!a mreună mai resus de fire, etre"eau "a tinenear#i n "utor #i a"easta se săv&r#ea rin voin!a feri"itei Melania% Că"i a"easta "a o n!elearoabă a lui *umne+eu #i e sine se ă+ea "u dinadinsul #i e bărbat l !inea n de#tetare n"&t ea

fă"use bărbatului ei nvă!ătoare, ovă!uitoare #i e "alea *omnului nainte "ondu"ătoare%

*u"&nd o via!ă "a a"easta minunată, #i vindeau averile #i le măr!eau fără "ru!are "elor "e trebuiau% /ar diavolul urtor de fate lă"ute lui ristos s-a ornit asura lor "u răutate #i a ndemne un frate al lui $elian, "u numele evir, "are ntru nimi" so"otindu-i le răea averile, aoi vă+&"ă nu i se motrives" lui #i nu !in seamă de averile "ele luate, a n"eut #i mai mult a se ntindfă"&ndu-se stă&n e toate% .i ntru nerăutate răbdau, n"redin!&ndu-se lui *umne+eu #i numai da"easta le era m&nire, "ă "ele dăruite lui ristos intră n m&inile omului +avistni" #i aoi mai u!se dă la săra"i, fiind efuită artea lor%

*omnul, Cel "e aără e robii ăi #i-i s"oate de la "ei "e i asures", a luminat e bine"redin"ioamărăteasă erina% $"easta au+ind desre via!a lor "ea lă"ută lui *umne+eu, avea mare dorin!ă si vadă #i de a"eea, de multe ori, a trimis "ătre Melania rugă"iune să vină la alat să se nt&lneas"ă d&nsa% Ca să nu se arate mărea!ă "ă nu rime#te să se nt&lneas"ă "u mărăteasa, Melania a luat e $elian #i s-au dus am&ndoi% .ra atun"i legea usă "a să nu ndră+neas"ă ni"i o femeie a intra "asele mărăte#ti "u "aul a"oerit% 5nsă ea, defăim&nd legea "ea oliti"eas"ă, iar orunferi"itului $ostol Pavel, fără ni"i o s"imbare ă+ind-o, ni"i "aul nu #i-a des"oerit, ni"i rasa "săra"ă "u "are era mbră"ată nu #i-a s"imbat< "i a#a fiind mbră"ată a mers la "asele mărăte#ne!in&nd seama de lu"rurile "ele de mult re! "are erau a"olo%

Merg&nd am&ndoi a"olo, unde #edea mărăteasa, s-au n"inat ei, duă "um se "ădea% 5mărăteasvă+&nd atita smerenie, s-a s"ulat din s"aunul său entru evlavie #i i-a "emat l&ngă ea% $oi i"instit foarte mult #i se miră de mbră"ămintea lor "ea simlă #i de at&ta smerenie% 5mbră!i#&nd-o Melania, i-a +is; D=eri"ită e#ti tu "ă !i-ai ales o via!ă "a a"eastaD #i i-a făgăduit "ă se va ră+buna evir ndată% /ar ei au rugat-o "a să nu fa"ă i+b&nda, "i numai să-l sfătuias"ă a nu mai fi vrăma"ă"i +i"eau; Dmai bine este să fim asuri!i, de"&t să asurim e "ineva< entru "ă "elui lovit esobra+ i se orun"e#te n dumne+eias"a "ritură să ntoar"ă #i "ealaltă arte a obra+ului% *emul!umim !ie, o? stă&nă, entru aărarea "ea "u milostivire, iar i+b&ndă asura lui evir nu vrem,

mai bine vrem "a să nu ătimeas"ă "eva entru noi, "ă"i destul este nouă de va n"eta de a"um a m



fa"e rău #i a mai lua "ele "e sunt, nu ale noastre, "i ale lui ristos, ale săra"ilor, ale văduvelor #i as"ăăta!ilor% $oi au rugat e mărăteasă "a să-i lase liberi #i fără miedi"are a-#i vinde averi"ele mai mari, adi"ă "etă!i, sate, nu numai n /talia #i n !inutul Romei, "i #i n i"ilia, n ania, alia #i n 1ritania%$t&ta bogă!ie a mo#tenit de la ărin!i Melania, n"&t duă mărat nu mai era nimeni "a d&n#ii% >i sdat lui $elian #i Melaniei a"eastă voie, "a fără iedi"i să-#i v&ndă averile lor, "are erretutindeni, re"um vor voi% $tun"i a vrut Melania să dea sorei măratului unele daruri de mu

re!, dar a"eea n-a voit să rimeas"ă nimi", so"otind rin a"easta, "ă se fa"e fur de "ele sfinte, adia rimi "eva din lu"rurile lui ristos% *uă a"eea i-a liberat din alatul mărătes", ntru a letre"ere, "u multă "instire%

