Sfânta Cuvioasă Macrina, sora Sfântului Vasile cel mare (19 iulie)

8/12/2019 Sfânta Cuvioasă Macrina, sora Sfântului Vasile cel mare (19 iulie)

http://slidepdf.com/reader/full/sfanta-cuvioasa-macrina-sora-sfantului-vasile-cel-mare-19-iulie 1/58

Sfânta Cuvioasă Macrina,

sora Sfântului Vasile cel mare(19 iulie)

Sfânta Cuvioasă Macrina a trăit în secolul al IV-lea, fiind sora Sfântului Vasile cel mare şiSfântului Grigorie de Nyssa, cea mai mare din cei ece co!ii ai acestei familii" Macrina a fologodită, dar du!ă !u#in tim! logodnicul ei a murit" $a a trăit în continuare alături de mama e$milia ducând o via#ă curată şi !lăcută lui %umneeu" Sfânta Macrina a murit în anul &'("

Index

Evanghelia şi Apostolul ilei!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!"



Canon de rugăciune către Sfânta Cuvioasă Macrina, sora Sfântului Vasile cel mare #Acatistul Sfintei Macrina!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!$%Imnografie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!&%Vie'ile Sfin'ilor ( Via'a Cuvioasei Macrina, sora Sfântului Vasile cel mare!!!!!&)Sinaxar ( *omenirea *reacuvioasei Maicii noastre Macrina!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%%Sfântul +icolae Velimirovici *roloagele de la -hrida ( *omenirea Sfintei Cuvioase Macri!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%#

Cugetare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!%.Sfânta Cuvioasă Macrina Sfinte moaşte!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!)/Sfânta Cuvioasă Macrina săr0ătorită 1n 2iserica ortodoxă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!)%Icoane!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!))

Evanghelia şi Apostolul ilei

Evanghelia



Ev! 3uca 4, "#()/

36. Unul din farisei L-a rugat pe Iisus să mănânce cu el. Şi intrând în casa fariseului a !e"ut lmasă.3#. Şi iată era în cetate $ femeie păcăt$asă !i aflând că !ade la masă în casa fariseului a aduun ala%astru cu mir.3&. Şi stând la spate lângă pici$arele Lui plângând a început să ude cu lacrimi pici$arele L!i cu părul capului ei le !tergea. Şi săruta pici$arele Lui !i le ungea cu mir.39. Şi 'ă"ând fariseul care-L cemase a "is în sine *cesta de-ar fi pr$$r$c ar !ti cine e !i

fel e femeia care se atinge de +l că este păcăt$asă.,. Şi răspun"ând Iisus a "is către el im$ne am să-/i spun ce'a. 0n'ă/ăt$rule spune "ise el.,1. Un cămătar a'ea d$i dat$rnici. Unul era dat$r cu cinci sute de dinari iar celălalt ccinci"eci.,. 2ar nea'ând ei cu ce să plătească i-a iertat pe amând$i. 2eci care dintre ei îl 'a iu%i mmult,3. im$n răspun"ând a "is $c$tesc că acela căruia i-a iertat mai mult. Iar +l i-a "is 2rept 4udecat.,,. Şi înt$rcându-se către femeie a "is lui im$n 5e"i pe femeia aceasta *m intrat în casa ta

apă pe pici$are nu i-ai dat7 ea însă cu lacrimi i-a udat pici$arele !i le-a !ters cu părul ei.,8. ărutare nu i-ai dat7 ea însă de când am intrat n-a încetat să-i sărute pici$arele.,6. u untdelemn capul eu nu l-ai uns7 ea însă cu mir i-a uns pici$arele.,#. 2e aceea î/i "ic Iertate sunt păcatele ei cele multe căci mult a iu%it. Iar cui se iartă pu/ipu/in iu%e!te.,&. Şi a "is ei Iertate î/i sunt păcatele.,9. Şi au început cei ce !edeau împreună la masă să "ică în sine ine este *cesta care iartă păcatele8. Iar către femeie a "is redin/a ta te-a mântuit7 mergi în pace.



Apostol

Epistola către Coloseni a Sfântului Apostol *avelColoseni $, $($$

1. :a'el ap$st$l al lui ;rist$s Iisus prin '$in/a lui 2umne"eu !i <im$tei fratele n$stru. fin/il$r !i credinci$!il$r fra/i întru ;rist$s care sunt în $l$se ;ar '$uă !i pace de 2umne"eu <atăl n$stru !i de la 2$mnul n$stru Iisus ;rist$s.3. ul/umim lui 2umne"eu !i <atăl 2$mnului n$stru Iisus ;rist$s rugându-ne t$tdeaunpentru '$i,. ăci am au"it despre credin/a '$astră în ;rist$s Iisus !i despre drag$stea ce a'e/i către t$sfin/ii8. :entru năde4dea cea gătită '$uă în ceruri de care a/i au"it mai înainte în cu'ântul ade'ărul+'angeliei6. are a4ungând la '$i precum !i în t$ată lumea aduce r$adă !i sp$re!te înt$cmai ca la '$i d

"iua în care a/i au"it !i a/i cun$scut întru ade'ăr arul lui 2umne"eu.#. :recum a/i primit în'ă/ătură de la +pafras iu%itul împreună-slu4it$r cu n$i care este pentr'$i credinci$s slu4it$r al lui ;rist$s&. Şi care ne-a arătat iu%irea '$astră cea întru 2uul.9. 2e aceea !i n$i din "iua în care am au"it aceasta nu încetăm să ne rugăm pentru '$i !i scerem să 'ă umple/i de cun$a!terea '$ii Lui întru t$ată în/elepciunea !i priceperdu$'nicească1. a '$i să um%la/i cu 'rednicie întru 2$mnul plăcu/i Lui în t$ate aducând r$adă în $riclucru %un !i sp$rind în cun$a!terea lui 2umne"eu.11. Şi întări/i fiind cu t$ată puterea după puterea sla'ei Lui spre t$ată stăruin/a !i îndelungră%dare.



Canon de rugăciune către Sfânta Cuvioasă Macrina, sora Sfântului Vasile cel mare

5roparul Sfintei Cuvioase Macrina, sora Sfântului Vasile cel Mare, glasul al )-lea* +ntru tinmaică, cu osârdie s-a mântuit cel du!ă ci! că, luând crucea, ai urmat lui .ristos şi lucrând,

învă#at să nu se uite la tru!, căci este trecător ci să !oarte gri/ă de suflet, de lucrul cel nemurit!entru aceasta şi cu îngerii îm!reună se 0ucură, Cuvioasă Maică Macrina, duul tău"

Cântarea $

Irmosul6 %escide-voi gura mea şi se va um!lea de %uul şi cuvânt răs!unde-voi +m!ărătesMaici şi mă voi arăta luminat !rănuind şi voi cânta minunile ei, 0ucurându-mă"

Stih6 fântă u'i$asă acrina r$agă-te lui 2umne"eu pentru n$i.

1e Mirele Cel Curat al frumuse#ii sufletelor, de Care ai dorit, !e Care 2-ai iu0it din toată inimSfântă Macrina !rea mărită, roagă-2 să luminee !e cei ce te laudă"


Ca Cel Ce eşti adâncul 0unătă#ii celei mai !resus de cuget, .ristoase, ai mărit !e mireasa 3a cneîntinată, fiind li!ită de dragostea 3a, !e Sfânta Macrina cea fără !riană şi !ururea !omenită"




1rea lăudată Macrina, lauda fecioriei, cu fier0in#eală #i-ai !ăit tru!ul nevătămat, su!unându%uului !rin siăstrie şi !rin vie#uirea ta cea aleasă"

Stih6 :reasfântă =ăscăt$are de 2umne"eu miluie!te-ne pe n$i.

.ristos, Cel Ce a strălucit din !ântecele tău, Mireasă a lui %umneeu, a răsărit 2uceafăr în mi/loc

inimilor, celor ce cu credin#ă te cinstesc !e tine 1reacurată Maica lui %umneeu şi le-a răsărit iu!urtătoare de lumină, 1reasfântă 4ecioară"

Cântarea a "(a

Irmosul6 Nu întru în#ele!ciune şi în !utere şi în 0ogă#ie ne lăudăm ci întru 3ine, +n#ele!ciun3atălui Cea I!ostatică, .ristoase" Că nu este sfânt afară de 3ine, Iu0itorule de oameni"


4iind îm!odo0ită cu frumuse#e dată de %umneeu şi cu darul şi trăgându-te, lăudată, din neammucenicilor, ai râvnit o0iceiului lor cel dumneeiesc, cinstită Macrina"


1lecându-te legii celei dumneeieşti, fecioară, ai !ărăsit amestecarea vie#ii şi ai fugit de tul0ură!etrecând în !osturi şi în rugăciuni"


%e !runcă mică ai dorit du!ă sfin#enie şi de ocii maicii tale ai rămas !ăită, Sfântă Macrina, !rlăudată şi fără !riană"


1ământ nearat te ştim !e tine, 1reasfântă 4ecioară, ca !e una ce fără sămân#ă ne-ai odrăslit nouS!icul vie#ii, !rin Care, întărindu-ne, !e tine te fericim"

Cântarea a %(a

Irmosul6 Cel ce şade în slavă !e scaunul %umneeirii, !e Nor 5şor a venit, Iisus Cel d%umneeire, !rin 1almă Curată şi a mântuit !e cei ce cântă* Slavă .ristoase, !uterii 3ale"


6morându-te !entru lume şi !entru lucrurile lumii, te-ai îndre!tat !e tine de dragostea cdumneeiască, a vie#ui numai lui %umneeu, !ăind frumuse#ea Mirelui tău nestricată şi !rea curaşi !rea cinstită"




Ceea ce a râvnit cinstitei 3ecla, întâia muceni#ă şi ai urmat vie#ii ei celei dumneeieşti, !rin credindin suflare dumneeiască ai !rimit de sus şi numele ei !rin asemănare"


Gătind mirese fecioarele, tu, Sfântă Macrina, le-ai adus Cuvântului Celui 4ecioresc, Care a străludin 4ecioară căci ne!ătimirea ei !e fa#ă o ai arătat a fi cuviincioasă şi !e !otrivă !entru CNe!ătimitor"


%umneeieştile râuri ale darurilor, ivoarele vindecărilor şi îm!ăr#irile 0ogă#iei celei dumneeiese îm!art de la mâna cea înce!ătoare de via#ă a Celui Ce S-a născut din !ântecele tău, Mireasă a l%umneeu, Ceea ce eşti cu numele de dar"

Cântarea a )(a

Irmosul6 Necredincioşii nu vor vedea slava 3a, .ristoase dar noi !e 3ine, 5nul-Născut, StrălucirSlavei %umneeirii 3atălui, de noa!te mânecând, 3e lăudăm, Iu0itorule de oameni"

Stih6 fântă u'i$asă acrina r$agă-te lui 2umne"eu pentru n$i.Cugetând, frumoasă fecioară, la frumuse#ea cea !rea curată a cinstitului tău Mire, nu ai suferit să fs!urcată de !atimi frumuse#ea cea cinstită şi cu ci! dumneeiesc a sufletului tău, !rea în#elea!tă"

Stih6 fântă u'i$asă acrina r$agă-te lui 2umne"eu pentru n$i.7vând !e .ristos mângâiere tare şi temeinică şi nesfărâmată, ai omorât tul0urarea cea multă!atimilor, de noa!te mânecând şi slăvind !e %omnul"


1ăitu-#i-ai cugetul întărit către .ristos, căci către %ânsul din !ântece te-ai dat, ceea ce eşti fă!riană şi 2ui #i-ai încinat sufletul şi tru!ul, din tinere#e siăstrindu-te"


Născut-ai !e .ristos, 8iditorul a toată lumea, Care ne-a înci!uit de inoavă !e noi, cei ce 0unăvoie am căut la stricăciune şi ne-am înăl#at către slava cea negrăită, o, Maică a lui %umneeu

Cântarea a #(a

Irmos6 9ertfi-voi :ie cu glas de laudă, %oamne, strigă către 3ine ;iserica, cură#indu-se de sângedemonilor cu Sângele curs, !rin milostivire, din coasta 3a"




%ragostea lui .ristos lămurit înflorind în cugetul tău, ai sădit tot felul de 0unătă#i şi învă#ăturile cedumneeieşti ale dre!tei credin#e"


2ăudând !e %umneeu cu rugăciuni neîncetate, fecioară, ai tras de la %ânsul a/utor tare şi ai !rimdarul dumneeieştii feciorii"


Cu cununa darurilor te-a încununat .ristos, ca !e o fecioară curată şi te-a sălăşluit în cămările cecereşti ca !e o !ovă#uitoare a cetei fecioarelor, cugetătoare de %umneeu"


Cele deose0ite mai dinainte s-au adunat în unire căci tu în ci! de negrăit ai născut cu două fîm!reunate în ele !e %umneeu Cuvântul, Care cu adevărat S-a +ntru!at din tine, 1reacurată"

Condac, glasul al <-lea" *odo0ie6 7rătatu-3e-ai astăi lumii şi 2umina 3a, %oamne s-a însemn!este noi care cu cunoştin#ă 3e lăudăm, venit-ai şi 3e-ai arătat, 2umina Cea Nea!ro!iată"

Iu0ind din toată inima !e %umneeu Cel ;un, 1reacuvioasă Macrina şi cinstita Cruce a 7cestuia !umeri luând, cu osârdie ai urmat 2ui, de unde ai şi aflat iertare de greşeli"

Cântarea a 4(a

Irmosul6 Cel Ce ai i0ăvit din foc !e tinerii lui 7vraam şi ai ucis !e caldei, care fără dre!tate vân!e cei dre!#i, 1rea lăudate %oamne, 0inecuvântat eşti, %umneeu !ărin#ilor noştri"


Numai de .ristos dorind şi ca una ce erai rănită de dragostea cea desăvârşită, lămurit grăiai* du3ine voi alerga, 1rea lăudate %oamne, %umneeul !ărin#ilor noştri, 0ine eşti cuvântat"


2e!ădând mişcările !atimilor celor mult tul0urătoare, te-ai îm0răcat cu aina cea luminoasăne!ătimirii, cântând* 1rea lăudate %oamne, %umneeul !ărin#ilor noştri, 0ine eşti cuvântat"


Sur!ând s!rânceana, cea ca de fiară înăl#ată a vră/maşului, înce!ătorul de răută#i, ai !rimit daruri0iruin#ei, vrednică de laudă, cântând* 1rea lăudate %oamne, %umneeul !ărin#ilor noştri, 0ine e

cuvântat"




Cu îndrăneala ta cea de Maică, ru!e, 1reacurată, lan#ul greşelilor, al celor ce, cu 0ună cucerniciecu credin#ă, cântă naşterii tale* 1rea lăudate %oamne, %umneeul !ărin#ilor noştri, 0ine ecuvântat"

Cântarea a .(a

Irmos6 1e tinerii cei 0inecredincioşi în cu!tor, naşterea Născătoarei de %umneeu i-a mântuatunci fiind înci!uită, iar acum lucrată !e toată lumea ridică să-#i cânte :ie* !e %omnul lucrurilăuda#i-2 şi-2 !rea înăl#a#i întru to#i vecii"


Cu !etrecerea ta cea cuvioasă sfin#eniei şi cu via#ă cură#ită !rin credin#ă, te-ai arătat !rinos neră!ceea ce eşti de %umneeu insuflată, mărită Macrina şi îm!reună cu îngerii cântai* !e %omn

lăuda#i-2, lucrurile şi-2 !rea înăl#a#i întru to#i vecii"


4iind îm0răcată cu omorârea !atimilor, te-ai mutat către dumneeiasca nemurire, învă#ând în cales şi în#ele!t nemurirea şi însăşi mişcarea sufletului, cântând* !e %omnul lăuda#i-2, lucrurile şi!rea înăl#a#i întru to#i vecii"


2uminându-te la cuget şi la fa#ă de strălucirea vărsării de 2umina cea +ntreit 2uminătoare, adormit, !rea fericită, somnul cel fericit, văând cu veselie !e Cel dorit de tine şi cântând* !%omnul lăuda#i-2, lucrurile şi-2 !rea înăl#a#i întru to#i vecii"


1e tine, sicriul cel !rea sfânt şi um0rit cu %umneeiescul %u, !e tine, Ceea ce ai născut Cuvântul Cel mai înainte de veci şi Veşnic, Care, !entru nes!usa milostivire, S-a făcut 6mNăscătoare de %umneeu te lăudăm şi te !rea înăl#ăm întru to#i vecii"

Cântarea a 7(a

Irmos6 $va, adică, !rin 0oala neascultării 0lestem înăuntru a adus, iar tu, 4ecioară de %umneNăscătoare, !rin 6drasla sarcinii tale, ai înflorit în lume ;inecuvântarea !entru aceasta, to#i mărim"




5rmând tu cu adevărat du!ă 0ogată mila lui %umneeu, ai rănit !e to#i cei li!si#i de sărăcie, !rlăudată" 1entru aceea, Cel milostiv te-a mărit !e tine căci te-ai arătat milostivă"


7i stat, !rea mărită, înaintea lui %umneeu !urtătoare de lumină căci, îm!odo0indu-te cu via#ă şi cuvânt şi cu tot felul de 0unără#i alese, te-ai făcut lumină şi ai luminat 0ună mireasma neamulu

!rin urcuşurile cele mai alese"Stih6 fântă u'i$asă acrina r$agă-te lui 2umne"eu pentru n$i.