*e ai"i se vede "ă bogă!ia lor era foarte mare, "ă"i "asele e "are le aveau n Roma, nimeni nu utsă le "umere "u adevăratul re!% Mai e urmă, ar+&ndu-se de barbari, s-au v&ndut "u mai mi" riar banii s-au dat la săra"i% Cu nendoire este a +i"e "ă a"eastă "instită doime, mai mare bunăvoire arătat "ătre *umne+eu, de"&t /ov, entru "ă a"ela fără voie ier+&ndu-#i bogă!ia sa, mul!umea l*umne+eu, iar a"e#tia de bunăvoie s-au lisit de bogă!ii #i au autat săra"ilor% 2a n"eut viaa"easta se ărea ngreuiată #i nu at&t de lesni"ioasă, dar mai e urmă s-a arătat u#oară #i lină d

mireasmă duovni"eas"ă, entru "ă ugul lui ristos este bun #i sar"ina u#oară% *iavolul, ur&torbinelui #i al desăv&r#irii, isitind, se luta a-i miedi"a e d&n#ii de la leădarea de averi, riubirea de aur, "ă"i, adu"&ndu-se n "asa lor mul!ime de aur de la satele "e se v&nduseră, rinseseoare"are dragoste de aur% *ar Melania, sim!ind e vi"leanul, ndată a +drobit "aul lui, so"otinaurul "a tina #i măr!indu-l la săra"i%

Edată sunea feri"ita desre d&nsa a"easta; @*'eam un sat !i într-însul un palat f$arte frum$s la l$c înalt care c$'âr!ea t$ate satele n$astre. 2e $ parte era marea pe care de sus se 'edeplutirea c$răbiil$r !i 'ânarea pe!til$r iar de cealaltă parte c$paci înal/i câmpii 'er"i p$me/uri

grădini minunate. *c$l$ era baie f$arte frum$s făcută cântări de felurite păsări fiare de tneamul încise în cu!tile l$r precum !i 'ânaturi multe. Şi-mi punea 'ră4ma!ul în gând ca sp$ftesc satul acela !i să nu-l 'ând pentru atâta frumuse/e a lui ci să-l $presc pentru petrecermea. 2ar cu darul lui 2umne"eu cun$scând iară!i 'icle!ugul dia'$lului !i înt$rcându-mi mintespre săla!urile Baiului îndată am 'ândut satul acela !i pre/ul l-am dat împrumut ;rist$sulmeu@.

*in averile "e aveau n /talia, "a ni#te r&uri mari "urgeau ndurările lor rin toată lumea, &nă marginile ăm&ntului% Pentru "ă trimeteau multă milostivire rin toată lumea, n Mesootam=eni"ia, iria, .git, Palestina, tuturor biseri"ilor #i mănăstirilor de bărba!i #i de femei, n "ase

"ele rimitoare de străini, la bolni!e, săra"i, văduve #i la "ei "e erau rin n"isori, rin temni!e entru răs"umărarea "elor "e erau n robie% $stfel, se umleau din m&inile lor, "ele "u ndurar$usul #i Răsăritul% $oi se grăie#te desre d&n#ii "ă au "umărat oare"are ostroave ntregi la lo"ua#ni"e #i +idind mănăstiri n a"ele lo"uri, le dăruiau sre rana r&nduielii "elei duovni"e#ti% /fintele biseri"i de retutindeni le modobeau "u aur #i argint, "u ve#minte reo!e#ti, "usute "u #i "u toate felurile de bogă!ii%

$oi, lăs&nd n /talia foarte u!ine averi nev&ndute au luat "u ei #i e mama Melaniei, fiind n"ă via!ă #i s-au suit n "orabie, le"&nd n i"ilia< e de o arte "a să-#i v&ndă averile "e le aveau a"o

iar e de alta "a să "er"ete+e e feri"itul eis"o Pavlan, ărintele lor "el duovni"es"% /ar du



le"area lor din Roma, este u!in tim năvălind barbarii, toate "ele "e erau mreurul "etă!ii #i tot ăm&ntul /taliei le-au ustiit "u fo" de sabie< de"i bine au fă"ut sfin!ii "ă au v&ndut averile mnainte de a"ea vreme, *umne+eu r&nduind a#a% Că"i "eea "e era să se iardă n +adar fără ni"irăslătire de la *umne+eu, a"eea s-a fă"ut lor sre lată nsutită, ntru via!a "ea ve#ni"ă% >i n"ă #au ă+it ntreagă vremelni"a lor sănătate, ie#ind din /talia, "a 2ot din odoma, mai nainte de a""umlită năvălire #i rădare de barbari%

*e"i merg&nd n i"ilia #i m&ng&indu-se de vederea f&ntului Pavlin, aoi bine r&nduind averea aveau a"olo au le"at n 2ibia #i Cartagina< #i merg&nd ei e mare s-a ridi"at un vifor "umlit nvăluire mare, "are !inu multe +ile, n"&t #i aa de băut se sf&r#ise n "orabie, iar "orăbierii #imul!ime de slugi răbdau de sete% *e"i "unos"&nd Melania "ă s"oul "ălătoriei lor n 2ibia nu esduă voia lui *umne+eu a orun"it "a să ntoar"ă velele duă v&nt, un&ndu-#i nădedea *umne+eu, "a unde va voi .l a"olo să se ndrete+e "orabia%

=iind du#i "u v&nt grabni", au sosit e un ostrov, e "are "u u!in mai nainte de venirea lonăvălind barbarii fără de veste l robiseră, du"&nd "u d&n#ii o mul!ime de bărba!i, femei #i "oii<au trimis răsuns la lo"uitorii a"elui ostrov da"ă vor să-#i răs"umere robii, iar de nu, e to!i i v

tăia "u sabia #i s-a ri"inuit oorului l&ngere ndoită, e de o arte "ă at&tea suflete ale rudeniillor erau duse n robie, iar e de alta "ă au să moară de sabie #i n-au ni"i o nădede de i+băvirentru "ă u!ini aveau "u "e să-i răs"umere e ai lor, fiind săra"i% *e"i au+ind eis"oul ostrovula"eluia desre venirea la d&n#ii a "orăbiei de la Roma, a venit "a să "eară milostenie entrăs"umărarea robilor #i a dob&ndit mai mult de"&t nădăduia% Pentru "ă Melania "u bărbatul sămilostivindu-se sre d&n#ii, le-au dat at&ta aur, "&t le era de auns sre răs"umărarea tuturor robilo

Ple"&nd de la ostrovul a"ela, "u v&nt lin "are le sufla ntr-autor, degrabă au auns n Cartagin$"olo, ie#ind din "orabie, săv&r#eau lu"rul "el obi#nuit, adi"ă lu"rul milosteniei, bine fă"&

biseri"ilor, mănăstirilor #i săra"ilor #i bu"ur&nd e "ei bolnavi< iar "etatea n "are au etre"ut vremndelungată se numea 6agasta% 5n a"ea "etate era un reot oare"are, "u numele $liie, bărbat bundas"ăl ndem&nati" sre a nvă!a e "ei "e-l as"ultau% Pe a"esta, iubindu-l ei foarte mult, i-amodobit biseri"a "u multe odoabe #i multe sate au "umărat entru a"ea biseri"ă% 5n"ă #i domănăstiri au +idit a"olo, una bărbăteas"ă - #i una femeias"ă% Cea bărbăteas"ă entru ot+e"i monai, iar "ealaltă femeias"ă entru o sută trei+e"i de monaii #i "u tot felul de lu"ruri de trebuin#i de averi< aoi se ndeletni"ea f&nta Melania la mai mari ostiri #i nfr&nare, "ă"i la n"em&n"a odată n +i, la ausul soarelui, rană u!ină, v&rtoasă #i us"ată, duă a"eea a doua +i gust&nnumai, aoi ntr-a treia +i, "um #i toată sătăm&na o etre"ea fără rană, afară de s&mbăta *umini"a%

2u"rul m&inilor ei era de a s"rie, "ă"i s"ria foarte frumos #i iute, n"&t nu s"ria alt"ineva mai binde"&t d&nsa, iar "ăr!ile e "are le s"ria, fiind foarte bune, orun"ea "a să se v&ndă #i re!ul lor le dsăra"ilor, "ă"i era din agoniseala m&inilor ei%

2a "itirea dumne+eie#tilor "rituri foarte mult se nevoia, "ă"i, atun"i "&nd ostenea lu"rul m&inilei sau "u s"risul, se ndeletni"ea "u "itirea< aoi da"ă slăbeau o"ii din "itire multă, au+ul ei i ausă as"ulte "eea "e se "itea de al!ii, iar d&nsa as"ulta% Ebi"eiul ei era "a de trei ori ntr-un an "iteas"ă 6estamentul "el e"i #i "el 8ou< iar "uvintele "e se află ntr-nsele mai minunate, e a"el

ntărindu-le "u !inere de minte, de-a ururea le avea e bu+ele sale% omnul ei era abia două "easu



e noate #i a"ela nu e at, "i e ăm&nt, e un sa" din ăr% >i +i"ea "ă totdeauna se "uvine atrea+, entru "ă nu #tia n "e "eas va veni t&larul #i ntr-a"est fel de tre+ire a vie!ii derindea #i fe"ioarele sale "are-i slueau< aoi e mul!i tineri i-a ndule"at entru ă+irea fe"ioriei #i"ură!eniei #i multe suflete din "ei ne"redin"io#i a dob&ndit #i le-a adus "ătre *umne+eu%

ie!uind n Cartagina #ate ani, a voit să vadă sfintele lo"uri de la /erusalim% *e"i, suindu-se ntr"orabie "u mai"a sa #i "u $elian, "are-i era mai nainte bărbat duă tru, iar a"um frate duovni"

mreună ostni", fiind du#i de un v&nt bun, au sosit n $leFandria #i au sărutat e f&ntul Cirarieis"oul $leFandriei, "um #i e un alt bărbat mai nainte-vă+ător, "u numele de 6eodor% >i mufolosindu-se din "uvintele lor, iară#i au le"at n "ălătorie e mare #i au auns la sf&nta "etate/erusalimului, unde "u multă umilin!ă #i "u nesusă bu"urie a inimii n"onurau sfintele lo"uri, "are *omnul nostru #i Prea"urata Mai"a lui *umne+eu le-au sfin!it "u reasfintele lor i"ioare% /la Morm&ntul *omnului, feri"ita Melania de "u seară se n"idea n toate no!ile la rugă"iun$"olo, "&t de fierbin!i rugă"iuni năl!a ea "ătre *umne+eu, l&ng&nd #i "ă+&nd la Morm&nt*omnului #i sărut&ndu-l% 0ăbovind ei n /erusalim, rămă#i!a averii lor din /talia s-a v&ndut de rieten "redin"ios al lor #i re!ul li s-a trimis a"olo la /erusalim%