7i locuit, Sfântă Macrina, în cămara cea !rea luminată şi în casa cerească de Mire, unde a/ungânfecioară, îm!reună cu ariereii, fra#ii tăi, roagă cu îndrăneală !e %umnul să mântuiască !e to#i cce te laudă !e tine"


=odul !ântecelui tău a strălucit frumos întru !odoa0ă mai mult decât to#i, că tu, 4ecioaNăscătoare de %umneeu, ai născut !e %umneeu +ntru!at, Care S-a arătat ca să mântuiască !e om1entru aceea, to#i te slăvim"

Sedelna, glasul >" *odo0ie6 Mormântul 3ău, Mântuitorule, ostaşii stră/uindu-l, mor#i s-au făcut strălucirea îngerului ce s-a arătat, care a vestit femeilor +nvierea" 1e 3ine 3e mărim, 1ierătorstricăciunii, la 3ine cădem, Cel ce ai înviat din mormânt la 5nul %umneeul nostru"

Mieluşea fără !riană şi curată, înfrumuse#ându-te cu !odoa0a darului, tăinuit te-ai îm!reunat

%omnul !rin cură#ia vie#ii" 1entru aceasta, ai !rimit darul tămăduirilor, vindecând toate 0olile !uterea %uului"

Sedelna 1reasfintei Născătoare de %umneeu, glasul a )-lea" *odo0ie6 1e +n#ele!ciunea şi Cuvânîn !ântecele tău ămislind fără ardere, Maica lui %umneeu, în ci! de negrăit ai născut !e Cel Cefăcut toate şi în 0ra#ele tale ai avut !e Cel Ce #ine toate şi la sân ai rănit !e Cel Ce răneşte lume1entru aceasta, te rog !e tine, 1reasfântă 4ecioară, să mă i0ăveşti de greşeli, când va fi să staînaintea fe#ei 8iditorului meu, Stă!ână 4ecioară Curată, atunci să-mi dăruieşti a/utorul tău, că tine te am năde/de eu, ro0ul tău"

Căând întru multe feluri de su!ărări de la vră/maşii cei vău#i şi nevău#i, cu!rins sunt de val!ăcatelor mele celor nenumărate ci, ca la un a/utor fier0inte şi ca la un aco!erământ al meu, alerglimanul 0unătă#ii tale, 1reacurată" 1entru aceasta, 1reasfântă 4ecioară, roagă !e Cel Ce fără dsămân#ă S-a născut din tine !entru to#i ro0ii tăi, care neîncetat te laudă, Născătoare de %umne1reacurată, să dăruiască iertare de greşeli celor ce cu credin#ă se încină 1reacuratei naşterii tale"

Sedelna Sfintei Cruci şi a 1reasfintei Născătoare de %umneeu, glasul a )-lea" *odo0ie6 +n#ele!ciunea şi Cuvântul în !ântecele tău ămislind fără ardere, Maica lui %umneeu, în ci! negrăit ai născut !e Cel Ce a făcut toate şi în 0ra#ele tale ai avut !e Cel Ce #ine toate şi la sân

rănit !e Cel Ce răneşte lumea" 1entru aceasta, te rog !e tine, 1reasfântă 4ecioară, să mă i0ăve



de greşeli, când va fi să stau înaintea fe#ei 8iditorului meu, Stă!ână 4ecioară Curată, atunci să-mdăruieşti a/utorul tău, că !e tine te am năde/de eu, ro0ul tău"

+m!uns fiind cu suli#a în coastă, 8iditorule, Cel Ce ai !ăit !ântecele nestricat, la naşterea 3a şiucis cu suli#a !e tiranul, înnoind !e $va cu înnoire dumneeiască, :i-ai idit firea din 7dam cdintâi, 3u, 7dam cel de-al doilea" 1entru aceasta, dormind somnul cel din fire viu, tuturor ai dăruvia#ă căci !e to#i i-ai deşte!tat ca din somn, cu adormirea 3a, Cuvinte" Iar !e mine, Ceea ce fă

durere 3e-am născut, m-ai rănit cu suli#a, Milostive şi cu adormirea 3a m-ai li!sit de via#a 3a"

Acatistul Sfintei Macrina

8ugăciunile 1ncepătoare

0n numele <atălui !i al >iului !i al fântului 2u. *min.

la'ă ?ie 2umne"eul n$stru la'ă ?ie @la'ă ?ie 2umne"eul n$stru la'ă ?ie @la'ă ?ie 2umne"eul n$stru la'ă ?ie @

0mpărate ceresc ângâiet$rule 2uul *de'ărului care pretutindenea e!ti !i t$ate le impline!5istierul %unătă/il$r !i 2ătăt$rule de 'ia/ă 'in$ !i te sălă!luie!te întru n$i !i ne cură/e!te pe nde t$ată intinăciunea !i mântuie!te Aunule sufletele n$astre.

finte 2umne"eule finte <are finte fără de m$arte miluie!te-ne pe n$i.



finte 2umne"eule finte <are finte fără de m$arte miluie!te-ne pe n$i. finte 2umne"eule finte <are finte fără de m$arte miluie!te-ne pe n$i.

la'ă <atălui !i >iului !i fântului 2u. Şi acum !i pururea !i în 'ecii 'ecil$r. *min.

:reasfântă <reime miluie!te-ne pe n$i72$amne cură/e!te păcatele n$astre7tăpâne iartă fărădelegile n$astre7

finte cercetea"ă !i 'indecă neputin/ele n$astre pentru numele <ău.

2$amne miluie!te @ 2$amne miluie!te @ 2$amne miluie!te @

la'ă <atălui !i >iului !i fântului 2u. Şi acum !i pururea !i în 'ecii 'ecil$r. *min.

<atăl n$stru are e!ti în ceruri sfin/ească-se numele <ău 'ie împără/ia <a facă-se '$ia <

precum în cer a!a !i pe pământ. :âinea n$astră cea spre fiin/ă dă-ne-$ n$uă astă"i. Şi ne iarn$uă gre!alele n$astre precum !i n$i iertăm gre!i/il$r n$!tri. Şi nu ne duce pe n$i în ispită ci ni"%ă'e!te de cel rău. ă a <a este 0mpără/ia !i puterea !i sla'a a <atălui !i a >iului !i a fântul2u acum !i pururea !i în 'ecii 'ecil$r. *min.

iluie!te-ne pe n$i 2$amne miluie!te-ne pe n$i că nepricepându-ne de nici un răspunaceastă rugăciune aducem ?ie ca unui tăpân n$i păcăt$!ii r$%ii <ăi miluie!te-ne pe n$i.

la'ă <atălui !i >iului !i fântului 2u.

2$amne miluie!te-ne pe n$i că întru <ine am nădă4duit7 nu <e mânia pe n$i f$arte nici p$mefărădelegile n$astre ci caută !i acum ca un il$sti' !i ne i"%ă'e!te pe n$i de 'ră4ma!ii n$!tri c<u e!ti 2umne"eul n$stru !i n$i suntem p$p$rul <ău t$/i lucrul mâinil$r <ale !i numele <ăcemăm.

Şi acum !i pururea !i în 'ecii 'ecil$r. *min.

U!a mil$sti'irii descide-$ n$uă%inecu'ântată =ăscăt$are de 2umne"eu ca să nu pierim cei nădă4duim întru tine ci să ne mântuim prin tine din ne'$i că tu e!ti mântuirea neamul

cre!tinesc.re"ul red 0ntr-Unul 2umne"eu <atăl *t$/iit$rul >ăcăt$rul cerului !i al pământului al tutur$r cel'ă"ute !i ne'ă"ute.Şi întru Unul 2$mn Iisus ;rist$s >iul lui 2umne"eu Unul-=ăscut are din <atăl -a născumai înainte de t$/i 'ecii. Lumină din Lumină 2umne"eu ade'ărat din 2umne"eu ade'ăra=ăscut nu făcut el de $ fiin/ă cu <atăl prin are t$ate s-au făcut.are pentru n$i $amenii !i pentru a n$astră mântuire.-a p$g$rât din ceruri Şi -a întrupat de 2uul fânt !i din aria >eci$ara Şi -a făcut $m.



Şi -a răstignit pentru n$i în "ilele lui :ilat din :$nt Şi a pătimit !i -a îngr$pat. Şi a în'iattreia "i după cripturi . Şi -a suit la ceruri !i Şade de-a dreapta <atălui. Şi iară!i 'a să 'ină cu sla'ă să 4udece 'iii m$r/ii * cărui 0mpără/ie nu 'a a'ea sfâr!it.Şi întru 2uul fânt 2$mnul de 'ia/ă >ăcăt$rul are din <atăl purcedeela ce împreună cu <atăl !i cu >iul este încinat !i slă'it are a grăit prin pr$$r$ci.0ntru-una fântă $%$rnicească !i ap$st$lească Aiserică

ărturisesc un %$te" întru iertarea păcatel$r*!tept în'ierea m$r/il$r !i 'ia/a 'eacului ce 'a să fie. *min @

Condacul $:ie, celei alese de %umneeu din neamul dre!#ilor s!re a !lini cununa cea îm!odo0ită a sfin#enienoi cei ce suntem în necauri şi întristări în lumea aceasta şi cerem şi aşte!tăm mila lui %umnerevărsată asu!ra noastră !rin sfintele tale rugăciuni şi mi/lociri î#i aducem cântări de mul#umire şi laudă strigând aşa* Aucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@

Icosul $

Cetelor îngereşti !lăcută le-a fost vie#uirea ta aici !e !ământ Maică !rea cuvioasă că în truomenesc fiind ai vie#uit ca un înger 0iruind !rin înfrânare !atimile şi !oftele tru!ului intrând astfcurată şi ne!riănită în !atria cea cerească !entru care te lăudăm icând*;ucură-te, a maicii tale !ârgă cu multă rodire;ucură-te, tărie 0ăr0ătească în femeiască fire;ucură-te, înger ceresc în tru! !ământesc;ucură-te, că #i-ai răstignit !atimile tru!ului firescAucură-te flacără aprinsă a drag$stei 'ii pentru 2$mnul7;ucură-te, că 0alaurul cu arma Sfintei Cruci l-ai ră0it

;ucură-te, că !rin !uterea credin#ei şi frica de moarte ai 0iruit;ucură-te, că ne luminei mintea cu gândul cel 0un;ucură-te, că !rin !ilda vie#ii tale învă#ătură sfântă ne dai;ucură-te, că ai !ătruns adâncul tainelor învă#ăturii şi trăirii creştine;ucură-te, către %omnul tămâie 0inemirositoare de neîncetată rugăciune;ucură-te, cădelni#ă !lină de untdelemnul în#ele!ciunii, veşnic a!rinsăAucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@Condacul &Iu0ind tu !e .ristos-Cuvântul lui %umneeu, ai ales cuvintele cântărilor de !salmi ca înso#itoanedes!ăr#ite în tot ceasul" 1entru aceasta te rugăm întăreşte-ne şi !e noi să îm!letim cuvinte de lau

din roada fa!telor 0une !e care să le aducem !rinos %omnului, cântând îm!reună cu tine* *liluia@

Icosul &S!ic însutit roditor te-ai arătat a fi, răsărind din #arina cea 0inecuvântată a strămoşilor tăi şi cîn#ele!ciunea cea cerească fiind dăruită de %umneeu, ai ales via#a cea curată aici !e !ămân!regătind !e cea veşnică !rin neîncetate rugăciuni şi nevoin#e, !entru care î#i cântăm*;ucură-te, mugur !rea frumos, din vlăstarul dre!tei credin#e ivit;ucură-te, că din rădăcină 0inecuvântată ai răsărit;ucură-te, că te-ai adă!at cu a!ele dulci ale Sfintei Scri!turi ca un !ământ însetoşat

;ucură-te, că din leagăn cu la!tele dre!tei credin#e 0una ta maică te-a ală!tat



;ucură-te, că vârsta !runciei #i-a fost încununată cu desăvârşită în#ele!ciune;ucură-te, 0lândă mieluşea, că /ugul lui .ristos cu 0ucurie ai luat;ucură-te, ceea ce cu 0ună cunoştin#ă te-ai înveşmântat;ucură-te, că ai fost îm!odo0ită cu frumuse#ea ci!ului;ucură-te, că ai câştigat cură#ia duului;ucură-te, că ai ales dragostea Mirelui Ceresc;ucură-te, că !entru mântuirea noastră rugâciunile tale fier0inte la %omnul mi/locesc

;ucură-te, că însuşi .ristos te-a ărăit să-I fii MireasâAucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@

Condacul "+ncă înainte de naşterea ta un înger i-a vestit de trei ori maicii tale $milia că 3ecla te vei cem!roorocind !rin aceasta că lu!tele şi ostenelile tale vor fi asemenea cu ale celei dintâi dinmuceni#e, dar ai !rimit numele 0unicii tale Macrina, ca în vremea !rigonirilor să mărturiseşti !.ristos asemenea ei, cântând neîncetat* *liluia@

Icosul "

4ecioarelor celor în#ele!te asemănându-te, ai !ăstrat a!rinsă candela sufletului tău, ai îm!odo0itcu lumina virtu#ilor şi ai adă!at-o cu untdelemnul dragostei de %umneeu, gata fiind a intra Cămara de nuntă a Cerescului Mire, Căruia roagă-te acum să ne dăruiască iertarea !ăcatelor şi miîn iua /udecă#ii, nouă celor ce-#i cântăm aşa*;ucură-te, către .ristos neîncetat înăl#ată dulce cântare;ucură-te, inimă îm!odo0ită cu dumneeiască cugetare;ucură-te, că ai !ăstrat vie în tine suflarea %uului Sfânt şi ai făcut-o mult roditoare;ucură-te, că te-ai arătat în toate cum!ătată;ucură-te, că alături de maica ta ai vie#uit !ână la sfârşitul vie#ii ei !ământeşti