$u voit a merge #i la .git "a să "er"ete+e #i să vadă a"olo e ărin!ii ustiei, #i să le slueas"ă "averile lor% *e"i e mai"a sa, "are era foarte bătr&nă #i ostenită, au lăsat-o n sf&nta "etate "a +ideas"ă o "asă de lo"uin!ă, lingă muntele .leonului< iar ei singuri au ornit n "ale% $ung&nd .git umblau "er"et&nd e ărin!ii "ei din ustie #i mult folos #i adunau sufletelor lor din vorbirlor "ea insuflată de *umne+eu< multe ndurări n"ă au arătat #i a"olo "elor "e le trebuiau% 5n .git aflat e mul!i din ărin!i "are n-au vrut să rimeas"ă milostenia "e li se da lor, fugind de aur "a dmu#"ătura de #are%

*intre ei era unul "u numele /festion, "ătre "are venind ei #i mult rug&ndu-l să rimeas"ă #i de

d&n#ii "&!iva galbeni, n-a vrut să-i rimeas"ă% =eri"ita Melania n"onur&nd "ilia lui #i lu&nd seamaverii lui "elei ustni"e#ti, nimi" n-a aflat de"&t numai o rogoină, un vas "u aă, u!ină &ine us"a#i o "o#ni"ioară, n "are era sare< de"i a us n taină galbenii n "o#ni!a a"eea, n "are era sar*u"&ndu-se ei de la d&nsul, nu s-a tăinuit lu"rul a"esta bătr&nului< entru "ă ndată, afl&nd auras"uns n "o#ni!a "u sare, a alergat n urma lor, "u glas mare +i"&nd "a să stea u!in #i să a#tete< iei st&nd, bătr&nul a arătat aurul, !in&ndu-l n m&ini #i +i"ea; D8u-mi este de trebuin!ă a"est auentru "ă nu #tiu "e să fa" "u el #i e "e să-l "eltuies", lua!i al vostru iară#iD% /ar ei +i"eau; D*anu-!i trebuie !ie, aoi l vei da altoraD% /ar bătr&nul a răsuns; DCe trebuie a"esta ai"i #i la "e buCă"i lo"ul este ustiu, re"um vede!iD% /ar ei nevr&nd să ia de la bătr&n aurul naoi, bătr&nul larun"at n r&u #i s-a ntors la "ilia sa%

*e a"olo iară#i au venit n $leFandria, aoi n 8itria, retutindeni n"onur&nd lo"a#urile "eustni"e#ti, "a ni#te albine +bur&nd e diferite flori, adun&nd dul"ea!a mierii% $oi s-au ntors /erusalim, lini de bunătă!i duovni"e#ti, adunate din vorbirea "u sfin!ii ărin!i ustni"i #i au aflre"um au voit "asa "ea fă"ută de mai"a lor l&ngă .leon #i s-au sălă#luit a"olo% Melania s-a n"ntr-o "ăs"ioară str&mtă, un&ndu-#i otar "a ni"i ea să nu vadă e "ineva #i ni"i alt"ineva e enumai odată e sătăm&nă era "er"etată de mai"a sa #i de $elian, fratele său "el duovni"es"< #etre"ut ntr-a"ea n"isoare aisre+e"e ani% $oi mai"a ei fiind lină de fate bune #i de nădedea mutat "ătre *omnul%



*e"i Melania fă"&nd sluba "ea datorită moartei, iară#i s-a n"is ntr-o "ăs"ioară #i mai str&mtămai ntune"ată #i a etre"ut un an% *uă a"easta, străbăt&nd vestea retutindeni desre d&nsa mul!i venind la d&nsa entru folos, a ie#it din a"ea n"isoare, sre m&ntuirea altora< aoi a fă"utmănăstire #i a adunat nouă+e"i #i mai bine de fe"ioare< n"&t multe #i din "ele ă"ătoase au alergatd&nsa #i ovă!uindu-se n "alea o"ăin!ei rintr-nsa vie!uiau "u lă"ere de *umne+eu% $oi a a#e+n mănăstirea a"eea egumenie, iar ea sluea tuturor "a o roabă #i "a o mai"ă se ngriea entru toatea nvă!a e surori tot felul de fate bune, mai nt&i "ură!ia, aoi dragostea, fără de "are ni"i o fa

bună nu se oate săv&r#i< duă a"estea smerenia #i as"ultarea, răbdarea #i nerăutatea%$oi le sunea lor #i a"eastă oveste; A venit odată un tânăr la un stareţ mare vrând ca să se faucenic, iar stareţul, arătându-i la început în ce chip se cuvine a fi ucenic, i-a poruncit să ia un toiaşi să bată un butuc care era dinaintea uşii, cu lovituri mari, călcându-l cu picioarele.

Iar ucenicul ascultând pe stareţul, a bătut lemnul cel neînsufleţit cât a putut şi apoi stareţul lîntrebat: !mpotrivitu-s-a ţie butucul, ori s-a supărat" A fugit din locul său sau a venit asupra ta"

#cenicul a răspuns: $a nu.