;ucură-te, că a#i a/uns îm!reună la mari măsuri duovniceşti;ucură-te, că asemenea strămoşilor tăi ai le!ădat averile cele !ământeşti;ucură-te, că astfel făcând le-ai do0ândit !e cele cereşti;ucură-te, că de toate le!ădându-te, casă în siăstrie #i-ai transformat;ucură-te, al0ină de miere adunătoare care de osteneli tru!ul nu #i-ai cru#at;ucură-te, că adesea cu ociul min#ii !e Cerescul Mire 2-ai contem!lat;ucură-te, că îm!reună cu cetele fecioarelor în#ele!te te afli acum în desfătare cereascăAucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@

Condacul %

;unătă#ile cereşti !e care ociul nu le-a văut, urecea nu le-a auit şi la inima omului nu s-au suacum ni le-ai câştigat şi te veseleşti în ceruri de vederea frumuse#ii celei negrăite a dumneeirsor0ind dulcea#a Mirelui îm!reună cu cetele cuvioşilor şi dre!#ilor, alături de care roagă-te !entnoi, ca să fim i0ăvi#i de dureri şi de necauri, ca să cântăm lui %umneeu* *liluia@

Icosul %=âvnă fără de margini având s!re do0ândirea virtu#ilor celor sfinte nu ai contenit osteneliîntărindu-te în as!re nevoin#e s!re a su!une tru!ul duului, a te înstrăina de deşertăciunile lumeştia !lini !rin contem!la#ie sfin#enia" 7stfel văând vie#uirea ta îndrănim a te lăuda cu aceste cântări

;ucură-te, că vas ales de în#ele!ciune cerească te-ai arătat



;ucură-te, că în înfrânare te-ai desfătat;ucură-te, că în smerenie te-ai slăvit;ucură-te, că !rin neagoniseală te-ai îm0ogă#it;ucură-te, către %omnul rugătoare fier0inte;ucură-te, tărie şi s!ri/in celor încon/ura#i de is!ite;ucură-te, revărsare de 0ucurie !entru cei întrista#i;ucură-te, gra0nică mângâiere !entru cei îndurera#i

;ucură-te, !entru cei din ră0oaie liman de liniştire aflat;ucură-te, !aar !rea !lin de iu0ire către %omnul vărsat;ucură-te, crin cu mirosul fa!telor 0une înmiresmat;ucură-te, !orum0i#ă al0ă cu 0lânde#e încununatăAucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@

Condacul )+ntocmai ca un atlet încercat #i-ai săvârşit 0una alergare şi ai 0iruit !rin sârguin#ă 0ăr0ăteas!iedicile din cale, do0ândind în ceruri de la %omnul .ristos cununa 0iruin#ei dă-ne şi nouă acudragoste fier0inte şi căin#ă, înmul#ind osârdia în inimile noastre s!re a cânta lui %umneeu* *liluia

Icosul )Ne minunăm de mul#imea fa!telor tale 0une şi lăudăm necontenitele tale osteneli !e care n!regetat a le /ertfi cu dragoste !entru %omnul Slavei, !rimind şi darul facerii de minuni !rin care milostivire ai cercetat !e cei din nevoi" =oagă-te acum şi !entru tămăduirea !atimilor sufleteşti acelor ce-#i cântă #ie*;ucură-te, dor către %omnul de-a !ururi arător;ucură-te, celor li!si#i neli!sit a/utor;ucură-te, mi/locitoarea celor credincioşi către %umneeu

;ucură-te, întărire în năde/de a celor !ăcătoşi;ucură-te, sfeşnic a!rins de raele în#ele!ciunii dumneeieşti;ucură-te, călăuitoare către lumina îm!ără#iei cereşti;ucură-te, 0lândă ocrotitoare a celor necă/i#i;ucură-te, mir dulce mirositor al cură#iei;ucură-te, foc mistuitor al !atimilor;ucură-te, tămăduitoarea durerilor sufleteşti;ucură-te, vindecătoarea 0olilor tru!eşti;ucură-te, că !rin rugăciunile tale liniştea sufletului o câştigămAucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@

Condacul #Iu0itoare de neagoniseală fiind, din tinere#e ai urmat via#ă monaicească, le!ădând alături averile !ământeşti şi o0iceiurile lumeşti, atrăgând şi !e maica ta $milia s!re via#a cnematerialnică, !rin însăşi !ilda vie#uirii tale" 7trage-ne şi !e noi din adâncul !atimilor către lumicea nestricăcioasă şi ne înva#ă să cântăm îm!reună cu tine lui %umneeu* *liluia@

Icosul #Casa #i-a devenit siăstrie iar slu/nicile surori şi averea ta a a/uns în sânurile ;isericii, a/utorând !

cei li!si#i desfătările lumeşti le-ai le!ădat ca !e nişte gunoaie şi slava cea !ământească defăimân



o, te-ai a!ro!iat cu dragoste de cereasca filoofie, dorind a-#i vedea numele scris în Cartea Vie#Mi/loceşte aceasta şi !entru noi, cei care te lăudăm aşa*;ucură-te, floare !rea frumoasă a monaiilor;ucură-te, smirnă care ai 0ineînmiresmat calea nevoin#elor;ucură-te, 0ună călăuitoare a turmei încredin#ate #ie de .ristos;ucură-te, vă!aie de rugăciune ce ai luminat calea celor ce #i-au urmat;ucură-te, 0ună civernisitoare, că dăruindu-#i averile, avu#ie în cer #i-ai adunat

;ucură-te, că toate le!ădând, calea virtu#ii fără !iedici ai urmat;ucură-te, adânc de în#ele!ciune care cu dragoste o0ştea #i-ai îndrumat;ucură-te, !iatră de smerenie din care florile monaismului au răsărit;ucură-te, că !este toate virtu#ile tale, smerenia a strălucit;ucură-te, a !ustnicelor !ovă#uitoare;ucură-te, a !atimilor sa0ie tăietoare;ucură-te, că fa!tele tale cele 0une î#i sunt acum cunună cerească !rea frumoasăAucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@

Condacul 4

Cine va !utea lăuda du!ă vrednicie fa!tele tale cele 0une sau cine nu se va minuna de vite/ia tmaică !rea cuvioasă? Că #i-ai adă!at sufletul din râul dumneeieştii în#ele!ciuni şi ai a/uns în cortcel minunat unde aui glasul cel !lin de desfătare al cetelor îngereşti şi cân#i îm!reună cu ele l%umneeu* *liluia@

Icosul 43e-ai arătat !e !ământ vi#ă mult roditoare, fiind înaintea tuturor în câştigarea virtu#ilor, deşi desăvârşită smerenie lucrai, necăutând slava cea trecătoare, ci mărirea cea veşnică în ceruîndrăneşte deci şi !entru noi în fa#a Sfintei 3reimi a cere o !icătură din dumneeiasca smeren

s!re a to!i îm!ietrirea inimilor noastre, ale celor ce-#i cântăm aşa*;ucură-te, că ai avut către %omnul 0ună înclinare;ucură-te, că ai cinstit dumneeirea !rin 0ună lucrare;ucură-te, că întru neclintită năde/de te-ai ostenit;ucură-te, vultur ce către cerească înăl#ime te-ai suit;ucură-te, că din ivorul =aiului te-ai adă!at;ucură-te, că locaş %uului Sfânt te-ai arătat;ucură-te, că !e !ământ cu fa!tele tale 0une ai strălucit;ucură-te, că !rin vredniciile tale îngerilor te-ai asemuit;ucură-te, vas ales al %omnului Iisus

;ucură-te, !rivigetoare dulce glăsuitoare;ucură-te, a uşilor !ocăin#ei desciătoare;ucură-te, !ărtaşă la strălucirea cea dumneeiascăAucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@

Condacul .7şa cum aurul curat se lămureşte în focul cu!toarelor şi tu te-ai călit în focul is!itelor şi al dureril!e care întăritorul celor din nevoin#e le-a rânduit asu!ra ta, iar la sfârşitul vie#ii #i-a dăruit faluminoasă şi ci! dumneeiesc, arătându-ne şi nouă ci!ul ră0dării în focul is!itelor !entru aceas

te cinstim strigând lui %umneeu* *liluia@



Icosul .Via#a ta a fost !ildă vie şi !entru marele Vasile, căci aflându-l !e acesta întors de la înaltele şco!lin de în#ele!ciune şi întrecând în aceasta !e cei mai străluci#i magistra#i, i-ai îndre!tat către ideadragostei dumneeieşti, încât !rin via#a şi înfă!tuirile de mai târiu i-a întrecut !e mul#i castrăluciseră în virtute !entru aceasta te fericim icând*;ucură-te, a !oruncilor %omnului îm!linitoare

;ucură-te, catarg luminos !e marea vie#ii călăuitoare;ucură-te, alăută cu dulce glăsuire;ucură-te, a adunărilor siăstreşti strălucire;ucură-te, a cuvioaselor cinstită !odoa0ă;ucură-te, că ai descis calea nevoin#elor ca o tor#ă strălucitoare;ucură-te, că marelui Vasile i-ai fost sfătuitoare;ucură-te, că ai lim!eit cele dinlăuntru ale lui Grigorie !rin tainică !ovă#uire;ucură-te, a lui Navcratie îndrumătoare;ucură-te, că lui 1etru i-ai !regătit calea virtu#ilor;ucură-te, stâl! de ră0dare în casa !ărin#ilor

;ucură-te, că maicii tale i-ai fost 0ucurie şi odină 0ătrâne#elorAucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@

Condacul 71odoa0a milosteniei do0ândind-o, n-ai !regetat a a/uta !e cei sla0i, iar acum, îm!reună cu fra#ii tarierei, roagă-te !entru noi cei greşi#i şi lesne alunecători s!re !ăcate, uşureaă îm!resurăris!itelor şi înde!ărteaă săgetările diavolilor, ca i0ăvi#i fiind să cântăm lui %umneeu* *liluia@

Icosul 7

4rumos #i-a răs!lătit %omnul ostenelile cu darul tămăduirilor, sie#i fiind i0ăvitoare de ne!utin3ămăduieşte dar şi rănile conştiin#ei noastre, scoate-ne din întunericul !ăcatelor şi dăruieşte-inimă curată şi voin#ă neclintită s!re a !urta şi noi cu 0ucurie /ugul cel 0un al lui .ristos şi acânta*;ucură-te, că ai rugat cu credin#ă !e %omnul !entru tămăduire;ucură-te, că nu ai căutat la doctorii cei !ământeşti alinare;ucură-te, că tina înmuiată de lacrimile rugăciunii #i-a fost lecuire;ucură-te, că semnul Sfintei Cruci #i-a dăruit vindecarea cu desăvârşire;ucură-te, că mâna dre!tcredincioasei tale mame !ie!tul 0olnav #i-a însemnat;ucură-te, că, !rin rugăciune, co!ila cea ne!utincioasă ai vindecat

;ucură-te, că !e cei flămâni săturând, grâul l-ai înmul#it;ucură-te, că !rooroci#ă adevărată te-ai dovedit;ucură-te, toiag s!ri/initor !entru cei !ăcătoşi;ucură-te, !latoşă îm!otriva nevău#ilor vră/maşi;ucură-te, lacrimă a căin#ei care ne descii uşa =aiului;ucură-te, că ne i0ăveşti de întristare cu lacrimile taleAucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@

Condacul $/



%easu!ra firii fiind, ai murit lumii şi lucrurilor lumeşti şi te-ai îndre!tat către dragostea cdumneeiască, având !e .ristos mângâiere tare şi nestrămutată în lu!ta îm!otriva !atimilor do0ândind cununa darurilor te-ai sălăşluit în cămările cereşti cu fecioarele cele în#ele!te, !entru cate lăudăm cântând lui %umneeu* *liluia@

Icosul $/Cu 0ucurie #i-ai ridicat crucea !e umeri şi ai urmat %omnului şi întărindu-#i slă0iciunea tru!ului

râvna duului şi su!unând min#ii furtunile !atimilor ai mărturisit via#a veşnică" %ă-ne aduceaminte de moarte şi răs!uns 0un la înfricoşata 9udecată a lui %umneeu şi nouă, celor ce-#i cântăm;ucură-te, că ai luat darul ne!ătimirii;ucură-te, că floarea desăvârşirii cu ardoare ai dorit;ucură-te, ceea ce cu dulcea#a desfătărilor nu te-ai amăgit;ucură-te, că nu te-ai s!ăimântat de focul is!itelor;ucură-te, că ai adus credin#a, năde/dea şi dragostea /ertfe 0ine !rimite !e altarul %omnului;ucură-te, că te-ai îm0răcat cu !utere cerească;ucură-te, vistierie adâncă de cugetare duovnicească;ucură-te, dorire înflăcărată de %omnul Iisus .ristos

;ucură-te, floare a cură#iei cu 0un miros;ucură-te, !rea lăudată între fecioare;ucură-te, că te-ai învrednicit de mărirea îngerească;ucură-te, 0ucuria celor ce se gră0esc să te cinsteascăAucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@

Condacul $$1recum Moise a trecut !o!orul !rin mare şi l-a călăuit !rin !ustie aşa şi tu ai trecut is!iteveacului acestuia şi ai do0ândit înger călăuitor !rin vămile văduului !ână ai a/uns la desfătar

cea din sânurile cereşti" 5şureaă cu rugăciunile tale şi trecerea noastră !rin marea !atimilor is!itelor vie#ii, ca să a/ungem cura#i în Ierusalimul cel ceresc şi îm!reună cu tine să cântăm l%umneeu* *liluia@

Icosul $$%ouă scânduri aşeate în ci!ul crucii #i-au slu/it dre!t !at al ultimelor tale nevoin#e în desăvârşisărăcie mantia fratelui tău Grigorie #i-a fost !odoa0ă de îngro!are şi ai !rimit din cer, ca o ultimrăs!lată revărsarea de strălucire cerească cea întreit luminătoare care #i-a luminat minunat ci!ul cli!a mor#ii când sufletul #i-a alergat vesel în mâinile %omnului !entru care te lăudăm icând*;ucură-te, ceea ce covârşeşti !rin năde/de durerile noastre sufleteşti

;ucură-te, ceea ce ne luminei mintea s!re îm!linirea voii dumneeieşti;ucură-te, ridicare a celor cău#i;ucură-te, !rimitoarea celor igoni#i;ucură-te, a celor suferini alinare;ucură-te, că celor din cursele durerii le eşti i0ăvitoare;ucură-te, că ne cură#eşti de întinăciunea !ăcatelor cu !lânsul tău cel curat;ucură-te, că îndelung !rivegind cugetul #i-ai luminat;ucură-te, că !rin dese a/unări sufletul #i-ai rănit;ucură-te, că tămăduieşti or0irea celor ce s-au rătăcit

;ucură-te, că igoneşti cu rugăciunea mânirea sufletelor !rigonite



;ucură-te, că delegi îm!ietrirea inimilor noastre ne!ocăiteAucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@

Condacul $&3recerea ta din via#a aceasta !ământească la cea cerească se !ărea a nu fi lucru omenesc ci îngerecă #i-ai !ăstrat gândul netul0urat de suferin#ele tru!ului şi cugetai la calea cea stră0ătută de înce!ut !ână la sfârşit aşte!tând cu dumneeiască şi curată iu0ire !e Mirele cel mult dorit Căruia

credin#ă îi cântai* *liluia@Icosul $&Nimic din cele !ământeşti nu te mai !utea îm!iedica de la contem!larea frumuse#ii %ulcelui Iiscătre Care #i-ai a#intit !rivirea şi gândul înăl#ând ultima rugăciune şi înger călăuitor s!re +m!ără#Cerurilor cerând de la %umneeu" 4ii călăuitoare acum şi în ceasul mor#ii şi !entru noi cei caslăvim !omenirea ta ca să-#i cântăm*;ucură-te, fier0inte râvnitoare de sfin#enie dumneeiască;ucură-te, !om cu !odoa0ă cerească;ucură-te, că ai fugit de înşelăciunea diavolească

;ucură-te, !rinos de /ertfă neră!ită !entru %omnul;ucură-te, că ai oglindit mărirea 3atălui;ucură-te, că ai dorit dragostea 4iului;ucură-te, că te-ai învrednicit să fii sălaş %uului Sfânt;ucură-te, că frumos #i-ai săvârşit călătoria vie#ii !e !ământ;ucură-te, ceie desciătoare a !or#ilor îm!ără#iei Cereşti;ucură-te, că de lumină cerească ci!ul #i-a strălucit;ucură-te, că !rea îm!odo0ită cunună ai !rimit;ucură-te, că acum dăn#uieşti cu cetele cele cereşti

Aucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@Condacul $" @de trei oriA6, !rea în#elea!tă şi mult lăudată Sfântă Macrina, se îngreuiaă lim0a s!unând adâncul răută#ilor care am căut, se întunecă mintea gândind la ne!utin#ele firii noastre ci tu, ca o milostivă, !rimiaceastă !u#ină rugăciune, mi/loceşte !entru noi ca do0ândind inimă curată, credin#ă neclintită dragoste fier0inte să îm!linim voia lui %umneeu şi ridica#i din ro0ia !ăcatelor, mântui#i fiind cântăm* *liluia@

%u!ă aceea se ic*

Icosul $Cetelor îngereşti !lăcută le-a fost vie#uirea ta aici !e !ământ Maică 1rea cuvioasă că în tromenesc fiind ai vie#uit ca un înger 0iruind !rin înfrânare !atimile şi !oftele tru!ului intrând astfcurată şi ne!riănită în !atria cea cerească !entru care te lăudăm icând*;ucură-te, a maicii tale !ârgă cu multă rodire;ucură-te, tărie 0ăr0ătească în femeiască fire;ucură-te, înger ceresc în tru! !ământesc;ucură-te, că #i-ai răstignit !atimile tru!ului firesc

Aucură-te flacără aprinsă a drag$stei 'ii pentru 2$mnul7



;ucură-te, că 0alaurul cu arma Sfintei Cruci l-ai ră0it;ucură-te, că !rin !uterea credin#ei şi frica de moarte ai 0iruit;ucură-te, că ne luminei mintea cu gândul cel 0un;ucură-te, că !rin !ilda vie#ii tale învă#ătură sfântă ne dai;ucură-te, că ai !ătruns adâncul tainelor învă#ăturii şi trăirii creştine;ucură-te, către %omnul tămâie 0inemirositoare de neîncetată rugăciune;ucură-te, cădelni#ă !lină de untdelemnul în#ele!ciunii, veşnic a!rinsă

Aucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@Condacul $:ie, celei alese de %umneeu din neamul dre!#ilor s!re a !lini cununa cea îm!odo0ită a sfin#enienoi cei ce suntem în necauri şi întristări în lumea aceasta şi cerem şi aşte!tăm mila lui %umnerevărsată asu!ra noastră !rin sfintele tale rugăciuni şi mi/lociri î#i aducem cântări de mul#umire şi laudă strigând aşa* Aucură-te fântă :rea cu'i$asă aică acrina@



Imnografie

5roparul Sfintei Cuvioase Macrina, sora Sfântului Vasile cel mare*+ntru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel du!ă ci! că, luând crucea, ai urmat lui .ristos lucrând, ai învă#at să nu se uite la tru!, căci este trecător ci să !oarte gri/ă de suflet, de lucrul cnemuritor !entru aceasta şi cu îngerii îm!reună se 0ucură, Cuvioasă Maică Macrina, duul tău"

Condacul Sfintei Cuvioase Macrina, sora Sfântului Vasile cel mare* Iu0ind din toată inima %umneeu Cel ;un, 1reacuvioasă Macrina şi cinstita Cruce a 7cestuia !e umeri luând, cu osârdieurmat 2ui, de unde ai şi aflat iertare de greşeli"

Vie'ile Sfin'ilor ( Via'a Cuvioasei Macrina, sora Sfântului Vasile cel mare



Ci!ul acestui cuvânt ne arată că este o e!istolă, scrisă de Sfântul Grigorie de Nîssa, fratele ei trimisă către 6lim!ie monaul" %ar, mul#imea vor0elor covârşind otarele e!istolei, se întinde s!!ovestire şi s!re scriere de via#ă*

4rate 6lim!ie, î#i aduci aminte de vor0irea care am făcut-o între noi, când te-am întâm!inat 7ntioia şi când ai voit să te duci la Ierusalim !entru încinare la Sfintele 2ocuriB 7tunci, !ornindse între noi multe cuvinte - căci !rice!erea ta a dat !ricina acestora - a venit vor0a şi des!aducerea aminte a !etrecerii celei îm0unătă#ite a fericitei Macrina, a cărei !ovestire nu-şi avde!lină adeverire din auire de la al#ii, ci din însăşi iscusirea şi cercetarea făcută" Cuvioasa Macria fost sora mea, născută cea dintâi din aceiaşi !ărin#i" %eci, fiindcă şi tu ai /udecat a fi de folsufletului această !ovestire, să nu se uite via#a ei şi să se ascundă cu tăcerea, ca nefolositoare, ea ssuit la săvârşirea fa!telor 0une !rin !ustnicie şi nevoin#ă" 1entru aceasta socotesc că este 0ine a m!leca îndemnării tale şi a !ovesti via#a ei cu !u#ine şi scurte cuvinte"

*ceastă feci$ară a f$st numită de părin/ii n$!tri acrina. =umele acesta era care îl a'ea arătare. +a a a'ut !i alt nume într-ascuns cu care s-a numit mai înainte de a se na!te primprintr-$ dumne"eiască 'edenie. Maica noastră $milia era foarte îm0unătă#ită şi dorea să-şi !ăeasfecioria şi să-şi !etreacă via#a fără !riană" %ar, !entru că a rămas orfană de tată şi de mamă şi fiinfoarte frumoasă, mul#i se îndemnau s-o ia de so#ie" %eci, dacă nu s-ar fi măritat de 0unăvoie

vreun 0ăr0at, s-ar fi !rime/duit să !ătimească cu sila şi s-o ră!ească vreunul din cei ce erau răni#i dfrumuse#ea ei" 1entru aceasta a !rimit să-şi ia 0ăr0at !e cel mai cinstit cu via#a, adică !e tatăl nostrVasile, ca să ai0ă !ăitor al vie#ii şi al întregii ei în#ele!ciuni"

%re!t aceea, când a 'enit 'remea ca maica n$astră să nască a 'ă"ut în s$mn că purta în mâinisale pe această pruncă fiică a ei !i i s-a arătat un $m prea încu'iin/at care a numit-$ <ecla. B<ecla aceea care are mare laudă între feci$are@ Şi după ce prea încu'iin/atul acela a numit trei $ri pe pruncă <ecla s-a făcut ne'ă"ut dând u!urin/ă maicii n$astre ca s-$ nască. amdupă ce s-a de!teptat îndată a născut pe s$ra n$astră.



%eci, numele acesta de 3ecla, sora noastră îl avea în ascuns însă eu socotesc, că !rea încuviin#atacela, care s-a arătat maicii noastre, nu avea de gând să !ovă#uiască !e maica noastră să o numeas3ecla ci ca mai înainte să arate !rin numele acestei fecioare, via#a surorii noastre şi asemănarvoin#ei !e care o avea îm!reună cu fecioara 3ecla"

%u!ă ce Macrina a trecut de vârsta !runcească şi s-a făcut îndemânatică a învă#a sfaturile acelea - care le !rimeşte firea co!iilor - adică o0iceiurile cele 0une !e care !ărin#ii săi i le-au dat, înt

acelea 0ine a s!orit" Maica noastră se sârguia s-o înve#e cuvintele Sfintei Scri!turi cele %umneeu insuflate şi cele ce sunt !otrivite !entru vârsta co!iilor, dar mai ales în#ele!ciunea lSolomon şi altele câte a/ută la o0iceiurile cele 0une ale vie#ii" u'intele :saltirii erau în'ă/ătuacrinei pe care le "icea la timp p$tri'it adică atunci când se scula din s$mn când începe'reun lucru când îl ispră'ea când sta !i se scula de la masă !i când se culca t$tdeauna psalmlui 2a'id îi a'ea în gură ca pe $ %ună îns$/ire. u aceste cu'inte !i cu altele asemenea u'i$asacrina cre!tea cu în'ă/ătura.

Când a învă#at să facă şi lucru sfin#it de mână, a îm!linit vârsta de > ani, în care înce!e a strălufloarea tinere#ii" 1entru aceea ea era vrednică de minune căci, deşi frumuse#ea ei era ascunsă,

toate acestea nu s-a tăinuit, ci mul#i gândeau cum că Macrina avea acel fel de frumuse#e, cum toată !atria ei nu se mai află" Mul#i tineri alergau la !ărin#ii noştri şi o cereau lor de so#ie" %ar tatnostru, fiind în#ele!t şi vrednic a /udeca socoteala şi aşearea cea 0ună a oamenilor, a alergat la utânăr de neam 0un, iscusit la învă#ătură şi strălucit la întreaga în#ele!ciune şi a otărât ca acela săînso#ească !e tânăra noastră soră Macrina, dar numai du!ă ce va veni în vârstă" 1entru aceastânărul acela trăgea năde/de că avea să ia !e Macrina de so#ie şi ca arvună, a dat în cuvinte tatălnostru, dovada !e care o avea, a!ărându-se şi s!ri/inindu-se cu dânsele fa#ă de cei ce-l nedre!tă#eaCu toate acestea, moartea i-a luat aceste 0une năde/di, ră!indu-l din via#a aceasta în floarea tinere#

>eci$ara acrina !tia de făgăduin/a făcută de tatăl n$stru ca să $ mărite după dânsul. 0nsde$arece acea $tărâre s-a împiedicat prin m$artea tânărului ea a s$c$tit ca !i cum nunta s-arfăcut7 deci a 4udecat în mintea ei să rămână de aici înainte supusă nun/ii aceleia !i a d$ua $asă nu se mai mărite. Când !ărin#ii îi iceau des!re nuntă, fiindcă mul#i o cereau !entru frumuse#ei, ea le răs!undea că era lucru necuviincios şi afară de lege, ca să nu !rimească nunta care sotărât mai înainte de tatăl nostru"

+a "icea C2e ce să mai fac altă nuntă de$arece $amenil$r le este $tărâtă $ nuntă $ na!tere$ m$arte !i %ăr%atul care s-a l$g$dit cu mine după $tărârea părin/il$r mei nu a murit numai s-a dus. +l este 'iu întru 2umne"eu pentru năde4dea în'ierii. 2eci ar fi necu'iinci$

lucru a nu pă"i credin/a !i întreaga în/elepciune a mirelui meu care s-a dusC.

Cu nişte cuvinte ca acestea igonea ea !e cei ce o cereau în căsătorie" %eci, a socotit că şi de aiînainte să !ăească această 0ună otărâre, adică să nu se des!artă niciodată de lângă maica s7ceastă unire a Macrinei era !lină de câştig şi maicii sale deoarece, în loc să ai0ă multe slu/nicslu/0a !e care o făcea ei era destulă ea era 0ună civerniseală amândurora, că maica slu/ea înttoate cele tre0uincioase sufletului fiicei sale, iar fiica, tru!ului maicii sale" 4ăcea aceasta, !entru se cădea făgăduin#ei fecioriei ei să se îndeletnicească într-o sfântă lucrare ca aceasta" $a de multe ofăcea cu osteneala mâinilor sale şi !âinea !e care o mâncau amândouă dar nu numai aceasta, ci

toată gri/a casei o civernisea îm!reună cu maica sa, fiindcă maica noastră avea nouă co!ii, afară



Macrina, !atru fii şi cinci fete" $a era su!usă în trei deose0ite stă!âniri, fiindcă avea avu#ii şi moîn stă!ânirea a trei neamuri" %e aceea, maica noastră, !entru îngri/irea casei, era îm!ăr#ită în toa!ăr#ile, căci tatăl nostru murise mai înainte"

+n toate gri/ile acelea, Macrina era !ărtaşă îm!reună cu maica noastră, uşurând-o de greută#imuncii, iar în vremea sa îşi !ăea şi via#a sa curată şi fără de !riană, cu învă#ătura maicii sal2ângă aceasta, !entru o !etrecere ca aceea a ei, a luat !ildă şi maica sa, ca să urmee şi ea aceea

nevoin#ă ca a ei şi !u#in câte !u#in a atras-o şi !e dânsa s!re întinderea şi s!re via#a cea fără materie şi mai desăvârşită a monailor" %u!ă ce maica noastră a rânduit !e surori 0ine şi !rin 0urânduială, s-a întors de la şcoală şi fratele nostru mai mare, Vasile, du!ă ce s-a ostenit mul#i ani învă#ătura filosofiei celei dinafară"

Minunata Macrina l-a luat !e Vasile cu dânsa şi în scurt tim!, l-a adus la sco!ul adevăratei filosoşi !ustnicii" $l, cu toate că era înăl#at din cugetul filosofiei celei dinafară şi strălucit cu mărimea mmult decât mul#i stă!ânitori, măcar că defăimase vredniciile şi dregătoriile, cu toate acestea cuvioal-a făcut !e el să se des!artă de strălucirea lumească, să defaime laudele în#ele!ciunii şi aînvă#ăturii din afară şi să vină în via#a aceasta cea desăvârşită şi să-şi !regătească lui, drum

!etrecerii celei îm0unătă#ite şi neîm!iedicate, adică cele !rin via#a marelui Vasile" 1e celelais!răvi ale lui, !rin care s-a făcut cunoscut în toată lumea, le lăsăm acum, căci tre0uie mult tim! le scrie cineva de aceea să revenim acum la sco!ul nostru"

%eoarece fericita Macrina a scă!at de gri/ile vie#ii celei lumeşti, a făcut şi !e maica ei să lase viacea o0işnuită ei, !etrecerea cea amăgitoare şi serviciile !e care le avea de la slugile şi roa0ele ei şi se facă cu cugetul asemenea cu cei mul#i, să se unească şi ea cu fecioarele şi monaiile în !etreceriar !e slu/nicile de mai înainte să le facă ca !e nişte surori întocmai cu cinstea"7ici doresc să vă s!un o !oveste, !e care nu voiesc să o las la o !arte, fiindcă !rintr-însa se ara

mai mult gândirea cea înaltă a Cuvioasei Macrina"Unul din cei patru fraţi ai noştri, cel de al doilea după marele Vasile, cu numele Navcratie, sdeosebea de ceilalţi cu darurile cele fireşti, cu frumuseţea trupului, cu puterea, cu grăbnicia şi îndemânarea pe care o avea la orice lucru. Ajungând vârsta de de ani, a dat mare veste nădejde, în au!ul multora, pentru iubirea de osteneală a lui. "ai pe urmă, defăimând toate câavea în mâinile lui, din dumne!eiasca purtare de grijă, s#a apucat cu mare pornire şi sârguinţă dpetrecerea cea pustnicească a mona$ilor, neavând la el nimic altceva decât pe sineşi. %ui i#a urmşi unul din oamenii casei noastre, care se numea &risafie şi care iubea mult pe Navcratie, avânaceeaşi dragoste către petrecerea mona$icească.