%tareţul i-a &is: 'eci bate-l mai tare şi adaugă şi cuvinte mai aspre, dosădeşte-l, ocărăştenecinsteşte-l, defaimă-l şi cu totul grăieşte-l de rău.

(ăcând aceasta tânărul, l-a întrebat bătrânul: %-a mâniat asupra ta butucul cel ocărit" A grăceva împotrivă" %au a cârtit sau a ocărât împotrivă.

)ăspuns-a tânărul: $a nu, părinte, căci cum putea să răspundă ceva sau să se mânie, lemnul cneînsufleţit"

Iar stareţul a &is: 'acă poţi să fii ca acel butuc, nemâniindu-te asupra celor ce te-ar fi bătunefugind de răni, negrăind împotriva celor ce ţi s-au poruncit, nici, fiind ocărit, să ocărăşîmpotrivă* ci totdeauna să petreci ca lemnul, neclintit de nici un fel de supărare, atunci vino şi te fucenic* iar de nu, apoi nu te apropia nici de uşile noastre.

Cu a"est fel de ovestiri, feri"ita, nvă!&nd e surori răbdarea #i bunătatea, le era foarte mult folos% 5n"ă #i biseri"ă foarte frumoasă a fă"ut n a"ea mănăstire #i s-a s&rguit a fi sfin!ită "u sfintemoa#te ale f&ntului rooro" 0aaria, ale f&ntului nt&iului mu"eni" >tefan #i ale "elor atru+e"i mu"eni"i%

*uă a"eea fratele ei "el duovni"es", "are mai nt&i i-a fost so! duă tru, feri"itul $eliabinelă"&nd *omnului n via!a "ea monai"eas"ă s-a dus "ătre *umne+eu% /ar Melania fă"&ndu"ele "e se "uveneau "institei lui ngroări se regătea "ătre ie#irea din via!ă, a#tet&nd să moadegrabă< dar r&nduiala Celui Prea 5nalt a ndelungat via!a ei sre m&ntuirea altora% $ mai +idit dumoartea "elui "e-i fusese bărbat #i altă mănăstire entru bărba!i #i a "eltuit toată averea sa &nă sf&r#it, d&ndu-le toate sre slava lui *umne+eu, n"&t a rămas săra"ă "u truul, "eea "e "u duul mult avea sără"ia%



5n a"ea vreme i s-a adus o s"risoare de la Constantinool, de la un un"i al ei, "u numele olusiaRomanul% $"est olusian era n a"ea vreme antiat al "etă!ii Roma #i a venit din Roma fiind trimn i+antia la mărat, dorind foarte mult să vadă e neoata sa, "uvioasa Melania% Pentru a"eeatrimis la /erusalim, rug&nd-o să vină n i+antia, să se vadă% *ar Melania n-a vrut mai nt&i să du"ă la d&nsul, "ă"i se temea "a nu "umva să fie nelă"ută lui *umne+eu "ălătoria ei - "ă"i a"ela en"ă n ăg&nătatea elineas"ă< dar aoi, duă sfatul ărin!ilor duovni"e#ti, s-a dus, fiind ndemnade nădedea ntoar"erii lui "ătre *umne+eu%

*u"&ndu-se ea e us"at, oriunde i se nt&mla să intre n "etate, i se dădea de "ătre to!i mare "insentru "ă *umne+eu roslăvea e a"eea "are-2 slăvea% >i o nt&minau arierei, reo!i #i "ei mmari ai "etă!ii, ooarele #i egumenii mănăstirilor, rimind-o "u mare dragoste, "a e a"eea "are fi venit din "eruri< entru "ă n toată lumea strălu"ea lumina fatelor ei bune #i a vie!ii ei sfinte% *e"etele "elor sfin!i!i #i ale "elor simli, nt&min&nd-o #i etre"&nd-o dearte, i fă"eau mare "ins$oi aung&nd n Constantinool, a#iderea a fost "instită de măratul 6eodosie "el t&năr #i mărăteasa .vdo"ia, "um #i de f&ntul atriar Pro"lu, dar a găsit bolnav e un"iul său olusia"are vă+&nd-o s-a minunat foarte mult de mbră"ămintea ei monai"eas"ă #i de "inuirea truul"ă"i fa!a ei se us"ase de multă ostire #i osteneală, iar frumuse!ea ei de mult se ve#teise< aoi

strigat; DE, Melanio, iubita mea neoată, "um te #tiam #i "um te-ai fă"ut fără "i, tu "are mnainte erai rea frumoasăD%

*ar "e trebuin!ă este de multă ovestireG Că"i Cuvioasa Melania e de o arte rin sine, iar e dalta rin sfin!itul Pro"lu #i mai v&rtos rin vorba "ea de *umne+eu insuflată #i "u sfaturi folositoaa fă"ut a"easta, "ă un"iul său degrabă s-a leădat de ăg&nătatea elineas"ă #i s-a bote+nvredni"indu-se dumne+eie#tilor 6aine< aoi este u!ine +ile #i-a dat sufletul său n m&inile l*umne+eu #i a fost ngroat "u m&inile ei% >i etre"&nd a"olo vreme ndelungată, a mai ntors dreata "redin!ă e mul!i din eresul lui 8estorie, "are e atun"i tulbura biseri"a< iar e "

dret"redin"io#i i-a sfătuit să nu se lase n#ela!i% *e"i rin darul lui *umne+eu avea at&n!ele"iune, n"&t nimi" nu uteau sori motriva ei vorbele "ele ntune"ate ale sofi#tilor #i "ele multe mletituri ale nestorienilor< "ă"i de diminea!a &nă seara ntreb&nd-o de dreata "redin!rea n!eleata dădea astfel de răsunsuri n"&t tot Constantinoolul se minuna de n!ele"iunea fiind"ă "uvioasa era foarte nvă!ată n "ritură, "ă"i toată vremea vie!ii sale o ntrebuin!ase "itirea dumne+eie#tilor "rituri #i se umluse de darul *uului f&nt%

*uă a"easta feri"ita s-a ntors iară#i la /erusalim #i aroiindu-se de sf&r#itul său, se regătea "ătie#irea din via!a a"easta%

:rimise !i darul tămăduiril$r de b$li dintre care să spunem pu/ine pentru ade'erirea darului l2umne"eu care l$cuia într-însa

5mărăteasa .vdo"ia, numind e "uvioasa mai"ă duovni"eas"ă, a venit la /erusalim, e de o ar"a să se n"ine sfintelor lo"uri, iar e de alta "a să "er"ete+e e Cuvioasa Melania% $"easmărăteasă din nt&mlare #i-a s"rintit un i"ior de la n"eietură #i o durea foarte rău, n"&t ni"ă#i nu era "u utin!ă< dar numai "ă s-a atins de el mai"a Melania #i ndată s-a fă"ut sănătoasă%

777



E femeie oare"are t&nără era mun"ită de diavol #i-i n"isese gura n"&t nu utea să o des"idă "de u!in mă"ar, ni"i să răsundă vreun "uv&nt #i ni"i rană să guste, iar din lisă ndelungată m&n"are, mai mult de"&t din mun"ire diavoleas"ă, era să moară< e a"ea femeie a tămăduitCuvioasa Melania "u rugă"iunea #i "u ungerea de untdelemn sfin!it, "ă"i a ie#it dintr-nsa diavoluls-a des"is gura, sre mul!umirea #i slava lui *umne+eu< aoi m&n"&nd bu"ate s-a fă"ut sănătoasă

777

$ltă femeie, av&nd run" n &nte"e, se aroiase timul să nas"ă #i nu utea entru "ă murirun"ul n &nte"ele ei #i ea era "urinsă de mari dureri, n"&t se aroiase de moarte% *e"i a"esfemei i-au autat rugă"iunile fintei Melania #i numai "&t a us br&ul "uvioasei e &nte"ebolnavei, ndată a s"ăat de sar"ină, "ă"i a ie#it dintr-nsa run"ul "el mort #i s-a fă"ut sănătoasă #n"eut a grăi%

Cuvioasa vă+&nd mai nainte du"erea ei "ătre *umne+eu a n"onurat toate sfintele lo"uri d/erusalim #i "ele dimreur, din 1etleem #i alilea% $oi, sosind ra+ni"ul 8a#terii *omnului nost/isus ristos, a fost la rivegerea de toată noatea, n e#tera unde s-a năs"ut *omnul #i a"olo isus unei surori "are i era rudenie #i etre"ea l&ngă d&nsa, fiind nedesăr!ite, "ă a"um săv&r#e#

ra+ni"ul "el mai de e urmă al 8a#terii *omnului #i a l&ns rudenia ei foarte mult% $oi n +if&ntului mu"eni" >tefan a fost n biseri"a lui la "&ntarea de toată noatea% 5n a"ea +i, "itisurorilor ătimirea sf&ntului mu"eni", a adus #i "ătre d&nsele a"estea, +i"&nd "ă a"um le-a fă""itirea "ea din urmă< de"i s-a fă"ut l&ngere mare ntre surori entru d&nsa, "ă"i au ri"eut "ă a"uare să se du"ă dintre ele% /ar ea "u "uvinte de *umne+eu insuflate, re"um i era obi"eiul, le m&ng&mult, nvă!&ndu-le din bel#ug sre fata bună%

$oi a intrat n biseri"ă #i s-a rugat, +i"&nd; @2$amne 2umne"eule eu te-am ales !i te-am iubit la început eu te-am cinstit mai mult decât nunta !i decât t$ate b$gă/iile sla'a !i dulce/ile !i de

na!terea mea mi-am încredin/at Cie sufletul !i trupul !i de frica <a s-a lipit $sul meu de carnemea. <u cela ce m-ai /inut de mâna dreaptă !i cu sfatul <ău m-ai p$'ă/uit au"i !i acum glasmeu !i lacrimile acestea să p$rnească râurile mil$sti'irii <ale deci cură/e!te t$ate păcatele mecele de '$ie !i cele fără de '$ie7 dăruie!te-mi cele către <ine fără tulburare !i împiedicare ca snu mă $prească duurile cele rele din 'ă"du că !tii firea n$astră cea murit$are ?emurit$rule. Ştii $D iubit$rule de $ameni că nu este $m fără de priană nu este $m la care ns-ar fi putut afla $arecare pricini p$tri'nice măcar de ar fi f$st 'ia/a cui'a numai $ "i7 ci <tăpâne trecând cu 'ederea t$ate ale mele pune-mă curată la 4udecata <a@.