Navcratie s#a dus într#o pustie, aproape de râul ce se numea 'rid şi aflând în vârful dealului un locu desiş de copaci sălbatici şi cu o poiană ascunsă, s#a aşe!at acolo şi îşi petrecea viaţa departe dtulburările cetăţilor şi de grijile divanului. (l slujea cu mâinile sale bătrânilor, săracilor, bolnavilşi celor ce erau aproape. )iind îndemânatic la prinderea peştilor, scotea $rana vieneputincioşilor şi cu aceste osteneli îşi împila tinereţile sale. *n vremea aceea se supunea şi voilomamei sale, când i#ar fi poruncit ceva. +u aceste două fapte bune îşi împodobea viaţa şi sporea dumne!eieştile porunci.



upă ce Navcratie a făcut cinci ani în nevoinţă şi pustnicie, a urmat o primejdie grea pricinuitoare de mâ$nire, cred că din vrăjmăşia diavolului, care a întristat mult toate rudeninoastre. (l, fără nici o veste, s#a răpit din viaţa aceasta, fără nici o boală, fără nici o altă patimarătată- că, ducându#se la râu ca să prindă peşte, a rămas să $rănească pe acei bătrâni neputincioşi, pe care îi îngrijea la bătrâneţe- deci, s#a adus la c$ilia sa mort, împreună cu &risafitovarăşul său.

"aica noastră, fiind departe de acel loc cale de trei !ile, după ce s#a înştiinţat de moartea lumăcar că era desăvârşită în fapte bune, cu toate acestea a biruit#o mâ$nirea şi de întristarea ei sfăcut ca fără de suflare şi fără de glas. Atunci s#a arătat vitejia şi fapta bună a marii "acrina- căea s#a împotrivit întristării, cu gândul şi socoteala cea dreaptă, pă!indu#se nebiruită. Astfel, prsocoteala ei cea tare şi nebiruită, a întărit neputinţa maicii noastre şi a scos#o din adâncîntristării, învăţând şi îndreptând spre bărbăţie sufletul ei. entru aceasta maica noastră şirevenit îndată din acea mâ$nire şi n#a pătimit nimic din slăbiciunile femeilor, adică să strige sasă#şi rupă $ainele de pe sine de durere sau cu versuri de bocet să#şi pornească plângerile. (răbda întristarea cu linişte şi cu netulburare, i!gonind de la sine neputinţa firii femeieşti, cgândurile sale cele drepte şi cu cuvintele pe care i le aducea "acrina, spre mângâierea suferinţei.

2upă ce maica n$astră s-a i"%ă'it de gri4ile pentru cre!terea !i pentru a!e"area l$r !i după ceîmpăr/it a'erea ei fiil$r atunci după cum am "is mai sus 'ia/a fiicei sale acrina i s-a făcut sfat !i pildă %ună către 'ia/a pustnicească. :entru aceasta a lăsat t$ate $%iceiurile cele 'eci !ia4uns la acelea!i măsuri ale cugetării acrinei !i s-a făcut de $ cinste cu celelalte m$naii. +mânca din aceea!i mâncare d$rmea pe acela!i a!ternut !i asemenea se împărtă!ea din t$acelelalte. :recum sufletele acelea care se despart de trupurile l$r în aceea!i măsură se despart de t$ate gri4ile lumii t$t astfel !i 'ia/a acrinei !i a maicii n$astre era despăr/ită de t$ade!ertăciunea lumească. +le urmau 'ia/a cea îngerească căci în petrecerea l$r nu se ară

mânie pi"mă ură mândrie sau 're$ altă patimă de felul acesta !i nici se afla în ele 're$ p$ftălucruril$r cel$r de!arte de cinste sla'ă trufie !i celelalte asemenea ci înfrânarea era desfătarel$r. 2eci sla'a l$r era de a nu fi cun$scute de cine'a"

3oate lucrurile cele iu0ite ale acestei vie#i, ele le aveau ca !e nişte lucruri deşarte iar lucrul singadevărat era cugetarea dumneeieştii Scri!turi, rugăciunea necontenită şi cântarea de !salneîncetată, care se făcea toată noa!tea şi toată iua" Ce cuvânt !oate să arate o !etrecere ca aceascare era ca un otar între via#ă omenească şi între cea îngereascăB Căci, ca să se eli0eree !atimile cele omeneşti, Macrina şi maica noastră erau mai !resus decât starea oamenilor cfirească iar a avea tru! şi a trăi îm!reună cu sim#irile, era mai !re/os decât firea îngerească"

%ar !oate ar îndrăni cineva să ică, că nici cu aceasta nu erau mai !re/os căci, deşi erau îm!reunlegate cu tru!ul, cu toate acestea, du!ă asemănarea îngerilor celor fără de tru!uri, nu se trăgeau /os de greutatea tru!ului, ci via#a lor era aleasă şi înăl#ată către cer, ridicându-se cu !uterile cecereşti" 7stfel au !etrecut ele mai mul#i ani şi îm!reună cu anii creşteau şi cu fa!tele 0une" $totdeauna s!orea s!re mai înaltă măsură, !rin adăugirile fa!telor 0une cele noi"

2a acest mare sco! al vie#ii Macrinei, slu/ea alesul şi 0unul 1etru, fratele nostru, cel mai de !e urmcare, îndată du!ă ce s-a născut, a rămas orfan de tată dar, deşi tatăl nostru a murit, Macrina, so

noastră cea mai mare, l-a crescut şi l-a învă#at cu înaltă filosofie şi !edagogie" $a l-a iscusit atât d



mult, de mic co!il, în sfintele învă#ături, încât n-a dat li0ertate sufletului său să-l !lece sau să-l a0ala vreun lucru deşert" Macrina i s-a făcut lui tată, dascăl, !edagog, maică şi sfetnic la toate lucrurişi fa!tele 0une" +n acest fel l-a !regătit, încât mai înainte de a trece vârsta co!ilăriei, s-a înăl#at acest sco! înalt al !ustniciei şi s-a făcut îndemânatec la tot meşteşugul căci lucra cu mâinilneavând nici un !ovă#uitor sau meşter care să-l înve#e" $l a învă#at cu de-amănuntul meşteşugulştiin#a, !e care al#ii cu multă vreme şi cu oasteneală le-au învă#at" %eci, fratele nostru 1etrdefăimând în#ele!ciunea cea dinafară şi având firea sa ca dascăl la toată învă#ătura 0ună, căutând

la sora noastră Macrina, ca la o fa!tă a lucrului cel 0un, atât de mult a s!orit în fa!tă 0ună, încât nera mai !re/os de marele Vasile"

0n 'reme aceea s-a întâmplat $ f$amete mare. ul/i au"ind de facerile l$r de %ine - căacrina maica !i fratele n$stru :etru au plecat să petreacă în pustie - alergau la l$cul unde ne'$iau ei iar :etru prin ic$n$mia lui 2umne"eu atât de mult a înmul/it rana !i %ucatele celflămân"i încât mul/imea $amenil$r care 'eneau la dân!ii făcea pustia aceea ca pe $ cetate.

+ntre tim!, maica noastră, a/ungând la adânci 0ătrâne#i, s-a dus către %omnul, odinindu-se mâinile celor doi fii ai săi" +nsă vrednic lucru este să s!unem aici şi cuvintele rugăciunii !e care

le-a is fiilor săi când şi-a dat sufletul" %u!ă ce s-a rugat mai întâi !entru fiii ei, care li!seau şiîntins mâinile sale !este Macrina şi 1etru, care şedeau a!roa!e de dânsa, unul la drea!ta şi altul stânga sa şi a is acestea către %umneeu* D%oamne, :ie +#i dăruiesc şi această !ârgă şi !e al ecelfiu al meu" 1ârga mea este fiica cea întâi născută, iar al ecelea este fiul meu cel de !e urmă" :ie sunt dărui#i du!ă lege şi cei dintâi născu#i şi eciuielile tuturor rodurilor căci toate sunt !rinosuri dăruiri ale 3ale" %eci, să fie sfin#enia şi darul 3ău asu!ra !ârgii acesteia şi asu!ra acestui al ecelfiu al meuD, arătând cu mâinile ei s!re Macrina şi 1etru" 7cestea icând, a încetat şi din rugăciunedin via#ă, du!ă ce a !oruncit fiilor ei ca tru!ul să i-l îngroa!e în mormântul tatălui lor"

%u!ă ce au săvârşit !orunca maicii lor, s-au nevoit în !ustnicie mai cu sârguin#ă, întrecându-întotdeauna cu via#a lor, iar is!răvile lor cele dintâi le 0iruiau cu cele mai de !e urmă" +n acest timmarele Vasile a fost ales arie!isco! al Ceareei, a!oi a irotonit, !reot şi ariereu al Sevastiei !fratele nostru 1etru" %e atunci, 1etru a !etrecut via#ă şi mai sfântă, mai curată şi mai cinstită decîntâia oară căci, cu adăugirea arieriei, s-a mărit şi nevoin#a lui /Notă # *n viaţa 0fântului Vasile cmare, este scris în limba rusească, cum că 0fântul etru, episcopul 0evastiei, a fost însurat şi !iccă epar$ioţii cârteau pentru aceasta. Apoi scrie cum l#au pârât 0fântului Vasile şi multe altele dupcum se scrie acolo. *nsă toate sunt neadevărate- pentru că aici 0fântul 1rigorie, fratele lor, nspune nimic despre aceasta2.

%u!ă ce au trecut o!t ani, marele Vasile, cel vestit în toată lumea, a !lecat din via#a aceasta şi sdus către %omnul, făcându-se !ricină de !lâns !atriei sale şi la to#i creştinii"

$ra n$astră acrina au"ind de departe în!tiin/area plină de 4ale a m$r/ii lui s-a mânit csufletul de acea pierdere. Ei cum era cu !utin#ă să nu simtă durerea mor#ii şi aceea care îi era sor- durere care, !ână şi vră/maşii adevărului, au sim#it-o" Cu toate acestea nu a căut în denăde/de, a suferit cu 0ăr0ă#ie acea durere căci, !recum argintul se lămureşte în multe feluri de to!itori, ca se scoată toată întinăciunea şi rugina şi să rămână desăvârşit curat, tot aşa şi Macrina s-a lămur!rin multe feluri de încercări dureroase" 2e aceea s-a arătat t$tdeauna %ăr%ă/ia cea ade'ărată

neclintită a sufletului ei întâi prin m$artea fratelui său =a'gratie al d$ilea prin despăr/ire



maicii sale !i al treilea când marele 5asile s-a dus din această 'ia/ă - cel care a f$st păst$rul d$%!te al neamului $menesc - rămânând ca un luptăt$r ne%iruit !i trecând peste t$ate prime4dii'ie/ii.

%u!ă nouă ani de la moartea marelui Vasile, s-a adunat sinod în 7ntioia, la care am fost şi e%u!ă ce sinodul s-a risi!it, ne-am întors fiecare în e!ariile noastre şi mai înainte de a se îm!lianul, mi-am !us în gând să mă duc la sora mea Macrina, !entru că trecuse mult tim! de când nu m

am mai dus să o cercete" 2a aceasta am fost îm!iedicat de îm0uleala is!itelor, !e care le-a!ătimit de la înce!ătorii eresului arian" Numărând anii, am aflat că erau trecu#i de o!t, de când am întâlnit-o şi nu am văut-o deci am !lecat"

%u!ă ce am călătorit multă vreme !e drum, fiind de!arte de sora mea, am avut un vis care îmi arăînfricoşate năde/di des!re vremea viitoare" Mi s-a arătat în vis că !ort !e mâinile mele nişte moaşde mucenici, din care ieşea atita strălucire, !arcă ar fi ieşit din oglindă cea curată când se !une dre!tul soarelui, încât acea strălucire îmi întuneca ocii şi nu !uteam să mai !rivesc" Visul acestaam avut de trei ori în acea noa!te dar nu am !utut să în#eleg ce mi s-a arătat" Numai în sufletul msim#eam o mânire mare şi căutam să văd din fa!te îm!linirea visului arătat" Când am a/uns a!roa

de siăstrioara cuvioasei, am între0at !e un !rieten, mai întâi des!re fratele nostru 1etru" 7cela mirăs!uns că 1etru are şase ile de când a !lecat ca să vină la noi" %in aceasta am cunoscut că el sdus !e alt drum şi de aceea nu ne-am întâlnit" 7!oi am între0at des!re Cuvioasa Macrina cum află şi aflând că este 0olnavă, m-am gră0it la drum şi am călătorit mai iute căci întristarea şi frica tul0urat sufletul meu de ceea ce are să fie"

%u!ă ce am a/uns la siăstria cuvioasei, to#i !ustnicii au ieşit în întâm!inarea mea - că aveau aceo0icei, ca să întâm!ine !e !rieteni - iar ceata !ustnicelor stătea cu 0ună !odoa0ă în 0iserică şi maşte!tau" %eci, du!ă ce am intrat în 0iserică şi du!ă terminarea rugăciunii care se făcea de o0ic

monaiile şi-au !lecat ca!etele cu 0un ci! şi s-au dus" Văând eu că Macrina, egumena lor, nu ecu dânsele, am luat un !ovă#uitor şi m-am dus la cilia ei" $a ăcea de 0oală, culcată /os !e uaşternut întins !e o scândură" Ca aşternut avea su0 dânsa un sac de !ăr, iar în loc de !ernă avea alscândură !usă de-a curmeişul" 1e aceea îşi reema ca!ul sau grumaul său"

%acă m-a văut că am venit a!roa!e de uşa ciliei, s-a sculat şi s-a reemat în cot, dar n-a !utut vină la mine, fiindcă !uterea ei era slă0ită de fier0in#eală" %eci, întărindu-şi !e !ământ mâinile ei cât !utea, s-a tras !e 0rânci din ăcerea ei şi cu aceasta a îm!linit !rimirea întim!inării mele" $văând-o astfel, îndată am alergat şi s!ri/inind-o cu mâinile mele, am ridicat-o şi am !us-o aşternutul ei o0işnuit !e care ăcea" +a întin"ându-!i mâinile spre 2umne"eu a "is C

mul/umesc 2$amne 2umne"eul meu că mi-ai îndeplinit cererea !i nu m-ai lipsit de d$rinmea că ai p$rnit pe r$%ul <ău spre cercetarea r$a%ei <aleC. %ar, ca să nu-mi !ricinuiască vrmânire, şi-a #inut sus!inul ei şi silindu-se să-şi ascundă fa#ă de mine necaul inimii sale, a înce!să-mi s!ună cuvinte de 0ucurie şi astfel mă 0ucura cu între0ările ei"