$stfel, rug&ndu-se #i nesf&r#ind rugă"iunea, a n"eut a boli "u truul% *ar de#i era foarte slabă d

ri"ina durerilor, nsă nu n"eta a merge la "&ntarea "ea obi#nuită a biseri"ii #i multe nvă!ături d&nsurorilor de diminea!a &nă seara% $oi s-a mărtă#it "u rea"uratele #i de via!ă fă"ătoare 6aine, dm&inile eis"oului .levterooliei, "are venise "u "lerul lui sre "er"etarea ei% $oi e rudenia s"are amar se t&nguia duă d&nsa #i e "elelalte surori m&ng&indu-le "u "uvinte #i d&nd tutursărutarea "ea mai de e urmă a +is "uv&ntul a"esta; @:recum a '$it 2$mnul a!a s-a făcut@.

Cu a"est "uv&nt #i-a dat duul n m&inile lui *umne+eu, "ul"&ndu-se e at #i m&inile re"um "ădea, singură un&ndu-le e iet n semnul Cru"ii #i o"ii bine n"i+&ndu-i, n +iua de trei+e"i unu a lunii de"embrie%



$oi s-au adunat la ngroarea ei to!i monaii, toate monaiile din toate mănăstirile "are eramreurul sfintei "etă!i #i fă"&nd toată noatea "&ntări de salmi, au ngroat-o "u "inste% /ar sf&nei suflet s-a sălă#uit n "ur!ile *omnului său, e Care 2-a iubit #i Căruia i-a sluit "u os&rdie n toa+ilele vie!ii sale, de a Cărui răslată fiind vredni"ă, mreună "u to!i sfin!ii roagă a"olo entru nă"ăto#ii e 6atăl #i e =iul #i e f&ntul *u, un *umne+eu n 6reime, Căruia se "uvine slava ve"i% $min%

Sinaxa ' (omeniea Cuvioasei mai!ii noaste Melania Romana

5n a"eastă lună (de"embrie), n +iua a trei+e"i #i una, omenirea Cuvioasei mai"ii noastre MelanRomana%

Cuvioasa mai"a noastră Melania a trăit e vremea măratului onoriu% .ra de neam "instit strălu"it, nt&iul n senatul roman%

f&nta iubea din toată inima e *omnul #i dorea să trăias"ă n fe"iorie% *ar ărin!ii ei au măritat-motriva ei #i a avut doi "oii% Murindu-i ărin!ii #i "oiii, a ărăsit "etatea #i s-a mutat n afa+idurilor "etă!ii% $"olo trăia n s"imni"ie, vinde"a e bolnavi, rimea e străini, "er"eta e "ei dn"isori #i e "ei surgiuni!i% $oi a v&ndut averea ei "ea mare% $ luat e ea 'H7%777 de galbeni #ia dat la mănăstiri #i la biseri"i%

2a n"eut m&n"a o dată la două +ile, aoi o dată la "in"i +ile, s&mbăta #i dumini"a% $vea s"riefoarte frumoasă #i modobită% 5n urmă a le"at n $fri"a, unde a stat #ate ani% *uă "e a măraverea ei #i a"olo, s-a dus n $leFandria% *in $leFandria s-a dus la /erusalim #i a trăit ntr-o "ilie%str&ns n urul ei 97 de fe"ioare #i le !inea e "eltuiala ei "u tot "e le trebuia%



5mbolnăvindu-se foarte greu de durere de "oaste, a "emat e 6eofil eis"oul .lefteruolei% mărtă#it "u fintele 6aine, #i-a luat rămas bun de la surorile ei #i a rostit a"este ultime "uvintD$#a s-a fă"ut, re"um a otăr&t *umne+eu?D #i ndată #i-a dat *omnului duul ei%

Sfântul +i!olae %elimiovi!i ' (oloagele de la ,hida ' (omeniea Sfintei Cuvioase MelaniRomana



.a s-a năs"ut la Roma din ărin!i evlavio#i #i foarte boga!i% .a a fost silită de ărin!ii ei să "ăsătores"ă "u un t&năr nobil, de "ondi!ia ei, e nume $inian%

2a na#terea "elui de al doilea "oil nsă ea s-a mbolnăvit foarte grav, "eea "e a determinat-o săarate so!ului ei "ă ea se va vinde"a numai da"ă el făgăduie#te "ăvor trăi mreună doar "a frate #i soră% o!ul ei a făgăduit, iar Cuvioasa Melania, din rea linbu"uriei inimii, s-a nsănăto#it desăv&r#it%

$#a binevoind *omnul, .l la timul de .l r&nduit i-a "emat la ine e "ei doi "oii ai lui $ini#i Melaniei% $tun"i ei au otăr&t să v&ndă toate imensele lor rorietă!i #i au măr!it banii săra"ilo

biseri"ilor #i m&năstirilor%

.i au "ălătorit n multe !ări #i "etă!i, fă"&nd retutindeni bine din bogă!iile lor% .i au "er"etat vesti!ii fin!i Părin!i din toată ustia egiteană, nvă!&nd mult #i +idindu-se suflete#te d"onvorbirile "u ei%