Când a înce!ut vor0a des!re marele Vasile, îndată s-a dro0it inima mea şi fa#a mi s-a !osomor%ar fericita Macrina era atât de de!arte de a se mâni îm!reună cu mine, încât din aducerea amina Sfântului, a luat !ricină de mai multă mărime de suflet şi a vor0it mult des!re firea omeneascarătând lucrarea lui %umneeu care este ascunsă în întâm!lările cele aducătoare de mânire" $a

vor0it atât de mult des!re via#a ce va să fie, fiindcă era luminată de Sfântul %u, încât mi se !ăr



că mintea mea s-a înăl#at !rin cuvintele ei şi a ieşit din tru!, mergând la cele nea!ro!iate acerurilor, !ovă#uindu-mă de cuvintele ei"

%eci, !recum auim des!re Iov că avea dureri în tru!, dar mintea lui nu se îm!iedica din lucrarea snici îşi curma gândul său a !rivi tainele cele mai înalte, un lucru ca acesta vedeam şi la fericiMacrina" %eşi fier0in#eala uscase toată !uterea ei şi o îm!ingea s!re moarte, ea însă, răcorindu-tru!ul cu ră0darea ca cu o rouă, îşi avea mintea neîm!iedicată de vederea celor înalte, nevătămând

se deloc de 0oală şi slă0iciune" %e nu s-ar fi întins cuvântul atât de mult, aş fi voit să !ovestesc toacele următoare, adică cum s-a înăl#at cu vor0irea !ururea !omenita Macrina, cum a filosofat des!suflet şi !entru care !ricină s-a făcut omul, cum s-a făcut muritor şi de unde i-a venit moartea şi cuse întoarce iarăşi din moarte la via#ă" 7celea le !ovestea ea cu multă uşurin#ă, fiindcă era luminade darul Sfântului %u şi cuvintele curgeau din gura ei, !recum curge a!a de ivor"

2upă ce s-a să'âr!it '$r%irea a "is către mine C>rate este 'remea să $dine!ti pu/in trupul tăcare este $stenit de atâta călăt$rieC. $u, deşi aveam multă tre0uin#ă de odină, nu voiam să mdes!art de dânsa şi să n-o mai văd, vrând să-i ascult cuvintele ei cele mari şi !line de dulceaduovnicească" %ar, de vreme ce aceasta îi era ei !lăcut, ca să mă arăt că în toate mă !lec dascălu

meu, am mers cu un !ovă#uitor într-o grădină ce era în a!ro!iere şi găsind un sălaş !regătit, foar0ucuros m-am odinit la um0ra co!acilor celor cu vi#ă de vie" Cu toate acestea nu era cu !utin#ă simt acea veselie care mi se !regătise, căci sufletul meu se necă/ea din aşte!tarea celor de întristarvisul !e care îl văusem, se !ărea că se arăta !rin fa!te" Vederea fericitei Macrina dinaintea mea, arăta cu adevărat ca nişte sfinte moaşte de sfânt mucenic, care erau strălucite de darul Sfântului %ce locuia într-însele"

+n vremea când eu mă aflam mânit !entru aşte!tarea celor ce aveau să fie, nu ştiu cum cuvioasacunoscut gândurile mele şi a trimis la mine veste de 0ucurie, s!unându-mi să fiu cu inimă 0ună şi

am !entru dânsa năde/di mai 0une, căci simte că-i este mai 0ine" $a nu icea acestea ca să mamăgească, ci erau adevărate, deşi eu atunci nu le-am în#eles" Cu adevărat aşa au fost, căci, !recuun drume# care aleargă şi întrece !e cel îm!reună lu!tător cu el, când a a/uns a!roa!e de sfârşitdrumului şi când se a!ro!ie să ia darul şi să vadă cununa 0iruin#ei, atunci el se 0ucură în sine ca cum ar fi luat-o şi vesteşte 0iruin#a cu 0ucurie !rietenilor săi, astfel şi fericita Macrina, !ornindintr-un aşeământ ca acesta, mi-a vestit să nădă/duiesc !entru dânsa cele mai 0une fiindcă atun!rivea către darul cemării celei de sus şi numai nu icea cuvântul acela al 7!ostolului* Mi s!regătit mie cunună a dre!tă#ii, !e care mi-o va da %re!tul 9udecător" Cu nevoin#a cea 0ună m-anevoit, drumul l-am săvârşit şi credin#a am !ăit"

;ucurându-mă eu de vestea auită, m-am îm!ărtăşit din multe feluri de 0ucate !e care le gătisecare erau !line de toată veselia inimii căci sârguin#a cuvioasei în acest ci! se !ogorâse, !ână şigătirea 0ucatelor mele" %u!ă ce m-am odinit, iarăşi m-a cemat şi a înce!ut să !omenească fa!te!e care le-a făcut din tinere#ile ei asemenea îmi !ovestea şi de lucrurile !ărin#ilor noştri, câte #inea minte şi câte au urmat mai înainte de naşterea mea a!oi s!unea şi de via#a mea care a urmaSco!ul ei era ca, !rin această !ovestire, să aducă mul#umire lui %umneeu !entru toate"

1ovestea des!re via#a !ărin#ilor noştri, nu că era atât de strălucită în acele vremi, ci a crescut şi smărit din iu0irea de oameni a lui %umneeu, fiindcă strămoşii tatălui nostru au mărturisit !e .rist

şi s-au li!sit de averile lor" Strămoşul maicii noastre a fost omorât de urgia îm!ărătească şi !ărin



noştri au rămas străini de averile !ărin#ilor lor" Cu toate acestea, via#a şi 0ogă#ia !ărin#ilor noştri aau crescut - !rin credin#a care au avut-o către %umneeu - încât în vremea lor nu era altul mrenumit şi mai vestit decât dânşii" 7verea lor s-a îm!ăr#it la fiecare din fra#ii noştri dar %umneecu 0inecuvântarea Sa, atât de mult a înmul#it averile fiecărui fiu, încât averea fiecăruia covârşîntreaga avere a !ărin#ilor noştri"

Cuvioasa icea încă şi aceasta, că din câte averi i-a revenit, nu a #inut !entru sine nimic, ci !e toa

le-a dat fratelui său, 1etru, ca să le iconomisească du!ă !orunca lui %umneeu" Via#a ei a fost astf- din 0inecuvântarea lui %umneeu - încât mâinile ei nu încetau, lucrând du!ă !oruncă" +a ncătre $ameni n-a pri'it când'a nici cu facerile de %ine !i cu mil$stenia $amenil$r nu !iic$n$misit tre%uin/ele 'ie/ii sale. +a nici$dată n-a i"g$nit pe fra/ii care i-au cerut mil$stenie făsă le dea ce'a nici n-a cerut de la iu%it$rii de ;rist$s care împăr/eau mil$stenie7 căci 2umne"eu îi cre!tea ale ei pe ascuns. *cel pu/in lucru de mâini care îl lucra îl înmul/ea ca pni!te semin/e cu %inecu'ântarea a.

%ar fiindcă şi eu am înce!ut a !ovesti ostenelile care am !ătimit mai înainte, adică des!re !rigonir!e care a făcut-o rău credinciosul îm!ărat Valent îm!otriva dre!tei credin#e şi mai !e urmă des!

gâlceava şi tul0urarea ;isericilor lui .ristos, care ne-a cemat !e noi s!re nevoin#e şi osteneCuvioasa Macrina a is către mine* C=u încete"i de a te arăta nemul/umit$r către %unătă/ile ca/i le-a dăruit 2umne"eu =u-/i îndrepte"i nemul/umirea ta =u alături %unătă/ile părin/il$r tcu ale tale *!a era tatăl n$stru de cun$scut încât era cel dintâi dintre rit$ri7 dar cu t$aacestea 'estea despre el nu a trecut peste $tarele patriei n$astre. 2ar tu te-ai făcut renumit întcetă/i p$p$are !i neamuri. Aiserica lui 2umne"eu trimite de te ceamă ca să le a4u/i !i să îndrepte"i iar tu nu s$c$te!ti darul acesta nici nu !tii de unde este pricina atât$r %unătă/i@ 2ecse cade să mul/ume!ti lui 2umne"eu are te-a ridicat pe tine la înăl/imea aceasta prrugăciunile părin/il$r n$!tri7 căci tu de la sine/i nu a'eai nici $ putere la aceastaC.

7cestea le icea ea, iar eu doream ca iua să se lungească mai mult, ca să nu încetee aceasfericită ocaie de a-mi îndulci auul cu cuvintele ei" %ar, de vreme ce glasul celor ce cântau, necemat la Vecernie, m-am dus în 0iserică iar ea s-a îndre!tat iarăşi către %umneeu !rin rugăciun3recând astfel noa!tea şi sosind iua, am socotit mai înainte, din semnele care le vedeam, că în iuaceea avea să fie sfârşitul vie#ii sale, fiindcă fier0in#eala a stricat toată !uterea tru!ului ei"

Cunoscând ea ne!utin#a gândurilor mele, socotea să mă scoată din aşte!tările cele mânite şi îmrisi!ea întristarea sufletului meu cu cuvintele ei cele 0une" Cu toate acestea, sufletul meu !rimmulte feluri de !ătimiri şi du!ă o0iceiul firesc, se !leca s!re întristare, du!ă cum era de cuviin

!entru că nu mai era năde/de să-i mai aud altădată glasul, că du!ă !u#in avea să iasă din viaaceasta - lauda cea de o0şte a neamului nostru" +n alt ci! se mai um!lea sufletul meu de 0ucursocotind acelea !e care vedeam, !recum că sora mea a covârşit cu adevărat firea o0işnuită şi sfăcut mai !resus de o0şte"

$u vedeam !e fericita Macrina, când a a/uns la răsuflarea cea de !e urmă, că nu se temea ddes!ăr#irea de via#ă, nici nu a !ătimit vreo scim0are !entru aşte!tarea mor#ii ei" $a a vor0it minte înaltă des!re !etrecerea monaicească, !ână la cea mai de !e urmă suflare" 1entru aceasta mse !are că atunci a arătat celor ce erau de fa#ă dumneeiescul dor, !e care îl ascundea în adâncuri



sufletului ei, către Mirele cel nevăut, .ristos şi câtă dorin#ă avea să se lase de legăturile tru!ului, să a/ungă mai iute la doritul .ristos şi să se unească cu $l"

1artea cea mai mare a ilei trecuse şi soarele a a/uns la a!us, iar sârguin#a fericitei nicidecum no0osit" %eci, cu cât se a!ro!ia de sfârşitul vie#ii, cu atât mai mult alerga cu dorin#a fier0inte cătCel dorit, văând mai curat frumuse#ea Mirelui ei" 1entru aceea nu mai căuta la mine, ci !rivea %ânsul !entru că !atul ei căuta s!re răsărit, de aceea a lăsat vor0irea care o făcea cu mine şi vor0

cu %umneeu !rin rugăciuni şi +l ruga şo!tind, cu aşa glas, încât de-a0ia aueam cuvintele ei, caerau acestea*

C2$amne <u în dar ne-ai de"legat pe n$i de frica m$r/ii. <u ai pus începutul 'ie/ii celade'ărate !i sfâr!itul 'ie/ii de acum. <u pentru $ 'reme $dine!ti trupurile n$astre cu s$mnm$r/ii !i iară!i ne de!tep/i pe n$i cu trâm%i/a cea mai de pe urmă. <u dai pământului ca pe uamanet trupul n$stru pe care cu mâinile <ale l-ai încipuit !i iară!i îl iei din pământ pe accare l-ai dat lui !i în dar scim%i în nestricăciune trupul n$stru cel murit$r !i gr$"a'. <u ne-i"%ă'it pe n$i din %lestem !i din păcat făcându-<e pentru drag$stea n$astră %lestem !i păcat. <ai "dr$%it capul %alaurului care prin neascultare a îngi/it pe $m. <u ne-ai descis n$uă cale

către în'iere !i "dr$%ind p$r/ile iadului ai surpat stăpânirea m$r/ii adică pe dia'$l. <u ai dsemn cel$r ce se tem de <ine cipul cinstitei <ale ruci spre pierderea 'ră4ma!ului !i spapărarea 'ie/ii n$astre. pre <ine 2umne"eul meu m-am aruncat din pântecele maicii mele spre <ine a nădă4duit sufletul meu din t$ată puterea mea. ?ie mi-am dăruit trupul !i sufletumeu din tinere/e !i până acum.

:une-mi înainte înger luminat ca să mă p$'ă/uiască la l$cul $dinei !i în sânurile sfin/ilpărin/il$r n$!tri. <u el ce ai $prit sa%ia cea de 'ăpaie !i ai a!e"at în Dai pe 'estitul tâlar cas-a răstignit împreună cu <ine !i a că"ut su% îndurările <ale7 p$mene!te-mă !i pe mine într

împără/ia <a că !i eu m-am răstignit împreună cu <ine pir$nindu-mi cu frica <a cărnurile me!i înfric$!ându-mă de 4udecă/ile <ale. ă nu mă despar/i pe mine de ale!ii <ăi în înfric$!aprăpastie nici să se pună împ$tri'ă în drumul meu pi"ma!ul dia'$l7 nici să se afle înaint$cil$r <ăi păcatele mele $rice am gre!it prin neputin/a firii mele cu cu'ântul cu lucrul sau cgândul. <u el ce ai putere a ierta păcatele iartă-mi !i mie ca să mă aflu înaintea <a când m'$i de"%răca de trupul acesta nea'ând nici $ întinăciune în cipul sufletului meu7 ci sufletumeu să se primească în mâinile <ale curat !i fără de priană ca tămâia înaintea <aC.