5n tot a"el tim, Cuvioasa Melania ostea foarte stri"t, avea r&nduiala de rugă"iune #i "itea mereu ntregime toate fintele "rituri, de trei ori n fie"are an%

.a a vie!uit n tot a"est tim "u so!ul ei "a o soră, el fiind mreună-nevoitor "u ea% osind $leFandria, ei au rimit bine"uv&ntarea Patriarului, e atun"i f&ntul Ciril%

*uă a"eea, ei au "ălătorit la /erusalim #i s-au sălă#luit la Muntele Măslinilor% $"olo CuvioaMelania s-a n"is ntr-o e#teră n "are a trăit ntru ostiri asre, rugă"iuni #i sfinte "itiri #i "ugetdumne+eie#ti vreme de aisre+e"e ani% .a a utut duă a"eea să fie de folos multor oameni e "alm&ntuirii% .a a ntemeiat o m&năstire de bărba!i #i o alta de femei%



%fânta +elania prea bogată a fost,'ar aurul ei tot l-a împărţit săracilor.

a imensa-i bogăţie săracilor o a risipit,%pre câştigarea !mpărăţiei erurilor.

el ce negustoreşte al lui aur bineînsutit primeşte de la 'umne&eu,ine înţelept cheltuieşte a lui bogăţie,rednic se face !mpărăţiei erurilor.

vlavioasa +elania, prea bogată,săracă s-a făcut,a în lume nu /-a avut scumpdecât pe 0ristos 'umne&eu*a avându-/ pe el, fără aur, prea bogată a fost,a a &is: 1+i-a2unge mie 0ristos 'umne&eu34

+elania, bunul medic, pe mulţi a vindecat,

5e 'omnul lăudând până la ultima ei suflare.

Cugetae



Cu "&tă n!ele"iune au #tiut sfin!ii, bărba!i #i femei, să-#i "iverniseas"ă averile lor lume#ti? Cu "&n!ele"iune au #tiut ei să-#i "umere e "ele nemuritoare "u "ele stri"ă"ioase? E, "e u!in re! us ei e bunurile ăm&nte#ti n ele nsele, so"otindu-le raf #i "enu#ă?

Cer"et&nd f&nta Melania sfin!ita ustie a Părin!ilor .gitului #i n ideea de a lăsa a"olo maautoare băne#ti, ea a fost uimită să vadă "u "&tă groa+ă #i silă resingeau sfin!ii ori"e fel da"umulare de bunuri materiale%

$stfel, "er"et&ndu-' e un sf&nt siastru e nume .festion, ea a vă+ut "ă nevoitorul nu are n "il

lui de"&t rogoini, un vas "u aă, un văsi#or "u sare #i u!ină &ine us"ată% Cunos"&nd mai dinain"ă bătr&nul nu va a""eta nimi" de la ea, ea a stre"urat n văsi#orul "u sare ni#te mone+i de aur% *ie#ind de a"olo #i deărt&ndu-se, ea l-a au+it e monaul alerg&nd duă ea #i strig&ndu-i din toauterile să se oreas"ă% .a s-a orit%

1ătr&nul, ntin+&ndu-i mone+ile, i-a +is; D8u am nevoie de a"estea, ia "e este al tău%D

*ar Melania i-a răsuns; D2e vei utea da altora "are au nevoie de ele%DD8imeni nu are nevoie de ele n a"este lo"uri,D a răsuns 1ătr&nul%

*ar nevoind f&nta să ia naoi "eea "e dăruise, 1ătr&nul a ridi"at m&na #i le-a arun"at n fluviaoi s-a ntors la a lui "ilie%

5n timul unei eidemii de "iumă "are lovise Constantinoolul, măratul Constantius a orun"it fie omor&!i rin ne"are n mare to!i "ei "ontamina!i%

f&ntul 0oti"us i-a răs"umărat nsă e a"eia #i i-a dus la "asa lui, unde le-a dat ngriirile "uveni6ermin&ndu-i-se banii, el a mers la mărat #i i-a "erut bani "a să i "umere mărgăritare de ma



re!% măratul i-a dat banii, "u "are f&ntul 0oti" #i-a "ontinuat sf&nta lu"rare de salvarebolnavilor%

5măratul i-a "erut ntr-o bună +i f&ntului erlele romise, iar f&ntul 0oti" '-a adus e mărat el a"asă #i i-a arătat bolnavii, sun&ndu-i; D$"estea, mărate, sunt mărgăritarele romise, e "are am "umărat "u nevoin!ele mele #i "u aurultău sre a ta m&ntuire%D

*ar măratul, nevoind să n!eleagă nimi", '-a os&ndit e f&ntul 0oti" la moarte% f&ntul 0oti" ns-a strămutat astfel la via!ă, iar măratul a rămas e ăm&nt "a să se o"ăias"ă #i să-#i isă#easă"atele a"umulate%

I!oane



=ucură-te fântă 9u'i$asă elaniaD

Sfânta Cuvioasă Melania Romana (31 decembrie)

Documents

Transcript of Sfânta Cuvioasă Melania Romana (31 decembrie)