8icând acestea, a făcut semnul Sfintei Cruci !e oci, !e gură şi !e inima sa" 7!oi, !entru că i arsese lim0a de fier0in#eală, nu a mai !utut să !ronun#e un cuvânt" 7semenea şi glasul i se stinse

şi numai !rin semnul 0uelor şi !rin mişcarea mâinilor în#elegeam că se roagă"

7su!ra acestora a sosit şi seara şi când a adus lumânare, fericita a descis ocii şi a văut lumin$a se arăta că avea sârguin#ă să ică o0işnuita mul#umire de seară, dar, fiindcă i se curmase glasul tot, a mul#umit cu inima şi cu mişcarea mâinilor şi îm!reună cu inima i se mişcau şi 0uele" +ndace a sfârşit mul#umirea, a făcut semnul Sfintei Cruci !e fa#a sa" %u!ă aceea a răsuflat odată taregreu şi a!oi şi-a dat sufletul" 7tunci mi-am adus aminte de !orunca ei, care mi-a dat-o când aîntâlnit-o întâia dată, ca să !un mâinile !este ocii ei du!ă ce va muri şi să-i încid, !recum o0işnuieşte la mor#i, iar tru!ul ei să îl îngro! du!ă cum se cuvine" %eci, am !us mâna !e sfânta

fa#ă, atât numai ca să-i îm!linesc !orunca, !entru că ocii fericitei nu aveau tre0uin#ă de a-i înci



cineva, că i-a încis singură cu mare 0unăcuviin#ă, !recum se încid în somnul cel firesc" 7semens-au încis şi 0uele cu !otrivire şi mâinile ei s-au întins !e !ie!t" 3oată aşearea tru!ului s-a făccu 0un ci! de la sine şi nu avea tre0uin#ă de vreo mână să-l îm!odo0ească"

%eci, eu din două !ăr#i am slă0it de !ătimirea întristării* atât de moaştele !e care le vedeam, cât !lângerea fecioarelor" %ar ele au suferit întristarea lor cu linişte şi au încetat cu !ornirea 0oceteldin afară, de frica care o aveau de dânsa căci fa#a egumenei deşi tăcuse din certare, cu toate acest

ele se temeau să nu audă gomot de !lângere mare, afară de rânduiala şi !orunca ei şi să mâneas!e învă#ătoarea lor cea moartă" %ar n-au mai !utut să #ină cu linişte mânirea, că durerea ardea sufletele lor ca un foc ascuns" 7tunci numaidecât s-a auit de la dânsele un glas amar şi ne#inut, aîncât nici eu n-am mai !utut să-mi #in gândul" 7tunci !atima întristării m-a înecat cu totul, ca un rde !rimăvară şi n-am socotit cele ce aveam în mâini, ci m-am dat cu totul !lânsului, socotind că e!ricină 0inecuvântată, !entru care !lângeau monaiile"

$le nu !lângeau !entru că au fost li!site de tru!easca !urtare de gri/ă a cuvioasei, nici !entru vrealt lucru lumesc de care se mânesc mirenii la moartea rudelor lor ci !lângeau şi se tânguiau, !entcă s-au li!sit de năde/dea şi mântuirea sufletelor lor cea du!ă %umneeu şi cu lacrimi striga

acestea* DS-a stins făclia ocilor noştri s-a luat de la noi lumina !ovă#uirii sufletelor noastre sridicat de la noi !ecetea nestricăciunii noastre, s-a curmat legătura întregii noastre în#ele!ciuni, sdro0it întărirea celor ne!utincioase şi s-a !ierdut vindecarea celor 0olnavi? 6, 0una noastînvă#ătoare, în ilele tale, noa!tea ni se arăta ca iua, fiindcă se lumina cu via#a ta cea curată iacum şi iua ni se !are noa!te şi întuneric?D Mai mult decât toate monaiile, !lângeau acelea !e cale găsise cuvioasa le!ădate în cale !e vremea foametei şi le luase, le crescuse şi le !ovă#uise în viacea nestricăcioasă a fecioriei, căci o numeau maica şi rănitoarea lor"

%u!ă !u#ină vreme, !rivind eu la sfântul ca! al moaştelor celei moarte, ca şi cum am fost certat

dânsa !entru neorânduiala şi tul0urarea !lânsetelor, îndată mi-am ridicat gândul, ca dintr-un adâal mării şi am strigat către fecioare* D5ita#i-vă la dascălul vostru şi aduce#i-vă aminte de !oruncei, cu care vă învă#a ca să !ăi#i toată 0una rânduială la toate lucrurile" 7cel suflet dumneeiesc neînvă#at să !lângem numai în vremea când ne rugăm lui %umneeu" 7cest lucru tre0uie să-l facem acum" %eci, să scim0ăm glasurile de !lângere în cântare umilitoare de !salmiD" 7m is aceasta glas mare, ca glasul meu să 0iruiască !lânsetelor lor" %u!ă aceea, am îndemnat !e fecioare meargă la cilii şi să rămână !u#ine din ele ca să-i slu/ească, adică acelea !e care le !rimea ferici!e când trăia"

+ntre ele era şi o femeie renumită în 0ogă#ie, din neamul cel 0un, care se numea 5etiani şi fiin

frumoasă, se măritase du!ă un 0ăr0at 0ogat" %u!ă !u#ină vreme a rămas văduvă şi a luat c!ăitoare şi !ovă#uitoare a văduviei ei !e fericita Macrina" 5etiani, cea mai multă vreme o !etrecîm!reună cu fecioarele şi învă#a de la dânsele !etrecerea cea îm0unătă#ită" %eci, acesteia i-am is acum nu este lucru o!rit a !une !este sfintele moaşte oarecare !odoa0ă luminată de giulgiustrălucitoare, !entru a îm!odo0i acel tru! curat"5etiani a is* DSe cuvine să ne înştiin#ăm dacă şi cuvioasa a /udecat cu cale să i se facă acest lucradică, dacă este cu cuviin#ă să facem ceea ce şi ei îi va !lăcea căci ce este 0ine!lăcut lui %umneşi ei îi va fi 0ine!lăcut?D



$ra o fecioară mai întâi decât toată ceata celorlalte, cu numele 2am!adia şi cu trea!ta, diaconi7ceasta ştia cu de-amănuntul cele ce !oruncise cuvioasa des!re îngro!area ei" %eci, între0ând-o emi-a răs!uns cu lacrimi* D+m!odo0irea sfintei este via#a cea curată? 7ceasta era !odoa0a ei !e cântrăia şi aceasta să fie şi acum la îngro!area ei" Cele ce sunt s!re îm!odo0irea tru!ului, nu le-a !rimnici nu le-a !ăit în via#a ei, ca să le ai0ă acum la îngro!are" %re!t aceea şi de vom voi să faceceva mai mult moaştelor ei, nu avem nici gătirea, nici ci!ulD"

$u am între0at-o* DN-ave#i nimic !ăstrat din cele ce !ot să îm!odo0ească moaştele eiBD$a a răs!uns* DCe să avem !ăstratB 7ici sunt toate lucrurile ei ce le avea* îm0răcăminteaco!erământul şi încăl#ămintea cea ru!tă a !icioarelor ei" 7cestea sunt 0ogă#ia şi ainele ei şi afade acestea !e care le vede#i nu are ascuns nimic altceva în lăi, nici în cilia ei" $a ştia o vistierie0ogă#iei ei, cerul" 1entru aceea le-a strâns acolo !e toate şi n-a lăsat nimic !e !ământ?D

2a acestea eu i-am is* D%ar dacă voi aduce vreuna din acelea care le-am !ăstrat !entru îngro!arei, oare îi va fi ei !lăcutăBD

$a mi-a răs!uns* DSfânta, dacă ar fi fost vie, cu adevărat ar fi !rimit !rinosul acesta, atât !entarieria !e care o ai, cât şi !entru rudenia cea fră#ească a firii" $a n-ar fi socotit ca străin darfratelui ei fiindcă !entru aceasta a !oruncit să se îngroa!e tru!ul ei cu mâinile taleD"

4iindcă ne-a dat voie să înfăşurăm sfintele ei moaşte în ainele mele, am !oruncit unui om al mesă aducă o aină ca să îm0răcăm moaştele ei"

5etiani, înfăşurând cu mâinile ei sfin#itul ca! al Cuvioasei Macrina, a !us mâna !e gruma/ii ei şiis către mine* DIată !odoa0a care este atârnată de gruma?D Ei, delegând legătura de !e ca!, mi

arătat o cruce şi un inel de fier, care erau legate de gât cu a#e su0#iri şi atârnau deasu!ra inimii sale$u am is* DCâştigul acesta să fie de o0şte? 3u să ai crucea s!re !ăirea ta, iar mie îmi este destmoştenirea inelului?D %easu!ra !ece#ii inelului era înci!uită o cruce, care arăta cinstitul lemn Sfintei Cruci" 7cela era ascuns în !ecetea inelului, !recum mi-a s!us 5etiani, care ştia"

%ar, deoarece era vremea să se îm0race tru!ul cel curat cu aina şi fericita îmi dăduse !oruncă săslu/esc la aceasta, iată că vine şi 5etiani, cea mai sus !omenită şi îmi a/ută" 1e când îm0răcasfintele moaşte cu aina, ea mi-a is* DSă nu laşi nevăută minunea cea mare care a făcut-o sfânta7tunci îndată a degolit o !arte oarecare din !ie!tul ei şi aducând luminarea mai a!roa!e de !art

aceea, mi-a arătat un semn mic în !iele, care se asemăna cu un ac su0#ire" $u i-am is ei* DCminune este, dacă această !arte a tru!ului are semnul acestaBD

+a a răspuns C*cesta a rămas pe trupul ei ca $ aducere aminte a a4ut$rului cel mare pe cafericita l-a primit de la 2umne"eu. :entru că într-$ 'reme s-a i'it în partea aceasta a trupului $ %$ală cumplită încât era în prime4die mare căci dacă nu se tăia cu %riciul se făcea mare !i nse mai putea 'indeca7 pentru aceasta maica ei $ rugă să aducă un d$ct$r să $ 'adă. >ericits$c$tind că a se de"g$li la trup !i a se 'edea de $ci străini era mult mai rău decât %$ala aceepe care $ suferea după ce a 'enit seara !i a să'âr!it către maica sa $%i!nuita ei slu4%ă a intrat

sfântul altar !i ac$l$ că"ând în genunci a rămas t$ată n$aptea rugându-se lui 2umne"e



2$ct$rul tutur$r să $ tămăduiască. +a a 'ărsat atâtea lacrimi încât cu ele a făcut tină !i din tinaceea a făcut $ d$ct$rie pentru %$ala ei. 2ar fiindcă maica sa se mânea !i $ îndemna să aducun d$ct$r fânta a "is către dânsa că dacă 'a face cu mâna ei semnul fintei !i de 'iafăcăt$arei cruci pe partea trupului unde $ durea se 'a tămădui. *tunci îndată a pus mâna sa psânul ei !i a făcut emnul ruci. Şi $ minune@ Dana s-a tămăduit !i a rămas numai acest msemn ca să fie spre aducere aminte a dumne"eie!tii tămăduiri !i spre nec$ntenita mul/umicătre 2umne"euC.

%u!ă ce tru!ul Sfintei s-a îm!odo0it în acest ci!, 5etiani mi-a is* DNu se cuvine ca sfânta să arate îm!odo0ită ca o mireasă în ocii fecioarelor deci, eu am o aină neagră, care a fost a fericitmaicii tale !e aceea se cuvine să o !unem !este sfintele moaşte, ca să nu se arate sfin#ita frumusecare străluceşte cu această străină îm!odo0ire a aineiD" 7stfel a !us deasu!ra aina cea neagră, dşi !rin ea strălucea fa#a Sfintei" Gândesc că !uterea cea dumneeiască a dat sfintelor moaşte daracesta, încât du!ă visul acela !e care l-am avut mai înainte, se vedea că ieşeau fulgere dfrumuse#ea aceea"

%u!ă ce noi am săvârşit acestea şi se aueau cântările şi !lângerile fecioarelor, nu ştiu cum s-a au

glasul acela de cei ce locuiau îm!re/ur, încât to#i au alergat îm!reună din toate !ăr#ile" $i au venatât de mul#i, încât nici curtea nu-i încă!ea" %eci, în noa!tea aceea s-a făcut !rivegere cu cântări laudă, !recum se face la !ranicile mucenicilor iar când s-a a/uns la slu/0a %uminicii, mul#im0ăr0a#ilor şi femeilor care se adunaseră au tul0urat cântarea de !salmi cu !lângerile lor" $u, cu toacă sufeream rău de întristare, însă mă gândeam că ar fi cu !utin#ă ca să nu se li!sească nimic dacelea, care se cădea să se facă la îngro!are" %e aceea am des!ăr#it mul#imea adunată, !e femei lam !us îm!reună cu fecioarele, iar !e 0ăr0a#i, îm!reună cu ceata monailor" 7stfel am făcut să fde amândouă !ăr#ile câte o cântare de !salmi 0ine întocmită"

%u!ă ce s-a făcut iuă şi tot locul siăstriei se strâmtorase, din caua mul#imii, 7raFie, e!isco!acelei cetă#i, care venise la îngro!are cu to#i !reo#ii, m-a îndemnat să ridicăm moaştele şi să ducem la locul unde aveau să se îngroa!e" 7tunci, eu mai întâi am rânduit racla cu moaştele de!arte, iar e!isco!ul de altă !arte şi doi cite#i de celelalte două !ăr#i" 7stfel am mers cu linişte, iînainte de amândouă !ăr#ile moaştelor, mergeau o mul#ime de diaconi şi cite#i, !etrecând sfintemoaşte şi având to#i lumânări a!rinse" +ngro!area fericitei era ca un !ranic, fiindcă şi cântarea !salmi se cânta cu un glas de către to#i"

%ar fiindcă drumul !ână la 0iserica mucenicilor, unde erau îngro!ate tru!urile !ărin#ilor noştri, eca la şa!te sau o!t stadii de-a0ia am trecut cu mare greutate acea de!ărtare căci mul#imea aceea n

îm!iedica !e noi !e drum" %u!ă ce am a/uns la 0iserica aceea, am !us /os racla cu sfintele moaşteam înce!ut să facem rugăciune fără cântare de !salmi" =ugăciunea aceea s-a făcut !ricină !lângere a !o!orului căci, du!ă ce a înce!ut cântarea de !salmi, s-a desco!erit mormântul !ărin#ilnoştri, în care Sfânta avea !oruncă să se îngroa!e"

7tunci una din fecioare, văând acea sfin#ită fa#ă, a strigat* DVai mie? %e acum înainte nu voi mvedea această fa#ă cu ci! dumneeiescD"

Cum au auit aceasta celelalte monaii, au strigat şi ele îm!reună cu dânsa şi îndată s-a făcut u

gomot fără de rânduială, încât s-a tul0urat rugăciunea aceea ce se făcea cu cuviin#ă" %in !ricin



aceasta, inimile tuturor celor aduna#i s-au dro0it cu cuvintele acelea şi s-au !ornit s!re lacrimi deu făcând un semn ca să tacă, iar diaconul cântând în 0iserică o0işnuitele ectenii, le-a !oruncit să roage" 7stfel, !o!orul cu sila s-a aşeat în locul cel cu 0ună rânduială al rugăciunii"

%u!ă ce s-a săvârşit rugăciunea, a intrat în sufletul meu o frică a acelei !orunci dumneeieşti, caice* DGoliciunea !ărintelui tău şi a maicii tale nu o vei desco!eriD" %ar eu am is în gândul meDCum voi !utea să sca! de osânda aceasta, eu, care am să văd la tru!urile !ărin#ilor mei goliciun

cea de o0şte a firii omeneşti, fiindcă tru!urile lor s-au risi!it, rămânând nişte oase goaleBD7cestea socotindu-le eu şi mai ales, temându-mă de mânirea !e care a arătat-o Noe către fiul să.am, căci i-a văut goliciunea lui, mai !e urmă de toată meşteşugirea !e care au uneltit-o cei doi ai lui Noe, Sim şi Iafet, mi-a arătat ce să fac" 1entru aceea, îndată ce s-au luat les!eile de mormântul !ărin#ilor mei, moaştele lor, mai înainte de a se vedea au fost aco!erite cu un giulgcurat" %u!ă aceasta, eu şi e!isco!ul am luat sfintele moaşte şi le-am !us lângă moaştele mainoastre" 7stfel s-a înde!linit rugăciunea şi făgăduin#a care au avut-o amândouă, maica şi fiic!entru că amândouă au cerut de la %umneeu, ca şi du!ă moarte tru!urile lor să se unească, ducum erau unite şi în via#a aceasta"

%u!ă ce s-au săvârşit toate cele s!re îngro!are, am căut !e mormânt şi am sărutat #ărâna a!oi a!ornit la drum mânit şi !lin de lacrimi, gândindu-mă de ce fel de 0ine s-a li!sit via#a oamenilor" drum s-a întâm!lat că am întâlnit un om vestit, care avea stă!ânire ostăşească într-o cetate1ontului" 7cela se numea Sevasto!olis" $l, aflându-se îm!reună cu ostaşii lui, m-a întâm!inat multă dragoste şi auind de moartea fericitei mele surori, s-a întristat, că era rudenie a noastră"

%u!ă ce am încetat din lacrimi, am înce!ut să vor0im şi mi-a is* D7scultă-mă, cât de mare 0ineieşit din via#a aceasta?D Ei a înce!ut !ovestirea astfel*

Edată am d$rit împreună cu s$/ia mea să mergem la !c$ala faptel$r %une că a!a se cade a numi siăstria aceea în care l$cuia fericita. u n$i a mers !i fiica n$astră care a'ea la un $cipatimă 'ătămăt$are încât era gr$"a'ă !i 4alnică la 'edere7 fiindcă îm%răcămintea lumin$ciului se îngr$!ase !i se al%ise. 2upă ce am a4uns la mânăstire am împăr/it l$curile. +u m-adus la mânăstirea de călugări peste care era egumen :etru fratele tău iar s$/ia mea s-a dus mânăstirea feci$arel$r unde era fânta acrina.

2upă ce am "ă%$'it câtă'a 'reme am '$it să ne înt$arcem la casa n$astră. :e când npregăteam n$i de$dată cu $ împreună glăsuire ne-au $prit7 adică fratele tău m-a rugat pe minsă mai îngăduiesc până mă '$i împărtă!i din masa lui cea pustnicească7 iar fericita acrin

s$ra ta asemenea n-a lăsat pe s$/ia mea să se ducă ci /inând pe c$pila n$astră în %ra/e "icea cnu '$ie!te s-$ dea maicii sale până ce nu se 'a împărtă!i din masa ei. *p$i sărutând c$pila dup$%icei !i-a apr$piat gura de $ciul %$lna' al c$pilei !i 'ă"ând patima ce $ a'ea la $ci a "iC2acă îmi 'e/i face mie darul acesta !i 'e/i îngădui să 'ă împărtă!i/i din masa n$astră 'ă '$i d!i eu $ plată 'rednică de $ cinste !i de un dar ca acestaC.

ama c$pilei a "is Ce plată ai să ne daiC

>ericită a răspuns C*m să 'ă dau $ d$ct$rie care să tămăduiască $ciul c$pilei '$astre@C



*ceastă făgăduin/ă a fintei mi s-a 'estit !i mie !i %ucurându-ne pentru aceasta am rămas la ei

2upă ce ne-am sculat de la masă am p$rnit cu %ucurie la drum p$'estindu-ne unul altuia cece am 'ă"ut !i am au"it. +u îi p$'esteam faptele m$nail$r iar s$/ia mea îmi p$'estea cu damănuntul cele ce a 'ă"ut !i a au"it de la fericită !i nu '$ia să lase nep$'estite nici pe cele mmici. 2eci p$'estind acestea a 'enit !i la cu'intele prin care se făgăduise fânta că ne 'a dad$ct$rie care 'a tămădui c$pila n$astră. *tunci ea a întrerupt p$'estirea !i a "is C5ai ce-a

făcut@ um am uitat să luăm d$ct$ria care ne-a făgăduit-$C 2ar fiindcă mă mâneam !i epentru nepurtarea aceea de gri4ă i-am p$runcit să se înt$arcă degra%ă înap$i s-$ ia. *tunci dîntâmplare c$pila pe care $ /inea d$ica în %ra/e s-a înt$rs către mama sa care uitându-se $ciul ei de %ucurie a "is cu glas mare către mine C=u te mâni pentru d$ct$rie că nu ne-amlipsit de ceea ce ne-a făgăduit fânta căci d$ct$ria ei a f$st tămăduirea ce a făcut-$ prrugăciune c$pilei n$astreC. 2eci nu rămăsese la $ciul c$pilei nici un semn de patimă ca să fne'$ie să se 'indece din d$ct$ria ei. Bicând aceasta a luat c$pila în %ra/e !i a dat-$ în mâinimele. 5ă"ând !i eu $ minune ca aceasta mi-am adus aminte de minunile 2$mnului n$stru Iisu;rist$s pe care unii nu le cred !i am "is Ce mare lucru este a se tămădui $r%ii prin mân2$mnului@ ăci !i acrina r$a%a Lui cu credin/a ei în 2umne"eu a făcut $ minune c

aceasta care nu este mai pre4$s decât acelea@C

1ovestindu-mi acestea, acel vestit 0ăr0at, ruda noastră, a tăcut şi a înce!ut să-i curgă lacrimile doci" 7cestea şi alte minuni asemenea ale fericitei Macrina, am auit de la cei ce vie#uiau îm!reucu dânsa şi ştiau cu de-amănuntul via#a ei" 1e acelea nu le mai !ovestesc, că se vor !ărea necreude mul#i fiindcă cei mai mul#i dintre oameni, du!ă măsura cunoştin#ei lor, /udecă şi !e acelea cale aud iar lucrul care covârşeşte măsurile cunoştin#ei lor, îl !resu!un că este minciună şi nu-l cre1entru aceea nu mai s!un aducerea de roadă ce a făcut fericita în vremea foametei, înmul#ind grâ!e care-l scotea din am0ar şi îl îm!ăr#ea la săraci"

+a a făcut !i alte minuni încă mai slă'ite decât aceasta precum erau 'indecare cel$r %$lna'tămăduirile cel$r îndrăci/i !i pr$$r$cirile care le spunea despre cele ce au să fie. Iar cei ce acun$!tin/ă ade'ărată !i întreagă le cred pe t$ate că sunt ade'ărate de!i se par necre"ute căsunt mai presus de fire. 7ceia însă care sunt !roşti la minte, socotesc că sunt cu ne!utin#ă" $u uştiu* că du!ă măsura credin#ei, aşa se dau şi dumneeieştile daruri adică, mici la cei !u#credincioşi şi mari la cei ce au credin#ă mare şi desfătată"

1entru aceea le-am lăsat şi eu şi n-am scris minunile cele !rea slăvite, care le-a făcut %umneeu !rCuvioasa Macrina, ca să nu se vatăme cei !u#in credincioşi, care nu cred în darurile lui %umnee

socotind că acelea, !e care le-am scris, sunt destule s!re scrierea îm!re/ur a !etrecerii ei, !entru acărei rugăciuni să ne învrednicim şi noi +m!ără#iei Cerului" 7min"



Sinaxar ( *omenirea *reacuvioasei Maicii noastre Macrina

+n această lună @iulieA, în iua a nouăs!reecea, !omenirea 1reacuvioasei Maicii noastre Macrina"

Sora a Sfântului Vasile cel mare @!rănuit la > ianuarieA şi a Sfântului Grigorie de Nyssa @!rănuit > ianuarieA, Sfânta Macrina era cea mai mare din cei ece co!ii ai acestei familii de sfin#i"

2a naşterea ei @anul &'A, un !ersona/ misterios i-a a!ărut în trei rânduri mamei ei, !oruncindu-i dea co!ilei numele de 3ecla, !rima muceni#ă şi modelul fecioarelor creştine @!rănuită la se!tem0rieA" $a a !ăstrat secret acest nume şi a dat co!ilei numele 0unicii ei, Macrina cea 0ătrâncare a fost uceni#ă a Sfântului Grigorie, taumaturgul @!rănuit la >' noiem0rieA şi a trăit câ#iva ani !ădurile din 1ont, în tim!ul marii !ersercu#ii"

7ceastă Sfântă, fiind îm!odo0ită cu frumuse#ea tru!ului şi de neam 0un, a fost logodită du!ă umire asemenea ei" Ei numai cât se logodiră, logodnicului ei, !rin locuri străine, i s-a întâm!lmoarte" Iar fericita Macrina, vrând al#ii mul#i să o ia, şi-a ales văduvia, cu nimic is!itind-o dulceanun#ii"%e aceea, ose0indu-se de toată îm!reunarea lumească, trăia cu maica sa, silindu-se şi nevoindu-cu dumneeieştile Scri!turi şi rănind, ca o a doua mamă, !e cei ce erau născu#i du!ă dânsa, fra#i surori" Căci, fiind de to#i ece !runci, ea era mai mare"

Ei trăind cu cuviin#ă şi siăstreşte !ână la cea de a!oi răsuflare, către %omnul s-a dus"



<e ;$lF >amilF $f t. Aasil (left t$ rigt first r$G) t. :eter $f e%aste t. Aasil te Hreat Aasil t. Hreg$rF (sec$nd r$G) t. <e$se'ia t. =aurati$s t. +mmelia (t$p) t. acrina

Sfântul +icolae Velimirovici *roloagele de la -hrida ( *omenirea Sfintei Cuvioase Macrin



Sfânta Macrina a fost sora mai mare a Sfin#ilor Vasile cel mare şi Grigorie de Nisa" 4ecioară tânăfiind, ea a fost logodită cu un 0ăr0at no0il" Când logodnicul ei a murit, Macrina nu a mai voit să logodească cu alt 0ăr0at, icând* J=u este drept ca feci$ară l$g$dită $ dată cu un %ăr%at să caudupă aceea iar l$g$dnă7 ciar !i după legea firii tre%uie să fie $ singură l$g$dnă a!a cum estesingură na!tere !i $ singură m$arte.C

$a a mai arătat că drea!tă este cugetarea ei şi din credin#a în înviere, socotind călogodnicul ei nu a murit, ci trăieşte în %umneeu" 7 is Macrina* J:ăcat !i ru!ine tre%uie să-i ffemeii care nu-i este credinci$asă %ăr%atului ei atunci când acesta este f$r/at să plece întrcălăt$rie depărtată.C

%u!ă moartea logodnicului ei, Macrina, îm!reună cu maica ei, $milia, au luat tunderea monaism, nevoindu-se în asceă as!ră" $le au trăit din lucrul mâinilor lor, cea mai mare a tim!ulînsă încinând-o rugăciunii şi cugetărilor dumneeieşti"

%u!ă un tim!, maica $milia a murit şi la fel fratele, Sfântul Vasile cel mare" 2a nouă luni dumoartea marelui Vasile, celălalt frate al Sfintei, Sfântul Grigorie de Nissa, a venit să o cercetee !Macrina, sora lui şi a aflat-o şi !e ea !e !atul cel demoarte"

Cu !u#in înainte de ceasul ieşirii sufletului ei, Macrina s-a rugat %omnului astfel* Jtăpâ*t$tputernice 2$amne arele dai $dină trupuril$r n$astre prin s$mnul m$r/ii pentru $ 'rem<u iară le 'ei scula pe ele la %uciumul cel de ap$i. Iartă-mi mie păcatele mele tăpâne 2$amnIisuse ;rist$ase !i dă-mi mie cu suflet curat să ies înaintea <a din acest trup stricăci$s dăruie!tmi mie ca sufletul meu fără de păcat să se înal/e ca tămâia înaintea <a.C



$a du!ă aceea s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci !e frunte, oci, fa#ă şi inimă şi şi-a dat sufletu$a s-a odinit în %omnul la anul &'( du!ă întru!are"

Cugetare



Cea mai mare frumuse#e a unei femei este cuviin#a, căci li!sa de cuviin#ă la o femeie este cea mnenaturală şi mai res!ingătoare imagine care se !oate vedea în lume"

Via#a Sfintei Macrina este un eFem!lu ilustru de 0ună cuviin#ă, care se cuvine să fie a oricărfemei"

+n tinere#ile ei, Cuvioasei Macrina i s-a ivit o rană adâncă la sân" +n !ofida sfaturilor mamei $milia, de a lăsa să o vadă un medic care să-i !oată !rescrie şi tratament, Macrina a refuat aceasta

7fierosindu-se !e sine în întregime, tru! şi suflet, ca monaie lui %umneeu, Macrina nu mîn#elegea să se desco!ere în fa#a unui 0ăr0at, s!re a afla de la el vindecare 0olii ei tru!eşti, ea canu conce!ea să a!ară goală nici măcar înaintea mamei ei"

+n tim!ul acestei 0oli şi acestor discu#ii, Macrina s-a rugat într-o noa!te cu lacrimi înaintea l%umneeu, strigând din răruncii inimii ei" 2acrimile ei s-au amestecat cu !raful !ământului dlocul în care se afla şi >-au !refăcut în tină la !icioarele ei"Cu credin#ă de nedruncinat, Macrina a luat din acea tină făcută din #ărână şi dinlacrimi şi s-a uns cu ea la rana ei" 7 doua i, fericita s-a treit com!let vindecată"

Când maica a intrat la ea, cernită de durere, să vadă cum îi este, Macrina, din smerita cugetare, nuvoit să-I desco!ere că %omnul a vindecat-o !rin minunea rugăciunii şi a lacrimilor amestecate c#ărână, ci, nevoind să-i arate rana, i-a is* Jă '$i 'indeca mamă numai dacă î/i 'ei pune mâna ta dreaptă peste pieptul meu !i mă 'ei însemna cu semnul fintei ruci peste rană.C

$milia şi-a întins mâna şi a însemnat-o !e fiica ei cu semnul Sfintei Cruci !este rană, !e caatingând-o, nu a mai sim#it-o, căci rana nu mai era* se mai vedea doar cicatricea rănii care fusese"



7şa şi-a ascuns Macrina goliciunea tru!ului din 0ună cuviin#ă şi !uterea ei de a face minuni, dsmerită cugetare"

Sfânta Cuvioasă Macrina Sfinte moaşte



$a!tele fintei u'i$ase acrina (s$ra fântului 5asile cel mare) care se găsesc în ănăstir 2i$nisiu *t$s.



aint 5enera%le acrina ;$lF Delics (and %$ne)

Sfânta Cuvioasă Macrina săr0ătorită 1n 2iserica ortodoxă



Credincioşii ortodocşi au săr0ătorit-o, astăi, >( iulie !e Sfânta Cuvioasă Macrina, sora mai mareSfântului Vasile cel mare şi a Sfântului Grigorie de Nyssa" %in tinere#e, ea şi-a încinat via#a slu/ilui %umneeu şi a/utorării săracilor" +m!reună cu Sfântul Vasile cel mare, a întemeiat două mănăstîn 1ont, una !entru femei şi alta !entru 0ăr0a#i"

%es!re via#a Sfintei Cuvioase Macrina a oferit mai multe detalii 1reasfin#itul 1ărinte Macarie!isco!ul ortodoF român al $uro!ei de nord* H4amilia Sfântului Vasile cel mare şi a Sfintei Macria fost o familie de sfin#i" Cei !atru fra#i şi cele cinci surori din familia lor duceau o via#ă dsfin#enie" 2a numai >< ani Sfânta Macrina decide să îm0ră#işee via#a monaală" +n mi/loccomunită#ii !e care o cârmuise, du!ă o lungă suferin#ă, Sfânta Macrina moare la numai de ani,

anul &'(, în acelaşi an cu fratele ei Sfântul Vasile cel mare" Via#a Sfintei Macrina a fost scrisă !u#in tim! du!ă moarte de fratele ei, Sfântul Grigore de Nyssa, fiind !rima agiografie feminină distoria creştinismului, această lucrare fiind tradusă în mai multe edi#ii şi în lim0a românăJ"

Icoane



t. Hreg$rF t. acrina t. +mmelia t. :eter $f e%aste t. Aasil te Hreat



>rescă din atedrala mitr$p$litană din <esal$nic Hrecia



2ucură(te, Sfântă *rea cuvioasă Maică Macrina, flacără aprinsă a dragostei vii pentru9 l:

Sfânta Cuvioasă Macrina, sora Sfântului Vasile cel mare (19 iulie)

Documents

Transcript of Sfânta Cuvioasă Macrina, sora Sfântului Vasile cel mare (19 iulie)